MARCIAN BLEAHU

MEMORIU DE ACTIVITĂŢI
ŞI SCRIERI

1944 - 2019

August 2019

1
Autor, text şi fotografii: Marcian Bleahu
Procesare text: Mariana Zaruba, Sorin Tudor
Tehnoredactor şi procesare computerizată: Sorin Tudor

BUCUREŞTI 2019

2
 CUPRINS

Partea Întâi

MEMORIU DE ACTIVITATE

- Curriculum vitae
- Activitate profesională
- Activitate didactică

I. ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ

A. Cercetări în domeniul geologiei

1. Cercetări şi cartări în Munţii Maramureşului
2. Cercetări şi cartări în Munţii Bihor
3. Cercetări şi cartări în Munţii Codru-Moma
4. Cercetări şi cartări în Munţii Metaliferi-Trascău
5 Lucrări de sinteză
6 Tectonica Globală
7 Activitate în domeniul geologiei aplicate
8. Coordonarea activităţii de editare a hărţilor geologice
9. Concepţia şi realizarea Muzeului Naţional de Geologie

B. Cercetări în domeniul geografiei

1. Cercetări de carstologie şi speologie
2. Probleme de geografia Cuaternarului

C. Cercetări în domeniul ecologiei

1. Ocrotirea naturii şi a mediului
2. Fundamentarea filosofică a Ecologiei politice

D. Contribuţii la istoriografia ştiinţelor geonomice

E. Elemente referitoare la turism
F. Realizări ştiinţifice importante
1. În domeniul geologiei
2. În domeniul geografiei (carstologie şi speologie)
3. In ecologie şi protecţia naturii
G. Lista lucrărilor ştiinţifice

Foto – Activitate ştiinţifică

3
 II. ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CULTURII

1. Autor de cărţi şi albume

2. Traducător
3. Prezentări de conferinţe
4. Prezentări vizuale
5. Publicistică
6. Activitate editorială

Foto – Activitate culturală

.
III. ACTIVITATE CIVICĂ

1.În ţară
2.În străinătate

Foto – Activitate civică

IV. ACTIVITATE INTERNAŢIONALĂ

1. Participant la manifestări internaţionale

2. Invitaţii pentru cursuri, prelegeri şi conferinţe în străinătate

Foto – Activitate internaţională

V. TITLURI ONORIFICE

VI. SCRIERI DESPRE MARCIAN BLEAHU

1. În enciclopedii străine
2. Volume şi ediţii româneşti, enciclopedii

VII. ANEXE
Anexa 1. Conferinţe publice
Anexa 2. Conferinţe la radio
Anexa 3. Prezentări vizuale
Anexa 4. Volume de Marcian Bleahu

Partea a doua

PUBLICISTICĂ

4
 Partea întâi

MEMORIU DE ACTIVITATE

5
 CURRICULUM VITAE

Nume : Bleahu
Prenume : Marcian David
Data naşterii : 14 Martie 1924

Studii : Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe, Secţia de Ştiinţele naturii şi

Secţia de Geografie

Titlul ştiinţific : Licenţă în ştiinţele geografice (1949)

Doctor în geografie la Facultatea de Biologie - Geografie a Universităţii
Babeş-Bolyai, Cluj, cu teza intitulată ,,Morfologia carstică” (geologia şi
morfologia calcarelor)

Serviciu militar : reformat, dar în 1942 voluntar în al doilea Război mondial, Veteran de
război
Sunt căsătorit, de religie greco-catolică, cunosc limbile germană, franceză şi engleză.
Am următoarele pasiuni : muntele (turism, alpinism, schi de rendoné), fotografia, muzica
clasică şi lectura pentru a cunoaşte cât mai mult.

- Activitatea profesională

În anul 1949 am fost numit geolog la Institutul Geologic, concomitent cu numirea ca

asistent la Universitatea Bucureşti. În anii 1950-1960 Institutul Geologic a fost denumit
..Întreprinderea de Prospecţiuni şi Laboratoare,, redevenind Institutul Geologic în 1960.
În cele două denumiri am ocupat următoarele posturi :
- 1951-1960 Întreprinderea de Prospecţiuni : geolog (1951-1953), cu funcţia
de geolog principal (1953-1960)
- 1960-1994 : Şef sector (1960-1965), Secretar ştiinţific (1965-1966),
- Director adjunct (1966-1969), Director general cu delegaţie
(1969-1972), CP I (1972-1981), Şef de Secţie (1982-1991),
- CP I (1992-1994)
- Totodată în 1981 Şef al Colectivului de editare.
- 1985-1999 Resposabil ştiinţific al Muzeului Naţional de Geologie, pe care l-a
conceput şi realizat.
Am fost de asemenea delegat provizoriu la :
- 1949-1951 : pentru Lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră unde am fost
Responsabil de sector
- 1953 : Geolog şef la Direcţia Metroului Bucureşti
De asemenea concomitent cu activitatea geologică am fost ales politic :
- 1990-1991 : Senator de Bucureşti
- 1991-1992 : Ministru al Mediului
- 1996-2000 : Senator de Braşov

6
Activitate didactică
Imediat după terminarea facultăţii în 1949 am fost numit asistent la Catedra de
Geologie a Universităţii Bucureşti, unde am funcţionat ca asistent, şef de lucrări şi
conferenţiar în intervalul 1949-1961. Între altele, am predat primul curs de Geologie
Structurală şi primul curs de Geologia Cuaternarului la această universitate. În anul 1961,
din cauza unor disensiuni cu conducerea facultăţii, neînţelegând să mă supun unor
inexactităţi ştiinţifice impuse de o falsă ideologie (de exemplu mi s-a reproşat că la cursul
de Geologia Cuaternarului am expus filogenia omului în opoziţie cu canoanele
antropologiei sovietice) şi, pe de altă parte, am refuzat să fac poliţie la căminele studenţeşti
pentru menţinerea ordinii şi moralei proletare. Am fost îndepărtat şi din învăţământ. acuza,
că sunt un duşman al proletariatului muncitor fiind de descendenţă aristocratică (din
Constantin Brâncoveanu pe linie maternă) şi probabil un spion periculos (De unde ştie
atâtea limbi străine ?!).
După evenimentele din 1989, am fost unul din fondatorii Universităţii Ecologice, fiind
numit Decan al Facultăţii de Ştiinţele Naturii (transformată în Facultatea de Ecologie).
Începând din toamna anului 1990 am predat cursul de Geologie dinamică la această
facultate (Lista lucrărilor G - 851, Ş - 224), cel de Geografie Fizică a României (Ş - 480),
Geologia României (G - 934) de Probleme Globale ale Omenirii (G - 1121) şi cel de
Protecţia naturii şi arii protejate (Ş - 254). M-am retras de la Universitatea Ecologică în
anul 2001.
(Notă : numerele în paranteză fac trimitere la "G" pentru ,,Rapoarte, recenzii, texte pentru
interviuri, ecologie, ştiinţă popularizată, turism, referate, personalităţi, necroloage,
politică, materiale pentru congrese, ludice, cuvântări" şi "Ş" pentru ,,Lista lucrărilor
ştiinţifice")

I. ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ

A. Cercetări în domeniul geologiei

Activitatea mea de bază este geologia pe care am exercitat-o timp de o jumătate de
secol (1951-2001), constant în cadrul aceleaşi unităţi de profil, singura în ţară, numită, la
început ”Întreprinderea de prospecţiuni şi laboratoare”, transformată în anul 1960 în
”Institutul Geologic”, nume pe care l-a avut şi înainte de era comunistă. Cu mici
întreruperi am mai lucrat şi pentru alte instituţii ce necesitau cercetări sau avize geologice
(Lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră şi Lucrările pentru Metroul din Bucureşti).
Însă, odată cu cercetările geologice, am avut şi alte preocupări conexe, legate de
cunoaşterea altor aspecte ale Terrei. În cadrul Întreprindeii de Prospecţiuni m-am integrat
efortului general de realizare a hărţilor geologice naţionale, la diferite scări. În primul, au
intrat în vizor zonele cele mai puţin cunoscute geologic sau chiar necunoscute. Mi-am ales
aşadar să studiez şi să cartografiez Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni cu
ramificaţiile sale.

7
1. Cercetări în Munţii Maramureşului

Partea din Munţii Carpaţii Orientali pe care am cercetat-o este situată între graniţa de
nord a ţării, care ne despărţea atunci de URSS, acum de Ucraina, iar la sud de Valea
Vişeului şi în est izvoarele Prutului. Teritoriul muntos, foarte accidentat (vârfuri ce ating
aproape 1900 m) şi văi tăiate profund oferă aflorimente perfecte. Fiind greu accesibil a fost
cercetată de un singur geolog polonez, H.V.Zapalowicz, care a atribuit formaţiunilor
întâlnite vărste care s-au dovedit complet eronate, iar ca structură, vedea o serie de cute
drepte. Imaginea finală pe care am distins-o este complet diferită, atât ca formaţiuni
constituente cât şi ca structură (Ş – 1-3, Ş - 5, Ş - 32)*. Am separat astfel următoarele
formaţiuni :
1. Două serii de şisturi cristaline : una epizonală cu şisturi cloritoase, şisturi cuarstitice
şi calcare cristaline cu gnaise de injecţie şi o serie mezozonală cu micaşiuri.
2. Două formaţiuni aparţinând Werfenianului, una detitrică violacee, urmată de alta
calcaroasă şi dolomitică.
3. Urmează formaţiunile neocomiene, cele mai interesante deoarece au o ciudată
îmbinare de roci sedimentare (şisturi şi calcare negre) cu bazalte în pături centimetrice
(stromatite) descriese pentru prima dată în Carpaţi, de vârstă neocomiană, şi care se
explică prin procese de sedimentare concomitent cu pusee de erupţii de lave bazice de
fund oceanic care au dus la precipitarea calcitului.
4.Urmează alte două serii de fliş : Flişul de Rahov (neocomian) şi Flişul de Corbu
(albiană) echivalente celor similare din restul Carpaţilor Orientali.
Din punct de vedere tectonic am distins şi separat cartografic 4 pânze de şariaj, fapt
inedit deoarece predecesorii care lucraseră în Carpaţii Orientali negaseră o astfel de
structură (S.Athanasiu, I.Atanasiu, I.Băncilă), recunoscută apoi de Mircea Săndulescu. În
Munţii Maramureşului structurile sunt orientate est-vest, iar încălecarea unităţilor este de la
sud spre nord. Am separat următoarele unităţi tectonice :
(Numerele în paranteză se referă la lucrările înscrise în Secţiunea III)
1.Unitatea cristalinului este pânza superioară, constituită din şisturile cristaline şi
cuvertura lor normală de depozite detritice werfeniene (seria violacee) apoi calcarele
albe în plăci. Ea încalecă unitatea următoare, apărând câteodată în petice de acoperire
peste untăţile inferioare ca poziţie tectonică ;
2. Unitatea eruptivului basic este constituită din flişul negru şi eruptivul bazaltic cu
rocile asociate (stromatite), de vârstă cretacică inferioară. Apare ca o fâşie continuă,
dispărând spre Est sub unitatea precedentă, dar şi în ferestrele de sub ea.
3. Unitatea Flişului de Rahov este echivalentă, şi constituţional şi ca poziţie
structurală, cu Pânza Stratelor de Sinaia din Carpaţii Orientali.
4. Unitatea Flişului de Corbu este unitatea inferioară a ansamblului structural şi are
echivalent în Carpaţii Orientali, dar nu cunosc subatasamentul ei aflat dincolo de
graniţa nordică a ţării.
Din acest ansamblu noutatea o aduce flişul negru şi eruptivul bazic neocomian care
nu se cunoaşteau în restul Carpaţilor Orientali, dar apar în Carpaţii Nordici.

2. Cercetări în Munţii Bihor

Unitatea pivot a Munţilor Apuseni, Munţii Bihor, au la Nord, Masivul Vlădeasa, la Est,
Munţii Gilău, iar la Vest, Depresiunea Beiuş. Ei au intrat în atenţia geologilor austrieci încă
din 1863, când sunt menţionaţi, dar au cercetat mai în detaliu din 1965 până în 2006.

8
Numeroşi geologi maghiari au studiat zona şi au publicat studii şi schiţe de hartă, dar, din
păcate, nu a rămas nimic valabil deoarece în regiune există complexe sedimentare similare
de vărste diferite (de exemplu; formaţia werfeniană cu gresii şi şisturi roşii şi formaţia
liasică, sau calcare norine şi tithonice) care au fost confundate. Cercetările întreprinse de
mine cu echipa de tineri geologi de la I.G. au realizat o imagine complet diferită de
precedentele, dar mult mai complicată tectonic (Ş - 4, Ş - 17, Ş - 36, Ş - 59).
Primul fapt important a fost identificarea unui Autohton de Bihor de o serie de pânze
cuprinse sub numele general de Sistemul pânzelor de Codru care se succed în general, de la
sud spre nord, care este şi sensul încălecării. Deosebirile dintre coloanele stratigrafice
dintre unităţile şariate au permis distingerea lor, dar imaginea cartografică este complicată
deoarece liniile de încălecare nu au continuitate, având în vedere că eroziunea a separat
petice de acoperire şi a deschis ferestre tectonice.

α. Autohtonul de Bihor cuprinde următorii termeni: peste şisturie cristaline de Gilău

se dispune un complex roşu-vişiniu cu conglomerate tip Verrucano, cuarţite şi şisturi
(probabil permo-werfeniene), urme de calcare negre şi dolomite tip Guttenstein (Werfenian
superior-Anisian), apoi calcare albe marmoreene (Ladinian-Carniene), Triasicul superior şi
Rhetianul lipsesc. Succesiunea reîncepe cu cuarţite şi şisturi în facies de Gresten (Liasic
inferior), calcare negricioase cu silicifieri (Liasicul mediu şi superior). Jurasicul mediu
începe cu marne cenuşii şi calcare gălbui nodulare (Aalenian), urmează marne şi calcare
roşcate (Bajocian), apoi calcare spatice şi oolitice în facies de Klaus (Bathonian), calcare
marnoase, cenuşii şi negre, şi recifale albe (Callovian-Portlandian). Cretacicul începe cu
bauxite (Valanginian), apoi calcare negricioase (Hauterivian), calcare albe cu pachiodonte
(Barremian, marne şistoase (Apţian), conglomerate şi şisturi de tip fliş (Albian). Cretacicul
superior este prezent prin depozite posttectonice cu conglomerate, gresii, calcare şi marne
în facies de Gosau (Senonian).

β. Sistemul pânzelor de Codru

Autorii mai vechi au recunoscut că în Apusenii nordici au o structură de pânze care
au denumit-o Pânza de Codru, după succesiunea din Munţii Codru-Moma unde sunt bine
dezvoltate. Ulterior s-a constatat, că în Munţii Bihor structura este mai complicată şi că se
pot distinge mai multe serii sedimentare sincrone, dar cu conţinuturi diferite ce aparţin unor
pânze difertite. Pânza de Codru ca atare nu există, ci este vorba de un complex denumit
”Sistemul pânzelor de Codru”, dar fiecare cu suite stratigrafice diferite, şi ca atare, cu nume
diferite. În total se cunosc astăzi 7 pânze, dar nu toate sunt prezente în diferitele unităţi
geografice (Munţii Pădurea Craiului, Bihor, Codru-Moma şi Highiş. În urma cercetărilor
întreprinse de mine şi câţiva colegi, în Bihor şi Codru-Moma am distins următoarele :
În sistemul de Codru succesiunea completă ar fi următoarea, dar, de fapt, în diferitele
pânze apar în Munţii Bihor fragmente din ea. Succesiunea teoretică este următoarea.
În baza seriei sedimentare se află conglomeratele, gresii cu hieroglife, serie tufacee
(Permian), urmată de seria violacee detritică tip verrucano (Werfenian inferior), apoi
dolomite şistuoase (Werfenian superior). Triasicul mediu este reprezentat prin dolomite
cenuşii (Anisian), calcare şi şisturi negre (Ladinian), Triasicul superior prin dolomite albe,
gresii şi calcare cenuşii (Carnian) şi calcare recifale masive (Norian). Jurasicul începe cu
şisturi şi gresii roşii în facies de Kösen, calcare cu brahiopode şi gresii (Rhetic). Urmează
calcare albe şi roşii în faies de Adneth (Liasic inferior). Este o lacună pentru intervalul
Liasicul mediu şi superior, Dogger şi Malm. Sedimentarea începe cu un fliş de tip Strate de
Sinaia şi strate cu Aptychus şi calcare recifale (Valanginian-Hauterivian). Trebuie

9
accentuat că vârstele atribuite sunt în bună măsură pe baza unor cercetări detaliate din toate
unităţile Apusenilor vârstele sunt atribuite, parţial paleontologic dar şi prin echivalarea cu
formaţiunile similare din Alpi.
În ce priveşte tectonica, în Munţii Bihor au fost identificate 7 pânze , unele cu
dezvoltare restrânsă, ceea ce nu permite stabilirea cu precizie a unei succesiuni geometrice.
1). Pânza de Gârda se dispune direct pe cristalinul de Gilău şi cuprinde un pachet
de conglomerate laminate (sernifite), cu şisturi slab metamofozate şi magmatite
acide sunt considerate carbonifere, fiind urmate de complexul roşu-violet detritic al
Werfenianului.
2) Pânza de Ferice (Finiş) începe cu o succesiune de dolomite şi calcare atribuite
Anisianului, urmate de o formaţiune detritică (Noric). Urmează calcare, care cu faună de
Kossen (Rhetic) şi formaţia detritică neojurasică.
Următoarele 4 unităţi tectonice au dezvoltări locale. Ele sunt : (3) P. de Bătrânescu,
(4) P.de Sebişel, (5) P. de Următ şi (6) P. de Vetre (Ş - 138). Următoarea unitate are o mare
dezvoltare; (7) Pânza de Arieşeni are în bază o serie cristalină (Cristalinul de Muncele)
urmat de un pachet de şisturi verzi slab metamorfozat (filite şi şisturi cloritoase)
determinate palinologic ca fiind carbonifere (Visean). Permianul prezintă patru formaţiuni,
toate violacee: seria conglomeratelor laminate, seria gresiilor vermiculare, seria tufacee şi
seria conglomeratelor superioare. Rar apar şi magmatite acide. Urmează
un Werfenian cuarţitic şi rare magmat. Uneori apar calcare şi dolomite.

γ. Pânzele de Biharia sunt situate în sudul şi estul Munţilor Apuseni, sunt patru,
dintre care în Munţii Bihor cunoscute, două sunt separate, două având următoarele serii de
roci metamorfozate: (1) cea mai veche este Seria blastodetritică (sernifite) cu conglomerate
laminate metamorfozate şi cu filite sericitice, de vârstă carboniferă (?). (2) Seria
conglomeratelor de Poiana cuprinzând conglomerate, cuarţite şi filite negre şi verzui
filite şi cuarţite negre, toate afectate de un metamorfism hidrotermal şi (3) Seria neagră cu
filite ce nu au nici o urmă de metamorfism. Ea este atribuită Werfenianului.
Interesantă este structura tectonică a Masivului Bihariei. În partea sudică a Masivului
Biharia peste cristalinul de Biharia blastodetritic, se dispune în serie stratigrafică cele 3
serii prezentate în ordinea de mai sus. În capătul sudic al masivului şi blastodetritică se
termină cu o linie de încălecare peste unitatea inferioară, Pânza de Arieşeni şi apoi
urmează, în sens invers, seriile de mai sus: seria conglomeratelor, dedesubt seria laminate,
apoi dedesubt Seria de Poiana. Această dispoziţie a fost interpretată la început, ca o cută
culcată cu seria sernifitică în ax, dar cercetările mele detaliate au arătat, că de fapt este
vorba de trei pânze suprapuse normal : cea superioară balstodetritică, dedesubt Pânza de
Poiana care stă direct peste Werfenianul pânzei de Arieşeni. În ce priveşte punerea în loc a
pânzelor, cele de Biharia în faza bretonă şi hercinică, iar cele mesozoice în faza alpină
mezocretacică.
Am insistat asupra lucrărilor efectuate în Munţii Bihor, deoarece, aici am lucrat peste
10 ani şi am avut cele mai mari satisfacţii prin faptul că toate concluziile trase au fost
confirmate ulterior.

3. Cercetări în Munţii Codru-Moma. Cercetările întreprinse aici (1957-1983), ale căror

rezultate sunt cuprinse în numeroase rapoarte, au dus la stabilirea succesiunii formaţiunilor
permiene din suita de Codru (atribuite anterior în bună parte Carboniferului), care are
elemente eruptive bimodale. Succesiunea suitei permiene este asemănătoare celei din Pânza
de Arieşeni din Bihor (Ş - 65). Un element nou este prezenţa unui metamorfism alpin

10
(Ş - 163). Am realizat şi o detaliere a formaţiunilor triasice şi orizontarea lor. În Munţii
Codru-Moma, unde se cunoşteau două serii, noi am reuşit să identificăm o a treia, Seria de
Dieva. Pe baza diferenţelor faciale (Ş - 115), am stabilit apoi stratigrafia de detaliu a suitei
de Codru. Identificarea faciesurilor a făcut posibilă compararea lor cu faciesurile alpine ca
de exemplu cu formaţiunile de Schreyeralm, Steinalm, Dachstein, Reifling etc (Ş - 86). Iar
pe baza unui studiu complex paleontologic (micro-macropaleontologic, conodonte şi
palinologie) a fost elaborată o schemă stratigrafică de mare precizie. Separarea diverselor
serii pe baze faciale a permis delimitarea unităţilor ce le cuprinde. Astfel, astăzi cunoaştem
următoarele unităţi: (1) Pânza de Finiş; (2) P.de Dieva; (3) P.de Moma; (4) P.de Vaşcău şi
(5) P. de Coleşti (Ş - 162).

4. Cercetări în Munţii Metaliferi. Cercetările întreprinse în partea de est a unităţii, în

intervalul 1960-1978 ale căror rezultate sunt cuprinse într-o hartă 1:200.000 (Foaia Brad 5)
şi în mai multe foi la scara 1:50.000 (nepublicate). Regiunea s-a bucurat de numeroase
studii realizate de geologii unguri, iar apoi de geologii români, care au realizat şi mai multe
hărţi geologice (P.Ghiţulescu - M.Socolescu şi M.Ilie), iar după 1960 de M. Lupu,
M.Borcoş, S.Bordea, Gh.Mantea şi alţii. Din datele cunoscute reiese că Apusenii sudici, cu
caracter eugeosinclinal, cuprind o foarte puternică masă de magmatite ofiolitice, urmate de
o suită sedimentară ce poate recunoaşte o evoluţie geosinclinală, cu formaţiuni calcaroase
(Neojurasic-Neocomian, formaţiuni de fliş (Barremian-Apţian), formaţiuni de Wildflysch
(Albian) şi formaţiuni de molasă (Neocretacic). În Senonian se manifestă un magmatism
subsecvent hercinic (banatite).
La diferite nivele apar olistostrome cu olistolite de calcare, uneori de mari dimensiuni
(Ş - 87). Interpretate de M.Ilie ca petice de acoperire, am demonstrat că de fapt sunt blocuri
desprinse dintr-o faleză calcaroasă şi sedimentate în wildflysch.(Ş - 87). Am distins însă şi
formaţiuni de fliş cretacic. Formând pânze (seria de Feneş şi cea de Meteş) bazate pe
documente paleontologice şi micropaleontologice. De asemenea am reuşit cu M.Dimian
identificarea unui mare număr de structuri sedimentare ce caracterizează diferitele serii de
fliş, acestea fiind primele studii sedimentologice efectuate în Munţii Apuseni (Ş - 134). În
sfârşit, într-o lucrare de sinteză am arătat pentru prima dată natura de fund oceanic al
ofiolitelor cu care se deschide un eugeosinclinal, ce ne permite echivalarea formaţiunilor de
aici cu cele din Alpi, ca de exemplu comparaţia Stratele de Feneş cu cea de Schistes lustrés
din Alpi (Ş - 85) această observaţie permiţând toate interpretările ulterioare ale evoluţiei
Carpaţilor.

5. Lucrări de sinteză . Rezultatele dobândite în cercetările din Munţii Apuseni au stat la

baza a numeroase sinteze, la diferite nivele (Triasic, Jurasic, Cretacic) cu diverşi
colaboratori. Astfel, pentru Munţii Apuseni nordici prima sinteză realizată vreodată
(Ş - 135) este şi astăzi o paradigmă tectonică, căreia i-au fost aduse doar completări, mai
ales în ceea ce priveşte corelarea unităţilor dintre M-ţii Bihor şi Codru, precum şi
mecanismul şariajelor (G - 440, Ş - 157). Datele acestea stau la baza tratării din
importantele monografii dedicate Munţilor Apuseni (Ş - 108), dar şi a sintezelor de largă
respiraţie, cum este Geotectonica României de M.Săndulescu.
O încadrare mai largă a Munţilor Apuseni în ansamblul tectono-magmatic al
Carpaţilor a fost posibilă datorită datărilor de vârstă izotopică (Ş - 165) şi a studiului
forajelor din Câmpia de Vest (Ş - 117). La nivel şi mai general, datele obţinute de mine în
urma cercetărilor din Munţii Maramureşului şi Munţii Apuseni au fost incluse în sinteze
privind depozitele carbonifere din 1964 (Ş - 58), formaţiunile paleozoice în general (Ş - 95)

11
şi cele mezozoice (Ş - 96), iar din punct de vedere tectonic, în lucrările de ansamblu asupra
structurii teritoriului (Ş - 143). O importantă lucrare este cea privind paleogeografia
Triasicului din estul Europei.

6. Tectonica globală reprezintă marea revoluţie în ştiinţele despre Pământ, cunoscută mai
ales sub numele de Tectonica plăcilor. Am preferat totuşi, pe cel de ,,Tectonică globală”,
deoarece se referă la toate procesele ce afectează globul în întregul lui şi înglobând toate
procesele ce îl influenţează şi-l animă, dar urmăreşte şi toate elementele lui caracteristice
(de la gravitaţie, termalitate, vulcanism, seismologie), până la orogeneze şi paleogeografie.
Tectonica globală reprezintă o revoluţie în geologie, comparabile cu teoria evoluţiei a lui
Darwin în biologie. Lansată în lume în anii ’60 ai secolului al XX-lea, am făcut cunoscute
rezultatele ei încă din 1969, prin conferinţe şi articole de informare (G - 363, G - 446, G -
497, G - 657), într-o vreme când nu i s-a acordat nicio crezare. Am aplicat-o la stuctura
Carpaţilor în colaborare cu colegii italieni în 1973, într-o publicaţie americană (Ş - 128). La
comunicarea mea prezentată la Institutul Geologic în 1974 (G - 389), la discuţii am avut o
opoziţie acerbă din partea majorităţii colegilor, dar care după doi ani erau convinşi, că ea
reprezintă viitorul. În continuare, m-am ocupat de difuzarea noilor idei în cercuri cât mai
largi prin conferinţe şi articole şi prin broşuri, prezentând şi date cronologice ale proceselor
magmatice (Ş - 160, G - 584), şi un glosar de termeni specifici. Poziţia structurală a
Carpaţilor în cadrul ansamblului european m-a dus la o interpretare personală (Ş - 141),
preluată în 1976 de geologul american Burchfiel (Ş - 142), şi am oferit în 1985, o explicaţie
(în premieră la acea dată) pentru geneza lanţului vulcanic Gutâi-Harghita şi a focarului
seismic Vrancea (Ş - 101), şi am colaborat cu geofizicieni la prima fundamentare
paleomagnetică a mişcării plăcilor în Carpaţi (G - 293) şi la datarea a magmatismului prin
metoda K – Ar.
În urma conferinţelor asupra aplicaţiei tectonicii globale la structura Carpaţilor,
prezentate în 1973 la Viena, Geneva, Zürich, Fribourg, am fost invitat la Universitatea din
Geneva, să predau un curs pe această temă în anii 1974, 1976 şi 1978, aceasta urmând
să reprezinte primul curs de tectonică globală prezentat la o universitate europeană. Din
cauza opoziţiei făcute de conducerea Ministerului Geologic, nu mi s-a aprobat ieşirea din
ţară. Este motivul pentru care nu am putut răspunde nici invitaţiilor făcute de a prezenta
conferinţe privind tectonica şi structura României la Universitatea din Florenţa (1975) şi la
Universitatea din Karlsruhe (1978). De abia în 1984 am putut răspunde invitaţiilor similare
ale Institutului de Fizica Pământului de la Potsdam în 1986, ale Universităţii din
Greifswald (RDG) în 1987 şi ale celei de la Basel (1988).
După studii îndelungate şi o amplă documentare, am început să elaborez o vastă
sinteză intitulată Tectonica globală, din care au apărut volumul I (de 625 pagini în 1983)
(Ş - 166) şi vol.II (de 490 pagini în 1989) (Ş - 183). Este cea mai amplă sinteză concepută
de un singur autor asupra problemei acesteia realizată până acum în lume. Volumul II
cuprinde o nouă integrare a orogenezei în conceptele tectonicii globale prin distingerea a 14
tipuri de orogene şi a 5 tipuri de geosinclinale. Din păcate, aceste idei inovatoare au rămas
necunoscute de geologii din străinătate, traducerea celor două volume nefiind permisă de
autorităţile comuniste de atunci (CNST).

7. Activitatea în domeniul geologiei aplicate.

În decursul timpului, am fost implicat în diverse lucrări de geologie economică, cum ar
fi evaluarea rezervelor pentru fabrica de ciment de la Cernavodă, cercetarea mineralizaţiilor
din valea Taiţa, a cuarţitelor din Dobrogea, a bauxitelor din Munţii Bihor, a aurului din

12
zona Ighiu, a cuprului din Platoul Vaşcău, etc., toate concretizate în rapoarte aflate la
Institutul Geologic şi la Ministerul Geologiei.
În domeniul geologiei tehnice am elaborat studii geologice pentru Canalul Dunăre-
Marea Neagră (varianta 1949-1953 unde am fost, geolog şef de sector), a metroului din
Bucureşti (varianta 1953, geolog şef) (G - 33) şi am fost consultat în probleme de geologie
tehnică şi hidrologie carstică pentru sistemul hidroenergetic Valea Drăganului-Valea
Iadului (1982-1984), a uzinei chimice de la Giurgiu (1977-1980), a termocentralei de
şisturi bituminoase de la Anina (1986) etc.
Cu ocazia cutremurului din 1977, am făcut parte din Comisia CNST interministerială
(G - 463, G - 465, Ş - 177) fiind coautor la raportul final, apoi am fost cooptat de instituţii
internaţionale ICROM (organism UNESCO), pentru a preda cursuri la Roma şi Skopje cu
teme privind conservarea monumentelor istorice faţă de calamităţile geologices (Ş - 104).
M-am ocupat de asemenea, de zăcăminte metalifere, de inundaţii pentru Smithsonian
Institution (Ş - 116) şi am scris un studiu despre exploatarea de aur de la Roşia Montană,
dovedind imposibilitatea extragerii lui. Lucrare, nepublicată, a fost distribuită, printată
forurilor responsabile şi cred că a avut un rol în sistarea lucrărilor (G - 1149).

8. Coordonarea activităţii de editare a hărţilor geologice. În afara participării directe la

realizarea unor foi din Harta geologică a României, la scările 1:500.000 (2 foi), la
sc.1:200.000 (2 foi), la sc.1:100.000 (2 foi) şi la sc. 1:50.000 (11 foi), până în 1972 am
coordonat, cu un colectiv, activitatea generală de editare a hărţilor geologice (G - 244) şi în
special a Hărţii geologice 1:200.000. Am elaborat de asemenea standardele de stat în acest
domeniu. Sunt coautor la broşurile explicative pentru Harta geologică la sc.1 : 1.000.000 şi
pentru foile Brad şi Sighet.

9. Conceperea şi realizarea Muzeului Naţional de Geologie.

Un loc important în activitatea mea de geolog l-a avut proiectarea, realizarea şi
conducerea Muzeului Naţional de Geologie, situat în clădirea istorică a Institutului
Geologic din Bucureşti (1985-1990). Gândit ca ilustrarea unui tratat de geologie (Ş - 257),
el a fost considerat de vizitatorii străini ca cel mai complex şi didactic muzeu de geologie
din lume, fiind o adevărată carte de învăţătură.

B.Cercetări în domeniul geografiei

I.Carstologie şi speologie.

Deoarece majoritatea activităţii geologice a fost efectuată în zone bogate în calcare,

pentru înţelegerea mai profundă a formaţiunilor şi structurii lor am fost nevoit să abordez şi
studiul proceselor carstice. Pe lângă observaţii privind hidrologia şi morfologia terenurilor
calcaroase, reputate mai ales pentru bogăţia lor în peşteri. Ca atare m-am interesat şi de
acestea devenind un speolog pasionat, investigând mai ales mecanismele care regizează
formarea lor şi elementele morfologice specifice, aducând elemente noi de cunoaştere
ştiinţifică. Experienţa şi bogăţia de informaţii au fost dobândite prin cercetarea a peste 120
peşteri (în ţară şi străinătate), având la activ explorarea în premieră a aproape 100 km de
goluri subterane.
Am scris numerose note descriptive (Ş - 7, Ş - 46, Ş - 47, Ş - 61, G - 150, G - 442,
G - 659), dar observaţiile cumulate mi-au permis să cunosc totalitatea proceselor şi a

13
formelor specifice pe care le prezint mai jos, poate cam didactic, dar necesare având în
vedere lipsa unor lucrări complete şi cu termeni folosiţi acum în textele de specialitate.

(1) Hidrografia terenurilor calcaroase. Cine urmăreşte un pârâu sau râu curgând pe
un teren impermeabil (conglomeratic, grezos, argilos, etc.), constată că dispare sub pământ
dacă întâlneşte un masiv calcaros deoarece calcarele sunt dizolvate de apă şi sunt brăzdate
de o reţea de fisuri şi diaclaze în care pătrunde apa de suprafaţă şi le lărgeşte prin dizolvare.
Este începutul unei reţele hidrografice subterane. Aşa se face că suprafaţa unui masiv
calcaros este lipsită de o reţea hidrografică, apele curgătoare neajungând să se întâlnească
şi să conflueze. În subteran însă, există râuri ce curg pe galerii şi care primesc afluenţi, tot
subterani. Am explicat confluenţele subterane printr-un proces pe care l-am numit
succţiune vacumatică constând din mecanismul următor (Ş - 6). Râul principal curgând
sub presiune, adică umple complet galeria, o lărgeşte prin dizolvare şi dacă întâlneşte fisuri
sau diaclaze umplute cu apa pătrunsă de la suprafaţă, aceasta este suptă de râul principal.
Atragerea acesteia determină o descărcare permanentă a apei din fisură, ea devenind un
afluent subteran. Curgerea permanentă prin el poate duce la destuparea unei fisuri
secundare ce devine şi ea un afluent. Cu timpul se poate dezvolta o întreagă reţea
subterană (Ş - 67), cum se cunosc la toate peşterile mari din lume.
Lucrând mai bine de o jumătate de secol pentru realizarea hărţilor geologice ale ţării
(autor şi coautor la 15 foi la diverse scări, a fost inevitabilă abordarea regiunilor calcaroase,
cunoscute şi sub numele de carstice, care prezintă particularităţi unice datorită faptului că
apa dizolvă calcarele. Rezultatul este un relief ciudat în care se îmbină formele pozitive şi
formele negative (văi în canion şi, reţea hidrografică dezorganizată), Acest relief are o
particularitate, în adâncul masivelor calcaroase se află goluri naturale, peşterile. Acestea
constituie o lume aparte, cu reliefuri mirifice sau abisuri fioroase, cu legi proprii de
evoluţie, cu condiţii de mediu extreme precum întunericul veşnic, temperaturi scăzute,
umiditate mare. În ciuda acestor adversităţi, peşterile au vieţuitoare specifice ce au atras
numeroşi cercetători, figura dominantă fiind de departe cea a savantului român Emil
G.Racoviţă.
„În literatura ştiinţifică românească nu a existat un tratat de speologie fizică, meritul
important îi revine în această privinţă domnului Marcian Bleahu, care în a doua jumătate al
secolului al-XX-lea a pus bazele speologiei fizice, disciplină paralelă cu biospeologia, pe
baza vizitării şi studierii a zeci de peşteri din România şi de peste hotare. În numeroase
lucrări au fost stabilite legile de dezvoltare a terenurilor carstice, a peşterilor, a fost stabilită
nomenclatura formelor specifice carstului şi procesele care le generează.”1
M-am preocupat în mare măsură şi de formele de la suprafaţa pământului, exocarstul şi
cele din interiorul masivelor calcaroase, endocarstul.

