Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1
Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1
Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1
CUPRINS
1.Motivatia lucrarii ...........3 2.Partea generala ...........4 2.1.Notiuni generale despre fracturi .........4 2.2.Clasificarea fracturilor ................................................................... 5 2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) ....8 2.4.Complicatiile fracturilor ................................................................11 2.5.Tratamentul fracturilor ..................................................................14 3.Partea speciala ...17 3.1.Nursingul in fractura ..17 3.2.Cazul I ........18 3.3.Cazul II ...........32 3.4.Cazul III ..........46 3.5.Concluzii .....60 4.Bibliografie .....61
MOTIVATIA LUCRARII
Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor de circulatie sunt in crestere. Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile. Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii. Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze. Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid. Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta este tot de avengura asistentului medical.
Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala. Definitie: Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza, tumoarea osoasa, osteita, etc. Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.
Etiopatogenie : Frecventa : Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .
3
Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre 20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi si dupa un traumatism mai putin violent.
Clasificarea fracturilor dupa modul de producere : Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile ca gravitati ale partilor moi. Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului: Prin flexiune cand forta se exercita la un capat ale extremitatii osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la maximum de curbura Prin tractiune printr-o contractura musculara violenta ce smulge fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi parcelare epifizare Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare (astragal, calcaneu, pilon) Prin torsiune cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau helicoida
Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi : A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii Ingrosarea fusiforma sau inelara a axului Ruperea incompleta in lemn verde Infundarea (mai frecvent la oasele cranului) Fisuri, mai ales la adulti B. Fracturi complete : Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal, oblic, spiroid sau longitudinal Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt fragmente intermediare Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi deplasate prin : Translatie cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt Ascensiune a unui fragment in lungul ceiluilalt producand incalecarea lor Rotatie cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand decalajul fragmentelor Unghiularea unui fragment fata de celalat
Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea fracturii, necrozandu-se secundar Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele osoase ducand la intarziere de consolidare Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre fragmentele osoase Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment osos Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind grav complicata
FRACTURA DE ANTEBRAT
SIMPTOMATOLOGIE
Semne locale de fractura: A. Semne de probabilitate Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea fragmentelor Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor musculare Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare sau articulatie luxata) Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau luxatii B. Semne de certitudine : Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in cele incomplete
7
Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram) Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura completa Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile. Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi, articulatii superioare si inferioare.
vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios, maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid si progresiv hematomul. Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele
formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai densa, preosteoida.
Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie) cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .
Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel , determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.
COMPLICATIILE FRACTURILOR
Generale imediate : Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii grave Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene urinare pana atunci Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la acidocetoza. Emboligrasoase pulmonare sau celebrale Locale imediate : Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic neinfectata.
10
Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si psedartroza. Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului (neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor (axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis). Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia chirurgicala. Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului. Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp neglijate . Trombozele venoase Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane ) ce pot duce la pseutatroze. Locale tardive : Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau
unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente . Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor. Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice: Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara Forma fibroasa cea mai frecventa
11
Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in focar dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de forma pseudartrozei. Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor lungi din vecinatate. Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar la 2 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor pericapsulari prin osificarea hematoamelor. Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si care au avut o medicatie calcica abuziva.
12
TRATAMENTUL FRACTURILOR
Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat posibil chiar a formei membrului. Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce a bolnavului. A. Tratament ortopedic (nesangerand): Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3 saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile, atrofiile musculare si osoase.
13
B. Tratamentul chirurgical. Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern). Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara miscari in focar) si durabil pana la consolidare.
C. Tratamentul de recuperare :
Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii. Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua
14
miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandusi articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat . Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul, tratamentului chirurgical. fizioterapia si balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul
15
PARTEA SPECIALA
In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de antebrat internati pe sectia de ortopedie. Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala
16
17
Boli anterioare: varicela Interventii chirurgicale: nu a suferit Accidente anterioare: plagi taiate Elemente fizice si reactionale Grup sangvin: A II Alergie: nu este alergic la medicamente Reteaua de sustinere a pacientului: Familia Prietenii
Temperatura : 37 C Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala Mictiuni : spontane Tranzitul : prezent Pulsul : 80puls./min Miscari : active si coordonate Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang Greutatea : 74 kg Inaltimea : 1,72 cm
18
Date legate de stare psihica: Pacientul N. S. este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.
