ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL

#38

ianuarie - februarie 2012

Bienala de Arhitectur` Vene]ia 2012 I Horia Creang`. Crezul simplit`]ii I Arena Na]ional`

Cluj Arena

Londra 2012

BULETIN INFORMATIV AL FILIALEI TERITORIALE BUCURE{TI A ORDINULUI ARHITEC}ILOR DIN ROMNIA

ISSN 4133 - 1234

AGENDA OAR Comisia Tehnic` a Prim`riei Bucure[ti Despre aplicarea Codului Deontologic al profesiei de arhitect Teatru cu ghinion. Dram` \n 5 acte Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2012 EVENIMENTE INTERNE Expozi]ia P.4001. Bienala de Arhitectur` Vene]ia 2012. Pavilionul Romniei Horia Creang`. Crezul simplit`]ii PROIECTE Arena Na]ional` Cluj Arena EVENIMENTE EXTERNE Agend` de arhitect pentru 2012 Londra 2012 Concurs interna]ional pentru zona Badel din Zagreb Ghost Project 2012: Get real! 34 36 40 40 24 28 16 18 22 04
Pe copert`: London Olympic Stadium. Foto: Olympic Delivery Authority

13 14 15

PUBLICA}II Fondul documentar de arhitectur` din Romnia, Activ`ri urbane \n Romnia - 14 proiecte recente, Lemn. Biserici din nordul Olteniei

42

Filiala Bucure[ti OAR Pre[edinte arh. Mircea Ochinciuc Colegiul director arh. Mihai Ene, arh. Alexandru Nicolae Panaitescu, arh. Mario Kuibu[, arh. Cri[an Atanasiu, arh. Emil Iv`nescu Adres`: str. Academiei nr. 18-20, sector 1, Bucure[ti, tel. 303.92.26 www.oar-bucuresti.ro

Stima]i colegi,
Conducerea Ordinului Arhitec]ilor Bucure[ti v` aduce la cuno[tin]` dorin]a sa de a promova transparen]a \n ceea ce prive[te activit`]ile [i deciziile sale. |n consecin]`, buletinul Arhitec]ii [i Bucure[tiul, distribuit gratuit tuturor membrilor filialei, va \ncerca s` prezinte mai elocvent toate activit`]ile Ordinului [i problemele cu care acesta se confrunt`. Buletinul Arhitec]ii [i Bucure[tiul poate fi desc`rcat n format .pdf de pe site-ul oficial al Ordinului accesnd adresa: www.oar-bucuresti.ro Pentru o mai bun` comunicare cu to]i membrii Filialei Bucure[ti, v` invit`m s` v` exprima]i opiniile legate de activitatea OAR Bucure[ti [i de ceea ce ar trebui s` reprezinte priorit`]ile de ac]iune ale organiza]iei noastre. Am dori, de asemenea, s` ne indica]i subiectele pe care s` le abord`m \n numerele viitoare ale Buletinului Arhitec]ii [i Bucure[tiul. V` mul]umim [i a[tept`m r`spunsurile dumneavoastr`!

Editor: igloo media Bord editorial: Bruno Andre[oiu Adrian Cioc`zanu Redactori: Viorica Buic` Anca Rotar Reka }ugui Grafic`: C`t`lin Artenie DTP & procesare imagine: Cristian David Corectur`: Andreea Amzoiu Adres`: str. Brezoianu nr. 4, sector 5, Bucure[ti, tel. 313.41.18, [email protected]

www.oar-bucure[ti.ro 3

SUMAR

{edin]ele Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriului a Prim`riei Municipiului Bucure[ti

7 decembrie 2011. Comisia a fost alc`tuit` din Sorin Gabrea pre[edinte, Casandra Ro[u, Constantin Enache, Dorin {tefan, membri. Din partea Comisiilor Tehnice de Specialitate a fost prezent Andrei Zaharescu, Serviciul Re]ele. A fost de fa]` la discu]ii [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al Capitalei. Au fost analizate urm`toarele documenta]ii: 1. PUZ Str. Petre Ispirescu nr. 19A, S. 5 / proiectant URB. RUR. ANDREEA DALIMON, aviz de oportunitate Un certificat de urbanism pentru parcela \n cauz` a fost ob]inut anterior, \ns`, expirnd limita de valabilitate a acestuia, procedura a trebuit reluat` pentru ca documentele s` se acorde cu noua legisla]ie. Terenul are o suprafa]` de 1.200 mp [i este situat \n spatele blocurilor care au frontul pe {os. Petre Ispirescu, aproape de intersec]ia cu Calea Rahovei. Propriu-zis, parcela face parte dintr-un ansamblu mai mare, compact, de 6.500 mp neconstrui]i, care cuprinde 5 loturi; marea parte a acestei realit`]i este proprietate privat` a Prim`riei Municipiului Bucure[ti. Zona este considerat` ca fiind L3A, aceast` \ncadrare permi]nd o \n`l]ime de P+3/P+4 [i un CUT maxim de1,3. |ntre timp, \n jur s-a construit neomogen, pe alocuri \n regim de P+1 sau P+2, dar unele edificabile deja ridicate au \n`l]imi mult mai mari, chiar de P+8, ca atare se solicit` aprobarea pentru ridicarea \n`l]imii maxime admise \n proiect la P+4 / P+6. Sunt propuse [i dou` trasee care pot lega zona de Parcul Sebastian, singurul spa]iu verde al zonei. Zona are, per ansamblu, pu]ine spa]ii comerciale [i de servicii, majoritatea acestora fiind concentrate pe malurile C`ii Rahovei. Prin urmare, \n eventualitatea \n care aceast` construc]ie va fi avizat`, parterul [i primul etaj vor fi alocate sus]inerii acestor func]iuni publice. Casandra Ro[u se intereseaz` de amploarea \n`l]imilor maxime pe Str. Modoran se r`spunde c` [i aici exist` cl`diri a c`ror \n`l]ime variaz` \ntre P+4 [i P+8. Constantin Enache este, \n principiu, de acord cu propunerea: Func]iunea de locuin]e este posibil` pentru o zon` ca aceasta, care este deja, \n mare, echipat` [i trebuie valorificat` urban, cel pu]in ca densitate. Investi]ia \n acest sens cred c` este oportun`, \ns` a[ dori s` existe o leg`tur` la nivel de plan director \ntre propunere [i \ntreaga zon`. Dl. Victor Manea dore[te s` atrag` aten]ia asupra faptului c` certificatul este emis dup` apari]ia Ordonan]ei, a[a \nct proiectantul nu mai poate propune birouri, dar poate dori [i ar fi \n regul` s` construiasc` un ansamblu reziden]ial. Dorin {tefan: Cred c` trebuie urm`rit foarte atent felul \n care se face jonc]iunea propunerii cu cur]ile din spate. Dac` drumul pe care \l propune]i poate avea o inflexiune, pentru a se racorda mai eficient la zon`, ar fi mai bine sau, dac` aceata variant` de acces vi se pare prea dificil`, \ncerca]i s` construi]i locuin]ele cu degajare prin partea din spate, \n pieptene. Casandra Ro[u este [i ea de acord cu str`pungerea, pentru u[urarea accesului, dar [i-ar dori ca propunerea s` nu capete forma unei bare. Ar mai dori ca la pia]eta care se va forma s` se \ncerce o articulare mai sensibil` cu celelalte edificabile. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): Zona de studiu pe care a]i delimitat-o

agenda OAR

Continu`m informarea membrilor OAR asupra [edin]elor de avizare s`pt`mnale ale Comisiei Tehnice de Urbanism [i Amenajare a Teritoriului, \n noua sa formul`. Selec]ia urm`toare a folosit drept criterii calitatea proiectelor aduse \n discu]ie [i gradul lor de reprezentativitate pentru ora[, caracterul lor problematic [i specificitatea local`. {edin]ele Comisiei sunt consemnate de domnul Constantin Hostiuc.

4 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

este corect`. |ncerca]i str`pungerea pe limita de proprietate, \ntruct o irigare ct mai bun` a zonei este de dorit. Fronturile pe care le ve]i construi s` nu se apropie prea tare de cl`diri, iar ca arhitectur` v` vom ruga s` \ncerca]i, poate, o variant` cu incinte, care s` v` permit` s` separa]i ct mai bine, ct mai eficient spa]iul privat de cel public. |n aceste condi]ii, se avizeaz` favorabil. 2. PUZ Str. Pridvorului, S.4, discu]ie asupra documenta]iei Proiectul este adus \n discu]ia membrilor Comisiei de arhitectul-[ef al Sectorului 4, Daniel C`r`mid`, care consider` c` o serie de lucruri care se petrec \n vecin`tatea Parcului Tineretului sunt discutabile din punctul de vedere al civiliza]iei urbane [i chiar al legalit`]ii. Astfel, d-sa afirm` c` Plan[a de reglement`ri este deja avizat` dup` Legea 350, dar situa]ia nu este \n regul`, pentru c` astfel procednd se legitimeaz` ceva prin altceva ce nu mai exist`. PUZ Tineretului nu poate fi considerat expirat, din moment ce [i-a produs efecte; mai mult, chiar, poli]ia local` a construit ilegal unele lucruri pe terenuri care sunt proprietate privat`. Un alt aviz aprobat, \n aceste condi]ii, ar conduce la ambiguitate, existnd dou` PUZ-uri avizate [i aprobate pe o aceea[i realitate. Proprietarii, datorit` tuturor acestor lucruri care se petrec, nu \[i pot folosi terenurile. Constantin Enache: Toata aceast` situa]ie confuz` se datoreaz` termenului de valabilitate al unei documenta]ii de[i pot spune c` nu e singurul caz ambiguu, legal vorbind, din legisla]ia care se refer` la obiectul urbanismului \n Bucure[ti. Nu e deloc limpede \n ce condi]ii poate fi continuat` o documenta]ie dac` o alta sau chiar aceea[i [i-a produs efecte pe un lot, iar ea a expirat, dup` cum nu e deloc clar la ce s-ar referi eventualele detalieri ale proiectului care pot ap`rea dup` autorizare. Daniel C`r`mid` este de p`rere c` dac` \n intervalul legal de 5 ani, acela pentru care o documenta]ie a fost aprobat`, ea [i-a produs efecte, atunci acea documenta]ie trebuie considerat` legal` \n continuare. Referindu-se la lotul [i proiectul discutat, Sorin Gabrea exprim` ideea conform c`reia procedura de avizare sau reavizare \ncepe cu depunerea cererii. Se mai pot face, \ns`, [i alte ac]iuni, care presupun [i alte modific`ri ale primelor prevederi. Ce s-ar \ntmpla, de pild`, dac` \ntre timp, un acela[i spa]iu intr` \n intravilan, cnd ini]ial el fusese \ntr-o alt` categorie de terenuri? Constantin Enache, r`spunznd [i la aceast` chestiune, este de p`rere c` \n multe situa]ii legate de urbanism, prevederile legiuitorului nu sunt deloc clare, ceea ce d` loc interpret`rilor [i, de aici, oric`ror inten]ii de contrazicere, anulare sau suspendare a unui act. Dl. Victor Manea, revenind la problema terenului \n cauz`, arat` c` pentru a fi solu]ionat` \ntr-un mod ct mai clar situa]ia acestuia, arhitectul-[ef a f`cut o prezentare a ei \n Consiliul General, care a luat hot`rrea ca [i acest PUZ (Tineretului), ca [i PUZ Her`str`u, s` nu mai poat` fi prelungite ca valabilitate. Ca atare, odat` luat` aceast` decizie, nu mai poate fi ini]iat` o alt` documenta]ie atta timp ct exist` un certificat de urbanism. Se poate face un singur lucru, practic, \n situa]ii de acest fel pe documenta]iile prezente [i pe cele viitoare, zona care a trecut printr-un astfel de proces s` fie marcat`

cu men]iunea teren afectat de \nchiderea inelului Central. A mai fost prezentat sumar, f`r` a fi avizat, din cauza lipsei de cvorum \n Comisie, proiectul PUZ Str. Constantin Mille nr. 4, S.1 / proiectant SC URBE SRL 2000, URB RUR CONSTANTIN ENACHE (amnat)

14 decembrie 2011. Comisia a fost alc`tuit` din Sorin Gabrea (pre[edinte), Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali, Bogdan Bogoescu, Constantin Enache, Tiberiu Florescu, Dan Marin, Dorin {tefan (membri). Din partea Comisiilor Tehnice de Specialitate au fost prezen]i Elena Boghin`, Serviciul Circula]ie [i Andrei Zaharescu, Serviciul Re]ele. A participat la discu]ii [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al Capitalei. Au fost analizate [i avizate urm`toarele documenta]ii: 1. PUZ \nchidere inel median de Circula]ie, aviz de oportunitate / proiectant CONSOR}IU FIRME Bogdan Bogoescu, care a preluat func]ia de pre[edinte al Comisiei pentru analiza [i avizarea acestui proiect, \ntruct biorul de arhitectur` al c`rui pre[edinte este Sorin Gabrea, al`turi de alte birouri, particip` la realizarea propunerii, solicit` s` fie prezentate modul \n care au fost solu]ionate cererile formulate de Comisie la ultima \nf`]i[are. Acestea sunt enumerate dup` cum urmeaz`: s-au realizat modific`ri \n modulul 7 al proiectului, care vor fi prezentate; unul dinte beneficiari, cel care avusese nemul]umiri fa]` de felul \n care fusese gndit` [i realizat` circula]ia tramavaielor, a observat \mbun`t`]irile aduse [i a sfr[it prin a accepta proiectul \n aceast` form`; propunerea pentru segmentul Crnga[i-Dmbovi]a a fost prelungit ca \ntindere [i analiz` pn` la intersec]ia cu nodul rutier din {os. Virtu]ii; au fost m`surate toate fluxurile auto majore [i, \n m`sura \n care a fost posibil, [i celelalte de gabarite mai mici, a fost evaluat` implicarea \nc`rc`rii acestor fa]ade \ntre ansamblurile de locuin]e, au fost introduse reglement`rile reclamate de aceste modific`ri; au fost realizate scenarii pentru fluxurile locale, pentru a putea fi ob]inut` o calibrare a nodurilor func]ie de aceste \nc`rc`ri estimate. Pentru tronsonul Lacul Morii-Colentina au fost propuse schimb`ri majore, datorit` mai multor factori. Astfel, leg`tura cu A1 va trebui s` fie realizat` printr-o bretea la V de lac, \ns` aceast` modificare nu va fi inclus` \n caietul de sarcini, \ntruct ea face rela]ia dintre A1 [i A3, dar nu intr` \n ora[. Ar mai fi de dorit ca parc`rile de pe Bd. Constructorilor s` fie \nl`turate, pentru a fi \mbun`t`]it` circula]ia [i aproape \ntreg fluxul auto \n aceast` parte de ora[. Pentru recuperarea deficitului de locuri de parcare ar trebui verificate teritoriile \ntreprinderilor dezafectate. Tot pentru acest segment, Serviciul Circula]ie ar dori \nfiin]area unui pasaj, \ns` la o analiz` atent` se observ` c` acesta ar fi \n ultim` instan]` inutil, cu att mai mult cu ct este propus \nc` un pasaj subteran \n apropiere de lac. S-a evitat \nchiderea rela]iilor auto prin parc, deoarece ar fi fost mult afectat` continuitatea de peisaj pentru acest tronson, care este o calitate semnificativ` a zonei. Ambele pasaje sunt prev`zute \n Studiul de Fezabilitate [i se pot face, \ns`, pentru moment cel pu]in, ele nu sunt justificate. Casandra Ro[u dore[te \nainte de a intra \n analiza propriu-zis` a proiectului ca supratraversarea de lng` Parcul Her`str`u s` dispar`. Bogdan Bogoescu ar dori s` [tie ce se va petrece cu zonele de tip L1 care sunt situate \n apropiere ce se va \ntmpla \n ele, cum vor fi afectate? Sorin Gabrea r`spunde c`, \n genere, \n aceast` loca]ie loturile sunt mici, sub 800 mp [i c` sunt prev`zute bonifica]ii de indicatori dac` parcelele se vor unifica pentru a permite o dezvoltare unitar` [i urban` a zonei. Tiberiu Florescu este de p`rere c` trebuie s` se r`spund` \nc` la multe probleme neclare sau neexplicate pentru moment care este regimul terenurilor pe care traseul \l str`bate? Cum vor fi realizate exproprierile, legal, dar [i practic? Care este regimul juridic al
www.oar-bucure[ti.ro I 5