(2). Relieful endocarstic. Peşterile sunt celebre pentru frumuseţea decoraţiilor

interioare, rezultate datorită acţiunii de dizolvare şi depunere a calcarului de către apele ce
circulă prin spaţiile subterane. Ele se clasifică tocmai după această acţiune dublă.

α Acţiunea de dizolvare duce la îndepărtarea unei tranşe din calcarul care mărgineşte
golul. În felul acesta iau naştere următoarele forme :
a. Punţile ce unesc cei doi pereţi ai galeriei sau sunt doar arcade între două goluri
săpate într-un perete.

1
Citat din recomandarea d-lui Ioan Povara pentru alegerea ca Membru de onoare al Academiei Romane

14
 b. Septele care sunt lame de calcar separate prin, coroziune de calcarul înconjurător,
ele putând fi de tavan, ce atârnă ca o draperie, de podea, o lamă ce proieminează din sala
galeriei, sau laterale, lame care ies din perete ca un decor de teatru.
c. Cupolele, excavaţii circulare în tavan săpate de apa râului când umplea în întregime
galeria şi dizolva tavanul prin curgere turbionară.
d. Sălile subterane, marile goluri ce se află pe traseul galeriilor, care de la simple
lărgiri pot avea dimensiuni impresionante, atât ca diametru dar mai ales ca înălţime.
Ele se găsesc de obicei la întâlnirea a două galerii. Fiecare aducând zestrea sa de apă
cu grade diferite de mineralizare, sporesc puterea de dizolvare a calcarului mărind golul.
Dar totul se întâmplă în regim de curgere sub presiune, când el era umplut complet de apă.
Mecanismul de dizolvare a calcarului de jos în sus stă şi la avene, la care pătrunderea apei
de suprafaţă, eventual formând o cascadă, nu poate decât să mărească cavitatea, dar nu să o
creeze (Ş - 110, Ş - 129).
e. Linguriţele sunt scobituri de 5-10 cm săpate în pereţi sau pe podea şi au
marginile asimetrice, o pantă mai abruptă şi alta mai domoală indicând direcţia de curgere a
apei.
f. Hieroglifele sunt mici şănţuleţe de ordinul milimetrilor care marchează vine de
calcit ce străbat calcarele şi pe care apa de prelingere pe suprafeţele dezgolite ale rocii le-a
scobit prin dizolvarea mai uşoară a calcitului din vine.

β Acţiunea de depunere ale calcarului. Apa care curge la suprafaţa pământului

este totdeauna mineralizată având printre alte minerale şi carbonat de calciu dizolvat.
Pătrunsă într-o galerie de peşteră CO² - ul iese din soluţie şi se depune carbonatul de calciu
sub forme diferite de calcar. Am studiat şi clasificat diferitele forme de depunere cuprinse
sub numele general de speleoteme (Ş - 161).
a. Stalactitele sunt ţurţuri ce atârnă din tavanul galeriei marcând existenţa unei fisuri
pe care a pătruns apă de la exterior. Apa ieşind depune calcarul sub forma unui tub vertical
la capătul inferior aflându-se picătura de apă. Dacă apa este în surplus curge pe dinafara
tubului îngroşând stalactita.
b. Vălurile sunt plăci de calcar ce atârnă din tavan marcând o fisură lungă ce sunt
ondulate ca un fanion bătut de vânt. Stalactitele au un canal central ca o macaroană.
c. Stalagmitele sunt acumulări de calcar din depus din căzute de sus. Ele nu au canal
central şi depunerile succesive de calcar le îngroaşe luând forma conică de căpiţă de fân,
putând ajunge să formeze adevărate bariere. Un caz special îl prezintă stalagmitele sub
forma de ,,coloanele tip Brâncuşi” cu porţiuni mai groase în alternanţă pe verticală cu altele
mai subţiri. Am descris în premieră stalactitele arenacee formate din granule de nisip
aglutinate cu calcar.
d. Cristalictitele sunt cristale de calcit pur, alb, translucide, formate de apa ce curge
pelicular pe suprafaţa externă şi neprelingându-le gravitaţional cresc în toate direcţiile
formând adevărate buchete de flori cu petale aciculare.
e. Perlele de cavernă sunt bile de calcar de 1-3 cm diametru ce se găsescv de obicei
în marmite. O bilă este formată prin depunerea succesivă de calcar din apa
peliculară de pe suprafaţa ei, apă provenind din picăuri căzute din tavan din stalactite.
Impactul căderii mişcă bila care rotindu-se creşte sferic din picăturile căzute din tavan.
γ Acţiunea de erodare este prezentă în cazurile unde apa în mişcare modelând patul pe
care curge.
a. Terasele şi banchetele care se află uneori în lungul pereţilor galeriilor marchează
vechiul nivel de curgere a apei care, erodându-şi patul de curgere s-a adâncit până la

15
nivelul actual. Sunt galerii ce au banchete în lungul pereţilor la mai multe nivele suprapuse
şi ele se datorează schimbărilor climatice, după cum se va arăta mai departe.
b. Marmitele sunt scobituri circulare în talpa galeriei şi se datorează eroziunii
turbionare a pietrelor şi nisipului transportate de râul subteran. Scobiturile rotunjite din
pereţii galeriilor indică vechi nivele la care s-au format marmite.

(2). Relieful exocarstic este şi el foarte special din cauza solubilităţii calcarului, dar şi al
durităţii lui. Am distins astfel câteva forme specifice.
a. Masivele calcaroase se impun în peisaj ca proeminenţe deoarece rocile care le
înconjoară un masiv de calcare compacte şi dure a fost degajat de rocile mai moi prin
erodarea lor. Eroziunea diferenţială face ca masivele de calcare să se impună în peisaj cu
pereţi albi vertiginoşi, tăiate de văi cu versanţi verticali (chei), scobituri de nişe cu arcade
(abriuri), iar suprafeţele netede ale masivelor ciuruite de pâlnii rotude de adâmcimi uneori
de mai mulţi metri (doline) sau puţuri de zeci de metri (avene). Suprafeţele netede de
calcar, orizontale sau puţin înclinate, sunt brăzdate de şanţuri centimetrice separate de
crestuliţe (lapiezuti), sculptate de apa ce a curs pe suprafaţa netedă de calcar.
b. Pierderile de apă reprezintă acţiunea obligatorie prezentă la toate terenurile
calcaroase de terminare a unui curs de apă ajuns la un masiv calcaros. Apa dispare brusc în
pământ sub diferite forme : într-un perete de calcar, la care a ajuns curgând pe un pat de
roci impermeabile. Dispariţia are loc pe o crăpătură (fisură, diaclază), loc denumit ponor,
sau poate fi gura unei peşteri, sau într-o acumulare de apă adunată la piciorul masivului de
calcar (pierdere cu lac), sau dispare într-o dolină sau se prăbuşeşte cu o cascadă într-un
aven. În sfârşit, apa dispare uneori în patul său format de aluviuni înainte de a fi ajuns la
masivului de calcar, semn că roca solubilă se află sub patul de curgere a apei. Procesul de
pierdere a râurilor în masivele calcaroase l-am denumit captare carstică (Ş - 6), iar
rezultatul este dezmembrarea unei reţele hidrografice de suprafaţă, apele dispărând
individual dar, prin procesul de sucţiune, are loc o reorganizare subterană a ei (Ş - 65). De
remarcat că întregul proces de sucţiune are loc de jos în sus, dinspre aval spre amonte.
c. Văile cu trepte antitetice. Un râu curge, cum s-a spune popular ,,de la deal la
vale”datorită gravitaţiei, Patul de curgere este o pantă descendentă continuu, cu rupturi
transversale determinate de o ruptură tectonică sau o piedică de corp străin (bolovani,
arbori căzuţi) peste care trece şi face o cascadă. O vale carstică prezintă adesea o piedică
transversală, o denivelare pozitivă, o treaptă cu care apa nu trece, dar dispare la piciorul
barajului. Dispariţia ei indică faptul că este vorba de un ponor sau alt tip de pierdere a apei.
Aval, dincolo de baraj forma de vale continuă şi apa reapare într-un izbuc sau ca prelingere
lentă, dar este posibil să apară o altă treaptă cu pierderea râului etc. Am denumit forma ca
vale cu trepte antitetice şi se explică prin fragmemtarea unei văi continuie de o succesiune
de pierderi succesive din aval spre amonte, după fiecare treaptă apa care reapare îşi
adânceşte patul şi creează o vale, scăzând în altitudine din amonte spre aval.
d. Carstoplenele. În munţi se află suprafeţe plane modelate de ape curgătoare în faze
tectonice anterioare numite peneplene. Ele sunt formate prin eroziunea apelor de suprafaţă
timp îndelungat într-un ciclu climatic anterior când munţii erau la nivelul mării. În
masivele calcaroase un astfel de proces ar fi fost imposibil, deoarece pe calcare curgerea
unor râuri de suprafaţă nu există, ele fiind captate subteran. După exondare în alt ciclu
tectonic, suprafaţa de calcare a fost modelată carstic dar în perioada glaciară apa ajunsă pe
suprafaţa calcaroasă a acoperit-o cu un pergelisol şi a astupat cu ghiaţă fisurile din rocă.
Întreaga suprafaţă a fost acoperită de ghiaţă care, după topirea ei, a rămas un strat de
materiale detritice cărate de ghiaţă, semnificative fiind galeţii care, în târârea lor de către

16
ghiaţă, au suferit o modelare specifică. Pe suprafaţa impermeabilă s-a organizat o reţea
hidrografică normală, dendritică ce, după topirea gheţii în postglaciar, a rămas pe suprafaţa
masivului de calcare, acum netezită, unde râurile au moştenit traseul de pe substratul
impermeabilizat sau au căzut pradă capturii carstice dispărând înainte de a ajunge la
masivul de calcar vizibil la zi. Am insistat asupra acestui mecanism de formare a
peneplenelor formate pe calcar pe care le-am denumit carstoplene (Ş - 109, Ş - 120)

(3) Paleocarstul. Pe calcar în condiţii climatice speciale se formează un sol roşu, terra
rossa. Există profile geologice în care alternează strate de calcare cu strate de sol roşu
indicând variaţii climatice. Există şi cazuri de forme carstice acoperite de un strat roşu sau
fisuri umplute de argilă roşie. Prezenţa lor indică o schimbare de climat fie
sindeopoziţional fie postdepoziţional important pentru stabilirea paleoclimatice. De fapt, de
acest produs al alterării calcarelor este legată şi formarea bauxitelor cantonate de obicei în
doline umplute cu minereu. Prima lucrare de sinteză asupra paleocarstului din România
(Ş - 184), l-am făcut analizând prezenţa lor în toate unităţile geologice, pe vârste, poziţia
stratigrafică şi tectonică, într-un studiu preliminar şi într-un volum internaţional apărut în
străinătate (Ş - 185).

(4) Lucrări de sinteză privind carstul şi peşterile

α. Tratate de morfologie a carstului realizate pe baza experienţei câştigate în
explorarea peşterilor şi a carsturilor din diverse părţi ale Europei. Ea mi-a permis să
elaborez un tratat intitulat Morfologia carstică (Ş - 136), considerat în străinătate a fi una
din cele mai complete şi detaliate tratări ale subiectului. A fost distinsă cu Premiul
Academiei Române ,,G.M.Murgoci” în 1974 şi propusă a fi tradusă în Marea Britanie şi
SUA, traduceri nerealizate din cauza opreliştilor puse de autorităţile comuniste. Am
elaborat încă o carte de sinteză, privind atât exo- cât şi endocarstul, ,,Relieful carstic”
(Ş - 164). .
β. Lucrări privind peşterile şi speologia în România
Am elaborat cu colaboratori, un amplu studiu asupra peşterilor din Oltenia şi Munţii
Mehedinţi, volum apărut la Paris (Ş - 89), altul privind inventarul speologic al Munţilor
Bihor (Ş - 468). Prima sinteză asupra tuturor peşterilor din România am realizat-o în
fruntea unui mare colectiv (G - 441) şi ulterior un catalog al lor (G - 443). În ce priveşte
zonele carstice, primele sinteze de ansamblu sunt în mai multe lucrări (G - 148, Ş - 62, Ş -
67, Ş - 68, Ş - 122), ultima apărută într-un volum internaţional. De amintit şi lucrările
privind istoria şi viitorul speologiei româneşti (G - 674, G - 965).

II. Probleme de geomorfologia şi geologia Cuaternarului.

În afara carstologiei, care este o ramură a geografiei fizice, m-am ocupat şi de

paleoclimatologie studiind relaţia dintre unele elemente de relief şi climatul din timpul
ultimei glaciaţii şi din postglaciar. Au fost patru direcţii de cercetare :

1. Relieful glaciar din Masivul Mihailecu-Farcău din Munţii Maramureşului indică după,
orientarea căldărilor şi văilor glaciare, că vântul dominant de altitudine din timpul ultimei
glaciaţii a fost cel de vest, nu din est (Crivăţul) cum se consideră în general.
2. Profilul transversal al galeriilor de peşteră se prezintă uneori cu lărgiri şi strâmtări,
ultimele formând terase. Ele sunt explicate drept consecinţa variaţiei debitului râului ce a

17
generat galeria şi care reflectă alternanţa fazelor climatice calde şi reci, primele ducând la
lărgirea galeriei şi cele reci la strâmtarea lui şi a formării teraselor.
3. Măsurătorile morfometrice de galeţi din Munţii Bihor (Zona Padiş), denotă o fasonare
în condiţiile existenţei unui pergelisol în perioada ultimei glaciaţii (Ş - 60). Este prima
utilizare la noi în ţară a măsurătorilor morfometrice de galeţi.
4. Forma coloanelor de ghiaţă din Gheţarul Scărişoara, cu lărgiri şi gâtuituri (coloane tip
Brâncuşi, este considerată a reflecta alternanţa creşterilor în climat cald (lărgirile) cu
creşterile în climat rece (strangulările). Comparând aceste forme cu cea a galeriilor de
peşteră săpate în regim freatic (cu lărgiri şi strangulări în secţiune transversală), am dedus
momentele de adâncire puternică a apei cu debit ridicat vara (lărgirile) şi săpare lentă, cu
debite scăzute iarna (strâmtările, cu terase), ceea ce permite datarea evoluţiei morfologice
şi paleoclimatului.
5. Procesul schiţat la punctul 3 se aplică şi la scara galeriilor de peşteră care prezintă
lărgiri urmate pe verticală de strâmtări. Primele indică un debit mai mare al râului care a
dizolvat pereţii galeriei iar strâmtările debite mai scăzute. Debitele fiind în funcţie de
regimul climatic, variaţiile lor sunt un indicator al modificărilor climatului, morfologia
galeriilor permiţând datări şi corelări paleoclimatice, factor important pentru evoluţia
geografică a regiunii.
6. Studiind resturile de moluşte din mortarul zidurilor de la cetatea Histria, am constatat
că există moluşte de apă sărată şi de apă dulce. Primele reprezintă momentul când zidurile
erau scăldate de apa mării, celelalte momentul când depunerile de nisip ale grindului
Chituc au oprit legătura cu marea formându-se golful Sinoie cu apă dulce, moment ce poate
fi datat prin documentele arheologice.

C. În domeniul ecologiei
I. Ocrotirea naturii şi a mediului. Ca bun cunoscător al munţilor şi geologiei ţării, am
considerat că este o datorie cetăţenească să mă implic în problema protecţiei naturii. În
acest sens am semnalat locuri deosebite ce trebuie protejate (Ş - 7, Ş - 46, Ş - 47, G - 131,
Ş - 61), am făcut un proiect pentru realizarea importantului Parc Naţional al Munţilor
Apuseni (Ş - 20, Ş - 208), luptând timp de peste 40 de ani pentru această idee, ce s-a
realizat greu din cauza neînţelegerii arătate de forurile conducătoare ce au optat pentru
ridicole interese economice (G - 744). Am arătat care este pericolul exploatărilor pădurii
(G - 521), a turismului (G - 685, G - 758) pentru peisajul natural (G - 521), am discutat
impactul pe care îl are producerea energiei asupra mediului ambiant (G - 515, Ş - 195).
Rezervaţiile naturale geologice din România au făcut obiectul unei cărţi de sinteză de 230
pagini apărut în 1976 (Ş - 144), iar rezervaţiile naturale din Bucovina a unei plachete de 54
pagini bogat ilustrată (G - 1132), a numeroase articole şi a unui volum de 509 pagini apărut
în 2004 initulat ,,Arca lui Noe în Secolul XXI’’, privind ariile protejate din punct de vedere
teoretic
(Ş - 125). Am extins-o apoi într-o nouă ediţie prezentând pe larg problema ocrotirii naturii,
legislaţia românească a protecţiei naturii în România şi integrarea ei în cea a Uniunii
Europene, într-un volum de peste 600 pagini ”Arii protejate şi protecţia naturii” (Ş - 258)
care cuprinde şi prezentarea celor 30 de parcuri, naturale, geoparcuri şi Rezervaţii ale
Biosferei din ţară. (volumul apare în 2016. Implicat în ultimul timp în ,,Afacerea Roşia
Montană” dezvăluind marea excrocherie pe cale de a fi făcută de străini în detrimentul
economiei naţionale, pericolele ecologice legate de proiect de exploatare a aurului în patru
cariere şi de distrugerea unor documente arheologice unice în lume (sub tipar).

18
 Am extins ideea de ecologie asupra întregii sfere de activitate umană, respectiv asupra
raportului om-locuire (G - 738), asupra laturii sociale (G - 752, G - 770, G - 815, G - 816)
şi am avut o contribuţie importantă la prezentarea României la marele Congres ONU de la
Rio de Janeiro (G - 852, Ş - 199) şi la altele privind protecţia mediului (G - 610, G - 812,
G - 815, G - 816, G - 856, G - 857, G - 860, G - 861).

II. Fundamentarea filosofică a Ecologiei politice. După evenimentele din 1989, am

optat imediat pentru o politică ecologistă, acest curent corespunzând cel mai bine
aspiraţiilor şi preocupărilor mele de o viaţă, de cunoaştere şi ocrotire a naturii şi a mediului.
Nu m-am oprit doar la o activitate de militant activ, ci m-am aplecat mai ales asupra laturii
ideologice, încercând prin numeroase contribuţii (conferinţe, articole, cărţi, prelegeri
universitare) să fundamentez filosofia mişcării şi a politicii ecologiste. Pe această linie se
înscriu articole şi studii de prezentare generală (G - 935, G - 988, Ş - 217, Ş - 222, Ş - 232),
de aprofundare a câte unui aspect particular, cum ar fi cel privind societatea civilă (G - 818,
G - 857, G - 914, G - 937), filosofii ecologişti (Ş - 235), ecologia din punct de vedere etic
(G - 858, G - 912, G - 936, G - 939, Ş - 221), economic (Ş - 198, G - 863, G - 864, G -
986), dezvoltarea durabilă în lumina ecologiei (G - 935, G - 938, G - 969), raportul
ecologie-cultură (G - 912), învăţământul ecologic (G - 940, G - 941, G - 976, G - 1054). O
parte din articole, discursuri şi eseuri ecologice sunt adunate într-un volum intitulat
,,Ecologie-natură- om”(Ş - 233), iar în 2001 am publicat un masiv volum privind ecologia
politică cu toate implicaţiile ei : ,,Priveşte înapoi cu mânie….priveşte înainte cu spaimă”
(G - 1104), considerat a fi baza ecologiei politice la noi în ţară. El a făcut şi obiectul unui
curs predat la Universitatea Ecologică sub titlul ,,Probleme fundamentale ale lumii
contemporane”, sintetizat şi într-un manual de liceu apărut în 2004 (G - 1121).
Important este un masiv volum (630 de pagini) ,,Ariile protejate şi protecţia naturii”
în care sunt expuse problemele generale ale protecţiei mediului şi în special a parcurilor
naturale, cum ar fi scopul acestora, clasificarea lor, rolul lor în menţinerea biodiversităţii,
managementul lor şi sunt prezentate legile prin care sunt create şi gestionate astfel de
parcuri.

D. Elemente de istoriografie a ştiinţelor geonomice

Pentru a nu lăsa ca uitarea să se aştearnă peste realizările marilor înaintaşi, am
considerat că este o datorie civică şi educativă să evoc mari personalităţi ale ştiinţelor
despre Pământ, respectiv ale geologiei şi geografiei. În acest sens am editat ,,Opere Alese”
de G.M.Murgoci, pentru care am scris studiul privind opera sa (G - 52, G - 65, G - 373).
Am evocat apoi figura lui I.Popescu-Voiteşti (G - 544), a lui Victor Corvin Papiu(G - 672),
Emil G. Racoviţă (G - 248, G - 264), Vintilă Mihăilescu (G - 1127), Victor Tufescu
(G - 1138) şi Erich Jekelius (G - 1143) dintre români, iar dintre străini pe Iovan Cvijic
(G - 854), Robert Ficheux (G - 1078) şi Norbert Casteret (G - 700). Tot în domeniul
istoriei ştiinţei am făcut o recapitulare cronologică a speologiei (G - 534) şi a marei
revoluţii reprezentată de tectonica globală
(Ş - 160, G - 584) şi sunt coautor la volumul 2 din Istoria ştiinţei şi tehnicii din România,
volum ce urma să fie editat de Academia Română. Din istoria explorărilor geografiei pot fi
înscrise trei obiective privind cum au fost cucerite cele două dimensiuni extreme ale Terrei.
Primul este dedicat istoriei cuceririi munţilor Himalaya, o sinteză în premieră mondială la
vremea aceea şi pe baza căreia alpiniştii români au cucerit câteva din marile înălţimi ale
Terrei (,,Himalaya, cucerirea giganţilor lumii”) (G - 178).

19
 În al doilea din istoria cuceririi şi cunoaşterii polilor globului pământesc, am detaliat un
capitol dramatic privind Polul Nord prin expediţia lui Nobile (Eseul Cortul Roşu)
Al treilea este o captivantă istorie a etapelor în care a fost împinsă cunoaşterea lumii
subterane, lungimea reţelelor de peşteri şi a profunzimilor tot mai mari a acestora
(,Cuceritorii întunericulu”) (G - 442). Şi tot în domeniul istoriografiei poate fi plasat
volumul ,,Omul şi peştera’’ (G - 148), ce prezintă relaţiile dintre om şi peşteră de-a lungul
mileniilor, de fapt un amplu eseu de cultură şi ştiinţă. În el se află o istorie a arheologiei
(Paleolitic şi Neolitic), începutul artei preistorice în peşteri, a relaţiei dintre peşteri şi
literatură, muzică, religie şi rolul ei în istorie.

E. Preocupări ştiinţifice legate de turism

Ca şi în cazul ocrotirii naturii, am considerat că este o datorie faţă de toţi cei ce doresc
să practice turismul şi mai ales faţă de tineret, să fac cunoscută elemente din experienţa
dobândită în timpul cercetărilor geologice de teren. Aşa s-a născut prima hartă turistică a
Munţilor Apuseni (Ş - 53), ghidul turistic montan ,,Codru-Moma” (G - 495) şi volumele
privind Munţii ,,Bihor-Vlădeasa”, apărute în trei ediţii (G - 198, G - 412, G - 568), ultima
fiind considerată ca cea mai bună monografie turistică montană apărută până acum la noi în
ţară. Experienţa dobândită m-a condus şi la consideraţii de ordin teoretic-ştiinţific privind
turismul în Munţii Apuseni (Ş - 113, G - 329), în peşteri (Ş - 111) şi peste hotare (G - 720),
precum şi relaţia dintre turism şi mediu (G - 300, Ş - 203).

F. REALIZĂRI IMPORTANTE (sinteză)

1. În domeniul geologiei
- Autor singur şi cu colaboratori a hărţiilor geologice ale ţării : 5 foi scara 1:200.000 ;
2 foi scara 1.100.000 ; 11 foi scara.1.50.000 ; 2 foi din Harta hidrogeologică
1:50.000. Am coordonat realizarea integrală a Hărţii geologice a României la scara
1:200.000 (în total 51 foi).
- Autor (unele cu colaboratori) a 10 volume şi a 60 lucrări ştiinţifice.
- Am stabilit stratigrafia şi structura părţii nordice a Munţilor Maramureşului, Munţilor
Bihor, Codru-Moma şi Metaliferi, identificând noi formaţiuni stratigrafice pe baze
litologice, paleontologice, paleomagnetice şi radiodatări.
- La toate unităţile studiate am evidenţiat, pentru prima dată o structura în pânze de şariaj
şi a unor olistostrome cu olistolite.
- Am aplicat la structura Carpaţilor tectonica plăcilor, deschizând astfel noua cale de
studiere şi înţelegere a structurii teritoriului ţării.
- Am prezentat în două volume toate principiile noii teorii şi am făcut o clasificare a
tipurilor de subducţie şi coliziune între plăci.
- Am proiectat, realizat şi condus Muzeul Naţional de Geologie.

2. În domeniul geografiei (carstologiei, speologiei şi paleoclimatologiei)

- Am evidenţiat procese noi în formarea reţelelor de peşteră (mecanismul de sucţiune
vacumatică şi rolul ei în geneza confluenţelor subterane) ;
- Am explicat geneza sălilor subterane, am propus clasificarea genetică a tuturor
tipurilor de speleoteme, am descris pentru prima dată speleotemele arenacee.
- Am elaborat metodologia de studiere a reliefului exo şi endocarstic în două cărţi

20
 fundamentale, punând bazele speologiei fizice în România.
- Am studiat carstul din M-ţii Apuseni (Bihor şi Moma) şi Platoul Mehedinţi şi am
explorat în premieră circa 130 km de galerii de peşteră împreună cu colegi speologi
şi am pus bazele speologiei sportive prin organizarea Federaţiei de Speologie şi a
Concursurilor Speo-Sport, datorită cărora a crescut în 50 de ani numărul cavităţilor
cunoscute, de la 600 în 1950 la peste 1.300 în 2000..
- În domeniul paleoclimatologiei am efectuat primele măsurători morfometrice ale
galeţilor dovedind existenţa unui pergelisol în M-ţii Maramureşului şi Bihor, iar
prin studiul resturilor de moluşte din mortarul zidurilor cetăţii antice Histria am
stabilit oscilaţiile nivelului mării în Holocen.
- Sunt autorul a 10 volume şi a 25 articole ştiinţifice în domeniul speologiei şi
carstologiei (unele cu coautori).

3.În domeniul ecologiei şi protecţiei naturii

- Am luptat timp de aproape 40 de ani pentru crearea Parcului Naţional Munţii
Apuseni şi am militat continuu, prin publicaţii, conferinţe, radio şi TV, pentru crearea şi
respectarea ariilor protejate şi a monumentelor naturii.
- Am respins, în calitate de senator, ca fiind complet eronat, proiectul legii prin care
se stabileau ariile protejate din România şi am refăcut lista, cu ajutorul specialiştilor
de la Academia Română, Universitatea Bucureşti şi de la alte instituţii, realizând
Legea nr.5/2000.
- Într-un volum apărut în 2004, am expus normele de creare a ariilor protejate şi în
ediţia a 2-a din 2019, am discutat critic legislaţia românească şi încadrarea ei în cea a
Uniunii Europene. Totodată este făcută prima prezentare completă a celor 30
Parcuri Naţionale, Naturale, Geoparcuri şi Rezervaţii al Biosferei şi lista
obiectivelor din România.
- Am aplicat normele ecologiei şi la viaţa socială, bazând pe ele ecologia politică,
elaborând un masiv volum în care se prezintă ideologia ei şi necesitatea de a fi
aplicată pentru salvarea omenirii, fiind astfel întemeietorul ecologiei politice,
ideologul şi doctrinarul ei în România.
- Sunt autorul a 5 volume privind protecţia naturii şi ecologia din punct de vedere
al rolului ce-l are de jucat în viitorul omenirii.

ÎN REZUMAT PENTRU CERCETĂRILE ŞTIINŢIFICE

Sunt autorul a :
- Volume singur ca autor 22 volume
- Volume cu colaboratori 9
- Hărţi geologice cu colaboratori 11 foi
- Articole ştiinţifice 169
- Lucrări apărute în străinătate 52

21
 G. LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE
(notate cu s publicate în străinătate, subliniate- volume)

1952

1. Cercetări geologice în regiunea Băiuţ (Baia Mare), (în colaborare cu R.Dimitrescu),

D.d.S. Comitetul Geologic, vol..XXXIX (1951-1952), pp. 48-54.
2. Cercetări geologice în Valea Vişeului şi în împrejurimile Săcelului (Maramureş),
(în colaborare cu D.Patrulius şi R.Dimitrescu), D.d.S. Comitetul Geologic, v.XXXIX
(1951- 1952), pp.96-113.
3. Études géologiques dans la région Cavnic-Jereapăn-Băiuţ - (în colaborare cu
R.Dimitrescu), C.R. Comitetul Geologic, v.XXXII (1949-1952), pp.195-198.

1954
4. Cercetări geologice în regiunea Padiş-Cetăţile Ponorului - D.d.S. Comitetul
Geologic, v.XLI (1953-1954), pp.35-66.
5. Geologia părţii de nord a Munţilor Maramureş - Arhiva Instutului Geologic,
120 pag.
6. Captarea carstică şi importanţa ei pentru evoluţia morfologică a regiunilor
carstice - Probleme de Geografie, v.V, pp.55-99
7. Groapa de la Barsa şi peşterile ei - Ocrotirea Naturii, v.I, pp. 137-144

1955

8. Gh.Murgoci – articol ,,Scânteia Tineretului", 5 martie

1956
9. A travers les galeries souterraines du Padiş: Ziarul,, La Roumanie Nouvelle",
Anul IX, nr.195, pag.1, 1 noiembrie 1956
10. Gh. M.Murgoci – Volum Academie
11. Viaţa şi opera lui I. Atanasiu – Aprilie, Conferinţă Facultate
12. Gh. M. Murgoci – Studiu introductiv la vol. ,,Opere Alese
13. À travers les galeries souterraines du Padiş - La Roumaine Nouvelle, 1 noiembrie
14. Un monde fantastique - La Roumanie Nouvelle, 15 juillet, pag. 3
15. Viaţa şi opera profesorului Ion Atanasiu

22
 1957

16. Tectonica Munţilor Apuseni (în Vol.”Geologia Munţilor Apuseni” de V.Ianovici,

M.Borcoş, M.Bleahu, D.Patrulius, M.Lupu, R.Dimitrescu şi H.Savu), Edit.Academiei
R.P.R, pp.484-603.
17. Geologia regiunii Arieşeni - Arhiva Institutului Geologic, 68 pag.
18. Stratigrafia şi tectonica Munţilor Apuseni (în colaborare cu R.Dimitrescu),
Analele Româno-Sovietice, Seria Geologie-Geografie, 1957, nr.2 pp.29-42
19. Cercetări de morfologie carstică în Groapa de la Barsa (Munţii Bihorului), Ştiinţă
Cercetare Academia R.P.R., Filiala Cluj, An. VIII, nr. 3-4, pp.400-419
20. Bazinul endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului (în colab. cu M.Şerban),. şt. Univ.
Bucureşti, aprilie 1957, 25 pag. Ocrotirea naturii, vol.V., pp. 89-125
21. Formaţiuni glaciare şi periglaciare în Munţii Maramureşului, Comun.Seş.Şt.AOŞ
22. Concreţiuni arenacee – Sesiune Ştiinţe Universitate
23. Historia - Congres INQUA

1958

s.24. Kratkii acerô geologhii Zapadnâh Gor (A brief on geology of the western
Mountains) (în colaborare cu R.Dimitrescu), Sovietska Geologia, 1959, nr.15,
pp.25-44, Moscova
25. Cercetări de Speo-Tectonică – Mai, Com.Ses.Şt.Speologie
s.26. Geologhieckoe stroconie rumânskovo Maramureşa (Trăsăturile caracteristice ale
Maramureşului românesc), (în colaborare cu D.Patrulius şi I.Motaş), Comunicare la
al IV-lea Congres Asociaţia Geologică Carpato-Balcanică, v.1, pp.1-8, Kiev
27. Structura Geologică a Maramureşului Românesc – Conferinţă Congres Lvov

1960

28. Structura geologică a Maramureşului românesc – Arhiva Institutului Geologic

1961

29. Caractere stratonomice a depozitelor cretacice – Septembrie – Congres Carpato-

Balcanic- Bucureşti
30. Sistemul hidrografic Zăton – Ponoare – Noiembrie - Rev.de Geol.
31. Corelarea depozitelor paleozoice – M-ţii Apuseni – Sept.- Congres Buc.

1962
32.Cercetări geologice în bazinul superior al văii Ruscova (Munţii Maramureşului) -
D.d.S. Comitetul Geologic, v.XLV, pp.297-308
s.33. Observations sur les limites des séries jurassiques dans les Carpates Roumaines
(în colab. cu Gr.Răileanu, D.Patrulius, S. Năstăseanu şi Al.Semaka), Coll.Jurassique,
Compte Rend. et Mém. pp.675-690, Luxembourg.

23
s.34. Observations sur l’évolution de la zone d’Histria au cours des trois derniers
millénaires - Rev.géol.-géogr., t.VI, nr.2, pp.335-343.
35. Limitele seriilor Jurasicului în R.P.R. – Ianuarie, Congres Luxembourg.
s.36. Le Rhétien des Monts Apuseni (Carpates Roumaines) (în colab.cu G.Mantea),
Coll.Jurassique, Compte Rend. et Móm., pp.663-674 Luxembourg
37. Pestera Topolniţa – M.Bleahu, A.Decu, V.Decu
38. Limitele seriilor Jurasicului în R.P.R. – Ianuarie, Congres Luxembourg
39. Ghid turistic M-ţii Apuseni – Martie ONT
40. Ref. ,,Pe urmele Atlanţilor,, de Ing. Dîmbău – Iunie, Ed. Ştiinţifică
41. Ref. pt. trad. lui N.Casteret – Decembrie, Ed. Ştiinţifică
42. Ref. pt. premierea albumului ,,Peşteri din România,, - Decembrie
43. Observaţii la dizertaţie C-tin Rădulescu – Decembrie – Universitatea Bucureşti

1963

s.44. Nouvelles donnees sur l′évolution des Monts Métalliféres de Roumanie,

(în colaborare cu M.Lupu), Carpato –Balcanic Geol. Assoc. VI Congres Abstracts
(1974, Bull.II, pp.445-455), Varşovia.
45. Caracteristici stratonomice ale seriilor cretacice din Munţii Metaliferi (Munţii
Apuseni) - (în colaborare cu M.Dimian, al V-lea Congres Asociaţia Geologică
Carpato-Balcanică, v.III/1, pp.81-95, Bucureşti.
s.46. Das Hydrographische System von Zăton-Ponoare (Baia de Aramă)
(în colaborare cu A.Decou şi V.Decou), Rev.Géol.-Géograph., t.VII, Nr.1,
pp.147-156.
47. Gheţarul de la Vârtop (în colaborare cu I.Viehmann), Ocrotirea Naturii v.7,
pp.147-152.
48. Evoluţia fosei Mureşului cu M.Lupu – Mai, Congres Varşovia
49. Carboniferul din România cu colectiv – Mai, Congres Paris
50. Nouvelles données sur l'évolutin des Monts Metaliferi de Roumanie – Congres
al-VI-lea Carpato-Balcanic, Bul.11.1, Varşovia.
51. Corelarea depozitelor paleozoice – M-ţii Apuseni – al V-lea Congres Carpato –
Balcanic, vol. III/1, pp.75-79, Septembrie, Bucureşti.
52. Observaţii asupra zonei Histria - Probleme de Geografie, v.IX, pg.45-56
53. Munţii Apuseni (în colab.cu S.Bordea şi Al.Borza), Edit.ONT, Col.Munţii Noştri,
nr.6, p.40.
54. Peşteri Oltenia cu A. V.Decu – Mai – Publ. Paris
55. Ref.pt. Peşteri din Banat şi Oltenia – Iunie (Paris)
56. Peşterile din România cu T.Rusu – Mai, Congres Londra
57. Semnele convenţionale exocarstice – Ianuarie, broşură C.N.E.F.S.

