Cuprins

I. GENERALITI pag.4 II. TRANSMISII CU ROI DINATE 10

II.1 Reductoare ...10 II.2 Cutii de viteze . 17 II.3 Diferenialul .20 II.4 Mecanismul pinion-cremaliera 23 III. NTSM la asamblarea angrenajelor cu roi dinate ...24

IV. BIBIOGRAFIE .25

V.

GENERALITI

Definiie Domenii de utilizare Avantaje Dezavantaje Clasificarea angrenajelor Materiale de construcie Elemente de geometrie i cinematica angrenajelor Cauzele ieirii din uz a angrenajelor

Definiie Tansmisia prin roi dinate realizeaz transferul rotaiei i a cuplului motor datorit formei, astfel nct dou dinii) cu care vin n contact n mod roi(sau mai multe) se angreneaz prin aciunea elementelor profilate (curent aceste transmisii se numesc angrenaje Un angrenaj este constituit din: roat dinat conductoare; roat dinat condus; arbore conductor; arbore condus. Dantura reprezint o suprafa profilat,constituit dintr-o succesiune de goluri i dini dispus pe suprafaa periferic a unei roi de transmisie. n angrenare,dinii unei roi ptrund n golurile dintre dinii celeilalte roi. Domenii de utilizare Transmiterea rotaiei i a cuplului motor ntre mai muli arbori Modificarea turaiei i a cuplului motor Puteri pn la 100.000kw Viteza periferic a roilor pn la 150m/s Distane ntre axe pn la 2m
4

Avantaje Au durabilitate mare Prezint siguran mrit n exploatare Asigur raport de transmitere precis Au gabarit redus Produc sarcini mici pe arbori Au randament ridicat Dezavantaje Tehnologia este complicat Funcioneaz cu zgomot i vibraii Au pre de cost ridicat Sunt limitate la o serie de raporturi de transmisie

Clasificarea angrenajelor 1.dupa pozitia relativa a arborilor: -cu arbori paraleli -cu arbori concurenti -cu arbori neconcurenti 2.dupa forma roilor: Cilindrice Conice Hiperboloidale Melcate Cremalier necirculare 3. Dup orientarea dinilor Drepi nclinai Curbi n V 3.dupa tipul angrenarii: -exterioara -interioara 4.dupa specificul miscarii: -fara transformarea miscarii de rotatie -cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie si invers
5

Materiale de construcie otel carbon de calitate-OLC10...OLC60 otel carbon obisnuit-OL37...OL60 otel turnat-OT50,OT60 otel aliat-35CN 15,33 MoC 11,41 MoC 11 fonta cenusie-Fc 15...Fc 30 fonta cu grafit nodular-Fgn 70-2 bronz materiale plastice
6

textolit lignofol poliamide bachelita policarbonati

Elemente de geometria i cinematica angrenajelor

Elementele geometrice De-diametrul cercului exterior; Di-diametrul cercului interior; Db-diametrul cercului da baz; Dr-diametrul cercului de rulare(rostogolire); p-pasul(pasul circular); m-modulul(pasul diametral); h-nlimea dintelui; a- nlimea capului dintelui;
7

 b- nlimea piciorului dintelui; sd-grosimea dintelui; sg-grosimea golului dintre dini;

B-limea danturii.

Relaii de calcul raportul de transmisie: nlimea dintelui: h=a+b modulul: a=m

8

b=1,25m c=0,25m h=2,25m diametrul cercului exterior: De=m(z+2) diametrul cercului interior: Di=m(z-2,5) diametrul cercului de baz: Db=m(z-2) diametrul cercului de rulare:Dr=mz distana ntre axe:

Cauzele ieirii din uz a angrenajelor Deteriorrile apar ca urmare ca Proiectare necorespunztoare Tehnologie de fabricaie greit Exploatri necorespunztoare Clasificarea deteriorrilor Prin ruperea dintelui o Static (prin suprasarcini - de obicei se rupe la baza dintelui) o La oboseal (se produc fisuri de oboseala n zona de racordare a bazei dintelui) Prin distrugerea flancurilor active o Oboseal de contact (pitiing apar ciupituri, ) o Gripare (lipsa lubrifiantului duce la creterea temperaturii i microsudarea punctelor fierbini care se rup i se refac provocnd zgrieturi) o Uzare (uzura flancurilor datorit particulelor abrazive)

