PARTICULARITATI ALE CONSILIERII VASTNICILOR

"In locul zidului gol de care ma temeam, privirilor mele li s-a dezvaluit o noua priveliste...un nou inceput: dincolo de oglinda,intr-o lume minunata, in care amintiri prafuite au prins din nou viata." Sue Limb, din "Love Forty"

Pe masura avansarii n vrsta, schimbarile n starea sanatatii si schimbarile deroluri si statute sociale precipita n mod considerabil modificarea n timp a mecanismelor de adaptare ale oamenilor. Marjorie Lowenthal caracterizeaza persoanele de vrsta mijlocie si persoanele vrstnice ca autolimitate si aparent mai preocupate deminimalizarea frustr atiilor, prin a face fata problemelor vietii, dect prin a-si fixaobiective prea nalte. Studiile care au ncercat sa determine schimbari precise ale personalitatii careapar la oamenii n vrsta au fost oarecum neconcludente (Cox): unele rezultate obtinuteindica o schimbare considerabila a personalitatii, n anii trzii ai vietii, altele nu au gasitnsa schimbari semnificative . Riley, Foner si asociatii (1968) au analizat mai multe studii referitoare laschimbarea personalitatii la persoane mai n vrsta si au ajuns la concluzia ca acestea suntmai rigide, adaptndu-se mai putin la nou fata de tineri. Ca atitudine, vrstnicii auevidentiat un mare grad de dogmatism, o mai mare intoleranta fata de ambiguitatedovedindu-se mai putin grijulii fata de presiunea sociala exercitata asupra lor pentru a seconforma. Mai mult ei s-au aratat mai pasivi, mai conformisti si mai preocupati de propriile emotii si de propria persoana. Bernice Neugarten, Robert Havighurst, si SheldonTobin (1968 ) arata ca subiectii batrni adopta mai frecvent un stil pasiv n adaptarea lamediu, comparativ cu stilul de nfruntare evidentiat la subiectii tineri. Cine sunt de fapt batranii? Momentul de inceput al varstei a treia este consideratin mod conventional varsta de 65 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor ea coincidecu pensionarea. Aceasta varsta este insa doar aproximativa. Dezvoltarea umana continuasi dupa varsta de 65 ani, intrucat adultii trebuie si in aceasta perioada din urma a vietii sase confrunte cu o serie de probleme, unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate. Incultura occidentala varsta a treia este valorizata preponderent negativ, in mare partedatorita prejudecatilor. In contextul zilelor noastre, varsta a treia este tot mai frecvent considerata o perioada a vietii in care experienta, cunostintele, capacitatea de creatie pot si trebuie safie folosite din plin. Un varstnic activ nu imbatraneste intelectual, fizic, social si nu aretimp sa se gandeasca la batranete. Sedentarismul, renuntarea si izolarea psihica si fizicasunt factori de risc major in accelerarea imbatranirii somatice si sociale. Tarile cu populatie de varsta a treia in crestere au o serioasa problema, desemnataca prioritara chiar si de catre Natiunile Unite, in ce priveste integrarea sociala a batrani lor. O solutie pare a fi aceea a grupelor de suport; in Cuba de exemplu exista asa-numitele circulos de abuelos (cercurile bunicilor). Astfel de proiecte bazate pegerontologia educationala au cateva obiective principale:

- contributia la crearea unei noi culturi a imbatranirii, considerand varsta a treiaun stadiu al dezvoltarii umane, in care se pot dezvolta numeroase potentiale de invatare sicontributie la societate; -obtinerea cunoasterii culturale, stiintifice si tehnice in randul celor varstnici prininformarea referitoare la progresele tehnologiei, artei, culturii si gandirii moderne; -cooperarea intre grupe de suport pentru varsta a treia din diverse tari ale lumii; -realizarea unei programe care sa satisfaca necesitatile varstnicilor din diferitemedii sociale si cu diverse nivele de educatie; -identificarea proiectelor viabile de petrecere a timpului liber; -intelegerea