1964

s.58. Le Carbonifère des Carpates-Roumaines et de l’avant-pays carpatique

(în colaborare cu D.Răileanu, D.Patrulius şi O.Mirăuţă) al V-lea Congres de
Stratigrafia Carboniferului, Compte Rendu, pp.723-729, Paris.
59. Harta geologică a R.P.R. Sc.1:100.000 Foaia Arieşeni (în colaborare cu
R.Dimitrescu), Edit. Comitetului Geologic

24
 60. Formaţiuni periglaciare în carstul din Munţii Bihorului - Lucrare Institutul
Speologic”Emil Racoviţă”, t.III, pp.215-228.
61. Peştera Topolniţa (în colaborare cu V.Decu şi A.Decu), Ocrotirea Naturii, t.8, nr.1,
pp.72-97
s.62. Karstovie oblasti Rumînii (Regiunile carstice ale României) în colaborare cu
C.Motaş şi V.Puşcariu), Pescerî, 1964, nr.4, Perm.
63. Propunere şi Scenariu pentru film documentar Peştera Topolniţa
64. Confluenţele subterane – Mai - R.F.G

1965

65. Harta geologică a R.P.R., scara 1:100.000 Foaia Moneasa - Edit.Com. Geol.
s.66. Sur les confluences souterraines - International Journal Speleology, v.I, part 3,
pp.441-459, Paris-Weinheim
67. Harta regiunilor carstice din România (în colaborare cu Tr.Orghidan,
V.Puşcariu, V.Decu, T.Rusu, A.Bunescu), Lucr.Inst.Speolog. “Emil Racoviţă”,
t.IV,pp.75-104
68. Carstul din România (în colaborare cu T.Rusu), Lucr.Inst.Speolog. “Emil
Racoviţă”; t.IV. pp.59-73
69. Propunere pt. traducerea cărţii ,,Hors du temps,, de Michel Siffre, 2
pag.,Art.manuscris.
70. Emil Racoviţă – Opere alese – 812 pag., 192 fig. în text, Edit. Academiei
71. Al IV-lea Congres Internaţional de Speologie – R.S.F. Jugoslavia
72. Propunere – semne convenţionale carst – Bratislava
73. Flori de Piatră – Broşură SRSC - Ed. Ştiinţifică

1966

s.74. Formations périglaciaires et karst dans les Monts de Bihor , Rev. roum.géol.,
géophys., géogr., Sér.géogr., t.10, Nr.1, pp.55-64.
75. Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi structurii pânzei de Biharia
(în colaborare cu R.Dimitrescu), D.d.S.Comitetul Geologic, v.III/2 1964-1969),
pp-57-68.
76. Geologia regiunii Ighiu-Intregalde cu M. Dimian – Mai, Institutul Geologic
77. Himalaya – Cucerirea giganţilor lumii (în colab. cu Gh.Epuran şi M.Bogdan),
Edit. Ştiinţ., volum de 400 p.
78. Heroglifele Pământului – Scenariu literar – M.Bleahu şi N. Mihăilescu
79. Heroglifele Pământului – Propunere pentru un film documentar Ştiinţific
80. ,,Geologii,, - Scenariu literar (2 acte color)
81. Heroglifele Pământului - Comentariu
82. Ghid M-ţii Apuseni ,,Bihor – Vlădeasa,, – Marcian Bleahu şi Sever Bordea,
Editura Uniunii de Cultură , Fizică şi Sport, pag.336, Bucureşti
83. Ref. pt. Pământul nu tace de C. Stoica – Febuarie, Editura Tineretului
84. Geologia regiuni Ighiu-Intregalde cu M. Dimian – Mai, Institutul Geologic

25
 1967

85. Studii stratigrafice şi tectonic în regiunea Feneş-Ighiel-Întregalde Munţii

Metaliferi (în colaborare cu M.Dimian, D.S.Comit Geol., v.LIII, part.I
(1964-1965), pp.282-302.
s.86. Le Trias des Monts Apuseni (în colab. cu D.Patrulius), Geologik Sbornik, v..XVIII,
nr.2, pp.245-255, Bratislava.
s.87. Mode de gisement de quelques olistolithes des Carpates Roumaines (în colab. cu
D.Patrulius şi N.Mihăilescu), VIII-lea Congr.Soc. geol. Carpato-Balc., Report
dimentol., pp 391-399, Beograd.
88. Notă explicativă la Harta geologică a României din Atlasul Geologic Scara
1:1.000.000 (în colaborare cu D.Rădulescu, E.Saulea, H.Savu), Edit. Comit. Geol.,
27 pag.
s.89. Grottes d’Oltenie explorées de 1959 à 1962 (în colab. cu A.Decou şi V.Decou), în
vol. ,,Recherches sur les grottes du Banat et d’Olténie”, 1959-1962, Edit.CNRS
pp.229-396 Paris.
90. Asupra sălilor subterane – Comunicare la al-V-lea Congres Internaţional de
Speologie, 27 aprilie, 21 pag.
91. Padişul, un colţ minunat al Apusenilor - Munca, 21 iunie, p.1-2
92. Deficitul de tinereţe este evitabil ? - Scânteia Tineretului, nr.5755, 22 noiembrie,
p.1-2
1968

93. Contribuţii la microbiostratigrafia Eocretacicului din Munţii Metaliferi, (de

M.Bleahu, Z.Babucea şi Piliuţă Ana-Maria), St.geol, geogr., Seria geologie, 13, 1,
pp.137-155
94. Şanţul eugeosinclinal al Metaliferilor şi poziţia sa în raport cu Carpaţii şi
Dinaridele, (în colaborare cu M.Damian), D.d.S. Institutul Geologic, v.LII part.3
(1965-1966), pp.195-219
s. 95. État actuel des connaissances sur le Paléozolique de Roumanie (în colaborare cu
D.Patrulius şi O.Mirăuţă), Annuar. Comit. D’Etat Geol., v.XXXVI, pp.63-84
s. 96. Aspects fondamentaux de la géologie du Mésozoïque de Roumanie (în colab. cu
Gr.Răileanu, D.Patrulius şi S.Năstăseanu), Annuaire Comit. Géol., v.XXXVI,
pp.87-115
97. Notă introductivă la Harta geologică scara 1:200.000 , Foaia Vişeu
(în colaborare cu M.Bombiţă şi H.Kräutner), Edit.Comit. Geol.et Edit.
Comit.Geol.,20 p.
98a.Notă explicativă la Harta geologică sc. 1:200.000 (în colaborare cu D.Rădulescu),
Edit. Comit. Geol., 20 pag.
99 b.Notă explicativă la Harta geologică sc. 1:200.000 Foaia Brad (în colaborare cu
M.Borcoş), Edit. Comit.Geol., 60 pag.
100. Harta geologică 1:200.000 Foaia Brad (în colab. cu M.Borcoş şi H.Savu), Edit.
Comitet Geol.
101. Standard de terminologie geologică - Standarde de Stat, 8 pag.
102. Neogene volcanism and Ore deposits in the Apuseni Mountains. (în colaborare cu
D.Giuşcă, M.Borcoş, R.Dimitrescu, H.Kräutner şi H.Savu), XXIII Intern. Geol.
Congr., Guide to excurs. 48, Edit. Inst.Geol., 51 p.

26
103. Un mare savant român Emil Gh. Racoviţă – Glasul Patriei 18 XI 1968
104. Emil Gh. Racoviţă – Glasul Patriei 10 decembrie
105. Noua organizare administrativă a ţării şi unele probleme de ordin turistic
Ziarul Sportul – 21 ianuarie
106. Cercetarea geologică în România - Glasul Patriei, Ianuarie
107. Karst of Romania – Martie, Edit. Elsevier

1969

108. Evoluţia proceselor tectonice (în volumul ,,Evoluţia geologică a Munţilor

Metaliferi” de V.Ianovici, D.Giuşcă, T.P.Ghiţulescu, M.Borcoş, M.Lupu, M.Bleahu,
H.Savu, Edit. Academiei RSR, pp.245-278.
s.109. Sur l’évolution de quelques régions karstiques de la Roumanie al V-lea Kongr.
Intern. de Speolo., Stuttgart, Bd.1, M 39, pp.1-3
s.110. Über die Unterirdischen Säle al V-lea Kongr.Intern. de Speolo., Stuttgart, Bd.3,
pp.1-7
111. Contribuţii la valorificarea turistică a patrimoniului speologic al României
(în colaborare cu Al. Borza), Lucrările primului Congres de Geografia Turismului,
pp.83-88
112. Standarde de cartografie geologică - Standarde de Stat, 16 p.
113. Câteva consideraţii asupra dezvoltării turistice a Munţilor Apuseni, -
Lucrările primului Congres de Geografia turismului, pp.130-136
114. Evoluţia regiunilor carstice din România – Iulie, Congres Speologic - Stuttgart

1970

115. Date noi asupra depozitelor triasice din Munţii Apuseni (în colaborare cu
D.Patrulius, G.Tomescu, J.Bordea, Şt.Panin, S.Rădan), D.d.S.Inst. Geol. V.LVI/4
(1969-1969), pp.29- 41.
s.116. The floods of southeastern Europe - Smithsonian Institution, Center for short-
lived phenomena, 5 pag.

1971

117. Formaţiuni preneogene din partea vestică a Munţilor Apuseni şi poziţia lor
structurală (în colaborare cu D.Istocescu şi M.Diaconu), D.d.S.Institutul Geologic,
v.LVII/5 (1969-1970), pp.5-21
s.118. Guidebook to excursion of the IInd Trassic Colloquium Carpath Balcan
Geological Asociation (în colaborare cu D. Patrulius, I.Popescu şi S.Bordea),
Geol.Inst., Guidebooks to excurs. nr.8, 86 pag.
119. Un nou concept în geologie : tectonica globală, Buletin Geologic al MMOG, nr.3,
pp.1-11
s.120. Les surfaces d’aplanissement karstique des Carpates Roumaines et leur
évolution - Studia geomorphol, carpatho-balcan., v..IV, pp.41-48, Krakov.

27
 1972

121. Contribuţii la biostratigrafia depozitelor triasice din Platoul Vaşcău

(Munţii Apuseni) (în colaborare cu C.Tomescu şi Şt.Panin), D.d.S. Institutul
Geologic, v.LVIII/3 (1971), pp.9-25
s.122. Karst of Roumania în vol. M. Herak şi T.V.Stringfield (edit): ,,Karst, important
karst regions of the northern hemisphere”, Edit. Elsevier, pp. 341-353, Amsterdam.
123. Către geologii şi geografii echipajelor - Cutezătorii, nr. 236, p., 30 martie.
124. Drum spre comorile Apusenilor - Magazin, nr. 794, pp. 5-6, 23 decembrie
125. Geologia descoperă şi propune, (interviu de Catinca Muscan) România Liberă,
nr. 8753 din 14 decembrie, p.11
126. Bihorul – invitaţie la mister – România Pitorească - Martie
127. Ghid Bihor-Vlădeasa cu S. Bordea – August, Edit. Sport - Turism

1973

s.128. Neogene Carpathian Arc: a continental arc displaying the features of

an ,, island arc”(de M.Bleahu, M.Boccaletti, P.Manetti, S. Peltz),
Journ.Geophys.Research, v.78, nr.23, pp. 5025-5032, Washington
s.129. Die Entstehung der unteriridischen Säle - Rev. géol., géophys., géographie, Ser.
Géogr., t.17, nr.1, pp.3-18
130. O revoluţie în Ştiinţele geologice – Tectonica globală - ,,Omagiu Republicii,,
Universitatea Populară
131. Tectonica globală – Ianuarie, Universitatea Populară, Omagiu Republicii
132. Referat de control ştiinţific al lucrării ,,Pojarul Poliţei,, - Edit.Turism, Iulie

1974

133. Zone de subducţie în Carpaţii româneşti - D.S.Inst. Geol., v.LX/5 (1972-1973),

pp.5-25
s.134. Nouvelles données sur l’évolution des Monts Métallifères de Roumanie
(în colaborare cu M.Lupu), al VI-lea Congres Asoc.geol.Carpato-Balc. V.II, Fsc.1,
pp. 445-455, Varşovia
s.135. The northern Apuseni Mountains în vol. „Tectonics of the Carpathian–Balkan
Regions”, pp.221-240, Bratislava
136. Morfologia carstică - Editura ştiinţifică, 560 pag.
s.137. Morphogenese einiger Sinterbildungen und Mikroformen in den
Füllablagerungen der Höhlen (în colaborare cu I.Viehmann), Trav. Inst.Spéol. “
Emil Racoviţă”, t.XIII, pp.195-199.
138. Date noi stratigrafice şi structurale asupra Bihorului de vest. Unităţile de Următ
şi Unitatea de Vetre (în colab. cu S.Bordea şi J.Bordea),D.d.S.Institutul Geologic
v.LXI/5,pp.61-83
139. Geology of Romania – în volumul B.C. Burchfiel, Departement of Geology, Rice
University, Houston, Texas 77001 U.S.A

28
 1975

s.140. Évolution paléogéographique de Roumanie (în colaborare cu S.Nătăseanu şi

I.Stănoiu), al VII-lea Congr.Intern. Stratigr.geolog.Carbonifère, Compte Rendu,
pp.23-32, Krefeld.

1976

141. Geologia Munţilor Apuseni (în colaborare cu V.Ianovici, M.Borcoş, M.Bleahu

D.Patrulius, M..Lupu, R.Dimitrescu, H.Savu), Edit. Acad. RSR, 631 pag.
s.142. Geology of Roumania (în colaborare cu B.Burchfiel), Geol.Soc.Americ.Special
Paper, nr.158, 82 pag., Bouldear, Colorado
s.143.Structural position of the Apuseni Mountains in the Alpine system - Rev. roum.,
géophys., géogr., Sér.géolog. t.20, nr.1, pp.7-19.
144. Rezervaţii naturale geologice din România (de M.Bleahu în colaborare cu
F.Marinescu şi V.Brădescu, Edit. Tehnică, 230 pag, Bucureşti.
145. Formarea Carpaţilor într-o nouă lumină – Aprilie, Trib. Rom.1

1977

146. Harta geologică a României sc. 1:50.000 Foaia Avram Iancu (în colaborare cu R.
Dimitrescu şi M.Lupu), Edit.Institutului Geologic
s.147.The Romanian earthquake of March 1977 and the miscosonation of Bucharest,
ICCROM - broşură de 17 pp.
.
1978

148. Omul şi peştera - Edit. Sport-turism, 310 pag.

1979

149. Harta geologică a României sc. 1:50.000 Foaia Vaşcău (în colaborare cu Şt.Panin,
C. Tomescu, A.Ştefan, Gh.Istrate, M.Ştefănescu), Edit. Institutului Geologic

1980

s.150. Les particularités sismiques de la Péninsule Balcanique - Coll. Intern. Le

Patrimoine culturel balkanique face aux problèmes sismiques, ICOMOS
(UNESCO), 11 pag.
151. Notă asupra metamorfismului rocilor permiene – Pânza de Moma (M-ţii Codru
Moma) - (în colaborare cu D.Morariu, I.Vanghele), D.d.S Institutul Geologic
152.Comunicare înfiinţare Institut Speologie - Decembrie
153. Referat teză P.Cocean,Carst Apuseni – 28 iunie, Universitatea Cluj
154.Metamorfism Parmian Codru – 5 D.d.S. Inst.Geologic.
155. Mineralele Terrei – Octombrie, Contemporanul
156. 60 ani Inst. Speologic – Academia Română

29
 1981

s.157. The structure of the Apuseni Mountains (în colab. cu M.Lupu, D.Patrulius,
S.Bordea. S.Ştefan, Şt.Panin), XII, Cong.Geol.Assoc.Carpato- Balk., Guidebook,
nr.23, Excursion B3, 103 pag.
158. Harta geologică a României sc.1:50.000 Foaia Dr.Petru Groza (în colaborare cu
Şt.Panin, C.Tomescu, Fl.Marinescu, M.Ştefănescu, A.Popescu, I.Nicolae),
Edit. Institutului Geologie Geofizică
159. Clasificarea genetică a speleotemelor - Buletin Speol.nr.5, pp.7-8
s.160. The chronology of a scientific revolution - Proceedings of the XVI th
Intern.Congress Of Hist.a.Phylosophy of Science.3 pp.240-243, Bucharest
161. Clasificarea genetică a speleotemelor - Buletin Speologic nr.5, pp.7-8

1982

s.162. The structure of the Vaşcău Plateau (în colaborare cu Şt.Panin, C.Tomescu,
E.Mirăuţă, M.Ştefănescu), D.d.S. Inst.Geol.Geofiz., v.LXVII/5, 1979-1980,
pp.109-124
s.163. Note on the metamorphism of Permian rocks of the Moma nappe
(Codru- Moma Mountains) (în colaborare cu D.Morariu). D.d.S.Inst.Geol.geofiz.,
v.LXVII/5 (1979-1980), pp.37-44
164. Relieful carstic - Edit. Albatros, volum de 296 pag.
165. Note de drum din America – Almanahul Turistic, August

1983

166. Tectonica Globală. - Vol.I, Edit.Ştiinţifică şi enciclopedică, 624 pag.

167. Vârste izotopice Apuseni – Rev. de Physique
168. Tectonica globală şi Arcul Carpatic – Simpozion I.G.G.

1984

s.169. On the Cretaceus tectono-magmatic evolution of the Apuseni Mountains

reveales by K-Ar dating (în colaborare cu M.Soroiu şi R.Catilina), Rev. roum. de
Phys., t.29, nr.1, pp. 123-130
170. Harta geologică a României sc.1:50.000 Foaia Dumbrăviţa (în colaborare cu
Şt.Panin, M.Ştefănescu., A.Popescu, C.Tomescu, A.Ştefan), Edit. Inst. Geologie
Geofizică
171.Asupra unor cazuri de circulaţie carstică profundă în România – Simpozion
Universitatea Liège, Iunie.

1985

s.172. The magmatic arc of the East Carpathians: Discussion and a proposal for
interpretation - Ann.Soc.Geol.Pologne, an 55, nr.1/2, pp.23-31, Krakow

30
s.173. Contribution à la stratigraphie des dépôts jurassiques du Bihor Central,
(Apuseni du Nord) (în colabor. cu E.Popa, O.Dragastan), D.d.S.Institutul
Geologie Geofizică, v.LXIX/4, pp.39.56
174. Harta geologică a României sc.1:50.000 Foaia Pietroasa (în colaborare cu
J.Bordea, S. Bordea , Gh.Mantea, A.Popescu, C.Cioflică, Fl. Marinescu), Edit.
Inst.Geol.Geofizică
175. Colocviul internaţional de carstologie (Liège, Belgia) - St.cercet. Geol. Geofiz.,
Geograf., Ser. Geograf., t.XXXII, pp.89-90
176. Marcian Bleahu – O viaţă pentru munţi şi ţară (text pt.Ion Timiş Pălătinuş), Viaţă
nouă, nr.1 (scris în caractere Braille pt. nevăzători)

1986

177. Harta hidrologică a României Sc.1:50.000 Foaia Vaşcău (în colaborare cu

Gh.Ponta, Şt.Panin, I.Orăşianu), Edit.Inst.Geol.Geofiz.
178. Referat ,,Chei şi defilee în M-ţii Apuseni,, - asupra lucrării de P.Cocean - Edit.
Academiei
179. Farmecul peşterilor – Vol. Cutezătorii, Mai
180. Referat asupra lucrării ,,Peşteri scufundate,, de C.Lascu – Edit.Academiei

1988

s.181. The Romanian earthquake of March, 1977 and the seismic microsonation of
Bucharest - Intern course on preventive measures for protection of cultural
properties in earthquake prone regions, ICCROM broşură, 7 p., Skopje.
182. The karst of ,,Pădurea Craiului,, Mountains – pt. Rev.de Géographie, Mai.

1989

183. Tectonica globală - Vol.II, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 491 pag, 225 fig..
184. Karst fosile et paléokarst. Une question de terminologie - Trav. Inst. Spéologie
“Emil Racoviţă”, t.XXVIII, pp.73-76

1990

s.185. Paleokarst of Rumania în vol.P.Bosak, D.C.Ford, I.Horbacek (edit.) :

,,Paleokarst”, Edit. Elsevier şi Academica pp.231-251, Amsterdam şi Praga.
s.186. Grulubokovodnce ckeaniceskoe burenie (în colaborare cu D.Krasilnikov), în
vol. ,,Geologia i mineralnia resursi mirovogo okeana” Edit.Intermogeo, pp.61-71,
Varşovia.
s.187. Tectonic implications resulted from the paleomagnetic research on the
Upper Cretaceous magmatism of the Apuseni Mountains (în colaborare cu
S.Pătraşcu, C. Panaiotu), Tectonophys., v.180 pp.309-320, Amesterdam.
188. Sovremenie predstavlenie o razviti okeanov (în colaborare cu J.Goriacev et al) în
vol. ,,Geologia ; I mineralnia resuri nirovogo okeana”, Ed.Intermogeo,
pp.119-136,

31
 189. Parcuri şi rezervaţii naturale. Cine le organizează? Cine le păzeşte? – Eco,
An I, nr.19, p.5, Iunie
190. Ziua Pământului - Agenţii geologici, 8 pag.
191. Muzeul Naţional de Geologie - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor, An I, nr.2, p.9,
Mai
192. Stratificaţia dizidenţei şi puterea – ,,Revista 22", Martie.

1991

193. Senzaţionale dezvăluiri ale ministrului mediului dl.Marcian Bleahu – România

Liberă, 22 noiembrie.

1992

s.194. The paleomagnetism of the Upper Cretaceous magmatic rocks in the Banat
area of The South Carpathians: tectonic implications (în colaborare cu
S.Pătraşcu,Panaiotu, C.E.Panaiotu), Tectonophysics, V.212, pp.341-352,
Amsterdam.
s.195. La limitation de l’impact de l’énergie sur l’environnement et ses
conséquences sociales en Roumanie (în colaborare cu C.Moţoi, R.Enache,
O.Tutuianu), Congres Mondial de l’Energie Divison, ST 1.2 pp.223-235, Madrid
196. Conferinţa diplomatică privind protecţia Mării Negre împotriva poluării,
Guvernul României, nr.11, pp.28-30
s.197. La Roumanie face aux problèmes de l’environement - Materiale distribuite la
Conferinţa UNEP, Februarie, 7 pag. Nairobi
s.198. La Roumanie entre le premier et le troisième monde - Materiale distribuite la
Conferinţa ONU pentru mediu, Martie, 5 p. Helsinki
s.199. L’environnement et politique de l’environnement en Roumaine - Discours
prononcé par le Prof.Marcian Bleahu, Ministre de l’environnment le 4 juin,
preprint 8 pag., Rio de Janeiro
200. L’intervention du Ministre de l’Environement de la Roumaine – Nairobi.
201. Tourisme et environnemet deux composantes de la civilisation modern –
Bucureşti, Comunicare prezentată la cel de-al II,, Colocviu paneuropean asupra
turismului şi mediului"
202. Gewinnmaximierung, o.k. – aber nicht auf Kosten der Umwelt – Neuer Weg –
21 februarie.

1993

s.203. Tourisme et environnement, deux composantes de la civilisation moderne,

Conseille d’Europe, Coloque sur le développement touristique et protection des
deltas, UNESCO, pp. 15-19, Paris
s.204. La situation existente en Roumanie dans le domaine de la protection de la
nature et l’aménagement du territoire dans la région de montagne, Colloque
sur la situation des regions de montagne en Europe Centrale et Orientale, Conseil
de l’Europe, Banska Bistrica, preprint, 8 pag., Banska Bistrica

32
 1994

205. Democraţia, grupurile sociale şi minorităţile- Buletin Informativ TER,nr.9,p.9-11

206. Cum pregătim secolul XXI ? - Ordinea, An V, nr.37 (175), p.7
207. Observaţii la proiectul de lege privind Protecţia Mediului – 5 Noiembrie

1995

208. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni. - Terra, XXI, nr.2, p.6-8

209. Simpozion de Carstologie teoretică şi aplicată - 31 mai ,Cluj Napoca
210. Parcurile Naţionale şi Rezervaţiile Naţionale – Planetarii , Ianuarie
211. Ariile protejate, o problemă acută ce-ţi aşteaptă rezolvarea – Februarie,
Terra XXI, nr.3, pag7- 8
212. Parcul Naţional al Munţilor Bihor – Terra XXI, nr.2 pag.6
213. Simpozion de Carstologie teoretică şi aplicată - 31 mai ,Cluj Napoca
214. Deteriorarea mediului şi costurile sănătăţii – Februarie, Terra XXI , nr.11, pag.10

1996

s.215. Triassic facies types, evolution and paleogeographic relations of the Tisza
Megaunit. (în colaborare cu un larg coleciv). Geologica Hungarica, vol.37, nr.3/4
(1994), pp.187-234
216. Dunărea-Main-Rin, factor de strategie europeană. Orizont anul 2020, în vol.
Editat de Al.Sobaru şi G.I.Năstase, cap.4,5, Edit.Lumina Lex, pp. 49-90 şi 105-113
217. Ecologia, între semantică şi mistificare. - Ordinea, nr.34, Octombrie, pag.12-13
218. Speologia românească: trecut, prezent şi viitor - Terra, XXI, An II, supliment, â
pp.4-7
219. Cuceritorii polului – România Liberă – 10 iulie
220. O expoziţie de fotografii alb-negru la Sala Dalles - România Liberă, 26 martie,
pag 20

1997

221. Ecologia în termeni etici. - Ecosofia, nr.5, pp.4-7

222. Cele două ecologii şi riscurile lor - Buletinul AGIR, An II (3), pp.1-7
223. Geografia fizică a României (curs) Ediura UEB, vol.I, 185 pag., vol.II, 103 pag.,
Bucureşti
224. Geologia generală. Dinamica externă cu elemente de geografie fizică,
Editura UEB,vol. I, 320 pag., vol.II, 87 pag., Bucureşti
225. Cele două ecologii şi riscurile lor - Buletinul AGIR, An II, pp. 1-7
226. Ecologia în termeni etici - Ecosofia, nr.5, pp.4-7
227. Ecologismul între gândire ştiinţifică şi politică socială - Ordinea, An VIII, nr.14,
pp. 12-13
228. Ecologismul confruntat zi de zi cu realităţile Terrei - Ordinea, An VIII, nr.34,
pp.12-13

33
 229. România – Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă - Grupul de
Sinteză, Coordonator – prof. Dr. Marcian Bleahu
230. Braşovul, ca oră de referinţă în istoria românească – Aprilie, Ordinea, nr.12,
pag.12
231. O expoziţie de fotografii alb-negru la Sala Dalles – România Liberă, Martie

1998

232. Ecologia politică – doctrina secolului XXI, în vol. ,,Doctrine politice”

(edit.A.Mungiu) pp.232-250., Editura Polirom, Iaşi.
233. Ecologie-Natură-Om. – Editura Metropol, 200 pag., Bucureşti.
234. Bazinul Dunării – Delta - Marea Neagră (în vol.”România 2020”). Editura
Compress, pp. 144-151, Bucureşti.
235. Trei filozofi contemporani: Heidegger, Lovelock, Jonas despre antinomia
om-natură - Ecosofia, nr.8-9-10, pp.26-28.

1999

236. M.Bleahu coordonator principal şi coautor - Strategia Naţională pentru

Dezvoltare Durabilă pentru Proiect PNUD/CNDD. Edit. Nova, Bucureşti
237. Conceptul Gaia - Secolul 20, 1999/1-2-3, pp.65 – 68
238. Artera navigabilă Dunăre-Main-Rhin (sub redacţia A. C. Sobaru, G. I. Năstase,
C. Avădanei, cap.3,5,8). Editura Economică, Bucureşti, p.45-68, 117-125.
239. Etica şi pierderea credibilităţii politice - Cronica Română, 14-15 mai, p.3
240. Le mal du siècle – poluarea - Secolul 20, 1999/1-2-3, pp.189-198

2000

241. Filosofi contemporani despre antinomia om – natură : Heidegger, Lovelock,

Jonas în vol. de T.G. Maiorescu (edit.), ,,Introducere în ecosofie”, Edit. Fundaţia
Europeană, pp.152-163, Bucureşti.
242. O şansă pentru sec.XXI – Ecologia politică, în vol. ,,Biologi de seamă din
Bucovina”, pp.33-52, Iaşi
s.243. The pollution of Roumanian’s island rivers - East-West Dialogue, Final Report of
the Fourth Meeting of the Black Sea Greens, pp.9-22, Ljubljana
s.244.The political situation in the Central European countries concerning the UE
sanctions of Austria. The Romanian position - East-West Dialogue. Final report
of the meeting of the Central European Greens and the enlargement
parties,Lubljana

34
s.245. La jeunesse en transition – Étude de cas - Troisième Congrès de l’Union
mondiale des scouts parlamentaires, 9 pag., Varsovie.
246. Dezvoltarea durabilă şi politica de mediu - Sesiunea ştiinţifică a Facultăţii de
Ecologie, iunie, preprint, 12 pag.
247. The State of environment in Roumania - East-West Dialogue. Final Report of the
third Meeting of the Central European Greens and the Enlargement Parties, p.71,
Lubljana.
2001

248. Geologia Dinamică externă - Editura Universitatea Ecologică, 297 pag.

249. Geologia Dinamică internă - Editura Universitatea Ecologică, 239 pag.
250. Umweltschutz ein offenes Kapitel der rumanischen Wirtschaft:
Vierteljahrliche Zeitschrift – 2001

2002

251. Ariile protejate din Judeţul Braşov în ,,Ţara Bârsei” – 2002 - An I, nr.1 serie
nouă, pp. 177-189.
252. Ten years of European political ecology, în volumul ,,Twenty years of European
Greens,, Editat de A.Cassola, P.Garton, Edit European Greens, Bruxelles
253.Geologia generala – Dinamica externă – Curs universitar, Edit. Univ. Ecologică
Ariile protejate din judeţul Braşov – ,,Ţara Bărsei", 2002, pag. 177-189.

2004

254. Arca lui Noe în secolul XXI – Ariile protejate şi protecţia naturii - Editura
Naţional, 509 pag.
255. Ecologia. De la Biologic la Politic - Environment & Progress, v.22, pp.5-18, Edit.
Universitatea Cluj-Napoca.

2013

256. Muzeul, carte de învăţătură – Studiu de caz . Muzeul geologic din Bucureşti,
în volumul Muzeul Naţional, vol.XXV, p.419-440, Muzeul Naţional de Istorie a
României, Bucureşti.

2015
257. Muzeul carte de învăţătură. Studiu de caz : Muzeul Naţional de Geologie la 25
ani de ,,mediu,, instituţionalizat

2019

258. Ariile protejate şi protecţia naturii – Editura Paideia, 875 pag.

35
 Activităţi ştiinţifice

F1. Geologul. Examinează o stâncă de rocă eruptivă de

fund oceanic adusă la suprafaţă de forţele tectonice

F 2. Harta geologică a României: Scara 1:100.000. Foaia Arieşeni.

36
 F 3. Speologul. Explorarea râului subteran
din Peştera Căput (Munţii Bihor)

F4. Speologul. Explorarea avenului Negru din Munţii Bihor

37
 F 5. Ecologistul studiază flora sălbatică alpină.

F 6. Ecologistul. Introducere în ecologia teoretică şi aplicată.

38
F7. Ocrotirea naturii. Rezervaţia Vulcanii Noroioşi.

F8. 0crotirea naturii. Parcul Naţional Masivul Retezat.

39
II. ACTIVITATE ÎN DOMENIUL CULTURII

Publicistică

Cu o largă deschidere ştiinţifică şi culturală, am înţeles că am datoria să împărtăşesc şi

altora din cele aflate, trăite şi văzute, devenind prin aceasta un aprig propagator al ştiinţei şi
culturii, mergând pe calea unor iluştri înaintaşi, precum Ion Simionescu sau G.M.Murgoci,
am dedicat o mare parte din timp acţiunilor de propagare a ştiinţei şi culturii, ca dovadă
bogata activitate publicistică constând în numeroase cărţi, broşuri, pamflete, albume de
fotografii comentate, ghiduri şi sute de articole publicate în reviste din cele mai
prestigioase şi populare (de ex. Contemporanul, Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor,
almanahuri). Prezent tot timpul în actualitate, nu am lăsat să-mi scape niciun eveniment
ştiinţific, civic, cultural şi politic pentru a prezenta în scris un comentariu, un punct de
vedere personal asupra noutăţilor. Totul pornit dintr-o dorinţă nestăvilită de a împărtăşi
tuturor cele aflate, văzute sau gândite. Şi le-am dăruit cu generozitate în circa 465 articole
de informare şi de comentariu, note, admirativ sau critic pentru lumea în care trăim. Paleta
subiectelor abordate este foarte largă trecând prin ştiinţă, evenimentele semnificative, fie
ele expoziţii, concerte, cărţi citite şi gafe politice. Nu lipsesc nici pagini umoristice. Câteva
articole sunt prinse în paginile unui volum Ecologie, natură, om..
O parte din titlurile materialelor publicate sunt redate în anexa 1.

Conferinţe publice

O altă modalitate de difuzare a cunoştinţelor ştiiţifico-literare a fost prezentarea de

conferinţe publice. Ele au fost prezentate public în case de cultură, şcoli, unităţi militare,
muzee, şedinţe comemorative, etc. Paleta subiectelor este foarte largă mergând de la noutăţi
în astrologie, descoperiri geografice, progrese tehnice, vestigii istorice, arhitectură, etc.
Unele subiecte au fost extinse în cicluri de conferinţe care s-au bucurat de un interes
deosebit cum ar fi: ,,Mai aveţi o întrebare?”,, Cel mai bun continuă”,,Ce e nou în...”
,,Săptămâna unui meloman” majoritatea conferinţelor au fost însoţite de proiecţii de
diapozitive color realizate de mine şi care au avut darul să facă cunoscute în cercuri largi
obiective valoroase de peste hotare, imposibil de văzut direct din cauza opreliştilor de
circulaţie peste hotare. O selecţie de titluri de conferinţe se află în anexa 2.

Conferinţe la radio

Radioul această binefăcătoare invenţie a secolului al-XX-lea a permis o extraordinară

difuzare a culturii, de la clasică la modernă în cercuri extrem de largi. Am câştigat
notorietate prin sutele de conferinţe difuzate în eter ultimele noutăţi ale cunoaşterii
materiale şi spirituale cu cele mai variate ocazii: comemorări, evenimente la zi şi de
perspectivă, anunţuri, curente de idei noi, ş.a.m.d.
Unele din titluri sunt prezentate în anexa 3.

Prezenţe audio-vizuale

Am folosit deasemenea din plin celelalte modalităţi tehnice apărute în secolul XXI
bazate pe proiecţii de imagini sonorizate.

