Perceptii
Perceptii
Perceptii
Perceptia este procesul psihic senzorial care asigura constiinta intregralitatii si unitatii insusirilor obiectelor cu ajutorul mai multor analizatori. Perceptia spre deosebire de senzatii se caracterizeaza prin: Este o imagine primara complexa, unitara, integrala, redand toate insusirile fizice ale obiectelor concrete; Este o imagine inferentiala, intrucat prin perceptie individul recunoaste obiectul, chiar si in conditiile in care din el lipsesc unele elemente nesemnificative , avand la baza schema perceptiva a obiectului; Este o imagine categoriala, intrucat prin perceptie individul raporteaza obiectul la categoria sa din care face parte; Este o imagine automatizata adica in general perceptia se produce spontan, in afara controlului constient , neavand la baza un anumit scop; Este o imagine plurimodala,adica in actul perceptiei sunt antrenati mai multi analizatori; Fazele procesului perceptiv: Detectarea si diferentierea obiecteor; Recunosterea obiectelor pe baza schemelor perceptive; Selectia obiectelor in functie de semnificatia lor pentru activitatea individului uman; Corectarea imaginilor deformate ale obiectelor( iluziile perceptive). Legile perceptiei Legile perceptiei sunt urmatoarele: 1) Legea integralitatii perceptive; 2) Legea structuralitatii perceptive; 3) Legea selectivitatii; 4) Legea proiectivitatii; 5) Legea constantei perceptive. 1. Legea integralitatii perceptive consta in crearea unei imagini complete despre obiect. 2. Legea structuralitatii consta in relatia dintre obiectul perceptiei si campul perceptiei in care apare el. 3. Legea selectivitatii perceptive consta in retinerea obiectelor in functie de interesele subiectului;
4. Legea proiectivitatii perceptive consta in faptul, ca imaginea se proiecteaza la nivelul creierului, apoi la nivelul obiectului. 5. Legea constantei perceptive consta in recunoasterea obiectului, chiar si atunci cand el si-a modificat forma si conditiile de perceptie.
Formele perceptiei Formele perceptiei se impart in doua categorii : 1) Forme simple ale perceptiei; 2) Forme complexe ale perceptiei 1.Formele simple ale perceptiei se refera la organele de simt care reflecta obiectul in integralitatea sa. 2. formele complexe ale perceptiei cuprind: a) perceptia spatiului; b) perceptia timpului; c ) perceptia miscarii a) Perceptia spatiului Spatiul este locul unde se desfasoara o succesiune de evenimente. Spatiul poate fi: Vizual; Auditiv; Tactil-kinestezic . Spatiul vizual se refera la dimensiunile si caracteristicile spatiale ale obiectelor , cum ar fi: marime, forma, distanta, directia, relief, pozitia, etc.
Spatiul bidimensional se refera la pozitia obiectelor in spatiu( lateralitate, coordonare sus-jos); Spatiul tridimensional se refera la volumul si distanta obiectelor
2
Spatiul vizual are urmatorii indicatori, care asiguara constanta perceptiva: Monoculari. Binoculari. Indicatorii( repere visual- percetive) monoculari sunt urmatorii: Marimea obiectelor; Superpozitia obiectelor( umbra obiectelor); Gradientul de textura( detaliile obiectelor in functie de distanta la care se afla); Contrastele cromatice al obiectelor; Paralaxa de miscare ( iluzia miscarii obiectelor in timp ce noi de deplasam); Perspectiva lineara ( liniile paralele la o anumita distanta, par sa se apropia); Sterioscopia, adancimea obiectului.
Indicatorii binoculari cuprind: Disparitatea imaginilor retiniene; Convergenta sau divergenta oculara; Coordonare oculomotorie.
Spatiul auditiv consta in localizarea sunetelor in spatiu, discriminarea sunetelor dupa intensitate, timbru, distanta si directie. Perceptia spatiului auditiv are la baza urmatoarele mecanisme: Miscarea de orientare a privirii si a capului dupa sursa sonora; Sensibilitatea vestibulara, adica distanta sunetelor in spatiu; Lateralitatea si coordonare sus-jos a sunetelor.
Perceptia spatiului auditiv are urmatorii indicatori: Indicatorii monoauriculari; Indicatorii biauriculari.
Indicatorii monoauriculari se refera la frecventa, intensitatea si timbrul sunetului; Indicatorii biauricualari se refera la directia si distanta sunetelor.