Arhitectii I Bucurestiul Buletin - 38-2012
Arhitectii I Bucurestiul Buletin - 38-2012
Arhitectii I Bucurestiul Buletin - 38-2012
#38
Bienala de Arhitectur` Vene]ia 2012 I Horia Creang`. Crezul simplit`]ii I Arena Na]ional`
Cluj Arena
Londra 2012
AGENDA OAR Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti Despre aplicarea Codului Deontologic al profesiei de arhitect Teatru cu ghinion. Dram` \n 5 acte Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2012 EVENIMENTE INTERNE Expozi]ia P.4001. Bienala de Arhitectur` Vene]ia 2012. Pavilionul Romniei Horia Creang`. Crezul simplit`]ii PROIECTE Arena Na]ional` Cluj Arena EVENIMENTE EXTERNE Agend` de arhitect pentru 2012 Londra 2012 Concurs interna]ional pentru zona Badel din Zagreb Ghost Project 2012: Get real! 34 36 40 40 24 28 16 18 22 04
Pe copert`: London Olympic Stadium. Foto: Olympic Delivery Authority
13 14 15
PUBLICA}II Fondul documentar de arhitectur` din Romnia, Activ`ri urbane \n Romnia - 14 proiecte recente, Lemn. Biserici din nordul Olteniei
42
Filiala Bucure[ti OAR Pre[edinte arh. Mircea Ochinciuc Colegiul director arh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu, arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu, arh. Emil Iv`nescu Adres`: str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti, tel. 303.92.26 www.oar-bucuresti.ro
Stima]i colegi,
Conducerea Ordinului Arhitec]ilor Bucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sa de a promova transparen]a \n ceea ce prive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul Arhitec]ii [i Bucure[tiul, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezinte mai elocvent toate activit`]ile Ordinului [i problemele cu care acesta se confrunt`. Buletinul Arhitec]ii [i Bucure[tiul poate fi desc`rcat n format .pdf de pe site-ul oficial al Ordinului accesnd adresa: www.oar-bucuresti.ro Pentru o mai bun` comunicare cu to]i membrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v` exprima]i opiniile legate de activitatea OAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s` reprezinte priorit`]ile de ac]iune ale organiza]iei noastre. Am dori, de asemenea, s` ne indica]i subiectele pe care s` le abord`m \n numerele viitoare ale Buletinului Arhitec]ii [i Bucure[tiul. V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsurile dumneavoastr`!
Editor: igloo media Bord editorial: Bruno Andre[oiu Adrian Cioc`zanu Redactori: Viorica Buic` Anca Rotar Reka }ugui Grafic`: C`t`lin Artenie DTP & procesare imagine: Cristian David Corectur`: Andreea Amzoiu Adres`: str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti, tel. 313.41.18, [email protected]
www.oar-bucure[ti.ro 3
SUMAR
agenda OAR
Continu`m informarea membrilor OAR asupra [edin]elor de avizare s`pt`mnale ale Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriului, \n noua sa formul`. Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse \n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[, caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]ele Comisiei sunt consemnate de domnul Constantin Hostiuc.
este corect`. |ncerca]i str`pungerea pe limita de proprietate, \ntruct o irigare ct mai bun` a zonei este de dorit. Fronturile pe care le ve]i construi s` nu se apropie prea tare de cl`diri, iar ca arhitectur` v` vom ruga s` \ncerca]i, poate, o variant` cu incinte, care s` v` permit` s` separa]i ct mai bine, ct mai eficient spa]iul privat de cel public. |n aceste condi]ii, se avizeaz` favorabil. 2. PUZ Str. Pridvorului, S.4, discu]ie asupra documenta]iei Proiectul este adus \n discu]ia membrilor Comisiei de arhitectul-[ef al Sectorului 4, Daniel C`r`mid`, care consider` c` o serie de lucruri care se petrec \n vecin`tatea Parcului Tineretului sunt discutabile din punctul de vedere al civiliza]iei urbane [i chiar al legalit`]ii. Astfel, d-sa afirm` c` Plan[a de reglement`ri este deja avizat` dup` Legea 350, dar situa]ia nu este \n regul`, pentru c` astfel procednd se legitimeaz` ceva prin altceva ce nu mai exist`. PUZ Tineretului nu poate fi considerat expirat, din moment ce [i-a produs efecte; mai mult, chiar, poli]ia local` a construit ilegal unele lucruri pe terenuri care sunt proprietate privat`. Un alt aviz aprobat, \n aceste condi]ii, ar conduce la ambiguitate, existnd dou` PUZ-uri avizate [i aprobate pe o aceea[i realitate. Proprietarii, datorit` tuturor acestor lucruri care se petrec, nu \[i pot folosi terenurile. Constantin Enache: Toata aceast` situa]ie confuz` se datoreaz` termenului de valabilitate al unei documenta]ii de[i pot spune c` nu e singurul caz ambiguu, legal vorbind, din legisla]ia care se refer` la obiectul urbanismului \n Bucure[ti. Nu e deloc limpede \n ce condi]ii poate fi continuat` o documenta]ie dac` o alta sau chiar aceea[i [i-a produs efecte pe un lot, iar ea a expirat, dup` cum nu e deloc clar la ce s-ar referi eventualele detalieri ale proiectului care pot ap`rea dup` autorizare. Daniel C`r`mid` este de p`rere c` dac` \n intervalul legal de 5 ani, acela pentru care o documenta]ie a fost aprobat`, ea [i-a produs efecte, atunci acea documenta]ie trebuie considerat` legal` \n continuare. Referindu-se la lotul [i proiectul discutat, Sorin Gabrea exprim` ideea conform c`reia procedura de avizare sau reavizare \ncepe cu depunerea cererii. Se mai pot face, \ns`, [i alte ac]iuni, care presupun [i alte modific`ri ale primelor prevederi. Ce s-ar \ntmpla, de pild`, dac` \ntre timp, un acela[i spa]iu intr` \n intravilan, cnd ini]ial el fusese \ntr-o alt` categorie de terenuri? Constantin Enache, r`spunznd [i la aceast` chestiune, este de p`rere c` \n multe situa]ii legate de urbanism, prevederile legiuitorului nu sunt deloc clare, ceea ce d` loc interpret`rilor [i, de aici, oric`ror inten]ii de contrazicere, anulare sau suspendare a unui act. Dl. Victor Manea, revenind la problema terenului \n cauz`, arat` c` pentru a fi solu]ionat` \ntr-un mod ct mai clar situa]ia acestuia, arhitectul-[ef a f`cut o prezentare a ei \n Consiliul General, care a luat hot`rrea ca [i acest PUZ (Tineretului), ca [i PUZ Her`str`u, s` nu mai poat` fi prelungite ca valabilitate. Ca atare, odat` luat` aceast` decizie, nu mai poate fi ini]iat` o alt` documenta]ie atta timp ct exist` un certificat de urbanism. Se poate face un singur lucru, practic, \n situa]ii de acest fel pe documenta]iile prezente [i pe cele viitoare, zona care a trecut printr-un astfel de proces s` fie marcat`
cu men]iunea teren afectat de \nchiderea inelului Central. A mai fost prezentat sumar, f`r` a fi avizat, din cauza lipsei de cvorum \n Comisie, proiectul PUZ Str. Constantin Mille nr. 4, S.1 / proiectant SC URBE SRL 2000, URB RUR CONSTANTIN ENACHE (amnat)
14 decembrie 2011. Comisia a fost alc`tuit` din Sorin Gabrea (pre[edinte), Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali, Bogdan Bogoescu, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan Marin, Dorin {tefan (membri). Din partea Comisiilor Tehnice de Specialitate au fost prezen]i Elena Boghin`, Serviciul Circula]ie [i Andrei Zaharescu, Serviciul Re]ele. A participat la discu]ii [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al Capitalei. Au fost analizate [i avizate urm`toarele documenta]ii: 1. PUZ \nchidere inel median de Circula]ie, aviz de oportunitate / proiectant CONSOR}IU FIRME Bogdan Bogoescu, care a preluat func]ia de pre[edinte al Comisiei pentru analiza [i avizarea acestui proiect, \ntruct biorul de arhitectur` al c`rui pre[edinte este Sorin Gabrea, al`turi de alte birouri, particip` la realizarea propunerii, solicit` s` fie prezentate modul \n care au fost solu]ionate cererile formulate de Comisie la ultima \nf`]i[are. Acestea sunt enumerate dup` cum urmeaz`: s-au realizat modific`ri \n modulul 7 al proiectului, care vor fi prezentate; unul dinte beneficiari, cel care avusese nemul]umiri fa]` de felul \n care fusese gndit` [i realizat` circula]ia tramavaielor, a observat \mbun`t`]irile aduse [i a sfr[it prin a accepta proiectul \n aceast` form`; propunerea pentru segmentul Crnga[i-Dmbovi]a a fost prelungit ca \ntindere [i analiz` pn` la intersec]ia cu nodul rutier din {os. Virtu]ii; au fost m`surate toate fluxurile auto majore [i, \n m`sura \n care a fost posibil, [i celelalte de gabarite mai mici, a fost evaluat` implicarea \nc`rc`rii acestor fa]ade \ntre ansamblurile de locuin]e, au fost introduse reglement`rile reclamate de aceste modific`ri; au fost realizate scenarii pentru fluxurile locale, pentru a putea fi ob]inut` o calibrare a nodurilor func]ie de aceste \nc`rc`ri estimate. Pentru tronsonul Lacul Morii-Colentina au fost propuse schimb`ri majore, datorit` mai multor factori. Astfel, leg`tura cu A1 va trebui s` fie realizat` printr-o bretea la V de lac, \ns` aceast` modificare nu va fi inclus` \n caietul de sarcini, \ntruct ea face rela]ia dintre A1 [i A3, dar nu intr` \n ora[. Ar mai fi de dorit ca parc`rile de pe Bd. Constructorilor s` fie \nl`turate, pentru a fi \mbun`t`]it` circula]ia [i aproape \ntreg fluxul auto \n aceast` parte de ora[. Pentru recuperarea deficitului de locuri de parcare ar trebui verificate teritoriile \ntreprinderilor dezafectate. Tot pentru acest segment, Serviciul Circula]ie ar dori \nfiin]area unui pasaj, \ns` la o analiz` atent` se observ` c` acesta ar fi \n ultim` instan]` inutil, cu att mai mult cu ct este propus \nc` un pasaj subteran \n apropiere de lac. S-a evitat \nchiderea rela]iilor auto prin parc, deoarece ar fi fost mult afectat` continuitatea de peisaj pentru acest tronson, care este o calitate semnificativ` a zonei. Ambele pasaje sunt prev`zute \n Studiul de Fezabilitate [i se pot face, \ns`, pentru moment cel pu]in, ele nu sunt justificate. Casandra Ro[u dore[te \nainte de a intra \n analiza propriu-zis` a proiectului ca supratraversarea de lng` Parcul Her`str`u s` dispar`. Bogdan Bogoescu ar dori s` [tie ce se va petrece cu zonele de tip L1 care sunt situate \n apropiere ce se va \ntmpla \n ele, cum vor fi afectate? Sorin Gabrea r`spunde c`, \n genere, \n aceast` loca]ie loturile sunt mici, sub 800 mp [i c` sunt prev`zute bonifica]ii de indicatori dac` parcelele se vor unifica pentru a permite o dezvoltare unitar` [i urban` a zonei. Tiberiu Florescu este de p`rere c` trebuie s` se r`spund` \nc` la multe probleme neclare sau neexplicate pentru moment care este regimul terenurilor pe care traseul \l str`bate? Cum vor fi realizate exproprierile, legal, dar [i practic? Care este regimul juridic al
www.oar-bucure[ti.ro I 5
lacurilor, al spa]iilor verzi? Se r`spunde c`, \n acest moment, terenurile sunt toate situate \n intravilan, spa]iile verzi din lungul c`ilor ferate sunt spa]ii publice care vor fi expropriate, astfel \nct zona rezultat` va putea fi amenajat`. Pentru moment, terenul se amenajeaz`, se opereaz` func]ional, mai mult inginere[te, iar toate prevederile vor fi introduse ulterior acestei prime opera]ii. Prin SF se define[te coridorul de expropriere att pentru drumuri, ct [i pentru celelalte spa]ii necesare; din p`cate, nu exist` o calificare clar` a parcelarului [i nici o situa]ie clar` a terenurilor care sunt supuse vreunor reglement`ri acum. Bogdan Bogoescu: Pe artere de tipul Pompei, de pild`, exist` o reglementare care s` oblige la cedare de teritoriu proprietarii pentru a se realiza aceast` investi]ie? {i a[ mai vrea s` spun c` ar fi necesar s` existe un mixaj de func]iuni spre a se p`stra dinamica spa]iilor [i a func]iunilor majore ale ora[ului. Se r`spunde c` se \ncearc`, pentru moment, o definire a polilor urbani pentru constituirea acestora, \ns` sunt necesare suprafe]e minimale de 10 ha; trebuie s` fie concepute spa]ii publice [i spa]ii private cu beneficii [i obliga]ii clare pentru toate p`r]ile. Ct prive[te ultima cerere, credem c` ar fi necesar ca, pentru o bun` dezvoltarea a ora[ului, pentru fiecare din aceste zone afectate, Prim`ria s` dezvolte PUZ-uri [i planuri de afaceri punctuale. Dorin {tefan solicit` o estimare a timpului \n care toat` aceast` opera]iune s-ar putea rezolva [i dore[te s` [tie care ar fi perspectiva de timp pentru ca centura s` ajung` la Autostrad` se r`spunde c` se poart` discu]ii cu Regia Autostr`zilor; exist` [i un buget alocat deja pentru realizarea centurii, \ns` deocamdat` nu se poate preciza cu exactitate cnd anume Autostrada va intra efectiv \n ora[. Lucr`rile vor \ncepe \n 2013, \n prim`var` [i se estimeaz` c` \ntr-un interval de 3 ani vor fi realizate 3 tronsoane. Fluxurile de trafic vor fi preluate pn` la DN1, iar local {os. Gherghi]ei va fi dotat` cu 3 fire pe sens; \ntre A1 [i A2 vor fi realizate 4 benzi de circula]ie, pentru cele dou` sensuri. Se constat`, \n fine, c` pentru moment, Bucure[tiul nu are niciun inel de trafic care s` gestioneze devierile [i sa absoarb` traficul care intr` \n ora[, \n principal dinspre autostr`zi. Dorin {tefan mai este de p`rere c`, dat` fiind complexitatea proiectului, ca [i derularea lui pentru mai mul]i ani, el ar trebui preluat [i supervizat de o institu]ie, pentru c` altfel totul va fi supus diferitelor schimb`ri administrative; la fel de important, apreciaz` domnia-sa, este s` fie precizat sau cunoscut cine anume va gestiona [i ct de unitar va fi administrat spa]iul dintre inele. Inelul nu poate fi, teoretic, transsectorial, vorbind din punctul de vedere al administr`rii lui, \ns` astfel de proiecte cer mai multe buzunare. Andrei Zaharescu: Mi se pare c` exist` un dezechilibru semnificativ \ntre ponderea care se d` sectorului Autostr`zii Bucure[ti-Bra[ov \n ora[ [i greutatea care se acord` rela]iei acesteia cu Inelul median. |ncurajarea circula]iei pe Str. Gherghi]ei cred c` este o gre[eal`, pentru c` aceast` rela]ie se \nfund`, \n cele din urm`, \n {os. Fundeni. Ramura pe Lacul Morii ar putea fi, pe de alt` parte, o rela]ie important` pentru ora[ cred c` prognoz`rile pe segmente ar trebui f`cute avndu-se \n vedere [i o anume prioritizare a circula]iei pe anumite tronsoane, ca [i descurajarea lor pe altele.