caracteristicilor procesului de imbatranire, pentru a facilita relatiilearmonioase cu familia si comunitatea si pentru a crea spatii de experienta si suport social. Acestea sunt directive trasate pentru grupele de suport din afara institutiilor.Pentru batranii institutionalizati insa problemele sunt de natura mai complexa. O pro blema comuna in general pentru varstnicii din casele de batrani este depresia sisentimentul izolarii. Acestea se asociaza cu retragerea sociala si, de multe ori, cucomportament e stereotipe. Institutionalizarea de orice tip devine astfel o problema majoraa serviciilor de sanatate.De aceea, consilierea persoanelor de varsta a treia se impune inmai mare masura in aceste situatii. Pentru a se evita instituionalizarea persoanelor vrstnice, un rol important l are iconsilierea membrilor familiilor vrstnicilor care se afl n riscul de a fi instituionalizai.De cele mai multe ori, unul din motivele instituionalizrii btrnilor l reprezint iteama de responsabiliti a familiei, lipsa de putere pentru a face fa situaiei de a-i ajutavrstnicul. Consilierea este un pas important n determinarea abandonuluiinstituionalizrii. Consilierea este o relaie de ajutare, o ncercare i un efort din partea consilieruluila care este cooptat i clientul pentru a mbuntii confortul existenial al celui din urm pentru a-i ameliora stilul de via. Nu este preocupat n general de ajutorarea oamenilor ca ei s ia decizii, ci de a-i ajuta s ia decizii nelepte. Beneficiarii edinelor deconsiliere sunt persoane cu personaliti diferite care doresc s depeasc problemele pecare le au, s-i cunoasc aptitudinile i s le dezvolte. Activitatea de consiliere se poate suprapune la un moment dat cu cea a altor profesioniti din domeniul social, dar scopul ei este de identificare a adevratelor problem e i nevoi. Spre deosebire de ali actori sociali, consilierul pune accent pesubiectivitate i independen, beneficiarul fiind cel ce identific i depete problemele.Consilierea are scopul de a media ntlnirea dintre ceea ce este beneficiarul i ceea ce ar fi bine s fie i vrea s fie acesta. Pornind de la obiectivul acceptat de majoritatea autorilor n domeniu cel de a-iajuta pe oameni s se ajute singuri- rezultatele dorite i solicitate de ctre beneficiarisunt: creterea nelegerii de sine i a situaiilor din jur, creterea capacitii proprii dedecizie, oferirea unui sprijin n luarea unei decizii i confirmarea acesteia, dezvoltareacapacitii de a schimba o situaie, eliberarea de sentimente, examinarea opiunilor ialegerea uneia, facilitarea capacitilor de relaionare i comunicare, linite i armonieintrafamilial i comunitar. Rezultatele consilierii depind de urmtorii factori:

a)Cunoaterea obiectivelor i limitelor consilierii (referitoare la sferelede activitate, independena beneficiarului i colaborarea acestuia) b)Sinceritatea i deschiderea la comunicare a beneficiarului c)Competena i profesionalismul consilierului d)Stabilirea unei relaii de consiliere bazat pe ncredere, sinceritate,comportament nondiscriminatoriu, empatie, confidenialitate i respect. Astfel sunt evideniate urmtoarele obiective specifice consilierii: autoacceptarearecunoaterea att a calitilor, ct i a defectelor i acceptarea criticilor i a respingerilor,dezvoltarea contiinei de sineperceperea de sine prin autoevaluare i comparare, perspicacitatea-control raional asupra tririlor i aciunilor, rezolvarea de problemenvarea cutrii soluiilor i gsirea unei soluii adecvate, educaia psihologic-achiziionarea de tehnici pentru nelegerea i controlarea comportamentului, dezvoltareaabilitilor sociale-cele de comunicare, conducerea conversaiilor, asertivitate i controlulfuriei, schimbarea cognitividentificarea, recunoaterea i modificarea sau nlturareacredinelor iraionale, modificarea comportamental-schimbarea sau nlocuirea modelelor comportamentale