Retoric : Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit alte interventii chirurgicale.
Motivele internarii actuale : In data de 05.05.2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Pacientul acuza durere vie la nivelul antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului stang cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud .
Anamneza asistentei medicale : Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii pacientul prezinta neliniste si este speriat.
19
NEVOIA
DIAGNOSTIC MANIFESTARI INFIRMIER DE DEPENDENTA 1.Nevoia de - Durere - Plans a evita - Facies crispat pericolele - Anxietate - Neliniste - Spaima - Agitatie 2. Nevoia de - Dificultatea in a se alimenta a se alimenta si si hidrata hidrata 3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4. Nevoia de a dormi si a se odihni 5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele 6. Nevoia de a se recrea - stangacie in a se imbraca si dezbraca - Insomnii
DE
-Evenimente amenintatoare (interventie chirurgicala) -Mediu spitalicesc - Incapacitatea de a - Durere utiliza - Atela instrumentele, lipsa - Anxietate poftei de mancare - Dificultate de a se - Durere imbraca si - Fractura dezbraca - Somn agitat - Durere - Trezire frecventa - Stare depresiva
- Dificultate in - Neputinta de a-si - Slabiciune a-si acorda acorda ingrijirile - Durere ingrijiri igiena corporala - Fractura igienice - Dificultate in Izolare a desasura personae
20
7.Nevoia de a respire si a avea o buna postura 8.Nevoia de a elimina 9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura 10.Nevoia de a mentine temperature corpului in limitele normale 11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza 12.Nevoia de a comunica 13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori 14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate
activitati recreative -pacientul are respiratia si functiile vitale in limitele normale -mictiuni spontane -imobilitate partial -
- Discomfort miscare
- nu are dificultati
- nu are dificultati
21
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang. Stare de neliniste Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare.
Stabilirea prioritatilor:
22
1. Combaterea durerii 2. Sa prezinte o stare de bine 3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare 4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ 5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare 6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
INTERVENTI I AUTONOME la -calmarea durerii - stau de vorba in urmatoarele cu paciantul si il ore incurajez -administrez calmante, sa evite miscarea membrului afectat de - sa fie echilibrat discut cu psihic pacientul explicandu-i necisitatea interventiei ii prezint pacientului echipa de interventie conferandu-i in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig
23
OBIECTIVE
INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE Algocalmin -dupa F II i.m administrare de calmante durerea scade in intensitate
-distonocalm 1 tableta / zi
3. Insomnie
increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie - asigur un -diazepam climat de liniste 1 tableta/zi in salon,invatz pacientul tehnici de relaxare efecutez toaleta partiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie Ajut pacientul sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator
-in urmatoarele nopti pacientul se odihneste mai bine -pacientul prezinta tegumente curate integre
si
24
Pregatirea fizica: Supraveghez functiile vitale Recoltarea de sange pentru examen de laborator: o Hemolucograma o VSH o Creatinina o Glicemie o TS o TC o Grupa sangvina si RH
25
Analiza de urina : examen sumar de urina Se efectueaza EKG Consult preanestezic Pregatirea alimentara : Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic. Pregatirea medicamentoasa : In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la indicatia medicului. Pregatirea in dimineata interventiei: Se face toaleta generala Se pregateste campul operator Ingrijiri post operatorii imediate : Pregatirea salonului : Salonul se aeriseste Se schimba lenjeria de pat La ora 12:00 pacientul este adus in salon Se aseaza in decubit dorsal fara perna Se urmaresc functiile vitale Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete Supraveghez in continuare starea pacientului
26
Stabilirea prioritatilor post operator: 1. Calmarea durerii 2. Sa linistesc pacientul 3. Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare 4. Sa aiba o alimentatie corespunzatoare 5. Sa aiba o pozitie corespunzatoare 6. Plaga sa evolueze favorabil
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.Durere la -ameliorarea -asez pacientul nivelul plagii durerii in comod in post-operator urmatoarele 3 pat,administrez ore calmante
EVALUARE -durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului pacientul intelege si pare linistit
3.