6 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
Bogdan Bogoescu ar dori s` fie recapitulate, pe scurt, condi]iile prev`zute de studiul de fezabilitate. Dup` precizarea aspectelor solicitate (acestea fiind prezentate [i alt` dat` \n Comisie, [i anume, \n liniile principale, asigurarea realiz`rii unui ansamblu de poduri care traverseaz` zona Chitila [i nevoia de asigurare a continuit`]ii func]ionale [i de exploatare a C`ii Ferate; se va face un pod hobanat de 328 m [i un arc care traverseaz` CF, plus \nc` dou` arce necesare travers`rii liniilor), Constantin Enache ]ine s` adauge c` fa]` de ultimii 5 ani, ora[ul este mai func]ional, dar pentru a ajuta aceast` tendin]` este necesar ca documenta]ia s` fie ct mai clar`, mai obiectiv` [i mai bine justificat`. Ar trebui, \n acela[i timp, ca toat` aceast` opera]iune s` fie condus` de c`tre o asocia]ie dedicat` acestui scop [i la nivel de comunicare a inten]iilor ei [i a diferitelor stadii de realizare, pentru a putea fi p`strat` unitatea opera]iei, mai ales c`, raportat` la valoarea total` a obiectului temei, angajarea acesteia ar fi, \n materie de costuri, ridicol de mic`, dar prezen]a ei ar pre\ntmpina nenum`rate neajunsuri. Referitor la aceste poduri, Bogdan Bogoescu consider` c` ar fi util ca infrastructura s` fie conceput` spre a putea fi integrat` viitoarei dezvolt`ri, iar sistemul de reazeme, \n acest caz, ar fi de dorit s` fie gndit [i realizat ct mai flexibil. Dan Marin este \mpotriva realiz`rii podului hobanat: Ce se va \ntmpla sub un atare pod, mai ales c`, \n perspectiv`, el va fi integrat ora[ului? A[ dori s` mi se ofere un exemplu de pod hobanat peste c`ile ferate \ntr-un ora[ civilizat. Se r`spunde c` solu]ia este una de moment [i c`, \n timp, acest pod va putea fi mi[cat, eventual demolat [i \nlocuit. Tiberiu Florescu este [i el \mpotriva unei astfel de solu]ii, deoarece ea afecteaz` o suprafa]` de teren, la sol, foarte mare, care \n tot timpul existen]ei acestui pod va fi practic sacrificat`. Bogdan Bogoescu se pronun]` [i el, ca principiu, \mpotriva solu]iilor de moment, dnd exemplul ora[ului Lille, acolo unde toate elementele de circula]ie [i de urbanism au fost gndite de la bun \nceput pentru durata unei vie]i, nu pe perioade [i expresii tranzitorii. Sorin Gabrea: Acest proiect va genera, la rndul lui, alte proiecte. Exist`, de pild`, acum, sute de hectare de teren care sunt pentru moment blocate de prezen]a unor CF dezafectate pe ele, care pot constitui rezerve importante de teren pentru ora[. |ns` nu avem, la acest moment, datele clare de proprietate asupra acestor terenuri. Pe de alt` parte, \n perspectiva dezvolt`rii Bucure[tiului ca un centru regional de trafic, este foarte posibil` apari]ia unei g`ri pentru trenuri de foarte mare vitez`. Toate acestea [i multe altele sunt date care, pentru moment, se cunosc numai par]ial, dar de care trebuie s` ]inem seam`. Din punct de vedere legal, SF are rolul de a dimensiona valoarea real` a investi]iei. Tiberiu Florescu: Lucrarea inginereasc` a podurilor trebuie s` fie unitar` [i, pe ct posibil, de mare calitate nu se poate, nici acum [i nici pe viitor, ca ora[ul s` fie str`b`tut de o suit` de poduri absolut \ntmpl`toare. Aceste obiecte de art` trebuie s` fie urbane [i unitare, repet. Iar experien]a arat` c` cel mai bine este ca investi]ia s` fie bine stabilit` [i real` \nc` de la \nceput, pentru c` altfel, dac` solu]ia de moment este una minimal`, ea va fi \n cele din urm` [i cea mai scump`, cea mai p`guboas`, fiindc` mai trziu lucrarea va
agenda OAR
trebui s` fie dezafectat` [i va fi obligatoriu \nlocuit` de alta, inevitabil mai scump`, deci ar fi vorba de o investi]ie pe care, dac` nu o gndim bine, o pl`tim inutil \n prima realizare. Dan Marin: Cnd s-a f`cut primul proiect al podului Basarabi, solu]ia preferat` era alta, de pod clasic, dar la licita]ie s-a c[tigat cu proiectul unui pod hobanat, nimeni nu [tie de ce. Cu att mai mult cu ct doar 500 m mai \ncolo, Podul Grant a putut fi f`cut, acum mul]i ani \n urm`, cu o solu]ie mult mai simpl`. Bogdan Bogoescu mai adaug` c`, prin apari]ia unui pod \n zon`, statutul tuturor propriet`]ilor atinse de aceast` prezen]a se va modifica [i cere echipelor care vor avea sarcina realiz`rii podului s` fie foarte atente la imaginea urban` pe care o vor construi [i afecta. Sorin Gabrea este de p`rere c` \nc` de la avizarea SF poate fi solicitat realizatorului un anume standard care s` impun` un nivel profesional decent. Acela[i recapituleaz` datele proiectului prezentat: Prezen]a [i evolu]ia CF \n ora[ depinde foarte mult de strategia dezvolt`rii. Avem sau vom avea gar` de trenuri de mare vitez`, ca s` folosim aceste terenuri? Amplific`m Gara Chitila? Politica CFR este \n acest moment de relegare a c`ilor ferate cu ora[ul. Pentru pana care con]ine CF ar trebui realizat [i urm`rit un PUZ de dezvoltare. Exist`, \n fine, diferen]e foarte mari \ntre perimetrele studiate [i zonele vecine; apar parcele mari, de pild`, spre S`b`reni, care \[i vor modifica toate statutul ca urmare a demar`rii acestei investi]ii. Spre V, se poate concepe o omogenizare a circula]iei rutiere [i CF chiar cu ora[ul; spre V, acest lucru este mult mai greu de f`cut. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Spre a permite desf`[urarea \n bune condi]ii [i la timp a investi]iei, propunem avizarea favorabil` a SF [i PUZ, cu recomand`rile f`cute. 2. PUZ Str. Ramuri Tei / Str. Vidin / Str. Zambilelor / proiectant SC CRIBA DESIGN SRL, URB. RUR. CRISTINA OLGA GOCIMAN, revenire Proiectul a fost anulat \n instan]` [i s-a dat o hot`rre de demolare, chiar dac` \n zon` s-a construit mult [i haotic. Zonele sunt de tipul M3B [i L3 sau A2. Dorim modificarea UTR c`tre o zon` cu regim mixt pentru teritorii destructurate; urmare a acestei \ncadr`ri ar putea fi propu[i indicatori de 60% pentru POT, 2,5 pentru CUT [i o \n`l]ime de P+3/P+4, cu func]iunea de birouri [i locuin]e. Constantin Enache este de p`rere c` nu pot fi dep`[i]i indicatorii legali, care sunt \n zon` cei stabili]i de Prim`ria S.2; Sorin Gabrea este de aceea[i p`rere. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): |n aceste condi]ii, solicitarea se avizeaz` favorabil. 3. PUZ Str. Constantin Mille nr. 4, S.1 / proiectant SC URBE SRL 2000, URB. RUR. CONSTANTIN ENACHE Proiectul a mai fost prezentat se va construi peste Restaurantul Berlin, vizavi de latura dreapt` a Casei Armatei. PUZ a fost aprobat, dar, din ra]iuni multiple, a fost amnat. CUT maxim care va fi atins este de 5, \n`l]imea nu o va dep`[i pe cea a Hotelului Capitol, de care noua construc]ie se va alipi c`tre E. Viitoarea cl`dire se va retrage cu 3 m fa]` de casa vecin` de P+2. Bogdan Bogoescu
dore[te s` [tie cu ct va cobor\ rampa spre a face posibil accesul auto \n subsol vor fi 1,10 m. Casandra Ro[u solicit` l`muriri despre modul \n care vor fi realizate parc`rile acestea vor fi realizate \n subsol; cere pentru P [i etajul 1 func]iuni publice, dat` fiind loca]ia central` a edificiului. Ar mai dori ca fa]ada s` nu ia forma impersonal` a unei fa]ade cortin`. Rezolu]ie (BogdanBogoescu): Se avizeaz` favorabil, cu condi]ia c` fa]ada principal`, cea c`tre S, s` fie placat` cu piatr`, limitele s` fie clar marcate, iar fa]ada c`tre V s` fie retras` o travee pentru a nu face stnjenitoare apropierea de cl`direa vecin`. 4. PUZ Mihail Sebastian nr. 88, S.5 / proiectant SC ARHIS DESIGN SRL S-a revenit pentru c` la precedenta \nf`]i[are nu fusese adus` o ilustrare de tem` conving`toare. Fa]` de noua prezentare, Bogdan Bogoescu opineaz` c` ilustrarea cu care s-a revenit ar fi fost mai conving`toare dac` ar fi fost realizat` la nivelul ochiului, astfel \nct s` existe o imagine ct mai real` a modului \n care vor fi v`zute construc]iile [i va fi perceput spa]iul. Casandra Ro[u: Terenul verde, a[a cum se vede din prezentarea dumneavoastr`, este cam mic. Mi-a[ dori o amenajare mai detaliat` a spa]iului public. Se r`spunde c` a fost luat` \n calcul serios ideea ca spa]iile publice s` fie organizate pe acoperi[urile cl`dirilor, dar Casandra Ro[u solicit` ca aceste inten]ii s` fie figurate \n plan[a de reglement`ri, al`turi de mai clara precizare a traseelor pietonale, care vor trebui s` func]ioneze [i \n afara programului complexului. Sorin Gabrea cere ca pietonalul s` fie mobilat cu accese spre diferitele zone atractive ale viitorului ansamblu de cl`diri. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i neap`rat cu prezentarea unor sec]iuni verticale, cu un plan mai clar, mai deschis, mai invitativ. Preciza]i fluxul de m`rfuri, accesele, spa]iile pentru desc`rcare alocate tirurilor, toate func]iunile necesare legate de un asemenea mare complex comercial. 5. PUZ Str. Theodor Pallady nr. 57, S.5 / proiectant SC ALTER EGO SRL Proiectul a mai fost prezentat \n Comisie se recapituleaz` pe scurt datele acestuia: terenul are 14 ha; func]iunile propuse sunt de birouri [i de comer]; s-a introdus un carosabil care s` ajute circula]ia interioar`, dar [i pe cea \n zon`; apare un pasaj [i o local` prelungit`; au fost propu[i 12 m de spa]iu verde de-a lungul carosabilului; parcajul la suprafa]` a fost mutat spre partea din spate. Elena Boghin`: Intersec]ia cu Balta Alb` nu este bine realizat`, iar t`ierea drumului spre stnga este chiar periculoas`. Penetra]ia spre autostrad` nu este bine, \n niciun caz, s` fie realizat` sau reglementat` \n acest fel. Sorin Gabrea: Se vede \n proiect un drum public pus sub o barier` a[ dori s` [tiu care este statutul acestuia. Apoi mai atrag aten]ia asupra faptului c` manevrele \n parcare nu se pot face din strada public`. |n fine, cred c` v` mai sunt necesare o organizare mai limpede a traficului [i precizarea regimului juridic. Casandra Ro[u: V` rog s` fi]i foarte aten]i la felul \n care reprezenta]i grafic propunerea. Marca]i cu ro[u doar edificabilul dar nu \n]eleg foarte exact dac` propune]i un parc comercial [i nici care este propunerea de spa]iu public. Tiberiu Florescu: V-a[ mai ruga ca zona de parcaj s` fie ct mai clar delimitat`, f`r` indicarea edificabilului. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu o nou` prezentare, dup` introducerea \n noua plan[` de reglement`ri a solu]ion`rii tuturor acestor cereri. 6. PUZ {os. Orhideelor nr. 46, S.1 / proiectant SC MINA M-COM SRL, consultare Propunerea se leag` de zona aflat` la intersec]ia {os. Orhideelor cu Gara Basarabi teritoriul este m`rginit de pasaj [i de CF. La S de loca]ie se afl` o serie de loturi alungite; locul este propriu coagul`rii unui nod intermodal. Din punct de vedere economic, se estimeaz` c` ar fi nevoie de un centru comercial de nivel Kaufland; ca teren,
www.oar-bucure[ti.ro I 7
galerie, un spa]iu pietonal, o incint`. Dar \nainte de asta, este nevoie s` v` articula]i documenta]ia la celelalte PUZ-uri existente. V` rug`m s` reveni]i dup` aceast` opera]iune.
agenda OAR
{edin]a CTUAT a prim`riei Municipiului Bucure[ti din 16 noiembrie 2011. Comisia a fost alc`tuit` din Sorin Gabrea (pre[edinte), Bogdan Bogoescu, Constantin Enache, Vlad Cavarnali, Dan Marin, Dan {erban. Din partea Comisiilor tehnice de specialitate au fost prezen]i Andrei Zaharescu (Re]ele) [i Elena Boghin` (Circula]ie). A participat la [edin]` [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al Capitalei. S-au dezb`tut urm`toarele documenta]ii: 1. PUZ {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 83-85-87, S.1 / proiectant SC URBE 2000 SRL, URB. RUR. CONSTANTIN ENACHE, aviz de oportunitate Documenta]ia, se arat` \n prezentare, a fost aprobat` pentru construirea unei cl`diri de birouri cu \n`l]imea maxim` de 25 m [i cu o retragere de la autostrad` de 75 m, a[a cum prev`d normativele, dar, din motive obiective, investi]ia nu s-a mai putut realiza. Expirnd documenta]ia, s-a revenit cu un nou studiu, care reia datele principale ale propunerii precedente, ad`ugnd, \ns`, o func]iune comercial` un magazin de tip Kika. Circula]ia a fost discutat` \n Comisia de specialitate s-a cerut ca terenul s` ofere o circula]ie carosabil` [i o leg`tur` cu artera Bucure[ti-Ploie[ti. Proiectantul dore[te s` propun` limitarea unui edificabil, \n acelea[i condi]ii, ar`tnd c` indicatorii sunt proprii zonelor mixte. Drumurile care vor ap`rea sunt concepute pentru o ampriz` de 14 m. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): |n condi]iile \n care vor fi reluate discu]iile privitoare la configurarea intersec]iei DN1 cu drumul de acces \n complexul B`neasa, mai multe lucruri vor trebui modificate, pentru c` pe moment intersec]ia este nu doar nepractic`, dar chiar periculoas`. Pastila central` trebuie m`rit`, pentru a permite o mai mare capacitate de stocare pe sensuri, iar \n aceste condi]ii v` pute]i conecta cu propunerea dvs. la circula]ie, aceasta fiind cea mai mare problem` a propunerii pe care ne-o avansa]i. Suntem de acord cu \nceperea studiului pentru PUZ. 2. PUZ Str. Eufrosina Popescu nr. 61, S.3 / proiectant BIA CRIZANTEMA SOFRONEA, aviz de oportunitate Proiectul a fost prezentat \ntr-o consultare, \n urma c`reia s-au oferit cteva recomand`ri, iar acestea au fost respectate. Incinta a fost reorganizat`. Bogdan Bogoescu constat` c` raportarea propunerii la cerin]ele [i datele Str. Baba Novac este \n regul`. Constantin Enache se arat` [i el de acord cu avizarea favorabil` a proiectului, dar atrage aten]ia asupra unui aspect care \n timp ar putea fi nepl`cut [i chiar d`un`tor tenta]ia de a ocupa \ntreg terenul cu parcaje, [i cere ca acest lucru s` nu se \ntmple. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): |n aceste condi]ii, se propune avizarea favorabil`.