lacurilor, al spa]iilor verzi? Se r`spunde c`, \n acest moment, terenurile sunt toate situate \n intravilan, spa]iile verzi din lungul c`ilor ferate sunt spa]ii publice care vor fi expropriate, astfel \nct zona rezultat` va putea fi amenajat`. Pentru moment, terenul se amenajeaz`, se opereaz` func]ional, mai mult inginere[te, iar toate prevederile vor fi introduse ulterior acestei prime opera]ii. Prin SF se define[te coridorul de expropriere att pentru drumuri, ct [i pentru celelalte spa]ii necesare; din p`cate, nu exist` o calificare clar` a parcelarului [i nici o situa]ie clar` a terenurilor care sunt supuse vreunor reglement`ri acum. Bogdan Bogoescu: Pe artere de tipul Pompei, de pild`, exist` o reglementare care s` oblige la cedare de teritoriu proprietarii pentru a se realiza aceast` investi]ie? {i a[ mai vrea s` spun c` ar fi necesar s` existe un mixaj de func]iuni spre a se p`stra dinamica spa]iilor [i a func]iunilor majore ale ora[ului. Se r`spunde c` se \ncearc`, pentru moment, o definire a polilor urbani pentru constituirea acestora, \ns` sunt necesare suprafe]e minimale de 10 ha; trebuie s` fie concepute spa]ii publice [i spa]ii private cu beneficii [i obliga]ii clare pentru toate p`r]ile. Ct prive[te ultima cerere, credem c` ar fi necesar ca, pentru o bun` dezvoltarea a ora[ului, pentru fiecare din aceste zone afectate, Prim`ria s` dezvolte PUZ-uri [i planuri de afaceri punctuale. Dorin {tefan solicit` o estimare a timpului \n care toat` aceast` opera]iune s-ar putea rezolva [i dore[te s` [tie care ar fi perspectiva de timp pentru ca centura s` ajung` la Autostrad` se r`spunde c` se poart` discu]ii cu Regia Autostr`zilor; exist` [i un buget alocat deja pentru realizarea centurii, \ns` deocamdat` nu se poate preciza cu exactitate cnd anume Autostrada va intra efectiv \n ora[. Lucr`rile vor \ncepe \n 2013, \n prim`var` [i se estimeaz` c` \ntr-un interval de 3 ani vor fi realizate 3 tronsoane. Fluxurile de trafic vor fi preluate pn` la DN1, iar local {os. Gherghi]ei va fi dotat` cu 3 fire pe sens; \ntre A1 [i A2 vor fi realizate 4 benzi de circula]ie, pentru cele dou` sensuri. Se constat`, \n fine, c` pentru moment, Bucure[tiul nu are niciun inel de trafic care s` gestioneze devierile [i sa absoarb` traficul care intr` \n ora[, \n principal dinspre autostr`zi. Dorin {tefan mai este de p`rere c`, dat` fiind complexitatea proiectului, ca [i derularea lui pentru mai mul]i ani, el ar trebui preluat [i supervizat de o institu]ie, pentru c` altfel totul va fi supus diferitelor schimb`ri administrative; la fel de important, apreciaz` domnia-sa, este s` fie precizat sau cunoscut cine anume va gestiona [i ct de unitar va fi administrat spa]iul dintre inele. Inelul nu poate fi, teoretic, transsectorial, vorbind din punctul de vedere al administr`rii lui, \ns` astfel de proiecte cer mai multe buzunare. Andrei Zaharescu: Mi se pare c` exist` un dezechilibru semnificativ \ntre ponderea care se d` sectorului Autostr`zii Bucure[ti-Bra[ov \n ora[ [i greutatea care se acord` rela]iei acesteia cu Inelul median. |ncurajarea circula]iei pe Str. Gherghi]ei cred c` este o gre[eal`, pentru c` aceast` rela]ie se \nfund`, \n cele din urm`, \n {os. Fundeni. Ramura pe Lacul Morii ar putea fi, pe de alt` parte, o rela]ie important` pentru ora[ cred c` prognoz`rile pe segmente ar trebui f`cute avndu-se \n vedere [i o anume prioritizare a circula]iei pe anumite tronsoane, ca [i descurajarea lor pe altele.
6 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Bogdan Bogoescu ar dori s` fie recapitulate, pe scurt, condi]iile prev`zute de studiul de fezabilitate. Dup` precizarea aspectelor solicitate (acestea fiind prezentate [i alt` dat` \n Comisie, [i anume, \n liniile principale, asigurarea realiz`rii unui ansamblu de poduri care traverseaz` zona Chitila [i nevoia de asigurare a continuit`]ii func]ionale [i de exploatare a C`ii Ferate; se va face un pod hobanat de 328 m [i un arc care traverseaz` CF, plus \nc` dou` arce necesare travers`rii liniilor), Constantin Enache ]ine s` adauge c` fa]` de ultimii 5 ani, ora[ul este mai func]ional, dar pentru a ajuta aceast` tendin]` este necesar ca documenta]ia s` fie ct mai clar`, mai obiectiv` [i mai bine justificat`. Ar trebui, \n acela[i timp, ca toat` aceast` opera]iune s` fie condus` de c`tre o asocia]ie dedicat` acestui scop [i la nivel de comunicare a inten]iilor ei [i a diferitelor stadii de realizare, pentru a putea fi p`strat` unitatea opera]iei, mai ales c`, raportat` la valoarea total` a obiectului temei, angajarea acesteia ar fi, \n materie de costuri, ridicol de mic`, dar prezen]a ei ar pre\ntmpina nenum`rate neajunsuri. Referitor la aceste poduri, Bogdan Bogoescu consider` c` ar fi util ca infrastructura s` fie conceput` spre a putea fi integrat` viitoarei dezvolt`ri, iar sistemul de reazeme, \n acest caz, ar fi de dorit s` fie gndit [i realizat ct mai flexibil. Dan Marin este \mpotriva realiz`rii podului hobanat: Ce se va \ntmpla sub un atare pod, mai ales c`, \n perspectiv`, el va fi integrat ora[ului? A[ dori s` mi se ofere un exemplu de pod hobanat peste c`ile ferate \ntr-un ora[ civilizat. Se r`spunde c` solu]ia este una de moment [i c`, \n timp, acest pod va putea fi mi[cat, eventual demolat [i \nlocuit. Tiberiu Florescu este [i el \mpotriva unei astfel de solu]ii, deoarece ea afecteaz` o suprafa]` de teren, la sol, foarte mare, care \n tot timpul existen]ei acestui pod va fi practic sacrificat`. Bogdan Bogoescu se pronun]` [i el, ca principiu, \mpotriva solu]iilor de moment, dnd exemplul ora[ului Lille, acolo unde toate elementele de circula]ie [i de urbanism au fost gndite de la bun \nceput pentru durata unei vie]i, nu pe perioade [i expresii tranzitorii. Sorin Gabrea: Acest proiect va genera, la rndul lui, alte proiecte. Exist`, de pild`, acum, sute de hectare de teren care sunt pentru moment blocate de prezen]a unor CF dezafectate pe ele, care pot constitui rezerve importante de teren pentru ora[. |ns` nu avem, la acest moment, datele clare de proprietate asupra acestor terenuri. Pe de alt` parte, \n perspectiva dezvolt`rii Bucure[tiului ca un centru regional de trafic, este foarte posibil` apari]ia unei g`ri pentru trenuri de foarte mare vitez`. Toate acestea [i multe altele sunt date care, pentru moment, se cunosc numai par]ial, dar de care trebuie s` ]inem seam`. Din punct de vedere legal, SF are rolul de a dimensiona valoarea real` a investi]iei. Tiberiu Florescu: Lucrarea inginereasc` a podurilor trebuie s` fie unitar` [i, pe ct posibil, de mare calitate nu se poate, nici acum [i nici pe viitor, ca ora[ul s` fie str`b`tut de o suit` de poduri absolut \ntmpl`toare. Aceste obiecte de art` trebuie s` fie urbane [i unitare, repet. Iar experien]a arat` c` cel mai bine este ca investi]ia s` fie bine stabilit` [i real` \nc` de la \nceput, pentru c` altfel, dac` solu]ia de moment este una minimal`, ea va fi \n cele din urm` [i cea mai scump`, cea mai p`guboas`, fiindc` mai trziu lucrarea va

agenda OAR

trebui s` fie dezafectat` [i va fi obligatoriu \nlocuit` de alta, inevitabil mai scump`, deci ar fi vorba de o investi]ie pe care, dac` nu o gndim bine, o pl`tim inutil \n prima realizare. Dan Marin: Cnd s-a f`cut primul proiect al podului Basarabi, solu]ia preferat` era alta, de pod clasic, dar la licita]ie s-a c[tigat cu proiectul unui pod hobanat, nimeni nu [tie de ce. Cu att mai mult cu ct doar 500 m mai \ncolo, Podul Grant a putut fi f`cut, acum mul]i ani \n urm`, cu o solu]ie mult mai simpl`. Bogdan Bogoescu mai adaug` c`, prin apari]ia unui pod \n zon`, statutul tuturor propriet`]ilor atinse de aceast` prezen]a se va modifica [i cere echipelor care vor avea sarcina realiz`rii podului s` fie foarte atente la imaginea urban` pe care o vor construi [i afecta. Sorin Gabrea este de p`rere c` \nc` de la avizarea SF poate fi solicitat realizatorului un anume standard care s` impun` un nivel profesional decent. Acela[i recapituleaz` datele proiectului prezentat: Prezen]a [i evolu]ia CF \n ora[ depinde foarte mult de strategia dezvolt`rii. Avem sau vom avea gar` de trenuri de mare vitez`, ca s` folosim aceste terenuri? Amplific`m Gara Chitila? Politica CFR este \n acest moment de relegare a c`ilor ferate cu ora[ul. Pentru pana care con]ine CF ar trebui realizat [i urm`rit un PUZ de dezvoltare. Exist`, \n fine, diferen]e foarte mari \ntre perimetrele studiate [i zonele vecine; apar parcele mari, de pild`, spre S`b`reni, care \[i vor modifica toate statutul ca urmare a demar`rii acestei investi]ii. Spre V, se poate concepe o omogenizare a circula]iei rutiere [i CF chiar cu ora[ul; spre V, acest lucru este mult mai greu de f`cut. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Spre a permite desf`[urarea \n bune condi]ii [i la timp a investi]iei, propunem avizarea favorabil` a SF [i PUZ, cu recomand`rile f`cute. 2. PUZ Str. Ramuri Tei / Str. Vidin / Str. Zambilelor / proiectant SC CRIBA DESIGN SRL, URB. RUR. CRISTINA OLGA GOCIMAN, revenire Proiectul a fost anulat \n instan]` [i s-a dat o hot`rre de demolare, chiar dac` \n zon` s-a construit mult [i haotic. Zonele sunt de tipul M3B [i L3 sau A2. Dorim modificarea UTR c`tre o zon` cu regim mixt pentru teritorii destructurate; urmare a acestei \ncadr`ri ar putea fi propu[i indicatori de 60% pentru POT, 2,5 pentru CUT [i o \n`l]ime de P+3/P+4, cu func]iunea de birouri [i locuin]e. Constantin Enache este de p`rere c` nu pot fi dep`[i]i indicatorii legali, care sunt \n zon` cei stabili]i de Prim`ria S.2; Sorin Gabrea este de aceea[i p`rere. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): |n aceste condi]ii, solicitarea se avizeaz` favorabil. 3. PUZ Str. Constantin Mille nr. 4, S.1 / proiectant SC URBE SRL 2000, URB. RUR. CONSTANTIN ENACHE Proiectul a mai fost prezentat se va construi peste Restaurantul Berlin, vizavi de latura dreapt` a Casei Armatei. PUZ a fost aprobat, dar, din ra]iuni multiple, a fost amnat. CUT maxim care va fi atins este de 5, \n`l]imea nu o va dep`[i pe cea a Hotelului Capitol, de care noua construc]ie se va alipi c`tre E. Viitoarea cl`dire se va retrage cu 3 m fa]` de casa vecin` de P+2. Bogdan Bogoescu

dore[te s` [tie cu ct va cobor\ rampa spre a face posibil accesul auto \n subsol vor fi 1,10 m. Casandra Ro[u solicit` l`muriri despre modul \n care vor fi realizate parc`rile acestea vor fi realizate \n subsol; cere pentru P [i etajul 1 func]iuni publice, dat` fiind loca]ia central` a edificiului. Ar mai dori ca fa]ada s` nu ia forma impersonal` a unei fa]ade cortin`. Rezolu]ie (BogdanBogoescu): Se avizeaz` favorabil, cu condi]ia c` fa]ada principal`, cea c`tre S, s` fie placat` cu piatr`, limitele s` fie clar marcate, iar fa]ada c`tre V s` fie retras` o travee pentru a nu face stnjenitoare apropierea de cl`direa vecin`. 4. PUZ Mihail Sebastian nr. 88, S.5 / proiectant SC ARHIS DESIGN SRL S-a revenit pentru c` la precedenta \nf`]i[are nu fusese adus` o ilustrare de tem` conving`toare. Fa]` de noua prezentare, Bogdan Bogoescu opineaz` c` ilustrarea cu care s-a revenit ar fi fost mai conving`toare dac` ar fi fost realizat` la nivelul ochiului, astfel \nct s` existe o imagine ct mai real` a modului \n care vor fi v`zute construc]iile [i va fi perceput spa]iul. Casandra Ro[u: Terenul verde, a[a cum se vede din prezentarea dumneavoastr`, este cam mic. Mi-a[ dori o amenajare mai detaliat` a spa]iului public. Se r`spunde c` a fost luat` \n calcul serios ideea ca spa]iile publice s` fie organizate pe acoperi[urile cl`dirilor, dar Casandra Ro[u solicit` ca aceste inten]ii s` fie figurate \n plan[a de reglement`ri, al`turi de mai clara precizare a traseelor pietonale, care vor trebui s` func]ioneze [i \n afara programului complexului. Sorin Gabrea cere ca pietonalul s` fie mobilat cu accese spre diferitele zone atractive ale viitorului ansamblu de cl`diri. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i neap`rat cu prezentarea unor sec]iuni verticale, cu un plan mai clar, mai deschis, mai invitativ. Preciza]i fluxul de m`rfuri, accesele, spa]iile pentru desc`rcare alocate tirurilor, toate func]iunile necesare legate de un asemenea mare complex comercial. 5. PUZ Str. Theodor Pallady nr. 57, S.5 / proiectant SC ALTER EGO SRL Proiectul a mai fost prezentat \n Comisie se recapituleaz` pe scurt datele acestuia: terenul are 14 ha; func]iunile propuse sunt de birouri [i de comer]; s-a introdus un carosabil care s` ajute circula]ia interioar`, dar [i pe cea \n zon`; apare un pasaj [i o local` prelungit`; au fost propu[i 12 m de spa]iu verde de-a lungul carosabilului; parcajul la suprafa]` a fost mutat spre partea din spate. Elena Boghin`: Intersec]ia cu Balta Alb` nu este bine realizat`, iar t`ierea drumului spre stnga este chiar periculoas`. Penetra]ia spre autostrad` nu este bine, \n niciun caz, s` fie realizat` sau reglementat` \n acest fel. Sorin Gabrea: Se vede \n proiect un drum public pus sub o barier` a[ dori s` [tiu care este statutul acestuia. Apoi mai atrag aten]ia asupra faptului c` manevrele \n parcare nu se pot face din strada public`. |n fine, cred c` v` mai sunt necesare o organizare mai limpede a traficului [i precizarea regimului juridic. Casandra Ro[u: V` rog s` fi]i foarte aten]i la felul \n care reprezenta]i grafic propunerea. Marca]i cu ro[u doar edificabilul dar nu \n]eleg foarte exact dac` propune]i un parc comercial [i nici care este propunerea de spa]iu public. Tiberiu Florescu: V-a[ mai ruga ca zona de parcaj s` fie ct mai clar delimitat`, f`r` indicarea edificabilului. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu o nou` prezentare, dup` introducerea \n noua plan[` de reglement`ri a solu]ion`rii tuturor acestor cereri. 6. PUZ {os. Orhideelor nr. 46, S.1 / proiectant SC MINA M-COM SRL, consultare Propunerea se leag` de zona aflat` la intersec]ia {os. Orhideelor cu Gara Basarabi teritoriul este m`rginit de pasaj [i de CF. La S de loca]ie se afl` o serie de loturi alungite; locul este propriu coagul`rii unui nod intermodal. Din punct de vedere economic, se estimeaz` c` ar fi nevoie de un centru comercial de nivel Kaufland; ca teren,
www.oar-bucure[ti.ro I 7

galerie, un spa]iu pietonal, o incint`. Dar \nainte de asta, este nevoie s` v` articula]i documenta]ia la celelalte PUZ-uri existente. V` rug`m s` reveni]i dup` aceast` opera]iune.
agenda OAR

{edin]a CTUAT a prim`riei Municipiului Bucure[ti din 16 noiembrie 2011. Comisia a fost alc`tuit` din Sorin Gabrea (pre[edinte), Bogdan Bogoescu, Constantin Enache, Vlad Cavarnali, Dan Marin, Dan {erban. Din partea Comisiilor tehnice de specialitate au fost prezen]i Andrei Zaharescu (Re]ele) [i Elena Boghin` (Circula]ie). A participat la [edin]` [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitect-[ef al Capitalei. S-au dezb`tut urm`toarele documenta]ii: 1. PUZ {os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 83-85-87, S.1 / proiectant SC URBE 2000 SRL, URB. RUR. CONSTANTIN ENACHE, aviz de oportunitate Documenta]ia, se arat` \n prezentare, a fost aprobat` pentru construirea unei cl`diri de birouri cu \n`l]imea maxim` de 25 m [i cu o retragere de la autostrad` de 75 m, a[a cum prev`d normativele, dar, din motive obiective, investi]ia nu s-a mai putut realiza. Expirnd documenta]ia, s-a revenit cu un nou studiu, care reia datele principale ale propunerii precedente, ad`ugnd, \ns`, o func]iune comercial` un magazin de tip Kika. Circula]ia a fost discutat` \n Comisia de specialitate s-a cerut ca terenul s` ofere o circula]ie carosabil` [i o leg`tur` cu artera Bucure[ti-Ploie[ti. Proiectantul dore[te s` propun` limitarea unui edificabil, \n acelea[i condi]ii, ar`tnd c` indicatorii sunt proprii zonelor mixte. Drumurile care vor ap`rea sunt concepute pentru o ampriz` de 14 m. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): |n condi]iile \n care vor fi reluate discu]iile privitoare la configurarea intersec]iei DN1 cu drumul de acces \n complexul B`neasa, mai multe lucruri vor trebui modificate, pentru c` pe moment intersec]ia este nu doar nepractic`, dar chiar periculoas`. Pastila central` trebuie m`rit`, pentru a permite o mai mare capacitate de stocare pe sensuri, iar \n aceste condi]ii v` pute]i conecta cu propunerea dvs. la circula]ie, aceasta fiind cea mai mare problem` a propunerii pe care ne-o avansa]i. Suntem de acord cu \nceperea studiului pentru PUZ. 2. PUZ Str. Eufrosina Popescu nr. 61, S.3 / proiectant BIA CRIZANTEMA SOFRONEA, aviz de oportunitate Proiectul a fost prezentat \ntr-o consultare, \n urma c`reia s-au oferit cteva recomand`ri, iar acestea au fost respectate. Incinta a fost reorganizat`. Bogdan Bogoescu constat` c` raportarea propunerii la cerin]ele [i datele Str. Baba Novac este \n regul`. Constantin Enache se arat` [i el de acord cu avizarea favorabil` a proiectului, dar atrage aten]ia asupra unui aspect care \n timp ar putea fi nepl`cut [i chiar d`un`tor tenta]ia de a ocupa \ntreg terenul cu parcaje, [i cere ca acest lucru s` nu se \ntmple. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): |n aceste condi]ii, se propune avizarea favorabil`.