40
 Sunt autorul a 20 scenarii de filme documentare, realizate de Studioul Sahia sau
Studioul TV, cu subiecte mai ales geografice şi în favoarea ocrotirii naturii. Pentru uz
pedagogic (şcoli şi atenee populare) am scris şi realizat 10 diafilme şi 6 diaporame. De
asemenea am avut 21 apariţii în direct la TV pe teme politice, de actualitate (calamităţi
geologice şi meteorologice), pe teme folclorice şi muzicale. (vezi anexa 4)

Alte activităţi culturale

Recunoscut ca specialist în numeroase domenii, am fost cooptat ca membru în comitetele

de redacţie sau avizare al unor edituri sau periodice :
- Membru al colectivului de redacţie al Analelor Româno-Sovietice (Seria Geologie-
Geografie) (1952-1957).
- Membru al Consiliilor ştiinţifice ale editurilor : CNEFS (1956-1970), Ştiinţifică
(1963-1975), Tehnică (1970-1976).
- Membru al Consiliului ştiinţific al revistei ”România Pitorească (1972-1976).
- Membru al Comitetului de redacţie al revistei ,,Ocrotirea naturii şi al mediului
ambiant” editată de Academia Română (1952-1988), Bucureşti.
- Membru al Comitetului de redare al publicaţiei Acta Geologica Hungarica
Budapesta, (1991-2002).
- Membru al Comitetului de redacţie al publicaţiei Anales de Spéléologie, Paris
(1972-1976)
- Redactor - şef al revistei germane GEO versiunea română (2008-2011).
- Editor responsabil al publicaţiilor Institutului Geologic al României (1969-1999)

Traducător

La rubrica privind activitatea de scriitor se poate adăuga încă o latură, cea de

traducător. Din dorinţa de a dărui şi altora bucuria unei lecturi interesante şi instructive
am tradus trei cărţi : din limba germană, mărturia unui celebru geolog, Hans Cloos,
Dialog cu Pământul (413 pagini) (G - 265), iar din limba franceză, două cărţi pasionante
de speologie celebre la vremea lor: Norbert Casteret, Aventuri sub pământ (419 pag.)
(G - 151) şi Michel Siffre, În afara timpului (237 pag.) (G - 166).
Am fost solicitat ca referent pentru unele teze de doctorat, de asemenea prefeţe şi
prezentare a unor cărţi ştiinţifice, autohtone sau traduceri.
Am efectuat deasemenea numeroase recenzii a le unor publicaţii speologice, din
străinătate pentru a le face accesibile cercetătorilor români.
Citez doar trei titluri:
J.N.Jennings – Karst apărut în 1971 la Canberra, Ballard R.D, Moore J.G – Atlas
fotografic al dorsalei Mediu-Atlantice apărut în 1974 la New York şi Laszlo Jakucs –
Morfogeneza regiunilor carstice apărut în 1980 la Budapesta.

41
 Activităţi culturale

F 1. Muzeul Naţional de Geologie din Bucureşti

F2. Muzeograful Schelet de dinozaurian în Muzeul Geologic din Bucureşti

42
 F 3. Fotograful. Personaj indispensabil în cercetarea naturii

F4. Din podoabele peşterilor. Stalactitele, nestematele tăinuite în noaptea veşnică a

peşterilor

43
F 5. Conferenţiarul. Un număr de 140 expuneri publice, 159 conferinţe la radio,
58 prezentări vizuale

F 6. Autor de cărţi pentru informare şi

popularizare a ştiinţei.

44
 F 7. Profesorul. Disciplinele geonomice sunt însoţite totdeauna de o bogată ilustrare

F8. Excursie tematică pentru cunoaşterea şi prezentarea de către profesor a monumentelor

naturii din Munţii Bihor.

45
III. ACTIVITĂŢI CIVICE

Ca membru al Cetăţii am răspuns solicitărilor de a participa sau gira diverse acţiuni

sociale, culturale, politice, sportive sau civice. Dintre ele menţionez doar câteva :

1. În ţară

-Membru al „Consiliului naţional pentru ocrotirea mediului” (1975-1985).

- Fondator şi Preşedinte al „Asociaţiei de prietenie România-Belgia” (1990)
- Membru apoi Preşedinte al „Federaţiei române de Turism-Alpinism” (1960-1975).
- Preşedintele „Comisiei Centrale de Turism, Speologie şi Salvamont” (1990-1994).
- Membru al „Comisiei pentru schimbări globale” din cadrul Academiei Române
(din 1992).
- Membru al Comitetului de conducere al activităţii „Expediţiile Cutezătorii”,
(1969-1989).
- Preşedinte de onoare al organizaţiei „Cercetaşii României” (1996- 2000).
- Coordonator principal al proiectului ”Strategia naţională pentru Dezvoltare
durabilă”, PNUD/CNDD, Edit.Nova, Bucureşti.

- Donator pentru biblioteca „Facultăţii de Ştiinţele şi Tehnica Mediului” din

cadrul Universităţii Babeş-Boliayi de la Cluj a 4.843 volume, 2.659 periodice,
54 reviste, 6.733 extrase din publicaţii ştiinţifice şi 684 hărţi.

- Întemeierea Federaţiei Române de Speologie şi a Concursului Naţional de Speologie

Sportivă, precum şi înfiinţarea Organizaţiei Salvamont.

2. Peste hotare

- Membru de onoare al „Societăţii de Fizică şi Ştiinţele Naturii”, ramură a

Academiei Elveţiene de Ştiinţe (1990-2010).
- Preşedintele „Comisiei de Speleologie aplicată” din cadrul Uniunii Internaţionale
de Speleologie (1973-1977), Olomouc (Cehia)
- Membru al „National Speleological Society”, S.U.A, (1987-1990).
- Membru al Comitetului de conducere al „Centrului regional de mediu pentru
Estul Europei” (REC), de la Budapesta (1990-1994).

IV. ACTIVITĂŢI INTERNAŢIONALE (congrese, colocvii)

A. Participări la manifestări internaţionale

Prin funcţiile deţinute am fost implicat în organizarea unor manifestări internaţionale la

noi în ţară, iar fiind cunoscut prin lucrările mele şi legăturile cu oameni de ştiinţă de peste
hotare, am primit invitaţii de a participa la; conferinţe, simpozioane, congrese în domeniile
mele de interes. Cele mai multe nu am putut să le onorez nefiindu-mi acordată permisiunea
de ieşire din ţară, unele la sugestia chiar a colegilor sau forului superior ierarhic din
Institutul Geologic. Totuşi, la unele dintre ele am fost prezent prin trimitere de note sau
lucrări ştiinţifice, nu fără pericolul de a fi acuzat de acţiuni ilegale sau chiar subversive.

46
 (1). Participare prin trimiteri de lucrări.

- Congresul INQUA, Madrid, 1957 (Ş - 60)

- Congresul V Carpato-Balcanic, Kiev, 1958 (Ş - 26)
- Congresul VII Carpato-Balcanic, Varşovia, 1967 (Ş - 134)
- Congresul VIII Carpato-Balcanic, Belgrad, 1974 (Ş - 87)
- Colocviul internaţional pentru Jurasic, Luxemburg, 1962 (Ş - 36)
- Colocviul internaţional VI pentru Carbonifer, Paris, 1963 (G - 131)
- Congresul internaţional VIII pentru Carbonifer, Krefeld, 1975 (Ş - 140)
- Al V-lea Congres internaţional de speologie, Stuttgart, 1969, (Ş - 109, Ş - 110)

(2). Participări personale la congrese, colocvii, comisii etc.

- Al - VI-lea Congres Carpato-Balcanic, Bucureşti, 1963 (Ş – 51, Ş - 45)

- Colocviu I Carpato-Balcanic pentru Triasic, Bratislava, 1967 (Ş - 86)
- Al XXIII-lea Congres Internaţional de Geologie, Praga, 1968
- Simpozionul Carpato-Balcanic privind evoluţia regiunilor carstice, Cracovia, 1971
(Ş - 120)
- Lucrările primului Colocviu de Geografia turismului, Bucureşti, 1969 (Ş – 111, Ş - 113)
- Lucrările celui de al II-lea Colocviu de Geografia turismului, Bucureşti, 1971 (G - 329)
- Colocviu III Carpato-Balcanic pentru Triasic, Bucureşti, Preşedinte 1979, ( G - 514)
- Al VI-lea Congres Internaţional de Speologie, Olomouc, 1973
- Al VIII-lea Congresul Internaţional de Speologie, Bowling Green (S.U.A), 1981
- Simpozionul internaţional comemorativ, Univ. Kracovia, 1985 (G - 656)
- Congresul XIII Carpato-Balcanic, Cracovia, 1985
- Al IX-lea Congres Internaţional de Speologie, Barcelona, 1989 (invitat de onoare)
- Al X-lea Congres Internaţional de Speologie, Budapesta, 1989 (invitat de onoare)
- Conferinţa ONU privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, Bucureşti,
1992 (Preşedinte), (Ş - 196)
- Colocviul UE asupra dezvoltării turistice şi protecţia deltelor, Bucureşti 1992
(Preşedinte) (Ş - 196)
- Conferinţa UNEP, Nairobi 1992 (Ş - 197)
- Conferinţa ONU pentru mediu privind apele transfrontiere, Helsinki 1992 (Ş - 198)
- Conferinţa mondială ONU pentru mediu şi dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992
(Vicepreşedinte) (G - 852, Ş - 199)
- A XXI Adunare a Societăţii Europene de cultură, Veneţia 1993 (G - 912)
- Colocviul Consiliului Europei privind protecţia şi amenajarea zonelor montane,
Banska Bistrica 1993 (Ş - 204)
- Conferinţa Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Istanbul 1997
- Congresul Mondial al Parlamentarilor Scout, Manila, 1997
- Congresul Uniunii Partidelor Ecologiste Europene, Paris, 1999.
- Congresul Mondial al Parlamentarilor Scout, Varşovia, 2000 (Ş - 245)
- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Bratislava, 2000
- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Ljubljana 2000 (Ş - 244)
- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Kiev 2001
- Conferinţa conducerii uniunii ,,European Greens”, Stockholm 2000
- Reprezentantul României la ,,REC” (Centrul Regional de Mediu) pentru ţările din
partea est-europeană şi Peninsula Balcanică)

47
B. Invitaţii pentru cursuri, prelegeri şi conferinţe în străinătate

Am fost invitat să particip la diverse întruniri de lucru, comisii şi pentru a susţine

cursuri universitare sau prelegeri despre România, cu teme legate de geologie, speologie şi
ecologie (protecţia naturii)

(1). Invitaţii neonorate din cauza refuzului de viză

- Participare în calitate de membru al Comitetului de conducere al Uniunii Internaţionale

de Speologie la cel de al IV-lea Congres internaţional de Speologie, Stuttgart, 1971
- Invitat de Centrul pentru studiul lanţului alpin, Florenţa, 1984.
- Numiri la Universitatea din Geneva în calitate de profesor invitat în 1974, 1976, 1978,
- Invitat de Societatea cehoslovacă de geologie pentru a prezenta conferinţe despre Carpaţii
româneşti, 1977
- Invitat de Deutsche Forschungsgemeinschaft pentru a prezenta conferinţa de Tectonica
Carpaţilor la Universitatea din Karlsruhe, 1979

(2). Prezentări personale

- Conferinţe despre Tectonica globală şi Carpaţi, la Viena, Geneva, Fribourg (1983)

- Conferinţe despre carstologia şi speologia românească, la Viena (1982), Oxford
(1985), Paris (1987), Geneva (1987) şi Liège (1988)
- Cursuri de tectonică globală şi structura Carpaţilor la Basel (1987), Greifswald
(1988), Potsdam (1988)
- Cursuri despre riscurile geologiei pentru monumentele istorice, invitat de ICROM,
la Roma (1986) (G - 670) şi Skopje (1986) (Ş - 181).
- Conferinţe despre protecţia naturii în România, la Glasgow şi Edinburgh
- Conferinţa despre partidele politice ecologiste din România, Congresul ,,European
Greens” – Bratislava, Kiev, Ljubljana
- Conferinţa privind securitatea în Marea Neagră, Conferinţa ,,European Greens”- Kiev,
(1999)

(3) Burse pentru documentare

Bursă de o lună pt.documentare la Universitatea Stuttgart – 1990

48
 Activităţi civice

F1. Politicianul. Grupul Liberal şi ecologist din Senat

(în primul rând A.Paleologu şi M.Bleahu, 1992)

F 2. Politicianul. Vot la vedere în senatul României

49
 Activităţi internaţionale

F1. Politicianul. Semnarea de către M.B a Convenţiei privind încălzirea globală.

(vicepreşedinte a Conferinţei ONU pentru mediu şi dezvoltare de la Rio din 1992)

F 2. Conferinţa ONU privind apele transfrontiere (Helsinki 1992)

50
F 3. Participare la Congresul Asociaţiei Mondiale a parlamentarilor foşti cercetaşi
(scouts Manila - 1997)

F4. Participanţi la Conferinţa UNEP despre mediu de la Nairobi 1992

51
 F 5.Cu Brice Lalonde, Ministrul
Mediului din Franţa

F 6. Cu Michel Siffre, cunoscut speolog francez, autor al cărţii ,, În afara timpului”

52
F 7. În vizită la Versoix la Regele Mihai şi Regina Ana împreună cu soţia mea Simona

F 8. Pentru tot restul vieţii dedicat cărţii

53
V. TITLURI ONORIFICE

DECORAŢII
- Decoraţia ,,Ordinul muncii” cls. III, 1971
- Decoraţia ,,Steaua României” în grad de Cavaler, 2009

MEDALII

- Medalia ,,Meritul ştiinţific”, 1966

- Medalia ”Combatant voluntar în al Doilea Război Mondial”, 1997
- Medalia „Percy Allen” a Uniunii Europene a Societăţilor de Geologie, 2012
- Distincţia – ,,Regele Ferdinand – Întregitorul" acordată cu ocazia Centenarului
României
acordată cu ocazia Centenarului României

ACORDARE DE TITLURI ONORIFICE

- Membru de onoare al Academiei Române

- Membru de onoare al Academiei Române

54
- Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
- Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice
- Membru de onoare al Societăţii de Ştiinţe Naturale, departament al Academiei
Elveţiene
- Profesor Universitar Onorific al Universitaţii Ecologice Bucureşti
- ”Profesor Honoris Causa” al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (2009)
- ,,Cetăţean de onoare” al localităţilor Albac (2001) şi Gârda (2006)

PREMII

- Premiul Academiei Române, “Grigore Cobălcescu”, 1974

- Premiul Academiei Române ,,G.M. Murgoci”, 1976
- Premiul Academiei Române ,,Ştefan Hepites” 1994

55
VI. SCRIERI DESPRE M. BLEAHU

1. În enciclopedii străine

- Menţionat în ,,Who’s Who in the World” şi ,,Marquis Publications”, SUA

- Menţionat în ,,Dictionary of international Biography”, v.XVII, XVIII,
Intern.Biographical Center, Cambridge, Marea Britanie.
- Menţionat în ,,Who’s Who in Europe”, v.6 Ed.Servi-Tech, Bruxelles
- Menţionat în ,,Men of Achievement” v.6 şi 16 Internat. Biographical Center, UK
- Menţionat în ,,Orbis Geographicus”, Viena.

2. Volume şi ediţii romăneşti, enciclopedii

Bucur I.C.- Marcian Bleahu în volumul „Pagini din istoria geologică a României”,
Edit.Petrom 1998, pag. 227-247.
Cassola A.,Garhton P.- Bleahu Marcian, Ecological Federation of Romania în volumul
„Twenty years of European Greens 1984-2004”, Edit.European Greens, pag.60-
61.
Constantinescu Gr. - Bleahu Marcian: „Note fără portativ”, Oază de muzică, prezentare
la Radio România 1 la data de 22 noiembrie 2011
Cosma V. Bleahu Marcian (pseud. Matty, geolog, geograf, profesor, scriitor, meloman) în
volumul „Muzicieni din România - Lexicon”, vol.X, Edit.muzicală 2011,
pag.209-210.
Diţă S. Bleahu Marcian David în volumul „Cercetări geologice, prospecţiuni şi explorări
pe teritoriul României”, Edit.AGIR 2009, pag.288-289.
Dragomirescu Ş Elogiu Profesorului Doctor Marcian David Bleahu, Ţara Bârsei , Anul
XVII (XXVIII), serie nouă, Nr.17, pag.384, 2018, Braşov.
Edelstein O.,Kovacs M.- Bleahu Marcian în volumul” Dicţionarul geologilor care au
lucrat în zona Baia Mare şi în ariile adiacente”,Edit.Risoprint 2014, pag.31-32
Edroiu N. et al. - Marcian Bleahu medalion biografic în volumul „ Aţel”, Edit.Eurodidact
2002, pag.141-143.
Filipoiu M, Burlacu G, Frumosu L.- Bleahu D. Marcian în volumul „Ecologia dicţionar
enciclopedic”,Edit.Tehnică, 2006, pag.117.
Huica I. - Marcian Bleahu în volumul „ Cu şi despre geologi”, Edit.Vergiliu 2007, pag.81-
87.
Vişan C. Interviu cu Marcian Bleahu despre Tectonica Globală în volumul „Semnături în
contemporaneitate”, Edit.Cartea Românească, 1986, pag.241-248.
Timiş Pălătinuş I. - Marcian Bleahu - O viaţă pentru munţi şi ţară, text în
„Viaţa nouă” nr.1,198
------------ Bleahu Marcian, prof.univ.dr. în „Enciclopedia Marilor Personalităţi”, vol.VI,
Edit.Geneze 2004, pag.39-42.
------------ Bleahu Marcian în „Dicţionarul Personalităţilor din România”, Edit.Anima
2010, pag.62-64.

56
VII. ANEXE

Anexa 1

CONFERINŢE PUBLICE
prezentate cu proiecţii de diapozitive color
(enumerare parţială, unele prezentate de mai multe ori)

Cu subiect geologic:

1. Planeta numită Pământ, curs de 12 prelegeri la Universitatea Cultural-Ştiinţifică

Bucureşti
2. Tectonica României, 2 conferinţe la Şcoala de perfecţionare a cadrelor din
domeniul geologiei
3. Structura geologică a României, 2 conferinţe la Şcoala de perfecţionare a
cadrelor din domeniul geologiei
4. Tectonica globală şi Carpaţii, conferinţe la Viena, Geneva, Fribourg, Basel,
Greisswald, Potsdam
5. Geonomia, o revoluţie în ştiinţele geologice, ciclu de 4 conferinţe la Universitatea
Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti
6. Deriva continentelor şi formarea munţilor
7. Catrastrofe naturale şi apărarea contra lor
8. Ideea de evoluţie în geologie
9. Radiografie la 6000 km adâncime
10. Omul şi litosfera
11. Bogăţiile Munţilor Apuseni
12. Resursele energetice şi viitorul omenirii
13. Conceptul de evoluţie în geoştiinţe
14. Cutremurul din 4 martie 1977
15. Cutremurele de Pământ
16. Istoria Pământului până la ultima filă, 3 prelegeri
17. Tecotnica globală, 4 prelegeri

57
Cu subiect privind ocrotirea naturii şi a mediului

1.Un viitor parc naţional al Munţilor Apuseni

2.Protecţia naturii în România (la sediul ONU, Geneva)
3.Rezervaţii naturale geologice din România
4.Monumente ale naturii din România
5.Rezervaţii naturale din Europa (Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Cehoslovacia,
Polonia, Elveţia, Germania)
6.Pădurile şi conservarea peisajului
7.Energia şi conservarea peisajului
8.Protecţia peisajului, un nou concept ecologic
9.Protecţia naturii în S.U.A. (4 prelegeri)
10.Natură-cultură-locuire, gânduri pentru mileniul XXI
11.O nouă pledoarie pentru parcul Munţilor Bihor
12.Ocrotirea naturii o prioritate mondială
13.Naşterea sentimentului de natură şi ocrotirea ei
14.De ziua apei
15.De ziua Pământului
16.Situaţia mediului în România (Glasgow, Edinburgh, Iverness şi în România)
17.Conferinţa Rio’92
18.Protecţia mediului o prioritate
19.Starea Mediului în România. Conferinţă de Ziua Mediului la Galaţi- Iunie 1999
20.Valori inestimabile din natura Bihorului, la Casa de Cultură ARLUS, Oradea –
14.08.1975 (ziar Crişana)
21.Conferinţă Zilele Pădurii -Perspectiva ecologică a Pădurii Verzi, Timişoara –
27.03.1999

Cu subiect speologic

1.Speologia ştiinţa spaţiilor subpământene, curs de 8 prelegeri, la Universitatea

Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti
2.Carst şi peşteri, o introducere în speologie
3.Peşterile din România
4.Carst şi peşteri din România (Paris, Geneva, Liège)
5.Lumea tainică a Munţilor Bihor
6.Speologia, o ştiinţă a tainelor subpământene
7.Frumuseţi necunoscute – lapiezurile
8.Al VIII-lea Congres Internaţional de Speologie, Bowling Green, 1981
9.Al IX-lea Congres Internaţional de Speologie, Barcelona, 1986
10.Al X-lea Congres Internaţional de Speologie, Budapesta, 1989
11.Prin carstul Iugoslav
12.Carst şi peşteri din Franţa: Pirineii şi Prealpii
13.Carst şi peşteri din Franţa: Masivul Central
14.E.Gh. Racoviţă
15.Lapiezurile

Cu subiect turistic – România

58
 1.România turistică, conferinţa de la Roma, Lausanne, Liège, Greifswald
2.Munţii Apuseni
3.Munţii Bihor
4.Carpaţii Meridionali
5.Munţii Metaliferi
6.Prin Munţii Maramureşului
7.Prin Munţii Bucegi
8.O nestemată carpatică – Piatra Craiului
9.Pe crestele Carpaţilor Orientali
10.România Pitorească –pe urmele lui Vlahuţă
11.Rapsodia română
12. Cheile din Munţii Apuseni
13. Singur pe poteci nebătute
14. Rezervaţii naturale din România
15. Iarna cu cortul pe creste carpatine

Cu subiect turistice – străinatate

1. Prin Alpii răsăriteni

2. Platoul Colorado
3. Munţii Stâncoşi
4. Pe coasta de Est a Americii de Nord
5. De-a lungul Pirineilor
6. Coloana vertebrală a Europei, Alpii
7. Paris
8. Londra
9. Roma
10. Madrid şi Lisabona
11. Belgia
12. Flandra
13. Bretania
14. Pe coastele nordice ale Europei
15. Brazilia
15. Kenia
16. Asia Centrală
17. Germania
18. Andaluzia
19. Ocrotirea naturii în lume

Ecologie politică

1. O nouă doctrină – ecologia politică

2. Ecologia politică – speranţa pentru secolul XXI
3. Ecologia şi cultura
4. Limitele creşterii
5. Problemele globale ale omenirii şi rezolvarea lor ecologică
6. Strategii şi politici ecologice, două noţiuni ce nu se suprapun

59
 7. Imperativul zilelor noastre : ecologia politică
8. Naşterea ecologiei politice
9. Ecologia umană
10. Un imperativ: educaţia ecologică
11. De ce Partidul Verde ?
12. Liniile directoare ale partidelor ecologiste
13. Partidul Verde
14. Conferinţa secolului RIO 1992 – Brăila
15. Conferinţa – Ecologia secolului XXI – 1998

Figuri istorice ale geologei româneşti (apărute în diverse publicaţii periodice

ştiinţifice)

1. Emil G.Racoviţă un mare savant român (Aniversare UNESCO)

2. Gh. Munteanu Murgoci, (Aniversare UNESCO şi Academia Română)
3. Victor Corvin Papiu
4. Cel mai iubit dintre profesori – Vintilă Mihăilescu
5. Un savant braşovean – Erich Jekelius
6. Gh.Munteanu Murgoci, la 100 de ani de la naştere
7. I.Popescu Voiteşti
8. Victor Tufescu
9. Robert Ficheux
10. Maria Moţoi
11. Radu Dimitrescu

Subiecte diverse

1. Începuturile arte se află în peşteri

2. Pământul văzut din cosmos
3. Animalele prezente în moda vestimentară
4. Un imperativ al timpurilor noastre - Cum să aproppiem copii de natură
5. Ce meserie să ne alegem : a fi geolog
6. Cum să fotografiem în peşteri
7. Muzeele de ştiinţe naturale
8. Speranţele secolului XXI
9. Ideea de evoluţie în ştiinţele geonomice
10. Pământul văzut din cosmos
11. Trei filosofi ai ecologiei politice
12. Arii şi rezervaţii naturale în lume
13. O viaţă pentru cunoaşterea Terrei şi a frumuseţilor sale
14. O retrospectivă de o viaţă la 90 ani

Cicluri de conferinţe

1-6. O planetă numită Pământ

7-13. Parcurile naţionale ale Americii

60
 14-19. Rezervaţiile Naturale ale României.
20-23. Dinamica internă a Pămâtului

Anexa 2

CONFERINŢE LA RADIO
(enumerare parţială)

1. Tragicul Mozart - 1944

2. O vizită la Comitetul Geologic - 1957
3. Valea Galbenii - Martie 1962
4. Peşterile României - Iunie 1964, Itinerar turistic
5. Documentare mecanizată - Septembrie 1966
6. O figură luminoasă – Murgoci - Iunie 1966
7. Peştera Topolniţa - Mai 1967, Itinerar Turistic
8. Două referate asupra unor concursuri – Mai 1967
9. Interviu la Conferinţa de Partid - Decembrie 1967
10. Acasă la un intelectual - Martie 1967
11. Este geologia o meserie periculoasă? - Mai 1967
12. Formaţiuni geologice ca obiective turistice - Noiembrie 1967
13. Peştera Minunată şi Casa de Piatră - Februarie 1968
14. Un colţ uitat al Munţilor Apuseni - Casa de Piatră - Ianuarie 1968, Itinerar
turistic
15. Completări la harta geologică a României – Iulie 1968
16. Bogăţiile minerale ale României, în perspectivă – Iunie1968
17. Hallstatt - Ianuarie, emisiunea ,,De toate pentru toţi,, 1968
18. Masivul Dachstein - Ianuarie, emisiunea ,,De toate pentru toţi,, 1968
19. Innsbruck – Martie, 1968
20. Turism şi ştiinţă - 22 aprilie 1968
21. Vacanţa geologilor - 9 iulie 1968
22. Conservarea peisajului - 23 septembrie 1968, Radiojurnal
23. Materiile prime în perspectivă - Octombrie 1968
24. Săptămâna unui meloman (6 conferinţe), Septembrie - Octombrie 1969
25. Priorităţi pierdute - Noiembrie 1969
26. Sunteţi un explorator? - Decembrie 1969
27. Pământul nostru vazut din cosmos – 1970, Conferinţa Radio
28. Primii oameni pe lună - 1970, Conferinţa Radio
29. Valorificarea superioară a resurselor naturale şi progresul economic

61
 al României – Februarie 1970, Emisiunea Limbi străine
30. Alunecările de teren - 1970, Conferinţa ,,Tot înainte,,
31.Cercetări actuale în Marea Neagră – 11 februarie 1970, Ştiinţă şi Tehnică.
32. Rocile din lună – 17 februarie 1970, Ştiinţa la zi
33. Cunoaştem Terra ? – Mai aveti o întrebare, Ianuarie 1970
34. Cercetări actuale în Marea Neagră – Februarie 1970
35. Valorificarea superioara a resurselor României – Emisiunea Limbi străine,
Februarie 1970.
36. Inteligenţa Ştiinţifică – Orizont ştiinţific, Aprilie 1970
37. Cercetări actuale în geologia românească – Iulie 1970
38. Dialog din peşteră – 20 noiembrie 1970 Mai aveţi o întrebare
39. Ce este nou în Institutul Geologic - Ianuarie 1970
40. Cercetări geologice în Marea Neagră - 11 februarie 1970, Ştiinţă şi Tehnică
41. Rocile din lună - 17 februarie 1970, Ştiinţa la zi
42. Cercetarea ştiinţifică a Mării Negre - Martie 1970
43. Etalonul aur-inteligenţă - Aprilie 1970
44. Alunecările de teren - Iunie 1970, Conferinţă ,,Tot înainte"
45. Noutăţi în geologie - Decembrie 1970
46. Cum se calculează cu computerul istoria geologiei - 1971
47. Formarea Deltei Dunării – Iulie 1971
48. De ce cercetăm etajele inferioare ale terrei – Iulie 1971
49. Pământul se răceşte sau se încălzeşte ? - Radio, Februarie
50. Bogăţiile minerale ale României – 1971, Hamburg
51. Pământul se răceşte? - Februarie 1971
52. De ce cercetăm globul pământesc - Iulie 1971
53. De ce cercetăm etajele inferioare ale Terrei - August 1971
54. Pământul se micşorează sau se măreşte ? – 19 august 1972
55. Die Erzeichtümer Rumäniens - Radio Hamburg , Sepembrie 1972
54. Cetăţile Ponorului - Valea Galbenii, Martie 1972
55. Pământul în expansiune - August 1972
56. Teorii moderne privind originea scoarţei terestre - Octombrie 1972
57. Gânduri de cititor - Noiembrie 1972
58. Pământul se micşorează sau se măreşte ? - August 1972
59.Monumente ale naturii – Peştera Topolniţa şi Gheţarul Scărişoara –
28 august 1973, Comentariu Radio
60. Peştera Lascaux şi replica ei – Octombrie1973
61. Gânduri despre piatră – Comentariu 1973
62. Omul şi Litosfera – Ianuarie 1973
63. Timpul, geologia şi fantezia – 25 august 1973
64. Ce ne spun rocile lunare - Ianuarie 1973
65. Deriva continentelor în actualitate - 27 februarie 1973
66. Omul şi litosfera - Martie 1973
67. Tainele adâncurilor. Prin avenele Franţei - Martie 1973
68. Prin avenele Franţei - Aprilie 1973
69. Subsolul Bucureştiului - Mai 1973
70. Omul şi natura - Iulie 1973
71. Peşterile ornate ale Franţei - Iulie 1973
72. Formarea Deltei Dunării - August 1973

62
 73. Prin peşterile Franţei - Februarie 1973
74. Raportul om – natură - Iulie 1973, Clubul invitaţilor
75. Timpul la întrecere cu fantezia - 25 august 1973
76. Omul şi piatra - Septembrie, 1973
77. Peştera Lascaux - Octombrie, 1973
78. Deriva continentelor în actualitate - Noiembrie 1973
79. Mantaua Terrei - Decembrie 1973
80. Lapiezurile de la Ponoare - 9 ianuarie 1974
81. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni - 31 ianuarie 1974
82. Pirosfera – Iunie 1975
83. Ce ne spun rocile din lună - Ianuarie, 1974
84. Carpaţii şi teoria tectonicii globale - iulie 1974
85. Călătorie imaginară în trecut - noiembrie 1974
86. Geologia mileniului trei - iulie 1974, Sinteze
87. Sâmburele pământului este materie solidă ? - Aprilie 1975
88. Litosfera - Iunie 1975
89. Comorile de piatră ale României - Iulie 1975, (emis. limbi străine)
90. Zestrea minerală a Terrei în perspectivă - Mai 1975
91. Cercetări în şi dincolo de laborator - Noiembrie 1975, (interviú în direct)
92. Atlantida - Noiembrie 1975, (interviu în direct)
93. Magnetismul terestru - Decembrie, 1975
94. Ce ştim despre magnetismul terestru – 5 decembrie, Conferinţă Radio
95. O aventură a cunoaşterii – Glomar Challenger - 30 octombrie 1975
96. Adevărul despre potop - Iunie 1976
97. Parcul Naţional al Apusenilor - 31ianuarie 1976, Ştiinţă şi Tehnică
98. Cea mai veche şi nouă peşteră - 7 februarie 1976, Ştiinţă şi Tehnică
99. Animalele din peşteri - 5 aprilie 1976
100. Deriva continentelor o realitate - 12 aprilie 1976
101. Cele mai noi şi vechi insule - 19 aprilie 1976
102. Concluzii geologice asupra lunii - Aprilie 1976, Terra, Radio
103. Se pot combate cutremurele ? - 26 aprilie 1976
104. Cele mai mari peşteri de pe glob - 10 mai 1976
105. Nivelul mării - 10 mai 1976
106. Gheţarul Scărişoara - 17 mai 1976
107. Atlantida - 24 mai 1976
108. Rezevaţii naturale paleontologice româneşti - 31 mai 1976
109. Peşterile României - 10 mai 1976
110. Gheţari în Carpaţii Orientali - 14 iunie 1976
111. Setea lumii - 21 mai 1976
112. Adevărul despre potop - 28 mai 1976
113. Craterele meteoritice - 3 iulie 1976
114. Vulcanii noroioşi - 10 iulie 1976
115. Cele mai adânci peşteri din lume - 17 iulie 1976
116. Forma Pământului - 24 iulie 1976
117. Glaciaţile sunt explicabile? - 31 iulie 1976
118. Ceasornicele geologice - 7 august 1976
119. Formarea şi vârsta munţilor - August 1976
120. Tărâmuri legendare - 21 august 1976

63
 121. Cauzele derivei continentelor - 28 august 1976
122. Inversiunile magnetice - 18 septembrie 1976
123. Saramurile calde - 9 octombrie 1976
124. Cele mai vechi vieţuitoare - 16 octombrie 1976
125. O altă enigmă dezlegată – diamantele - 23 octombrie 1976
126. O aventură : Glomar Ghallanger – 30 octombrie 1976
127. Unde se plămădeşte petrolul – 6 noiembrie 1976
128. Cea mai mare cascadă din lume - 13 noiembrie 1976
129. Paleontologii în Antartica - 20 noiembrie 1976
130. Tipologia peşterilor din România – 27 noiembrie 1976
131. Date noi privind deriva continentelor – Noiembrie 1976,
Răspundem ascultătorilor

132. Cele mai mari peşteri din România – Noiembrie 1976, Răspundem ascultătorilor
133. Puterea cutremurelor - 15 noiembrie 1976, Răspundem ascultătorilor
134.Vechimea cunoaşterii – Noiembrie 1976, Răspundem ascultătorilor
135. Fenomene secundare la cutremure – 11 decembrie 1976
136. Cum a fost explorată Alaska – 18 decembrie 1976
137. Numele Mării Negre – 22 decembrie1976, Răspundem ascultătorilor
138. Dispariţia marilor animale – 25 decembrie 1976
139. Deplasarea continentelor - Răspundem ascultătorilor, 1976
140. Hărţile geologice ale României - Răspundem ascultătorilor, 1976
141. Peştera Toşorog şi Peştera Polovraci - Răspundem ascultătorilor, 1976
142. Enigma Munţilor Apuseni – Magazin, 17 ianuarie 1976
143. Cele mai mari peşteri ale globului – 1976
144. Rezervaţii naturale paleontologice din ţara noastră – Radio, 31 mai 1976
145. Hărţile ecologice ale României - Ianuarie 1977
146. Peştera Toşorog - Februarie 1977
147. Peştera Polovraci - Februarie 1977
148. Cascada Victoria - Martie 1977
149. Noi geologii şi cutremurele - Martie 1977
150. Marele cutremur - Martie 1977
151. Intensitatea cutremurelor - Martie 1977
152. Se pot prevedea cutremurele - Martie 1977
153. Peştera Postojna - Aprilie 1977
154. Lacuri fără fund - Mai 1977
155. Everestul, istorie fără sfârşit - Iunie 1977
156. Craterele meteoritice, pe pământ şi pe lună - August 1977
157. Vârsta Pământului, privire istorică - Septembrie 1977
158. Cascada Victoria - 1 martie, Radio, Trecem pe recepţie 1977
159. Peşterile submarine - 1977
160. Geologii secolului XX - 3 martie 1977, Radio Tehnic Club
161. Peştera Postojna - 1977
162. Radiografie la 6371 m - 1977
163. Zonarea seismică – 26 aprilie 1977, Radio, Tehnic Club
164. Magnetismul, acasă şi pe glob - Februarie 1978
165. Pământurile rare - Februarie 1978

64
 166. Omul şi muntele - Radio, De toate pentru toţi, duminică 16 februarie
167. Intrebări – Cine ştie câştigă - 1978
168. Cutremurele de pământ - Emisiunea Limbi străine, Decembrie 1979
169. Pământurile rare – Tehnic Club, joi 22 februarie 1979
170. Devonianul - marţi 6 martie 1979
171. Peştera Mamut - Ianuarie 1980
172. Peştera Meziad - Aprilie 1980
173. Peştera Muierii - Aprilie 1980
174. Peşterile pictate din România - Octombrie 1980
175. Gânduri despre viitor de Anul Nou – Decembrie, radio
176. Continentul Mu - 1980
177. Groapa Marianelor - 1980
178. Peşterile pictate din România - Octombrie 1980
179. Înainte de apariţia omului, recenzie - Ianuarie 1981
180. Padiş şi Cetăţile Ponorului - Ianuarie 1981
181. Teledetecţia în geologie - Ianuarie 1981
182. Explorarea geologică a fundurilor oceanice - 1982
183. Explorarea geologică a oceanului planetar - Mai 1982
184. Simfonia a V-a de Gustav Mahler - 1983
185. Muzica pentru orchestră şi percuţie de Bella Bartok - 1983
186. Peşterile cu picturi rupestre - 1983
187. Perspective ale ştiinţei - 1983
188. Peştera Urşilor - 1984
189. Viitorul îndepărtat văzut de geologie - 5 aprilie 1984
190. Perspective ale ştiinţei - 1984
191. Viitorul îndepărtat şi geologia - 1984
191. La sugestia Dumneavoastră - 1985
192. Rezervaţii geologice - 26 martie 1986
193. Simetria în geologie - 1988
194. Forma şi caracteristicile Terrei - 1988
195. Călătorie spre Planeta Pământ – Radio, 16 decembrie 1989
196. Simetria în lumea Pământului – Radio, 1990
197. Declaraţii cu ocazia revoluţiei - 1990
198. Viitorul geologiei - 1990
199. Despre natură - Invitatul nostru, 1990
200. Protecţia Mediului, o problemă a fiecăruia - Februarie 1992
201. Ultimul capitol al istoriei Terrei – Neozoicul - Noiembrie 1993
202. Apariţia omului pe pământ - Noiembrie 1993
203. Cum a fost găsită veriga lipsă - Decembrie 1993
204. Omul şi strămoşii săi - Radio, 13 şi 20 noiembrie 1993
205. Ziua Pământului - 21 aprilie, Radio Total 1994
206. Ecologia între ştiinţă şi politică - 1995
207. Ecologismul, mai mult decât protecţia mediului - 1996
208. O speranţă pentru secolul XXI - Ecologia politică - Martie 1996, Radio, program 2
209. Ecologia ca politică - 1996
210. Mult stimate Domnule Iorgulescu - 15 august 1996, Radio Europa Liberă, studioul
din Bucureşti
211. Muzica şi natura, 3 emisiuni la Radio România Muzical- 1999

65
212. Prezentare concert la radio „Simfonia a IX a” de Bruckner - 11 noiembrie 1999
213. Întâlnire în Munţii Apuseni – Interviu - Iunie
214. Debussy şi natura - 12 aprilie 2000
215. Muzica mărturie a timpului - 2007
216. Dacă Napoleon ar fi avut un telefon celular, în volumul ,,O legendă a radiofoniei
Româneşti” - postul de radio Bucureşti 3, 2008.