-discut cu pacientul si incerc sa-l linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie -asez pacientul
27
-pacientul
- sa prezinte tegumente curate si integre -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ -sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ
6.Inapetenta
in decubit dorsal si-i explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h -efectuez toaleta partiala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -asigur un -diazepam climat de liniste 1 taleta seara in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn -servesc pacientul cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperatura moderata, de cate ori are nevoie
-pacientul prezinta tegumente curate si integre -pacientul se odihneste mai bine in urmatoarele nopti -pacientul consuma intreaga cantitate alimente
de
28
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.Dificultatea - sa prezinte -efectuez zilnic in as-i acorda tegumente toaleta la pat, ingrijiri curate si schimb lenjeria igienice integre de pat si de corp la nevoie 2.Dificultatea sa fie -ajut pacientul in a se alimentat zilnic sa se alimenta corespunzator alimenteze , oferundu-i alimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator 3.Plaga post -sa evolueze - efectuez zilnic operatorie favorabil pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de
29
INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE pacientul prezinta tegumente curate si integre -pacientul are o alimentatie echilibrata
-penicilina -plaga are o 1.000.000 UI evolutie - pansament cu buna,iar in data alcool, punga cu de 16.05.06 gheata specialistul decide
externarea
EVALUARE FINALA
Pacientul N.S. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 16.05.06 . La internare a prezentat urmatoarele probleme Durere vie la nivelul membrului superior stang Stare de neliniste Spaima Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective : Se calmeaza durerea Sa combat anxietatea Sa aiba un somn odihnitor Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare Sa aiba o alimentatie corepunzatoare Pregatirea pentru interventia chirurgicala
30
Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia chirurgicala. Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacientul ramane internat pana la data de 16.05.06 cand i se scot firele , iar medicu decide externarea. Se externeaza cu urmatoarele recomandari : Revenirea la control Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple
Ocupatie: profesoara Adresa : Beclean,str. Mihail Kogalniceanu, nr.39 Gusturi personale si obiceiuri: Alimentatia : normala Ritmul de viata : normal Elemente biografice legate de sanatate Boli anterioare : varicela Interventii chirurgicale: nu a suferit Accidente anterioare : nu a suferit
Elemente fizice si reactionale Grup sangvin : 0 I Alergie : nu este alergic la medicamente Reteaua de sustinere a pacientului: Familia Prietenii II . Date variabile legate de stare fizica :
32
Mictiuni : spontane Tranzitul : prezent Pulsul : 78puls./min Miscari : active si coordonate Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang Greutatea : 38 kg Inaltimea : 1,36 cm Date legate de stare psihica: Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc. Retoric : Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit alte interventii chirurgicale.
Motivele internarii actuale : In data de 05.05.2006 in urma unui accident, S.M a acuzat o durere vie la nivelul antebratului stang, fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean Bistrita Nasaud Urgenta, unde este consultata de medicul specialist, i se administreaza un calmant, se face radiografie, care confirma diagnosticul de fractura la ambele oase ale antebratului stang cu deplasare si se face o
33
imobilizare provizorie in atela gipsata, apoi este internata pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.
Anamneza asistentei medicale : Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.