spa]iul apar]ine M2; se dore[te construirea unor birouri, iar monumentele existente, aflate \n stare de paragin`, vor fi reconvertite \n spa]ii expozi]ionale. |n partea de N a spa]iului prins \n documenta]ie se afl` un teritoriu de 3.000 mp care apar]ine Prim`riei, iar pe acel spa]iu se propune ridicarea unei cl`diri \nalte de P+15. POT va ajunge la 48%, dar \n zon` se permite un prag de 70%; CUT va ajunge la 2; parcarea va fi deshis` [i pentru centrul comercial. Bogdan Bogoescu: De ce este att de tocat [i spa]iul, [i construitul? Cum pasajul este cel mai puternic reper \n zon`, cel mai bine ar fi ca propunerile dvs. s` urmeze direc]ia major` a pasajului. Casandra Ro[u observ` c` func]iunile propuse nu respect` legalitatea impus` de loca]ie. Dan Marin: Nu cred c` ave]i o motiva]ie real` s` extruda]i volumele. Motiva]i mai bine cl`dirile \nalte. Bogdan Bogoescu: Gndindu-m` la integrarea monumentelor, cred c` o solu]ie foarte bun` ar fi gndirea spa]iilor ca un fel de raster, o textur` riguroas`, iar proiectul s` fie adaptat acestei grile regulatoare. Tiberiu Florescu: Arhitectura trebuie acordat` locului, este \n ora[ [i parte din ora[, cu att mai mult cu ct situl este unul cu multe posibilit`]i [i cu posibilit`]i reale de dezvoltare. 7. PUZ Str. {erban Vod` nr. 64, S.4 / proiectant SC VEGAS COMPRODIMEX SRL, URB. RUR. DAN VULTUREANU Unei realit`]i construite, rezultat al cumul`rii a 3 cl`diri ridicate \n 2008, i se dore[te mansardarea, ad`ugndu-se dou` apartamente. Bogdan Bogoescu este de p`rere c` poate fi ad`ugat un apartament, cu retragere de la fa]ad`, dar nu mai mult. Extinderea se poate face aducnd mansarda deasupra pe jum`tate de nivel, iar la strad` retras, cu [arpant`. Casandra Ro[u nu este de acord cu extinderea, deoarece este de p`rere c` nivelul maxim de densitate al zonei a fost atins deja de propunerea mai veche. Dan Marin dore[te s` [tie dac` exist` calcane [i cum vor fi solu]ionate acestea. Constantin Enache apreciaz` c` extinderea ar putea fi f`cut` mai curnd spre spate, astfel \nct ea s` fie ct mai pu]in vizibil` din strad`. Rezolu]ie (BogdanBogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu o desf`[urare stradal` exact` [i cu o justificare mai conving`toare a propunerii. 8. PUZ Str. Theodor Pallady 51-49A, S.3 / PROIECTANT SC ARHIMUS SRL, consultare Se dore[te construirea unui spa]iu cu destina]ie comercial`, dar aceasta presupune shimbarea UTR din A2B \n M3. CUT atins va fi de 2,5, POT va fi \ntre 60 [i 75%, iar h. maxim de 25 m. Spre Str. Theodor Pallady este gndit` o barier` de iarb`, care s` separe noul centru de strad`. Sorin Gabrea: Trebuie o structur` de str`zi puternic` la N, str`zi dac` se poate de 4 fire, pentru c` acolo se afl` o succesiune de centre comerciale care au nevoie de mult trafic. Bogdan Bogoescu: |n mijlocul acestei realit`]i poate fi gndit` o
8 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

3. PUZ Bd. Basarabia nr 250, S.3 / proiectant SC SONEX DESIGN SRL, URB. RUR. EPIFAN RALUCA, aviz de oportunitate |n incinta fostului grup industrial Titan se dore[te, prin reconvertirea zonei, s` fie construit un ansamblu de locuin]e colective. Zona permite urm`torii indicatori POT 80%, CUT 3,5, h. max 20 m. Se dore[te construirea unor blocuri mai \nalte, care vor atinge [i 9 etaje, dar care vor pleca de la P+6 la frontul principal. Sorin Gabrea se intereseaz` de situa]ia vecin`t`]ilor [i este de p`rere c` propunerea ar trebui \nso]it` sau sus]inut` de o viziune mai larg`, mai generoas` asupra zonei. Am dori s` [tim cum evolueaz` aceste vecin`t`]i, cum a]i gndit locurile de parcare, depozitele, comer]ul, serviciile care vor trebui s` \nso]easc` locuin]ele. |n]eleg c` propune]i spa]ii pentru birouri care reclam` [i ele o anumit` logistic`. V` rug`m s` extinde]i PUZ pn` \n Bulevard [i reveni]i cu un plan la scara 1:2000. Bogdan Bogoescu propune ca \ntreaga zon` pn` \n bulevard s` fie studiat` [i judecat`, pentru a-i permite o anume coeren]` [i o bun` inser]ie \n ora[. Defini]i func]iunile, propune]i unele propor]ii, demonstra]i coagularea unei viziuni \n jurul acestui proiect. Andrei Zaharescu ]ine s` atrag` aten]ia asupra faptului c` [i din punctul de vedere al cadastrului situa]ia este foarte complicat`. Rezolu]ie (Sorin Gabrea): V` rug`m s` reveni]i cu un plan la scara cerut`, cu unele referiri ceva mai concrete la parcelar [i cu o viziune de organizare a \ntregului areal unde vor fi spa]iile publice, dot`rile [.a.m.d. 4. Concept strategic Bucure[ti 2035 / proiectant CONSOR}IU PROIECTAN}I UAUIM Bucure[ti, SC IHS ROMANIA SRL, SC EMI INVEST Prezentare de Liviu Ian`[i Cele 41 de politici legate de obiective care vor trebui s` modifice pozitiv starea ora[ului \n intervalul de timp propus sunt gndite pentru toate cele 5 paliere ale ora[ului. Au fost identificate 11 priorit`]i pentru programul Europa 2020, de realizarea c`rora se leag` clasarea Capitalei ]`rii \n Europa pentru urm`torii 40-50 de ani, probabil. Succesul acestei strategii depinde fundamental de condi]iile administrative, de cele legislative [i de rela]ia cu teritoriul. Interven]iile, pentru a fi posibile, trebuie concentrate pe cteva zone majore ale capitalei pe zona definit` de proiectul Bucure[ti 2000, pe zona central`, pe aria cuprins` \n PIDU. O prioritate special` trebuie afectat` zonei Dmbovi]ei. Exist` 62 de programe posibile, care vor trebui \ndeplinite al`turi de celelalte, considerate fire[ti. Premisele pe care s-a f`cut alegerea programelor prioritare au fost: gndirea unor programe localizate, concomitent cu cele generale; afectarea sau cel pu]in ini]ierea unor programe zise costisitoare, dar [i a unora difuze financiare, necesare de \ndeplinit, dar care vor trebui controlate atent; vor fi atacate arii localizate \n zone strategice, dar \n acela[i timp vor fi urm`rite [i unele micro-zone disparate, a c`ror coeren]` ar putea sus]ine dezvoltarea ora[ului. Cteva proiecte care vor trebui ini]iate serios [i ct mai curnd, dac` dorim s` evolu`m spre statutul de Capital` regional` proiectul Esplanada; proiectul Casa Radio; proiectul zonei

G`rii de Nord [i al zonei de Triaj; vor trebui luate decizii urgente [i concrete pentru transformarea unor zone legate de amplasarea noului Aeroport pentru m`rfuri, de loca]ia G`rii Intermodale Bucure[ti, de urm`rirea arterei posibile Leu-Panduri-Filaret. Pentru toate acestea, dar [i pentru multe altele, care nu au fost numite acum, este necesar s` fie demarate ct mai rapid studiile de fezabilitate. Care sunt lucrururile care se cer evitate, pentru a nu \mpiedica realizarea proiectelor ocolirea proiectelor mari cu implicare public` (este neap`rat nevoie de abordat [i de atacat unul-dou` proiecte mari cu consecin]e foarte importante, pentru c` altfel ora[ul se va baza numai pe consum, va \nceta s` mai produc` [i va fi neviabil); atacarea ori realizarea unui proiect la modul oricum, care duce la lipsa \ncrederii popula]iei \n aceste ac]iuni. Cel mai mare obstacol pe care \l \ntmpin`m \n urm`rirea acestei strategii este lipsa instrumentelor legale: condi]iile \n care se pot face exproprierile sunt imprecise, nu sunt definite legal proiectele de dezvoltare integrate [.a.m.d. Este vizat, \n aceast` strategie, un aspect foarte important al Capitalei, legat de \mp`r]irea ei administrativ`, care la modul ideal ar trebui ref`cut`, \ntruct, pe de o parte, este nevoie de o gestionare mult mai unitar` a zonei centrale, iar pe de alt` parte este nevoie de extinderea limitei administrativ-teritoriale a Bucure[tiului pn` la linia de Centur` sau chiar integrnd primul nivel al localit`]ilor \nvecinate, pentru ca proiectele mari s` fie gestionate unitar, dar [i pentru c` ora[ul trebuie s` \[i defineasc` o nou` rela]ie cu agricultura [i cu zona sa verde, pe considerente de ordin ecologic, ca [i pentru asigurarea hranei locuitorilor. Abordarea integrat` a ora[ului trebuie realizat` cu orice pre], \ntruct studiile realizate arat` f`r` nicio urm` de \ndoial` c` starea de ast`zi a Bucure[tiului este urmare a lipsei controlului dezvolt`rii. |n \ncheiere, a[ dori s` mai adaug c` studiul este golit de orice \ncercare de partizanat politic, a fost unul eminamente profesional, dar c` concluziile lui arat` c` nivelul politicului trebuie neap`rat implicat [i responsabilizat, \ntruct de adoptarea unor decizii imediate se leag` viitorul Bucure[tiului [i chiar al Romniei pentru decenii. Acestor factori de decizie le trebuie adus la cuno[tin]` faptul c` \nceperea concret` a unor ac]iuni depinde acum de ei ei sunt cei care ne pot ajuta s` mai prindem acest ultim tren pentru salvarea ora[ului de la declasare [i, implicit, pentru asigurarea unui nivel minim de trai decent locuitorilor Bucure[tiului. Sunt necesare, pentru revenirea ct mai rapid` pe o linie de plutire, m`suri curajoase, pe care le recomand`m \n deplin` cuno[tin]` de cauz`. Constantin Enache: |n 2000 era o ruptur` puternic` \ntre cei care propuneau m`surile [i cei care trebuiau s` fac`, s` le aplice. Acum, situa]ia este cumva mai bun` exist` cam 200-300 de urbani[ti care \n]eleg acest limbaj. A crescut interesul public al societ`]ii civile pentru urbanism, pentru dezvoltarea ora[ului, dar lipsa de interes a politicienilor este aproape total`. Cred c` ne este necesar un centru de gndire al evolu]iei urbane. Bucure[tiul trebuie gndit la nivel regional, [i astfel ar exista posibilitatea ca ora[ul s` ajute la dezvoltarea economic` a \ntregii ]`ri. Cred c` ar mai trebui insistat pe situa]ia protec]iei monumentelor nu [tim exact \n ce stare ne afl`m, nu mai [tim ce se mai petrece cu monumentele, nici cu cele protejate, nici cu cele abandonate. Sorin Gabrea: Este neap`rat nevoie ca al`turi de acest studiu de mare nivel s` existe un set de criterii care s` permit` ierarhizarea proiectelor [i a politicilor, astfel \nct institu]ia public` s` \[i poat` ierarhiza [i ordona alegerile [i priorit`]ile. Gheorghe P`tra[cu: Proiectele trebuie neap`rat ierarhizate pe categorii. |n ce m` prive[te, insist pe voca]ia de pol regional a Bucure[tiului. Anca Ginavar: Momentul este interesant pentru orice partid politic, mai ales c` pe data de 6 octombrie 2011 UE a lansat pachetul de legi care vor fi aplicabile \n Europa dup` 2014, iar nota acestor legi este tenta regional` teritorial` accentuat`. Comisia European` favorizeaz`, a[adar, o serie de contracte de parteneriat, care \nseamn` finan]`ri derulate \ntre Guvernele locale [i Comunitatea European`, \ns` acum ele sunt \nso]ite de un set de condi]ii.
www.oar-bucure[ti.ro I 9

Bucure[tiul apare, \n aceast` situa]ie, ca o regiune de tranzi]ie. Acesta calificare a ora[ului presupune, \ns`, dezvoltare prioritar` \n domeniile reducerii polu`rii, a eficientiz`rii ora[ului verde, a dezvolt`rii cercet`rii [i a industriilor creative. |n acest context, \ntreb`rile care trebuie puse ct mai repede [i pentru care trebuie formulate r`spunsuri l`muritoare, urmate de ac]iuni, sunt ce rol va juca Bucure[tiul \n noua Europ`? Care sunt tipurile de ac]iuni care trebuie urm`rite [i declan[ate? Exist`, utile pentru aceste viitoare ac]iuni, aplica]ii de tipul Joint Action Plan, care urm`resc func]ionalizarea regiunii Ilfov, \n care aplican]ii sunt autorit`]ile legale, dar [i un Program Na]ional de Reform`, care face referire la Pactele Teritoriale. Trebuie identificate ct mai urgent problemele comune, care presupun o ac]iune viitoare desf`[urat` \mpreun`. Bogdan Bogoescu: A[ vrea s` atrag aten]ia asupra ctorva elemente sau situa]ii care cred c` ar putea fi mai bine configurate sau exploatate. Mi se pare, \n primul rnd, c` Centura Bucure[tiului este vag precizat`, [i, de aici riscul ca aceasta s` fie sau s` r`mn` slab folosit`; poate c` ar putea fi urm`rit` mai atent direc]ia Bucure[tiC`l`ra[i, plus regiunea \n direc]ia Olteni]a, care pot fi teritorii de sus]inere agricol` pentru Bucure[ti. Apoi, unele situa]ii care sunt deja \n criz` par gre[it privite \n prisma dezvolt`rii de pild`, \n problema locuin]elor, este inadecvat s` extindem sau s` amplificam ideea de locuin]e sociale, mai curnd fiind potrivit \n acest caz un fond investi]ional prin care locuin]ele realizate, care \n acest moment sunt pe pia]`, dar stau, din cauza slabei puteri de cump`rare, s` fie \n cele din urm` achizi]ionate. Trebuie ameliorat` slaba capacitate a Administra]iei publice de a negocia investitorul privat trebuie s` fie con[tientizat c`, al`turi de investi]ia proprie, este dator s` ofere ceva [i ora[ului, un anume obiect cu caracter social. Atractivitatea Capitalei, \n acest moment, lipse[te nu [tim ce anume ar putea oferi Bucure[tiul ca noutate, ca inedit fa]` de celelalte metropole europene centrul istoric este reparat, dar \n marea lui parte, la modul gre[it, identitatea specific` a acestuia lipse[te, interesul turistic [i securitatea investi]iilor sunt precare. O idee interesant` ar putea fi turismul ecumenic, dar cu siguran]` c` mai sunt unele paliere specifice de turism care pot fi descoperite [i accesate. Dan Marin: Toate principiile formulate sunt corecte, dar ce nu putem stabili, din p`cate, este cum anume aceste dorin]e ale noastre vor fi transpuse \n realitate [i mai ales cum se va petrece aceasta. Ruptura dintre planul profesional [i cel politic este foarte mare [i, ca urmare, lucrurile sunt foarte u[or deturnabile. Dan {erban: Proiectul este unul foarte vast, foarte ambi]ios, foarte profesional. Dar eu cred c` el ar trebui s` devin` un act, un instrument de lucru astfel \nct ac]iunile asupra unor planuri sau zone s` nu mai ]in` de politic, foarte schimb`tor, ci de un anume principiu de continuitate. E nevoie de o structur` de continuitate, nu de proiecte de legisla]ie. Suntem, ca abordare a lucrurilor, contemporani dar cum ajungem s` implement`m corect, eficient [i exact aceste principii? Sorin Gabrea r`spunde acestei ultime afirma]ii ar`tnd c` proiectul ini]iaz` un proces, iar dezbaterea public` ar trebui s` contureze o anume op]iune decizional`.
10 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Claudia Pamfil: Cred c` este nevoie [i de resurse pentru discutarea acestei strategii, pentru c` astfel o mare mas` de oameni ar putea cunoa[te [i [i-ar putea \nsu[i m`car o parte din aceast` strategie [i ea va deveni \n timp un factor util de presiune asupra factorilor de decizie. Sorin Gabrea: Ceea ce lipse[te, aici, este cel cu drept de semn`tur`. Documentul trebuie s` fie pe masa fiec`rei direc]ii din Prim`rie, pentru executarea unui bilan] [i a unui cifraj. E mare nevoie de acurate]e, de la un punct \ncolo, ca [i de folosirea aceleia[i limbi \ntre diferitele structuri ale Administra]iei. Andrei Zaharescu atrage aten]ia asupra nevoii de definire ct mai exact` a strategiei energetice, f`r` de care toate aceste lucruri nu au nicio [ans` de a deveni realitate. Vlad Cavarnali: A[ dori s` nu se uite c` Administra]ia are proiecte \n derulare, care vor trebui preluate [i integrate. Cred c` mai este nevoie de norme de ac]iuni pe programe [i pe proiecte, iar \n ce m` prive[te nu cred c` acum, \n acest moment, este nevoie s` fie implicat politicianul acestuia \i trebuiesc prezentate cteva lucruri extrem de clare, poate chiar unele direc]ii de ac]iune, dar nu un ansamblu de idei. Ct prive[te terenurile agricole, eu personal cred c` acestea nu prea mai exist`, ast`zi. Sorin Gabrea: Este nevoie de dezbateri pe subiecte mai \nguste. La dezbaterile secven]iale este nevoie s` fie invita]i responsabilii departamentelor respective. Direc]iile Tehnice din Prim`rie s` \ncheie \n 3-4 luni lucrul la acest studiu cu o propunere cifrat` de ac]iune, pentru ca lucrurile s` avanseze. 5. PUZ Modernizare sistem rutier [i linie de tramvai {os. Iancului / proiectant SC VIA PROIECT SRL, consultare Este prezentat` Comisiei, pe scurt, inten]ia de a organiza spa]iile laterale ale bulevardului care va fi amenajat, inten]ie salutat` de Comisie pentru c` permite, cel pu]in teoretic, o gndire comun` (a inginerilor de trafic [i a urbani[tilor) asupra unui aspect extrem de delicat al bulevardelor din interiorul ora[ului, care ar trebui tratate nu doar ca simple piste pentru vehicule, ci ca prezen]e urbane care particularizeaz` locul [i care, \n cele din urm`, dau un aspect acuzat urban Capitalei. Stelian Constantinescu precizeaz` c` punctul de vedere al referentului este absent de pe fi[a de lucru pentru c` documenta]ia nu a fost \naintat` Serviciului de Urbanism, proiectantul optnd pentru calea prezent`rii plan[elor direct \n Comisie. Andrei Zaharescu este de p`rere c` parkingul care se inten]ioneaz` a fi construit \n subteran nu ar trebui s` fac` \n momentul de fa]` obiectul unor reglement`ri, pentru c` o prevedere de acest tip este complex` [i, per ansamblu, ar ridica probleme mult mai serioase dect ceea ce presupune amenajarea iar discutarea solu]iei ar amna foarte mult aprobarea proiectului, ceea ce nu este de dorit. |n prezentare se mai arat` c` s-a amenajat locul, s-a \ncercat plantarea copacilor dup` un anume ritm, au fost inventaria]i arborii care vor r`mne, cei care vor trebui defri[a]i [i cei care vor fi muta]i; este \n curs de \ntocmire studiul de impact pentru Mediu; de-a lungul \ntregului traseu sunt propuse zone verzi, acolo unde spa]iul