neadaptive sau distructive, restituire sau compensareajutorareaclientului s ndrepte comportamentele distructive anterioare. Consilierea poate fi vzut de ctre unii lucrtori sociali n sfera comunitar, ca o perspectiv interesant de triri particulare, n timp ce originea acestor sentimente desuprare, regret i neputin, se afl n problemele publicede genul srciei, omajului,discriminrii i bolii. In afara de suportul de care au nevoie persoanele varstnice, se impune si re-educarea societatii, in sensul combaterii asa-numitelor mituri referitoare la varstnici: batranii nu se mai indragostesc, sunt o povara, sunt neproductivi, au intotdeauna probleme medicale, nu pot invata, uita mereu si nu se pot bucura de viata. Mai alesfamiliile varstnicilor au nevoie sa fie educate si consiliate in aceasta privinta, pentru re-structurarea perceptiilor si cognitiilor referitoare la ceea ce inseamna varsta a treia. n special, asisteni sociali care fac consiliere cu familiile btrnilor aflai n riscde abandon evideniaz rolul ambelor perspective. Consilierii concentrai asupradezvoltrii comunitare accentueaz abilittea de a construi o relaia bazat pe ncredere,n timp ce alii focalizai pe o intervenie individual pot vedea cum este influenatmunca lor de unele sisteme sociale, economice i politice. Orientat spre ajutorarea clienilor n nelegerea i clarificarea punctelor lor devedere asupra spaiului de via, asupra mediului i a dimensiunii morale a existenei,consilierea susine i rolul nvrii gsirii scopurilor determinate pentru nelegerea nsine i a celor din jur pentru o mai bun informare asupra posibilitilor pentrusoluionarea problemelor de natur emoional i interpersonal. Consilierea:Relaia de consiliere are scopul de a permite persoanei de vrsta aIII-a s-i exprime liber problemele, situaia, relaiile i chiar ntregul trecut, orict ar fide confuz i s se gndeasc la acestea mpreun cu interlocutorul su. Sarcinaspecialistului const, printr-un joc de ntrebri i rspunsuri, n a-l ajuta pe btrn s-ineleag situaia, cauza dificultilor sale i posibilitile de a le rezolva. Principii ale dialogului de sprijin: - ntotdeauna trebuie plecat de la momentul n care se afl subiectul.

- S se orienteze spre nevoile altuia. - S se cunoasc bine sentimentele pe care fiecare le produce celuilalt. - A avea ncredere n dinamismul celuilalt. - S se respecte autonomia persoanei n vrst. - S nu se manifeste exigent fa de btrn. -A recunoate c orice ajutor are o limit. Munca cu grupul de persoane de vrsta a III-a: ntr-un grup btrnul se simte nsiguran i poate, deci, s acioneze cu mai mult libertate i, deci, dup iniiativa proprie. Graie sentimentului de apartenen la grup el poate deveni pe deplin contient de propria valoare i de resursele sale. Exist, de obicei, dou motive pentru ca o persoan sadere la un grup: nevoia de a fi n relaii cu alii i nevoia de a face ceva. Calitile necesare animatorului de grup: - s favorizeze autonomia membrilor grupului; - s ntreasc cooperarea n interesul grupului; - s neleag fiecare persoan din grup; - s manifeste ncredere i stim fa de membrii grupului; - s in cont de dinamismul membrilor grupului; - s reacioneze spontan i corect cu membrii grupului; - s discute mpreun problemele ce apar n grup; - s caute, att ct este posibil, s devin din ce n ce mai puin necesar grupului ilucrului n echip. Fazele caracteristice evoluiei grupului: - nceputul, caracterizat printr-o tatonare prudent a celorlali. Membrii grupului seobserv i ncearc s se familiarizeze unul cu cellalt; - faza de orientare, n care ia progresiv cunotin de faptul c se afl integrat ntr-un grupi c se poate simi bine; - faza de ncredere, n care fiecare se privete pe sine aa cum este real; - faza de conformitate, n care toi se simt unii, avnd perspective comune; - faza de discuie, care trebuie pregatit i acceptat de comun acord. n