NEVOIA
DIAGNOSTIC MANIFESTARI INFIRMIER DE DEPENDENTA 1.Nevoia de - Durere - Plans a evita - Facies crispat pericolele - Anxietate - Neliniste - Spaima - Agitatie 2. Nevoia de - Dificultatea in a se alimenta a se alimenta si si hidrata hidrata 3. Nevoia de - stangacie in a a se imbraca se imbraca si
DE
Evenimente amenintatoare(interventie chirurgicala) -Mediu spitalicesc - Incapacitatea de a - Durere utiliza - Atela instrumentele, lipsa - Anxietate poftei de mancare - Dificultate de a se - Durere imbraca si - Fractura
34
si dezbraca 4. Nevoia de a dormi si a se odihni 5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele 6. Nevoia de a se recrea 7.Nevoia de a respira si a avea o buna postura 8.Nevoia de a elimina 9. Nevoia de a se misca sia avea o buna postura 10.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale 11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza 12.Nevoia de a comunica 13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori 14. Nevoia
dezbraca - Insomnii
- Dificultate in - Neputinta de a-si - Slabiciune a-si acorda acorda ingrijirile - Durere ingrijiri igiena corporala - Fractura igienice - Dificultate in a desfasura activitati recreative -pacienta are respiratia si functiile vitale in limitele normale -mictiuni spontane -imobilitate partiala Izolare persoane semnificative de - Absenta persoanelor semnificative - nu are dificultati
- Discomfort miscare
- nu are dificultati
35
- nu are dificultati
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat. Stare de neliniste Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare
2. Sa prezinte o stare de bine 3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare 4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ 5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesara 6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
OBIECTIVE
INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE Algocalmin dupa F II i.m administrare de calmante durerea scade in intensitate
-distonocalm 1 tableta / zi
3. Insomnie
acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-i castig increderea si-i spun sa ma solicite la nevoie - asigur un -diazepam climat de liniste 1 tableta/zi in salon,invatz pacienta tehnici de relaxare efecutez toaleta partiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc alimentele la o temperatura moderata,la ore regulate si prezentate cat mai atragator
-in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine -pacienta prezinta tegumente curate integre
si
38
o TS o TC o Grupa sangvina si RH Analiza de urina : examen sumar de urina Se efectueaza EKG Consul preanestezic Pregatirea alimentara : Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.
Pregatirea medicamentoasa : In preziua interventiei , seara pacinentei i se administreaza un calmant la indicatia medicului. Pregatirea in dimineata interventiei: Se face toaleta generala Se pregateste campul operator Ingrijiri post operatorii immediate : Pregatirea salonului : Salonul se aeriseste Se schimba lenjeria de pat La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
40
Se aseaza in decubit dorsal fara perna Se urmaresc functiile vitale Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete Supraveghez in continuare starea pacientului Stabilirea prioritatilor post operator: 1.Calmarea durerii 2.Sa linistesc pacienta 3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare 4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare 5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare 6.Plaga sa evolueze favorabil
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.Durere la -ameliorarea -asez pacienta nivelul plagii durerii in comod in pat, ii postoperator urmatoarele 3 administrez ore calmante
EVALUARE -durerea scade in intensitate dupa aproximativ 30 min dupa administrarea calmantului pacienta intelege si pare linistit
- sa prezinte tegumente curate si integre -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ -sa beneficieze de o alimentatie corespunzato are din punct de vedere calitativ si cantitativ
6.Inapetenta
explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie -asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perina 24 h -efectuez toaleta pariala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -asigur un -diazepam climat de liniste 1 taleta seara in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn -servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata, de cate ori are nevoie
-pacienta prezinta tegumente curate si integre -pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti -pacienta consuma intreaga cantitate alimente
de
42
OBIECTIVE
mai atragator 3.Plaga post -sa evolueze efectuez operatorie favorabil zilnic pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic - in data de 17.05.06 la indicatia medicului scot firele.