spa]iul apar]ine M2; se dore[te construirea unor birouri, iar monumentele existente, aflate \n stare de paragin`, vor fi reconvertite \n spa]ii expozi]ionale. |n partea de N a spa]iului prins \n documenta]ie se afl` un teritoriu de 3.000 mp care apar]ine Prim`riei, iar pe acel spa]iu se propune ridicarea unei cl`diri \nalte de P+15. POT va ajunge la 48%, dar \n zon` se permite un prag de 70%; CUT va ajunge la 2; parcarea va fi deshis` [i pentru centrul comercial. Bogdan Bogoescu: De ce este att de tocat [i spa]iul, [i construitul? Cum pasajul este cel mai puternic reper \n zon`, cel mai bine ar fi ca propunerile dvs. s` urmeze direc]ia major` a pasajului. Casandra Ro[u observ` c` func]iunile propuse nu respect` legalitatea impus` de loca]ie. Dan Marin: Nu cred c` ave]i o motiva]ie real` s` extruda]i volumele. Motiva]i mai bine cl`dirile \nalte. Bogdan Bogoescu: Gndindu-m` la integrarea monumentelor, cred c` o solu]ie foarte bun` ar fi gndirea spa]iilor ca un fel de raster, o textur` riguroas`, iar proiectul s` fie adaptat acestei grile regulatoare. Tiberiu Florescu: Arhitectura trebuie acordat` locului, este \n ora[ [i parte din ora[, cu att mai mult cu ct situl este unul cu multe posibilit`]i [i cu posibilit`]i reale de dezvoltare. 7. PUZ Str. {erban Vod` nr. 64, S.4 / proiectant SC VEGAS COMPRODIMEX SRL, URB. RUR. DAN VULTUREANU Unei realit`]i construite, rezultat al cumul`rii a 3 cl`diri ridicate \n 2008, i se dore[te mansardarea, ad`ugndu-se dou` apartamente. Bogdan Bogoescu este de p`rere c` poate fi ad`ugat un apartament, cu retragere de la fa]ad`, dar nu mai mult. Extinderea se poate face aducnd mansarda deasupra pe jum`tate de nivel, iar la strad` retras, cu [arpant`. Casandra Ro[u nu este de acord cu extinderea, deoarece este de p`rere c` nivelul maxim de densitate al zonei a fost atins deja de propunerea mai veche. Dan Marin dore[te s` [tie dac` exist` calcane [i cum vor fi solu]ionate acestea. Constantin Enache apreciaz` c` extinderea ar putea fi f`cut` mai curnd spre spate, astfel \nct ea s` fie ct mai pu]in vizibil` din strad`. Rezolu]ie (BogdanBogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu o desf`[urare stradal` exact` [i cu o justificare mai conving`toare a propunerii. 8. PUZ Str. Theodor Pallady 51-49A, S.3 / PROIECTANT SC ARHIMUS SRL, consultare Se dore[te construirea unui spa]iu cu destina]ie comercial`, dar aceasta presupune shimbarea UTR din A2B \n M3. CUT atins va fi de 2,5, POT va fi \ntre 60 [i 75%, iar h. maxim de 25 m. Spre Str. Theodor Pallady este gndit` o barier` de iarb`, care s` separe noul centru de strad`. Sorin Gabrea: Trebuie o structur` de str`zi puternic` la N, str`zi dac` se poate de 4 fire, pentru c` acolo se afl` o succesiune de centre comerciale care au nevoie de mult trafic. Bogdan Bogoescu: |n mijlocul acestei realit`]i poate fi gndit` o
8 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
3. PUZ Bd. Basarabia nr 250, S.3 / proiectant SC SONEX DESIGN SRL, URB. RUR. EPIFAN RALUCA, aviz de oportunitate |n incinta fostului grup industrial Titan se dore[te, prin reconvertirea zonei, s` fie construit un ansamblu de locuin]e colective. Zona permite urm`torii indicatori POT 80%, CUT 3,5, h. max 20 m. Se dore[te construirea unor blocuri mai \nalte, care vor atinge [i 9 etaje, dar care vor pleca de la P+6 la frontul principal. Sorin Gabrea se intereseaz` de situa]ia vecin`t`]ilor [i este de p`rere c` propunerea ar trebui \nso]it` sau sus]inut` de o viziune mai larg`, mai generoas` asupra zonei. Am dori s` [tim cum evolueaz` aceste vecin`t`]i, cum a]i gndit locurile de parcare, depozitele, comer]ul, serviciile care vor trebui s` \nso]easc` locuin]ele. |n]eleg c` propune]i spa]ii pentru birouri care reclam` [i ele o anumit` logistic`. V` rug`m s` extinde]i PUZ pn` \n Bulevard [i reveni]i cu un plan la scara 1:2000. Bogdan Bogoescu propune ca \ntreaga zon` pn` \n bulevard s` fie studiat` [i judecat`, pentru a-i permite o anume coeren]` [i o bun` inser]ie \n ora[. Defini]i func]iunile, propune]i unele propor]ii, demonstra]i coagularea unei viziuni \n jurul acestui proiect. Andrei Zaharescu ]ine s` atrag` aten]ia asupra faptului c` [i din punctul de vedere al cadastrului situa]ia este foarte complicat`. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): V` rug`m s` reveni]i cu un plan la scara cerut`, cu unele referiri ceva mai concrete la parcelar [i cu o viziune de organizare a \ntregului areal unde vor fi spa]iile publice, dot`rile [.a.m.d. 4. Concept strategic Bucure[ti 2035 / proiectant CONSOR}IU PROIECTAN}I UAUIM Bucure[ti, SC IHS ROMANIA SRL, SC EMI INVEST Prezentare de Liviu Ian`[i Cele 41 de politici legate de obiective care vor trebui s` modifice pozitiv starea ora[ului \n intervalul de timp propus sunt gndite pentru toate cele 5 paliere ale ora[ului. Au fost identificate 11 priorit`]i pentru programul Europa 2020, de realizarea c`rora se leag` clasarea Capitalei ]`rii \n Europa pentru urm`torii 40-50 de ani, probabil. Succesul acestei strategii depinde fundamental de condi]iile administrative, de cele legislative [i de rela]ia cu teritoriul. Interven]iile, pentru a fi posibile, trebuie concentrate pe cteva zone majore ale capitalei pe zona definit` de proiectul Bucure[ti 2000, pe zona central`, pe aria cuprins` \n PIDU. O prioritate special` trebuie afectat` zonei Dmbovi]ei. Exist` 62 de programe posibile, care vor trebui \ndeplinite al`turi de celelalte, considerate fire[ti. Premisele pe care s-a f`cut alegerea programelor prioritare au fost: gndirea unor programe localizate, concomitent cu cele generale; afectarea sau cel pu]in ini]ierea unor programe zise costisitoare, dar [i a unora difuze financiare, necesare de \ndeplinit, dar care vor trebui controlate atent; vor fi atacate arii localizate \n zone strategice, dar \n acela[i timp vor fi urm`rite [i unele micro-zone disparate, a c`ror coeren]` ar putea sus]ine dezvoltarea ora[ului. Cteva proiecte care vor trebui ini]iate serios [i ct mai curnd, dac` dorim s` evolu`m spre statutul de Capital` regional` proiectul Esplanada; proiectul Casa Radio; proiectul zonei
G`rii de Nord [i al zonei de Triaj; vor trebui luate decizii urgente [i concrete pentru transformarea unor zone legate de amplasarea noului Aeroport pentru m`rfuri, de loca]ia G`rii Intermodale Bucure[ti, de urm`rirea arterei posibile Leu-Panduri-Filaret. Pentru toate acestea, dar [i pentru multe altele, care nu au fost numite acum, este necesar s` fie demarate ct mai rapid studiile de fezabilitate. Care sunt lucrururile care se cer evitate, pentru a nu \mpiedica realizarea proiectelor ocolirea proiectelor mari cu implicare public` (este neap`rat nevoie de abordat [i de atacat unul-dou` proiecte mari cu consecin]e foarte importante, pentru c` altfel ora[ul se va baza numai pe consum, va \nceta s` mai produc` [i va fi neviabil); atacarea ori realizarea unui proiect la modul oricum, care duce la lipsa \ncrederii popula]iei \n aceste ac]iuni. Cel mai mare obstacol pe care \l \ntmpin`m \n urm`rirea acestei strategii este lipsa instrumentelor legale: condi]iile \n care se pot face exproprierile sunt imprecise, nu sunt definite legal proiectele de dezvoltare integrate [.a.m.d. Este vizat, \n aceast` strategie, un aspect foarte important al Capitalei, legat de \mp`r]irea ei administrativ`, care la modul ideal ar trebui ref`cut`, \ntruct, pe de o parte, este nevoie de o gestionare mult mai unitar` a zonei centrale, iar pe de alt` parte este nevoie de extinderea limitei administrativ-teritoriale a Bucure[tiului pn` la linia de Centur` sau chiar integrnd primul nivel al localit`]ilor \nvecinate, pentru ca proiectele mari s` fie gestionate unitar, dar [i pentru c` ora[ul trebuie s` \[i defineasc` o nou` rela]ie cu agricultura [i cu zona sa verde, pe considerente de ordin ecologic, ca [i pentru asigurarea hranei locuitorilor. Abordarea integrat` a ora[ului trebuie realizat` cu orice pre], \ntruct studiile realizate arat` f`r` nicio urm` de \ndoial` c` starea de ast`zi a Bucure[tiului este urmare a lipsei controlului dezvolt`rii. |n \ncheiere, a[ dori s` mai adaug c` studiul este golit de orice \ncercare de partizanat politic, a fost unul eminamente profesional, dar c` concluziile lui arat` c` nivelul politicului trebuie neap`rat implicat [i responsabilizat, \ntruct de adoptarea unor decizii imediate se leag` viitorul Bucure[tiului [i chiar al Romniei pentru decenii. Acestor factori de decizie le trebuie adus la cuno[tin]` faptul c` \nceperea concret` a unor ac]iuni depinde acum de ei ei sunt cei care ne pot ajuta s` mai prindem acest ultim tren pentru salvarea ora[ului de la declasare [i, implicit, pentru asigurarea unui nivel minim de trai decent locuitorilor Bucure[tiului. Sunt necesare, pentru revenirea ct mai rapid` pe o linie de plutire, m`suri curajoase, pe care le recomand`m \n deplin` cuno[tin]` de cauz`. Constantin Enache: |n 2000 era o ruptur` puternic` \ntre cei care propuneau m`surile [i cei care trebuiau s` fac`, s` le aplice. Acum, situa]ia este cumva mai bun` exist` cam 200-300 de urbani[ti care \n]eleg acest limbaj. A crescut interesul public al societ`]ii civile pentru urbanism, pentru dezvoltarea ora[ului, dar lipsa de interes a politicienilor este aproape total`. Cred c` ne este necesar un centru de gndire al evolu]iei urbane. Bucure[tiul trebuie gndit la nivel regional, [i astfel ar exista posibilitatea ca ora[ul s` ajute la dezvoltarea economic` a \ntregii ]`ri. Cred c` ar mai trebui insistat pe situa]ia protec]iei monumentelor nu [tim exact \n ce stare ne afl`m, nu mai [tim ce se mai petrece cu monumentele, nici cu cele protejate, nici cu cele abandonate. Sorin Gabrea: Este neap`rat nevoie ca al`turi de acest studiu de mare nivel s` existe un set de criterii care s` permit` ierarhizarea proiectelor [i a politicilor, astfel \nct institu]ia public` s` \[i poat` ierarhiza [i ordona alegerile [i priorit`]ile. Gheorghe P`tra[cu: Proiectele trebuie neap`rat ierarhizate pe categorii. |n ce m` prive[te, insist pe voca]ia de pol regional a Bucure[tiului. Anca Ginavar: Momentul este interesant pentru orice partid politic, mai ales c` pe data de 6 octombrie 2011 UE a lansat pachetul de legi care vor fi aplicabile \n Europa dup` 2014, iar nota acestor legi este tenta regional` teritorial` accentuat`. Comisia European` favorizeaz`, a[adar, o serie de contracte de parteneriat, care \nseamn` finan]`ri derulate \ntre Guvernele locale [i Comunitatea European`, \ns` acum ele sunt \nso]ite de un set de condi]ii.
www.oar-bucure[ti.ro I 9
Bucure[tiul apare, \n aceast` situa]ie, ca o regiune de tranzi]ie. Acesta calificare a ora[ului presupune, \ns`, dezvoltare prioritar` \n domeniile reducerii polu`rii, a eficientiz`rii ora[ului verde, a dezvolt`rii cercet`rii [i a industriilor creative. |n acest context, \ntreb`rile care trebuie puse ct mai repede [i pentru care trebuie formulate r`spunsuri l`muritoare, urmate de ac]iuni, sunt ce rol va juca Bucure[tiul \n noua Europ`? Care sunt tipurile de ac]iuni care trebuie urm`rite [i declan[ate? Exist`, utile pentru aceste viitoare ac]iuni, aplica]ii de tipul Joint Action Plan, care urm`resc func]ionalizarea regiunii Ilfov, \n care aplican]ii sunt autorit`]ile legale, dar [i un Program Na]ional de Reform`, care face referire la Pactele Teritoriale. Trebuie identificate ct mai urgent problemele comune, care presupun o ac]iune viitoare desf`[urat` \mpreun`. Bogdan Bogoescu: A[ vrea s` atrag aten]ia asupra ctorva elemente sau situa]ii care cred c` ar putea fi mai bine configurate sau exploatate. Mi se pare, \n primul rnd, c` Centura Bucure[tiului este vag precizat`, [i, de aici riscul ca aceasta s` fie sau s` r`mn` slab folosit`; poate c` ar putea fi urm`rit` mai atent direc]ia Bucure[tiC`l`ra[i, plus regiunea \n direc]ia Olteni]a, care pot fi teritorii de sus]inere agricol` pentru Bucure[ti. Apoi, unele situa]ii care sunt deja \n criz` par gre[it privite \n prisma dezvolt`rii de pild`, \n problema locuin]elor, este inadecvat s` extindem sau s` amplificam ideea de locuin]e sociale, mai curnd fiind potrivit \n acest caz un fond investi]ional prin care locuin]ele realizate, care \n acest moment sunt pe pia]`, dar stau, din cauza slabei puteri de cump`rare, s` fie \n cele din urm` achizi]ionate. Trebuie ameliorat` slaba capacitate a Administra]iei publice de a negocia investitorul privat trebuie s` fie con[tientizat c`, al`turi de investi]ia proprie, este dator s` ofere ceva [i ora[ului, un anume obiect cu caracter social. Atractivitatea Capitalei, \n acest moment, lipse[te nu [tim ce anume ar putea oferi Bucure[tiul ca noutate, ca inedit fa]` de celelalte metropole europene centrul istoric este reparat, dar \n marea lui parte, la modul gre[it, identitatea specific` a acestuia lipse[te, interesul turistic [i securitatea investi]iilor sunt precare. O idee interesant` ar putea fi turismul ecumenic, dar cu siguran]` c` mai sunt unele paliere specifice de turism care pot fi descoperite [i accesate. Dan Marin: Toate principiile formulate sunt corecte, dar ce nu putem stabili, din p`cate, este cum anume aceste dorin]e ale noastre vor fi transpuse \n realitate [i mai ales cum se va petrece aceasta. Ruptura dintre planul profesional [i cel politic este foarte mare [i, ca urmare, lucrurile sunt foarte u[or deturnabile. Dan {erban: Proiectul este unul foarte vast, foarte ambi]ios, foarte profesional. Dar eu cred c` el ar trebui s` devin` un act, un instrument de lucru astfel \nct ac]iunile asupra unor planuri sau zone s` nu mai ]in` de politic, foarte schimb`tor, ci de un anume principiu de continuitate. E nevoie de o structur` de continuitate, nu de proiecte de legisla]ie. Suntem, ca abordare a lucrurilor, contemporani dar cum ajungem s` implement`m corect, eficient [i exact aceste principii? Sorin Gabrea r`spunde acestei ultime afirma]ii ar`tnd c` proiectul ini]iaz` un proces, iar dezbaterea public` ar trebui s` contureze o anume op]iune decizional`.