cadrul relaiilor btrn consilier se manifest dou caracteristicisemnificative: - consilierul este mai tnar dect interlocutorul su; - consilierul apare ca cel care d, iar btrnul cel care primete. Aceste diferene pot fi resimite puternic de ctre persoana ajutat. Sculptura familial: Aceasta tehnic cu valoare terapeutic este desemnat sajute subiectul individual sau familia n evaluarea comportamentului propriu sau al celuispecific altor membri ai familiei. Consilierul va stimula un membru al familiei s preiarolul de sculptor, ncurajnd, totodat, pe ceilali participani. Sculptorul va realiza odistribuire spaiala a membrilor familiei, operaie care exprim perceperea acestora, att arelaiilor dintre ei (atracie, respingere, conflict, indiferen), ct i dimensiunea apropieriii puterii n familie. Flexibilitatea tehnicii permite exteriorizarea tririlor, sentimentelor subiecilor considerai material uman modelat. Sculptura familial reprezint o parte a ntlnirilor terapeutice de grup.

ntlnirea cu familia: Asociat cu consilierea individual ntlnirea cu familia garanteaz un mijloc natural de a obine echilibrul psihic al persoanelor vrstnice. Nu trebuie omis ipoteza conform careia pensionarea echivaleaz, uneori, cu acutizarea unor boli, ceea ce implic efort fizic i material din partea familiei pacientului vstnic. n aceste cazuri scopul ntlnirii este de a egaliza nivelul de informare al familieintregi cu cel al ngrijitorului btrnului, de a rspunde la ntrebri, de a identifica necesitile celui care ngrijete, de a rezolva problemele din interiorul familiei i de adezvolta un sistem de sprijin familial. Este necesar ca batrnul s cunoasc faptul c familia sa ncearc s-i neleagnoua form de triri, trebuine, aspiraii, constituind principalul sprijin n caz de urgen.Asistentul social va avea grij ca aceast idee s nu se transforme ntr-o alta, degenerat,conform creia, odat cu pensionarea, btrnul este total dependent de familie, pierde dinconsideraia celor din jur, idealurile sale se rotesc n jurul ideii de supravieuire. Lantlnirile cu familia pot participa i vecinii mai apropiai atingndu-se, astfel, obiectivulinteraciunii dintre diferitele subsisteme ale sistemului principal al clientului. Conferina de caz familial: La aceste ntlniri tip conferin particip alturi demembrii familiei i profesioniti care contribuie la rezolvarea cazului: asistent social,medic, psiholog, jurist, ofier de poliie. Scopul acesteia const n sprijinirea clienilor pentru a-i asuma responsabilitatea, a-i spori controlul asupra propriilor viei. ntrebrile la care se ncearc s se rspund n cadrul acestor ntlniri sunt: - Cine are o problem? - De ce a aprut aceast problem? - Ce efecte produce aceast problem asupra membrilor familiei? - Cine poate ajuta la soluionarea problemei? Specialitii au concluzionat importana participrii la conferin a subiecilor vrstnici, aspect care solicit o serie de abiliti de comunicare ale asistentului social. Consilierea individual:Reprezint unul din principalele mijloace de asigurare alegturii dintre asistent social i client. Sarcina consilierului va consta n a stimula pacientul s se elibereze de stress, demonstrnd abilitatea unui bun asculttor. n modconstant va ncuraja clientul furnizndu-i informaii despre oportunitatea realizrii unor activiti care s-i aduc satisfacie i s-i confere sentimentul de independen i putere. Scopul consilierii este dual: - reducerea stress-ului prin oferirea suportului emoional; - realizarea unui bun management al resurselor deinute de pacient prin pregtireaacestuia pentru a accepta schimbarea n propria via. Consilierul, oferind consiliere la momentul oportun, ajunge s-l sprijine pe clientn sensul stimulrii acestuia pentru a-i exterioriza sentimentele negative i pentru arecepta cu uurin noi percepii, experiene, opiuni. O caracteristic esenial a consilierii, este cea de facilitare a nelegerii, aschimbrii, a acceptrii noilor situaii, a depirii unor momente dramatice, a integrrii ia dezvoltrii. Consilierea familiilor btrnilor cu risc de abandon, implic consilierul