II. TRANSMISII CU ROI DINATE 2.1. Reductoare.

Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la: micsorarea turatiei; cresterea momentului de torsiune transmis ; modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare; insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru; distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai mul 515v2113f te masini de lucru In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport de transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate (utilizate mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu.Reductoarele de turatie cu roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de masini. Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se clasifica in functie de urmatoarele criterii: 1. 2. dupa raportul de transmitere: reductoare o treapta de reducere a turatiei; reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire: reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire; reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele. dupa pozitia arborilor: reductoare cu axe orizontale; reductoare cu axe verticale;
10

3.

4.

5.

reductoare cu axe inclinate. dupa tipul amgrenajelor: reductoare cilindrice; reductoare conice; reductoare hipoide; reductoare melcate; reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc); reductoare planetere. dupa pozitia axelor: reductoare cu axe fixe; reductoare cu axe mobile.

Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste motoreductor. In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu frictiune, cu surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.Avantajele utilizarii reductoarelor inschemele cinematice ale masinilor si mecanismelor sunt: raport de transmitere constant; asigura o mare gama de puteri instalare; gabarit redus; randament mare (cu exceptia reductoarelor melcate); intretinere simpla si ieftina. Printre dezavantaje se enumera: pret de cost ridicat; necesitatea unei uzinari si montaj de precizie; functionarea lor este insotita se sgomot si vibratii. Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt: puterea; raportul de transmitere; turatia arborelui de intrare; distanta dintre axe. Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si aparate, parametrii reductoarelor de turatie cu rotile dintate sunt standardizate: rapoartele de transmitere, STAS 6012-82; distanta dintre axe, STAS 6055-82; modulii, STAS 822-82; parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77; parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77. Alegerea tipului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de: - raportul de transmitere necesar; - gabaritul disponibil;
11

- pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru; - randamentul global al schemei cinematice. In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti dintate: cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare. Reductoare cu roti dintate cilindrice. Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece: -se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta). -rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3, pentru reductoare cu o treapta; iT = 6,3 . 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 . 200, pentru reductoare cu 3 treapte; - viteze periferice, vmax = 200 m/s; - posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate. Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 2.1, avand dantura dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt: - intrarea in reductor, cu litera I; - iesirea din reductor, cu litera E; - cifrele 1, 2, 3, 4 . rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere. Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari: - reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii, viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze; - reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase; -reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate mari viteze periferice mici

12

Fig. 2.1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

Reductoare cu roti dintate conice. Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90 , fiind utilizate atat in varianta constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii acestor tipuri de reductoare se recomanda ca: - reductoarele conice simple, cu iT max = 6, pentru puteri mici, randamente max = 0,98; -reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic), cu iT = 4 . 40 si randamente max = 0,96;
0

13

-reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 . 180 si randamente max = 0,95.

Fig. 2.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conicocilindrice In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si domeniile de viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii: pentru danturi conice drepte, vmax = 3 m/s; pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 m/s; pentru danturi conice curbe, vmax = 40 m/s. Reductoare cu roti dintate cilindrice planetare si diferentiale. Reductoarele planetare au un singur grad de mobilitate iar reductoarele diferentiale, 2 grade de mobilitate. In fig. 2.3 s-au prezentat 2 tipuri de reductoare planetare, cu scheme cinematice simbolizate cu P1 (reductor planetar cu o treapta si un rand de sateliti) si P2 (reductor planetar cu o treapta si 2 randuri de sateliti). Semnificatiile notatiilor folosite in fig. 2.3 sunt: roata centrala, a;
14

satelit (sateliti), s, sau s1, s2; coroana, b; bratul port satelit, H.