agenda OAR

permite aceasta; pe fragmentul din {os. Iancului s-a renun]at la parcarea \n lung, iar \n colaborare cu Prim`ria S2 au fost identificate spa]ii poten]iale de construc]ie, \n planul secund al bulevardului, de parc`ri supraetajate; \n fine, linia de tramvai va fi ridicat` cu o mic` \n`l]ime, de cca. 10-15 cm fa]` de nivelul arterei de circula]ie auto, iar la Pia]a Pierre de Coubertin sta]iile vor coresponda, traversarea urmnd a se face pe benzi ridicate. Sorin Gabrea se intereseaz` de termenul la care va fi posibil` o prezentare [i o verificare a parcajelor se r`spunde c` pentru moment Administra]ia S.2 clarific` situa]ia juridic` a terenurilor pentru 5 amplasamente. Constantin Enache atrage aten]ia asupra nevoii de corelare a parc`rilor cu traseul liniei de metrou Drumul Taberei Pantelimon, chiar dac` pentru moment lucrurile se afl` la stadiul de discu]ii. Andrei Zaharescu mai observ` c`, din punctul de vedere al circula]iei auto [i al leg`turilor, rela]ia Fundeni-Pantelimon este \nc` foarte dificil` [i cere s` fie g`sit` o solu]ie pentru a rezolva aceast` leg`tur` necesar`. Bogdan Bogoescu: S-a afirmat, corect, c` este \mpotriva oric`rei logici s` a[ez`m pe acest traseu parc`ri; personal, cred c` este la fel de ilogic s` ridic`m artificial linia de rulare pentru tramvai, dezavantajele cauzate de aceast` g`selni]` fiind mult mai mari dect lucrurile pe care ea le rezolv`. Sorin Gabrea ar dori s` poat` consulta solu]ia de amenajare a str`zii \n fa]a Sediului Poli]iei din zona Fundeni. Sunt de p`rere c` \nainte de ne pronun]a asupra propunerii, ar trebui s` putem consulta solu]iile aprobate de Circula]ie. Intersec]ia cu Fundeni trebuie detaliat` [i parcajele de pe {os. Iancului trebuie discutate numai pe baza topo; am mai dori s` vedem felul \n care se pretrec lucrurile \n zona Delfinului, iar \n ceea ce prive[te circula]ia tramvaielor, suntem de p`rere c`, acolo unde este posibil, pantele trebuie \ndulcite, mai ales dac` este vorba de capete de linie. 30 noiembrie 2011 Comisia: Bogdan Bogoescu, pre[edinte; Dorin {tefan, Tiberiu Florescu, Casandra Ro[u, Vlad Cavarnali, Doin` Bubulete. A fost prezent la discu]ii [i dl. Gheorghe P`tra[cu, arhitectul-[ef al Bucure[tiului. Din partea Comisiei Re]ele a fost prezent dl. Andrei Zaharescu. 1. PUZ Str. Victor Manu nr. 73 bis, S.1 / proiectant SC JESICA SRL, URB. RUR. LIGIA VOICHI}A CIORCIL~, aviz de urbanism Interven]ia se afl` \n zona protejat`, fa]` de care sunt respectate toate indica]iile. PUZ se face pe o parcel` de 500 mp, fost` zon` industrial`, fiind, de fapt, un PUD. Lotul care urmeaz` a fi construit se afl` \n planul secund, iar construc]ia lui nu modific` imaginea arterei principale. Sunt posibile dou` accese, iar parcajele sunt situate \n incint`. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Se avizeaz` favorabil propunerea. 2. PUZ Str. Glicinelor, S.5 / proiectant A3M PROIECTARE EXPERTIZARE SRL, ARH. HOREA GAVRI{, aviz de urbanism |n avizul de oportunitate favorabil ob]inut au fost stipulate cteva

lucruri pe care documenta]ia final` urma s` le con]in` s-a revenit cu introducerea tuturor acestor cerin]e (prezentarea situa]iei cadastrale, ct mai exact`; precizarea parcajelor, a modului \n care acestea vor fi construite [i a acceselor la ele; prezentarea unei solu]ii pentru intersec]ia {os. Alexandriei cu Str. Buzoieni). Horia Gavri[, prezentatorul proiectului, arat` c` \n urma restudierii locului au fost depistate [i unele spa]ii posibile de parcare chiar pentru vecin`t`]i; parcajele au fost relocate pe spa]iul privat, acolo unde exist` [i comer]ul, a[ezat la parter; a fost ob]inut un aviz de la Circula]ie. Spa]iile comerciale sunt prev`zute cu cur]i interioare, utile comer]ului ocazional. Gheorghe P`tra[cu este de p`rere c` solu]ia prezentat` este, oricum, evident mai bun` dect situa]ia locului, a[a cum se prezint` ea \n momentul de fa]` [i exprim` opinia dup` care strada gndit` va deveni, \n timp, pietonal care va fi foarte folositor [i necesar zonei. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Se avizeaz` favorabil. 3. PUZ Str. Dragoslavele nr. 6-8-8A, Str. Mun]ii Tatra nr. 17, S.1. / proiectant M DESIGN ARHITECTUR~ {I URBANISM, URB. RUR. FLORIN CORNELIU MACHEDON, aviz de urbanism A fost ob]inut` plan[a de la OCPI, dar punerile \n posesie au loc peste lucr`ri [i opera]iuni urbanistice care s-au terminat sau \nc` se desf`[oar`. Terenul pe care se dore[te construirea are 3.000 mp, dar \n zon` exist` PUZ-uri aprobate care nu au leg`tur` cu situa]ia cadastral`. Se dore[te un plus de 0,5 peste CUT-ul zonei (ceea ce la modul real \nseamn` ridicarea a \nc` unui etaj peste vechea construc]ie), cu specificarea c` noua cl`dire nu va afecta nici vizual [i nici \n alt fel zona. Casandra Ro[u dore[te s` [tie dac` \n final cl`direa se va lipi la edificiul vecin se r`spunde afirmativ, precizndu-se c` acesta din urm` m`soar` 5 niveluri. Dorin {tefan se intereseaz` de situa]ia vecin`t`]ilor dac` sunt respectate limitele de construire pn` la acestea [i dac` nu le sunt transferate sarcini care ar trebui s` revin` construc]iei aflate \n discu]ie se r`spunde c` a fost urm`rit` respectarea tuturor drepturilor cl`dirilor \nvecinate. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): Se avizeaz` favorabil. 4. PUZ Bd. Vasile Milea, studiu peisagistic / proiectant SEARCH CORPORATION |n prezentare se arat` c` \ntreg traseul studiat, cuprins \ntre Podul Basarabi [i Bd. Timi[oara, a fost sec]ionat \n 4 secven]e, pentru fiecare dintre acestea fiind identificate anumite tr`s`turi particulare. Astfel, pentru fragmentul Pod Basarabi Facultatea de Electronic` a fost gndit` ini]ial o plantare la interval de 50 m a b`ncilor, dar c` aceast` distan]` a fost redus` la jum`tate pentru zona din imediata apropiere a cl`dirii IBM Vodafone. Pentru intervalul Bd. Iuliu Maniu CF, b`ncile au fost a[ezate pe o singur` latur`, cu un interval de 25 m \ntre ele, cea din apropierea Facult`]ii, iar aici amenajarea a \ncercat s` ia \n calcul [i prezen]a arborilor, chiar dac` ace[tia se afl` \n interiorul propriet`]ii private. La fel de des vor fi plantate b`ncile \n zona Mallului (acesta nefigurnd, \ns`, pe documenta]iile avizate [i aprobate!) [i tot aici se va \ncerca crearea unei planta]ii de aliniament, pe partea complexului, \ns` pot exista probleme datorit`

www.oar-bucure[ti.ro I 11

noilor construc]ii; unde va fi posibil, vor fi planta]i frasini, copaci care rezist` bine polu`rii urbane [i ofer`, anual, umbr` pietonilor un num`r de ore mai mare. Copacii vor fi prev`zu]i cu grilaje metalice, pentru a le proteja r`d`cinile, dar [i pentru a evita murd`rirea trotuarelor, \n caz de ploaie. A fost conceput [i un mobilier stradal cu b`nci, co[uri de gunoi, refugii pentru transportul public. Calea de rulare auto va fi separat` de linia de tramvai datorit` \n`l]`rii cu 12 cm a acesteia fa]` de nivelul [oselei. |n zona Politehnica a fost chiar detaliat un fragment de parc, care va avea o morfologie p`tr`]ic`, de tip ra]ionalist, \n zona Pasaj-intrare Metrou. Andrei Zaharescu, Tiberiu Florescu [i Bogdan Bogoescu se declar` \mpotriva ideii de \n`l]are a platformei pentru linia de tramvai. Vlad Cavarnali aminte[te de exemple din str`in`tate unde chiar \n zone centrale sau \n parcuri linia de tramvai se pierde efectiv \n sol, nu este s`rb`torit` ca \n Bucure[ti. Capacitatea arterei pierde, pe de o parte, iar pe de alt` parte sunt de p`rere c` masacr`m un ora[, fluen]a lui, pentru c` nu suntem \n stare s` reglement`m corect circula]ia din el. Apoi, tendin]a de a extinde linia de tramvai trebuie s` se fac`, cumva, \n sensul umaniz`rii ora[ului, nu \mpotriva acestei tendin]e, ilustrat` aici de ideea \n care tramvaiul devine obstacol, adversar al omului [i normalit`]ii. (Bogdan Bogoescu). Andrei Zaharescu atrage aten]ia asupra amplas`rii stlpilor de lumin`, dorind ca ace[tia s` nu fie planta]i acolo unde vor fi obtura]i de coroanele copacilor. Casandra Ro[u: |n ce m` prive[te, spun c` este obligatorie aducerea liniei de tramvai la nivelul solului, pentru c` nu este firesc ca toat` strada s` fie condi]ionat` de transportul pe [ine. {i un al doilea lucru pe care mi-l doresc este s` nu existe garduri pe drum [i pavele de beton pe trotuare mersul pe jos al doamnelor este imposibil printre g`urile de \mbinare a biscui]ilor. Dorin {tefan dore[te s` fie precizat` \n detaliu a[ezarea copacilor [i, acolo unde este posbil, chiar locul de inser]ie [i esen]a de copac care va fi folosit`; crede c` ar fi necesar` [i o investigare a copacilor care vor fi \nlocui]i sau defri[a]i, pentru a se stabili pe fiecare caz \n parte dac` este necesar` o opera]iune sau alta. Ar mai dori s` fie clar precizate, \ntr-o plan[` final`, detaliile exacte ale tipurilor de asfalt ori de borduri care vor fi folosite, pentru a l`sa ct mai pu]in loc improviza]iilor. Bogdan Bogoescu mai ]ine s` precizeze c` \n final tot acest studiu va trebui rela]ionat cu cl`dirile, spa]iile libere [i traseele pietonale care vor fi identificate; apoi, mai este de urm`rit buna corelare \ntre buget [i posibilitatea real` de mobilare a traseului, dar [i de luat \n calcul terenurile aflate \n imediat` apropiere cum se vor dezvolta acestea, ce vor deveni ele? Ar mai dori s` [tie dac` pot fi introduse \n regulament anumite tipiz`ri ale obiectelor de mobilier stradal, astfel c` acestea s` nu cunoasc` brusc o libertate imposibil de controlat ar fi bun` o modelare a genurilor de obiecte necesare. Doina Bubulete ar dori s` fie prezentat [i un studiu mai atent de imagine, \n ideea \n care toate aceste mobil`ri vor duce, \n cele din urm`, la modificarea puternic` a imaginii Bulevardului, a[a cum \l [tim ast`zi. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu: Cu men]iunea c` am dori ca toate aceste indica]ii ale membrilor Comisiei s` fie luate \n calcul [i integrate studiului, propunem avizarea lui favorabil`.
12 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

5. PUZ Str. Mihail Sebastian nr. 88, S.5 / proiectant SC ARHIS DESIGN SRL La studiul de oportunitate fusese cerut` urm`rirea atent` a leg`turii dintre Str. Sebastian [i Str. Progresului [i l`rgirea acestei c`i de acces, care ar trebui s` devin` o arter` important` a zonei. Spre partea de N, aceast` leg`tur` ar fi fost gndit` ca un pietonal carosabil. Casandra Ro[u cere s` fie prezentat` mai \n detaliu situa]ia spa]iilor verzi, dat` fiind lipsa acestora din \ntreaga zon`; cere s` fie justificat` mai bine forma eliptic` a cl`dirii \nalte [i s` fie prezentat mai clar aliniamentul la strad` al incintei. Dorin {tefan \ntreab` prezentatorul dac` nu ar putea fi gndit un parcaj peste cas`, peste curtea verde; ar dori ca mallurile s` fie [i altceva dect eterne conserve de tabl` plantate pe unde mai este pu]in spa]iu liber \n ora[ [i \n acest sens solicit` o ilustrare de tem`. Se r`spunde c` solu]ia conceput` a fost mai curnd inversat`, \n sensul \n care s-ar dori aducerea spa]iului verde pe un nivel suspendat, pe o platform` pe picioare, dar c` aceast` solu]ie este \nc` \n lucru. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu o propunere \n care spa]iul verde s` fie mult mai prezent [i cu o ilustrare de tem` \n sensul integr`rii mai atente a propunerii dvs. \n ora[. 6. PUZ Str. Jiului nr. 110-138, revenire Propunerea este locat` \ntr-o zon` oarecum dificil`, reglementat` pn` acum numai incidental zon` T2, afectat` transporturilor feroviare, dar \n esen]` nefunc]ional`, mai ales dup` f`rmi]area Patrimoniului CFR. Situl \n discu]ie este, a[adar, unul industrial, aflat lng` Romexpo, \n zona Bucure[tii Noi Poligrafiei. Ca posibilit`]i de circula]ie, \n aceast` zon` se afl` \nceputul autostr`zii Bucure[tiBra[ov [i arterele oferite de inelul median. Se propun alte cteva penetra]ii, care s` irige zona. Inten]ia echipei [i a beneficiarului este crearea unei zone de locuin]e colective cu o ridicare a \ntregului front stradal pe Jiului; se propun edificii de \n`l]ime maxim` P+9, adic` de cca. 30 m. Bogdan Bogoescu, \ns`, atrage aten]ia asupra faptului c` \n mod similar ar trebui propus` o aceea[i \n`l]ime pe malul vecin al str`zii, astfel \nct construc]ii de P+2 care merg pn` la P+6 s` nu stea \ntr-o vecin`tate dereglat` cu construc]ii de P+9. Tiberiu Florescu nu este de acord cu atingerea acestor indicatori [i \n`l]imi [i cere revenirea documenta]iei cu o aten]ie suplimentar` dedicat` str`pungerilor, cu cl`diri de maximum 3-4 niveluri \n fa]`, dat` fiind amploarea redus` [i func]ionalitatea limitat` a zonei, iar \n planul doi cu propuneri care pot atinge P+6 \n cel mai bun caz. Casandra Ro[u consider` (Doina Bubulete se pronun]` \n acela[i sens) c` \n`l]imea maxim` dorit` este mult prea mare, dat` fiind caracteristica zonei; cere definirea spa]iilor publice. Este de p`rere c` artera major` trebuie prev`zut` cu o local`. Vlad Cavarnali se pronun]` [i el pentru realizarea unei locale [i ridic` problema calibr`rii str`zii principale; cere o organizare mai aerisit` a ansamblului [i gndirea unui pas al str`zilor. Dore[te definirea mai bun` a rela]iei zonei cu inelul median [i crede c`, al`turi de aceast` clarificare, o propunere de pia]` urban` ar putea sus]ine ideea unei \n`l]imi mai ridicate a zonei, per ansamblu. Rezolu]ie (Bogdan Bogoescu): V` rug`m s` reveni]i cu propunerea restudiat` \n sensul celor ar`tate de membrii Comisiei, cu o nou` variant` de edificare [i o nou` imagine a viitorului ansamblu. Insista]i pe coeren]a argumenta]iei.

