Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 177
CURS 1.
Curs introductiv: definitia anatomiei, diviziuni,
terminologie anatomica uzuala. Tesuturi: definitie, clasificare, notiuni de ontogeneza ANATOMA este stiinTa care se ocu!" cu studiul formei si structurilor cor!ului omenesc viu in dinamica ontogenetic" si funcTional". O#iectul de studiu al anatomiei este omul viu, ca sistem #iologic concret senzorial. $escrierea analitic" %forma, m"rimea, consistenTa, culoarea, !oziTia, modul de fi&are' a !"rTilor com!onente ale su#sistemelor cor!ului uman re!rezentint" continutul anatomiei descri!tive sau anatomiei sistematice. (e #aza datelor descri!tiv)analitice s)a dezvoltat studiul descri!tiv)sintetic de care se ocu!" anatomia to!ografic". *a studiaz" ra!orturile dintre elementele si structurile su#sistemelor, descriindu)le in !lanuri succesive, de la su!rafaT" in !rofunzime, f"r" a lua in considerare su#sistemul de care a!arTine structura intalnit". Studiul su!rafeTelor regiunilor cor!ului se realizeaza in cadrul anatomiei clinice sau anatomiei !e viu. *voluTia si diversitatea morfologiei omului in tim! si s!aTiu sunt studiate de o ramur" a anatomiei numit" antro!ologia fizic" sau anatomia general" Artistii !lasticieni au fost dintotdeauna interesaTi de cunoasterea morfologiei cor!ului uman si !rin eforturile lor s)a dezvoltat o nou" ramur" a anatomiei numir" anatomia artistic". +orma cor!ului uman si a su#sistemelor com!onente !recum si ra!orturile dintre elemente, structuri si su#sisteme, sufer" modific"ri in ontogenez". Studiul cresterii si diferenTierii, ca latur" cantitativ", res!ectiv calitativ" a !rocesului de dezvoltare a cor!ului uman se efectueaz" in cadrul anatomiei dezvolt"rii. ,egile generale de organizare a lumii animale ce rezult" din corelarea tuturor cunostinTelor asu!ra formei si structurilor su#sistemelor organismelor alc"tuiesc o#iectul de studiu al anatomiei filozofice. n funcTie de metode deose#im anatomia macro ) de cea microsco!ic". Anatomia macrosco!ic" este de fa!t anatomia !ro!riu)zis" in sensul larg si inr"d"cinat al cuvantului. *a cu!rinde studiul cor!ului omenesc considerat ca un intreg, a formei organelor si ra!orturilor dintre ele. Anatomia microsco!ic" studiaz" elementele si structurile su#sistemelor cor!ului uman cu a-utorul microsco!ului. ("trunderea anatomistului in micro) si inframicrostructur" este determinat" de necesitatea o#iectiv" a inter!ret"rii organiz"rii macrostructurilor in dinamica lor funcTional" si ontogenetic". +iziologia este stiinTa care se ocu!" cu studiul diverselor funcTii ale cor!ului uman si reglarea acestora. ntre form", structur" si funcTie e&ist" o strans" leg"tur" anatomic, im!unandu)se o cercetare interdisci!linar" %conce!tul com!lementarit"Tii'. N.*,* $* OR/AN0AR* N COR(U, UMAN. (entru a !utea inTelege funcTionarea cor!ului uman ca intreg tre#uie s" evidenTiem nivelele structurale im!licate !ornind de la cel mai sim!lu !an" la cel mai com!le&. ,a nivel infrastructural cor!ul omenesc este format din structuri c1imice: atomi, ioni, molecule. Moleculele formeaz" organitele celulare din interiorul celulelor. /ru!e de celule similare formeaz" Tesuturi si acestea la randul lor formeaz" organe. Organele se gru!eaz" in sisteme !rin insumarea