Fig. 2.3. Scheme cinematice pentru reductoarele planetare (diferentiale)

Principalele avantaje al reductoatelor planetare (diferentiale) fata de celelalte tipuri de reductoare: -constructie foarte compacta, greutate de 2.6 ori mai mica (la aceiasi putere transmisa si acelasi raport de transmitere); aceasta se datoreaza faptului ca momentul de rasucire se repartizeaza pe 2 sau mai multi sateliti; - rapoarte de transmitere de 2...3ori mai mare. Principalele dezavantaje sunt legate pretul de cost mare de fabricare si cerintele de montaj foarte exigente. Prin legarea acestora in serie se pot obtine scheme cinematice de tip 2P1, 2P2 etc. Reductoarele diferentiale sunt utilizate in schemele cinematice ale masinilor sau aparatelor pentru insumarea sau divizarea puterii. Reductoare melcate. Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au axele de rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 900), normala lor comuna este distanta dintre axe. Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate. Cele mai utilizate sunt reductoarele melcate cu melc cilindric, fig. 2.4, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite datorita cerintelor mai severe de executie si montaj. La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora:

15

Fig. 2.4. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate si cilindro-melcate

- reductoarele melcate simple cu iT max = 80 (pentru la transmisiile de forta) si iT max =

1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici; melcul poate fi pozitionat sus sau jos; - pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare combicate compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrtare si un angrenaj melcat, constructie care are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi raport de transmitere total, un randament mai mare; - la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si necesita masuri speciale de racire; -sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

16

2.2. CUTII DE VITEZE Cutii de viteze reductoare. Cutii de viteze pentru autoturisme Cutiile de viteze pentru autoturisme se construiesc cu trei, patru sau cinci trepte, in functie de capacitatea cilindrica a motorului: la capacitate cilindrica medie si mare cu trei trepte, deoarece, avind o rezerva mare de putere, nu necesita schimbarea deasa a treptelor: la capacitate cilindrica mica si spre medie cu patru trepte si mai rar cu cinci trepte. Autoturismele construite dupa solutia clasica (motorul in fata si puntea motoare in spate) sint prevazute cu cutii de viteze cu trei arbori. In cazul autoturismelor construite dupa solutiile totul in fata si totul in spate, deoarece nu se poate obtine coaxialitatea arborelui primar cu arborele secundar, priza directa lipseste. In acest caz, cutia de viteze are doi arbori: arborele primar, cuplat cu arborele ambreiajului printr-un manson, si arborele secundar, montat sub arborele primar. La aceste cutii de viteze, valoarea raportului de transmisie, in treapta cea mai rapida, este subunitara sau supraunitara. In figura 6 (anexa 2) este reprezentat grupul cutie de viteze-diferential al autoturismului Dacia 1300, organizat dupa solutia totul in fata. Aceasta cutie de viteze este prevazuta cu patru trepte de mers inainte sincronizate (rotile dintate avind dantura inclinata) si o treapta de mers inapoi, cu roata dintata culisanta cu dantura dreapta. Arborele primar 2 primeste miscarea de la arborele ambreajului 1, prin intermediul mansonului de legatura 18. Rotile dintate de pe arborele primar sint solidare cu el in timp ce rotile dintate de pe arborele secundar 3 sint libere. Solidarizarea rotilor cu arborele secundar se face cu ajutorul sincronizatoarelor 15 si 14. Cutia de viteze a autoturismului ARO organizat dupa solutia clasica este reprezentata in figura 7 (anexa 3). Cutia de viteze este de tipil cu trei arbori si permite obtinerea a patru trepte pentru mersul inainte (sincronizate) si o treapta pentru mersul inapoi. Sincronizatoarele utilizate sint de tipul cu inerti esi bolturi de blocare.

17

Cutii de viteze pentru autocamioane si autobuze Cutiile de viteze pentru autocamioane si autobuze se construiesc cu numar mai mare de trepte,patru,cinci sau sase trepte.