agenda OAR

Comisia de disciplin`

Despre aplicarea Codului Deontologic al profesiei de arhitect

i prin acest articol, ca [i \n scurta interven]ie pe care am avut-o la Conferin]a Na]ional` a O.A.R. din noiembrie 2011, sus]in introducera studiului Codului deontologic al profesiei de arhitect \n cadrul cursurilor universitare din primii ani de facultate. Sus]in acest lucru pentru c` un arhitect trebuie s` [tie de la bun \nceput c` aceast` profesiune nu se poate face oricum [i de c`tre oricine. Dup` ani buni de experien]` acumulat` \n cadrul Comisiei de disciplin`, am \n]eles c` exist` o strns` leg`tur` \ntre educa]ia primit` \n copil`rie [i aplicarea codului deontologic al profesiunii. |nv`]area lui, ct mai devreme [i ct mai aplicat, cu exemple ca acela oferit \n continuare, poate suplini lipsa unei educa]ii corecte din copil`rie. Trebuie s` \n]elegem c` arhitec]ii sunt oameni, cet`]eni cu comportamente [i educa]ii diferite, proveni]i din medii diferite, [i c` nu trebuie s` ne iluzion`m c` diploma de arhitect, odat` ob]inut`, te poate transforma \ntr-un om moral, dac` acest lucru nu s-a \ntmplat pn` \n acel moment. |nv`]area Codului deontologic al profesiunii, cu exemple edificatoare pentru consecin]ele nerespect`rii lui, te poate pune \ns` pe gnduri, m`car pentru a evita situa]iile nepl`cute \n care ai putea fi implicat, \n caz de nerespectare a lui. |nv`]area acestor norme de conduit` profesional` doar pentru a lua examenul de ob]inere a dreptului de semn`tur`, nu valoreaz` ct un curs \ntins pe perioada unui an de studiu, care ar putea fi interactiv, cu exemple din practica arhitectural`. Subiectul acestui articol mi-a fost sugerat de unul dintre ultimele cazuri solu]ionate de Comisia Teritorial` de Disciplin` a filialei O.A.R. Bucure[ti. Comisia noastr` a fost sesizat` de c`tre proprietarul unei locuin]e dintr-un cartier bucure[tean de case la curte parter, sau P+1 [i vile noi de P+2 sau 3 etaje, c` un proprietar vecin care-[i construia o asemenea vil` nou` pe baza unei documenta]ii \ntocmite f`r` a fi confruntat` cu situa]ia de pe teren, i-a pricinuit stric`ciuni, aducndu-i grave prejudicii asupra propriet`]ii. Arhitectul r`spunz`tor de acest proiect s-a sim]it reclamat pe nedrept, deoarece a considerat c` [i-a \ndeplinit misiunea cu tot profesionalismul, iar daunele colaterale, \n viziunea sa, ar fi trebuit s` cad` numai \n sarcina clientului s`u, proprietar vecin la calcan cu reclamantul. Completul de judecat` care a analizat cazul a fost pus \n situa]ia de a recunoa[te c` acest caz este unul nefericit, dar edificator pentru consecin]ele pe care le poate avea o practic` destul de \ntlnit` printre colegii no[tri arhitec]i, [i anume aceea de a proiecta numai din birou.Trebuie s` [tim, [i s` [i aplicam \n practic` faptul c` profesiunea de arhitect nu poate fi exercitat` doar din birou, de la calculator sau plan[et`. Pn` acum am mai \ntlnit cazuri \n care arhitectul a conceput proiectul f`r` s` se deplaseze la fa]a locului, bazndu-se doar pe ni[te documenta]ii mai noi sau mai vechi referitoare la situa]ia de pe teren, puse la dispozi]ie de c`tre beneficiar. Am crezut c` numai un arhitect tn`r, f`r` experien]`, mai poate avea o asemenea \ncredere \n beneficiar, \nct s` se poat` l`sa p`c`lit de un om cu greutate c`ruia nu-i poate fi pus` la \ndoial` buna credin]`.

|n cazul de fa]`, este vorba \ns` despre un arhitect experimentat, care nu are nicio scuz` c` nu a verificat veridicitatea planului de situa]ie la fa]a locului, existen]a acordului vecinului pentru o demolare la calcan, c` nu a sesizat autoritatea abilitat` cnd executantul demol`rii corpului de cl`dire de la limita de proprietate nu a respectat recomand`rile expertului tehnic, distrugnd calcanul propriet`]ii vecine. S-ar putea s` mai existe arhitec]i care au impresia c` se poate proiecta o cas` doar stnd \n birou. Acest tip de gndire nu te poate p`zi de consecin]e, de multe ori mai grave dect se pot imagina la prima vedere. Tocmai de aceea \ncerc s` deschid ochii acelora care nu \ntrev`d nicio primejdie \n abordarea profesional` de pe aceast` pozi]ie. Arhitectul despre care vorbim a semnat, \n final [i Punctul de vedere al proiectantului, ata[at la procesul-verbal de recep]ie a lucr`rilor de demolare, de[i nu a fost niciodat` pe teren. Astfel, clientul lui, care fa]` de arhitect s-a purtat corect, a semnat contractul, a pl`tit la timp factura la fiecare etap` a lucr`rii, ba chiar i-a u[urat munca, ob]innd singur avizele [i autoriza]iile necesare, i-a ascuns acestuia faptul c` nu numai c` nu se \n]elege bine cu proprietarul vecin, dar chiar face tot posibilul ca acesta, exasperat de [icanele continue, s` doreasc` s` plece, punndu-[i la vnzare proprietatea. Consecin]ele acestei comodit`]i a arhitectului abia acum ies la iveal`, pentru c` clientul s`u, fiind dat \n judecat` de c`tre vecin, are acum cui s`-i paseze responsabilitatea prejudicierii propriet`]ii vecine: arhitectului, care [i-a pus semn`tura pe acte neconforme cu realitatea, sau care \ncalc` legea. Or, conform legisla]iei \n vigoare, arhitectul are obliga]ia s`-[i urm`reasc` proiectul \n timpul execu]iei, pn` la recep]ia lucr`rilor, cnd va semna punctul s`u de vedere cu privire la executarea lucr`rilor, a[a c` nu poate invoca faptul c` nu a avut cuno[tin]` de ceea ce s-a \ntmplat pe teren. Mai grav este c` arhitectul nu a \n]eles nici \n al 12-lea ceas cu ce a gre[it [i, din p`cate, va \n]elege poate prea trziu pentru dumnealui, cnd instan]a de judecat` \l va g`si vinovat \n procesul intentat de proprietarul reclamant [i va fi pus s` pl`teasc` nu numai cheltuielile de judecat`, dar [i daunele provocate din vina sa, \n solidar cu clientul s`u. Multe decizii proaste ar putea fi evitate, prestigiul breslei noastre ar cre[te [i odat` cu el am beneficia cu to]ii de avantajele unui alt statut social, meritat, dac` to]i arhitec]ii care ob]in dreptul de semn`tur` ar da dovad` de \n]elegerea misiunii lor, indiferent sub ce form` \[i exercit` profesiunea. Nu putem da vina pe nimeni pentru ceea ce l`s`m \n urma noastr`. Cred c` to]i ne dorim s` l`s`m un nume respectat copiilor no[tri.

arh. Tania Iancu Pre[edintele Completului de Judecat` nr. III

www.oar-bucure[ti.ro I 13

Colegiul Director al OAR Bucure[ti

Teatru cu ghinion Dram` n 5 acte

agenda OAR

PROLOG 31 decembrie 1852 inaugurarea, n presa vremii infatuare [i naivitate Bukarester Deutsche Zeitung: Teatrul cel nou din Bucure[ti este, f`r` ndoial`, unul dintre cele mai frumoase din Europa [i o podoab` pentru Capital`. ACTUL I De la man[a bombardierului, pilotul putea vedea centrul Bucure[tilor printre norii de fum. De cteva zile, Romnia devenise inamicul Germaniei. Prin c`[ti lansatorul de bombe l auzi pe pilot: Mai ai ceva de lansat? Arunc`-le!. Fertig!, veni r`spunsul. O bomb`, probabil cu alt` destina]ie, puse cap`t scurtei vie]i a cl`dirii Teatrului Na]ional din Calea Victoriei. Ghinion! ACTUL II Drapele ro[ii [i tricolore cu steme, seceri, ciocane [i stele flancheaz` tribunele. Orice eveniment cultural nu se poate desf`[ura dect sub diverse lozinci sau frontispicii. Suntem n 1973. De c]iva ani buni, arhitec]i [i constructori robotesc pe plan[ete [i n [antier la o nou` ctitorie noul Teatru Na]ional. Un proletcultism ntrziat combinat cu un spirit revolu]ionar-cultural de import (made n China [i atunci!) au mpiedicat zidirea pe vechiul [i consacratul amplasament. S-a ratat ocazia de a rennoda firul istoriei [i, poate, al tradi]iei iar locul a r`mas viran cam jum`tate de secol. Pe noul amplasament fostul maidan al prim`riei hotelul Intercontinental [i etaleaz` deja formele grote[ti din arsenalul brutalist-p`[unist la mod` [i promovat de unii arhitec]i ai timpului. Odat` cu inaugurarea noii cl`diri a TNB a fost f`cut nc` un pas prin care un spa]iu urbanistic, [i a[a eterogen [i destructurat, s-a transformat iremediabil ntr-o intersec]ie. Spa]iul generos rezultat prin retragerea cl`dirii de la aliniamentul bulevardului Magheru, n]esat de alei carosabile, parc`ri [i accese, nu a fost niciodat` amenajat astfel nct s` devin` o pia]` a teatrului o anticamer` n aer liber, un preambul sau o prelungire a evenimentelor din interior, o invita]ie la alte evenimente. Ansamblul e un conglomerat de volume compuse, mai mult func]ional dect estetic, cu trat`ri n maniere [i materiale din cele mai diferite ce submineaz` ideea de unitate. Ct despre cl`direa propriu zis`: e n afara oric`rui stil. La jum`tatea drumului ntre Vorone] [i Ronchamp nu putea fi dect o jum`tate de m`sur`: - masivitatea elegan]ei copertine din beton armat aparent e subminat` de ni[te goluri ce n-au nicio trimitere [i nicio logic`; - marele plin, ce urma s` capete o fresc`, e subminat de 5 intr`ri meschine; - impresionan]ii contrafor]i sunt submina]i de goluri boltite la partea superioar`(?) - nu vedem nicio inten]ie de a integra masivul turn al scenei, dim14 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

potriv` el e eviden]iat prin ecrane placate, ieftin, cu ceramic` glazurat`. Meteahna romneasc` de a rata ocazii [i de a alege prost a func]ionat [i atunci: solu]ia propus` n concurs de arhitec]ii Ciulei [i Bortnovski nume consacrate n lumea teatrului, unul ca actor [i regizor [i ambii ca scenografi de marc` reprezenta o idee major` pe care se putea articula o arhitectur` sincer` [i durabil`: un fundal semicircular nalt formeaz` spa]iul de joc [i pentru scenotehnica turnului dup` care se continu`, pe ambele laturi, cu suprafe]e plane ce au deschiderea cresc`toare [i n`l]imea descresc`toare, pe m`sur` ce func]iunile teatrului cer n`l]imi tot mai mici, dar accese tot mai largi pentru public. Atragerea, mbr`]i[area [i captarea progresiv` a spectatorilor, introducerea lor n atmosfera participativ`, n spectacol e exprimat` simplu cu mijloace arhitecturale. Ar fi fost prea frumos ACTUL III Intr` n scen` tovar`[ul [i tovar`[a. E timpul scrisorilor cancelariei un fel de transcriere a pre]ioaselor indica]ii rostite n grai semiarticulat de [eful, ngnate de [efa, consemnate de scribi f`r` personalitate, cu urechea ciulit` [i pixul vioi care deveneau teme de lucru [i trebuiau luate ad-literam, sarcini categorice, f`r` loc de interpret`ri, pentru arhitec]i, urbani[ti [i orice al]i speciali[ti. Cl`direa TNB e [i ea luat` n colimator se dore[te modificarea imaginii. Adic` interven]ia n cel mai sensibil punct al crea]iei oric`rui arhitect: fa]ada. Anul 1984. De fapt nu s-a schimbat numai fa]ada. S-au nghesuit [i scaunele spectatorilor. S-a m`cel`rit volumetria, f`r` a o mbun`t`]i. Ambalajul aplicat n jurul cl`dirii principale a adus imaginea la nivelul unui magazin universal de provincie. Aticul, ca un apeduct cu arcade de o geometrie indecis`, nu izbute[te s` mascheze turnul scenei. n zadar pe frontispiciu se folose[te caracterul naiv de liter` din secolul XIX. Ancadramentul, cu inten]ii tradi]ionalist-clasicizante, nu izbute[te s` creeze un contrast expresiv cu restul fa]adei, de un modernism rudimentar [i s`r`c`cios. Pentru autorul acestei interven]ii arhitectul Cezar L`z`rescu, cumulard de varii merite, dar [i de dreg`torii calificativul de colabora]ionist e potrivit, dar blnd. ACTUL IV Din 1989, spa]iul din jurul TNB a intrat n istorie: baricade, eroi, izgonirea dictaturii, manifesta]ia de 64 zile, mineriada, victoria lui Emil, victoria echipei na]ionale, aderarea la UE, proteste antiguvernamentale, focuri de artificii se perind` prin fa]` cl`dirii TNB care nu reu[e[te s` ofere identitate prin prezen]` arhitectural` chit c` e ajutat` de nc`rc`tur` cultural` incontestabil`. Nimeni nu spune Pia]a Teatrului, ci Pia]a Universit`]ii chit c` aceasta e dincolo, pe bulevardul Elisabeta, la statui. Pia]a Teatrului c`p`tase nume [i renume pe vechiul amplasament din Calea Victoriei, loc care ast`zi e, din p`cate, definitiv pierdut

ACTUL V Scena e plin` de personaje care, toate, se pricep la arhitectur`: cet`]eni, jurnali[ti, ingineri, istorici, revolu]ionari, b`trni, femei, copii, o[teni, studen]i, sportivi, fermieri, c`p[unari, foto-modele, oameni de afaceri, taximetri[ti, cnt`re]e, urm`ri]i penal, handicapa]i [i, nu n ultimul rnd, birocra]i [i politicieni. Ace[tia din urm` au mo[tenit de la antecesorii lor unii fiind chiar dintre aceia! obiceiul de a lua decizii n probleme pe care nu reu[esc [i nici nu ncearc` s` le n]eleag`. Libertate de opinie, de cuvnt, de exprimare. Vacarm. Se dore[te modificarea imaginii. Cine dore[te? {i n ce sens? Conform unui vechi [i prost obicei, ca [i n cazul Catedralei Patriarhale (CMN), deciziile se iau pe coridoare ntortocheate, n spatele u[ilor nchise sugernd dezinformarea deliberat`. Ca [i CMN, Teatrul Na]ional e cl`dire de utilitate public` [i din bani publici. Nu e o cl`dire privat`. E inadmisibil ca ni[te cl`diri reprezentative de asemenea anvergur`, datorit` pozi]iilor pe care le au n cetate [i n societate, cu bugete mari [i amplasamente cheie s` fie promovate cu atta lips` de transparen]`. Solu]iile de arhitectur` [i urbanism trebuie alese n conformitate cu principiile [i regulile stabilite de profesioni[tii n domeniu. Regulamentele de concurs sunt stricte. Juriul e independent.

Sistemul concursurilor nu se compar` cu cel al licita]iilor ce pot fi trucate sau unde se ia la pachet proiectarea cu execu]ia sau unde punctajul poate acorda prioritate pre]ului ori duratei de execu]ie n detrimentul arhitecturii. Nici dezbaterea public` nu e concludent`: adesea e o formalitate [i, oricum, amatorii [i ONG-i[tii mai mult ncurc` lucrurile. Nu conteaz` cui i se ncredin]eaz` un proiect, ci metoda de atribuire. Nu e vorba de vreo frustrare sau de nencredere, e numai credin]a n principiul concuren]ei, al competi]iei care l va eviden]ia pe primus inter pares, cel ce nu va putea fi contestat [i nu va primi repro[uri. E vorba de a reabilita TNB, d`ruindu-i o imagine de secol XXI. E vorba de a evita revenirea la imaginea cl`dirii inaugurate n 1973. EPILOG Au trecut nc` 40 de ani. Suntem n 2052. Comitetul pentru rena[terea epocii de aur, divizia neo-cultural` ia n discu]ie proiectul de modernizare a cl`dirii Teatrului Na]ional Florin Piersic \n sensul restituirii fa]adelor din 1984. Propunerea e aprobat` cu unanimitate de voturi. Arh. Cri[an Atanasiu 6 februarie 2012

Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2012

Edi]ia 2012 a Anualei de Arhitectur` Bucure[ti va avea loc \ntre 1-12 iunie la Sala Dalles, bd. Nicolae B`lcescu, nr. 18. Evenimentele organizate cu acest prilej vor fi reunite de tema general` Eco-arhitectura, un concept foarte larg ce va fi analizat \n contextul peisajului arhitectural romnesc. De asemenea, Anuala din acest an reprezint` un moment jubiliar prin aniversarea a zece edi]ii de la \nfiin]are. Invit`m cu aceast` ocazie arhitec]ii din Bucure[ti s` participe la toate evenimentele prilejuite de Anuala de Arhitectur` Bucure[ti 2012.

www.oar-bucure[ti.ro I 15

evenimente interne

P.4001.
Arhitectul Alexandru Cri[an prezint` \ntre 17 februarie [i 19 martie, la sediul Readers Caf din Bucure[ti, o expozi]ie inedit` cu lucr`ri realizate \ntr-o tehnic` mixt`. Portofoliul s`u artistic cuprinde pn` n prezent peste 200 lucr`ri n tehnici diferite: peni]`, tu[, ulei, c`rbune, pastel etc. realizate ntr-un interval de peste 20 ani. Din 2004, Alexandru Cri[an este asistent universitar la Universitatea de Arhitectur` Ion Mincu Bucure[ti [i are propriul birou de arhitectur`. Complementar` profesiei de arhitect, prezen]a artistic` este concentrat` pe galeriile virtuale [i limitat` ca apari]ii publice. Lucr`rile sale pot fi vizualizate n galeriile virtuale: http://www.saatchionline.com/alexandrucrisan, http://alexandrucrisan.portfolio.artlimited.net/