Anexa 3

PREZENTĂRI VIZUALE

Scenarii de filme
1. Taina munţilor Apuseni, film Studioul Sahia, 1963
2. Unde Carpaţii întălnesc Dunărea, film Studioul Sahia, 1964
3. Geologii, film Studioul Sahia, 1965
4. Geologii la lucru film TV, 1967
5. Hieroglifele Pământului, film Studioul Sahia, 1967
6. Prin Ţara de piatră, film TV (itinerar geografic), 1973
7. Peştera Topolniţa, film TV, (Teleenciclopedia), 1973
8. Gheţarul Scărişoara, film TV (Teleenciclopedia), 1973
9. Meteoriţii, film TV (Teleenciclopedia), 1978
10. Vulcanii, film TV (Teleenciclopedia), 1978
11. Megaliţii din Bucegi şi Ciucaş, film TV (Teleenciclopedia), 1980
12. Cascada Bâlea, film TV (Itinerar turistic), 1981
13. Vulcanii noroioşi, film TV (Teleenciclopedia), 1981
14. Univers subteran, film TV (3 serii) (Teleenciclopedia), 1981, 1989
15. Flori de piatră, film TV, 1981
16. Râpa Roşie, film TV (Teleenciclopedia), 1983
17. Ochiuri de apă în plin munte, film TV (Teleenciclopedia), 1989
18. Popasuri pe V. Someşului, film TV (România Pitorească), 1989
19. Cristalele României, film TV (6 serii) (Teleenciclopedia), 1989
20. Cauzele cutremurelor, film-interviu, Digifilm, 2013

Diafilme

66
 1. Planeta numită Pământ, diafilm (4 serii), Studioul Animafilm, 1979
2. O lume a adâncurilor, peşterile, diafilm (2 serii),Studioul Animafilm, 1980
3. Natura arhitect, film Studioul Animafilm, 1967
4. Vulcanii, diafilm Studioul Animafilm, 1969
5. Calamităţi şi catrastofe naturale, diafilm CSCA, 1970
6. Structuri sedimentare, film ştiinţific ICG, 1971
7. Vulcanii, film desene animate, Studioul Animafilm, 1984
8. Peşterile, film desene animate, Studioul Animafilm, 1984
9. Deriva continentelor, film desene animate, Studioul Animafilm, 198
10. Cutremurele de pământ. Film-interviu la Digi 24, februarie 2013

Diasonuri

1.Rapsodia Română
2.Plaiuri româneşti
3.Ritmuri
4.Singurătate
5.Nori
6.Sfârşit de sezon
7.Simfonia Alpilor

Prezenţe la televiziune

1. Despre speologie (14 emisiuni din ciclul „Cel mai bun continuă”) TV, anii 1960
2. Despre geologie, geografie, speologie (7 emisiuni în ciclul „Mai aveţi o întrebare”),
TVR 1968 – 1977
3. Cutremurele de pământ (3 emisiuni) TVR martie 1977
4. Mituri şi demitizarea lor (4 emisiuni) TVR 1981
6. Despre muzică (2 emisiuni cu Iosif Sava), 1988, 1995
7. În apărarea naturii, TV Sigma, 1995
8. Extincţia vieţuitoarelor, TVR, 1995
9. În apărarea animalelor, TV Canal 38 cu B. Tamaş, 1996
10. Acasă la un cărturar, TV 7 abc cu C.Todea, 1996
11. Despre ecologia politică, TV Canal 38 cu A. Bahmuţan, 1997
12. Turismul şi pericolele lui ecologice, TVR 2, 1997
13. Peştera Dâmbovicioara, TVR Cultural, 2012
14. 21. Emisiuni politice
15. Frumuseţi redate oamenilor – TVR - Vineri 17 Decembrie

Prezenţe la expoziţii fotografice

,, Fotogeografica” – Concurs naţional de foto – 29.03.2004

,, Fotografia turistică”
,, Protecţia naturii în România"

67
Anexa 4

VOLUME DE MARCIAN BLEAHU

ÎN DOMENIUL GEOLOGIEI

Tectonica globală Vol. I , Edit.Ştiinţifică, 624 pag., 1983

Tectonica globală Vol.II Edit.Ştiinţifică, 491 pag., 1989
Geologia României, Edit.UEB,112 pag., 1994
Geologie generală – Dinamica externă, Edit.UEB, 299 pag,, 2002
Geologia generală - Dinamica internă, Edit. UEB, 232 pag., 2001
Pământul se destăinuie, Edit.Creangă,159 pag., 1985
Formarea continentelor şi a oceanelor, Ed. Ştiinţifică., 112 pag, 1978
Planeta numită Pământ, 4 broşuri pentru diapozitive, Edit. Animafilm, 120 pag.,1978
Cristalele României (în colab.cu I.Miclea, 22 pg.text+49 pag.fotogr.), Edit.Sport-Turism,
1977

ÎN DOMENIUL GEOGRAFIEI

Morfologia carstică, Edit.Ştiinţifică, 560 pag, 1974

Dincolo de peisaj, Edit.Paidea, 240 pag., 2007
Geografia fizică a României, Edit.UEB, 324 pag., 2001
Pitorescul regiunilor carstice, Edit.SRSC., 96 pag, 1956

ÎN DOMENIUL SPEOLOGIEI

Relieful carstic - 296 pag., 60 fig. ,Edit. Albatros, colecţia ,,Sinteze,, 1982
Peştera Topolniţa (în colab.cu C.Lascu), Edit.Sport-Turism, 32 pag.+35 pag.foto,1975
Peştera Bulba (în colab.cu C.Lascu) Edit.Sport-Turism, 15 pag+46 pag.fotogr.), 1985 p
Flori de piatră, Ed.Ştiinţifică, 100 pag.,1966

ÎN DOMENIUL ECOLOGIEI

Priveşte înapoi cu mânie...priveşte înainte cu spaimă. - Valenţele ecologiei politice,

Edit.Economică, 526 pag., 2001

68
Arca lui Noe în Secolul XXI, Edit. Naţională, 509 pag., 2004
Arii naturale protejate din Bucovina (în colab.cu A. şi T. Done), Edit.Terra Design,
54 pag.,, 2007
Ariile protejate şi protecţia naturii, Edit. Paidea, 875 pag., 2019
Rezervaţii naturale geologice din România (în colab.cu F.Marinescu şi V.Brădescu,),
Edit. Tehnică, 230 pag., 1976
Ecologie-Natură-Om, Edit.Metropol, 200 pag., 1998

ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Munţii Apuseni (în colab.cu S.Bordea şi Al.Borza), Edit.ONT, pag.40, 1963

Munţii Bihor-Vlădeasa – ghid turistic (în colab. cu S.Bordea), Edit.Sport-Turism,
333 pag. 1967
Munţii Codru-Moma, Ed.CNFS, 102 pag., 1978
Munţii Bihor-Vlădeasa – monografie (în colab.cu S.Bordea), Ed.Sport-Turism,
508 pag,1981

ÎN DOMENIUL ISTORIOGRAFIEI

Himalaya – cucerirea giganţilor lumii (în colab. cu M.Bogdan şI Gh.Epuran),

Ed. Ştiinţifică, 597 pag., 1966
Omul şi peştera, Edit.Sport-Turism, , 310 pag., 1978
Cuceritorii întunericului, Edit.Sport-Turism, 195 pag.,1976

DIVERSE

Spovedania unui neînvins, Edit. Paidea, 380 pag., 2006

Note fără portativ, Edit.Paidea,368 pag., 2011
Viaţa şi opera lui G.M.Murgoci (în colab.cu B.Iancovici) (în vol. ,,G.M.Murgoci –
Opere alese” editat de M.Bleahu şi B.Iancovici), Edit.Academia RPR, pp.333-396, 1957
Curs de limba germană- texte de geologie şi geografie (în colab.cu J.Livescu şi
A.Savin), 1963
Curs de limba germană – texte de biologie (în colab. cu J.Livescu şi A.Savin), 1968
Probleme fundamentale ale lumii contemporane (în vol. ,,Geografia mediului
înconjurător”, Manual pentru cl. a XI-a,9 Edit.Didactică şi Pedagogică, pp.81-100, 2002

PARTICIPARE LA VOLUME DE SINTEZĂ

Evoluţia proceselor litogenetice (în vol. ,,Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi”),

Edit.Academiei, pp. 249-244, (în colab.cu M.Lupu), 1969
Poziţia structurală a Munţilor Apuseni în cadrul sistemului alpino-carpato- dinaric
(în vol.,,Munţii Apuseni”), Edit. Academiei RS548-604, 1976
Roumanian Carpathians – The Apuseni Mountains (în vol. ,,Tectonics of the
Carpathian-Balkan Regions”, edit. Geolog. Inst. Dionysz Stur, Bratislava, p.221-283,
Peşterile din Munţii Bihor (bazinele Padiş-Cetăţile Ponorului, Valea Galbena,
Valea Gârda şi din Bazinul văii Topolniţa) în vol. Peşteri din România,
Edit.Ştiinţifică,1976
Grottes d'Oltenie explorées de 1959 à 1962 (în colab.cu A.şi V.Decou) în vol.

69
 ,,Recherche sur les grottes du Banat et d'Oltenie 1959-1962”, Edit. CNRS, Paris,
pp.229-390
Karst of Roumania (în vol.editat. de M.Herak, şi T.V.Stringfield ,,Karst,
Karst of the norther hemisphere, Edit. Elsevier, Amsterdam, pp. 342-353, 1972
Paleokarst of Roumania (în vol.editat de P.Bosak şi D.C.Ford ,,Paleokarst”),
Edit. Academia, Praga, pp.231-251, 1989
Artera navigabilă Dunăre-Main-Rhin în volumul de Alexandru Sobaru et al.
Capitolele Cadrul natural, Rezervaţiile naturale şi Consecinţe ecologice, Edit.
Economică. Bucureşti, 1998.
Ecologia politică – doctrina secolului XXI în volumul coordonat de Alina Mungiu –
Pippidi, Edit. Polirom, Iaşi, pag.231- 251, 1998.

Partea a doua

PUBLICISTICĂ

70
 Rapoarte, recenzii, texte pentru interviuri, ecologie, ştiinţă
popularizată, turism, referate, personalităţi, necroloage,
politică, materiale pentru congrese, ludice, cuvântări.

1944

1. Raport Geologic asupra Domurilor cu Gaz de la Basna şi Samsud – Dr. Erich

Jekelius şi Ion Atanasiu
2. Munţii noştri - Proiecţie ADMIR

1945

3. Lacurile - Lucrare seminar

4. Lupta pentru vârfurile lumii - Lucrare seminar

1946

5. Munţii Făgăraş – Conferinţă ADMIR

6. Iarnă în Retezat, - articol revista România, nr. 6 pp. 20-23
7. Corectură harta Făgăraş – pentru Institutul ,,Unirea"
8. Turism şi Alpinism – Conferinţă ADMIR
9. Munţii României - Conferinţă ADMIR
10. Istoria turismului în România - Conferinţă ADMIR
11. Hăşmaş şi Bicazul - Conferinţă ADMIR
12. Primăvară în Făgăraş - Conferinţă ADMIR
13. La moartea unui turist - necrolog
14. Cu schiurile de la Pietrele la Câmpul lui Neag – România , Revista Oficiului
Naţional de Turism, pag. 20-23

1947

15. Prin M-ţii României - Conferinţă ADMIR

16. O excursie regală pe Dunăre în 1926 – relatată de George Grinţescu

1948

71
17. Orientarea în teren, - Turism Popular, nr. 12-13
18. Padina lui Călineţ – articol pentru Buletin Alpin
19. Teoria lui Wegener – lucrare seminar
20. Busola – articol pentru revista Turism Popular

1949

21. Ghidul Ţării Bârsei – pentru redacţia Drum Nou

22. Drum de iarnă în Călimani – pentru revista Turism Popular
23. Carnet de iarnă din Făgăraş - pentru revista Turism Popular
24. Cabanele din munţii noştrii – proiecţie de diapozitive
25. Noţiuni de Geologie şi Geografie - Şcoala de Alpinism
26. Geologie şi geografie carpatică - Şcoala de Alpinism
27. Cosmopolitismul în Geologie – Conferinţă Canal Dunăre – Marea Neagră
28. Cursuri diverse de popularizare (1949 – 1951) - Conferinţă Canal Dunăre,
Şcoala pt. Cabanieri

1950

29. Împotriva cosmopolitismului în ştiinţele geologice – Conferinţă Canal Dunăre –

Marea Neagră

1951

30. Câteva trăsături caracteristice în răspândirea bazinelor carbonifere din cele

mai importante raioane ale U.R.S.S.- Anal. Rom.-Sov-Ser.Geolog-Geograf., nr.3,
pp. 101-108.
31. Le Massif des Bucegi – Esquisse Géographique et Touristique – Michel Haret
32. La région alpine du massif des Bucegi - Michel Haret

1953

33. Contribuţia geologiei la construirea metroului din Bucureşti - Ştiinţă şi cultură,

An V, nr.6, pp. 8-9.
34. Geologii studiază terenul Capitalei - Ştiinţă şi Tehnică, An V, nr.7, pp.10-11
35. Cutezătorii înălţimilor (în colab- cu Sorin Ciuli) Scânteia, p.4
36. Geologia Metroului – articol ,,Ştiinţă şi Cultură,, Iunie
37. Geologia Capitalei – articol ,,Ştiinţă şi Cultură,, Iulie

1954

38. Cetăţile Ponorului - Ştiinţă şi Cultură, nr.3, pp.15-17

39. Cetăţile Ponorului – articol Roumanie Nouvelle – (Mars)
40. Dix jours à 300 m sous terre - Roumanie Nouvelle, nr. 132, (3 Mars), pp.4 - 12
41. Turism şi ştiinţă - Munca, 18, p.1, noiembrie.
42. Cum se alcătuieşte o hartă geologică - Scânteia Pionierului, 1955, 20 mai, p.3
43. Prefaţă la Belousov – pentru Institutul Româno – Sovietic, Octombrie.
44. Referat pentru ,,Noţiuni de geologie,, – S.R.S.C.

72
 45. Structură şi formă în Carpaţii României – Aprilie, Conferinţă Soc. Ştin. Naturii
46. Cartea Geologică Sovietică – Ziar perete Almanah Turistic pentru Protecţia
Naturii nr.2333
1955

47. Recenzie. pt. Almanah Turistic – pentru Ocrotirea Naturii

48. Noţiuni de Geologie – Şcoala de cabanieri CCS
49. Groapa de la Barsa – Buletin, Monumentele Naturii, nr.1.

1956

50. Pitorescul regiunilor carstice din România - Colecţia SRSC, 96 pag.

51. Un monde fantastique: les grottes des Monts Apuseni - Roumanie Nouvelle,
nr. 188, Juillet, p.12
52. Un mare savant român:Gh.M.Murgoci - Scânteia Tineretului, nr.1821, 3 martie, p.3
53. À travers les galéries souterraines de Padiş (în colaborare cu M. Şerban),
La Romanie Nouvelle, An IX, nr. 195, pp.1- 4, Noiembrie.
54. Centenarul Emil Racoviţă: Studii şi cercetări de Geografie, Tom XVI p.118-110
55. Scrisoare – Institutul de Speologie ,,E.Racoviţă,, Cluj – Asistent C. Pleşa
(referitor la Peştera Topolniţa)
56. Regiunile carstice din R.P.R – Martie - Conf. SRSC
57. Harta geologică – Martie - 2 articole pt. Scânteia Pionierilor
58. Pojarul Poliţei – Iulie – articol Roumanie Nouvelle
59. Referat pt. ,,Retezatul" de I.I. Dunăreanu – Iunie pentru Edit. Tineretului
60. Referat pt. ,,Câmpia Olteniei" de P. Coteţ - Iunie pentru Edit. Ştiinţifică
61. Expediţie Speologică Padiş 1956 – Noiembrie - articol Roumaine.Nouvelle
62. Ion Atanasiu - Conferinţă - Viaţa şi opera profesorului, Aprilie, Facultate
63. Regiunile carstice din R.P.R. – Broşură ,,Ştiinţa pentru Toţi"
64. Cetăţile Ponorului - Ştiinţă şi cultură, Martie, nr.3, p.15

1957

65. Viaţa şi opera lui Gh.M.Murgoci – Studiu introductiv în volumul ,, Opere Alese"
Editura Academia R.P.R., pp.838-999.
66. Retezatul - Narodnaia Rumânie, nr.5, pp.28-29
67. Le Maramuresh - Roumanie d’aujourd’hui, nr.6, pp.36-38.
68. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – Aprilie, Conferinţa S.R.S.C. şi Art.
69. Referat pentru Povestea Peşterii – pentru Edit. Tineretului
70. Referat pt. Piatra Craiului de I.I. Dunăreanu – pt. Edit. Tineretului
71. Referat pt. M-ţii Făgăraş de O. Maniţiu – pt. Edit. Tineretului
72. Formaţiuni Periglaciale şi carstice – Congres INQUA
73. Piatra Craiului – articol pt. România Azi
74. Rezervaţii Naturale - Piatra Craiului – Atlas Magazin, An II, nr.2, p.18.

1958

75. Ein Wunderwelt der Karpathen-Der Konigsstein - Rumänien heute, nr.7

76. In der Unterwelt des Bihorgebirges - Rumänien heute, nr. 10 pp. 42-45.

73
77. Munţii Bihorului – articol pt. România Azi
78. Referat pt. Călătorie spre Centrul Pământului – pt. SRSC
79. Referat pt. teză de I. Posea
80. Referat pt. Peşterile din Banat – pt. Editura Tineretului
81. Structura M-ţilor Apuseni – articol pt. Anuar Româno - Sovietic
82. Morfologia carstică la Barsa – Ianuarie, articol Academia Cluj
83. Referat pt. Ghidul Marcajelor – Martie, pt. CCS - turism
84. Referat pt. Ghidul touristic R.P.R – Aprilie, pt. Editura Tineretului
85. Cum îndeplinim sarcinile didactice – Aprilie, Referat pt. Şedinţa Sindicat
Facultate
86. Tigrii şi Fonetica – Mai, articol pt. Contemporanul
87. Referat pt. Formaţiuni Perigl. în Ciuc – pt. Instit. Geografic, Octombrie
88. Referat pt. Peştera Găunoasă – pt. Institutul de Geografie.

1959

89. Referat pt. imagini din Peşterile RPR. – Mai, pt. Editura Ştiinţifică
90. Referat pt. Ţara Bârsei de Gh. Epuran – pt. Editura Tineretului
91. Referat pt. Excursii – Bucureşti – de R.Călin pt. Editura Tineretului
92. M-ţii Apuseni – Conferinţă SRSC
93. Referat pt. Harta M-ţii Făgăraş - pt. ONT – Carpaţi
94. Referat pt. Harta Turistică R.P.R. - pt. ONT – Carpaţi
95. Referat pt. busola geol. tectonică – pt. Facultate

1960

96. Prefaţă la vol.Fr.Rudolph: “Tigrii din Himalaya” - Edit.Tineretului, pp.5-8

97. Sfârşitul unei mare alpiniste – Claude Kogan – pt. O.N.T.
98. Cucerirea vârfurilor lumii – pt. rev. ONT
99. Cucerirea vârfului Annapurna – pt. rev. ONT
100. Observaţii pt. Istoria Românilor Vol.I – pt. Prof. Ianovici
101. Referat pt. lucrarea ,,Să pornim la drum,, - pt. Edit. UCFS
102. Prefaţă la Tigrii din Himalaia ed.II – pt. Edit. UCFS
103. Referat pt. Călăuza Pârtiilor de schi – Edit.UCFS
104. Chestionar pt. concurs ,,Cine ştie câştigă,, - Munţii Făgăraş
105. Chestionar pt. concurs ,,Cine ştie câştigă,, - Retezat şi Bucegi
106. Referat pt. lucrarea lui I.Preda ,,Geologia reg. Roşia,, - Edit. Academiei

1961

107. L’activité spéléologique en Roumanie en 1960 (în colaborare cu V.Decu şi

C.Pleşa), Spelunca, Seria 4, An.I, nr.4, pp.132-133, Paris
108. Podsedemele dvoret (Palate subterane) - Narodnaia Rumânie, nr.9,
pp.24-26
109. Referat lucrare I.Ţugui ,,Ghid turistic M-ţii Apuseni,, - Edit. UCFS
110. Comori subpământene – Februarie – articol pt. Narodnaia
111. Referat Reg. carstice RPR prezentare de diapozitive – pt. Inst. Român R.C.S.
112. Referat Carstul reg. Aninei de V.Sencu – pt. Instutul de Geografie

74
113. Apa creatoare de frumuseţi subterane – Mai – Conferinţă SRSC
114. Referat ,,Valea Arieşului,, de V.Rusu – Iulie Editura - UCFS
115. Cercetare geologică Baz. Ruscovei – Iulie - Dare de seamă.
116. Peşterile din Negoiul României – Decembrie – Referat CMN

1962

117. Circuitul Izbucului Galbenii – Almanah O.N.T.

118. Gheţarul de la Casa de Piatră - Ocrotirea Naturii, nr.7
119. Tainele podişului Mehedinţi – Explorări în Peştera Topolniţa, cea mai mare
peşteră din ţara noastră
120. Referat pt. Ghid turistic M-ţii Apuseni – Martie, ONT
121. Referat ,,Ghidul Cabanelor,, de Gh. Epuran – Aprilie, Editura UCFS
122. Referat ,, Îndrumar turistic pt. com. de Tur-Alpin,, – Mai, CCTA
123. Valea Galbenii – articol pt. Almanah Turistic – August - O.N.T.
124. Gheţarul de la Casa de Piatră – Noiembrie – Ocrotirea Naturii
125. Topolniţa – ref. de punere sub ocrotire - Noiembrie – Ocrotirea Naturii
126. Explorarea Peşterii Topolniţa – Noiembrie- art. rev. România Pitorească O.N.T.
127. Peştera Topolniţa – Decembrie – Ocrotirea Naturii
128. Referat - ,,Peşteri din România – Decembrie, M. Şerban, I.Viehmann, D.Coman
129. Referat – asupra capitolelor VI şi VII din lucrarea ,,Pe urmele Atlanţilor,, de
Ing. Dîmbău, Iunie, Editura Ştiinţifică.
130. Observaţii asupra Îndrumarului Turistic în ajutorul Comisiilor de turism -
Alpinism

1963

131. Recherches spéléologiques en Roumanie en 1963 - Spelunca, Ser.4, An.3, nr.2,

pg.140- 141, Paris
132. Valea Galbenii (în colab, cu S. Bordea), Almanah Turistic, pp.49-50
133. Curs de Limba germană. Texte de geologie - geografie (în colab. cu J. Livescu,
F.Savin şi I.Brenner), Editura Didactică şi Pedagogică, 217 pg.
134. Munţii Apuseni (în colaborare cu S.Bordea şi Al.Borza), Editura ONT,
Colecţia Munţii Noştri, nr.6, 40 pg.
135. Semne convenţionale exocarstice – Ianuarie, Institutul Geologic
136. Harta peşterilor din România cu colectiv – Mai – Institutul Speologic
137. Referat pt. O excursie geologică de A. Lecca – Iunie , Editura Tineretului
138. Discurs funebru pt. alpinişti – Iunie, UCFS
139. Taina Munţilor Apuseni – scenariu de film – Iunie , Studioul Sahia
140. Carstul din România cu T.Rusu – Iunie, Congres Londra
141. Carstul din România cu C. Moţoi pt. Maximovici Iunie – Perm. URSS
142. Referat pt. M-ţii Apuseni de I. Ţugui – Iunie - Editura UCFS
143. Referat pt. M-ţii Godeanu de G. Niculescu – Noiembrie, Editura UCFS
144. Referat pt. Accidente în munţi – Decembrie, Editura UCFS
145. Harta Regiunilor Carstice din R.P.R. - Peşteri - Podişul Mehedinţi
146. Observaţii asupra autoreferatului tov. Rădulescu C-tin – Contribuţiuni la
studiul anatomic-comparativ al Artrodactylelor actuale şi fosile din ţara noastră

75
 şi importanţa acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior – Decembrie,
Universitatea Bucureşti.
147. Întristată adunare – rămas bun pt. Oreste Mirăuţă

1964

148. Karst of Roumania – Brief outlook (în colab. cu T. Rusu), Rev. Rou. géol.,
géogr., t. 8,, pp.1
149. Propuneri pentru semnele convenţionale ce urmează să fie utilizate în
cartografierea regiunilor carstice (în colab. cu T. Rusu), Stud. tehn. şi econ.
Comit. Geol., Seria F, nr.5, pp.157-178
150. Cea mai mare peşteră din ţară:Topolniţa –Ed.Ştiinţă şi Tehnică, nr.5, pp.12-15.
151. Prefaţă, îngrijire ştiinţifică şi traducere a cărţii lui Norbert Casteret
“Aventuri sub pământ” - Editura Ştiinţifică, 420 pag.
152. Evoluţia paleontologică a terenurilor corbonifere şi privire generală asupra
Paleozoicului din România – M.Bleahu, S.Năstăseanu, I.Stănoiu, 24 pag.
153. Cuceritorii Intunericului – Propunere pentru film documentar ştiinţific asupra
descoperirii şi explorării Peşterii Topolniţa, manuscris.
154. Harta regiunilor carstice din R.P.R, Ref. – de Val. Puşcariu , M.Bleahu,
T.Rusu, V.Decu şi A.Bunescu asupra art. ,,Harta regiunilor Carstice din
R.P.R."
155. Referat pt. Formarea şi evoluţia globului pământesc – Martie - Ed. Ştiinţifică
156. Referat pe plan pt. lucrarea ,,Lumea subpământeană,, - Martie – Editura
Ştiinţifică
157. Referat pt. V.Oltului de E.Panighina - Martie - Ed. UCFS
158. Referat pt. ,,Dunărea" de C.Burghele – Martie – Ed. UCFS
159. Referat pt. M-ţii Olteniei – N.D. Carpen – Aprilie – Ed. UCFS
160. Referat pt. plan – Originea şi evoluţia Pământului - de Pauliuc , Mai,
Ed.Stiinţifică
161. Propunere pt. filmele-Topolniţa, Hieroglifele pămîntului – Mai, Studioul
Sahia
162. Unde Carpaţii întâlnesc Dunărea – Mai, Studioul Sahia

1965

163. Tainele Podişului Mehedinţean.Explorări în peştera Topolniţa, cea mai mare

peşteră din ţară - Almanah Turistic, pp.133-136
164. Cutezătorii înălţimilor (în colab. cu S.Ciulli), Scânteia, nr.6585, 10 aprilie
165. Prezenţe ştiinţifice româneşti peste hotare - Scânteia, Sâmbătă 2 decembrie,
p.5.
166. Prefaţă şi traducerea cărţii lui Michel Siffre: “În afara timpului”
Edit.Ştiinţifică, pag. 238
167. Recenzie la cartea : E.G.Racoviţă “Opere alese” - Ocrotirea Naturii, t.9, nr.2,
pp. 260 - 261
168. Alpinismul la ordinea zilei – Aplinismul din nou în actualitate – articol pt.
,,Scânteia,, 3 Martie, 5 pag.
169. Date noi asupra Şanţului Metaliferilor – M.Bleahu, M.Lupu, articol manuscris,
18 pag.

76
170. Referat asupra lucrării –,,Încremeniri de lavă,, - Prof. M.Iancu, Ed. Ştiinţifică
171. Propunere pt. traducere – ,,Apa în natură" de R.Furon – Edit. Ştiinţifică
172. Propunere traducere ,,Dialog cu Pământul" de H. Cloos – Ed.Ştiinţifică
173. Alpinism – articol la Scânteia cu Ciulli - Scânteia
174. Referat pt. Cartea Munţilor de V.Ludu – Edit.UCFS
175. Congres Speoligic din Jugoslavia – Octombrie - Scânteia Tineretului
176. Peşteri celebre- -Articol – Noiembrie – Revista Magazin

1966

177. Propunere de traducere ,,Picard Adâncime 11.000 m,, – Ianuarie, art.

manuscris, 4 pag., Edit. Ştiinţifică
178. Himalaya – Cucerirea giganţilor lumii (în colab. cu Gh.Epuran şi M.Bogdan),
Edit. Ştiinţifică, volum de 400 pag.
179. Flori de piatră - Col.Orizonturi, Edit. Ştiinţifică, 100 pag.
180. Mitul profesiunii romantice şi adevărul despre geologi (text pt. V.Vântu),
Scânteia, nr.6945, 9 aprilie, pp.1-5.
181. Ce este nou în geologia românească (interviu de Emil Zălog), Tomis, August,
nr.92, p. 17
182. Heroglifele Pământului – Scenariu literar – M.Bleahu şi N. Mihăilescu
183. Heroglifele Pământului – Propunere pentru un film documentar ştiinţific
184. Heroglifele Pământului - Comentariu
185. Ghid M-ţii Apuseni ,,Bihor – Vlădeasa,, – Marcian Bleahu şi Sever Bordea,
Editura Uniunii de Cultură , Fizică şi Sport, p.336, Bucureşti
186. Referat – asupra călăuzii turistice ,,Munţii Ţarcu şi Godeanu,,
187. Referat – asupra lucrării ,,Răspîndirea carstului şi tipurile de carst din România,,
188. Referat pentru Pământul nu tace de C. Stoica – Febuarie, Ed. Tineretului
189. Turismul subteran – articol – Martie, Rev. UCFS
190. Referat pentru Carst România – de V. Sencu – Aprilie, Inst. Geografic
191. Referat pentru M-ţii Godeanu şi Ţarcu – de G.Niculescu – Mai, Ed. UCFS
192. M-ţii Bihor – Vlădeasa. Călăuză cu S.Bordea – Mai, Ed.Ştiinţifică
193. Sinteză Metaliferi cu M. Dimian - Mai, Inst.Geol.
194. Micropaleontologie Wildflysch cu colaboratori – Mai - Academie
195. Referat pentru Valea Arieşului de V.Puşcariu şi Rusu – Ed. UCFS
196. Expoziţia ,,Pământul,, (pt. planşe) – Iunie – CRCCS
197. Referat pentru Valea Arieşului de I Ţugui - Noiembrie, Edit. Ştiinţifică

1967

198. Munţii Bihor, Ghid turistic (în colaborare cu S.Bordea), Edit. UCFS, 333 pag.
199. Pământul. Expoziţie volantă (în colaborare cu V.C.Papiu şi St. Airinei),
Edit.Didactică, 12 planşe cu texte.
200. Vârsta Pământului - România Liberă, nr.7007, 28 aprilie, p.6
201. Documentarea mecanizată în Institutul Geologic- România Liberă nr.64,
9 martie
202. Padişul, un colţ minunat al Apusenilor - Munca, 21 iunie, pp.1-2

77
 203. Deficitul de tinereţe este evitabil ? - Scânteia Tineretului, nr.5755, 22 noiembrie,
pp.1-2
204. Un monument al naturii: Peşterea Topolniţa - Ianuarie, Glasul Patriei, An XII,
nr.5, p.1
205. Istoria Pământului până la ultima filă, apariţia omului - Edit. CSCA, Ciclu de
conferinţe, 88 pag.
206. Recenzie la cartea lui D.Coman ,,Farmecul adâncurilor” - Mai, Ocrotirea
Naturii, 11/2
207. Masivul Piatra Craiului: Ziarul Glasul Patriei, 20 iunie ,An XII, nr.18, pag.1,
208. Un monde fantastique: Ziarul La Roumanie Nouvelle, Iulie, An IX, nr.188,
pag.3, 15 iulie.
209. Peştera Topolniţa - Glasul Patriei, An XII, nr.5
210. Padişul (în coab. cu Sever Bordea), Munca, An XXIII, nr.6099, p,1 şi 4
211. Informare asupra Colocviului ,,Stratigrafia Triasicului,, - Octombrie – Bratislava
Smolenice în cadrul Asociatiei Carpato-Balcanice
212. Raport – asupra deplasării în R.S.F. Jugoslavia pentru studii în cadrul temei –
Documentare asupra metodelor de cercetare hidrologică a carstului în vederea
stabilirii posibilităţilor de utilizare a apelor carstice precum şi a metodei de
cartare hidrocarstică
213. Valea Galbena – o lume de mister, articol manuscris, Februarie, 6 pag.,
214. Vârsta pământului – Comunicare la ,,România libera,, , 28 aprilie, art. manuscris.
215. Farmecul Adâncurilor – Mai, Editura Tineretului, pp.127-132, Bucureşti.
216. Despre Civilizaţie – despre înţelegere - ,,Scânteia,,
217. Natura Arhitect – Conferinţă cu diapozitive – Sala Dalles, Iunie, 9 pag.
218. Expoziţia – Pământul în lumina cercetarii ştiinţifice - articol manuscris, 18 pag.
219. Ciclul ,,Pământul,, - Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta Consiliul pt.
răspândirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, articol manuscris, 40 pag.
220. Ape Subterane – Metode moderne de urmărire a apelor subterane în carst, 27
septembrie, articol manuscris, 16 pag.
221. Referat – asupra hărţii turistice a RSR - Editată de Ed. UCFS
222. Referat – asupra scenariului pentru diafilmul ,,Evoluţia paleogeografică a
pământului românesc,, - Mai, CRCCS
223. Referat – asupra lucrării ,,Alpinismul odinioară şi astăzi,, de I. Coman
224. Referat – privind tematica Evoluţionismului prezentată de Muzeul Regional al
Banatului – Secţia Ştiinţe Naturale
225. Referat pentru Cartografia Geologică de S.Pauliuc, Ianuarie, Edit. Didactică
226. Metode moderne de studiu al apelor în carst – Ianuarie, Ses. Speologie
227. Geneza sălilor subterane – Februarie, Sea. Spel.
228. Vârsta Pământului – Aprilie, România Liberă
229. Rec. pentru Harta Turistică 1967 – Mai, Ed.UCFS
230. Un colţ numit – Padişul (cu S. Bordea), Iunie, Ziar Munca
231. Natura Arhitect - Diafilm – Iunie, CRCCS
232. Referat – Alpinismul odinioară de I.Coman, Iunie, Ed. UCFS
233. Referat – Evoluţionismul – pt. Muzeul Reg. Banat – Iulie, Com. Cult.
234. Despre Civilizaţie contribuţii – Octombrie, Scânteia
235. Istoria Pământului - 2 conferinţe tematice – Octombrie, CRCCS
236. Metaliferi – Geomorfologie – Decembrie, Ed. Academiei
237. Deficitul de tinereţe – 22 noiembrie, Scânteia Tineretului.