10 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
Claudia Pamfil: Cred c` este nevoie [i de resurse pentru discutarea acestei strategii, pentru c` astfel o mare mas` de oameni ar putea cunoa[te [i [i-ar putea \nsu[i m`car o parte din aceast` strategie [i ea va deveni \n timp un factor util de presiune asupra factorilor de decizie. Sorin Gabrea: Ceea ce lipse[te, aici, este cel cu drept de semn`tur`. Documentul trebuie s` fie pe masa fiec`rei direc]ii din Prim`rie, pentru executarea unui bilan] [i a unui cifraj. E mare nevoie de acurate]e, de la un punct \ncolo, ca [i de folosirea aceleia[i limbi \ntre diferitele structuri ale Administra]iei. Andrei Zaharescu atrage aten]ia asupra nevoii de definire ct mai exact` a strategiei energetice, f`r` de care toate aceste lucruri nu au nicio [ans` de a deveni realitate. Vlad Cavarnali: A[ dori s` nu se uite c` Administra]ia are proiecte \n derulare, care vor trebui preluate [i integrate. Cred c` mai este nevoie de norme de ac]iuni pe programe [i pe proiecte, iar \n ce m` prive[te nu cred c` acum, \n acest moment, este nevoie s` fie implicat politicianul acestuia \i trebuiesc prezentate cteva lucruri extrem de clare, poate chiar unele direc]ii de ac]iune, dar nu un ansamblu de idei. Ct prive[te terenurile agricole, eu personal cred c` acestea nu prea mai exist`, ast`zi. Sorin Gabrea: Este nevoie de dezbateri pe subiecte mai \nguste. La dezbaterile secven]iale este nevoie s` fie invita]i responsabilii departamentelor respective. Direc]iile Tehnice din Prim`rie s` \ncheie \n 3-4 luni lucrul la acest studiu cu o propunere cifrat` de ac]iune, pentru ca lucrurile s` avanseze. 5. PUZ Modernizare sistem rutier [i linie de tramvai {os. Iancului / proiectant SC VIA PROIECT SRL, consultare Este prezentat` Comisiei, pe scurt, inten]ia de a organiza spa]iile laterale ale bulevardului care va fi amenajat, inten]ie salutat` de Comisie pentru c` permite, cel pu]in teoretic, o gndire comun` (a inginerilor de trafic [i a urbani[tilor) asupra unui aspect extrem de delicat al bulevardelor din interiorul ora[ului, care ar trebui tratate nu doar ca simple piste pentru vehicule, ci ca prezen]e urbane care particularizeaz` locul [i care, \n cele din urm`, dau un aspect acuzat urban Capitalei. Stelian Constantinescu precizeaz` c` punctul de vedere al referentului este absent de pe fi[a de lucru pentru c` documenta]ia nu a fost \naintat` Serviciului de Urbanism, proiectantul optnd pentru calea prezent`rii plan[elor direct \n Comisie. Andrei Zaharescu este de p`rere c` parkingul care se inten]ioneaz` a fi construit \n subteran nu ar trebui s` fac` \n momentul de fa]` obiectul unor reglement`ri, pentru c` o prevedere de acest tip este complex` [i, per ansamblu, ar ridica probleme mult mai serioase dect ceea ce presupune amenajarea iar discutarea solu]iei ar amna foarte mult aprobarea proiectului, ceea ce nu este de dorit. |n prezentare se mai arat` c` s-a amenajat locul, s-a \ncercat plantarea copacilor dup` un anume ritm, au fost inventaria]i arborii care vor r`mne, cei care vor trebui defri[a]i [i cei care vor fi muta]i; este \n curs de \ntocmire studiul de impact pentru Mediu; de-a lungul \ntregului traseu sunt propuse zone verzi, acolo unde spa]iul
agenda OAR
permite aceasta; pe fragmentul din {os. Iancului s-a renun]at la parcarea \n lung, iar \n colaborare cu Prim`ria S2 au fost identificate spa]ii poten]iale de construc]ie, \n planul secund al bulevardului, de parc`ri supraetajate; \n fine, linia de tramvai va fi ridicat` cu o mic` \n`l]ime, de cca. 10-15 cm fa]` de nivelul arterei de circula]ie auto, iar la Pia]a Pierre de Coubertin sta]iile vor coresponda, traversarea urmnd a se face pe benzi ridicate. Sorin Gabrea se intereseaz` de termenul la care va fi posibil` o prezentare [i o verificare a parcajelor se r`spunde c` pentru moment Administra]ia S.2 clarific` situa]ia juridic` a terenurilor pentru 5 amplasamente. Constantin Enache atrage aten]ia asupra nevoii de corelare a parc`rilor cu traseul liniei de metrou Drumul Taberei Pantelimon, chiar dac` pentru moment lucrurile se afl` la stadiul de discu]ii. Andrei Zaharescu mai observ` c`, din punctul de vedere al circula]iei auto [i al leg`turilor, rela]ia Fundeni-Pantelimon este \nc` foarte dificil` [i cere s` fie g`sit` o solu]ie pentru a rezolva aceast` leg`tur` necesar`. Bogdan Bogoescu: S-a afirmat, corect, c` este \mpotriva oric`rei logici s` a[ez`m pe acest traseu parc`ri; personal, cred c` este la fel de ilogic s` ridic`m artificial linia de rulare pentru tramvai, dezavantajele cauzate de aceast` g`selni]` fiind mult mai mari dect lucrurile pe care ea le rezolv`. Sorin Gabrea ar dori s` poat` consulta solu]ia de amenajare a str`zii \n fa]a Sediului Poli]iei din zona Fundeni. Sunt de p`rere c` \nainte de ne pronun]a asupra propunerii, ar trebui s` putem consulta solu]iile aprobate de Circula]ie. Intersec]ia cu Fundeni trebuie detaliat` [i parcajele de pe {os. Iancului trebuie discutate numai pe baza topo; am mai dori s` vedem felul \n care se pretrec lucrurile \n zona Delfinului, iar \n ceea ce prive[te circula]ia tramvaielor, suntem de p`rere c`, acolo unde este posibil, pantele trebuie \ndulcite, mai ales dac` este vorba de capete de linie. 30 noiembrie 2011 Comisia: Bogdan Bogoescu, pre[edinte; Dorin {tefan, Tiberiu Florescu, Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali, Doin` Bubulete. A fost prezent la discu]ii [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitectul-[ef al Bucure[tiului. Din partea Comisiei Re]ele a fost prezent dl. Andrei Zaharescu. 1. PUZ Str. Victor Manu nr. 73 bis, S.1 / proiectant SC JESICA SRL, URB. RUR. LIGIA VOICHI}A CIORCIL~, aviz de urbanism Interven]ia se afl` \n zona protejat`, fa]` de care sunt respectate toate indica]iile. PUZ se face pe o parcel` de 500 mp, fost` zon` industrial`, fiind, de fapt, un PUD. Lotul care urmeaz` a fi construit se afl` \n planul secund, iar construc]ia lui nu modific` imaginea arterei principale. Sunt posibile dou` accese, iar parcajele sunt situate \n incint`. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Se avizeaz` favorabil propunerea. 2. PUZ Str. Glicinelor, S.5 / proiectant A3M PROIECTARE EXPERTIZARE SRL, ARH. HOREA GAVRI{, aviz de urbanism |n avizul de oportunitate favorabil ob]inut au fost stipulate cteva
lucruri pe care documenta]ia final` urma s` le con]in` s-a revenit cu introducerea tuturor acestor cerin]e (prezentarea situa]iei cadastrale, ct mai exact`; precizarea parcajelor, a modului \n care acestea vor fi construite [i a acceselor la ele; prezentarea unei solu]ii pentru intersec]ia {os. Alexandriei cu Str. Buzoieni). Horia Gavri[, prezentatorul proiectului, arat` c` \n urma restudierii locului au fost depistate [i unele spa]ii posibile de parcare chiar pentru vecin`t`]i; parcajele au fost relocate pe spa]iul privat, acolo unde exist` [i comer]ul, a[ezat la parter; a fost ob]inut un aviz de la Circula]ie. Spa]iile comerciale sunt prev`zute cu cur]i interioare, utile comer]ului ocazional. Gheorghe P`tra[cu este de p`rere c` solu]ia prezentat` este, oricum, evident mai bun` dect situa]ia locului, a[a cum se prezint` ea \n momentul de fa]` [i exprim` opinia dup` care strada gndit` va deveni, \n timp, pietonal care va fi foarte folositor [i necesar zonei. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Se avizeaz` favorabil. 3. PUZ Str. Dragoslavele nr. 6-8-8A, Str. Mun]ii Tatra nr. 17, S.1. / proiectant M DESIGN ARHITECTUR~ {I URBANISM, URB. RUR. FLORIN CORNELIU MACHEDON, aviz de urbanism A fost ob]inut` plan[a de la OCPI, dar punerile \n posesie au loc peste lucr`ri [i opera]iuni urbanistice care s-au terminat sau \nc` se desf`[oar`. Terenul pe care se dore[te construirea are 3.000 mp, dar \n zon` exist` PUZ-uri aprobate care nu au leg`tur` cu situa]ia cadastral`. Se dore[te un plus de 0,5 peste CUT-ul zonei (ceea ce la modul real \nseamn` ridicarea a \nc` unui etaj peste vechea construc]ie), cu specificarea c` noua cl`dire nu va afecta nici vizual [i nici \n alt fel zona. Casandra Ro[u dore[te s` [tie dac` \n final cl`direa se va lipi la edificiul vecin se r`spunde afirmativ, precizndu-se c` acesta din urm` m`soar` 5 niveluri. Dorin {tefan se intereseaz` de situa]ia vecin`t`]ilor dac` sunt respectate limitele de construire pn` la acestea [i dac` nu le sunt transferate sarcini care ar trebui s` revin` construc]iei aflate \n discu]ie se r`spunde c` a fost urm`rit` respectarea tuturor drepturilor cl`dirilor \nvecinate. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Se avizeaz` favorabil. 4. PUZ Bd. Vasile Milea, studiu peisagistic / proiectant SEARCH CORPORATION |n prezentare se arat` c` \ntreg traseul studiat, cuprins \ntre Podul Basarabi [i Bd. Timi[oara, a fost sec]ionat \n 4 secven]e, pentru fiecare dintre acestea fiind identificate anumite tr`s`turi particulare. Astfel, pentru fragmentul Pod Basarabi Facultatea de Electronic` a fost gndit` ini]ial o plantare la interval de 50 m a b`ncilor, dar c` aceast` distan]` a fost redus` la jum`tate pentru zona din imediata apropiere a cl`dirii IBM Vodafone. Pentru intervalul Bd. Iuliu Maniu CF, b`ncile au fost a[ezate pe o singur` latur`, cu un interval de 25 m \ntre ele, cea din apropierea Facult`]ii, iar aici amenajarea a \ncercat s` ia \n calcul [i prezen]a arborilor, chiar dac` ace[tia se afl` \n interiorul propriet`]ii private. La fel de des vor fi plantate b`ncile \n zona Mallului (acesta nefigurnd, \ns`, pe documenta]iile avizate [i aprobate!) [i tot aici se va \ncerca crearea unei planta]ii de aliniament, pe partea complexului, \ns` pot exista probleme datorit`
www.oar-bucure[ti.ro I 11
noilor construc]ii; unde va fi posibil, vor fi planta]i frasini, copaci care rezist` bine polu`rii urbane [i ofer`, anual, umbr` pietonilor un num`r de ore mai mare. Copacii vor fi prev`zu]i cu grilaje metalice, pentru a le proteja r`d`cinile, dar [i pentru a evita murd`rirea trotuarelor, \n caz de ploaie. A fost conceput [i un mobilier stradal cu b`nci, co[uri de gunoi, refugii pentru transportul public. Calea de rulare auto va fi separat` de linia de tramvai datorit` \n`l]`rii cu 12 cm a acesteia fa]` de nivelul [oselei. |n zona Politehnica a fost chiar detaliat un fragment de parc, care va avea o morfologie p`tr`]ic`, de tip ra]ionalist, \n zona Pasaj-intrare Metrou. Andrei Zaharescu, Tiberiu Florescu [i Bogdan Bogoescu se declar` \mpotriva ideii de \n`l]are a platformei pentru linia de tramvai. Vlad Cavarnali aminte[te de exemple din str`in`tate unde chiar \n zone centrale sau \n parcuri linia de tramvai se pierde efectiv \n sol, nu este s`rb`torit` ca \n Bucure[ti. Capacitatea arterei pierde, pe de o parte, iar pe de alt` parte sunt de p`rere c` masacr`m un ora[, fluen]a lui, pentru c` nu suntem \n stare s` reglement`m corect circula]ia din el. Apoi, tendin]a de a extinde linia de tramvai trebuie s` se fac`, cumva, \n sensul umaniz`rii ora[ului, nu \mpotriva acestei tendin]e, ilustrat` aici de ideea \n care tramvaiul devine obstacol, adversar al omului [i normalit`]ii. (Bogdan Bogoescu). Andrei Zaharescu atrage aten]ia asupra amplas`rii stlpilor de lumin`, dorind ca ace[tia s` nu fie planta]i acolo unde vor fi obtura]i de coroanele copacilor. Casandra Ro[u: |n ce m` prive[te, spun c` este obligatorie aducerea liniei de tramvai la nivelul solului, pentru c` nu este firesc ca toat` strada s` fie condi]ionat` de transportul pe [ine. {i un al doilea lucru pe care mi-l doresc este s` nu existe garduri pe drum [i pavele de beton pe trotuare mersul pe jos al doamnelor este imposibil printre g`urile de \mbinare a biscui]ilor. Dorin {tefan dore[te s` fie precizat` \n detaliu a[ezarea copacilor [i, acolo unde este posbil, chiar locul de inser]ie [i esen]a de copac care va fi folosit`; crede c` ar fi necesar` [i o investigare a copacilor care vor fi \nlocui]i sau defri[a]i, pentru a se stabili pe fiecare caz \n parte dac` este necesar` o opera]iune sau alta. Ar mai dori s` fie clar precizate, \ntr-o plan[` final`, detaliile exacte ale tipurilor de asfalt ori de borduri care vor fi folosite, pentru a l`sa ct mai pu]in loc improviza]iilor. Bogdan Bogoescu mai ]ine s` precizeze c` \n final tot acest studiu va trebui rela]ionat cu cl`dirile, spa]iile libere [i traseele pietonale care vor fi identificate; apoi, mai este de urm`rit buna corelare \ntre buget [i posibilitatea real` de mobilare a traseului, dar [i de luat \n calcul terenurile aflate \n imediat` apropiere cum se vor dezvolta acestea, ce vor deveni ele? Ar mai dori s` [tie dac` pot fi introduse \n regulament anumite tipiz`ri ale obiectelor de mobilier stradal, astfel c` acestea s` nu cunoasc` brusc o libertate imposibil de controlat ar fi bun` o modelare a genurilor de obiecte necesare. Doina Bubulete ar dori s` fie prezentat [i un studiu mai atent de imagine, \n ideea \n care toate aceste mobil`ri vor duce, \n cele din urm`, la modificarea puternic` a imaginii Bulevardului, a[a cum \l [tim ast`zi. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu: Cu men]iunea c` am dori ca toate aceste indica]ii ale membrilor Comisiei s` fie luate \n calcul [i integrate studiului, propunem avizarea lui favorabil`.