nobservarea, ascultarea, nelegerea, rspunsul, evaluarea i aciunea n parteneriat cuconsiliatul. Cel consiliat are posibilitatea de a-i explora i clarifica forele i slbiciunile,de a-i mbuntii calitatea vieii i de a evolua spre o form superioar a bunstrii. Consilierea nu presupune doar o prestaie unilateral din partea consilierului, cieste vorba de o interaciune cu specificul ei, o relaie de ajutare. Fiecare dintre cei doi,vine n cmpul acestei interaciuni cu particulariti de vrst, cultur, religie, clasa din care provine, limba vorbit, etc. Sunt importante ncrederea, respectul iconfidenialitatea, astfel nct persoanele vrstnice s se poat simi n siguran pentru a-i putea dezvlui i sonda propria via din perspectiva cunoaterii, afectivitii i aciunii. Varstnicul trebuie sa cunoasca faptul ca in aceasta perioada gndirea creatoarediminueaza, concomitent cu capacitatea de nvatare. Motivatiile devin monotone. Dispare capacitatea de concentrare de lunga durata asupra unui subiect. Emotivitatea si afectivitatea ncep sa slabeasca. Apar o stare de apatie, labilitatea emotionala singustarea egocentrica a preocuparilor individuale. n prezenta unor situatii noi de viata, persoana va actiona ntr-o maniera rigida si stereotipa. Se accentueaza particularitatile decaracter, prin aparitia unor aspecte noi care s-au aflat pna atunci n stare latenta. Consilierea este necesara pentru a preveni disfunciile persoanelor aflate ndificultate i a le reintegra social. n procesul de oferire a serviciilor necesarevarstnicului, consilierul sprijin clientul n depirea unor situaii problematice de via;ajut clientul n vederea satisfacerii nevoilor psihosociale i creaz o atmosfer n careclientul s se simt liber s comunice i s colaboreze n condiii de securitate psiho-emoional. Pentru aceasta consilierul utilizeaz att cunotine teoretice, ct i anumitedeprinderi practice selectate i adaptate n funcie de caracteristicile, nevoile i contextulfiecrei situaii. Consilierii i ofer serviciile unor persoane vrstnice. Acetia pot avea condiiisociale diferite, o educaie diferit, probleme i nevoi diferite, moduri de a reacionadiferite; de aceea, consilierii n fiecare tip de intervenie pe care o realizeaz ncep custabilirea relaiei de comunicare. Deprinderile de comunicare eseniale de care un consilier are nevoie n activitateacu clientii, in general, dar in special cu persoanele de varsta a treia sunt deprinderile derecepionare, interpretare i redare a mesajelor. Exemplificnd, consilierul ascult cuatenie i nelegere, se autoanalizeaz, este contient de perturbaiile din comunicare i lereduce, este interactiv cu clientul, ofer feedback; contientizeaz limbajul corporal propriu i al celorlali, manifest empatie, transmite cldur uman, analizeaz isintetiz eaz informaia; explic cu rbdare i claritate, are deprinderi n redactarea scrisi oral a mesajelor. In literatura de specialitate se opereaza distinctia intre cele doua categorii de batrani (6575 ani batranii tineri si peste 75 ani batranii-batrani), deoarece anumitecaracteristici ale fiecarui grup creeaza diferite probleme pentru care trebuie utilizatemodelele de ajutor si interventie adecvate, dar mai ales solutiile pertinente. Principalele criterii folosite pentru realizarea clasificarii : a) sexul varstnicele traiesc adesea fara un nou partener de viata, uneoriimpreuna membrii familiei (la unul dintre copii), alteori singure, mentinand legatura prinvizite. b) viata de familie transformarea familiei traditionale in familie nucleara sifamilie extinsa modificata (prin care se inteleg familiile nucleare care traiesc separat dar comunica si intercationeaza).