78
 238. Harta Carstului în România - Control Ştiinţific
239. Monumente ale naturii din România - Rezervaţii geologice – Editura
,,Meridiane,,

1968

240. Notă introductivă la Harta geologică scara 1:200.000 , Foaia Vişeu, Edit. Comit.
Geologic
241. Notă explicativă la Harta geologică scara 1:200.000 (în colaborare cu
D.Rădulescu), Edit. Comit. Geol.
242. Notă explicativă la Harta geologică la scara 1:200.000 Foaia Brad
(în colaborare cu M. Borcoş), Edit. Comit.Geol
243. Harta geologică 1:200.000 Foaia Brad (în colaborare cu M.Borcoş şi H. Savu),
Edit. Comitet Geol.
244. Hărţile geologice ale României. Realizări şi perspective - Progresele ştiinţei, An 4,
nr.5, pp. 208 - 213
245. Cercetarea geologică în România - Glasul Patriei, An XIII, nr.22, 1 august, p.3
246. Puncte turistice de interes ştiinţific - Glasul Patriei, An XIII, nr. 31, 1 noiembrie,
p.3
247. Noua organizare administrativă a ţării şi unele probleme de ordin turistic
(în colab. cu Al. Borza), Sportul, An XXIV, nr.69, 21 ianuarie, p.5
248. Emil G. Racoviţă - Glasul patriei, An XIII, nr. 35, 10 decembrie, A 3
249. Curs de limba germană pentru biologi (în colaborare cu J. Livescu, E. Savin, A.
Manu, P. Bănărescu), Edit. Didactică şi pedagogică., 343 pag.
250. A existat continentul Gondwana ? – Ziarul Munca, 19 noiembrie.
251. Câteva consideraţiuni asupra dezvoltării turistice a Munţilor Apuseni
252. Contribuţii la valorificarea turistică a patrimoniului speologic al României –
M.Bleahu, Al.Borza , articol manuscris, 8 pag.
253. Colocviu de geografie a turismului – Muncitorul Forestier, 17 septembrie
254. Cercetarea Geologică în ţara noastră – Glasul Patriei, 1 August
255. Puncte turistice de interes ştiinţific – Glasul Patriei, 1Noiembrie
256. Turism şi impărţirea pe judeţe – Sportul, Ianuarie
257. Cartarea geologică în România – Martie, Progresul Ştiinţei
258. Prefaţă la Dialog cu Pământul – Iulie, Edit. Ştiinţifică
259. Recenzie pt. Grottes a'Oltenie – Iulie, Revista de limbă franceză
260. Din nou despre unităţile de cercetare ştiinţifică – 9 septembrie, Scânteia
261. Consideraţii la dezvoltarea turismului în M-ţii Apuseni - Octombrie, Colocv.
Geografie Turism
262. Patrimoniu speologic al R.S.R. - Octombrie, Colocv. Geogr. Turism
263. Contribuţii la Microbiostratigrafia eocretacicului din M-ţii Metaliferi

1969

264. Centenarul Emil Racoviţă (în colab. cu V.Sencu), St. cercet. Geol., Geofiz., geogr.,
Ser. Geograf., t.XI, nr.1, pp. 118-120
265. Prefaţă şi traducerea cărţii lui H. Cloos: “Dialog cu Pământul” - Edit. Ştiinţifică,
410 pag.
266. Date noi asupra stratigrafiei depozitelor triasice din Munţii Apuseni

79
267. Observaţii asupra proiectului de electrificare şi amenajare a peşterii Topolniţa
268. Către Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - avizare, amenajare Peştera Topolniţa
269. Între Metronom şi Cronometru – Concurs Televiziune
270. Referat asupra articolului ,,Puncte fosilifere din Banat şi Ocrotirea lor,,
271. Note privind explorarea Polilor
272. Din nou despre Conducerea unităţilor de cercetare ştiinţifică – ,,Scânteia,,
9 septembrie, articol manuscris, 7 pag.
273. Observaţii la studiul Tehnico-economic ,,Amenajarea peşterii Meziad,, - proiect
DSAPC NR. 4230/1968
274. Emil Racoviţă – Ianuarie, Concurs la Televiziune
275. Evoluţie şi Geologie – Conferinţă Universitatea Populară
276. Evoluţia materiei Nevii – Aprilie, Universitatea Populară
277. Observaţii proiect amenajare – Peştera Topolniţa – Mai, Minist. Turismului
278. Sector Maramureşan – geologic – Mai, Sinteza Carpaţii Orientali
279. Dobrogea.- Intrebări de concurs – Iulie, Concurs TV
280. Referat de prezentare "Metoden der Geochronologie – Franke – August, Edit.
Ştiinţifică
281. Raport deplasare Polonia – Octombrie, Comitetul Geologic
282. Relieful Munţilor Metaliferi
283. Ce este nou în geologia românească – August, Tomis, nr.2, pag.17
284. ,,Dialog cu Pământul,, - prefaţă în limba germană
285. Morphologie des Karstes – Sur lévolution de quelques régions karstiques de la
Roumanie, Iulie, Congres Speologie, Stuttgart.
286. Revue Roumaine ... Sèrie de Gèographie, t.13, nr 2
287. Raport asupra deplasării efectuate în R. P. Polonă – Octombrie, Arhiva
Institutului Geologic.
288. Referat de control ştiinţific asupra lucrării ,,Drumuri de Munte,, de
I.I.Dunăreanu
289. Le Carbonifère des Carpates roumaines et de l’avant-pays carpatique
290. Noi date asupra evoluţiei şanţului M-ţilor Metaliferi (franceză, rusă)
291. Rezervaţiile Geologice din Munţii Apuseni
292. Carboniferul din Munţii Apuseni

1970

293. O revoluţie în gândirea geologică: Geonomia - Ştiinţă şi Tehnică, An. XXII.

Ser.II, nr.9, pp.17-19
294. Noi surse de substanţe minerale utile - România liberă, An XXVIII, nr.7929,
18 aprilie
295. Primul atlas geologic al României – Informaţia Bucureştiului, 15 iulie.
296. Formaţiuni geologice interesante obiective turistice - Almanah Turistic,
pp.59-62
297. Începând de mâine pornesc geologii în larg - România Liberă, 8 mai, p.3
298. Muzeele subterane.- Cutezătorii, An.IV, nr. 16
299. Ce ştim despre adâncurile planetei noastre – Cutezătorii, An IV, nr. 27,pp. 6-7
300. Două coordonate pentru Terra anului 2000: Geografia şi Turismul,
Universitatea Cultur.-Ştiinţ. Buc., Clubul Terra, Caiet program , p.4
301. Enigme pe masa de lucru a geologilor (text pentru Catinca Muscan) România

80
 Liberă din 16 iulie, p.3
302. Geonomia – o revoluţie în gândirea geologică - Ştiinţă şi Tehnică, Septembrie,
nr.9, pag.17
303. Harta regiunilor Carstice din R.P.R
304. Un imperativ al educaţiei actuale ,apropierea copiilor de natură, Martie, articol
manuscris, 20 pag.
305. Scrisoare către redacţia Magazin Istoric - ,,Cine a descoperit Polul Nord,,
de Călin Ionescu
306. Referat de apreciere asupra lucrării – Comori ale Naturii din România
de T.Fodor
307. Vârfurile lumii în 1970 - articol manuscris, 3 pag.
308. Enigme pe masa de lucru a Geologilor - România Liberă, 16 iulie .
309. Primul atlas geologic al României – Informaţia Bucureştiului, pag.3
310. Muzee Subterane – Cutezătorii, 16 aprilie
311. Pământul nostru văzut din cosmos - articol manuscris, 13 pag.
312. Ce ştim despre adâncurile planetei noastre – Cutezătorii, joi 2 iulie
313. Scrisoare Magazin Istoric referat la cazul Peary – Martie, Magazin Istoric
314. Expediţii şi exploratori – Mai aveţi o întrebare ? ,TV, Aprilie.
315. Referat ,,Puncte fosilifere Banat - Aprilie, Ocrotirea Naturii
316. Referat – Monumente geologice - de Brădescu, Aprilie, Edit. Tehnică
317. Forme preneozoice Apuseni - D.d.S., Aprilie, Institutul Geologic.
318. Pornesc geologii în larg - 9 mai, Revista Magazin
319. Dezlănţuirea naturii – Iulie, Univ. Populară
320. Geografia şi Turismul – Iulie, Caiet Terra 2000
321. Primul Atlas geologic al României – Iulie, Informaţia Bucureştiului
322. Ce ştim despre Terra ? – 16 iulie, Cutezătorii
323. Vârfurile Lumii în 1970 – pt. Caietul Terra 2000
324. Creşterea rezervelor minerale – 22, Iulie, Scânteia
325. Referat ,,Comori ale Naturii,, - 6 decembrie, Edit. Ştiinţifică
326. Alexandru Semaka – discurs funebru , Decembrie

1971

327. O cucerire ştiinţifică a ultimelor două decenii: cunoaşterea topografiei şi

geofizicii fundurilor oceanice - Progresele ştiinţei, An.7, nr.7, pp. 329-333
328. Destinul munţilor şi al continentelor, Ed. Ştiinţă şi tehnică, 1971 nr.5, pp.22-23
329. Relaţia structură geologică-turism în Munţii Apuseni - Lucrarea celui de-al II-
lea Colocviu Naţional de geologia turismului, pp.111-117
330. Şi continentele călătoresc ? - Almanah Turistic, pp.49-53
331. Chei pentru porţile comorilor din adâncuri - Scânteia Tineretului, Decembrie,
nr.7020, p.3
332. Cucerirea giganţilor lumii - Cutezătorii, An V, nr.1, 7 ianuarie Caiet - program,
pp.30-31
333. Sărbătorim 70 ani de viaţă şi 50 de învăţământ Acad. Prof. Miltiade Filipescu
27 martie, discurs la Universitate
334. Cercetarea ştiinţifică în geologie – pt. ziarul Munca
335. Concurs Televiziune – Baia Mare, 14 martie
336. Cortul Roşu – pt. România Liberă, Iulie, articol manuscris, 8 pag.

81
 337. Observaţii la documentarul SC/MD/16 pt. UNESCO
338. Un nou concept în geologie – Tectonica globală - Revista Minelor, Mai, articol
manuscris, 21 pag.
339. Din nou despre formarea munţilor
340. Raport – asupra deplasării efectuate în R.P.Polonă 7 – 17 ianuarie,
art.manuscris, 6 pag.
341. Program de cercetare pe 1972 – Institutul Geologic
342. Pămîntul în expansiune – 10 aprilie, Magazin istoric.
343. Chei pentru porţile comorilor din adâncuri - Scânteia Tineretului,
11 decembrie
344. Cucerirea Munţilor Himalaya – 7 ianuarie, Cutezătorii,
345. Cercetarea geologică în geologie – Ziarul Munca, Ianuarie, art. manuscris, 3 pag.
346. Din frumuseţile şi bogăţiile R.S.R – Conferinţă Polonia, Ianuarie
347. Geonomia – 22 februarie, Universitatea Populară
348. Din nou despre formarea munţilor – Mai, Ştiinţă şi Tehnică
349. Un imperativ al educaţiei actuale – apropierea copiilor de natură.
Conferinţă şcoala de perfecţionare
350. Raport asupra deplasării Polonia – Univ. Populară, Februarie
351. Geology of Romania (Burchfield) – S.U.A
352. Descoperiri geografice – 14 martie, Concurs TV – Baia Mare
353. Topografia fundurilor oceanice – Iulie, Progresul ştiinţei, nr.7
354. Lumea noastră văzută din Cosmos – 27 aprilie, Univ. Populară
355. Observaţii la document UNESCO – Aprilie, pt. Comitetul Geologic
356. Un nou concept în geologia Tectonicii Globale – Mai, Buletin Geologic, nr.3
357. Evoluţia paleogeografică Carboniferului – Mai, Congres pt.Carbonifer
358. Enigmele terrei – Septembrie, TV ,,Mai aveti o întrebare ?,,
359. Referat – Uzina Terra de Lecca, Mai, Edit. Creangă
360. Referat – Ghid Turistic de Frazzei, Mai, Edit. pt. Turism
361. Septième Congres International de Stratigraphie et de Géologie du Carbonifére
23 -28 August
362. Destinul Munţilor şi Continentelor se plămădeşte în adâncurile Terrei –
Ştiinţă şi Tehnică, Mai, nr.5

1972

363. O revoluţie în ştiinţele geologice: Tectonica globală - Universitatea Cultural-

Ştiinţifică Bucureşti, Omagiu Republicii 1947-1972, pp.107-110
364. Geologia descoperă şi propune (interviu de Catinca Muscan), România Liberă,
nr. 8753 din 14 decembrie, p.11
365. Geologia oferă industriei noi materii prime - Flacăra, An XXI, nr. 916,
23 decembrie, p.17
366. Taina Munţilor Apuseni - Almanah Turistic, pp. 140-143
367. Three roades, three keys to the secrets of the Apuseni Mountains - Holidays in
Roumania, nr.12 (versiuni şi în limbile franceză şi germană)
368. Munţii Bihor – o invitaţie la mister - România Pitorească, An, I, nr. 6, pp. 13-14
369. Drum spre comorile Apusenilor - Revista Magazin, nr. 794, pp. 5-6, 23 decembrie
370. Atracţia speologiei nu este numai ... romantică - România Liberă, nr. 8463, p.4
371. Către geologii şi geografii echipajelor - Cutezătorii, nr. 236, p., 30 martie.

82
372. Note de drum din Alpii Răsăriteni : Insbruck - Universitatea Cultural-Ştiinţifică
Bucureşti, Clubul Terra 2000, Caiet-program, pp. 48-50
373. Un mare savant român: Gh.Munteanu Murgoci - Narodnaia Rumînie, nr. 6
374. Peştera Bulba – Un complex carstic ieşit din comun – articol nepublicat
375. Tovarăşului Director Gh. Constantinescu – Sesizare, Editura Sport – Turism,
10 pag.,
376. Simpozion ,,Paratethys" – Institutul Geologic , Univ. Babeş-Bolyai Cluj - Napoca
377. Atracţia speologică nu este numai românească – 9 ianuarie, România Liberă
378. Referat asupra propunerii ,,Cuaternarul României,, - Februarie, Edit. Ştiinţifică
379. Discurs pt. Conferinţa despre Republica Centrală Africană - Mai, Institutul
Geologic
380. Discurs la conferinţa – ,,Paratethys" – 28 mai, Cluj- Napoca
381. Ghid Bihor-Vlădeasa cu S. Bordea – August, Edit. Sport - Turism
382. Bogăţiile Apusenilor – Universitatea Populară, conferinţă
383. Fotografiatul în peşteri – Asociatia Artiştilor Fotografi, conferinţă
384. Die Erzeichtümer Rumäniens – Sepembrie, Radio Hamburg
385. Discurs deschidere simpozion Loess – 12 noiembrie, Institutul Geologic Cluj
386. Raport asupra deplasării Franţa – Decembrie, Ministerul Minelor
387. Zone de subducţie în România – Decembrie, Institutul Geologic, D.d.S
388. Cunoaşterea patrimoniului speologic prin turism - Speologia şi Turismul - articol
manuscris, 8 pag.

1973

389. Sfaturi pentru activitatea geografică şi geologică în cadrul expediţiilor

„Cutezătorii” - Îndrumar Metodic pt. Activitatea pionerească, nr.5, p.4-5
390. Câteva consideraţiuni asupra zonelor carstice ale Franţei
391. Raport – asupra deplasării efectuate în Franţa, în intervalul
26 septembrie – 11 noiembrie
392. Expediţie geologică în Delta Dunării – România Liberă
393. Munţii Apuseni – Comentariu la film 24 iulie, Teleşcoală
394.Raport asupra deplasării în R.S.Cehoslovacă cu ocazia celui de al VI -lea
Congres Internaţional de Speologie – Decembrie, MMPG
395. Raport asupra deplasării efectuate în Austria şi Elveţia MMPG, Octombrie şi
Noiembrie
396. Formaţiunile Permiene din Munţii Apuseni – comunicare Institutul Geologic
397. The Magmatic Arc of the East Carpathians – Discussion and a proposal for a
subduction zone - articol manuscris, 13 pag.
398. Proiecte grandioase – Ianuarie, TV – Mai aveţi o întrebare ?
399. Referat pt. Pământul furtunilor – Ianuarie, Edit. Ştiinţifică
400. Control ştiinţific la vol. ,,Pojarul Poliţei" de I. Viehmann, Iulie, Edit. Turism
401. Referat ,,Excursie la 7000 m,, de D. Coman – Iulie, Edit. Turism
402. Tectonică Apuseni – Iulie, Volum Bratislava
403. Munţii Apuseni – Iulie, comentariu pt. film TV
404. Expediţie geologică în Delta Dunării – 5 august, România Liberă
405. Topolniţa şi Scărişoara – August, Comentariu pt. film TV
406. Vulcanii – August, Almanah Scânteia
407. M-ţii Apuseni. Lecţii cu Ghizi ONT - Decembrie, Univ. Populară

83
408. Referat de control ştiinţific al lucrării ,,Excursie la 7134 m altitudine,,
de Ing.I Coman
409. Referat de prezentare a cărţii ,,Pământul furtunilor,, de Eric Shipton
410. Munţii Metaliferi – Schiţe pentru Raport : Introducere, Istoricul Cercetărilor,
Diverse Note.
411. Morfologia Carstică – Condiţionarea geologică şi geografică a procesului de
Carstificare – Rezumatul tezei de doctorat, Conducător Ştiinţific Prof. Dr. doc.
Tiberiu Morariu, Universitatea Babeş – Bolyai Cluj – Napoca.

1974

412. Bihor-Vlădeasa, (în colab. cu S.Bordea), Edit,Sport-Turism, 120 pag.

413. Revoluţia tehnico-ştiinţifică şi modernizarea economiei - România Liberă,
2 august, p.1 şi 3.
414. Holidays în Romanian’s mountains - Edit.Publiturism, 12 pag. (versiuni şi în limba
franceză, germană şi rusă)
415. Ce ne spun astăzi vulcanii - Almanahul Scânteia, pp.321-327
416. Peştera Lascaux şi replica ei - Univ. Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti, Clubul Terra
2000, Caiet program 1973-1974, pp.29-31
417. Oceanul Munţilor Metaliferi (text pentru C.Muscan), Revista Magazin, nr.883,
7 septembrie, p.1 şi 3
418. Lapiezurile de la Ponoare în pericol - Revista România Pitorească, nr.7, pag.9
419. Intrebări la concursul ,,Cel mai bun continuă,, T.V.
420. Carpaţii – Iunie, Editura Publiturism
421. Ce e nou în geologie – 25 mai, Revista Magazin
422. Cum aţi ajuns la aceasta descoperire ? Oceanul Munţilor Metaliferi – Septembrie
423. Shell şi ecologia României – 8 mai - Tinereul Liber
424. Chei pentru comorile din adâncuri – 11 decembrie
425. Peştera Bulba – Ianuarie, Edit. Sport - Turism
426. Terra încă necunoscută ? – Ianuarie, Mai aveţi o întrebare ?, TV.
427. Tectonica globală – Februarie, Ciclu conf. Univ. Populară
428. Referat teză P.Samson – Iulie, Univ. Bucureşti
429. Revoluţia tectonico-ştiinţifică şi economia – 2 august, România Liberă
430. Cel mai bun continuă – Decembrie, TV ciclul 10 emisiuni
431. Monumente geologice ale naturii – Edit. Tehnică
432. Recenzie – J.N.Jenning – Karst Australian National Universty Press, Camberra,
1971, 253 pag., 69 fig., 40 photos. – Lucr.Inst. Speologie
433. Bulletin d'information de la Section des Sciences de la Terre de L’Université
de Genéve – Conférences données à la Section des sciences de la Terre du ler
Octombre 1973 au 30 juin 1974 – (Service géologique de Bucarest) – Vues
nouvelles sur la structure des Carpates Roumaines, 8 noiembrie.
434. Oceanul Munţilor Metaliferi (text pentru C.Muscan), Revista Magazin, nr.883,
7 septembrie, p.1 şi 3
1975

435. Peşterea Topolniţa (în colaborare cu C.Lascu) Edit. Sport-Turism, 65 pag., 80 foto.
436. Noi şi natura - Îndrumătorul cultural, nr.5, p.59
437. Referat de control ştiinţific al lucrării ,,Monumente ale Naturii" de V. Brădescu

84
 în ,,Monumente geologice ale naturii în România" de M.Bleahu
438. Structura Apusenilor nordici – Decembrie, Sinteză în română şi franceză + hărţi,
Comunicare Academie
439. Poziţia Apusenilor în lanţul alpin – Decembrie, Comunicare Academie

1976

440. Structure géologique des Apuseni Septentrionaux - Rev. Roum.géol., géophys.,

géogr., Sér.géolog., t.20, nr.1, pp.27-39
441. Peşteri din România (în colaborare cu V. Decu, S. Negrea, C. Pleşa, I. Povară,
I.Viehmann), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 415 pag.
442. Cuceritorii întunericului - Editura Sport Turism, 195 pag, Bucureşti.
443. Catalogul peşterilor din România (în colaborare cu I.Povară), Edit. CNFES,
55 pag.
444. Petrolul românesc - Tribuna Română, An V, 1 noiembrie, p.6
445. Omul şi litosfera - Tribuna Română, An V, 15 august, p.5
446. O nouă teorie despre formarea Carpaţilor - Tribuna Română, An V, 1 iunie, p.6
447. Peşterile României - Tribuna Română, An V, 1 iunie, p.6
448. Munţii Codru-Moma (în colaborare cu Gh.Bologan), România Pitorească, An V,
nr. 6, pp. 22-23
449. Peşterile României - Univ.Cultural-Ştiinţific, Bucureşti, Clubul Terra 2000,
Caiet program 1975-1976, pp.51-54
450. Speosport ’76 - Steagul Roşu, 12 noiembrie, p.8
451. Munţii, turismul şi turiştii sibieni (text pentru Al.Constantinescu), Tribuna
Sibiului, nr.5953, 12 februarie, p.8
452. Enigma Munţilor Apuseni (text pt. C.Muscan), Revista Magazin, nr.954,
17 ianuarie, p.1 şi 9
453. Recenzie la cartea A.Tolmann: Grundprinzipien der alpinen Deckentektonik
1973 - D.d.S. Institutul Geologic, v.XLII/5, pp.282-283
454. Cutremurele – Ziarul ,,Munca,, 21 martie.
455. Geologia M-ţilor Codru – Moma – Studiu Institutul Geologic
456. Alexander Tollmann – Analyse des klassischen nordalpinMesozoikum –
Editura Frantz Deuticke, Wien, 580 pag., 256 fig., 3 tabele.
457. Atlantida – mit sau realitate ? 18 decembrie, Televiziune
458. Despre Yeti – 24 aprilie, Revista Magazin, nr.968.
459. Munţii – Codru - Moma – Ianuarie, România Pitorească, nr.54.
460. Petrolul românesc – ziar Tribuna României, 1 noiembrie
461. Monumente ale naturii jud. Alba - August, Îndrumar cultural
462. Cazul Velikovsky – Noiembrie, Televiziune

1977

463. Cutremurul, consideraţii geologice - Tribuna Română, An VI, 15 martie, p.9

464. Mit mond a szaktudomany a marcius 4-I földrengesröl, - A het, 18 martie,
pag.10, Bucureşti
465. Interpretarea geologică a cutremurelor - Albina, pag.5. , Aprilie
466. Se pot combate cutremurele ? – Almanah. educaţiei, Edit. Rev. Pedag., pp.100-102
467. La cotul Carpaţilor. Ce se întâmplă acolo în adâncuri ? - Contemporanul,

85
 23 martie, p.5
468. Inventarul speologic al Munţilor Bihor - (în colaborare cu L.Vălenaş, P.Brijan,
B.Halaşi), Nymphaea, Oradea, vol..V, pp.209-235
469. Un deceniu care a zguduit...geologia - Contemporanul, 25 februarie, p.5
470. Atlantida. Mit sau realitate ? - Contemporanul, 20 aprilie şi 27 mai, p.5 şi 11
471. Ciocniri în cosmos şi ecoul lor terestru - Contemporanul, 9 august, p.5
472. Tata Noe şi transgresiunile – Almanahul educaţiei, Edit. Rev. Pedag., pp.100-102
473. Monumente ale naturii din judeţul Alba - Îndrumător Pastoral al Episcop. rom. ortodoxe,
vol. I, pp. 271-274, Alba Iulia
474. Cristalele României - (în colaborare cu I.Miclea), Edit. Sport-Turism, 50 pag.,
89 fotografii
475. Editorial la Buletinul Informativ F.R.T.A - C.C.S.S., pp. 3-7
476. Semnal cetăţenesc - (text pentru N.Sârbu), Flamura, nr. 3128, 1 noiembrie, p.7
477. Ablak a foldmiyere - (text pentru A.Hugo), A het, 25 martie, p.10
478. Studiu statistic asupra endocarstului Munţilor Bihor
479. Cutremurul din 4 martie şi interpretarea sa geologică - Revista Magazinul,
19 februarie
480. Referat de apreciere asupra cărţii ,,Expedition Famous" de Claude Riffaud şi
Xavier Le Pichon, Editura Ştiinţifică
481. Formarea continentelor şi a oceanelor - Colecţia “Ştiinţa pentru toţi”, nr.22, Edit.
Ştiinţif.-Enciclop., 112 pag.
482. Vineri, 4 Martie 1977, orele 21,22 – Cel mai distrugător cutremur din România –
15 martie, Tribuna României
483. Referat lucrare – Relieful carstic în Dobrogea
484. Noi geologii şi cutremurul – Contemporanul, 8 martie
485. Cutremurul în viziunea ştiinţifică – Tribuna României, Articol publicat, 4 pag.
486. Marele cutremur – 10 martie, Revista Magazin
487. Cutremurele vrâncene – Contemporanul, articol publicat, 7pag.
488. Interpretarea geologică a cutremurelor – 11 martie, Agerpres
489. Cutremurele - Munca
490. Referat – ,,Peştera Cloşani,, V.Decu – Editura Sport - Turism
491. Hărţile lui Piri Reis – Televiziune
492. Structura şi alcătuirea globului – 23 decembrie - Conf. Amzei
493. Rifturile - Contemporanul
494. Biografia Pământului - Note la ciclu de confer, Univ. Populară

1978

495. Codru-Moma - Colecţia „Munţii noştri”, nr.18, 102 pag.

496. În adâncurile Terrei unde se plămădeşte petrolul - Contemporanul 25 august, p.5
497. Rifturile - oceane în formare - Contemporanul, 10 februarie, p.5
498. Gheţarul Scărişoara - Univ. Cultural-Ştiinţific Buc., Clubul Terra 2000,
Caiet Program 1977-1978, pp.27-29
499. Planeta numită Pământ - Part. I, 33 p.; part.II, 32 p.; part.III-30 p.; part.IV, 31p,
Consiliul Culturii Animafilm.
500. Dare de seamă asupra activităţii Comisie centrale de speologie sportivă pe anul
1977 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr. 2, pp. 130- 135
501. Enigme ale spaţiului cosmic - (text pentru C.Muscan), Revista Magazin, nr.1072,

86
 22 aprilie, p.1 şi 8
502. Geologia, ştiinţă care lucrează numai cu unicate (text pentru A.Cusin), Flacăra,
nr.1208, 3 august, p.24
503. Notre invité: le Dr.Marcian Bleahu (text pentru A.Bădilă-Fabritius), Livres
roumains, nr.2 p.7- 8, în limbile germană, engleză şi rusă
504. Recenzia la cartea de R.D.Ballard şi J.G.Moore „Photografic atlas of the Mid
Atlantic ridge rift valley”; D.d.S. Inst. Geol., v.LVIV/5, pp. 187-188
505. Raport – asupra îndeplinirii fazei pe trimestrul II 1979 a contractului
nr. 33-78-13 din august 1978
506. Energia şi ocrotirea naturii – Institutul Central de Cercetări energetice, Conferinţă
507. Meteoriţii – T.V
508. Referat - ,,Teritoriul României şi tectonica plăcilor" de Ştefan Airinei
509. Vulcanii – T.V. – Teleenciclopedia – Decembrie, Comentariu TV
510. Consideraţii asupra evenimentelor tectono-magmatice ce au avut loc în timpul
cretacicului în Munţii Apuseni pe baza vârstelor izotopice – articol manuscris
511. Energia caustobiolitelor – articol manuscris
512. Programul şedinţei de lucru cu tema ,,Energetica în următoarele trei decenii,,
pt. Academia R.S.R – Colectivul de prognoză
513. Cortul Roşu – Un mare film despre o tragedie a slăbiciunilor omeneşti – expediţia
Nobile la Polul Nord

1979

514. The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru Nappe system
(în colaborare cu D.Patrulius, E.Antonescu, A.Baltreş, S.Bordea etc.) III, Triassic
colocviu Carpato- Balkanic geol.Assoc., Guidebook to field trip, 30 pag.
515. Energia şi apărarea naturii, în vol. „Energia în următoarele trei decenii”,
Edit. Academiei R.S.R, pp.276-288
516. Crusta terestră alunecă pe astenosferă: o atestă deriva continentelor,
8 iunie , pag.5 , Contemporanul
517. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul
1978 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr. 3, pp.131-151
518. Aplicarea teoriei plăcilor la evoluţia arcului carpatic este astăzi unanim
acceptată - (text pentru C.Tabacu). Tribuna României, An VIII, nr.154, p.6
519. Referat – asupra lucrării ,,Carstul din Munţii Pădurea Craiului,, elaborată de
Teodor Rusu în vederea obţinerii titului de doctor în ştiinţe geografice
520. Raport asupra îndeplinirii fazei pe trimestrul II 1979 a contractului nr. 33-78
din 31 august 1978
521. Conservarea Pădurii şi turismul – Câteva observaţii pe marginea unui proiect de
parc naţional în Munţii Bihor
522. Interview – Tribuna României, Mai, 6 pag., articol manuscris
523. Everestul – T.V. Aprilie.
524. Necesitatea ştiinţei – articol manuscris
525. Parc Naţional al Munţilor Bihor – Aprilie , şedinţă ASAS
526. Planeta numită Pământ - 4 diafilme, Animafilm
527. Deriva Continentelor – 8 iunie, p.5, Contemporanul
528. Magnetism, forma Pămantului, Structura – 12 ianuarie, TV- Mai aveti o întrebare?
529. Civilizaţie şi cultură – 28 februarie, I.G.G, Conferinţă

87
530. Everestul – Comentariu TV
531. Referat teză T.Rusu – Carstul din Pădurea Craiului – Univ. Cluj

1980

532. Harta geologică a României scara 1:50.000 Foaia Poiana Horea - (în colaborare
cu S.Bordea, J.Bordea, Gh.Mantea, R.Dimitrescu), Edit. Institutului Geologic
533. Ghid de excursii în Munţii Apuseni. Geologia. –Lucrare la al VIII-lea Colocviu
de geografie Româno-Francez, Cluj-Napoca, 15 pag.
534. La împlinirea a 60 de ani de speologie românească - Analele Academiei RSR,
vol. XXX, pp.251-253
535. Bogăţiile minerale ale Terrei - Contemporanul, 10 septembrie, p.5
536. Vectorii viitorului - Contemporanul, 4 ianuarie, p.3
537. O lume a adâncurilor – Peşterile - Consiliul Culturii, Animafilm, 48 pag.
538. Un traseu inedit spre Padiş şi peştera Scărişoara - România Pitorească, An IX,
nr. 6, pp.22-23.
539. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul
1979 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr.4, pp. 182-200
540. Marile descoperiri şi înfăpturiri ale ştiinţei - (răspuns la o anchetă).,Revista
Magazin, 27 decembrie, nr.1212, p.7
541. Recenzie la cartea lui D.Grigorescu „Înainte de apariţia omului” – Revista
Magazin, nr. 1211, p.2
542. Recenzie la cartea lui L. Jakucs: „Morfogenetics of karst regions” - St. Cercet.
Geol. Geofiz., geogr., Ser.geograf., v.XXVII, nr.2, pp.352
543. Turismul şi protecţia peisajului – al V-lea Colocviu Naţional de Geografia
Turismului, Bucureşti 25-28 septembrie
544. Opera ştiiţifică a lui Ion Popescu-Voiteşti –Privire de ansamblu : Anuarul Inst.
de Geologie şi Geofizică, 1980, vol. LV,pp.26-33
545. Seismicitatea Peninsulei Balcanice – Colocviu Internaţional I.C.O.M.O.S –
Bucureşti – Buzău 24-29 septembrie
546. Referat – asupra unor capitole din studiul privind cutremurul din 04 martie 1977
547. Etica omului de ştiinţă – Scrisoare pt. Scânteia (nepublicat)
548. Programul Lucrărilor celui de al VIII-lea colocviu de geografie Româno-
Francez – Cluj – Napoca, 28 iunie – 1 iulie
549. Bogăţiile minerale ale Terrei – Contemporanul, 10 octombrie
550. Date noi Platoul Vaşcău - D.d.S Institutul Geologic.
551. Un traseu inedit spre Peştera Scărişoara – 1 iunie, România Pitorească
552. Universitatea Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca – membru în comisia de doctorat pentru
teza dl. Pompei Cocean intitulată – Carstul Munţilor Apuseni studiu de geografie
aplicată
553. Ochiuri de mare în plin munte – Film T.V., manuscris
554. Megaliţii din Bucegi şi Ciucaş – TV, Teleenciclopedia
555. Cascada Bâlea – TV, Teleenciclopedia Film de Mircea Gheghinescu, comentariu
M. Bleahu
556. Mâine – 4 ianuarie, Contemporanul, pag.2
557. Bogăţiile minerale ale Terrei – 10 octombrie, Orizont ştiinţific, pag.5
558. Referat pt. cartea Cutremure – pt. C.N.S.T
559. Vulcanii noroioşi – Comentariu film TV

88
560. Biografia Pământului Note la ciclu de conferinţă, Univ. Populară
561. Protecţia peisajului – Ocrotirea Naturii, 87/1
562. Seismologia Balcanilor – Sesiunea ICOMOS
563. Gânduri despre Istoria ştiinţei – 6 martie, Contemporanul
564. Referat carte ,,Personalităţi Geografice – Edit. ştiinţifică
567. Viitorul – Contemporanul, 5 ianuarie

1981

568. Munţii Bihor-Vlădeasa - (în colaborare cu S.Bordea), ediţia a 2-a, Edit.Sport-

Turism, Seria Monografii montane, 498 pag.
569. Proclamarea priorităţilor gândirii româneşti, Contemporanul, 6 martie, p.5
570. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie pe anul 1980 bis
Buletin Speologic, nr.5, pp.110-125
571. Gânduri despre omul cult pt. Almanah Scânteia - (nepublicat)
572. Pasionantul roman al devenirii biologice - Asupra cărţii „Înainte de apariţia
omului” de D.Grigorescu, Contemporanul, 13 martie, p.5
573. Îndrăzneţii cercetătorii ai petelor albe (text pentru C.Constandache), Dobrogea
Nouă, nr.294, 9 septembrie, p.2
574. Pe urmele naturii – Denver pt. ,,Contemporanul,, (nepublicat), manuscris
575. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – Referat de sinteză, Sesiune ştiinţifică Cluj,
Iulie
576. Colocviu ştiinţific cu tema mediul înconjurător şi calitatea vieţii în Munţii
Apuseni – Academia Română, filiala Cluj
577. ,,Univers Subteran,, - 3 filme Speologice – TV, Teleenciclopedia
578. Referat ,,Munţii Apuseni şi Rodnei,, de I.Viehmann prezentat pentru obţinerea
titlului de doctor în ştiinţe
579. Recenzie – Înainte de apariţia omului – Decembrie, Radio, Emisiunea ,,Ştiinţa,,
580. Descoperirile anului 1981 – Ianuarie, Contemporanul
581. Referat doctorat Mantea – Februarie, Univ. Al.I.Cuza Iaşi
582. Potopul – 17 martie, TV.
583. Univers subteran – 3 filme Teleenciclopedia - Aprilie, TV

1982

584. Istorie scurtă a unei revoluţii ştiinţifice – Buletin Informativ Ştiinţific IGG,
pp.95-99
585. Glosar de tectonică globală - Buletin Informativ Ştiinţific IGG, pp.100
586. Două etape mai aproape de realitate, în articolul „Mediul înconjurător şi
calitatea vieţii în Munţii Apuseni”, Almanah turistic, pp.54-64.
587. Les Monts Apuseni. Une aventure de la connaissance. Vacances en Roumanie,
An XXIV, nr. 131-132, pp.28-31 (versiuni şi în limbile germană şi engleză)
588. Notă cu privire la adâncimea Avenului Negru, Buletin informativ speologic, nr.6,
pp.181-182
589. Dare de seamă asupra activităţii Comisie centrale de speologie sportivă pe anul
1981 - Buletin speologic informativ, nr.6, pp.255-285

89
590. Cel de al 8-lea Congres Internaţional de Speologie (Bowling Green, SUA),
Buletin informativ speologic, nr. 6, pp.13-46
591. Raport asupra activităţii pe intervalul 1977-1981 al Comisiei centrale de
Speologie sportivă - Buletin informativ speologic, nr.6, pp. 249-254
592. Prefaţă la cartea lui C.Goran „Catalogul peşterilor din România” - Edit CNEFS,
pp7-11
593. Recenzie la cartea lui C.D.Schonwiese „Klimaschwankungen” - D.d.S. Instutul
Geol. Geofiz., V.LXVII/3, pp.171-172
594. Recenzie la cartea lui M.Sears, D.Merriman „Oceanography” - D.d.S. Inst.Geol.
Geofiz., v.LXVII, nr.5, pp.169-170
595. Recenzie la cartea lui H.H.Lanhguth, R.Voigt „Hydrogeologische Methoden”,
D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXVII/3, pp. 171
596. Glosar de tectonică globală – Buletin informativ I.G.G., pag.100
597. Munţii Apuseni – România Pitorească, 8 iulie
598. Flori de piatră – TV, Teleenciclopedia, Ianuarie
599. Cronologia unei revoluţii ştiinţifice – Conferinţă Academie, Mai
600. Speologia – note la ciclul conferinţe Universitatea Populară
601. Miraculoasa lume a carstului şi a peşterilor – Edit. Albatros, articol manuscris
602. Referat – asupra tezei de doctorat prezentat de Todea Zamfir Radu: Studiul
geologic al regiunii dintre văile Adamclisi şi Pietreni din platforma sud
dobrogeană cu privire specială la apele subterane,,
603. Buletin de informaţii ştiinţifice şi tehnice - Ministerul Geologiei – pag.95,
Cronologia unei revoluţii ştiinţifice
604. Flori de piatră – TV, Teleenciclopedia

1983

605. O călătorie spre centrul Pământului - Almanahul Scânteia, pp.303-305

606. Note de drum din America: Peştera Carlsbad; Marele Canyon - Almanah
Turistic, august, p.150-154
607. Carpaţii noştrii, simfonie în alb şi verde - Invitaţie în Carpaţi, broşură editată de
Ministerul Turismului, p.3
608. „Petele de culoare” din peştera Cuciulata. Un punct de vedere personal - Buletin
Club „Emil Racoviţă”, Bucuresti, v.8, pp. 113-114
609. Al 10-lea Speosport - Buletin Speologic, nr.7, pp.11-20
610. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie pe anul 1982,
Buletin Speologic, nr.7, pp.139-162
611. Emilian Cristea. Necrolog - Buletin Speologic, nr.7, pp.5-10
612. Masă festivă (schiţă umoristică) - Perpetuum Comic ’83, Edit. Revista Urzica,
pp.153-155
613. “Cititor” al adâncurilor Terrei (text pentru C.Vişan), Revista Magazin, nr. 1327
din 12 martie, p.33 şi nr. 1328 din 19 martie, p.4
614. Recenzie la primul număr al rev. „Karstologia”, Buletin Speologic, nr.7,
pp.206-207
615. Carpaţii – pt. Publiturism
616. Invitaţie la Simpozionul ,,18 ani de cercetare geologică şi geofizică înRomânia,,
25 – 26 ianuarie
617. General Notions of Seismology - articol manuscris, 44 pag.