c"rora rezult" organismul ca intreg. Celula este unitatea de #az" a materiei vii2 la nivel celular se desf"soar" toate funcTiile necesare menTinerii vieTii. +iecare celul" !rezint" o mem#ran" care o se!ar" de mediul incon-ur"tor si o cito!lasm" in care se g"sesc organite celulare comune si s!ecifice, incluziuni, unul sau mai mulTi nuclei. *&ist" si celule anucleate %1ematia adult"'. $esi organismul uman se dezvolt" dintr)o singur" celul" el va conTine 34 trilioane de celule incluzand 566 de ti!uri diferite. n tim!ul dezvolt"rii em#rionare celulele se divid si a!oi se diferenTiaz" din !unct de vedere structural si funcTional. Un Tesut re!rezint" un gru! de celule asem"n"toare, s!ecializate in realizarea unor funcTii s!ecifice. n organismul uman e&ist" 7 ti!uri de Tesuturi: e!itelial, con-unctiv, muscular si nervos2 acestea vor fi descrise !e scurt in finalul ca!itolului. Conce!Tia clasic" a organiz"rii cor!ului omenesc include trei categorii de noTiuni: organ, a!arat si sistem. Se inTelege !rin noTiunea de organ o asociere a unor Tesuturi diferenTiate in vederea inde!linirii anumitor funcTii. NoTiunea de a!arat era folosit" !entru a indica o reuniune de organe cu structur" diferit", dar cu funcTie !rinci!al" comun" %e&em!lu a!aratul digestiv, a!aratul res!irator, a!aratul de re!roducere etc.'. Organele includ un gru! de Tesuturi cu rol diferit2 !rin insumarea acestor roluri rezult" funcTia organului. $e e&em!lu, stomacul care este un organ cu rol in digestie are in structura !eretelui s"u Tesut e!itelial %mucoas" de ti! cilindric unistratificat', Tesut muscular %fi#re musculare netede cu dis!oziTie longitudinal" si circular"', Tesut con-unctiv de su!ort, Tesut nervos %!le&uri nervoase vegetative in tunica su#mucoas" si muscular"'. Un gru! de organe integrate ca structur" si funcTie formeaz" un sistem. Sistemele cor!ului uman funcTioneaz" in strans" corelaTie !entru a asigura !rocesele #azale ale vieTii: !rotecTie, miscare, su!ort, e&cita#ilitate, trans!ort, res!iraTie, ingestie, digestie, e&creTie, re!roducere si integrare %coordonarea tuturor activit"Tilor menTionate'. Asa cum s)a ar"tat sistemul este definit ca o sum" de organe cu aceeasi structur", adic" formate in mod !redominant dintr)un anumit Tesut %e&em!lu: sistemul osos, sistemul muscular, sistemul nervos'. Ulterior, conce!tul de sistem r"mane nemodificat, dar se remarc" o redefinire a noTiunii de a!arat. n conce!Tia lui $elmas %1837' a!aratul re!rezint" o sum" de sisteme, incercandu)se in acest fel o gru!are funcTional" a organelor, in o!oziTie cu !rinci!iul anatomic clasic si o ierar1izare a structurilor, a!aratul re!rezentand un su!rasistem. Se descriu clasic trei gru!e de a!arate care alc"tuiesc cor!ul omenesc: ) gru!a a!aratelor vieTii de relaTie %a!aratul locomotor, sistemul nervos'2 ) gru!a a!aratelor de nutriTie %a!aratul digestiv, a!aratul circular, a!aratul res!irator, a!aratul e&cretor' ) gru!a a!aratelor de re!roducere %a!aratul genital masculin, a!aratul 7 genital feminin'. Ulterior sc1ema de alc"tuire a cor!ului omenesc a fost com!letat" cu sistemul glandelor endocrine care !artici!" la reglarea 1ormonal" a funcTiilor celorlalte a!arate si sisteme. Mai nou, s)a conturat morfologic si funcTional sistemul de a!"rare, in care un rol