12 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
5. PUZ Str. Mihail Sebastian nr. 88, S.5 / proiectant SC ARHIS DESIGN SRL La studiul de oportunitate fusese cerut` urm`rirea atent` a leg`turii dintre Str. Sebastian [i Str. Progresului [i l`rgirea acestei c`i de acces, care ar trebui s` devin` o arter` important` a zonei. Spre partea de N, aceast` leg`tur` ar fi fost gndit` ca un pietonal carosabil. Casandra Ro[u cere s` fie prezentat` mai \n detaliu situa]ia spa]iilor verzi, dat` fiind lipsa acestora din \ntreaga zon`; cere s` fie justificat` mai bine forma eliptic` a cl`dirii \nalte [i s` fie prezentat mai clar aliniamentul la strad` al incintei. Dorin {tefan \ntreab` prezentatorul dac` nu ar putea fi gndit un parcaj peste cas`, peste curtea verde; ar dori ca mallurile s` fie [i altceva dect eterne conserve de tabl` plantate pe unde mai este pu]in spa]iu liber \n ora[ [i \n acest sens solicit` o ilustrare de tem`. Se r`spunde c` solu]ia conceput` a fost mai curnd inversat`, \n sensul \n care s-ar dori aducerea spa]iului verde pe un nivel suspendat, pe o platform` pe picioare, dar c` aceast` solu]ie este \nc` \n lucru. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu o propunere \n care spa]iul verde s` fie mult mai prezent [i cu o ilustrare de tem` \n sensul integr`rii mai atente a propunerii dvs. \n ora[. 6. PUZ Str. Jiului nr. 110-138, revenire Propunerea este locat` \ntr-o zon` oarecum dificil`, reglementat` pn` acum numai incidental zon` T2, afectat` transporturilor feroviare, dar \n esen]` nefunc]ional`, mai ales dup` f`rmi]area Patrimoniului CFR. Situl \n discu]ie este, a[adar, unul industrial, aflat lng` Romexpo, \n zona Bucure[tii Noi Poligrafiei. Ca posibilit`]i de circula]ie, \n aceast` zon` se afl` \nceputul autostr`zii Bucure[tiBra[ov [i arterele oferite de inelul median. Se propun alte cteva penetra]ii, care s` irige zona. Inten]ia echipei [i a beneficiarului este crearea unei zone de locuin]e colective cu o ridicare a \ntregului front stradal pe Jiului; se propun edificii de \n`l]ime maxim` P+9, adic` de cca. 30 m. Bogdan Bogoescu, \ns`, atrage aten]ia asupra faptului c` \n mod similar ar trebui propus` o aceea[i \n`l]ime pe malul vecin al str`zii, astfel \nct construc]ii de P+2 care merg pn` la P+6 s` nu stea \ntr-o vecin`tate dereglat` cu construc]ii de P+9. Tiberiu Florescu nu este de acord cu atingerea acestor indicatori [i \n`l]imi [i cere revenirea documenta]iei cu o aten]ie suplimentar` dedicat` str`pungerilor, cu cl`diri de maximum 3-4 niveluri \n fa]`, dat` fiind amploarea redus` [i func]ionalitatea limitat` a zonei, iar \n planul doi cu propuneri care pot atinge P+6 \n cel mai bun caz. Casandra Ro[u consider` (Doina Bubulete se pronun]` \n acela[i sens) c` \n`l]imea maxim` dorit` este mult prea mare, dat` fiind caracteristica zonei; cere definirea spa]iilor publice. Este de p`rere c` artera major` trebuie prev`zut` cu o local`. Vlad Cavarnali se pronun]` [i el pentru realizarea unei locale [i ridic` problema calibr`rii str`zii principale; cere o organizare mai aerisit` a ansamblului [i gndirea unui pas al str`zilor. Dore[te definirea mai bun` a rela]iei zonei cu inelul median [i crede c`, al`turi de aceast` clarificare, o propunere de pia]` urban` ar putea sus]ine ideea unei \n`l]imi mai ridicate a zonei, per ansamblu. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu propunerea restudiat` \n sensul celor ar`tate de membrii Comisiei, cu o nou` variant` de edificare [i o nou` imagine a viitorului ansamblu. Insista]i pe coeren]a argumenta]iei.
agenda OAR
Comisia de disciplin`
i prin acest articol, ca [i \n scurta interven]ie pe care am avut-o la Conferin]a Na]ional` a O.A.R. din noiembrie 2011, sus]in introducera studiului Codului deontologic al profesiei de arhitect \n cadrul cursurilor universitare din primii ani de facultate. Sus]in acest lucru pentru c` un arhitect trebuie s` [tie de la bun \nceput c` aceast` profesiune nu se poate face oricum [i de c`tre oricine. Dup` ani buni de experien]` acumulat` \n cadrul Comisiei de disciplin`, am \n]eles c` exist` o strns` leg`tur` \ntre educa]ia primit` \n copil`rie [i aplicarea codului deontologic al profesiunii. |nv`]area lui, ct mai devreme [i ct mai aplicat, cu exemple ca acela oferit \n continuare, poate suplini lipsa unei educa]ii corecte din copil`rie. Trebuie s` \n]elegem c` arhitec]ii sunt oameni, cet`]eni cu comportamente [i educa]ii diferite, proveni]i din medii diferite, [i c` nu trebuie s` ne iluzion`m c` diploma de arhitect, odat` ob]inut`, te poate transforma \ntr-un om moral, dac` acest lucru nu s-a \ntmplat pn` \n acel moment. |nv`]area Codului deontologic al profesiunii, cu exemple edificatoare pentru consecin]ele nerespect`rii lui, te poate pune \ns` pe gnduri, m`car pentru a evita situa]iile nepl`cute \n care ai putea fi implicat, \n caz de nerespectare a lui. |nv`]area acestor norme de conduit` profesional` doar pentru a lua examenul de ob]inere a dreptului de semn`tur`, nu valoreaz` ct un curs \ntins pe perioada unui an de studiu, care ar putea fi interactiv, cu exemple din practica arhitectural`. Subiectul acestui articol mi-a fost sugerat de unul dintre ultimele cazuri solu]ionate de Comisia Teritorial` de Disciplin` a filialei O.A.R. Bucure[ti. Comisia noastr` a fost sesizat` de c`tre proprietarul unei locuin]e dintr-un cartier bucure[tean de case la curte parter, sau P+1 [i vile noi de P+2 sau 3 etaje, c` un proprietar vecin care-[i construia o asemenea vil` nou` pe baza unei documenta]ii \ntocmite f`r` a fi confruntat` cu situa]ia de pe teren, i-a pricinuit stric`ciuni, aducndu-i grave prejudicii asupra propriet`]ii. Arhitectul r`spunz`tor de acest proiect s-a sim]it reclamat pe nedrept, deoarece a considerat c` [i-a \ndeplinit misiunea cu tot profesionalismul, iar daunele colaterale, \n viziunea sa, ar fi trebuit s` cad` numai \n sarcina clientului s`u, proprietar vecin la calcan cu reclamantul. Completul de judecat` care a analizat cazul a fost pus \n situa]ia de a recunoa[te c` acest caz este unul nefericit, dar edificator pentru consecin]ele pe care le poate avea o practic` destul de \ntlnit` printre colegii no[tri arhitec]i, [i anume aceea de a proiecta numai din birou.Trebuie s` [tim, [i s` [i aplicam \n practic` faptul c` profesiunea de arhitect nu poate fi exercitat` doar din birou, de la calculator sau plan[et`. Pn` acum am mai \ntlnit cazuri \n care arhitectul a conceput proiectul f`r` s` se deplaseze la fa]a locului, bazndu-se doar pe ni[te documenta]ii mai noi sau mai vechi referitoare la situa]ia de pe teren, puse la dispozi]ie de c`tre beneficiar. Am crezut c` numai un arhitect tn`r, f`r` experien]`, mai poate avea o asemenea \ncredere \n beneficiar, \nct s` se poat` l`sa p`c`lit de un om cu greutate c`ruia nu-i poate fi pus` la \ndoial` buna credin]`.
|n cazul de fa]`, este vorba \ns` despre un arhitect experimentat, care nu are nicio scuz` c` nu a verificat veridicitatea planului de situa]ie la fa]a locului, existen]a acordului vecinului pentru o demolare la calcan, c` nu a sesizat autoritatea abilitat` cnd executantul demol`rii corpului de cl`dire de la limita de proprietate nu a respectat recomand`rile expertului tehnic, distrugnd calcanul propriet`]ii vecine. S-ar putea s` mai existe arhitec]i care au impresia c` se poate proiecta o cas` doar stnd \n birou. Acest tip de gndire nu te poate p`zi de consecin]e, de multe ori mai grave dect se pot imagina la prima vedere. Tocmai de aceea \ncerc s` deschid ochii acelora care nu \ntrev`d nicio primejdie \n abordarea profesional` de pe aceast` pozi]ie. Arhitectul despre care vorbim a semnat, \n final [i Punctul de vedere al proiectantului, ata[at la procesul-verbal de recep]ie a lucr`rilor de demolare, de[i nu a fost niciodat` pe teren. Astfel, clientul lui, care fa]` de arhitect s-a purtat corect, a semnat contractul, a pl`tit la timp factura la fiecare etap` a lucr`rii, ba chiar i-a u[urat munca, ob]innd singur avizele [i autoriza]iile necesare, i-a ascuns acestuia faptul c` nu numai c` nu se \n]elege bine cu proprietarul vecin, dar chiar face tot posibilul ca acesta, exasperat de [icanele continue, s` doreasc` s` plece, punndu-[i la vnzare proprietatea. Consecin]ele acestei comodit`]i a arhitectului abia acum ies la iveal`, pentru c` clientul s`u, fiind dat \n judecat` de c`tre vecin, are acum cui s`-i paseze responsabilitatea prejudicierii propriet`]ii vecine: arhitectului, care [i-a pus semn`tura pe acte neconforme cu realitatea, sau care \ncalc` legea. Or, conform legisla]iei \n vigoare, arhitectul are obliga]ia s`-[i urm`reasc` proiectul \n timpul execu]iei, pn` la recep]ia lucr`rilor, cnd va semna punctul s`u de vedere cu privire la executarea lucr`rilor, a[a c` nu poate invoca faptul c` nu a avut cuno[tin]` de ceea ce s-a \ntmplat pe teren. Mai grav este c` arhitectul nu a \n]eles nici \n al 12-lea ceas cu ce a gre[it [i, din p`cate, va \n]elege poate prea trziu pentru dumnealui, cnd instan]a de judecat` \l va g`si vinovat \n procesul intentat de proprietarul reclamant [i va fi pus s` pl`teasc` nu numai cheltuielile de judecat`, dar [i daunele provocate din vina sa, \n solidar cu clientul s`u. Multe decizii proaste ar putea fi evitate, prestigiul breslei noastre ar cre[te [i odat` cu el am beneficia cu to]ii de avantajele unui alt statut social, meritat, dac` to]i arhitec]ii care ob]in dreptul de semn`tur` ar da dovad` de \n]elegerea misiunii lor, indiferent sub ce form` \[i exercit` profesiunea. Nu putem da vina pe nimeni pentru ceea ce l`s`m \n urma noastr`. Cred c` to]i ne dorim s` l`s`m un nume respectat copiilor no[tri.
