Strunguri Cu Cap Revolver
Strunguri Cu Cap Revolver
Strunguri Cu Cap Revolver
Strunjirea reprezint procedeul de prelucrare prin achiere,cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pentru obinerea corpurilor de revoluie. In construcia de maini piesele care conin suprafee de revoluie au o pondere nsemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucele, fapt care justifica rspndirea pe care o au in prezent prelucrrile prin strunjire. Principiul de lucru Strunjirea se realizeaz prin combinarea micrii principale de rotaie executata de obicei de piesa, cu micarea de avans a cuitului. Avansul este in general rectiliniu in direcie longitudinala, transversala sau dup o direcie inclinata fata de axa micrii principale. Sisteme tehnologice folosite Mainile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrri sunt:strungurile, construite ntr-o mare varietate de tipo-dimensiuni si anume: Strunguri normale, caracterizate prin poziia orizontala a axului principal si prin universalitatea prelucrrilor care se pot executa pe ele; Strunguri frontale, destinate prelucrrii pieselor cu dimensiuni mari(1000-4000 mm) si lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de curea etc) Strunguri carusel,caracterizate prin poziia verticala a arborelui principal si destinate de asemenea prelucrrii pieselor cu diametre mari si lungimi mici Strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avnd 6-8 poziii pentru prinderea unui nr egal de port-scule necesare prelucrrii pieselor dintr-o singura prindere;ele sunt destinate prelucrrii pieselor din bara, precum si semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici; Strunguri cu mai multe cuite,destinate prelucrrii pieselor in producia de serie si caracterizate de posibilitatea prelucrrii simultane a mai multor suprafee; Strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la care dup reglare, prelucrarea pieselor se face complet fr intervenia muncitorului; Strunguri semiautomate, la care prelucrarea se realizeaz automatizat, cu excepia prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt fcute de muncitori;
Strunguri specializate, din grupa crora fac parte: strungurile de detalonare, strungurile pt prelucrarea arborilor cotii, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru decojirea barelor, etc. Strunguri cu comanda numeric, prevzute cu un echipament CNC, la care prelucrarea se execut dup un program realizat manual sau automat. Strungurile automate revolver sunt cele mai rspndite dintre strungurile automate monoax ntruct au posibilitatea de a prelucra piese cu un numr mare de suprafee care necesita operaii de strunjire, gurire, lrgire, alezare, filetare si frezare.
STRUNGURI REVOLVER Aceste strunguri se utilizeaz la producia n serie a pieselor mici i mijlocii, care necesit mai multe operaii efectuate dintr-o singur prindere a piesei. Se pot realiza: strujiri, burghieri, alezri, filetri etc. Caracteristica acestor strunguri este prezena unui suport de scule, numit cap revolver, in care se pot fixa scule de tipuri di dimensiuni diferite i care, prin comutare, se poate aduce n poziie de lucru scula urmtoare. Productivitatea este mult mai mare dect la strungurile universale.
Dup poziia axei de rotaie a capului revolver se deosebesc: strunguri revolver cu cap revolver orizontal i strunguri revolver cu cap revolver vertical.
Figura 12.38 a) cu cap revolver de tip turel(cu ax de rotaie vertical sau nclinat); b) cu cap revolver de tip tambur(cu ax de rotaie orizontal). Strungurile cu cap revolver orizontal, de regul, sunt destinate prelucrrii pieselor din bare, pe cnd cele cu cap revolver vertical, prelucrrii semifabricatelor, turnate sau forjate. Subansamblurile componente principale i micrile de baz ale strungurilor revolver orizontale sunt evideniate n figura 1. Micarea principal I este situat n cutia ppuii fixe 1, iar mecanismul schimbrii avansurilor n cutia 2. Semifabricatul se fixeaz n universalul 3 sau ntr-o penset. Cruciorul 4 este prevzut la partea superioar cu ghidaje transversale pe care gliseaz sania transversal 5, executnd micarea de avans transversal II. Discul 6 al capului revolver este montat n lagrele cruciorului 7 i se rotete o dat cu tambura limitatoarelor de curs 8.
Avansul transversal circular poate fi obinut i din micarea de rotaie a discului capului revolver, prin micarea V. Tot discul execut i micarea de indexare III pentru aducerea sculei n dreptul piesei de prelucrat. Avansul longitudinal IV este executat de cruciorul pe care se afl discul i tambura. Deoarece avansul transversal se poate obine din discul capului revolver, numai n cazuri rare strungurile revolver orizontale sunt prevzute cu sanie orizontal. Prile componente principale i micrile strungului revolver vertical (fig. 2) sunt notate ca la strungul revolver cu cap orizontal. Deosebirea const n construcia capului revolver, ce are form de turel (poz. 6) i se rotete n jurul unei axe verticale. Acest tip de cap revolver nu are posibilitatea executrii avansului transversal (exceptnd tipurile speciale) i de aceea sunt prevzute cu crucior i sanie transversal.
n ceea ce privete piesele prelucrate (flane, arbori, carcase, capace, placi, batiuri etc.) acestea sunt destinate unor produse din domenii foarte diverse: construcii de maini,energetic, nuclear, special, aerospaial, aparate, maini si utilaje etc. Acestea sunt constituite dintr-un numr mare de suprafee cu poziii si orientri diverse, fabricaia actuala trebuind sa asigure prin sistemele tehnologice corespunztoare prelucrarea dintr-o singura prindere. Aceste cerine fac ca mainile-unelte sa fie prevzute din concepie cu o structura cinematica, cu ansambluri si sisteme de acionare si comanda specifice realizrii micrilor de generare si de poziionare. ntre acestea se regsesc unele sisteme care realizeaz nmagazinarea si transferul sculelor achietoare, sisteme de paletare, mese rotative cu poziie reglabila pe una, doua sau trei axe, capete revolver (la strunguri, maini de gurit, maini de frezat, maini de rectificat).
In figura 4.6 automatizarea alimentarii cu semifabricate este realizata pe cale pneumatica. Cilindrul 1 transporta semifabricatul din depozit in planul vertical care conine axa de rotaie a arborelui principal. Cilindrul 2 coboar ntreg ansamblul pentru ca mana mecanica acionata de cilindrul 3 sa poat apuca semifabricatul. Urmeaz ca cilindrul 2 sa ridice semifabricatul la nivelul axei mecanismului de
strngere, moment in care intra in aciune cilindrul 4. Acesta deplaseaz semifabricatul spre dreapta pentru introducerea lui in mecanismul de strngere.
Sistemul de alimentare reprezentat in figura 4.7 a) aparine unui strung revolver cu turela. Alimentatorul 2 are doua brae, unul 3 pentru alimentarea cu semifabricate 8 din magazinul 5, iar celalalt 3 pentru evacuarea pieselor prelucrate in magazinul 6. Pentru semifabricate in buci cu dimensiuni reduse se folosesc sisteme de alimentare cu buncr. De asemenea, se folosesc sisteme de alimentare cu manipulator.
Bibliografie: Lucrri consultate: Nanu A., Manualul Inginerului Mecanic, Editura Tehnic, Bucureti, 1972 Dorin Al., Ghionea A., Predincea N., Alimentarea Automat cu semifabricate i scule a strungurilor, Editura Tehnic, Bucureti, 1984 Internet: Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Strunjire Scibd http://www.scribd.com/doc/46510328/Strunguri