Pelicanul zoologiei obi[nuite e o pas`re de ap`, lung` de doi metri; are ciocul foarte lung [i lat, iar sub falca de jos i atrn` o membran` ro[iatic`, ce formeaz` un soi de desag` unde p`streaz` pe[tele; cel din poveste e mai mic, iar ciocul i e scurt [i ascu]it. Nedezmin]indu-[i numele, penele primului sunt albe; ale celui de-al doilea, galbene [i, uneori, verzi. Dar mai bizare dect nf`]i[area i sunt obiceiurile.(...) n bestiarul lui Leonardo da Vinci, pelicanul e descris astfel: [i iube[te nespus puii [i, g`sindu-i uci[i de [arpe n cuib, [i sf[ie pieptul cu ghearele [i-i scald` n propriu-i snge, redndu-le via]a. (Jorge Luis Borges, Pelicanul, Cartea fiin]elor imaginare) Expozi]ia reune[te o serie de lucr`ri realizate n tehnic` mixt` n peni]`, n intervalul 2011-2012. Tematica expozi]iei urm`re[te evolu]ia personajelor (ngeri, demoni, fragmente contorsionate, etc.) dincolo de simpla lor reprezentare. ngerii [i demonii, imagini ambivalente, prefigureaz` fe]ele diferite ale aceluia[i personaj. Al`turi de personajele enigmatice stau torsurile feminine [i reprezent`rile p`r]ilor anatomice ntr-o succesiune vizual` atipic`. Apari]iile repetate, aparent similare, constituie proiec]iile repetitive ale lumii onirice situate ntr-un plan intermediar, ntre vis [i realitate. Fa]a ascuns` este n context dilatarea lumii personajelor, a sporirii prezen]ei reale a acestora. Cu trimiteri c`tre lumile alegorice, titlurile lucr`rilor vorbesc despre o prim` faz` n execu]ia subiectelor, despre dualitate, evolu]ie, transparen]` [i interpretare... Formele [i prezen]ele iconice marcheaz` experien]ele pe care le reg`sim n fa]a ascuns` a lucrurilor. Lucr`rile originale n miniatur` au la baz` ideea m`ririi optice ulterioare a rezultatului final. Tehnica preferat` este aceea a dilat`rii acestuia ntr-o experien]` optic` a realit`]ii supraexpuse, permi]nd astfel vizualizarea curgerilor cromatice [i a reac]iei suportului. Liniile din spatele desenului spun povestea pelicanului, diferit`, dar complementar` formei finale a lucr`rii. Cealalt` fa]` a subiectelor devine printr-un gest concret o prezen]` animat`, atemporal`, marcat` de interac]iunea cu elementul fluid care atenueaz` starea perfect` [i transform` imaginea ini]ial`. Apa ca agent intermediar mediaz` transpunerea n planul imaginar... P.4001... aparent un cod de culoare! de... dih`nii, lungi de patru sau cinci degete, sunt pline din bel[ug ]inuturile nordice; ele au un instinct curios, ochii precum cornaline16 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

le, p`rul negru ca t`ciunele, m`t`sos [i ml`dios, moale ca perna. Sunt moarte dup` tu[ chinezesc [i se pun lng` oamenii care scriu, cu bra]ele ncruci[ate [i picior peste picior, a[teptndu-i s` termine, ca s` bea tu[ul r`mas. Apoi se a[az` iar lini[tite, pe vine. (Wang Ta-Hai, 1791, Maimu]a iubitoare de tu[, Borges, Cartea fiin]elor imaginare)

www.oar-bucure[ti.ro I 17

evenimente interne

Bienala de Arhitectur` Vene]ia 2012

Cea de-a 13-a edi]ie a Bienalei de Arhitectur` de la Vene]ia se va desf`[ura ntre 29 august [i 25 noiembrie, iar curatorul Expozi]iei Interna]ionale de Arhitectur` va fi renumitul arhitect britanic David Chipperfield, c[tig`tor n 2011 a RIBA Gold Medal.
Portret David Chipperfield Ingrid Von Kruse

Mizele sunt mari pentru aceast` nou` edi]ie a Bienalei dup` ce Expozi]ia Interna]ional` de Arhitectur` din 2010 a marcat o binevenit` schimbare de perspectiv`. Pentru prima dat`, rolul de curator i-a revenit unei femei arhitecta Kazuyo Sejima, reprezentnd biroul japonez SANAA, de]in`tor al faimosului premiu Pritzker, iar tema propus` de aceasta, People Meet in Architecture, a atras aten]ia asupra factorului uman n arhitectur` [i asupra nevoii de coeziune social`, n contextul mai general al crizei mondiale. N`scut la Londra n 1953, Sir David Chipperfield este autorul a numeroase proiecte, publice, comerciale [i de locuin]e, care se remarc` prin calitate [i prin respectul fa]` de specificul fiec`rui loc. Alegerea sa de c`tre board-ul Bienalei se datoreaz`, n mare parte, modului n care abordeaz` actul arhitectural, punndu-[i n permanen]` ntreb`ri asupra elementelor care l compun, a scopului s`u, asupra constrngerilor pe care le impune [i metodelor pe care le folose[te pentru a da form` spa]iului. n viziunea lui Chipperfield, cea de-a 13-a edi]ie a
18 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Pavilionul na]ional 1:1, Bienala de la Vene]ia 2010. Foto: Cosmin Dragomir

Bienalei de Arhitectur` de la Vene]ia va pune accent pe rela]ia dintre arhitec]ii de renume mondial, cu discursurile care i-au consacrat, [i tnara genera]ie de profesioni[ti din domeniu.

David Chipperfield a studiat la Kingston School of Art [i Architectural Association, ambele institu]ii prestigioase din capitala britanic`. nainte de a-[i nfiin]a propriul birou n 1984, David Chipperfield Architects, a lucrat al`turi de nume ca Richard Rogers, Norman Foster sau Douglas Stephen. Proiectele sale au fost recompensate cu distinc]ii precum premiile RIBA [i AIA, Mies van der Rohe Award n 2011 pentru reabilitarea [i modernizarea Neues Museum din Berlin. Tot n 2011, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii l-a decorat cu Royal Gold Medal pentru ntreaga activitate. De-a lungul anilor, David Chipperfield a sus]inut [i o bogat` activitate didactic`, de]innd func]ia de profesor de arhitectur` la Staatliche Akademie der Bildenden Kuenste, Stuttgart ntre 1995 [i 2001, dar [i pe cea de professor invitat la universit`]i de prestigiu din Austria, Italia, Marea Britanie [i Statele Unite. La sfr[itul lui februarie, Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional \mpreun` cu Uniunea Arhitec]ilor din Romnia va anun]a concursul na]ional pentru selec]ionarea proiectelor ce vor reprezenta Romnia la Bienala de Arhitectur` de la Vene]ia din toamna acestui an, iar \n aprilie vor fi desemna]i c[tig`torii. Juriul concursului va fi prezidat de arhitectul Francesco Cappellari Profesor [i Director al Facult`]ii de Arhitectur` de la Vicenza (Veneto) [i Profesor Emerit al Universit`]ii Florida USA. Din juriu vor face parte: Borys Czaracziew (Cracovia), George Mitrache (Bucure[ti), Vlad Gaivoronschi (Timi[oara), Dracea R`zvan (Bra[ov), Mircea Moldovan (Cluj). Comisarul Romniei din partea Ministerului Culturii [i Patrimoniului Na]ional este Monica Morariu, iar arhitectul Tofan Bogdan este vice-comisar, reprezentnd Uniunea Arhitec]ilor. Pentru detalii despre concurs:www.uniuneaarhitectilor.ro Pentru detalii despre Bienal`: www.labiennale.org

Proiect Superbia, IRCCU Vene]ia, Bienala 2010

Arhitectur`. Prin muzic`. Prin Delta Design

DELTA DESIGN

Muzica este arhitectur`. Arhitectura este muzic`? Delta Design v` pune aceast` \ntrebare pentru c` muzica poate fi o cheie de lectur` pentru arhitectur`. |n alte cuvinte, cred c` teoria muzical` poate ajuta la \n]elegerea amenaj`rilor de interior. Procesul prin care Delta Design \[i l`rge[te gama de produse (parchet, corpuri de iluminat, mobilier deja; mochet`, tapet \n curnd) are ceva din viziunea muzical`.

Text: PAUL SCARLAT Foto: DELTA DESIGN {i arhitectura, [i muzica sunt dou` arte. |ns`, par a fi una opus` celeilalte: \n]elegem prin arhitectur` dispunerea obiectelor \n spa]iu, oferind omului un ambient finalizat cu un anumit scop (locuin]`, munc`, transport, rug`ciune etc.). |n schimb, muzica este o dispunere de energie (unde sonore sau acustice) \ntr-un spa]iu \nchis sau deschis. De[i ambele au o dimensiune fizic`, dac` arhitectura intereseaz` \n primul rnd corpul, muzica treze[te latura psihic`. Dac` una trimite c`tre spa]iu, cealalt` trimite c`tre timp. Dispunerea. Punctul comun care leag` cele dou` arte este c` modul \n care un compozitor concepe muzica este asem`n`tor modului \n care arhitectul concepe un proiect. Ambii se folosesc de abilit`]i pentru a dispune mase sau energii dup` un anumit scop. |n cazul muzicii, sunt dirijorii aceia care stabilesc succesiuni de sunete [i permit diferitelor instrumente s` se integreze \ntr-o singur` partitur`, pentru a extrage muzica. Arhitectul [i dirijorul ajut` la comunicarea dintre elemente, pentru a crea armonie, ordine, elegan]`. |l amintesc aici pe Pitagora, cel care a realizat prima scar` muzical`. Pitagora, descoperind c` armonia muzicii este o armonie \ntre rapoarte [i numere, a descris \ntregul Univers ca o muzic` ce urmeaz` legi matematice. Muzica astrelor. Poate trece un proiect de amenajare prin portativ? Afinitatea const` \n faptul c` cel ce creeaz` strnge laolalt` toate elementele pentru a le armoniza. Aici intervine rolul Delta Design: acela de a atrage \ntr-un singur proces toate obiectele, spre o amenajare dirijat` de arhitect sau designer. Pe fon20 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

dul confuziei din pia]a de profil, [i beneficiind de experien]a \n domeniul plac`rilor ceramice, Delta Design \[i propune rolul de integrator, l`rgindu-[i portofoliul de produse treptat: parchet, mobilier de buc`t`rie personalizat, corpuri de iluminat, tapet etc. |n plus, conexiunile pe care le are \n domeniul amenaj`rilor, trimit Delta Design c`tre recomandarea [i garantarea unor echipe de montaj profesioniste. Vedem o armonie

\ntre produs [i punere \n oper`, o integrare \ntre materie [i montaj. Muzic` ambiental` \n adev`ratul sens al cuvntului. Invit arhitec]ii s` \mi r`spund` la aceste \ntreb`ri: Arhitectura este muzic`? Poate o armonie ct mai larg` de produse de la un singur brand s` ajute dirijorul-arhitect? Adresa mea este [email protected]

evenimente interne

Horia Creang`. Crezul simplit`]ii

Dup` expozi]ia dedicat` Henrietei Delavrancea, organizat` \n anul 2009, MNAR \mpreun` cu OAR [i UAR \[i continu` demersul de popularizare a reprezentan]ilor modernismului \n arhitectura romneasc` prin expozi]ia Horia Creang` crezul simplit`]ii, g`zduit` de s`lile Kretzulescu ale Muzeului Na]ional de Art`.

Expozi]ia curatoriat` de arh. Militza Sion \nf`]i[eaz` sugestiv opera lui Horia Creang`, o prezen]` unic` \n arhitectura anilor 1930-1940 \n Romnia, care, al`turi de nume precum G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory [i al]ii, a avut o important` contribu]ie la formarea [colii de arhitectur` modern` romneasc`. |n ciuda carierei scurte, din 1927 pn` \n 1943, acesta a abordat, cu profesionalism exemplar, programe variate, de la locuin]e [i cl`diri social-culturale pn` la arhitectur` industrial`. Expozi]ia prezint` proiecte de arhitectur`, fotografii de epoc` [i actuale ale cl`dirilor concepute de Horia Creang`, precum [i desene originale. Demersul expozi]ional nu are un caracter analitic, de studiu, ci mai degrab` unul cinematografic. Este un scurtmetraj, o succesiune de imagini ale celor mai importante lucr`ri \n ordine cronologic`, lucr`ri care eviden]iaz` stilul s`u concizie, puritate, economie de mijloace, frumuse]e ca expresie a m`surii [i echilibrului. Creang` a fost un creator autentic, n`scut, nu f`cut, cu r`d`cini adnci \n tradi]iile locului originar [i, \n acela[i timp, cu o mare capacitate de asimilare a nout`]ilor timpului s`u. Aceste calit`]i i-au permis s` exprime \n arhitectur` o rela]ie \ntre particular [i universal proprie adev`ratei arte, fapt ce confer` operei sale o valoare peren`. Horia Creang` ne-a dat o lec]ie pe care pu]ini dintre noi ne-am \nsu[it-o aceea a exprim`rii esen]ialului; este ceea ce, \n primul rnd, trebuie s` c`ut`m \n opera lui, afirm` Militza Sion \n prefa]a catalogului ce \nso]e[te expozi]ia. Expozi]ia poate fi vizitat` pn` pe 15 aprilie 2012 la Muzeul Na]ional de Art` al Romniei.

22 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Expozi]ia Horia Creang` crezul simplit`]ii este \nso]it` de un catalog publicat de editura Simetria, sub coordonarea curatorului arh. Militza Sion. Volumul bilingv reune[te panourile expuse \n s`lile Kretzulescu ale MNAR [i, \n plus, unele detalii [i informa]ii pe contrapagini. De asemenea, expozi]ia a prilejuit lansarea unei noi bro[uri din seria Arhitec]ii Bucure[tiului, ini]iat` de Funda]ia Pro Patrimonio,cu scopul de a transmite publicului larg cuno[tin]e despre crea]iile unor personalit`]i marcante ale istoriei arhitecturii romne[ti. Arhitectul Horia Creang`. Imobilul din Bd. Schitu M`gureanu nr. 19 prezint` un arhitect inovator [i vizionar [i un proiect al s`u cu care a \nceput seria imobilelor prin care a configurat imaginea Bucure[tiului interbelic.
Horia Creang`, Vila Ion Miclescu, 1930.

www.oar-bucure[ti.ro I 23

Arena Na]ional`
proiecte

Text: Catrinel Negru Fotografii: Cosmin Dragomir n stadion de talie interna]ional` cu 55.000 locuri construit \n mijlocul unei capitale aglomerate este pentru orice proiectant o oportunitate greu de egalat, la care se adaug` o serie inepuizabil` de provoc`ri profesionale. Proiectul a fost demarat de autorii Commerzbank Arena Frankfurt inaugurat` \n 2005 prelund multe dintre sistemele [i solu]iile spa]iale ale acesteia. Transformarea proiectului pentru a se adapta la situa]ia particular` a Bucure[tiului [i a anului 2011 a \nsemnat pentru echipa de proiectare \n primul rnd [ansa de a regndi designul arhitectural. Eliminarea copertinei pline care marca linia corni[ei a fost, f`r` \ndoial`, cel mai curajos gest arhitectural. |n proiectul romnesc, aceasta este desfiin]at` complet, l`snd s` se vad` \nc` de la intrare pnzele elegant curbate care protejeaz` tribunele. V`zute din interiorul arenei, acestea leviteaz` deasupra unei f[ii late de cer. Linia pnzelor arcuite vizibile din exterior este clou-ul fa]adelor [i principala deosebire fa]` de varianta ini]ial`. Dezvoltat pe [ase niveluri, dintre care trei subterane mascate de taluz, proiectul stadionului rezolv` toate cerin]ele func]ionale, separnd cu abilitate fluxurile de circula]ie ale diferitelor categorii de utilizatori: suporteri, public VIP, pres`, juc`tori, arbitri, personal tehnic, for]e de ordine [i echipaje medicale. Fiecare categorie are propriile accese, circula]ii [i spa]ii, care se intersecteaz` doar \n punctele \n care acest lucru este necesar. Pentru evenimentele de tip concert, unde accesul publicului este permis pe teren, fluxurile se adapteaz` prin

24 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

deschiderea golurilor din parapetul talonului partea inferioar` a tribunelor. |nvelitoarea arenei cuprinde o parte fix` destinat` acoperirii permanente a tribunelor [i o parte mobil-retractabil` pentru acoperirea suprafe]ei de joc. Finisajele interioare [i exterioare p`streaz` o rigoare deosebit`. |n zonele aferente marilor mase de suporteri, finisajele sunt masive, minimale, urmnd o linie de design sobr`, contemporan` [i durabil` Pentru temperarea aspectului brut [i aducerea unei note ludice, scaunele tribunelor sunt compuse \ntr-un mozaic tricolor. De aproape, \ns`, fiecare suprafa]` este alc`tuit` din scaune de mai multe nuan]e, care definesc \mpreun` o imagine pixelat`, vibrant`. Mesajul din spatele acestora este c` fiecare dintre noi este diferit, \ns` \mpreun` trebuie s` fim uni]i to]i pentru unul [i unul pentru to]i, o galerie solidar` de romni \n sprijinul echipei na]ionale. Odat` cu trecerea spre spa]iile destinate oficialilor [i juc`torilor, gama de finisaje se diversific` [i \nglobeaz` din ce \n ce mai multe materiale, toate respectnd imaginea high-tech. Prin nivelul superior al designului general [i aten]ia acordat` detaliilor, Arena Na]ional` \[i merit` pe drept cuvnt privilegiul acordat \n mod oficial pe baza rezolv`rii tehnice de a fi primul stadion romnesc de categoria I nivelul interna]ional de competi]ie.