EVALUARE FINALA
Pacienta S.M. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 17.05.06 . La internare a prezentat urmatoarele probleme Durere vie la nivelul membrului superior stang Stare de neliniste Spaima Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective : Se calmeaza durerea Sa combat anxietatea
44
Sa aiba un somn odihnitor Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare Sa aiba o alimentatie corepunzatoare Pregatirea pentru interventia chirurgicala Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia chirurgicala. Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacienta ramane internata pana la data de 17.05.06 cand i se scot firele , iar medicul decide externarea. Se externeaza cu urmatoarele recomandari : Revenirea la control Evitarea efortului fizic Fizio - terapie
Caractere individuale : Nationalitate : romana Limba vorbita : romana Religia : ortodoxa Ocupatie: pensionara Adresa : Beclean, str.1 Decembrie 1918,nr.3 bl.A, ap.8 Gusturi personale si obiceiuri: Alimentatia : normala Ritmul de viata : normal Elemente biografice legate de sanatate Boli anterioare : angina pectorala de efort Interventii chirurgicala : in tinerete operata de apendicita Accidente anterioare : nu a suferit Elemente fizice si reactionale Grup sangvin : A II Alergie : nu este alergic la medicamente Reteaua de sustinere a pacientului: Familia Prietenii
Temperatura : 37 C Tensiunea arteriala :140/90 mm Hg Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala Somnul: insomnii Mictiuni : spontane Tranzitul : prezent Pulsul : 75 puls./min Miscari : active si coordonate Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang Greutatea : 68 kg Inaltimea : 1,65 cm Date legate de stare psihica: Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.
Retoric : Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca la varsta de 20 de ani a fost operata de apendicita,iar in prezent sufera de: angina pectorala de efort, motiv pentru care a fost internata de mai multe ori pe sectia de interne a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Motivele internarii actuale : In data de 11.05.2006 pacienta se deplaseaza la cumparaturi iar la un moment dat se simte foarte slabita, ameteste si cade pe strada.In urma acestui
47
incident pacienta este transportata la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud, unde acuza durere vie la nivelul antebratului stang, respira greu si este agitata, la serviciul de urgenta este consultata si i se administreaza un calmant, se face o radiografie in urma careia se confirma diagnosticul de fractura la ambele oase de la antebratul stang cu deplasare.Se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si se interneaza pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Anamneza asistentei medicale : Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.
NEVOIA
DIAGNOSTIC MANIFESTARI INFIRMIER DE DEPENDENTA 1.Nevoia de - Durere - Plans a evita - Facies crispat pericolele - Anxietate - Neliniste -Frica - Spaima
48
DE
Evenimente amenintatoare(interventie
- Agitatie 2. Nevoia de - Dificultatea in a se alimenta a se alimenta si si hidrata hidrata 3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca 4. Nevoia de a dormi si a se odihni 5. Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele 6. Nevoia de a se recrea - stangacie in a se imbraca si dezbraca - Insomnii
chirurgicala) -Mediu spitalicesc - Incapacitatea de a - Durere utiliza - Atela instrumentele, lipsa - Anxietate poftei de mancare - Dificultate de a se - Durere imbraca si - Fractura dezbraca - Somn agitate - Durere - Trezire frecventa - Stare depresiva
- Dificultate in - Neputinta de a-si - Slabiciune a-si acorda acorda ingrijirile - Durere ingrijiri igiena corporala - Fractura igienice Izolare personae semnificative de - Absenta persoanelor semnificative
- Dificultate in a desasura activitati recreative 7.Nevoia de -Dispnee a respira si a avea o buna postura 8.Nevoia de -mictiuni a elimina spontane 9. Nevoia de -imobilitate a se misca partiala sia avea o buna postura 10.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale 11.Nevoia de a fi ocupat si se realiza 12.Nevoia de -
accelerarea - frica ritmului respirator -durere -respiratie grea, anevoioasa - nu are dificultati - Discomfort miscare la - fractura
- nu are dificultati
a comunica 13. Nevoia de a actiona propriilor credinte si valori 14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatate
- nu are dificultati
- nu are dificultati
Diagnostic de ingrijire :
Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat. Stare de neliniste Imobilitate partiala.