c) locuinta multi varstnici ramasi singuri nu au resurse materiale pentru a-siintretine locuinta (curatenie, instalatii sanitare sau de incalzire, reparatii diverse). Inconsecinta, fie raman in propria casa (in cele mai multe cazuri preferand sa rezistedificultatilor si sa nu reprezinte o povara pentru cei tineri), fie locuiesc la unul dintremembrii familiei, fie opteaza pentru camin sau spital. d) sanatatea - se deterioreaza si limiteaza atat mobilitatea, cat si relatiile sociale. Asistenta sociala oferita persoanelor din categoria de varsta 65-75 ani trebuie sase centreze pe resursele detinute de acesti subiecti: - disponibilitatea fizica si intelectuala pentru voluntariat ; - disponibilitatea fizica si emotionala pentru a ingriji persoanele din categoria batranilor-batrani (old-old) - rezerva afectiva utilizata pentru organizarea propriei vieti conform preferintelor, proiectelor, prin articularea independentei cu interactiunea socio-comunicativa cu familiasi prietenii. Interventia consilierului asupra acestei categorii de batrani trebuie sa ofere ointelegere a semnificatiilor multiple ale pensionarii si o ocazie care sa-i stimuleze pe batranii-tineri sa-si utilizeze energia si indemanarea. Pentru persoanele din categoria de varsta 65-75, prin intermediul unor modalitatide interventie precum consilierea individuala, intalniri cu familia, grupul de ajutorare se pot efectua clarificari si evaluari corecte ale situatiilor clientilor, ierarhizari alenecesitatilor si prioritatilor, pot fi sprijiniti clientii sa-si exprime sentimentele si emotiile. Consilierea individuala are un dublu scop : - reducerea stressului prin oferirea suportului emotional ; - realizarea unui bun management al resurselor detinute de pacient prin pregatireaacestuia pentru a accepta schimbarea in propria viata. Scopul intalnirii cu familia este de a raspunde la intrebari, de a rezolva problemele din interiorul familiei si de a dezvolta un sistem de sprijin familial. O abordare mai noua a acestei modalitati de interventie o reprezinta conferinta de caz familial, prin participarea alaturi de membrii familiei si a unor specialisti. Se poate afirma ca intalnirea subiectilor in diferite centre de zi contribuie lasporirea oportunitatilor lor de a descrie experiente si a initia contacte sociale. Este evitataastfel dezvoltarea negativa a sentimentelor de izolare, stimuland procesul de dezvoltareintelectuala si emotionala prin abordari de subiecte diferite, preferate. Lucrul cu persoanele din categoria de varsta 75-100 ani presupune o serie dedeprinderi specifice, de abilitate : a) Comunicarea Doua principii stau la baza comunicarii cu batranii peste 75 ani : - intotdeauna relatia trebuie inceputa din punctul unde se afla clientul ; pozitiaclientului reflecta modul personal de a intelege realitatea ; - clientii nu trebuie judecati. Important in comunicarea cu batranii-batrani este ritmul discutiei care diferade cel al comunicarii cu categoria batranilor-tineri , precum si cel legat de semnificatiaamintirilor. De asemenea, in cadrul convorbirii trebuie completata comunicarea verbalacu cea non-verbala. b) Aprecierea situatiei clientului Intrebarile ce sunt adresate batranului pentru a-i identifica nevoile pot conduce laanumite riscuri precum declansarea anxietatii. Interviul nu trebuie sa inceapa cu oavalansa de intrebari.