agenda OAR
PROLOG 31 decembrie 1852 inaugurarea, n presa vremii infatuare [i naivitate Bukarester Deutsche Zeitung: Teatrul cel nou din Bucure[ti este, f`r` ndoial`, unul dintre cele mai frumoase din Europa [i o podoab` pentru Capital`. ACTUL I De la man[a bombardierului, pilotul putea vedea centrul Bucure[tilor printre norii de fum. De cteva zile, Romnia devenise inamicul Germaniei. Prin c`[ti lansatorul de bombe l auzi pe pilot: Mai ai ceva de lansat? Arunc`-le!. Fertig!, veni r`spunsul. O bomb`, probabil cu alt` destina]ie, puse cap`t scurtei vie]i a cl`dirii Teatrului Na]ional din Calea Victoriei. Ghinion! ACTUL II Drapele ro[ii [i tricolore cu steme, seceri, ciocane [i stele flancheaz` tribunele. Orice eveniment cultural nu se poate desf`[ura dect sub diverse lozinci sau frontispicii. Suntem n 1973. De c]iva ani buni, arhitec]i [i constructori robotesc pe plan[ete [i n [antier la o nou` ctitorie noul Teatru Na]ional. Un proletcultism ntrziat combinat cu un spirit revolu]ionar-cultural de import (made n China [i atunci!) au mpiedicat zidirea pe vechiul [i consacratul amplasament. S-a ratat ocazia de a rennoda firul istoriei [i, poate, al tradi]iei iar locul a r`mas viran cam jum`tate de secol. Pe noul amplasament fostul maidan al prim`riei hotelul Intercontinental [i etaleaz` deja formele grote[ti din arsenalul brutalist-p`[unist la mod` [i promovat de unii arhitec]i ai timpului. Odat` cu inaugurarea noii cl`diri a TNB a fost f`cut nc` un pas prin care un spa]iu urbanistic, [i a[a eterogen [i destructurat, s-a transformat iremediabil ntr-o intersec]ie. Spa]iul generos rezultat prin retragerea cl`dirii de la aliniamentul bulevardului Magheru, n]esat de alei carosabile, parc`ri [i accese, nu a fost niciodat` amenajat astfel nct s` devin` o pia]` a teatrului o anticamer` n aer liber, un preambul sau o prelungire a evenimentelor din interior, o invita]ie la alte evenimente. Ansamblul e un conglomerat de volume compuse, mai mult func]ional dect estetic, cu trat`ri n maniere [i materiale din cele mai diferite ce submineaz` ideea de unitate. Ct despre cl`direa propriu zis`: e n afara oric`rui stil. La jum`tatea drumului ntre Vorone] [i Ronchamp nu putea fi dect o jum`tate de m`sur`: - masivitatea elegan]ei copertine din beton armat aparent e subminat` de ni[te goluri ce n-au nicio trimitere [i nicio logic`; - marele plin, ce urma s` capete o fresc`, e subminat de 5 intr`ri meschine; - impresionan]ii contrafor]i sunt submina]i de goluri boltite la partea superioar`(?) - nu vedem nicio inten]ie de a integra masivul turn al scenei, dim14 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
potriv` el e eviden]iat prin ecrane placate, ieftin, cu ceramic` glazurat`. Meteahna romneasc` de a rata ocazii [i de a alege prost a func]ionat [i atunci: solu]ia propus` n concurs de arhitec]ii Ciulei [i Bortnovski nume consacrate n lumea teatrului, unul ca actor [i regizor [i ambii ca scenografi de marc` reprezenta o idee major` pe care se putea articula o arhitectur` sincer` [i durabil`: un fundal semicircular nalt formeaz` spa]iul de joc [i pentru scenotehnica turnului dup` care se continu`, pe ambele laturi, cu suprafe]e plane ce au deschiderea cresc`toare [i n`l]imea descresc`toare, pe m`sur` ce func]iunile teatrului cer n`l]imi tot mai mici, dar accese tot mai largi pentru public. Atragerea, mbr`]i[area [i captarea progresiv` a spectatorilor, introducerea lor n atmosfera participativ`, n spectacol e exprimat` simplu cu mijloace arhitecturale. Ar fi fost prea frumos ACTUL III Intr` n scen` tovar`[ul [i tovar`[a. E timpul scrisorilor cancelariei un fel de transcriere a pre]ioaselor indica]ii rostite n grai semiarticulat de [eful, ngnate de [efa, consemnate de scribi f`r` personalitate, cu urechea ciulit` [i pixul vioi care deveneau teme de lucru [i trebuiau luate ad-literam, sarcini categorice, f`r` loc de interpret`ri, pentru arhitec]i, urbani[ti [i orice al]i speciali[ti. Cl`direa TNB e [i ea luat` n colimator se dore[te modificarea imaginii. Adic` interven]ia n cel mai sensibil punct al crea]iei oric`rui arhitect: fa]ada. Anul 1984. De fapt nu s-a schimbat numai fa]ada. S-au nghesuit [i scaunele spectatorilor. S-a m`cel`rit volumetria, f`r` a o mbun`t`]i. Ambalajul aplicat n jurul cl`dirii principale a adus imaginea la nivelul unui magazin universal de provincie. Aticul, ca un apeduct cu arcade de o geometrie indecis`, nu izbute[te s` mascheze turnul scenei. n zadar pe frontispiciu se folose[te caracterul naiv de liter` din secolul XIX. Ancadramentul, cu inten]ii tradi]ionalist-clasicizante, nu izbute[te s` creeze un contrast expresiv cu restul fa]adei, de un modernism rudimentar [i s`r`c`cios. Pentru autorul acestei interven]ii arhitectul Cezar L`z`rescu, cumulard de varii merite, dar [i de dreg`torii calificativul de colabora]ionist e potrivit, dar blnd. ACTUL IV Din 1989, spa]iul din jurul TNB a intrat n istorie: baricade, eroi, izgonirea dictaturii, manifesta]ia de 64 zile, mineriada, victoria lui Emil, victoria echipei na]ionale, aderarea la UE, proteste antiguvernamentale, focuri de artificii se perind` prin fa]` cl`dirii TNB care nu reu[e[te s` ofere identitate prin prezen]` arhitectural` chit c` e ajutat` de nc`rc`tur` cultural` incontestabil`. Nimeni nu spune Pia]a Teatrului, ci Pia]a Universit`]ii chit c` aceasta e dincolo, pe bulevardul Elisabeta, la statui. Pia]a Teatrului c`p`tase nume [i renume pe vechiul amplasament din Calea Victoriei, loc care ast`zi e, din p`cate, definitiv pierdut
ACTUL V Scena e plin` de personaje care, toate, se pricep la arhitectur`: cet`]eni, jurnali[ti, ingineri, istorici, revolu]ionari, b`trni, femei, copii, o[teni, studen]i, sportivi, fermieri, c`p[unari, foto-modele, oameni de afaceri, taximetri[ti, cnt`re]e, urm`ri]i penal, handicapa]i [i, nu n ultimul rnd, birocra]i [i politicieni. Ace[tia din urm` au mo[tenit de la antecesorii lor unii fiind chiar dintre aceia! obiceiul de a lua decizii n probleme pe care nu reu[esc [i nici nu ncearc` s` le n]eleag`. Libertate de opinie, de cuvnt, de exprimare. Vacarm. Se dore[te modificarea imaginii. Cine dore[te? {i n ce sens? Conform unui vechi [i prost obicei, ca [i n cazul Catedralei Patriarhale (CMN), deciziile se iau pe coridoare ntortocheate, n spatele u[ilor nchise sugernd dezinformarea deliberat`. Ca [i CMN, Teatrul Na]ional e cl`dire de utilitate public` [i din bani publici. Nu e o cl`dire privat`. E inadmisibil ca ni[te cl`diri reprezentative de asemenea anvergur`, datorit` pozi]iilor pe care le au n cetate [i n societate, cu bugete mari [i amplasamente cheie s` fie promovate cu atta lips` de transparen]`. Solu]iile de arhitectur` [i urbanism trebuie alese n conformitate cu principiile [i regulile stabilite de profesioni[tii n domeniu. Regulamentele de concurs sunt stricte. Juriul e independent.
Sistemul concursurilor nu se compar` cu cel al licita]iilor ce pot fi trucate sau unde se ia la pachet proiectarea cu execu]ia sau unde punctajul poate acorda prioritate pre]ului ori duratei de execu]ie n detrimentul arhitecturii. Nici dezbaterea public` nu e concludent`: adesea e o formalitate [i, oricum, amatorii [i ONG-i[tii mai mult ncurc` lucrurile. Nu conteaz` cui i se ncredin]eaz` un proiect, ci metoda de atribuire. Nu e vorba de vreo frustrare sau de nencredere, e numai credin]a n principiul concuren]ei, al competi]iei care l va eviden]ia pe primus inter pares, cel ce nu va putea fi contestat [i nu va primi repro[uri. E vorba de a reabilita TNB, d`ruindu-i o imagine de secol XXI. E vorba de a evita revenirea la imaginea cl`dirii inaugurate n 1973. EPILOG Au trecut nc` 40 de ani. Suntem n 2052. Comitetul pentru rena[terea epocii de aur, divizia neo-cultural` ia n discu]ie proiectul de modernizare a cl`dirii Teatrului Na]ional Florin Piersic \n sensul restituirii fa]adelor din 1984. Propunerea e aprobat` cu unanimitate de voturi. Arh. Cri[an Atanasiu 6 februarie 2012
www.oar-bucure[ti.ro I 15
evenimente interne
P.4001.
Arhitectul Alexandru Cri[an prezint` \ntre 17 februarie [i 19 martie, la sediul Readers Caf din Bucure[ti, o expozi]ie inedit` cu lucr`ri realizate \ntr-o tehnic` mixt`. Portofoliul s`u artistic cuprinde pn` n prezent peste 200 lucr`ri n tehnici diferite: peni]`, tu[, ulei, c`rbune, pastel etc. realizate ntr-un interval de peste 20 ani. Din 2004, Alexandru Cri[an este asistent universitar la Universitatea de Arhitectur` Ion Mincu Bucure[ti [i are propriul birou de arhitectur`. Complementar` profesiei de arhitect, prezen]a artistic` este concentrat` pe galeriile virtuale [i limitat` ca apari]ii publice. Lucr`rile sale pot fi vizualizate n galeriile virtuale: http://www.saatchionline.com/alexandrucrisan, http://alexandrucrisan.portfolio.artlimited.net/
Pelicanul zoologiei obi[nuite e o pas`re de ap`, lung` de doi metri; are ciocul foarte lung [i lat, iar sub falca de jos i atrn` o membran` ro[iatic`, ce formeaz` un soi de desag` unde p`streaz` pe[tele; cel din poveste e mai mic, iar ciocul i e scurt [i ascu]it. Nedezmin]indu-[i numele, penele primului sunt albe; ale celui de-al doilea, galbene [i, uneori, verzi. Dar mai bizare dect nf`]i[area i sunt obiceiurile.(...) n bestiarul lui Leonardo da Vinci, pelicanul e descris astfel: [i iube[te nespus puii [i, g`sindu-i uci[i de [arpe n cuib, [i sf[ie pieptul cu ghearele [i-i scald` n propriu-i snge, redndu-le via]a. (Jorge Luis Borges, Pelicanul, Cartea fiin]elor imaginare) Expozi]ia reune[te o serie de lucr`ri realizate n tehnic` mixt` n peni]`, n intervalul 2011-2012. Tematica expozi]iei urm`re[te evolu]ia personajelor (ngeri, demoni, fragmente contorsionate, etc.) dincolo de simpla lor reprezentare. ngerii [i demonii, imagini ambivalente, prefigureaz` fe]ele diferite ale aceluia[i personaj. Al`turi de personajele enigmatice stau torsurile feminine [i reprezent`rile p`r]ilor anatomice ntr-o succesiune vizual` atipic`. Apari]iile repetate, aparent similare, constituie proiec]iile repetitive ale lumii onirice situate ntr-un plan intermediar, ntre vis [i realitate. Fa]a ascuns` este n context dilatarea lumii personajelor, a sporirii prezen]ei reale a acestora. Cu trimiteri c`tre lumile alegorice, titlurile lucr`rilor vorbesc despre o prim` faz` n execu]ia subiectelor, despre dualitate, evolu]ie, transparen]` [i interpretare... Formele [i prezen]ele iconice marcheaz` experien]ele pe care le reg`sim n fa]a ascuns` a lucrurilor. Lucr`rile originale n miniatur` au la baz` ideea m`ririi optice ulterioare a rezultatului final. Tehnica preferat` este aceea a dilat`rii acestuia ntr-o experien]` optic` a realit`]ii supraexpuse, permi]nd astfel vizualizarea curgerilor cromatice [i a reac]iei suportului. Liniile din spatele desenului spun povestea pelicanului, diferit`, dar complementar` formei finale a lucr`rii. Cealalt` fa]` a subiectelor devine printr-un gest concret o prezen]` animat`, atemporal`, marcat` de interac]iunea cu elementul fluid care atenueaz` starea perfect` [i transform` imaginea ini]ial`. Apa ca agent intermediar mediaz` transpunerea n planul imaginar... P.4001... aparent un cod de culoare! de... dih`nii, lungi de patru sau cinci degete, sunt pline din bel[ug ]inuturile nordice; ele au un instinct curios, ochii precum cornaline16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
le, p`rul negru ca t`ciunele, m`t`sos [i ml`dios, moale ca perna. Sunt moarte dup` tu[ chinezesc [i se pun lng` oamenii care scriu, cu bra]ele ncruci[ate [i picior peste picior, a[teptndu-i s` termine, ca s` bea tu[ul r`mas. Apoi se a[az` iar lini[tite, pe vine. (Wang Ta-Hai, 1791, Maimu]a iubitoare de tu[, Borges, Cartea fiin]elor imaginare)
www.oar-bucure[ti.ro I 17
evenimente interne
Mizele sunt mari pentru aceast` nou` edi]ie a Bienalei dup` ce Expozi]ia Interna]ional` de Arhitectur` din 2010 a marcat o binevenit` schimbare de perspectiv`. Pentru prima dat`, rolul de curator i-a revenit unei femei arhitecta Kazuyo Sejima, reprezentnd biroul japonez SANAA, de]in`tor al faimosului premiu Pritzker, iar tema propus` de aceasta, People Meet in Architecture, a atras aten]ia asupra factorului uman n arhitectur` [i asupra nevoii de coeziune social`, n contextul mai general al crizei mondiale. N`scut la Londra n 1953, Sir David Chipperfield este autorul a numeroase proiecte, publice, comerciale [i de locuin]e, care se remarc` prin calitate [i prin respectul fa]` de specificul fiec`rui loc. Alegerea sa de c`tre board-ul Bienalei se datoreaz`, n mare parte, modului n care abordeaz` actul arhitectural, punndu-[i n permanen]` ntreb`ri asupra elementelor care l compun, a scopului s`u, asupra constrngerilor pe care le impune [i metodelor pe care le folose[te pentru a da form` spa]iului. n viziunea lui Chipperfield, cea de-a 13-a edi]ie a
18 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
Bienalei de Arhitectur` de la Vene]ia va pune accent pe rela]ia dintre arhitec]ii de renume mondial, cu discursurile care i-au consacrat, [i tnara genera]ie de profesioni[ti din domeniu.
David Chipperfield a studiat la Kingston School of Art [i Architectural Association, ambele institu]ii prestigioase din capitala britanic`. nainte de a-[i nfiin]a propriul birou n 1984, David Chipperfield Architects, a lucrat al`turi de nume ca Richard Rogers, Norman Foster sau Douglas Stephen. Proiectele sale au fost recompensate cu distinc]ii precum premiile RIBA [i AIA, Mies van der Rohe Award n 2011 pentru reabilitarea [i modernizarea Neues Museum din Berlin. Tot n 2011, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii l-a decorat cu Royal Gold Medal pentru ntreaga activitate. De-a lungul anilor, David Chipperfield a sus]inut [i o bogat` activitate didactic`, de]innd func]ia de profesor de arhitectur` la Staatliche Akademie der Bildenden Kuenste, Stuttgart ntre 1995 [i 2001, dar [i pe cea de professor invitat la universit`]i de prestigiu din Austria, Italia, Marea Britanie [i Statele Unite. La sfr[itul lui februarie, Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional \mpreun` cu Uniunea Arhitec]ilor din Romnia va anun]a concursul na]ional pentru selec]ionarea proiectelor ce vor reprezenta Romnia la Bienala de Arhitectur` de la Vene]ia din toamna acestui an, iar \n aprilie vor fi desemna]i c[tig`torii. Juriul concursului va fi prezidat de arhitectul Francesco Cappellari Profesor [i Director al Facult`]ii de Arhitectur` de la Vicenza (Veneto) [i Profesor Emerit al Universit`]ii Florida USA. Din juriu vor face parte: Borys Czaracziew (Cracovia), George Mitrache (Bucure[ti), Vlad Gaivoronschi (Timi[oara), Dracea R`zvan (Bra[ov), Mircea Moldovan (Cluj). Comisarul Romniei din partea Ministerului Culturii [i Patrimoniului Na]ional este Monica Morariu, iar arhitectul Tofan Bogdan este vice-comisar, reprezentnd Uniunea Arhitec]ilor. Pentru detalii despre concurs:www.uniuneaarhitectilor.ro Pentru detalii despre Bienal`: www.labiennale.org
Muzica este arhitectur`. Arhitectura este muzic`? Delta Design v` pune aceast` \ntrebare pentru c` muzica poate fi o cheie de lectur` pentru arhitectur`. |n alte cuvinte, cred c` teoria muzical` poate ajuta la \n]elegerea amenaj`rilor de interior. Procesul prin care Delta Design \[i l`rge[te gama de produse (parchet, corpuri de iluminat, mobilier deja; mochet`, tapet \n curnd) are ceva din viziunea muzical`.