Diagnosticul medical :
50
Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare Stabilirea prioritatilor: 1. Combaterea durerii si dispneei 2. Sa prezinte o stare de bine 3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare 4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ 5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare 6. Pregatire pentru interventie chirurgicala
INTERVENTI I AUTONOME la -calmarea durerii - stau de vorba in urmatoarele cu pacienta si o ore incurajez -ii administrez calmante, sa evite miscarea membrului
51
OBIECTIVE
INTERVENTI EVALUARE I DELEGATE Algocalmin dupa F II i.m administrare de calmante durerea scade in intensitate
2.Dispnee
4. Insomnie
afectat -asez pacienta in pozitie semisezanda, invat pacienta sa tuseascasi sa axpectoreze, umezesc aerul din incapere discut cu pacienta explicandu-i necisitatea interventiei ii prezint pacientei echipa de interventie conferandu-I in acelasi timp incredere in acestia -incerc sa-I castig increderea si-I spun sa ma solicite la nevoie - asigur un climat de liniste in salon,invatz pacienta tehnici de relaxare efecutez toaleta patiala zilnic la pat - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie Ajut pacienta sa se alimenteze si ii servesc
52
-distonocalm 1 tableta / zi
-diazepam 1 tableta/zi
-in urmatoarele nopti pacienta se odihneste mai bine -pacienta prezinta tegumente curate integre
si
echilibrata
Supraveghez functiile vitale Recoltarea de sange pentru examen de laborator: o Hemolucograma o VSH o Creatinina o Glicemie o TS o TC o Grupa sangvina si RH Analiza de urina : examen sumar de urina Se efectueaza EKG Consul preanestezic Pregatirea alimentara : Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic. Pregatirea medicamentoasa : In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la indicatia medicului. Pregatirea in dimineata interventiei: Se face toaleta generala Se pregateste campul operator Ingrijiri post operatorii immediate : Pregatirea salonului : Salonul se aeriseste Se schimba lenjeria de pat La ora 11:45 pacienta este adusa in salon
54
Se aseaza in decubit dorsal fara perna Se urmaresc functiile vitale Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete Supraveghez in continuare starea pacientei Stabilirea prioritatilor post operator: 1.Calmarea durerii 2.Sa linistesc pacienta 3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare 4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare 5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare 6.Plaga sa evolueze favorabil
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII AUTONOME 1.Durere la -ameliorarea -asez pacienta nivelul plagii durerii in comod in post-operator urmatoarele 3 pat,administrez ore calmante
55
- sa prezinte tegumente curate si integre -sa prezinte un somn calitativ si cantitativ -sa beneficieze de o alimentatie corespunzato are din punct de vedere
6.Inapetenta
-discut cu pacienta si incerc sa o linistesc si sa-i explic ca daca dupa interventie durerile sunt firesti, rabda si ca trebuie sa aiba rabdare si incredere in echipa de interventie -asez pacienta in decubit dorsal si-I explic ca nu este voie sa se miste si ca trebuie sa stea fara perna 24 h -efecuez toaleta pariala la pat, schimb lenjeria de pat si de corp la nevoie -asigur un -diazepam climat de liniste 1 taleta seara in salon, explic importanta unor ore suficiente de somn -servesc pacienta cu alimente prezentate cat mai estetic si la temperature moderata, de
56
-pacienta prezinta tegumente curate si integre -pacienta se odihneste mai bine in urmatoarele nopti -pacienta consuma intreaga cantitate alimente
de
calitativ cantitativ
are
PROBLEME OBIECTIVE INTERVETII INTERVENTII AUTONOME DELEGATE 1.Dificultatea - sa prezinte -efectuez zilnic in a-si acorda tegumente toaleta la pat, ingrijiri curate si schimb lenjeria igienice integre de pat si de corp
57
la nevoie 2.Dificultatea sa fie -ajut pacienta in a se alimentat zilnic sa se alimenta corespunzator alimenteze , oferundu-i alimente la o temperature moderata , la ore fixe si prezentate cat mai atragator 3.Plaga post -sa evolueze - efectuez zilnic operatorie favorabil pansarea plagii, aplicatii reci, administrez aplicatia prescrisa de medic - in data de 22.05.06 la indicatia medicului scot firele.
