CAPITOLUL 3 Evolutia imbracamintei in perioada renasterii

Perioada renasterii a fost cea mai fructuoasa din istoria culturii si civilizatiei omenesti. Ea a fost numita asa in majoritatea tarilor europene precum : Italia, Spania, Franta, Anglia, Germania si altele. Aceasta perioada a fost dominata de ratiune, punand accent pe valorile umane, arte, literatura, stiinta si morala. Foarte apreciata era cultura greaca care a avut o mare influenta asupra cladirilor, statuilor, imbracamintei si obiceiurilor . Incepand din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea moda in Europa a fost dictata de prestigiul unei tari si mai putin au contat creatiile unor artizani specializati. In secolul al XV-lea este o perioada in care se impune moda franceza, dupa putin timp revine moda italiana urmata de moda spaniola care se va prelungi pana in prima parte a secolului al XVII-lea. In timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea este din nou la putere stilul francez pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Aceste costume nu se fabricau in serie, ele erau personalizate, raspunzand gusturilor estetice ale unui individ, fiecare costum avand un detaliu nou, o broderie sofisticata sau combinatii de culori nemaintalnita.

3.1.

Imbracamintea italiana

Prima moda pe care au cunoscut-o europenii, o moda destul de rafinata ,a fost cea de la sfarsitul secolului al XIV lea si inceputul secolului al XV lea . Arta tesaturilor era infloritoare , luand nastere mai multe manufacturi unde alaturi de mesterii locali lucrau si arabi care cunosteau tehnica persana. Materialele erau alese pentru a mari volumele : catifea, matase grea, stofa tesuta cu motive mari, brocarturile. Hainele femeilor si ale barbatilor din clasele de sus erau de influenta monahala. Femeile (Anexa 9) purtau rochii lungi, stranse pe talie, cu decolteul mare,de forma ovala sau patrata, bijuterii si incaltaminte de lux. Moda feminina (fig.3.1.1.) respecta ca linie generala a modei epilarea fruntii si a sprancenelor si degajarea gatului prin prelungirea decolteului la spate. Pe corp se purta o camasa care era vizibila la gat si la fentele de la manecile rochiilor iar peste camasa se purta o rochie taiata in talie a carui corsaj se lega cu sireturi in timp ce fusta era incretita si sustinuta de niste pantalonasi bufanti lungi pana la genunchi. Bijuteriile evoluau spre compozitii mai ample, masive Fig.3.1.1. Moda feminina din perle naturale care trebuiau sa aiba o forma sferica cat mai regulata . Pantofii (fig.3.1.2.) erau mai putin ascutiti, iar talpa era groasa pentru a evita noroiul si pentru a suprainalta statura. Barbatii (Anexa10) purtau mantii si rochii jupane, lungi, cu falduri, de diferite culori si pantofi de diferite culori.

12

Aceeasi imbracaminte era purtata si de catre oamenii de rand, insa din materiale de calitate inferioara.

Fig 3.1.2. Pantofii renasterii

3.2.

Imbracamintea spaniola

In Spania, regii, nobilii, aristocratia clerul si negustorii se inconjurau de un fast plin de rafinament (Anexele 11 si 12) . Costumul de curte spaniol, continua traditia modei cavaleriei burgunde, plina de fast, dar cu puternice accente de severitate si gravitate. El era conceput ca o carapace , aproape la fel de rigid ca o armura, avand chiar placi, sarme si fire metalice si determinand o tinuta solemna, inflexibila. Nobilii purtau mantii scurte si pantaloni stramti , mulati pe picior, sau un costum mulat pana in talie cu pantaloni largi de influenta orientala prinsi sub genunchi cu o banda lata, peste ciorapi de culoare deschisa, iar in picioare pantofi tip papuc. Curentul de austeritate din acea perioada a facut ca femeile din Spania si odata cu ele femeile din toata Europa sa renunte la marile decolteuri patrate. Trupul era stilizat in forme geometrice rigide, vesmintele ascunzand liniile corpului si stergand orice urma de feminitate. Fig.3.2.1. Moda curtii spaniole Fustele se evazau pe un vertugadin sau la sfarsitul secolului al XVI-lea un jupon intarit din loc in loc prin cercuri de stuf care alcatuiauarmatura in forma de clopot. Partea de sus a trunchiului(fig.3.2.1.) era puternic stransa cu un corset facut din oase de peste sau din lamele metalice .Peste corset purtau o camasa alba , fara maneci care nu era vizibila.Gatul era acoperit de un guler apretat inalt si ornat cu pliseuri de tul sau din dantela. La exterior purtau un mantou larg, fara talie, cu maneci scurte, bufante sau lungi si despicate. 13

Noul obicei de a taia rochia feminine in talie: partea de sus stramta si fusta ampla, a dus la croirea celor doua piese din materiale diferite. La mijlocul secolului al XVI-lea s-a raspandit o noua tendinta in imbracamintea feminine. Femeile de rand se imbracau cu o fusta cu pliuri mici, despicata in parti si legata cu sireturi pe solduri, iar corsajul avea maneci lungi si era inchis in fata cu panglici sau cu nasturi. Pe cap, parul era strans si ridicat, sustinut uneori cu sarme, acoperit cu o toca mica. Picioarele nu trebuiau sa fie vazute . Cand doamna se aseza, le ascundea intr-o cuta orizontala prevazuta in dublura fustei. Bijuteriile erau fixate pe rochie, ca nasturi sau se purtau pe maini sub forma de inele de dimensiuni mari.

3.3.

Imbracamintea englezeasca

Anglia a reusit sa se impuna pe plan politic in timpul reginei Elisabeta I(fig.3.3.1.), prin victoriile asupra Spaniei si pe plan artistic prin operele lui Shakespeare. Ea a acceptat la curtea ei moda europeana , dar a pus un pret mic pe armonia formelor accentuind disproportiile si supradimensionand imbracamintea. Silueta feminina ( Anexa 13) avea forma unei clepsidre , strangulate la mijloc. Pentru accentuarea subtirimii taliei fusta era voluminoasa prin sustinerea ei cu o armatura din oase de balena, tije de lemn, rachita sau stuf si prin mai multe jupoane. Din acest motiv fusta era incomoda la purtat , impunand o tinuta dreapta, cu umerii dati pe spate. Partea superioara a corpului era stransa intr-un corset care inchidea bustul ca o palnie , lungind talia si radicand pieptul.Un alt detaliu vestimentar devine parte integranta a costumului din secolul al XVI-lea si anume lenjeria. Camasile brodate si colorate sunt inlocuite de camasute albe fara maneci si guler inalt. Gatul era ,,ascuns de un guler inalt,scrobit, ornat cu pliseuri de tul sau de dantela, care cu timpul devine independent si se va mari. Catifelele si matasurile folosite in alte tari erau aici inlocuite cu materiale brodate de mana cu motive figurative , flori, pasari, aruncate la intamplare, fara repetitie si fara simetrie. In paralel s-a dezvoltat si imbracamintea populara , care se caracteriza prin simplitate si care era subordonata indeplinirii functiilor impuse de destinatia concreta. Fig.3.3.1. Regina Elisabeta I

14

Costumul masculin (fig.3.3.2.) ,(Anexa 14) avea o largime exagerata , pantaloni erau atat de bufanti incat au trebuit largite fotoliile in parlament .Umerii hainelor se maresc ,gulerele patrate cresc, manecile devin bufante , pantofii erau mari avand forma unui picior de urs . In acesta perioada se mai poarta si vesta cu sau fara maneci .

Fig 3. 3.2. Costumul englezesc masculin

15