Text: PAUL SCARLAT Foto: DELTA DESIGN {i arhitectura, [i muzica sunt dou` arte. |ns`, par a fi una opus` celeilalte: \n]elegem prin arhitectur` dispunerea obiectelor \n spa]iu, oferind omului un ambient finalizat cu un anumit scop (locuin]`, munc`, transport, rug`ciune etc.). |n schimb, muzica este o dispunere de energie (unde sonore sau acustice) \ntr-un spa]iu \nchis sau deschis. De[i ambele au o dimensiune fizic`, dac` arhitectura intereseaz` \n primul rnd corpul, muzica treze[te latura psihic`. Dac` una trimite c`tre spa]iu, cealalt` trimite c`tre timp. Dispunerea. Punctul comun care leag` cele dou` arte este c` modul \n care un compozitor concepe muzica este asem`n`tor modului \n care arhitectul concepe un proiect. Ambii se folosesc de abilit`]i pentru a dispune mase sau energii dup` un anumit scop. |n cazul muzicii, sunt dirijorii aceia care stabilesc succesiuni de sunete [i permit diferitelor instrumente s` se integreze \ntr-o singur` partitur`, pentru a extrage muzica. Arhitectul [i dirijorul ajut` la comunicarea dintre elemente, pentru a crea armonie, ordine, elegan]`. |l amintesc aici pe Pitagora, cel care a realizat prima scar` muzical`. Pitagora, descoperind c` armonia muzicii este o armonie \ntre rapoarte [i numere, a descris \ntregul Univers ca o muzic` ce urmeaz` legi matematice. Muzica astrelor. Poate trece un proiect de amenajare prin portativ? Afinitatea const` \n faptul c` cel ce creeaz` strnge laolalt` toate elementele pentru a le armoniza. Aici intervine rolul Delta Design: acela de a atrage \ntr-un singur proces toate obiectele, spre o amenajare dirijat` de arhitect sau designer. Pe fon20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
dul confuziei din pia]a de profil, [i beneficiind de experien]a \n domeniul plac`rilor ceramice, Delta Design \[i propune rolul de integrator, l`rgindu-[i portofoliul de produse treptat: parchet, mobilier de buc`t`rie personalizat, corpuri de iluminat, tapet etc. |n plus, conexiunile pe care le are \n domeniul amenaj`rilor, trimit Delta Design c`tre recomandarea [i garantarea unor echipe de montaj profesioniste. Vedem o armonie
\ntre produs [i punere \n oper`, o integrare \ntre materie [i montaj. Muzic` ambiental` \n adev`ratul sens al cuvntului. Invit arhitec]ii s` \mi r`spund` la aceste \ntreb`ri: Arhitectura este muzic`? Poate o armonie ct mai larg` de produse de la un singur brand s` ajute dirijorul-arhitect? Adresa mea este [email protected]
evenimente interne
Expozi]ia curatoriat` de arh. Militza Sion \nf`]i[eaz` sugestiv opera lui Horia Creang`, o prezen]` unic` \n arhitectura anilor 1930-1940 \n Romnia, care, al`turi de nume precum G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory [i al]ii, a avut o important` contribu]ie la formarea [colii de arhitectur` modern` romneasc`. |n ciuda carierei scurte, din 1927 pn` \n 1943, acesta a abordat, cu profesionalism exemplar, programe variate, de la locuin]e [i cl`diri social-culturale pn` la arhitectur` industrial`. Expozi]ia prezint` proiecte de arhitectur`, fotografii de epoc` [i actuale ale cl`dirilor concepute de Horia Creang`, precum [i desene originale. Demersul expozi]ional nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrab` unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucr`ri \n ordine cronologic`, lucr`ri care eviden]iaz` stilul s`u concizie, puritate, economie de mijloace, frumuse]e ca expresie a m`surii [i echilibrului. Creang` a fost un creator autentic, n`scut, nu f`cut, cu r`d`cini adnci \n tradi]iile locului originar [i, \n acela[i timp, cu o mare capacitate de asimilare a nout`]ilor timpului s`u. Aceste calit`]i i-au permis s` exprime \n arhitectur` o rela]ie \ntre particular [i universal proprie adev`ratei arte, fapt ce confer` operei sale o valoare peren`. Horia Creang` ne-a dat o lec]ie pe care pu]ini dintre noi ne-am \nsu[it-o aceea a exprim`rii esen]ialului; este ceea ce, \n primul rnd, trebuie s` c`ut`m \n opera lui, afirm` Militza Sion \n prefa]a catalogului ce \nso]e[te expozi]ia. Expozi]ia poate fi vizitat` pn` pe 15 aprilie 2012 la Muzeul Na]ional de Art` al Romniei.
Expozi]ia Horia Creang` crezul simplit`]ii este \nso]it` de un catalog publicat de editura Simetria, sub coordonarea curatorului arh. Militza Sion. Volumul bilingv reune[te panourile expuse \n s`lile Kretzulescu ale MNAR [i, \n plus, unele detalii [i informa]ii pe contrapagini. De asemenea, expozi]ia a prilejuit lansarea unei noi bro[uri din seria Arhitec]ii Bucure[tiului, ini]iat` de Funda]ia Pro Patrimonio,cu scopul de a transmite publicului larg cuno[tin]e despre crea]iile unor personalit`]i marcante ale istoriei arhitecturii romne[ti. Arhitectul Horia Creang`. Imobilul din Bd. Schitu M`gureanu nr. 19 prezint` un arhitect inovator [i vizionar [i un proiect al s`u cu care a \nceput seria imobilelor prin care a configurat imaginea Bucure[tiului interbelic.
Horia Creang`, Vila Ion Miclescu, 1930.
www.oar-bucure[ti.ro I 23
Arena Na]ional`
proiecte
Text: Catrinel Negru Fotografii: Cosmin Dragomir n stadion de talie interna]ional` cu 55.000 locuri construit \n mijlocul unei capitale aglomerate este pentru orice proiectant o oportunitate greu de egalat, la care se adaug` o serie inepuizabil` de provoc`ri profesionale. Proiectul a fost demarat de autorii Commerzbank Arena Frankfurt inaugurat` \n 2005 prelund multe dintre sistemele [i solu]iile spa]iale ale acesteia. Transformarea proiectului pentru a se adapta la situa]ia particular` a Bucure[tiului [i a anului 2011 a \nsemnat pentru echipa de proiectare \n primul rnd [ansa de a regndi designul arhitectural. Eliminarea copertinei pline care marca linia corni[ei a fost, f`r` \ndoial`, cel mai curajos gest arhitectural. |n proiectul romnesc, aceasta este desfiin]at` complet, l`snd s` se vad` \nc` de la intrare pnzele elegant curbate care protejeaz` tribunele. V`zute din interiorul arenei, acestea leviteaz` deasupra unei f[ii late de cer. Linia pnzelor arcuite vizibile din exterior este clou-ul fa]adelor [i principala deosebire fa]` de varianta ini]ial`. Dezvoltat pe [ase niveluri, dintre care trei subterane mascate de taluz, proiectul stadionului rezolv` toate cerin]ele func]ionale, separnd cu abilitate fluxurile de circula]ie ale diferitelor categorii de utilizatori: suporteri, public VIP, pres`, juc`tori, arbitri, personal tehnic, for]e de ordine [i echipaje medicale. Fiecare categorie are propriile accese, circula]ii [i spa]ii, care se intersecteaz` doar \n punctele \n care acest lucru este necesar. Pentru evenimentele de tip concert, unde accesul publicului este permis pe teren, fluxurile se adapteaz` prin
deschiderea golurilor din parapetul talonului partea inferioar` a tribunelor. |nvelitoarea arenei cuprinde o parte fix` destinat` acoperirii permanente a tribunelor [i o parte mobil-retractabil` pentru acoperirea suprafe]ei de joc. Finisajele interioare [i exterioare p`streaz` o rigoare deosebit`. |n zonele aferente marilor mase de suporteri, finisajele sunt masive, minimale, urmnd o linie de design sobr`, contemporan` [i durabil` Pentru temperarea aspectului brut [i aducerea unei note ludice, scaunele tribunelor sunt compuse \ntr-un mozaic tricolor. De aproape, \ns`, fiecare suprafa]` este alc`tuit` din scaune de mai multe nuan]e, care definesc \mpreun` o imagine pixelat`, vibrant`. Mesajul din spatele acestora este c` fiecare dintre noi este diferit, \ns` \mpreun` trebuie s` fim uni]i to]i pentru unul [i unul pentru to]i, o galerie solidar` de romni \n sprijinul echipei na]ionale. Odat` cu trecerea spre spa]iile destinate oficialilor [i juc`torilor, gama de finisaje se diversific` [i \nglobeaz` din ce \n ce mai multe materiale, toate respectnd imaginea high-tech. Prin nivelul superior al designului general [i aten]ia acordat` detaliilor, Arena Na]ional` \[i merit` pe drept cuvnt privilegiul acordat \n mod oficial pe baza rezolv`rii tehnice de a fi primul stadion romnesc de categoria I nivelul interna]ional de competi]ie.
Proiect de arhitectur`: gmp - Architekten von Gerkan, marg und partner Design de concept: Volkwin Marg [i Christian Hoffmann (2007) {ef de proiect: Franz Lensing Echipa de proiectare: Sarah Coenes, Sebastian Mller, Marek Nowak, Christoph Salentin, Michael Haase, Flori Jackowski, Monika Kaesler, Olaf Peters, Tobias Bley, Katja Mezger, Marie Merkelbach Proiect realizat \n colaborare cu: Universitatea de arhitectur` [i Urbanism Ion Mincu Bucure[ti C.C.P.E.C. [i Graphic Studio {efi de proiect: E.B. Popescu, Nemes Kroly Echipa de proiectare: Oana P`ru, Vladimir Nicula, Remus Hr[an, Liviu Neaga Ionescu, Drago[ Perju, Crina Popescu; Drago[ Dordea, Andreea David, Mihai Ciuperc`, Ionu] Nedelcu, Mihaela Bog`]eanu, Dan Enache, Radu Mala[incu; Irina Stinghe, Sorina Schedlinscky, Zofia Katarzyna, Emilia Makaruk, Clarissa Carneiro, Federico Videla Picon, Theodora Albu (studen]i) Concept structuri [i proiect acoperi[: Schlaich Bergermann und Partner Knut Gppert cu Roman Kemmler \n colaborare cu Iprolam Helmut Kber Proiect structur`: Krebs und Kiefer \n colaborare cu Consild Dorin Laz`r Instala]ii: Iproplan \n colaborare Conprex Sergiu Popescu Amenaj`ri exterioare [i peisagere: Viaproiect Silviu Br`teanu, Cerasella Cr`ciun Consultan]i: Ioan Voiculescu, Elena Mihalache, Clement Moldoveanu, Aludesign Lucian Petre Grafic` signaletic`: Kombinat form Katarina Marg Beneficiar: Prim`ria Bucure[ti Antreprenor general: Max Bgl & Astaldi Consultan]i beneficiar: Louis Berger SAS Perioada de proiectare: 20072010 Perioada de construc]ie: 20082011
www.oar-bucure[ti.ro I 25
proiecte
Cluj Arena
proiecte
ea mai nou` prezen]` din peisajul arhitectural al ora[ului de pe Some[, Cluj Arena se afl` probabil pe prima pozi]ie \n lista celor mai frumoase obiecte arhitecturale de mari dimensiuni din Romnia. Trecnd prin cele dou` \ntreb`ri care apar \n mintea fiec`rui privitor-arhitect: E la noi? [i E o randare?, explorarea volumului, de la distan]` [i din apropiere, produce cu fiecare perspectiv` noi delicii arhitecturale. Cluj Arena este amplasat` pe locul vechiului Stadion Municipal, inaugurat \n 1911 [i reconstruit \n 1961, pe axa verde a Clujului paralel` cu rul Some[. Ata[amentul suporterilor pentru acest amplasament s-a demonstrat \n 2008, momentul \n care s-a discutat relocarea arenei odat` cu demolarea vechiului teren, iar publicul de toate categoriile s-a opus cu vehemen]`. Arhitec]ii au ales s` proiecteze un stadion dedicat tuturor locuitorilor ora[ului, nu numai celor interesa]i de sport, un obiect care s` devin` o marc` [i un motiv de mndrie. Dinamismul sistemului de acoperire a tribunelor patru \nveli[uri concave, curbe att \n plan, ct [i \n vedere, simetrice dou` cte dou`, diferite ca \n`l]ime [i rotite fa]` de axele terenului de joc este suficient pentru a genera un volum spectaculos, \ns` arhitec]ii merg mai departe. Transparen]a, deschiderea fa]` de mediul natural [i fa]` de ora[ se realizeaz` prin mijloace multiple, devenind un al doilea nivel de lectur`. Promenada din partea superioar` a taluzului face leg`tura \ntre teren [i strad`, respectiv parc; ea este deopotriv` un bastion de observare a \mprejurimilor [i o alee inelar` de pe care se prive[te direct spre suprafa]a de joc. Spa]iile publice de la nivelurile superioare beneficiaz` de perspective minunate asupra Some[ului, zonelor verzi adiacente [i ]esutului urban. Unghiul de deviere \n plan a tribunelor fa]` de axele terenului se adapteaz` la meandrul pe care \l face rul \n apropiere, acestea p`rnd rotite de for]a apei. Cele patru copertine ale tribunelor sunt independente [i deta[ate unele fa]` de
Arhitectura: Dico [i }ig`na[, {erban }ig`na[, Florin Dico, Levente Kornis, Cristian Urcan, Ciprian One]iu Echipa de proiect: Sorin Bularca, Alexandra Bendea, Ioan Sava, Carmen Br`d`]eanu, Lorant Miklos, Ioan Bera, Ioan Iov, Iustinian Orza, Teodora D`nil`, Ciprian C`tinean, Bogdan Dico, Diana Edi]oiu, Cristian Ioja, Paul Moldovan, Mihai Ro[ca, Adina Petrica, Sabina Bolboac`, Emilia Bolboac` [i R`zvan Cmpeanu Proiectare: Universitatea Tehnic` din Cluj-Napoca, Bogart Construct, DAS Engineering, Grup 4 instala]ii, Paul Gillieron Acoustics Execu]ie: ACI Cluj, CON-A; Transilvania Construc]ii Furnizori principali: Lindab, Energobit Group, Philips, UTI, IMSAT, Hunter Douglas, Startnet consulting, Seratel, Salice, Chimica Or`[tie, FED Spiel Sport, Re.Al.Glass, Caparol, Geplast, Franke, Eco Garden, Grigma, Starnet Consulting, IMSAT, Geberit, Roca, Elis Pavaje Proiectare: 2008 2011 Execu]ie: 2009 2011 (inaugurat n octombrie 2011)
altele, ceea ce, pe de o parte, accentueaz` imaginea consolelor [i, pe de alt` parte, las` la vedere, prin zonele libere, natura \nconjur`toare. Anvelopanta respect` principiul transparen]ei prin dou` efecte: \n primul rnd datorit` macro-texturii suprafe]elor de \nchidere [i \n al doilea rnd gra]ie materialului translucid din care sunt realizate. Astfel, anvelopanta las` s` p`trund` lumina natural` pe parcursul zilei, iar \n cazul evenimentelor programate seara, stadionul devine cel mai mare corp luminos din ora[. Cele 30.000 de locuri acoperite, 300 de locuri de parcare subterane, centrul de pres` [i conferin]e, studiourile TV, restaurantele, barurile cu lounge [i teras`, centrul de atletism indoor cu s`li de fitness [i spa, finisajele de ultima genera]ie, calitatea impecabil` a gazonului, instala]ia inovatoare de nocturn` sunt doar cteva din motivele pentru care stadionul a fost \ncadrat \n categoria UEFA Elite.