Proiect de arhitectur`: gmp - Architekten von Gerkan, marg und partner Design de concept: Volkwin Marg [i Christian Hoffmann (2007) {ef de proiect: Franz Lensing Echipa de proiectare: Sarah Coenes, Sebastian Mller, Marek Nowak, Christoph Salentin, Michael Haase, Flori Jackowski, Monika Kaesler, Olaf Peters, Tobias Bley, Katja Mezger, Marie Merkelbach Proiect realizat \n colaborare cu: Universitatea de arhitectur` [i Urbanism Ion Mincu Bucure[ti C.C.P.E.C. [i Graphic Studio {efi de proiect: E.B. Popescu, Nemes Kroly Echipa de proiectare: Oana P`ru, Vladimir Nicula, Remus Hr[an, Liviu Neaga Ionescu, Drago[ Perju, Crina Popescu; Drago[ Dordea, Andreea David, Mihai Ciuperc`, Ionu] Nedelcu, Mihaela Bog`]eanu, Dan Enache, Radu Mala[incu; Irina Stinghe, Sorina Schedlinscky, Zofia Katarzyna, Emilia Makaruk, Clarissa Carneiro, Federico Videla Picon, Theodora Albu (studen]i) Concept structuri [i proiect acoperi[: Schlaich Bergermann und Partner Knut Gppert cu Roman Kemmler \n colaborare cu Iprolam Helmut Kber Proiect structur`: Krebs und Kiefer \n colaborare cu Consild Dorin Laz`r Instala]ii: Iproplan \n colaborare Conprex Sergiu Popescu Amenaj`ri exterioare [i peisagere: Viaproiect Silviu Br`teanu, Cerasella Cr`ciun Consultan]i: Ioan Voiculescu, Elena Mihalache, Clement Moldoveanu, Aludesign Lucian Petre Grafic` signaletic`: Kombinat form Katarina Marg Beneficiar: Prim`ria Bucure[ti Antreprenor general: Max Bgl & Astaldi Consultan]i beneficiar: Louis Berger SAS Perioada de proiectare: 20072010 Perioada de construc]ie: 20082011

www.oar-bucure[ti.ro I 25

proiecte

26 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Cluj Arena
proiecte

Text: Catrinel Negru Fotografii: Cosmin Dragomir

ea mai nou` prezen]` din peisajul arhitectural al ora[ului de pe Some[, Cluj Arena se afl` probabil pe prima pozi]ie \n lista celor mai frumoase obiecte arhitecturale de mari dimensiuni din Romnia. Trecnd prin cele dou` \ntreb`ri care apar \n mintea fiec`rui privitor-arhitect: E la noi? [i E o randare?, explorarea volumului, de la distan]` [i din apropiere, produce cu fiecare perspectiv` noi delicii arhitecturale. Cluj Arena este amplasat` pe locul vechiului Stadion Municipal, inaugurat \n 1911 [i reconstruit \n 1961, pe axa verde a Clujului paralel` cu rul Some[. Ata[amentul suporterilor pentru acest amplasament s-a demonstrat \n 2008, momentul \n care s-a discutat relocarea arenei odat` cu demolarea vechiului teren, iar publicul de toate categoriile s-a opus cu vehemen]`. Arhitec]ii au ales s` proiecteze un stadion dedicat tuturor locuitorilor ora[ului, nu numai celor interesa]i de sport, un obiect care s` devin` o marc` [i un motiv de mndrie. Dinamismul sistemului de acoperire a tribunelor patru \nveli[uri concave, curbe att \n plan, ct [i \n vedere, simetrice dou` cte dou`, diferite ca \n`l]ime [i rotite fa]` de axele terenului de joc este suficient pentru a genera un volum spectaculos, \ns` arhitec]ii merg mai departe. Transparen]a, deschiderea fa]` de mediul natural [i fa]` de ora[ se realizeaz` prin mijloace multiple, devenind un al doilea nivel de lectur`. Promenada din partea superioar` a taluzului face leg`tura \ntre teren [i strad`, respectiv parc; ea este deopotriv` un bastion de observare a \mprejurimilor [i o alee inelar` de pe care se prive[te direct spre suprafa]a de joc. Spa]iile publice de la nivelurile superioare beneficiaz` de perspective minunate asupra Some[ului, zonelor verzi adiacente [i ]esutului urban. Unghiul de deviere \n plan a tribunelor fa]` de axele terenului se adapteaz` la meandrul pe care \l face rul \n apropiere, acestea p`rnd rotite de for]a apei. Cele patru copertine ale tribunelor sunt independente [i deta[ate unele fa]` de

28 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Arhitectura: Dico [i }ig`na[, {erban }ig`na[, Florin Dico, Levente Kornis, Cristian Urcan, Ciprian One]iu Echipa de proiect: Sorin Bularca, Alexandra Bendea, Ioan Sava, Carmen Br`d`]eanu, Lorant Miklos, Ioan Bera, Ioan Iov, Iustinian Orza, Teodora D`nil`, Ciprian C`tinean, Bogdan Dico, Diana Edi]oiu, Cristian Ioja, Paul Moldovan, Mihai Ro[ca, Adina Petrica, Sabina Bolboac`, Emilia Bolboac` [i R`zvan Cmpeanu Proiectare: Universitatea Tehnic` din Cluj-Napoca, Bogart Construct, DAS Engineering, Grup 4 instala]ii, Paul Gillieron Acoustics Execu]ie: ACI Cluj, CON-A; Transilvania Construc]ii Furnizori principali: Lindab, Energobit Group, Philips, UTI, IMSAT, Hunter Douglas, Startnet consulting, Seratel, Salice, Chimica Or`[tie, FED Spiel Sport, Re.Al.Glass, Caparol, Geplast, Franke, Eco Garden, Grigma, Starnet Consulting, IMSAT, Geberit, Roca, Elis Pavaje Proiectare: 2008 2011 Execu]ie: 2009 2011 (inaugurat n octombrie 2011)

altele, ceea ce, pe de o parte, accentueaz` imaginea consolelor [i, pe de alt` parte, las` la vedere, prin zonele libere, natura \nconjur`toare. Anvelopanta respect` principiul transparen]ei prin dou` efecte: \n primul rnd datorit` macro-texturii suprafe]elor de \nchidere [i \n al doilea rnd gra]ie materialului translucid din care sunt realizate. Astfel, anvelopanta las` s` p`trund` lumina natural` pe parcursul zilei, iar \n cazul evenimentelor programate seara, stadionul devine cel mai mare corp luminos din ora[. Cele 30.000 de locuri acoperite, 300 de locuri de parcare subterane, centrul de pres` [i conferin]e, studiourile TV, restaurantele, barurile cu lounge [i teras`, centrul de atletism indoor cu s`li de fitness [i spa, finisajele de ultima genera]ie, calitatea impecabil` a gazonului, instala]ia inovatoare de nocturn` sunt doar cteva din motivele pentru care stadionul a fost \ncadrat \n categoria UEFA Elite.

www.oar-bucure[ti.ro I 29

proiecte

30 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

RUUKKI pentru Cluj Arena

RUUKKI

O parte din componentele de la Cluj Arena [i alte stadioane din Romnia au fost realizate de Ruukki \n centrele de produc]ie din Romnia. Compania a fost implicat` \n aceste proiecte gra]ie expertizei interna]ionale \n stadioane [i arene sportive.
trebuit puse la punct pentru ca lucrarea s` fie posibil`. Multe dintre componentele produse de noi sunt cuprinse \ntr-o func]iune f`r` a fi descrise, dar noi \n]elegem foarte bine importan]a lor [i [tim [i ceea ce urm`re[te dezvoltatorul, dar [i ceea ce dore[te arhitectul, a explicat acesta. Ruukki a produs \n Romnia o parte din acoperi[ul retractabil pentru Stadionul Swedbank Arena [i a proiectat componente de la Piscina Olimpic` din Oradea Know how-ul companiei a fost dobndit \n ani de experien]` \n megastructuri pe pia]a interna]ional`, pentru construc]ia de poduri, stadioane, aeroporturi, arene sau obiective precum Opera din Oslo, pentru care Ruukki a propus solu]ia tehnic` pe partea de componente [i structuri metalice [i a livrat produsele \n sine. Astfel, pentru Swedbank Arena, stadionul din Stockholm cu cel mai mare acoperi[ retractabil din Europa, Ruukki a produs o parte din componente chiar \n fabricile din Romnia, Bolintin Deal. Compania a realizat toate structurile [i componentele metalice pentru acest stadion. Decizia de a produce \n Romnia o parte din acoperi[ul retractabil a fost generat` de nevoia de a manufactura extrem de precis \mbin`rile grinzilor metalice, care nu se puteau executa robotizat. De altfel, Piscina Olimpic` din Oradea a reprezentat primul proiect realizat de Ruukki \n Romnia, din punct de vedere proiectare [i instalare, iar structura, acoperi[ul retractabil [i \nchiderile au fost produse \n centrele Ruukki din Slovacia [i Ungaria. Au existat situa]ii \n care dimensiunea impresionant` a structurilor [i componentelor a necesitat construc]ia de centre de asamblare chiar \n apropiere de obiectivul vizat. Pentru renovarea [i extinderea Balshoi Teatre de pild`, Ruukki a construit o hal` de produc]ie [i asamblare \n apropiere de Moscova, f`r` de care proiectul nu putea fi dus la bun sfr[it, din pricina dimensiunilor uria[e ale componentelor. Ruukki se bucur` de \ncrederea partenerilor [i arhitec]ilor europeni, datorit` referin]elor din ]`rile \n care compania a fost implicat` \n proiecte extrem de ample [i de dificile din punct de vedere tehnic. Pentru mai multe detalii despre lucr`rile realizate de companie [i capacit`]ile Ruukki v` invit`m s` vizita]i: www.ruukki.com [i www.ruukki.ro

uukki a realizat profilul perforat pentru izola]ia fonic` a stadionului Cluj Arena, respectiv profilul suport de acoperi[, un produs similar cu cel realizat de companie pentru numeroase stadioane [i s`li de concerte din ]`rile vestice. Ruukki a fost implicat` [i \n alte proiecte de stadioane [i arene sportive din Romnia, pentru care s-au realizat integral toate componentele metalice, \n strns` colaborare cu arhitec]ii care au proiectat obiectivele, de la structur` la \nchideri realizate din profile trapezoidale [i panourile termoizolante, pn` la tabla profilat` special pentru fa]ade. Fiecare proiect a necesitat o adaptare

a solu]iilor la cerin]ele arhitectului, dar [i consultan]` tehnic` pentru implementare [i identificarea celei mai bune solu]ii tehnice [i financiare. Este [tiut faptul c` una dintre cele mai complexe [i mai solicitante etape ale proiectului, cnd vine vorba de obiective de asemenea dimensiuni, este reprezentat` de caietele de sarcini, documenta]iile tehnice [i detaliile de proiectare, esen]iale pentru punerea \n oper`, spune Marian P\rvu, Business Director. Simpla lectur` a unor imagini finale cu o lucrare de arhitectur` nu exprim` pe de-a-ntregul complexitatea solu]iilor tehnice, a detaliilor care au

32 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

evenimente externe

Agend` de arhitect pentru 2012

Anul n care am intrat de cteva luni promite a fi unul bogat n evenimente dedicate arhitecturii [i arhitec]ilor. Dintre acestea, cel mai prestigios este, f`r` \ndoial`, Bienala de Arhitectur` de la Vene]ia, ajuns` la edi]ia cu num`rul 13, \ns` nu putem trece cu vederea nici Premiul European pentru Spa]iu Public sau Salonul Interna]ional de Mobil` de la Milano. |n continuare, v` prezent`m cteva detalii despre evenimentele ce nu trebuie s` lipseasc` din agenda dumneavoastr` \n 2012.
Human Cities Festival 2012
15 31 martie Cea de-a doua edi]ie a festivalului desf`[urat la Bruxelles va fi centrat` \n jurul dezbaterii, de c`tre personalit`]i din domeniile artei [i [tiin]ei, a unor ini]iative lansate de cet`]eni, arti[ti [i diverse asocia]ii cu privire la noile forme de apropriere a spa]iului public de c`tre utilizatorii s`i. Proiectele ce vor fi discutate anul acesta au fost selectate dintre cele \nscrise \n concursul cu tema Places To Be Upcycling: Urban Readymades, lansat \n cadrul Public Design Festival de la Milano, \n aprilie 2011. De la interven]ii artistice [i instala]ii la proiecte de amploare [i workshopuri deschise, fiecare dintre aceste propunei va oferi att profesioni[tilor, ct [i publicului larg, tot attea noi perspective asupra spa]iului public [i asupra modului \n care acesta poate fi reclamat [i folosit. www.humancities.eu proiecte realizate \n colaborare cu guvernul olandez, precum [i o selec]ie proprie a celor mai bune birouri de arhitectur` din lume. www.iabr.nl

Proiect ZUS pentru Rotterdam, IABR2012

Salonul Interna]ional de Mobil` de la Milano

17 22 aprilie Prestigiosul eveniment a \mplinit, anul trecut, o jum`tate de secol, iar acum, la a 51-a edi]ie, miza este de a reafirma rolul binemeritat al ora[ului Milano, de capital` interna]ional` a mobilierului [i de buc`t`rie a inova]iilor din domeniu. Cei aproximativ 2.500 de participan]i vor prezenta att piese de mobilier, ct [i accesorii [i solu]ii pentru buc`t`rie [i baie. Designerii sub 35 de ani vor avea propriul lor spa]iu, \n cadrul SaloneSatellite, destinat prototipurilor [i aflat la cea de-a 15-a edi]ie, cu tema Design<>Technology. www.cosmit.it

Premiul European pentru Spa]iu Public

29 iunie 2012 Instituit \n 2000 pentru a recompensa acele interven]ii care promoveaz`, \n spa]iul urban, ideea de pluralitate, deschidere [i democra]ie, premiul va fi acordat anul acesta pentru a [aptea oar`. Singura competi]ie de acest tip din Europa, PESPU aduce laolalt` proiecte ce favorizeaz` caracterul public al ora[ului, precum [i capacitatea sa de integrare social`, [i este acordat att arhitec]ilor, ct [i institu]iilor publice autoare ale investi]iei. |n acordarea premiului, scara interven]iei nu reprezint` o prioritate, putnd fi vorba att de proiecte ample de urbanism, ct [i de opera]iuni punctuale de chirurgie urban`. |n schimb, organizatorii pun accentul pe voca]ia social` a proiectului, criterii precum impactul vizual sau emfaza stilistic` trecnd pe plan secundar. www.publicspace.org

Bienala Interna]ional` de Arhitectur` de la Rotterdam

20 aprilie 12 august Inova]ie este cuvntul ce caracterizeaz` cel mai bine arhitectura olandez`, iar Bienala de la Rotterdam, aflat` la a cincea edi]ie, promite s` ofere o perspectiv` unic` [i, \n acela[i timp, bine ancorat` \n realit`]ile prezentului, asupra evolu]iilor viitoare. De data aceasta, tema este Making City, iar scopul este prezentarea de scenarii plauzibile de organizare urban` care s` fac` posibil un echilibru \ntre confortul uman [i evolu]ia tehnologic`. Accentul va fi pus, desigur, pe calitatea [i varietatea designului, cele 35 de proiecte prezentate provenind din 25 de ora[e din toat` lumea, printre care New York, Paris, Delhi, Sao Paolo sau Haga. Ca [i \n cazul edi]iilor anterioare, Bienala va fi \nso]it` de propriul s`u program de cercetare, \n cadrul c`ruia vor fi incluse proiecte ale organizatorilor,

Bibliotec` n aer liber n Magdeburg, Premiul I la edi]ia din 2010 a Premiului European pentru Spa]iu Public. Foto: Thomas Voelkel.

34 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Festivalul de Arhitectur` de la Londra

23 iunie 8 iulie Dedicat nu numai profesioni[tilor, ci [i publicului larg, care se poate implica activ \n manifest`rile desf`[urate pe perioada sa, Festivalul de Arhitectur` de la Londra este, \n primul rnd, o s`rb`toare a arhitecturii care acapareaz` \n \ntregime capitala britanic`. Evenimentul mijloce[te \ntlnirea dintre arhitec]i [i comunit`]ile locale, cu scopul de a determina ce tip de interven]ii ar putea \mbun`t`]i via]a oamenilor. Precednd cu pu]in Jocurile Olimpice, Festivalul se va desf`[ura sub motto-ul The Playful City, explornd posibilit`]ile deschise prin prezen]a evenimentului sportiv \n ora[ [i impactul pe care introducerea unor elemente de ludic \n cotidian \l poate avea asupra calit`]ii vie]ii. www.lfa2012.org
Proiectul A Room for London, David Kohn Architects.

Bienala de Arhitectur` de la Vene]ia

29 august 25 noiembrie Tema edi]iei trecute a Bienalei de la Vene]ia, People Meet in Architecture, a atras aten]ia asupra factorului uman [i a nevoii de coeziune social`, n contextul crizei mondiale. Anul acesta, curatorul Expozi]iei Interna]ionale de Arhitectur`, britanicul David Chipperfield, a propus tema Common Ground, ce ridic` problema existen]ei unei culturi arhitecturale func]ionnd la nivel mondial. Astfel, Bienala de anul acesta va \ncuraja colaborarea [i dialogul \ntre arhitec]i, titlul servind, \n acela[i timp, drept metafor` pentru actul arhitectural \n sine. Accentul va c`dea pe aspectele comune tuturor profesioni[tilor din domeniu, cum ar fi condi]iile de practicare a arhitecturii, climatul social [i politic mondial sau nevoia de raportare la context pe scurt, a teritoriilor simbolice presupuse [i/sau create de arhitectur`. www.labiennale.org

Pavilionul na]ional 1:1, Bienala de la Vene]ia 2010. Foto: Cosmin Dragomir

In favour of public space Ten years of the European Prize for Urban Public Space
|n anul 2000, Centrul de Cultur` Contemporan` din Barcelona (CCCB) a ini]iat o competi]ie bienal`, numit` European Prize for Urban Public Space, menit` s` recunoasc` [i s` \ncurajeze crea]ia, recuperarea [i ameliorarea spa]iului public, \n deplina \n]elegere a faptului c` starea \n care se g`se[te spa]iul public este un indicator clar al s`n`t`]ii civice [i colective a ora[elor noastre. Aflat` la cea de-a [asea edi]ie, competi]ia a devenit nu doar o m`rturie pentru amplificarea realiz`rii a spa]ii publice de calitate \n \ntreaga Europ`, ci chiar a \nso]it dezvoltarea [i transformarea conceptului de spa]iu public \n ultima decad`. Arhiva care reune[te cele mai importante proiecte participante constituie a[adar o perspectiv` deopotriv` unic` [i reprezentativ` asupra dezvolt`rii spa]iului public urban european. Dup` zece ani de la lansarea primei edi]ii, CCCB a publicat un catalog care cuprinde cele 29 de proiecte premiate de-a lungul timpului, prezentate prin intermediul imaginilor [i textelor semnate de arhitec]i, urbani[ti, scriitori, sociologi [i politicieni. Departe de a fi limitate la un punct de vedere strict arhitectural, articolele dezbat valorile civice, natura colectiv` [i poten]ialul politic care alc`tuiesc esen]a conceptului de spa]iu colectiv, oferind o m`rturie valoroas` pentru diversitatea de forme \n care spa]iul public s-a conturat \n mod fizic pe continentul european. Manuel de Sola-Morales, Dietmar Steiner, Ole Bouman, Philip Ursprung, Rafael Moneo, David Bravo, Francis Rambert sunt doar c]iva dintre cei care semneaz` textele din acest catalog. Pe 19 ianuarie s-au \ncheiat \nscrierile pentru edi]ia din 2012 a competi]iei, iar pe 23 aprilie vor fi anun]a]i c[tig`torii, ce urmeaz` a fi premia]i \n cadrul unei festivit`]i ce va avea loc la sfr[itul lui iunie la Barcelona. www.publicspace.org

Editor: Magda Angles Limba: Englez` Dimensiuni: 175x244 Nr. Pagini: 208 Editura: Actar An apari]ie: 2010 ISBN 978-84-92861-38-5

www.oar-bucure[ti.ro I 35

evenimente externe

Londra 2012
Dup` episodul Beijing 2008, care a pus \n eviden]` o desf`[urare impresionant`, aproape n`ucitoare, de concepte arhitecturale, materiale inovatoare [i, nu \n ultimul rnd, for]` de munc`, Olimpiada londonez`, care se va deschide pe 27 iulie 2012, marcheaz` o schimbare de paradigm`: cl`dirile spectaculoase, de tip icon, au trecut \n planul al doilea, accentul fiind pus pe dimensiunea sustenabil` a proiectelor, pe capacitatea acestora de a \mbun`t`]i existen]a comunit`]ilor locale chiar [i dup` terminarea competi]iilor olimpice. Aceasta nu \nseamn` compromisuri de calitate arhitectural`, ci doar o mai mare grij` pentru aspectele economice, sociale [i ecologice ale fiec`rui proiect, impunnd o comunicare complex` \ntre to]i speciali[tii mediului construit. Prezent`m \n continuare, pe scurt, patru dintre cl`dirile-cheie ale Olimpiadei: Olympic Stadium (Populous), Olympic Aquatics Centre (Zaha Hadid Architects), Basketball Arena (Wilkinson Eyre & KSS Design Group) [i Olympic Velodrome (Hopkins Architects).