central este deTinut de timus %du!" $r"goi, 5669'. T*RMNO,O/A ANATOMC: NT*RNA;ONA,: (rinci!iile ado!tate in Nomina anatomica sunt: 1. fiecare structur" este desemnat" !rintr)un singur termen2 5. fiecare termen din lista oficial" tre#uie s" fie in lim#a latin", dar fiecare Tar" are li#ertatea de a)i traduce in !ro!ria)i lim#" in ra!ort de necesit"Tile inv"T"mantului2 9. termenii anatomici tre#uie s" ai#" o valoare informaTional" sau descri!tiv"2 7. nu se recomand" folosirea numelor !ro!rii $enumirile elementelor si structurilor din Terminologia Anatomic" nternaTional" sunt gru!ate in dou" mari ca!itole: . Anatomia /eneralis su#im!"rTit" in trei sectoare: 1. Nomina generalia2 5. (artes cor!oris 1umani2 9. (lana, linea et regiones. . Anatomia s<stematica ce conTine 14 su#ca!itole: 1. Ossa2 S<stema s=eletale2 5. >uncturae S<stema Articulare2 9. Musculi2 S<stema musculare2 7. S<stema digestorium2 4. S<stema res!iratorium2 ?. Cavitas t1oracica2 3. S<stema urinarium2 @. S<stema genitalia2 8. Cavitas a#dominis et !elvis2 16. /landulae endocrinae2 11. S<stema cardiovasculare2 15. S<stema l<m!1oideum2 19. S<stema nervosum2 17. Organa sensuum2 14. ntegumentum commune. T*RM*N (*NTRU N$CAR*A (O0;* S OR*NT:R (:R;,OR S STRUCTUR,OR COR(U,U UMAN (entru marcarea !unctelor si trasarea a&elor si !lanelor de orientare a !"rTilor cor!ului omenesc se folosesc urm"torii termeni: ).erticalis, termen utilizat !entru a indica direcTia !er!endicular" !e un !lan orizontal a unei formaTiuni anatomice2 )Aorizontalis, termen folosit !entru denumirea unei a&e, unui !lan sau !entru a indica direcTia unei formaTiuni anatomice cu traiect !aralel cu solul sau mai e&act cu su!rafaTa unui lic1id in re!aus 2 ) Medianus, termen rezervat !entru denumirea !lanului median al cor!ului %sau mai e&act !lanul medio)sagital' !e care il im!arte in dou" -um"t"Ti, drea!t" si stang". Se mai foloseste !entru a indica !oziTia formaTiunilor anatomice in mi-locul unei regiuni, sau denumirea unei linii care im!arte o regiune in dou" !"rTi egale2 ) Coronalis, termen folosit !entru a indica traiectoria in form" de coroan", a unei formaTiuni anatomice, iar in anatomia dezvolt"rii are sensul de frontal2 )Sagitalis, termen rezervat !entru denumirea unui !lan !aralel cu !lanul median sau !entru ra!ortarea formaTiunilor anatomice in acest !lan %lat. B in form" de s"geat"'2 )+rontalis, termen rezervat !entru denumirea !lanului frontal care este !er!endicular !e !lanul median si !e !lanul orizontal2 )Transversalis, termen rezervat !entru denumirea !lanului transversal sau orizontal care este !er!endicular !e !lanurile median si frontal2 in regiunea mem#relor acest !lan este !er!endicular !e a&a longitudinal" a regiunii2 )Medialis, termen folosit in descrierile anatomice !entru a ar"ta !oziTia unei formaTiuni mai a!roa!e de !lanul median2 4 ),ateralis, termen utilizat !entru a indica !oziTia unei formaTiuni anatomice, mai inde!"rtat" de !lanul median2 )ntermedius, termen utilizat !entru a indica !oziTia mi-locie a unei formaTiuni,!entru denumirea unor nervi %N. intermedius' sau unor !roeminenTe osoase %Crista sacralis intermedia'2 ) Anterior, termen folosit !entru a ar"ta c" o formaTiune se afl" in faTa alteia2 toate formaTiunile situate inaintea !lanului frontal sunt