Cutia de viteze AK 4-80 (figura) montata pe autobuzele Roman destinate transportului urban. Cutia este de tipul cu trei arbori si permite obtinerea a patru trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Cuplarea diverselor trepte se obtine cu ajutorul mansoanelor cu gheare. La aceasta cutie de viteze, rotile dintate sint montate pe arborele secundar prin intermediul unor rulmenti cu role ace. La automobilele Roman si Dac, se utilizeaza cutia de viteze AK 5-35 cu cinci trepte de mers inainte nesincronizate si o treapta de mers inapoi. Aceasta cutie de viteze este de tipul cu trei arbori, diversele trepte realizindu-se cu ajutorul mufelor de cuplare cu gheare, prevazute cu o dantura interioara, care cupleaza cu dantura exterioara laterala a rotilor dintate de pe arborele secundar. La autocamioanele de mare tonaj,avind in vedere conditiile specifice de exploatare a acestora, se utilizeaza cutia de viteze AK 6-80 sau cutia de viteze AK 680 cu reductor GV 80. La cutia de viteze AK 6-80, cu sase trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi, caracteristic este modul de montare a rotilor dintate de pe arborele secundar, care se realizeaza prin intermediul unor rulmenti cu role ace: cuplarea treptelor se realizeaza prin mufe de cuplare cu gheare. Reductorul GV-80 montat la cutia de viteze AK 6-80 face ca aceasta sa-si dubleze numarul de trepte, acoperind mult mai bine intreaga gama de rezistente ale drumurilor. Reductorul are doi arbori, arborele primar si arborele secundar. Cuplarea
18

treptei de priza directa sau a treptei reducatoare se realizeaza cu ajutorul unui sincronizator. Cutii de viteze planetare Cutiile de viteze planetare se caracterizeaza prin aceea ca unele dintre rotile dintate executa in acelasi timp o miscare de rotatie in raport cu propria lor axa si o miscare de revolutie in raport cu axa centrala a mecanismului. Rotile dintate sint cilindrice si au dintii drepti sau inclinati. Schimbarea treptelor se face cu ajutorul unei frine, al unui ambreiaj sau combinat.rotile dintate fiind permanent angrenate. In raport cu cutiile de viteze normale, cele planetare prezinta avantajele: trecerea de la o treapta la alta se face mai usor viteza medie a automobilului creste, schimbarea treptelor facindu-se fara pauze functionarea silentioasa se preteaza la automatizare permit obtinerea unor rapoarte de transmisie mari, la dimensiuni de gabarit mii In acelasi timp, insa, cutiile de viteze planetare au o constructie complicata care cere precizie mare de executie, echilibraj perfect, montaj de precizie. Pentru ca un mecanism planetar simplu sa poata constitui o transmisie, trebuie ca unul di cei trei arbori sa devina arbore conducator, altul arbore condus, iar al treilea sa poata fi imobilizat (cu ajutorul unei frine sau al unui ambreiaj). Mecanismele planetare pot fi cu angrenare interioara sic u angrenare exterioara. In miscarea lor complexa, un punct de pe circumferinta pinioanelor sateliti descrie o curba epicicloida (la angrenare exterioara) sau hipocicloida (la angrenarea interioara. Cutii de viteze continue (progresive) Datorita numarului limitat de trepte, cutiile de viteze cu trepte prezinta dezavantajul ca adaptarea momentului motor,a carui variatie este redusa,la momentul rezistent,care are o variatie foarte mare,se face discontinuu,ceea ce contribuie la scaderea calitatilor dinamice si economice ale automobilului. Transmisiile continue au urmatoarele avantaje: usurinta in conducerea automobilului, permitind reducerea partiala sau totala a schimbarii comenzilor, marind si siguranta circulatiei posibilitatea maririi capacitatii de trecere, deoarece forta tangentiala la roata este mai mare
19

cresterea durabilitatii transmisiei.

2.3 Diferenialul
La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului. El permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite. Daca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore deplasarea automobilului in conditiile mentionate nu este posibila fara alunecarea si patinarea rotilor ceea ce conduce la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil si la manevrarea mai dificila a directiei. Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile de deplasare ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin intermediul diferentialului. In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile puntii motoare, precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul inlaturarii circulatiei de puteri. Conditiile impuse diferentialului sunt : 1. Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa asigure automobilelor cele mai bune calitati de exploatare; 2. Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse. 3. Dimensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind dispus in carterul puntii din spate sau in interiorul reductorului distribuitor. 4. Conditiile deosebit de severe in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in stransa legatura cu dimensiunile coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit riguros limitate.
20

Diferentialele pot fi: 1. Diferential simplu

2. Diferential dublu

21

Diferentialele se clasifica dupa mai multe criterii: Dupa tipul angrenajelor folosite diferentialele pot fi: cu roti dintate conice; cu roti dintate cilindrice.

Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi: simple; blocabile; autoblocabile

Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare: diferentiale simetrice; diferentiale asimetrice.

Dupa locul de dispunere a diferentialelor in transmisia automobilului pot fi: diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare;
22

 diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti motoare.

2.4. Mecanismul pinion cremaliera

Constructie: Acest angrenaj este compus dintr-o roata dintata cilindrica si o bara sau rigla danturata, numita cremaliera. Principiul de functionare: De obicei cremaliera este fixa si roata dintata se rostogoleste rectiliniu. Sistemul este un caz particular al angrenajelor cilindrice, la care una dintre roti are o raza infinit de mare. Cnd roata dintata va avea o miscare de rotatie, cremaliera va capata o miscare de translatie n lungul ei. Materiale: Cremaliera otel forjat de sectiune dreptunghiulara Roata dintata (vezi transmisii cu roti dintate) Utilizari: n cazul masinilor unelte (n fig 23 este prezentat un mecanism pinion cremaliera folosit la masina de rabotat.) constructia sistemelor de directie, constructia aparatelor de laborator (microscoape). cricuri masini tipografice.

23

III. NTSM la asamblarea angrenajelor de roti dintate - in timpul desfasurarii lucrarilor practice se poarta echipamentul de protectie reprezentat de halat alb, ochelari, manusi (dupa caz); - instrumentarul trusei de disectie si microscopie sa fie corect folosit, sub directa indrumare si supraveghere a profesorului de biologie; - animalele de disectie (de ex. broaste) sa fie tinute cu o mana acoperita cu o manusa de protectie sau cu o bucata de panza . Disectiile se realizeaza pe tavite de disectie ; - preparatele n formol se studiaza acoperite; - in timpul lucrului cu substante chimice (acizi sau baze) se folosesc ochelari de protectie; - daca reactivii vin in contact cu ochii sau pielea acestea trebuie clatite cu apa din abundenta; - in cazul arsurilor cu acizi se foloseste pentru clatit o solute 1% bicarbonat de sodiu; - in cazul arsurilor cu baze se foloseste o solutie 1% acid acetic (aceste solutii trebuie sa fie permanent la indemana, in laboratorul de biologic, in sticlute etichetate); - dupa aplicarea masurilor de prim ajutor trebuie consultat medicul; - la diluarea acizilor, acestia se adauga la volumul de apa in mod treptat (intai apa, apoi acidul); - nu se pipeteaza cu gura; pipetele trebuie prevazute cu para de aspiratie; - reactivii chimici nu se pastreaza in sticle sau recipiente care in mod normal sunt utilizate pentru alimente; - flacoanele cu reactivi se vor eticheta; . - inscriptiile de pe etichete trebuie sa fie clare si sa nu se stearga usor; - cand se manipuleaza lichide inflamabile nu se lucreaza in apropierea surselor de caldura (flacari deschise); - pentru stingerea unor incendii trebuie avute la indemana: extinctor, nisip, prelata si apa; - experimentele cu gaze toxice sau vapori caustic se realizeaza numai sub nisa sau in aer liber; - la incalzirea unui lichid in eprubeta, deschiderea acesteia nu se realizeaza in apropierea corpului ; - reziduurile nu se evacueaza in reteaua de canalizare, ci se aduna in recipiente speciale care sunt colectate separat; - dupa realizarea experimentelor se spala ustensilele folosite, se inchid recipientele care contin reactivi, se verifica instalatiile termice, electrice etc. - pentru recoltarea sangelui se folosesc doar seringi de unica folosinta; - sticlaria se manipuleaza cu grija; dupa folosire se spala cu apa, utilizand perii sau bureti si detergent; - elevilor le este interzis a gusta sau a mirosi substantele, a se apleca asupra vaselor, deoarece actiunea unor substante este puternic toxica chiar daca aceasta nu se manifesta imediat;
24

- dupa terminarea lucrarilor elevii sa se spele pe maini si sa se dezinfecteze cu alcool; - cand se aplica masuri de prim ajutor, mai ales in cazul hemoragiilor, arsurilorse folosesc manusi de protectie.

IV. BIBLIOGRAFIE
1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002 3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002 4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990 5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005 6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meserieilacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

25