Olympic Stadium
Proiect: Populous Client: Olympic Delivery Authority Structura: Buro Happold Consultan]i tehnici: Arcadis {i CLM Arhitectur` peisagistic`: Hyland Edgar Consultan]i acustic`: Vanguardia Consultan]i circula]ii: Steer Davies Gleave Manager de proiect: CLM Constructor: Sir Robert McAlpine Inspector construc]ie: JLAB Foto: Olympic Delivery Authority Text: Viorica Buic` Conceput \ntr-un climat de sustenabilitate, cu aten]ie special` fa]` de costuri [i fa]` de impactul asupra mediului, avnd \n plus marca unei structuri par]ial temporare, noul stadion olimpic din Londra centrul Jocurilor Olimpice din 2012 a reu[it totu[i s` bifeze cteva recorduri demne de a ridica standardele pentru edi]iile urm`toare: cu 10.000 de tone de o]el folosite, din care o parte reciclate, este cel mai u[or stadion olimpic construit pn` acum; amplasarea pe o insul` a impus una dintre cele mai mici amprente la sol, iar cele 56 de intr`ri care duc direct la nivelul superior al structurii \l fac unul dintre cele mai accesibile stadioane concepute pn` \n prezent; mai mult, a fost construit \n doar 1.000 de zile, cu aproximativ 90 mai pu]ine dect fusese pl`nuit ini]ial, economisind din bugetul alocat. |n momentul \n care a fost dezv`luit` imaginea viitorului stadion olimpic, mul]i britanici [i-au exprimat dezam`girea fa]` de lipsa de spectaculozitate [i a caracterului reprezentativ al structurii propuse, cu att mai mult cu ct urma s` stea al`turi, \n parcul olimpic, de Centrul Acvatic, cu geometria expresiv` marca Zaha Hadid, [i de puternicul Velodrome semnat de Hopkins Architects. Normalitatea proiectului fusese \ns` \nscris` \n tem`: \n locul unei cl`diri-icon, s-a dorit crearea unui exemplu de sustenabilitate [i abordare responsabil` a arhitecturii, \n dimensiunea ei social`, dar [i economic`. Pentru a asigura continuitatea utiliz`rii stadionului, contribuind la dezvoltarea comunit`]ii locale, s-a cerut de asemenea o structur` flexibil`, care s` poat` fi redus` u[or de la 80.000 de locuri la 25.000 dup` finalizarea competi]iilor.
36 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Olympic Aquatics Centre

Design: Zaha Hadid Architects Director de proiect: Jim Heverin {efi de proiect: Glenn Moorley, Sara Klomps Echipa: Alex Bilton, Alex Marcoulides, Barbara Bochnak, Carlos Garijo, Clay Shorthall, Ertu Erbay, George King, Giorgia Cannici, Hannes Schafelner, Hee Seung Lee, Kasia Townend, Nannette Jackowski, Nicolas Gdalewitch, Seth Handley, Thomas Soo, Tom Locke, Torsten Broeder, Tristan Job, Yamac Korfali, Yeena Yoon Echipa de concurs: Saffet Kaya Bekiroglu, Agnes Koltay, Feng Chen, Gemma Douglas, Kakakrai Suthadarat, Karim Muallem, Marco Vanucci, Mariana Ibanez, Sujit Nair Foto: Olympic Delivery Authority, Zaha Hadid Architects Text: Silvia Gugu Ad`postit sub un acoperi[ spectaculos care \l domin` din toate unghiurile, centrul acvatic pare modelat dintr-o singur` mi[care unduioas` a unui val care-[i las` urma pe nisip. Fiecare detaliu reflect` o armonie des`vr[it` cu \ntregul, contribuind la impresia unei crea]ii organice, modelat` de for]ele naturii mai degrab` dect de cei 900 de muncitori din echipa de construc]ie. Acoperi[ul este elementul dominant al \ntregii compozi]ii. Generat de unghiul vizual virtual al celor 17.500 de spectatori anticipa]i la Olimpiad`, curbele acestuia descriu un arc parabolic care articuleaz` cele dou` volume ale bazinului de \ntrecere [i de scufund`ri. Structura de 11.000 de metri p`tra]i, din o]el \mbr`cat \n lemn, acoper` o suprafa]` liber` lung` de 160 de metri [i lat` de 90. Singurele elemente de sprijin sunt doi piloni de beton la distan]` de 54 de metri pe una din laturi, [i un zid, tot de beton, pe latura opus`. Greutatea total` a o]elului este de 3.200 de tone, spre deosebire de, spre exemplu, cea a acoperi[ului Velodromului olimpic, de dimensiuni [i forme similare, care cnt`re[te numai 300 de tone. Impresia vizual` infirm` \ns` cu obstina]ie aceste cantit`]i, \nregistrnd doar incredibila u[urin]` de mi[care a unui strop de ap` care se alunge[te \n aer. Plonjnd mult peste anvelopa interiorului, membrana sa se extinde generos deasupra intr`rii principale. Aceast` consol` este por]iunea cea mai vizibil` att din acoperi[, ct [i din forma arhitecturii ini]iale a centrului, care nu va fi revelat` pn` dup` Olimpiad`. Pn` atunci, centrul acvatic propriu-zis este prins \ntre dou` aripi laterale, care-l obtureaz` aproape cu des`vr[ire. Aceste aripi sunt anexe cu gradene ce vor fi eliminate dup` consumarea Jocurilor, reducnd capacitatea construc]iei de la 17.500 de spectatori la 2.000.

www.oar-bucure[ti.ro I 37

evenimente externe

Olympic Basketball Arena

Proiect: Wilkinson Eyre & KSS Design Group Foto: Olympic Delivery Authority Text: Luiza Hanc Arena de baschet este cea mai \nc`p`toare construc]ie temporar` proiectat` vreodat` pentru a servi aceste evenimente sportive, avnd o capacitate de 12.000 de locuri. Drept urmare, [i structura metalic` ce o sus]ine a trebuit gndit` dup` al]i parametri: 1.000 de tone de o]el au intrat \n grinzile, arcele de trei tipuri [i stlpii construc]iei. Cu toate acestea, cl`direa \nceput` \n 2009 este conceput` \ntr-un mod sustenabil: \ntregul ei ciclu de via]` a fost planificat, de la nivelul materialelor folosite 20.000 de metri p`tra]i de PVC reciclabil o alc`tuiesc la ceea ce se va \ntmpla dup` ce evenimentul care i-a dat na[tere va lua sfr[it. Layoutul alc`tuit din elemente identice, repetate, ajut` acest scop, iar dup` finalizarea Jocurilor Olimpice din 2012 construc]ia va fi \n \ntregime demontat` [i reconstruit`, par]ial sau total, \n alt` loca]ie. De[i efemer`, cl`direa este destul de \mpun`toare la \n`l]imea ei de 35 de metri (la fel ca [i Tate Modern) [i \n mod cert mai lung` dect un teren de fotbal, avnd 125 de metri. Construc]ia este gndit` s` func]ioneze [i ca un imens ecran alb de proiec]ie, suport al diferitelor manifest`ri artistice sau culturale ce vor avea loc \n anul viitor. Arena va g`zdui nu doar Jocurile Olimpice, ci [i pe cele Paralimpice. Printre competi]iile sportive ce se vor desf`[ura aici \n 2012 se num`r` [i wheelchair rugby sau wheelchair basketball, nu doar handbalul sau baschetul obi[nuite, care se vor petrece \nainte.

38 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

Olympic Velodrome Stadium

Proiect: Hopkins Architects Beneficiar: Olympic Delivery Authority Structura: Expedition Engineering Consultan]` M&E: BDSP Consultan]` peisagistic`: Grant Associates Ingineria fa]adelor: Arup Facades Consultan]` acustic`: Paul Gillieron Associates Evaluator BREEAM: Southfacing Foto: Olympic Delivery Authority Text: Daniel Armenciu Aceast` construc]ie va constitui piesa central` a unui velo-parc ce va func]iona [i dup` finalizarea Jocurilor Olimpice, integrat func]ional n ntreg ansamblul [i bine rela]ionat cu ora[ul. Volumetria edificiului este rezultatul specul`rii ac]iunilor pe care acesta le ad`poste[te: cursele de ciclism. Cum bicicleta constituie un simbol al ergonomiei, proiectantul a dorit ilustrarea aceluia[i concept \n arhitectur`, prin lejeritate formal` [i prin materialele utilizate. Din punct de vedere spa]ial, s-a dorit reliefarea parcursului bicicletelor, care a fost subliniat prin forma exterioar` particular` a acoperi[ului [i printr-un volum clar [i compact. Velodromul a fost proiectat pentru a deveni cea mai rapid` pist` de ciclism construit` vreodat`, lucru realizat prin ndeplinirea unor parametri deosebi]i de geometrie a pistei, ai confortului termic [i ambiental, pentru a crea condi]ii optime de atingere a unor noi recorduri mondiale. |n plus, studiile acustice au vizat ob]inerea unui impact sonor minim al publicului asupra concuren]ilor. Dispunerea scaunelor pe ntreg perimetrul pistei permite o vizualizare total` a s`lii, desf`[urat` pe 360 de grade, mbun`t`]ind astfel atmosfera de spectacol [i rela]ia spectator-ciclist. O important` ]int` a investi]iei a fost crearea de servicii suplimentare pentru cei 6.000 de spectatori (posibili), menite s` favorizeze buna func]ionare a velodromului [i dup` finalizarea Jocurilor Olimpice. Au fost prev`zute cafenele, vestiare [i grupuri sanitare, precum [i depozite pentru nchirierea unui num`r total de 300 de biciclete, toate puse la dispozi]ie pentru public.

www.oar-bucure[ti.ro I 39

evenimente externe

Concurs interna]ional pentru zona Badel din Zagreb

Prim`ria ora[ului Zagreb n colaborare cu Societatea Arhitec]ilor din Zagreb organizeaz` un concurs de idei pentru g`sirea unui plan de reabilitare urban-arhitectural` a zonei Badel din centrul capitalei croate. Tema este crearea unui segment urban modern, care s` confere o not` de valoare ad`ugat` ntregii zone, respectnd evolu]ia istoric` a ]esutului urban. Organizatorii [i doresc ca segmentul vizat s` devin` o marc` identitar` a ora[ului, precum [i un punct n care s` se concentreze activit`]i legate de sfera afacerilor, turism,

cultur` [i art`. O alt` cerin]` important` este crearea unui mediu de via]` pl`cut, dinamic [i durabil pentru comunitatea local`. Competi]ia vizeaz`, n primul rnd, acele cl`diri sau spa]ii publice al c`ror program sau con]inut nu este nc` definit. Astfel, arhitec]ii sunt invita]i s` exploreze tr`s`turile caracteristice, formale [i spa]iale, ale noilor structuri [i s` analizeze poten]ialul zonei. Participarea este anonim` [i deschis` arhitec]ilor din ntreaga lume, urm`rindu-se colectarea a ct mai multe propuneri la nivel

conceptual. Concursul de idei poate fi premerg`tor unei a doua faze, pentru realizare, sau poate constitui o baz` pentru selectarea unor birouri care vor fi invitate s` participe la o competi]ie limitat`. Formularul de nscriere, precum [i mai multe detalii referitoare la nscriere [i la regulamentul competi]iei se reg`sesc pe www.d-a-z.hr. Cei nscri[i pot solicita mai multe informa]ii pn` miercuri, 22 februarie 2012, iar data limit` de trimitere a propunerilor este joi, 5 aprilie 2012, ora 12.00 (CET).

Ghost project 2012: GET REAL!

Dup` [ase ani de eforturi sus]inute \n descoperirea [i promovarea tinerelor talente din domeniul designului, att \n ]ara de origine, Serbia, ct [i \n \ntreaga regiune balcanic` [i, mai nou, la nivel interna]ional, organiza]ia Mikser lanseaz` propria companie Mikser Design, cu liniile Ghost [i Young Balkan Designers. Cu aceast` ocazie, tinerii designeri (\n vrst` de cel mult 35 de ani) din \ntreaga lume sunt invita]i s` \[i \nscrie prototipurile \n competi]ia Ghost Project, \ntre 15 februarie [i 31 martie. Fiecare concurent poate \nscrie \n competi]ie oricte prototipuri dore[te, iar cei din Albania, Austria, Bosnia [i Herzegovina, Bulgaria, Croa]ia, Grecia, Ungaria, Macedonia, Muntenegru, Romnia, Slovenia [i Serbia au [ansa de a \[i vedea crea]iile incluse \n linia Young Balkan Designers. |n ceea ce \i prive[te pe concuren]ii din alte ]`ri, cele mai reu[ite crea]ii ale lor vor fi produse \n cadrul colec]iei interna]ionale Ghost Project. Desf`[urat` sub sloganul GET REAL!, competi]ia \i invit` pe tinerii designeri s` \[i \mp`rt`[easc` ideile pentru \mbun`t`]irea
40 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38

calit`]ii vie]ii contemporane, lund provoc`rile de natur` economic` [i social` ca surse de inspira]ie pentru noi solu]ii. Prototipurile lor, fie ele piese de mobilier, obiecte de iluminat, accesorii pentru locuin]e sau produse realizate din materiale reciclate, vor fi evaluate pe baza urm`toarelor criterii: elemente inovatoare [i relevante \n contextul contemporan; caracter ergonomic; costuri de produc]ie rezonabile; respect fa]` de mediu. Rezultatele primei faze a concursului vor fi anun]ate cel trziu pe 15 aprilie, iar proiectele selec]ionate vor fi prezentate publicului \n cadrul Festivalului Mikser (25 mai 2 iunie), cel mai mare eveniment dedicat designului \n Europa de Sud-Est. |n perioada festivalului, juriul condus de designerul Konstantin Grcic va selecta, dintre prototipurile expuse, pe cele care vor fi fabricate [i comercializate de Mikser Design, \n cadrul colec]iilor Young Balkan Designers [i Ghost. Crea]iile semnate de tineri designeri din regiunea balcanic` vor fi, de asemenea, incluse \n expozi]ia itinerant` Young Balkan Designers.

Mai multe informa]ii ([i surse de inspira]ie) sunt disponibile pe blogul organizatorilor, http://blog.mikser.rs.

publica]ii

Fondul documentar de arhitectur` din Romnia

Volumul \[i propune s` ofere o radiografie primar` a situa]iei existente a fondului documentar de arhitectur` [i o solu]ie necesar` pentru accesul la informa]ie, conservarea [i promovarea acestuia \n rndul breslei [i la nivel public. Culegerea de studii devine astfel un instrument minimal de documentare mai \nti [i, apoi, de informare despre identitate [i valori culturale romne[ti trecute [i actuale. Ea reprezint` semnalul pentru un demers complex de afirmare a arhitecturii ca politic` cultural` \n context european [i se \nscrie \n strategia OAR pentru o politic` na]ional` \n arhitectur`. Cartea este structurat` ca o colec]ie de probleme legate de accesul la documente [i accesibilitatea arhitecturii discutate \n scris sau semnalate vizual. Editor: Editura: An apari]ie: www.simetria.ro Mirela Duculescu Simetria 2011

Activ`ri urbane \n Romnia 14 proiecte recente

Aceast` selec]ie propune 14 modele eficiente de recuperare a unor spa]ii abandonate, a identit`]ii unui loc, a unor tehnici [i obiceiuri bune, a rela]iilor cu lumea promovnd astfel o cultur` a activismului civic urban. Toate sunt proiecte independente, ini]iate de profesioni[ti ai ora[ului, grupuri de crea]ie, antreprenori sau organiza]ii non-guvernamentale: oameni care se asociaz` liber \n func]ie de o cauz` comun`. Fiecare ini]iativ` reu[e[te s` regenereze comunit`]ile locale existente, determinndu-le s` participe la ac]iuni din care vor beneficia to]i, sau construie[te alte comunit`]i, propunnd noi moduri de folosire a ora[ului. |i provoac` pe oameni s` ias` din pasivitate [i s` interac]ioneze. Mai mult dect interven]ia \n sine, comunit`]ile c[tig` \ncredere \n for]ele proprii [i-n faptul c`-[i pot face singure via]a mai bun`. Autor: Asocia]ia Zeppelin, Constantin Goagea, Cosmina Goagea, {tefan Ghenciulescu, Mugur Grosu, Cosmin Caciuc An apari]ie: 2011 www.zeppelin-magazine.net

Lemn. Biserici din nordul Olteniei

Oltenia este zona cu cea mai mare densitate de biserici de lemn din Romnia [i, cu toate acestea, ele nu au f`cut nicicnd obiectul unor prezent`ri de felul celor care au f`cut celebre bisericile maramure[ene. Prezentarea bisericilor din Oltenia de nord ntr-un album este o noutate pentru tiparul dedicat patrimoniului. Volumul evit` forma tradi]ional` a monografiei [i prezentarea monumentelor individual ori cronologic, ca n cadrul unei abord`ri clasice. Textul este accesibil, nu abuzeaz` de detalii tehnice ultra specializate [i se ]ine departe de jargonul studiilor [tiin]ifice. Albumul de]ine [i rolul de documentare al unui patrimoniu aflat ntr-o stare de conservare precar`, pentru unele monumente reprezentnd poate clasarea dinaintea unei deterior`ri grave iminente. Autor: Editura: An apari]ie: Luiza Zamora Asocia]ia 37 2010

blog.asociatia37.ro

42 I ARHITEC}II {I BUCURE{TIUL I #38