anterioare2 ) (osterior, termen folosit !entru a ar"ta c" o formaTiune se afl" ina!oia alteia2 se consider" c" toate formaTiunile situate ina!oia !lanului sunt !osterioare2 ) $orsalis, termen utilizat !enntru !"rTile !osterioare ale trunc1iului si gatului, termenul se a!lic" in egal" m"sur" si su!rafeTelor cores!unz"toare ale ca!ului %conve&itatea craniului', mainii si !iciorului2 ).entralis, termen foarte rar folosit in anatomia omului fiind inlocuit cu termenul de anterior, e&ce!Tii se intalnesc la nivelul sistemului nervos, radi& ventralis nervi s!inalis, nucleul ventral al talamusului2 )nternus, termen sinonim cu C!rofundC, indicand c" o formaTiune se afl" in interiorul unei structuri, el nu tre#uie folosit in sens medial2 )*&ternus, termen sinonim cu Csu!erficialC si utilizat !entru a ar"ta c" o formaTiune se afl" situat" intr)un !lan su!erficial alteia, el nu tre#uie folosit in sens de lateral2 ) $e&ter, Sinister, termeni utilizaTi !entru a indica !oziTia unei formaTiuni anatomice ladrrea!ta sau la stanga !lanului median2 ) ,ongitudinalis, termen utilizat !entru a denumi a&a lungimii cor!ului sau direcTia unei formaTiuni in lungul unei regiuni a cor!ului omenesc2 )Transversus, termen folosit !entru a indica direcTia unei formaTiuni de)a curmezisul unei regiuni2 ) Caudal, termeni rar folosiTi in anatomia omului, au sensul de su!erior si inferior, se folosesc mai frecvent in anatomia dezvolt"rii unde termenul de cranial are sens de rostral2 ) Su!erior, nferior, termeni utilizaTi !entru a indica !oziTia unor formaTiuni de)a lungul a&ei longitudinale a cor!ului sau mem#relor sau in !lanurile sagitale2 )Su!erficiale, (rofundus, termeni utilizaTi !entru a ar"ta !oziTia si direcTia unei formaTiuni anatomice la su!rafaTa unei regiuni %su!erficiale' sau in adancimea unei regiuni %!rofundus'. (entru orientarea si descrierea to!ografic" a formaTiunilor anatomice de la nivelul mem#relor se vor utiliza urm"torii termeni: )(ro&imalis et $istalis, !entru orientarea falangelor %acesti termeni nu se vor folosi in sens de su!erior si inferior la nivelul mem#relor'2 )Radialis et Ulnaris, !entru descrierea formaTiunilor anatomice localizate la nivelul ante#raTului si mainii au sensul de lateral %radialis' si medial %ulnaris', acesti termeni au avanta-ul c" nu Tin seama de orientarea s!aTial" a mainii cand descriem o formaTiune anatomic"2 )Ti#ialis et +i#ularis, !entru descrierea formaTiunilor anatomice localizate la nivelul gam#ei si !iciorului, avand sensul de medial %ti#ialis' si lateral %fi#ularis'2 ) (almaris, !entru descrierea formaTiunilor din regiunea anterioar" a mainii %(alma manus' ) (lantaris, !entru descrierea formaTiunilor situate in zona feTei inferioare a !iciorului %(lanta' ? ;*SUTUR 2$*+N;*, C,AS+CAR*, SCURTA CARACT*R0AR* Asa cum s)a ar"tat anterior, Tesutul re!rezint" o gru!are de celule cu aceeasi organizare structural" si diferenTiere funcTional". ;*SUTU, *(T*,A, Are ca elemente structurale celulele e!iteliale. Acestea se clasific" in ra!ort cu forma si funcTiile !e care le inde!linesc in cadrul structurilor. $u!" form", celulele e!iteliale !ot fi !avimentoase, cu#ice, !rismatice, cilindrice. (ot avea funcTii de aco!erire, secretorii, de resor#Tie, rece!toare. *!iteliile de aco!erire formeaza