Un bun inceput il constituie conversatia despre sanatate, desprevizitele prietenilor si mai ales despre interpretarea fotografiilor, toate acestea nu mai multde o ora. Dupa examinarea gradului de independenta al clientului (sanatate, mobilitate, temperatura, alimentatie), urmatoarea etapa presupune stabilirea contactelor socio-afective ale clientului : - de cine este vizitat ; - cu cine se afla in relatii apropiate ; - care sunt sentimentele clientului varstnic fata de vechile cunostinte. c) Crizele Criza este o stare personala de suferinta, de durere, caracterizata prinincapacitatea clientului de a-si rezolva propriile probleme ; criza nu trebuie definita casituatie, ci ca stare. Oamenii sunt vulnerabili in stare de criza si de aceea trebuie evitatedeciziile luate in aceasta circumstanta. Ajutorul practic poate atenua ingrijorarile.Prezenta unor alte persoane poate fi un sprijin pentru persoana de varsta a 3-a. Surse ale crizei: a)Moartea unei rude apropiate manifestarea unei crize poate imbraca o altaforma : incapacitatea de a percepe un mesaj auditiv, stare de confuzie. b)Pierderea locuintei clientii varstnici accepta foarte greu aceasta schimbare desituatie, de domiciliu. c)Externarea din spital - trecerea de la securitatea relativa din spital lanesiguranta din comunitate. d)Procesul de internare a batranilor in camine sau azile. Un loc important n psihologia vrstei a treia l ocupa atitudinea subiectiva aindividului fata de propria sa situatie ca persoana n viata. In general, persoanele n vrstasunt deosebit de ngrijorate de perspectiva sau de prezenta infirmitatilor lor fizice, dediminuarea fortelor fizice si a capacitatilor intelectuale, n primul rnd a functiei mnezice.Toti acuza o schimbare" pe care o resimt ca pe o povara. Se izoleaza de lume, desocietate si se simt chiar marginalizati sau exclusi; n sensul acesta se poate spune, fara sacomitem o eroare, ca batrnetea antreneaza un anumit complex de izolare-inferioritate"al persoanei. De aceea consilierea acestor persoane trebuie sa se concentreze pe gasireaunor solutii de depasire a acestor stari. S-a demonstrat ca psihodrama poate ajuta la depasirea anxietatii, depresiei sicomportamentelor stereotipe ale varstnicilor (Altman K.P., 1983). Persoanele de varsta atreia din casele de batrani sunt expuse tulburarilor psihiatrice si sunt vulnerabile, maiales, la depresie. Dar serviciile psihiatrice si/ sau psihoterapeutice sunt rar asigurate.Carman si Nordin (1984) au condus un grup de psihodrama intr-o casa de batrani, gasindca aceasta este o forma de terapie eficace. Psihodrama s-a demonstrat a fi benefica maiales pentru ameliorarea depresiei, permitand participantilor la grup sa retraiasca si sa poata suferi pentru pierderile nerezolvate, doliul neprelucrat, si sasi exprimesentimentele reprimate de manie, abandon si teama. Tehnicile psihodramatice auincura jat spontaneitatea si creativitatea si au facilitat procesul de trecere in revista a vietii proprii. Astfel participantii au fost incurajati sa rezolve probleme vechi si sa-si examinezesi restructureze identitatea. Alti autori (Oguzhanoglu si Osman, 2005) au investigat in special efectul psihodramei si psihoterapiei de grup asupra adaptarii si problemelor comportamentale ale persoanelor dintr-o casa de batrani. Ca tehnica, fiecare sedinta de psihodrama a avutdurata de 2 si - 3 ore, la interval de o saptamana, iar pentru evaluarea niveluluidepresiei si anxietatii au fost folosite Scala de Depresie Hamilton si Scala de Depresie Geriatrica.