90
618. Călătorie spre centrul Pământului – Almanah ,,Scânteia,,
619. Lecţie la 90 ani de la terminarea facultăţi 14 mai
620. Râpa Roşie – TV, Teleenciclopedia
621. Meniurile paleolitice – Viaţa omului primitiv povestită de peşteri - Case, haine
şi distracţii, manuscris, 6 pag.
622. Analiza structurala a calcarelor din zona Cetaţile Ponorului pe baza
diagramelor de peşteri – articol manuscris, Noiembrie, 5 pag.
623. Raport asupra deplasării efectuate în R.P.Ungaria în perioada 30 august –
13 septembrie 1983 – pt. Ministerul - Mine, Petrol şi Gaze
624. Câteva probleme privind aplicarea tectonici globale la arcul carpatic
The Magnetic Arc of the East Carpathians – Discussion and a Proposal
Simpozion I.G.G
625. Taina munţilor Apuseni - ,,Vacances en Roumanie,, 4 pag.
626. Referat – Teză de doctorat a geologului Salah Hassan Hissein - ,, Studiul
mineralogic şi petrografic al eruptivului bazic dintre Valea Bogata şi Racoş
Munţii Perşani,, Universitate, 22 iulie
627. Referat doctorat – Ruben Sanches - Universitate
628. Recenzie Relieful Carstic – pt. Şerban , Ocrotirea Naturii
629. Peşterile României – Almanah Scânteia, art. manuscris, Septembrie.

1984

630. Protecţia naturii în Statele Unite ale Americii - Ocrotirea Naturii, v.28, nr.2,
pp.120-127
631. Glomar Ghallanger, o aventură a cunoaşterii - Contemporanul, nr.8, p.6,
Februarie.
632. Munţii Apuseni - România Pitorească, nr.1, p.21, Ianuarie
633. Peşteri din România - România Pitorească, nr.11, p.21, Noiembrie
634. Geologia planetară - Contemporanul, nr.15, p.7, 1 martie
635. Traseu de iarnă de la cabana Padiş la cabana Scărişoara - România Pitorească,
nr.2, p.22, Februarie
636. Turismul şi ştiinţa - Almanah B.T.T, p.18
637. Cuvinte despre tradiţie, hărnicie şi pasiune - Buletin-program Speo-Timiş, pp.3-6,
Timişoara
638. Cine suntem şi ce vrem noi ? - Speotelex, nr.6, pp.3-5, Septembrie.
639. Raport de activitate al Comisiei de speologie sportivă pe anul 1983 - Buletin
speologic, nr.8, pp.129-152
640. Recenzie la cartea lui J. C. Gall: „Sedimentationsräume und Lebensbereiche
der Erdgeschichte” (1983) - DS. Inst. Geol.Geofiz., v.LXVIII/1, nr.1, pp.374-375
641. Recenzie la cartea lui E. D. Goldenberg (edit) „Atmospheric chemistry” (1982),
DS. Inst. Geol. Geofiz., v.LXVIII/1, pp.379-380
642. Recenzie la cartea lui A.Watznauer „Deutsch-Englisch Technik-Worterbuch,
Geowissenschaften” - D.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXVIII/1, pp.380-381
643. Recenzie la cartea lui T.Orghidan, St.Negrea, Gh.Racoviţă, C.Lascu „Peşteri
din România” - România Pitorească, nr.11, pp.21-22
644. Seismologie – I C C R O M – The Romanian earthquake of March 4, 1977 and the
seismic microzonation of Bucharest
645. Viaţa Nouă – Dialog – De vorbă cu Prof. Dr. Marcian Bleahu – Interviu în

91
 exclusivitate pentru ,,Viaţa Nouă,, nr.1, realizat de Ion Timiş Palatinus – Revista
nevăzătorilor
646. Deriva continentelor – Scenariu pt. film de animaţie la Animafilm, Octombrie
647. Vulcanii – Proiect de scenariu - Animafilm
648. Peşterile – Proiect de scenariu - Animafilm
649. Carst şi peşteri în România – Pliant B.T.T. Februarie
650. La început de drum – articol manuscris, Februarie
651. Din Istoria Geologiei Româneşti – Evul Mediu 1918 - manuscris
652. Pământul se prezintă – Edit. Ion Creangă, manuscris, 158 pag.
653. La început de drum – Caiet Speotimiş
654. Referat doctorat Socolov – Univ. Bucureşti, 4 pag., Februarie
655. Peşterile României - Almanahul Scânteia, pp.219-224

1985

656. The magmatic arc of the East Carpathians: Discussion and a proposal for
interpretation. Soc.Geol.Pologne, an 55, nr.1/2, pp.23-31, Krakow
657. Tectonica globală. Lexic de specialitate, Bulet. Inform. document. tehnico-ştiinţific
Inst. Geol. Geofiz. Seria Geologie 1984 nr.3 pp.127-128, nr.4, pp.114-115; 1985
nr.1, pp.113-115, nr.2 pp.109-113
658. Pământul se destăinuie - Colecţia Alfa, Edit. I. Creangă, 157 pag.
659. Peştera Bulba (în colaborare cu C.Lascu), Edit.Sport-Turism, 38 pag.,94 planşe foto
660. Speologia, o ştiinţă a trecutului şi a viitorului - Almanahul Flacăra, pp.221-222
661. România barlangjai - A het evkönyve, pp.38-39
662. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul
1984, Buletin speologic FRTA-CCSS, nr.9, fsc.2 pp.215-246
663. Cutremure - Nature of the earthquakes and earthquakes intensity by Assistant prof.
Zoran Milutinovic, Mc.S. – Skopje, July
664. Fascinanta lume a peşterilor – Cutezătorii, 3 pag., manuscris
665. Volum Paleokarst (corespondenţă cu Editorul Bosak şi diverse note ) (Bibliografie
la lucrare – M.Bleahu + Figuri)
666. Recenzie pt. Peşteri România – România Pitorească
667. Referat pt. Naum ,,Relieful carstic,, - Inst. Speologic
668. Referat ,,Vulcanii Terrei,, pt. Manta – Edit. Albatros

1986

669. The Romanian earthquake of March, 1977 and the seismic microsonation of
Bucharest - Intern course on preventive measure for protection of cultural properties
in earthquake prone regions, ICCROM broşură, p.7, Skopje
670. General notions on seismology, „International course on preventive measures
for protection of cultural properties in earthquakes prone regions” - ICROM,
broşură, p.47 Roma.
671. Victor Corvin Papiu (1916-1986) - Anal.Univ.Buc., Ser.Geol., An.XXXV,
pp. 97-101, necrolog.
672. Cel de al IX lea Congres Internaţional de Speologie, Barcelona 1986 - Buletin
Speologic, Nr.10, pp.9-52, 1 – 7 august.
673. Vulcani noroioşi - Contemporanul, nr.52, pp.6-7, 15 decembrie.

92
674. Peşterile, muzee subterane - Cutezătorii, An XX, nr.1002, pp.6-7
675. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul
1985 (în colab. cu C.Goran), Buletin Informat. FRTA- COSS, nr.1, pp.5-49
676. Renzie la cartea lui H.D. Foster „Disaster planing. The preservation of life and
property” (1983) - D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXIX, pp.125-125.
677. Recenzie la cartea „Geoscientific aspect of the radioactive waste depositions,
(1980), D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., V.LXIX/5, pp.121-122.
678. Recenzie la cartea lui P.J:Sawkins „Metal deposits in relation to plate
tectonics” (1984), D.d.S. Inst. Geol. Geofiz., v.LXIX/5, pp.119-120.
679. Eu încă sper că înţelepciunea va triumfa şi vom reuşi să păstrăm acest pământ,
în volumul de C.Vişan “Semnături în contemporaneitate”, Edit.Cartea
Românească, pp.241-248
680. Referat – asupra Tezei de Doctorat a D-lui Bogdan-Petroniu Onac ,,Mineralogia
speleotemelor din unele peşteri ale Munţilor Pădurea Craiului cu referiri
asupra semnificaţiei lor paleoclimatice,,
681. Referat – asupra lucrării ,, Ghidul pietrelor preţioase,, de M.Andrei
682. L. Jakucs - ,, Morphogenetic of karstic regions,, Akamemai Kiadiö, Budapest,
284 pag., 100 figuri şi 36 fotografii în text..
683. Karst fossile et paléokarst. Une question de terminologie par M.Bleahu – 10 pag.
684. Prefaţă la cartea “Peşteri scufundate” de C.Lascu şi S.Sârbu, Edit. Academiei
RSR, pp.11-14.

1987

685. Turismul şi protecţia peisajului – Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr. 1,

pp.14-24.
686. Speologia – trecut, prezent şi viitor - Realitatea ilustrată, Almanah edit. de
Contemponul, Vara-Toamnă, pp.27-30.
687. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul
1986 - Buletin informativ FRTA-CCSS, nr.11, pp.5-26.
688. Nimic din ceea ce se acumulează prin cunoaştere nu trebuie irosit (text pentru C.
Iordache-Adam), Flacăra, SN XXXVI, nr.25, pp. 16.
689. MEGYEI Tükör - interviu
690. ROMÂNIA PITOREASCĂ – scenariu pentru un spectacol de sunet şi lumină –
Ateneul Român la Fliarmonică 12-21 august
691. Terra mai are enigme ? – Almanahul Scânteia, Mai
692. Referat carte turism Frazzei – Edit. Sport – Turism, Ianuarie

1988

693. Materiale pentru un dicţionar terminologic în domeniul geologic şi resurselor

oceanului mondial (în colab.cu un larg colectiv) - Informaci Bulletin, nr.1-2,
210 pag., Kutna Hora.
694. Case moderne cu elemente tradiţionale - Flacăra, nr. 24, p.19.
695. Terra mai are necunoscute? Cine mişcă plăcile? În adâncul globului terestru;
Glaciaţiile, încă o zonă confuză; De ce au dispărut dinozaurii ? (Materiale
incluse în articolul „Razna printre enigme”), Almanahul Scânteia, pp.295-299.
696. Farmecul peşterilor, în volumul “Expediţiile Cutezătorii”, Edit. Consiliul naţional

93
 al Organizaţiei Pionierilor, pp.141-143
697. ,,Cutezători după 20 de ani” - Almanahul Părinţilor, 1989, pp.90-92
698. Copii, aşteptaţi-mă că vin cu voi - Flacăra, nr.1706, 4 martie, pp.11-13
699. A şti, a afla (răspuns la o anchetă) - Tribuna României, nr.378, p.8
700. In memoriam, Norbert Casteret - Speotelex, seria a II a, nr.3, pp.3-5
701. In memoriam Paul Matoş - Speotelex, seria a II a, nr.4, pp.III-IV
702. Dare de seamă asupra activităţii Comisiei centrale de speologie sportivă pe anul
1987 - Buletin informatic FRTA-CCSS, nr. 3, 58pag.
703. Prefaţă la cartea lui P.Cocean ,,Chei şi defilee în Munţii Apuseni”, Editura
Academiei, pp.7-8
704. Weitergeben als eine Flicht (text pentru E.Zweier), Neuer Weg, Jhrg.40, nr.12,
p.1 şi 4
705. Pledoarie pentru protecţia mediului geologic (text pentru N.Ştiucă), Scânteia
Tineret., nr.122 55, 27 Octombrie, p.4
706. Speologia, ştiinţă, artă, sport (text pentru V.Tofan), Sportul, An XLIV, nr.11934
din 7 mai 1988, p. 2
707. Bilanţ 1988 - ,,Tribuna României,,
708. La drum cu Cutezătorii – pt. ,,Flacăra,,- 29 ianuarie
709. Şi continentele călătoresc – pt. ,,Cutezătorii,, 5 martie
710. Date noi în tectonica global – pt. volum D-na Radu, Aprilie, Universitatea Populară
711. Ochii albaştrii ai înălţimilor carpatice – Scenariu film
712. Dicţionar INTERMORGEO – pt. C.A.E.R.
713. Oameni, gânduri, fapte – 15 decembrie, pag. 8 , Tribuna României
714. Sporturi Tehnico – Aplicative – 7 mai, Sportul
715. Natura – cultură – locuinţă – Simpozion Uniunea Arhitecţilor
716. Conferinţă – Tectonica României – Octombrie, Universitatea Greiswald
717. Ochi albaştri ai înălţimilor carpatice – Scenariu film
718. Locuinţă în perspectivă – un punct de vedere geografic – manuscris, 13 martie

1989

719. Tectonica globală – Orogeneza - vol.II, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 491 pag.,
225 fig.
720. Turismul şi ocrotirea naturii în SUA - Caiet de studii, nr. 10 februarie, al Inst. de
Economie Comerţ şi a Turismului, pp.54-56
721. Lumea fascinantă a rocilor - Cutezătorii, nr.12, pp.6-7
722. Să descoperim împreună Gheţarul Scărişoara - Cutezătorii, An XXIII, nr.1120,
pp.6-7
723. Les angoisses de la Terre - Actualités Roumaines, An XII, nr.23, p.12
724. Călătorie prin mările calde ale trecutului – Neur Weg, art. manuscris, 7 pag.
725. Prin lumea pietrelor - ,,Cutezătorii,, Mai, art. manuscris, 5 pag.
726. Ghid - Morfologie şi hidrologie carstică, în bazinul în bazinul închis – Padiş
Cetăţile Ponorului – Mai - Congres Speologic
727. Referat – de control ştiinţific parţial al lucrării ,,Geoclima şi istoria,, Edit. Ştiinţifică,
Februarie
728. Interviu pentru foaia volantă - 11 februarie,, Speologul vâlcean,,
729. Două popasuri în bazinul Someşului – TV, 20 martie.
730. Referat pentru doctorat G. Diaconu – Edit. Universitate

94
731. Scrisoare pt. accidentul Poieniţa – UASCR Cluj
732. Referat pentru premiile Academiei - Academie
733. Referat pentru cartea Drăgan – Airini – Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică
734. Ochiuri de mare în plin munte – Televiziune
735. Călătorie prin mările calde – Neur Weg
736. Turismul în Parcurile Naţionale - Turismul şi ocrotirea naturii în S.U.A.
pag.54-56, Revista Actualităţi în turism, Martie
737. The Earth's Unrest – Articol ,,Ziarul Romanian News, pag.16, 9 iunie

1990

738. Natură – cultură – locuire. - O dezbatere despre poetica locuirii. Ţara Bârsei, Seria
nouă, An.I, nr.1 pp.121-128, Braşov.
739. Protecţia peisajului. - Alternative, An.I, nr.5, p.2
740. Din nou s-au mişcat plăcile. - România Liberă, Seria nouă, nr.134, 2 iunie, pp.1-2.
741. Riffe, Muscheln und geheimnisvolle Höhlen. Eine Reise durch die warmen
Mare der geologischen Vergangenheit - Komt Mit’90, Edit. Neur Weg, pp.88-96.
742. Muzeul Naţional de Geologie. - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor, An I, nr.2, p.9,
25 iunie
743. Geologia românească la cumpăna epocilor. - Atheneum, An I, nr.1, pp.4-5.
744. Cine trebuie adus în boxa acuzaţilor ? - Eco, An I, nr.1, p.6, 15 februarie
745. Ceva despre ocrotirea naturii. - Eco, An I, nr.12, p.2, 4 mai
746. Moartea lui Bulă. - Eco, An.I, nr.13, p.6, 18 mai
747. Universitatea ecologică are dreptul la viaţă. - Eco, An I, nr.23, pp.4-5
748. Combaterea violenţei. Intervenţie în Parlamentul European de la Strassbourg.
Eco, An.I, nr.24, pp.4-5
749. Peşterile cu picturi rupestre - Ziarul ştiinţei şi al călătoriilor, An.I, nr.3, p.6
750. Peştera Lascaux şi replica ei - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor, An.I, nr.4, p.1 şi 6
751. Peşterile cu picturi rupestre. Peştera Altamira. - Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor,
An.I, nr.5, pp.6-7
752. Să împăcaţi omul cu natura - Alma Mater, An I, nr.2, p.2
753. Cuptorul de redus fierul de la Dezna - Atheneum, An I, nr.2.
754. Mişcarea ecologistă din România - Parlamentul, An I, nr.2, p.6.
755. Recenzie la cartea lui T. Rusu: ,,Carstul din Munţii Apuseni” Rev. Roum. Géol.,
Géophys., Géogr., T.33, pp.89-89.
756. Invitatul nostru. (text pentru A.Fabriţius), Cărţi noi, nr.2, p.11.
757. Nu ne mai rămâne decât să sperăm (text pentru M.Dorobanţu), Revista Magazin,
An 33, nr.40, p.5
758. Turismul, o activitate economică dar şi act de cultură şi educaţie - Gazeta
Sporturilor, An.II, nr.178, pp.1,2
759. Nous sommes hostils à la croissance zero. (text pentru D.Rochebin), Journal de
Genève, 3 october, p.5.
760. Iliescu muss nachgeben. (text pentru G.Cordier), Stuttgarter Zeitung, nr.235,
11 oktober, p.6.
761. Ecologistes roumains: „Nous sommes hostiles à la croissance zero”: Journal de
Genéve, pag.6.
762. Două destine tragice: Dunărea şi Marea Neagră – 20 februarie, articol
763. Pe firul scurt, telefonul fără fir - Curierul Naţional, nr.790

95
764. Senzaţionale dezvăluiri ale ministrului mediului dl.Marcian Bleahu –Conferinţă
de presă M.E.R. – România Liberă , 22 noiembrie
765. Un om care a câştigat lupta cu viaţa Marcian Bleahu – Dă culoare timpului tău
liber.
766. Aşadar, ce mai este nou în geologie ? – Revista Magazin, 27 septembrie
767. Propunere pentru realizarea Parcului Naţional al Munţilor Apuseni – pt. Depart.
Ocrotirea Mediului
768. Propunere pentru expoziţia internaţională de la Sevilia – pt. Academie,
23 octombrie
769. Un vis nerealizat – Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – pt. Revista ,,Muntele,,
articol manuscris, 5 pag.
770. Ocrotirea naturii, o necesitate pentru supravieţuire – Almanahul Părinţilor,
22 mai
771. Pietrele preţioase în lumea minerală - Definiţie şi caractere, manuscris, 62 pag.
772. Asociaţia de prietenie România – Belgia - articol manuscris, 15 pag.
773. Gânduri despre moartea lui Bulă – pt. Eco, 12
774. Geologia românească la cumpăna epocilor – pt. Atheneum, Revista Europeană de
Cultură şi Învăţământ, Ianuarie
775. Corectură la ,,Afacerea deşeurilor,,
776. Scrisoare către ministrul Topffer pt. dotarea Universit. Ecologice
777. Ocrotirea naturii, înainte şi după revoluţie – Cine organizează şi păzeşte
parcurile şi rezervaţiile naţionale ?, Eco, An. I, Nr.19, p.5, 22 iunie.
778. Gânduri despre stratificarea dizidenţei şi structura de putere a ţării – Revista 22,
Martie
779. Protecţia peisajului şi turismul – pt. Revista ,,Arta,, Februarie
780. S.O.S. Parcul Naţional al Munţilor Apuseni – pt. Eco
781. Noi cu cine votăm ? – România Liberă, 26 ianurie
782. ,,Da,, sau ,,Nu,, - România Liberă – 10 iunie
783. Alternative – Protecţia peisajului, pag.2
784. România Liberă – Un savant român despre cutremur – 2 iunie, ,,Din nou s-au
mişcat plăcile?,,
785. ATHENAEUM nr.1 – Geologia românească la cumpăna epocilor, pag.5
786. ECO – 27 iulie ,, Combaterea violenţei, pag.4 şi 5
787. Parcul naţional al M-ţilor Apuseni – Eco I, 1 februarie.
788. Muzeul Naţional de Geologie – Adevărul, Februarie
789. Tectonica Globală, prezentare – Cărţi Noi
790. Revista ECO a UEB
791. Interviu – Revista Magazin – 27 septembrie
792. De ce nu suntem primiţi în Europa – Express, 13 ianuarie

1991

793. Gânduri la început de drum. - Guvernul României, Buletin, nr.30, pp.31-33 şi

Mediul Înconjurător, v.III, nr.1, pp.3-5
794. Puncte fierbinţi ale mediului în România - Sănătatea, nr.10, p.9
795. Din nou despre ecologismo - Azi, An 2, nr.248, p.5
796. Acuzaţia adusă puterii de neocomunism este perfect justificată. - Express
Magazin, nr.2, pp.8-9.

96
797. Vârful Omul. - Montana, An I, nr.1, p.1
798. Salvaţi Munţii - Cotidianul, An I, nr.45, p.3 şi 4
799. Pe muchie de cuţit între economic şi ecologic - Jurnal, An.II, nr.278, p.1 şi 3
800. Un om poate fi curat dacă trăieşte bine - Ialomiţa Liberă An II, nr.281-282, p.2,
Slobozia
801. Am ratat şansa (text pt. N.Rădulescu Dobrogea), Viitorul Românesc, nr.161, p.3
802. Nu dorim puterea pentru putere, ci pentru a face o politică ecologică - Curierul
Naţional, An II., nr.233, p.3
803. Noi nu ştim cât costă viaţa omului (text pentru A. Ghimpu), Libertatea, Supliment
A-Z, An I, nr.1, 22 Ianuarie, pp.1, 2
804. Peştera numită Senat (text pentru M.Pâlşu), Fraierul Român, An I, nr.1, p.3
805. De ce speologia ? (text pentru L. Marcoci), Şcoala Noastră, nr.13-14, p.21, Giurgiu
806. Avem de făcut multe altele decât politică (în colaborare cu G.Andreescu),
,,Revista 22”, An. II, nr.18, 10 mai, pp.6-7
807. Brăila şi poluarea (text pentru Rodica Oana), Libertatea, An II, nr.340, 5 iunie,
pp.1-2, Brăila
808. Beszelhetunk Rol, de nem letezik (text pentru B.Ildiko), Erdely Naplo, Ievf., 33
Oradea
809. Rezervatum a nygati-Carpatokban ? (text pentru B.Ildiko) Bihari Naplo, II ev.,
159 szam, julius 10, Oradea
810. Voi rămâne totdeauna în opoziţie (text pentru J.Muşat), Strada, An II, nr.5,
pp.3, 6
811. BBC-ul de vorbă cu actualul ministru al mediului - Viitorul Românesc, nr.147,
pp.1-2
812. Trebuie să nu se uite că mişcarea ecologistă nu are nici un venit (text pentru
M. Creţulescu), Cotidianul, 22 octombrie, p.3
813. Voi face o politică transparentă - Azi, nr.224, 30 octombrie, p. 3
814. De ce ? (text pentru A.Muşat), Strada, An II, nr. 30, p.3
815. Cetăţeanul, un protector al Pământului (text pentru V.Muşat) Strada, An II,
nr.38, p.6
816. Ne confruntăm cu un şovinism ecologic - Dimineaţa, An II, nr.229, pp.1,3
817. Certitudini şi dileme (text pentru N.Docsănescu), Eco Magazin, An.II, nr.3,
1-15 decembrie, p.5
818. Pentru o societate civilă modernă (text pentru V. Muşat), Strada, An II, nr. 42
pp.3, 5
819. Marcian Bleahu – înţelepciunea omului politic - Ziarul Strada, Anul II,
nr.39, pag.3
820. Ziua Pământului - Academica, An 1, nr.8, pag.8
821. Consfătuirea reprezentanţilor opoziţiei din Romănia – Paris, 18-21 mai
822. Raport asupra bursei DAAD (RFG)
823. Răspuns la o anchetă a ziarului ,,Strada,, privind Partidul Naţional Ţărănesc
824. Mai sânt 3000 zile până în anul 2000 – pt. Academie - 14 octombrie
825. Punctele fierbinţi ale mediului în România – pt. ,,Sănătatea,, Septembrie
826. Safari în România – Interpelare în Senat
827. La Roumanie aux portes de l,Europe – prezentat de Călin Georgescu la Bruxelles
828. Ministerul Mediului – bilanţ la 11 luni
829. Referitor la nota privind conferinţa de presă a M.E.R – apărută în ziarul
,,România Liberă,, 22 noiembrie

97
830. Gânduri la început de drum ale Ministrului Mediului – articol pt. Dl. Păunaru,
Octombrie.
831. Ministerul Mediului – trecut şi viitor - articol manuscris, 4 pag.
832. Gânduri la început de drum - ,,Guvernul României,, Buletin 30, pp 31-33
833. ,,Nu mai există nici un stat comunist care să ne ajute,, - 31 decembrie
Curierul Naţional
834. Votarea Constituţiei – ieşirea din provizorat - Dimineaţa – vineri 22 noiembrie
835. Conferinţă de presă la M.E.R. - Senzaţionale dezvăluiri ale ministrului mediului,
dl. Marcian Bleahu - România Liberă, 22 noiembrie
836. Un om care a câştigat lupta cu viaţa – Pata, pag.9
837. ECO Magazin – Certitudinile şi Dilemele unui Ministru – Decembrie, Interviu
838. 10 puncte fierbinţi ale mediului în România - Sănătatea, p.5
839. Din nou despre ecologism - Azi ,4 februarie, pag.5
840. După un an de ,,democraţie originală,, prof.dr. Marcian Bleahu, senator de
Bucureşti trage concluzia,, - 16-22 ianuarie, Expres Magazin, pag.8 - 9
841. Vârful Omul – Aprilie, Montana, articol manuscris, 2 pag.
842. Peştera Altamira – Ziarul Ştinţă şi Călătorie
843. Răspuns la o anchetă - ,,Adevărul,, 21 ianuarie
844. Drept la replică - ,,Adevărul,, 21 ianuarie
845. Les ecologistes de Roumanie – prezentat de Călin Georgescu, art. manuscris, 4 pag.
846. Gânduri despre Vârful Omul – România Pitorească, 1 septembrie
847. Gh. Munteanu Murgoci – Un înaintaş al geologiei româneşti în perpetuă
actualitate- iunie, Simpozion Academie
848. Notă trimisă dlui. Băcanu - ,,România Liberă, 22 noiembrie
849. Interviu – Paul Lăcătuş - 30 decembrie
850. Circa 20 scurte Note informative privind activitatea ministerială şi senatorială a
lui M.Bleahu privind situaţia politică din ţară.

1992

851. Geologia dinamică internă - Edit.Universităţii Ecologice, vol. I, 200 pag., vol. II,
163 pag.
852. Conferinţa secolului - Rio ’92 - Guvernul României, Buletin, nr. 13-14, pp.19-28
853. Ecologia - o prioritate absolută - Guvernul României, Buletin, nr. 17-18, pp.34-46
854. Un siècle depuis la parution de l’acte de naissance de la karstologie: ,,Das
Karstphänomen” de Jovan Cvijic - Theoretical and applied karstology, V.5,
pp.7-11
855. Pentru inimă, pentru a perpetua sănătatea ţării - Revista pentru alegerile locale,
MER, p.4
856. Instituţionalizarea şi strategia protecţiei mediului în România - Simpozion
internaţional ,,Dezvoltarea mediului în condiţiile economiei de piaţă în
România,, Martie.
857. Relaţiile interumane, o problemă ecologică - Simpozionul internaţional ,,Etică şi
psihiatrie”, Octombrie, Bucureşti preprint, 7 pag.
858. Mediul, dorinţă şi realitate - Baricada, An.III, nr.20, p.6, 14 mai
859. Ziua silvicultorului - Pădurea Românească, Ed. Specială, 13 iunie, p.1 şi 3
860. Adevărata impostură - Libertatea-supliment, An I, nr.25, p. 25 şi nr.26, p.2
861. Ein Gut der ganzen Menschheit (text pentru F.Koch), Neur Weg 44 Jahrg. nr.14,

98
 p.1 şi 5
862. Im Mündungsgebiet der Donau tickt eine Oko-Zeitbombe (text pentru F.Koch),
Neur Weg, 44 Jahrg., nr.13, p.1 şi 2
863. Gewinnmaximisierung aber nicht auf kosten der Umwelt (text pentru F.Koch),
Neur Weg, 44 Jhrg., nr.13, p.1 şi 5
864. Dezvoltarea trebuie subordonată conservării mediului ambiant (text pentru Al.
Săvulescu), Cotidianul, An II, nr.2, p.3
865. România, groapa de gunoi a Europei? (text pentru I Preda), Eco Magazin, An III,
nr.7, p.3
866. MER a fost acaparat de FSN-işti (text pentru Gabriela Dinescu), Cotidianul, An II,
nr.165, 25 august, p.4
867. Aripa verde a FDSN “joacă tare” (text pentru Catrinel Vlad) România Liberă,
Anul L, seria nouă, nr.695, 17 iulie, p.5
868. ,,Ochii albaştri” şi deşeurile - Gazeta de Alba, An I, nr.31, pp.1, 2
869. Între politică şi ecologie (text pentru A.Bondoc), Libertatea, An III, nr.630, p.3
870. Cuvant la deschiderea Universităţii Ecologice
871. Scrisoare în legătură cu o interpelare în Senat referitor la deşeuri – răspuns la
interpelarea formulată de dl. Senator Gh. Dumitraşcu în şedinţa din 29 iunie.
872. ,,NAŢIUNEA,, - pentru Doina Rizea, art. manuscris, 2 pag.
873. Mediul – dorinţe şi realităţi – Baricada, An III, nr.20, p.6, 14 mai.
873. ,,Ziua Terrei,, – D-nei Frăţeanu, 22 aprilie
874. Interviu - Federaţia Silva - Revista ,,Pădurea,, articol manuscris, Aprilie, 4 pag.
875. Stratificarea dizidenţei şi structura de putere a ţării – articol manuscris, 8 pag.
876. Adevărata impostură – Drept la replică – Libertatea, 25 august
877. Cuvânt la Congresul RIO despre schimburile climatic – articol manuscris,
4 iunie, 8 pag.
878. Scrisoare pt. preşed. Iliescu referitor la deşeurilor de la Miercurea Sibiului –
,,România Liberă,, August.
879. Informare asupra activităţii Ministerului Mediului în domeniul ocrotirii
Mediului - Raport către Guvern
880. Scrisoare deschisă domnului Răzvan Teodorescu, Preşedintele Televiziunii
Române, Iulie.
881. Delta Dunării – pt. filmul ,,Delta,, al lui Le Gonec, art. manuscris, 2 pag.
882. Informare privind problema importului de deşeuri în România – articol
manuscris, 11 pag., Iulie
883. Mr. David Clapp - Comments to the Strategic Draft Plan of the Regional
Enviromental Center for Central and Estern Europe - 10 august.
884. Comentariu pentru Centrul de Mediu de la Budapesta
885. Interviu – pt. ,,Unirea,, - Septembrie.
886. Cuvânt de deschidere – Conferinţă ECO Turism şi Ecologie.
887. Reuniune internaţională - ,,Stadiul actual şi perspective ale protecţiei ecologice în
zona Giurgiu – Ruse,,
888. Instituţionalizarea şi strategia protejării mediului în România – Sesiune
Academia Română, 27 martie.
889. Interviu acordat pentru Radiodifuziunea Română de către domnul Marcian
Bleahu, Ministrul Mediului - Radio România Actualităţi, 8 ianuarie, ora 16:30
890. În atenţia d-lui Mihai Bacanu – Răspuns interpelare deputat Beznea Dumitru –
,,România Liberă,,, 30 martie.