oxacilina -plaga are o 3g/zi evolutie - pansament cu buna,iar in data alcool, punga cu de 22.05.06 gheata specialistul decide externarea
EVALUARE FINALA
Pacienta O.M. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita Nasaud din data de 11.05.06 pana la data de 22.05.06 . La internare a prezentat urmatoarele probleme Durere vie la nivelul membrului superior stang
58
Stare de neliniste Anxietate Dipnee Preoperator mi-am propus urmatoarele obiective : Se calmeaza durerea Sa combat anxietatea Sa aiba un somn odihnitor Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare Sa aiba o alimentatie corepunzatoare Pregatirea pentru interventia chirurgicala Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia chirurgicala. Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacienta ramane internat pana la data de 22.05.06 cand i se scot firele , iar medical decide externarea. Se externeaza cu urmatoarele recomandari : Revenirea la control Evitarea efortului fizic Fizio terapie
CONCLUZIILE
1. Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major participand la toate masurile de nursing.
59
2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de recunoasterea bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru stabilirea diagnosticului. 3. Fractura de antebrat reprezinta 10 20% din totalul traumatismelor. 4. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active. 5. Osteoporoza, varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii. 6. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a actiona cat mai rapid in tratarea bolii. 7. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la fracturi cu dislocare). 8. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand schema terapeutica indicat de medic, cat si planul de ingrijire. 9. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a pacientului. 10. Prevenirea complicatiilor in fracturi 11. La bolnavul diabetic, o fractura poate duce la acidocetoza. 12.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de recuperare (fizioterapie, balneoterapia, masajul). 13. Ca asistenta medicala as recomanda folosire ghidurilor medicale de practica care sa cuprinda scheme de tratament si planuri de ingrijiri.
BIBLIOGRAFIE
60
1.Fluture V. Principii si tehnici de chirurgie Timisoara Editura Facla 1987 2. Dumnici A. Ghid practic de mica chirurgie Editur Viata Aradeana 1999 3. Lazar L. S. Semiologie si patologie chirurgicala Vol.1 Editura medicala 1986 4. Mozes C. Tehnica ingrijiri bolnavilor Editura Medicala 1978 5. L. Titirca Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavuluii Editura viata medicala Bucuresti 1997 6. Turai I. Urgente medico-chirurgicale Editura de stat pentru literature stiintifica Bucuresti 1952 7. Carol Mozes Cartea asistentului medical Editura medicala Bucuresti 2003 8. Omen I. Petrottin J . Taite de technique chirurgicale Editura Masson Paris 1995 9. Razesu V. Chirurgie Generala Editura Juniea Iasi 1987 10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , Anatomia omului, Vol 1. 11. N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu Ghid de anatomie practica Timisoara 1988 12. Dem Teodorescu Mic atlas de anatomie a omului Bucuresti 1982 13. L. Titirca Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului Bucuresti 1994 14. L. Titirca Ghid de nursing Bucuresti 1995 15. A. Neculan Manual de psihologie soc Iasi 2003 16. S. Iancu Deme Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003 17. G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca Tehnici speciale de ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983 18. L. Titirca Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavilor Bucuresti 1994 19. Boli chirugicale, Mihai Mihailescu
61
20. V. Hendersson Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase, bolnave si nursing 21. Prof. Dr. A. Denischi Tratat de patologie chirurgicala Vol.3 Editura medicala 1988
62