Rezultatele arata ca a crescut spontaneitatea, creativitatea si empatia participantilor, ducand astfe l la imbunatatirea comunicarii si adaptarea la propriile probleme. Articularea emotiilor si gandurilor a cunoscut de asemenea o imbunatatiresemnificativa, iar scorul la anxietate a scazut considerabil. S-a ajuns astfel la concluzia ca psihodrama poate fi de ajutor persoanelor varstnice pentru imbunatatirea comportamentului si bunastarea psihologica si pentru descoperirea intelesului vietii. Pentru batranii institutionalizati sau din casele de batrani colectivul Universitatiidin Havana recomanda impartirea grupelor mari in ceea ce ei numesc grupe familialede baza, de 6-7 persoane, avand discutii atat in grupul extins cat si in grupele mici. Se pleaca de la premiza ca uneori persoanele de varsta a treia absorb mai greu informatia,asa ca grupele mici sunt necesare ca forum pentru intrebari si exprimare de sine. Faptul ca batranii institutionalizati adesea se izoleaza este un lucru indeobstecunoscut. In timp ce psihoterapia si medicatia traditional utilizata pentru remotivarea pacientilor nu este atat de eficace la batrani, psihodrama da rezultate. Psihodrama esterecomandata ca substituent mai acceptabil si mai putin anxietant al psihoterapiei prin altemetode, facilitand expresia intregii game de sentimente si oferind oportunitati pentruresocializare. In cadrul psihodramei sunt utilizate in special pantomima de grup, cusarade sau fragmente de piesa de pantomima, utilizarea picturilor sau pozelor pentru a pune in scena dispozitia si personalitatea personajelor din poze; jocul de rol al unei persoane admirate; vizionarea de spectacole de teatru. Se foloseste de asemenea bibliodram a, care poate satisface nevoile unor indivizi sau grupuri mai mici. Psihoterapia de grup este utila in grupuri mixte si pentru tratamentul problemelor emotionale si existentiale unice ale femeilor varstnice. Principalul beneficiu este acela dea oferi o oaza de siguranta pentru explorarea problemelor curente, integrarea sinelui,cresterea stimei de sine si depasirea izolarii si depresiei. Pe de alta parte, nu doar ca ii putem invata pe varstnici, varstnicii ne invata pe noi. In acest context, Francisco Goya, picta un tablou, Inca invat (Aun aprendo), infatisand un batran mergand cu ajutorul adoua bastoane. Sunt nsa si situatii n care batrnetea este resimtita ca o stare pozitiva si ca unatribut valoric al personalitatii. Faptele lipsite de importanta, neesentiale, sunt date la o parte, individul se concentreaza asupra esentialului, dezvoltndu-se capacitatea de sintezasi vederea de ansamblu. Evocarea vechilor amintiri procura o placere interioara si oafirmare a realitatii de sine. Desi recunoaste existenta unor fenomene negative, ca:oboseala progresiva, scaderea concentrarii si a memoriei. C. von Monakow considera caindividul nu trebuie sa cada prada depresiei si sentimentului de inferioritate. E.Minkowski noteaza ca la batrni se poate vorbi nca de posibilitatea de creatie si de oanumita capacitate de adaptare la situatiile noi ale vietii traite. Batranetea este, incontestabil, o etapa a vietii, o schimbare a regimului psiho- biologic n sens involutiv. Ea este la fel de zgomotoasa si capricioasa ca si adolescenta,fiind brazdata de crize, drame, angoase, ntrebari, nelinisti. Dar, pe cnd adolescenta se proiecteaza n viitor, ca o perspectiva, batrnetea se ntoarce catre trecut pe care-lcontempla. Din acest motiv, credem ca nu gresim daca afirmam ca batrnetea este oadolescenta pe dos.