99
891. Ocrotirea naturii şi turism în S.U.A. – Caiet Institut pt. Turism, art. manuscris,
7 pag.
892. Marea Neagră – un destin tragic, implacabil ? – Cuget Liber, 26 mai.
893. Shell şi ecologia României – Tineretul Liber, 8 mai.
894. ,,Noi nu ştim cât costă viaţa omului, sănătatea lui … - 22 ianuarie, Libertatea.
895. Dezvoltarea trebuie subordonată conservării mediului ambient – 13 februarie,
Cotidianul, pag.1
896. Ministrul mediului cere o dezbatere parlamentară – 15 martie, Eco Magazin,
p.3.
897. Interviu pt. Radiodifuziunea Română – 8 ianuarie.
898. Intervenţia Ministerului Mediului – Nairobi, Februarie.
899. Interviu pt. Revista ,,Pădurea,, - 4 iulie.
900. The Black Sea – Cuvântare la semnarea Convenţiei de la Bucureşti, Aprilie.
901. Cuvânt către ,,Naţiune,, - Mai.
902. Informare privind problema importurilor de deşeuri în România - Iulie
903. Adevărata impostură – drept la replică - ,,Libertatea,, Septembrie
904. În legătură cu ,,Scrisoarea deschisă,, a M.E.R. – Septembrie.
905. Interviu pt. ,,Unirea,, - ziar Alba Iulia, Septembrie.
906. Cuvânt de deschidere – Conferinţă - Turism şi Ecologie
907. Cuvântare la deschiderea Universităţii Ecologice
908. Discurs – Sofia - Octombrie, manuscris, 3 pag.
909. Discurs – Institut de ape – Europa – Octombrie.
910. Referat asupra lucrătii ,,Stratigrafia depozitelor neojurasice şi cretacice din
partea vestică a M-ţii. Metaliferi – de Dl. Sever Bordea, Decembrie.

1993

911. Nature protection in Roumania: A short overview - Inform. Bulletin REC., v. 3,

r. 3, p. 13, Budapest.
912. Environnment et politique de la culture - XXI e Assamblé de la Soc. Européene de
culture, preprint, 15 pag., Veneţia.
913. Discours au 2e Colloque panéuropéen sur le tourisme et l’environnment,
UNESCO, pp . 9-10, Paris.
914. Pentru o societate civilă modernă (text pentru A.Muşat), Strada, An II, nr.12,
p. 35
915. Muzeul Naţional de Geologie - Revista muzeelor, An XXVII, nr. 8-10, pp.3-19
916. Roumanie: désastre écologique (text pentru Ch.Le Portal), Ouest- France,
Avril, p.17
917. Două destine tragice – Dunărea şi Marea Neagră – articol manuscris, 9 pag.,
20 februarie
918. Despre mediu în replică pt. ,,Revista 22,,
919. ,,Afacerea deşeurilor,, - 5 Mai
920. The natural protection in Romania a short overlook – pt. Rev.E-V
(REC),Budapesta
921. Culture et environnement – 4 octombrie, Veneţia
922. Situaţia protecţiei naturii în zonele montane ale României – Comunicare
prezentată la Colocviul Internaţional UNESCO – Slovacia, manuscris, 9 pag.

100
923. O şansă pentru secolul XXI – Ecologia politică – Simpozion ,,Muzeul Antipa,,
Decembrie
924. Marcian Bleahu îl acuză pe Ion Iliescu – 9 februarie, Baricada, nr.6
925. Către televiziunea Soti – 23 octombrie
926. Dreptul la replică a unui neparlamentar – pt. România Liberă, 13 martie
927. Munţii Făgăraş - Mai
928. Drept la replică – T.V.R., 5 mai
929. Drept la replică - ,,Evenimemtul Zilei,,
930. Scrisoare deschisă redactoarei TV Dana Popescu – Evenimentul Zilei, 10 mai, Edit.
de Prânz, An II, nr.283, p.3.
931. Protecţia naturii şi amenajări în M-ţii României – Simpozion Slovacia, Octombrie
932. Pericolul unei legi anticulturale – acreditare Universitatea Ecologică
933. Din fotoliul spectatorului TV– 2 martie, România Liberă

1994

934. Geologia României - Note de curs (în colab. cu M.Răducă), Editura UEB, 112 pag.,
Bucureşti
935. O şansă pentru secolul XXI – Ecologia politică în vol.,,Riscuri şi politici
ecologice în România”, Edit. Nefrit, Buc., pp.107-131
936. Omul şi animalele. O perspectivă istorică - Lumea Animalelor, nr.6, 7, 8, 9,
paginile 5 în fincare număr.
937. Democraţia, grupurile sociale şi minorităţile - Buletin Informativ TER, nr.9,p.9-11,
Septembrie
938. Cum pregătim secolul XXI ? - Ordinea, An V, nr.37, p.7
939. Dinomania - Paidea, nr.3, pp.48-51
940. Nu avem nevoie de ecologi ? - Ordinea, An V, nr. 42, p.6, 7 noiembrie
941. Meseria de ecolog - Ecologia, Revista UEB, nr.2, p.1
942. Nostalgicii defăimării - România Liberă, seria nouă, nr.1145, 5 ianuarie, p.7
943. Franţa, mon amour - Institut Francais, Invitation, Juillet-Septembre
944. ,,Quatorzième Juillet”-anniversaire 1994 - Diplomatic Club, nr.31, p 1
945. Un pisoi de renume mondial - Lumea animalelor, nr.7, p.3
946. La Brăila mă simt întotdeauna în…mediul meu - Mercur, An IV nr.190, pg. 15
947. Observaţii la proiectul de lege privind Protecţia Mediului – 5 noiembrie
948. Onorată adunere – Discurs 3 octombrie la deschiderea U.E.B.
949. Democraţia participativă şi societatea civilă – Dilema, Octombrie (nepublicat)
950. O componentă importantă a ecologiei politice – dezvoltarea societăţii civile
951. Ecologia, o discuţie terminologică – Prezentat la ,,Simpozionul de Psihiatrie
952. Cele două ecologii şi riscurile lor – Prezentat la Râmeţi (dat pt. tipar la Clubul
de Perspectivă)
953. Pantofarul ne ameninţă din nou ? – România Liberă, 14 iulie, netipărit, 3 pag.
954. Ecologia ,,Între semantică şi ignoranţă,, - ,,Dilema,, (nepublicat)
955. Riscuri şi politici ecologice în România - Fundaţia Română pentru Democraţie
956. Dinomania – 6 iulie - Universitatea Populară
957. La împlinirea a 70 ani a unui veşnic tânăr : Marcian Bleahu – 14 martie,
România Liberă
958. Referat – privind candidatura Domnului Dr. Nicolae Panin pentru ocuparea postului
de cercetător principal I la Centrul Român de Geologie Marină

101
959. Referat – Directorului de Program ing. Marioara Puşcaş şi a Programului de
monitoring Munţii Apuseni, Jud. Alba
960. RIO……ŞI DUPĂ RIO - nepublicat, manuscris
961. Comentariu asupra lucrării ,,Munţii Apuseni,, - referat pt. Academie
962. Recomandare CAR – pt. CAR, 24 martie

1995

963. Relaţiile interumane - o problemă ecologică - Ordinea, An VI, nr.7, p.6

964. Ariile protejate, o problemă acută care îşi aşteaptă rezolvarea - Terra XXI, nr.3,
pp.7 - 8 şi nr.4, pp.8-10, Februarie
965. Consideraţii pe marginea articolului “Pledoarie pentru un Parc Naţional
european: Cerna-Retezat - Terra XXI, nr.6, p.8
966. Parcuri şi rezervaţii naturale - Planetarii, nr.1, p.12
967. Vulcanii noroioşi - Planetarii, nr.2, p.9
968. Învăţământul ecologic în România - Ordinea, An VI, nr.20, pp.12-13
969. O profesiune pentru viitor - Ordinea, nr.34, p.13
970. Un subiect în perpetuă actualitate : cutremurele de pământ - România Liberă,
serie nouă, nr. 1468, 25 ianuarie, p.9
971. Parcul european al imaginii - Atlas Magazin, nr.3-4, p.18
972. Râpa Roşie - Atlas Magazin, An I, nr.3-4, p.9
973. Piramidele de la Stăncioi - Atlas Magazin, An I, nr. 5, p.22
974. Ecologia Politică – România Liberă , 15 iunie
975. În România marele seism va fi la începutul secolului următor, România Liberă
25 ianuarie, p. 9
976. Învăţământul Ecologic în România – Dlui Prof. Dr. Liviu Maior – Ministrul
Învăţămăntului
977. Legea privind ariile protejate şi protecţia naturii – Mai, art. manuscris, 27 pag.
978. Trip în România – Conferinţă I.W.A
979. Cum pregătim Secolul XXI ? - Articol ziarul Ordinea,, 26 octombrie
980. Paleokarst in Romania – Institut of Geology and Geophsics, Caransebeş
981. O nouă concepţie privind protecţia Munţilor Apuseni – Februarie, Terra XXI ,
nr.2, pag.7
982. Un subiect în perpetuă actualitate – Cutremurele de pămînt, România Liberă,
19 ianuarie
983. Referat asupra tezei de doctorat a dnei. Daniela Cernei – 6 aprilie
984. Pentru dl. Petre Mihai Băcanu – România Liberă, 15 iunie
985. Parcurile Naţionale din România – Conferinţă Băile Herculane şi Tulcea

1996

986. Deteriorarea mediului şi costurile sănătăţii - Terra XXI, An II, nr.11, pp.10-11,
Februarie
987. Nu vrem să intrăm în Europa ? - Terra XXI, An II, nr. 11, p.30, Februarie
988. Ecologia politică - Ordinea, nr.34, Octombrie p.12
989. Cuceritorii polului - România Liberă, nr.1946, 20 august, p.2
990. Lovitura de stat - România Liberă, 28 august, p.3
991. Despre piatră - Foaie pentru om şi mediu, nr.1, ONG Ecosens, pp.8-20

102
 992. Gânduri despre ,,Lumea bună ,, - Diplomatic Club, nr.54, p.9, Ianuarie
993. De ce se cutremură Pământul ? - Atlas Magazin, An II, nr.1, pp.10-12
994. Piatra Craiului - Atlas Magazin, Anul II, p.18
995. Megaliţii din Bucegi şi Ciucaş - Atlas Magazin, An II, nr.3, pp.16-17
996. Bazinul Padiş - Atlas Magazin, An II, nr.9, p.26, nr.10 mp.20, nr.11, p.14
997 Ce a putut dl.Iliescu ca Preşedinte s-a văzut ; de aceea a ajuns la munca de
jos (în Senat) - Oglinda, nr.534, 25 noiembrie, p.4
998. Cine îşi permite să fie deasupra legii - Ziarul România Liberă, pag.21, 11 iulie
999. O vară ecologică şi arheologică - Ecomondia – Clubul Ecologic “Dunarea de Jos”,
pag.1
1000. Portret de politician – pe marginea unei emisiuni ProTV - România Liberă
1001. Observaţii la vol. ,,Dunărea,, - Mai
1002. Prima promoţie de ecologi – România Liberă, articol manuscris, 8 iulie
1003. Cât costă sănătatea omului – Terra XXI – 14 iunie
1004. Poate că totuşi nu vrem să intrăm în Europa - Terra XXI – 14 iunie
1005. Stimate Domnule Director Tinu – Adevărul – 23 septembrie
1006. Apel la ecologişti – articol manuscris, 10 noiembrie, 2 pag.
1007. Lovitura de Stat – ,,România Liberă,, Noiembrie, publicat
1008. Referat - ,,Asupra semnificaţiei geologice a unei anomalii gravimetrice de minim în
bazinul Streiului
1009. Platoul Padiş - Cetăţile Ponorului – Atlas Magazin, nr.5, pag.20
1010. Canalul navigabil Dunărea – articol manuscris, 6 pag., Mai
1011. Discurs salut Alianţa Civică - Alianţa Civică, Ianuarie
1012. Referat asupra lucrării ,,Ghidul pietrelor preţioase,, - Martie, 2 pag.
1013. Referat asupra Tezei de doctorat – Bogdan - Petroniu Onac
1014. Comentarii asupra cărţii ,,Munţii Apuseni – pt. Robert Ficheux , Iunie
1015. Referat ,,Asupra semnificaţiei geologice a unei anomalii gravitaţionale de minim
în bazinul Siretului,, - August
1016. Scrisoare FER pt. Diaconescu – 14 august, 2 pag.
1017. Către Radio Europa Liberă – 15 august
1018. Rezervaţii Naturale - Piatra Craiului – Atlas Magazin, An II, nr.2, pag.18
1019. Un colţ de vis şi taină al Apusenilor – Bazinul Padiş - Cetăţile Ponorului – Atlas
Magazin, nr.4.
1997

1020. Braşovul ca oraş de referinţă în istoria românească interbelică

(pentru M. Moarcăş şi G.Popescu), Ordinea, nr.12, p.12; nr.13, pp.12-13
1021. Dreptul la…polemică - Ordinea, An VIII, nr.16, p.13
1022. Situaţii acute ameninţă sistemul ecologic românesc - Ordinea, An VIII, nr.35
pp.12-13
1023. O expoziţie inadecvată - România Liberă, Februarie, p.20
1024. O expoziţie de fotografii alb-negru la Sala Dalles (realizate de M.S.regele
Mihai) - România Liberă, 20 martie, p. 20
1025. Rezervaţia naturală Lacul Roşu - Atlas Magazin, An III, nr.1, p.18
1026. Vulcanii noroioşi - Atlas Magazin, An III, nr.2, p.26
1027. Lacurile glaciare din Retezat - Atlas Magazin, An III, nr.3, p.15 şi
nr.4, p.15
1028. Grădina Zmeilor - Atlas Supermagazin, Septembrie, p.6

103
1029. Dealul cu Melci-Munţii Apuseni - Atlas Supermagazin, Octombrie, p.13
1030. Dealul Repedea - Atlas Supermagazin, Noiembrie - Decembrie, p.12
1031. Vulcanii noroioşi de la Pâclele - Planetarii, nr.2, p.9
1032. În adâncurile Terrei, acolo unde se plămădeşte petrolul - Planeta albastră,
nr.6-7, pp.6-7
1033. Gânduri despre apă - Planetă albastră, nr.8-9, pp.6-7
1034. Civism şi ecologie - Atlas supermagazin, Octombrie, p.26
1035. O profesie pentru viitor - Atlas supermagazin, Septembrie, p.27
1036. Rencontre avec le sénateur Marcian Bleahu, sénateur de Braşov - Les Echos
Juridiques et Économiques du Pays Basque, nr.12, 2 septembrie, p.8
1037. Recenzie la cartea lui Robert Ficheux: ,,Les Monts Apuseni” -
Edit. Academiei, Bucureşti, Rev. Roum.de Géographie, T. 41, pp.129-136
1038. Vilele de protocol, un pas către corupţie? - Ziarul Cronica Română, Anul IV,
nr.1215, pag.1, 16 ianuarie
1039. Ecologia Politică - Eco-cetăţeanul
1040. ,,Subordonarea Mediului de către Agricultură e o prostie,, - 26 noiembrie, Azi
1041. Gânduri despre piatră – ,,Planeta albastră,, nr.10, pag.14
1042. Un colţ minunat al Apusenilor – Padişul - articol manuscris, 5 pag.
1043. Declaraţie – Regia Protocolului de Stat – Interpelare Senat, 13 ianuarie
1044. Retragerea – România Liberă, Februarie
1045. O expoziţie inadecvată – Februarie
1046. Articol despre lumea diplomaţilor – Diplomat Club, 19 februarie
1047. Vânătoarea de Vrăjitoare – T.V.R.
1048. Observaţii asupra Ord. nr.8 privind stimularea cercetării-dezvoltării şi inovării
19 martie
1049. Scrisoare deschisă Excelenţei sale D-lui Al Gore – vicepreşedinte al SUA –
România Liberă, 2 aprilie
1050. Referat asupra lucrării ,,Studiul fizico-geografic al bazinului hidrografic Cerna,
cu privire specială asupra hidrologiei carstice,, - 10 aprilie
1051. The Eviromnental Legislation in Romania
1052. Situaţii acute ameninţă sistemul ecologic românesc – Ordinea, 6 noiembrie
1053. Situaţii acute ameninţă sistemul ecologic românesc – Ordinea, 13 noiembrie

1998

1054. Ecologia mileniului trei - Diplomat Club, nr.11.

1055. Valea Casimcea - Atlas Supermagazin, An II, nr.1, p.20.
1056. Creasta Cocoşului - Atlas Supermagazin, An II, nr.5, p.21.
1057. Gânduri despre apă - Atlas Supermagazin, An.II, nr.6, p.27.
1058. Apa dulce - Atlas Supermagazin, An.II, nr.7, p.26.
1059. Muzeul Naţional de Geologie - Atlas Supermagazin, An.II, nr.2, p.29 şi nr.3,
p.26.
1060. Ce-am avut şi ce-am pierdut - România Liberă, 7 noiembrie, p.7.
1061. Parcă nu am trăi la sfârşit de secol XX - România Liberă, 7 august, p.7.
1062. Senatorul braşovean Marcian Bleahu scuză şi acuză - Show Soc.,An VI, nr.10,
p.5 şi 13.
1063. Încercaţi să înţelegeţi sufletul munţilor şi sufletul vostru va fi încă unul cucerit
pentru naţiunea aceasta - Republica, 18 februarie, p.6.

104
1064. Lupta cu mentalităţile, cu inerţia (scris pentru N.Docsănescu) Pădurea Noastră,
nr.361, Ianuarie, pp.10-11.
1065. Contemporary Environmental Issues (scris pentru C.Vasile), Rev. ,,Bucureşti”,
vol.5, nr.3, pp.5,7).
1066. Călători ai trenului spre viitor (scris pt.Ion Butnaru), Curentul, nr.87, p.22
1067. Despre un geolog, geograf, profesor şi om de cultură (text pentru I.Bucur), în
volumul ,,Din istoria geologică a României”, Edit.Petrom, pp.227-248, Buc.
1068. Court commentaire sur le travail ,,Les Monts Apuseni” par Robert Ficheux,
Historiens et Gèographes, nr.363, Août - Septembre 1998, p.157, Paris
1069. Vulcanii noroioşi - Atlas Supermagazin, An.II, nr.4, p.2
1070. Marcian Bleahu – Atrage Atenţia – Curentul politic, 7 iulie, p.14
1071. Dezvoltarea în pragul mileniului III – 27- 29 septembrie, Cercul Militar Naţional
1072. Ecosofia – Ecologia în termeni etici – Noiembrie, nr. 5,6,7
1073. Sănătatea – Puncte fierbinţi ale mediului în România, p.5

1999

1074. Monstruoasa lucrătură - România Liberă, 25 martie, pag.2

1075. Şcoala familiei – prima şcoală a oricărui tânăr (o confesiune) - Ordinea, An X,
nr.10, pp.16 –17
1076. Priveşte înapoi cu mînie, priveşte înainte cu spaimă - O confesiune - Ordinea,
An.X, nr.12, pp. 16-17, Bucureşti
1077. Aureola de ,,Şef de şcoală” - Ordinea, An.X, nr.11, pp. 16 – 17
1078. Message à l’occasion du centenaire du Prof. Robert Ficheux - Acta Geographica,
nr.117 bis, (nr.1492 bis), pp.38 – 39, Paris
1079. Cheile Turzii - Atlas Supermagazin, An III, nr.1, p.27
1080. Bazaltele din Munţii Perşani - Atlas Supermagazin, An III, nr.2, p.27
1081. Noi şi conflictul din Iugoslavia - Cronica Română, 22.04.1999, p.3
1082. Alunecările de teren - Atlas Supermagazin, An.III, nr.3, p.27, nr.4, p.26
1083. Cutremurele, un pericol ce poate fi înfruntat - Viaţa medicală, nr.16, p.7
1084. Declaraţie politică prezentată în Senat - Buletinul Parlamentar al Federaţiei
Ecologiste din România , Iunie, nr.5
1085. Când Pământul are frisoane - Diplomat Club, August.
1086. Apusenii pot intra în circuitul turistic internaţional (text pentru Ghizela Curt),
Transilvania Journal, 16 decembrie
1087. FER, împotriva amnistierii oştii lui Cozma - Ziarul Cronica Română, pag.4,
11 martie
1088. Marcian Bleahu – Ecological Federation of Romania, Delegate in Bratislava in
1999 - Twenty year Greens 1984-2004
1089. Anatomia om – natură - Ecosofia, nr.8,9,10, pag. 27-28
1090. Un cutremur de 9 grade pe Richter îi face pe oameni zburători - Interviu cu
P.Badea
1091. Zilele pădurii debutează astăzi la Liceul Silvic din Timişoara – agenda zilei
27 martie- Cu prilejul manifestărilor va fi jurizat concursul ,,Căsuţa din pădure,, şi
afişul ,,Ziua pădurii,,
1092. Declaraţia politică prezentată în senat în 7 Iunie - Buletinul Parlamentar al
Federaţiei Ecologiste din România

105
1093. Este posibilă dezvoltarea durabilă globală pe termen lung ? - Dezvoltarea în
pragul mileniului III – Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, al II-lea
Congres, Editura Europa Nova
1094. Hommage a un grand ami de la Roumanie, le Professeur Robert Ficheux,
Acta Geographica 1999 bis Bo.117 bis, Paris

2000

1095. O şansă pentru sec.XXI – Ecologia politică în volumul ,,Biologi de seamă din
Bucovina”, p.33-52, Iaşi
1096. Sfârşit de veac în Parlament - România Liberă, 15 ianuarie
1097. Despre cutremur - Cronica Română, An.VII, 15-16 ianuarie, p.3 şi 17 ianuarie, p.2
1098. Eterna şi fascinanta pungăşie - România Liberă, nr.3095, 27 mai
1099. Cine îşi permite să fie deasupra legii ? - România Liberă, 11 iulie, p.3
1100. Gâlceava primarului cu buchiniştii - România Liberă, 30 decembrie, p.18
1101. Alinierea planetelor nu poate produce nici un cutremur - Ziarul Libertatea,
nr.2893, p.9.
1102. Fourth Meeting of the Black Sea Greens – Raport final al dialogului Est-Vest
15 – 17 septembrie ,,The pollution of Romanian`s inland rivers,, p. 9
1103. Alunecările de teren – Atlas Supermagazin, nr.3, p. 27

2001

1104. Priveşte înapoi cu mânie...priveşte înainte cu spaimă (text-interviu pentru Victor

Cilinca), Viaţa Liberă, nr. 5.
1105. Priveşte înapoi cu mânie…priveşte înainte cu spaimă – Valenţele ecologiei
politice - Edit. Economică, 526 pag.
1106. Ecologismul este o muchie de cuţit pe care noi trebuie să navigăm (text pentru
Victor Cilincă), Viaţa Liberă, nr.3274, p.1
1107. Senatorul ,,verde” Marcian Bleahu îi apără pe miniştrii ţărănişti (text pentru
Victor Cilinca), Viaţa Liberă, nr.3
1108. Pro Ecologie: Revista Ecologica, Anul II, nr.3, p.4
1109. Enviromental protection : Pending Chapter of Romanian Economy - Revista
Quarterly Review, p.6, (engleza, germană)

2002

1110. Un om care a câştigat lupta cu viaţa - (text pentru Claudia Stancu), Pata, An.1,
nr.9, p.2
1111. Geografia Mediului Inconjurător – Probleme Fundamentale ale lumii
contemporane – Manual pentru clasa a XI-a
1112. Cartea pe care v-o recomand - Priveşte înapoi cu mănie - Priveşte înainte cu
spaimă - Ecologica, nr.13, p.15

2003

1113. Minerale din România - Geo, nr.1.

1114. Editorial - Geo, nr.2, p.1

106
1115. Ţara Maramureşului - Geo, nr 2
1116. Editorial - Geo, nr.3
1117. Jurisdicţia privind ariile protejate şi protecţia naturii – (în colaborare cu
Maria Moţoiu), Stud. şi Cercet. de Geografie, Tom XLIX, 2002-2003, pp.265-208
1118.Pentru cine sunt făcute legile ? – 27 mai, România Liberă

2004

1119. Cuvânt înainte la cartea Ing.Al.Borza : ,,Pledoarii vechi pentru un turism nou”,
Edit. Uranus, pp.7-9
1120. Ecologia politică şi amatorismul - Ecologica, An.IV, nr.4-5, pp.2-6
1121. Probleme fundamentale ale lumii contemporane în manualul de liceu de clasa
a XI-a ,,Geografia mediului înconjurător” , Edit.Didactică, pp.57-80
1122. Recenzie la lucrarea lui J.Gunn : ,,Encyclopedia of cave and karst sciences” în
Speologia, An.2, nr.1
1123. Medalion autobiografic Marcian Bleahu în volumul ,,Acel, studiu monografic
complex”, Edit, Eurodidact, pp.141-143, Cluj
1124. Politică Internă - Ecologica – Federaţia Ecologica din România, nr.4-5 , Aprilie
1125. Mitocănia de partid – cu ocazia turului II pentru preşedinţie, manuscris.

2005

1126. De ce Partidele Verzi? - Partidul Verde – 2005

2006

1127. Cel mai iubit dintre profesori în volumul omagial Vintilă Mihăilescu, Studii de
Geografie, T.XLIX, (2002-2003)
1128. Jurisdicţia legislaţiei privind ocrotire naturii în România (în colaborare cu
Maria Moţoiu), Studii de Geografie, T.XLIX-L (2002-2003), pp.81-82
1129. Spovedania unui neînvins - Editura Paidea, 380 pag., Bucureşti
1130. Rezervaţii naturale : Râpa Roşie - Ecologica, An VI, nr.7- 10, p 7
1131. Cu Dolphi Drimer şi Marcian Bleahu în linia întâi, a fost constituit Partidul
Verde - Ultima oră , 24 ianuarie

2007

1132. Arii naturale protejate din Bucovina (în colaborare cu Adrian şi Tatiana Done)
volum de 54 pag. şi 365 fotografii, Editura Terra Design, Suceava
1133. Dincolo de peisaj – Editura Paidea, Bucureşti, 450 pag.
1134. In memoriam – Maria Dana Moţoiu

2008

1135. Nevoia de a şti - articol manuscris.

2009

107
1136. Curentul Verde-Ecologist: Speranţa secolului XXI - Lumea sub lupă, Ianuarie,
nr.1, pp. 35-39
1137. Ecologia politică – doctrina secolului XXI - Lumea sub lupă, Ianuarie, nr.1,
pp. 40-65
1138. Amintirile unui fost elev despre un profesor îndrăgit :Victor Tufescu - Ţara
Bârsei, Anul X (XIX), pp.3-14, Braşov
1139. Dragostea neţărmurită pentru natură - Ziarul Jurnalul Naţional, Anul XVI,
nr.4969, 16 martie, pag.16
1140. Stimate domnule Rector, onorat corp didactic şi onorată asistenţă – decernare
titlu ,,Profesor honoris causa,, - Universitatea Babes – Bolyai – Cluj - Napoca
1141. Marcian Bleahu – Dr.Constantin Găucan – Călător în gura lumii – Flacăra
2-8 octombrie.
1142. ,,Ne confruntăm şi cu un şovinism ecologic,, - Dimineaţa – vineri 22 noiembrie
Discurs la 85 de ani

2010

1143. Erich Jekelius, un mare geolog şi paleontolog braşovean - Ţara Bârsei, Anul IX,
pp.14-19
1144. Gustav Servatius, 1922-2009 - ,,Colegiul tehnic Mediensis”, Comunicări
ştiinţifice, v.IX, p.401, Mediaş

2011

1145. Note fără portativ - Edit.Paideia, 368 pag.

2012

1146. Partidul Verde : Cine suntem şi ce vrem - Buletinul Verde, nr.1, p.2, Martie
1147. Roşia Montană : Începutul unei mari excrocherii - Buletinul Verde, nr 2, p.2
1148. Geoscientist - For the awarding of the ,,Percival Allen,, medal of the AEGS

2013

1149. Roşia Montană – Prefigurarea unei tragedii naţionale - broşură printată,

61 pag. , Bucureşti
1150. O comedie burlesco-politică la Roşia Montană şi alte minciuni - Revista 22
17noiembrie, ediţie online, 12 pag.
1151. Cuvânt despre pasiune, perseverenţă şi tradiţie în volumul Constantin Lupu:
Speologie şi muzică în Peştera Româneşti, pp.7-10, Editura Eurostampa, Timişoara.

2014

1152. Ca politician ecologist privesc înapoi cu mânie şi înainte cu spaimă,

Formula As, An.XXIV nr.1113, 10 aprilie, p.3
1153. Examenul de maturitate al ecologismului naţional. Alegerile europarlamentare.
Supliment la revista Buletinul Verde al Partidului Verde din România, nr.1,
1914 şi supliment al revistei Natura a Partidului Verzii de la Chişinău, Mai.

108
 2016

1154. Referat de aprecierea lucrării - Consecinţele despăduririi –Reconstrucţia

ecologică a Vrancei, de Neculai Bogdan, Cristinel Constandache şi Sanda Nistor,
Septembrie. Recomandare pt. carte AGIR

2017

1155. Mesaj către Congresul Speologilor Români - 8 septembrie

2018

1156. Prefaţă la vol. ,,Cave and Karst Systems of România – de G.M. Ponta şi B.Onac,
Editura Springer

2019

1157. Prefaţă la volumul ,,10.000 peşteri", volumul I, Editura Federaţia de Speologie

România

109
 ADDENDA

DIVERSE LUCRĂRI TIPĂRITE, NEDATATE

ECOLOGIE

1. Ecologia politică şi amatorismul – Ecologica – Verzii, nr.4-5, aprilie-mai 2004

2. Relaţiile interumane - o problemă ecologică – Ordinea nr.7,
24 februarie – 3 martie pag.6, 1985
3. Cele două ecologii şi riscurile lor – Asociaţia Generală a inginerilor din România,
Buletinul AGIR, Anul II, nr.1 (3) ianuarie-martie 1997 (publicaţie trimestrială)
4. Partidul Verde : Cine suntem şi ce vrem, Buletinul Verde, Nr.1, pag. 2 Martie
5. Ecologia : de la biologic la politic
6. Ecologia politică – doctrina secolului XXI – 16,11,2003

Fără ani

1. Catastrofe Naturale
2. Mass media şi religia
3. De ce Partide Verzi ?
4. Tradiţiile ocrotirii naturii în România
5. Armonii în piatră
6. Unde Dunărea întâlneşte Carpaţii (Proiect de scenariu)
7. Terra mai are enigme ?
8. Despre clasa politică
9. Structura geologică a Apusenilor septentrionali –Câteva date istorice
10. Structure géologique des Apuseni septentrionaux – Aperçu historique
11. Cutremurele şi clădirile

110
 12. Din problemele ecologice ale Bucureştului
13. ,,Cazul,, Velikovsky sau libertatea de a creía mituri Bucureştiului
14. Povestea parcului din apus
15. DE CE ?- Interviu cu Dl. Profesor Doctor Docent Marcian Bleahu, Senator MER
16. A book that helps us to understand the relationship – Ecology – Nature People
17. Inventarul Speologic al Munţilor Bihor – Liviu Vălinaş, Marcian Bleahu, Petru
Brijan Gabor Halasi

Personalităţi

1. Centenaire du Professeur Robert Ficheus (17 octobre 1998) – acta geographica,

1999, nr.117 bis
2. Hommage à un grand ami de la Roumanie, le professeur Robert Ficheux
3. Amintirile unui fost elev despre un profesor îndrăgit - Profesor Victor Tufescu
Consiliul Judeţean Braşov – Muzeul ,,Casa Mureşenilor,, - Ţara Bârsei – revistă
de cultură – 2009
4. Erich Jekelius, un marea geolog şi paleontolog braşovean Consiliul Judeţean
Braşov – Muzeul ,,Casa Mureşenilor,, - Ţara Bârsei – revistă de cultură - 2010
5. Victor Corvin Papiu – Analele Universităţii Bucureşti – Geologie – 1986
6. Gustav Servatius (1922 – 2009)– Colegiul Tehnic ,,Mediensis,, din Mediaş -
Comunicări Ştiinţifice (IX) 2010
7. Opera ştiinţifică a lui Ion Popescu-Voiteşti privire de ansamblu Anuarul
Institutului de Geologie şi Geografie Vol.LV - 1980
8. Constantin Lăcătuşu – maestru al sportului, singurul român care a ajuns pe vârful
a trei din munţii care depăşesc 8000m – Everest, Broad Peak şi Cho Oyu.
De asemenea a ajuns pe vârful celor mai înalţi munţi ai continentelor – european,
african, american de Nord şi Sud şi al Asiei.
9. Cristian Lascu – un emerit speolog şi cel mai bun fotograf al universului subteran
din lume. Are imensul merit ca prin explorarea şi studierea Peşterii de la Movile de
lângă Mangalia, să fi descoperit un sistem de viaţă care un se bazează pe procese
de oxidare, deci pe oxigen, ci pe sulf, ceea ce a revoluţionat ştiinţa biologică.
10. Teodor Negoiţă – este fondatorul şi sufletul Fundaţiei române pentru explorări
polare. A organizat şi condus expediţii Ştiinţifice în regiunea artică, în insulele
Spietzbergen şi Canada, a participat la expediţii în Antartica şi este singurul român
care a atins cu piciorul Polul Nord.

Recenzii
1. Marcian Bleahu – Laszlo Jakusc, Morphogenetics of Karst regions. Variants of
Karst evolution ,Akademia Kiodo, Budapesta,284p., 100 fig., 36 fot.,(geografie)
2. Marcian Bleahu – Ballard R.D. Moore J.G. Photografic Atlas of the Mid-Atlantic

111
 Ridge rift valley, Edit. Springer, New York – Heidelberg – Berlin, 114 p. 183 fotografii
şi schiţe
3. Marcian Bleahu – Teodor Rusu, Carstul din Munţii Pădurea Craiului (The karst of the
Pădurea Craiului Mountains), Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1988, 254 pag., 206 fig.
4. Marcian Bleahu – J.N.Jennings, Karst. Australian National University Press,
Camberra,1971, 253 pag.,69 fig., 40 photos
5. Marcian Bleahu – Opera ştiinţifică a lui Ion Popescu-Voiteşti – Privire de ansamblu

Referate

1. ,, Contribuţii la cercetarea geografică a acviferelor cantonate în terenuri fisurate şi

carsificate cu aplicaţii în România şi Mexic,, de Ruben Borja Sanches, propusă ca
teză de doctorat
2. Relieful calacaros şi carstic din R.S.România de Tr. Naum (pt. Instit. Speologic)
3. Referat asupra temei - ,, Vocabular turistic,,.
4. Referat asupra temei - ,,Plimbare prin cabanele din ţara noastră,,
5. Referat asupra lucrării - ,,Relieful carstic din Dobrogea
6. Referat de control ştiinţific – al lucrării ,,Peştera Cloşani,, de V.Decu, G.Diaconu şi
I. Povară
7. Referat de control ştiinţific – asupra unui îndrumător turistic
8. Referat asupra proiectului tematic al lucrării ,,Originea şi evoluţia Pâmântului”
9. Referat asupra lucrării ,,Dunărea- Călăuză turistică,, de C.Burghele

Discursuri
1. Stimate domnule Rector, onorat corp didactic şi onorată asistenţă – înfiinţarea în
cadrul Universităţii Babeş-Bolyai a unei Facultăţi de Ştiinţele Mediului şi Ecologie
2. Discurs la împlinirea a 85 de ani
3. Discours – prononcé par le Professeur Marcian Bleahu, Ministre de la Roumanie, a
la Conference des Nations Unies pour l’Enviromennement et le développement – Rio
de Janeiro, le 4 Juin 1992
4. Relaţia structură geologică – Turism în Munţii Apuseni - Lucrările celui de al
II-lea colocviu naţional de geografía turismului 1971
5. Natură – Cultură – Locuinţă - Ţara Bârsei, Revistă de Cultură., 1990
6. Câteva consideraţiuni asupra dezvoltării turistice a Munţilor Apuseni

Turism
1. Contribuţii la valorificarea turistică a patrimoniului speologic al Romîniei –
Lucrările colocviului naţional de Geografia Turismului, Bucureşti, septembrie 1968,
extras

112
 Protecţia Naturii şi Geografie
1. Ţara Bârsei – Ariile protejate din judeţul Braşov – nr.1, 2002
2. Studii şi cercetări de Geografie – Jurisdicţia privind ariile protejate şi protecţia
naturii în Romănia, Tom. XLIX – L 2002-2003
3. Academia Română - Studii şi cercetări de Geologie, Geofizică, Geografie – seria
Geografie, 1969, Tomul XVI, nr.1 – Centenarul Emil Racoviţă – Bucureşti-Cluj 25
sept. – 6 oct.1968, pag.118
4. Probleme de Geografie – Vol. IX – Observaţii asupra evoluţiei zonei Histria în
ultimele trei milenii

113