www.oar-bucure[ti.ro I 29
proiecte
O parte din componentele de la Cluj Arena [i alte stadioane din Romnia au fost realizate de Ruukki \n centrele de produc]ie din Romnia. Compania a fost implicat` \n aceste proiecte gra]ie expertizei interna]ionale \n stadioane [i arene sportive.
trebuit puse la punct pentru ca lucrarea s` fie posibil`. Multe dintre componentele produse de noi sunt cuprinse \ntr-o func]iune f`r` a fi descrise, dar noi \n]elegem foarte bine importan]a lor [i [tim [i ceea ce urm`re[te dezvoltatorul, dar [i ceea ce dore[te arhitectul, a explicat acesta. Ruukki a produs \n Romnia o parte din acoperi[ul retractabil pentru Stadionul Swedbank Arena [i a proiectat componente de la Piscina Olimpic` din Oradea Know how-ul companiei a fost dobndit \n ani de experien]` \n megastructuri pe pia]a interna]ional`, pentru construc]ia de poduri, stadioane, aeroporturi, arene sau obiective precum Opera din Oslo, pentru care Ruukki a propus solu]ia tehnic` pe partea de componente [i structuri metalice [i a livrat produsele \n sine. Astfel, pentru Swedbank Arena, stadionul din Stockholm cu cel mai mare acoperi[ retractabil din Europa, Ruukki a produs o parte din componente chiar \n fabricile din Romnia, Bolintin Deal. Compania a realizat toate structurile [i componentele metalice pentru acest stadion. Decizia de a produce \n Romnia o parte din acoperi[ul retractabil a fost generat` de nevoia de a manufactura extrem de precis \mbin`rile grinzilor metalice, care nu se puteau executa robotizat. De altfel, Piscina Olimpic` din Oradea a reprezentat primul proiect realizat de Ruukki \n Romnia, din punct de vedere proiectare [i instalare, iar structura, acoperi[ul retractabil [i \nchiderile au fost produse \n centrele Ruukki din Slovacia [i Ungaria. Au existat situa]ii \n care dimensiunea impresionant` a structurilor [i componentelor a necesitat construc]ia de centre de asamblare chiar \n apropiere de obiectivul vizat. Pentru renovarea [i extinderea Balshoi Teatre de pild`, Ruukki a construit o hal` de produc]ie [i asamblare \n apropiere de Moscova, f`r` de care proiectul nu putea fi dus la bun sfr[it, din pricina dimensiunilor uria[e ale componentelor. Ruukki se bucur` de \ncrederea partenerilor [i arhitec]ilor europeni, datorit` referin]elor din ]`rile \n care compania a fost implicat` \n proiecte extrem de ample [i de dificile din punct de vedere tehnic. Pentru mai multe detalii despre lucr`rile realizate de companie [i capacit`]ile Ruukki v` invit`m s` vizita]i: www.ruukki.com [i www.ruukki.ro
uukki a realizat profilul perforat pentru izola]ia fonic` a stadionului Cluj Arena, respectiv profilul suport de acoperi[, un produs similar cu cel realizat de companie pentru numeroase stadioane [i s`li de concerte din ]`rile vestice. Ruukki a fost implicat` [i \n alte proiecte de stadioane [i arene sportive din Romnia, pentru care s-au realizat integral toate componentele metalice, \n strns` colaborare cu arhitec]ii care au proiectat obiectivele, de la structur` la \nchideri realizate din profile trapezoidale [i panourile termoizolante, pn` la tabla profilat` special pentru fa]ade. Fiecare proiect a necesitat o adaptare
a solu]iilor la cerin]ele arhitectului, dar [i consultan]` tehnic` pentru implementare [i identificarea celei mai bune solu]ii tehnice [i financiare. Este [tiut faptul c` una dintre cele mai complexe [i mai solicitante etape ale proiectului, cnd vine vorba de obiective de asemenea dimensiuni, este reprezentat` de caietele de sarcini, documenta]iile tehnice [i detaliile de proiectare, esen]iale pentru punerea \n oper`, spune Marian P\rvu, Business Director. Simpla lectur` a unor imagini finale cu o lucrare de arhitectur` nu exprim` pe de-a-ntregul complexitatea solu]iilor tehnice, a detaliilor care au
evenimente externe
Bibliotec` n aer liber n Magdeburg, Premiul I la edi]ia din 2010 a Premiului European pentru Spa]iu Public. Foto: Thomas Voelkel.
In favour of public space Ten years of the European Prize for Urban Public Space
|n anul 2000, Centrul de Cultur` Contemporan` din Barcelona (CCCB) a ini]iat o competi]ie bienal`, numit` European Prize for Urban Public Space, menit` s` recunoasc` [i s` \ncurajeze crea]ia, recuperarea [i ameliorarea spa]iului public, \n deplina \n]elegere a faptului c` starea \n care se g`se[te spa]iul public este un indicator clar al s`n`t`]ii civice [i colective a ora[elor noastre. Aflat` la cea de-a [asea edi]ie, competi]ia a devenit nu doar o m`rturie pentru amplificarea realiz`rii a spa]ii publice de calitate \n \ntreaga Europ`, ci chiar a \nso]it dezvoltarea [i transformarea conceptului de spa]iu public \n ultima decad`. Arhiva care reune[te cele mai importante proiecte participante constituie a[adar o perspectiv` deopotriv` unic` [i reprezentativ` asupra dezvolt`rii spa]iului public urban european. Dup` zece ani de la lansarea primei edi]ii, CCCB a publicat un catalog care cuprinde cele 29 de proiecte premiate de-a lungul timpului, prezentate prin intermediul imaginilor [i textelor semnate de arhitec]i, urbani[ti, scriitori, sociologi [i politicieni. Departe de a fi limitate la un punct de vedere strict arhitectural, articolele dezbat valorile civice, natura colectiv` [i poten]ialul politic care alc`tuiesc esen]a conceptului de spa]iu colectiv, oferind o m`rturie valoroas` pentru diversitatea de forme \n care spa]iul public s-a conturat \n mod fizic pe continentul european. Manuel de Sola-Morales, Dietmar Steiner, Ole Bouman, Philip Ursprung, Rafael Moneo, David Bravo, Francis Rambert sunt doar c]iva dintre cei care semneaz` textele din acest catalog. Pe 19 ianuarie s-au \ncheiat \nscrierile pentru edi]ia din 2012 a competi]iei, iar pe 23 aprilie vor fi anun]a]i c[tig`torii, ce urmeaz` a fi premia]i \n cadrul unei festivit`]i ce va avea loc la sfr[itul lui iunie la Barcelona. www.publicspace.org
Editor: Magda Angles Limba: Englez` Dimensiuni: 175x244 Nr. Pagini: 208 Editura: Actar An apari]ie: 2010 ISBN 978-84-92861-38-5
www.oar-bucure[ti.ro I 35
evenimente externe
Londra 2012
Dup` episodul Beijing 2008, care a pus \n eviden]` o desf`[urare impresionant`, aproape n`ucitoare, de concepte arhitecturale, materiale inovatoare [i, nu \n ultimul rnd, for]` de munc`, Olimpiada londonez`, care se va deschide pe 27 iulie 2012, marcheaz` o schimbare de paradigm`: cl`dirile spectaculoase, de tip icon, au trecut \n planul al doilea, accentul fiind pus pe dimensiunea sustenabil` a proiectelor, pe capacitatea acestora de a \mbun`t`]i existen]a comunit`]ilor locale chiar [i dup` terminarea competi]iilor olimpice. Aceasta nu \nseamn` compromisuri de calitate arhitectural`, ci doar o mai mare grij` pentru aspectele economice, sociale [i ecologice ale fiec`rui proiect, impunnd o comunicare complex` \ntre to]i speciali[tii mediului construit. Prezent`m \n continuare, pe scurt, patru dintre cl`dirile-cheie ale Olimpiadei: Olympic Stadium (Populous), Olympic Aquatics Centre (Zaha Hadid Architects), Basketball Arena (Wilkinson Eyre & KSS Design Group) [i Olympic Velodrome (Hopkins Architects).
Olympic Stadium
Proiect: Populous Client: Olympic Delivery Authority Structura: Buro Happold Consultan]i tehnici: Arcadis {i CLM Arhitectur` peisagistic`: Hyland Edgar Consultan]i acustic`: Vanguardia Consultan]i circula]ii: Steer Davies Gleave Manager de proiect: CLM Constructor: Sir Robert McAlpine Inspector construc]ie: JLAB Foto: Olympic Delivery Authority Text: Viorica Buic` Conceput \ntr-un climat de sustenabilitate, cu aten]ie special` fa]` de costuri [i fa]` de impactul asupra mediului, avnd \n plus marca unei structuri par]ial temporare, noul stadion olimpic din Londra centrul Jocurilor Olimpice din 2012 a reu[it totu[i s` bifeze cteva recorduri demne de a ridica standardele pentru edi]iile urm`toare: cu 10.000 de tone de o]el folosite, din care o parte reciclate, este cel mai u[or stadion olimpic construit pn` acum; amplasarea pe o insul` a impus una dintre cele mai mici amprente la sol, iar cele 56 de intr`ri care duc direct la nivelul superior al structurii \l fac unul dintre cele mai accesibile stadioane concepute pn` \n prezent; mai mult, a fost construit \n doar 1.000 de zile, cu aproximativ 90 mai pu]ine dect fusese pl`nuit ini]ial, economisind din bugetul alocat. |n momentul \n care a fost dezv`luit` imaginea viitorului stadion olimpic, mul]i britanici [i-au exprimat dezam`girea fa]` de lipsa de spectaculozitate [i a caracterului reprezentativ al structurii propuse, cu att mai mult cu ct urma s` stea al`turi, \n parcul olimpic, de Centrul Acvatic, cu geometria expresiv` marca Zaha Hadid, [i de puternicul Velodrome semnat de Hopkins Architects. Normalitatea proiectului fusese \ns` \nscris` \n tem`: \n locul unei cl`diri-icon, s-a dorit crearea unui exemplu de sustenabilitate [i abordare responsabil` a arhitecturii, \n dimensiunea ei social`, dar [i economic`. Pentru a asigura continuitatea utiliz`rii stadionului, contribuind la dezvoltarea comunit`]ii locale, s-a cerut de asemenea o structur` flexibil`, care s` poat` fi redus` u[or de la 80.000 de locuri la 25.000 dup` finalizarea competi]iilor.
36 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38
www.oar-bucure[ti.ro I 37
evenimente externe
www.oar-bucure[ti.ro I 39
evenimente externe
Prim`ria ora[ului Zagreb n colaborare cu Societatea Arhitec]ilor din Zagreb organizeaz` un concurs de idei pentru g`sirea unui plan de reabilitare urban-arhitectural` a zonei Badel din centrul capitalei croate. Tema este crearea unui segment urban modern, care s` confere o not` de valoare ad`ugat` ntregii zone, respectnd evolu]ia istoric` a ]esutului urban. Organizatorii [i doresc ca segmentul vizat s` devin` o marc` identitar` a ora[ului, precum [i un punct n care s` se concentreze activit`]i legate de sfera afacerilor, turism,
cultur` [i art`. O alt` cerin]` important` este crearea unui mediu de via]` pl`cut, dinamic [i durabil pentru comunitatea local`. Competi]ia vizeaz`, n primul rnd, acele cl`diri sau spa]ii publice al c`ror program sau con]inut nu este nc` definit. Astfel, arhitec]ii sunt invita]i s` exploreze tr`s`turile caracteristice, formale [i spa]iale, ale noilor structuri [i s` analizeze poten]ialul zonei. Participarea este anonim` [i deschis` arhitec]ilor din ntreaga lume, urm`rindu-se colectarea a ct mai multe propuneri la nivel
conceptual. Concursul de idei poate fi premerg`tor unei a doua faze, pentru realizare, sau poate constitui o baz` pentru selectarea unor birouri care vor fi invitate s` participe la o competi]ie limitat`. Formularul de nscriere, precum [i mai multe detalii referitoare la nscriere [i la regulamentul competi]iei se reg`sesc pe www.d-a-z.hr. Cei nscri[i pot solicita mai multe informa]ii pn` miercuri, 22 februarie 2012, iar data limit` de trimitere a propunerilor este joi, 5 aprilie 2012, ora 12.00 (CET).
calit`]ii vie]ii contemporane, lund provoc`rile de natur` economic` [i social` ca surse de inspira]ie pentru noi solu]ii. Prototipurile lor, fie ele piese de mobilier, obiecte de iluminat, accesorii pentru locuin]e sau produse realizate din materiale reciclate, vor fi evaluate pe baza urm`toarelor criterii: elemente inovatoare [i relevante \n contextul contemporan; caracter ergonomic; costuri de produc]ie rezonabile; respect fa]` de mediu. Rezultatele primei faze a concursului vor fi anun]ate cel trziu pe 15 aprilie, iar proiectele selec]ionate vor fi prezentate publicului \n cadrul Festivalului Mikser (25 mai 2 iunie), cel mai mare eveniment dedicat designului \n Europa de Sud-Est. |n perioada festivalului, juriul condus de designerul Konstantin Grcic va selecta, dintre prototipurile expuse, pe cele care vor fi fabricate [i comercializate de Mikser Design, \n cadrul colec]iilor Young Balkan Designers [i Ghost. Crea]iile semnate de tineri designeri din regiunea balcanic` vor fi, de asemenea, incluse \n expozi]ia itinerant` Young Balkan Designers.
Mai multe informa]ii ([i surse de inspira]ie) sunt disponibile pe blogul organizatorilor, http://blog.mikser.rs.
publica]ii
blog.asociatia37.ro