e!iderma la su!rafata cor!ului sau ca!usesc cavitati. /landa este o structur" e!itelial" com!le&" ada!tat" funcTiei de secreTie si alc"tuit" din e!iteliu glandular, Tesut con-unctiv, vase si nervi. $u!" m"rimea lor glandele se im!art in glande vizi#ile la microsco! %glande microsco!ice: intestinale, gastrice' si glande vizi#ile cu oc1iul li#er %glande anatomice'. $u!" num"rul unit"Tilor secretorii descriem glande unicelulare %e&.: celulele caliciforme' si !luricelulare. $u!" funcTie deose#im trei ti!uri de glande: e&ocrine %secreTiile sunt eliminate !e o su!rafaT" aco!erit" cu e!iteliu, cu canal de e&creTie'2 endocrine %!rodusul de secreTie numit 1orman este eliminat direct in sange2 nu au canale de e&creTie' si glandele mi&te sau amficrine %!ancreas, ficat'. $u!" forma fundului de sac glandular glandele se !ot clasifica in glande acinoase %alveolare', glande Dn form" de tu# %tu#ulare' dre!t sau incol"cit si glande tu#uloacinoase. Toate aceste glande !ot fi sim!le sau com!use. Celulele e!iteliale senzoriale sunt s!ecializate in vederea rece!Tion"rii unor e&citanTi transformand energia mecanic", c1imic" in influ& nervos. ;*SUTU, CON>UNCT. Clasificarea Tesuturilor con-unctive !oate fi f"cut" du!" mai multe criterii2 in general diversele ti!uri sunt denumite in funcTie de ti!ul si aran-amentul su#stanTei fundamentale %matri&'. (rinci!alele ti!uri de Tesut con-unctiv sunt: A.;esut con-unctiv em#rionar E. ;esuturi con-unctive moi %!ro!riu)zis' C. ;esut cartilaginos $. ;esut osos *. ;esut vascular %sange'. *lementele con-unctive care !artici!" la structuralizarea sistemelor se gru!eaz" in trei clase: celule con-unctive, fi#re con-unctive si su#stanT" fundamental". (rinci!alele categorii de celule intalnite in Tesutul con-unctiv sunt: fi#ro#lastul, fi#rocitul, 1istiocitul, !lasmocitul, mastocitul, adi!ocitul, celulele !igmentare si !ericitele2 condro#lastele, condrocitele, osteo#lastele, osteocitele si osteoclastele.. ;esutul cartilaginos Ca si celelalte Tesuturi con-unctive, Tesutul cartilaginos conTine celule, fi#re si su#stanT" fundamental". Celulele tinere se numesc condro#laste si sunt res!onsa#ile de ela#orarea su#stanTei fundamentale si a fi#relor care le incon-oar" tre!tat. 3 Celulele adulte se numesc condrocite, sunt incluse in cavit"Ti numite condro!laste. Cartila-ul este li!sit de vase de sange si se 1r"neste !rin difuziune de la Tesuturile incon-ur"toare. Su#stanTa fundamental" conTine !roteoglicani in structura c"rora se g"sesc !roteine, acid 1ialuronic si condroitin sulfat. n condrocite e&ist" enzime im!licate in sinteza si degradarea !roteoglicanilor. Acest turnover dureaz" de o#icei luni sau c1iar ani, creste moderat in urma acTiunii agenTilor traumatizanTi interni sau e&terni. C1iar in urma acceler"rii turnoverului cartila-ul se reface lent datorit" a!ortului indirect de su#stanTe nutriente %difuziune'. n funcTie de natura si aran-amentul fi#relor distingem trei ti!uri de cartila-e: 1ialin, elastic si fi#ros. Cartila-ul 1ialin are culoare al#)al#"struie !e !re!aratele !roas!ete2 condrocitele se !ot vizualiza in condro!laste dar su#stanTa fundamental" si fi#rele de colagen care sunt su#Tiri si reduse ca num"r se !ot vedera numai !rin colorare cu te1nici s!eciale. $intre cele 9 ti!uri de cartila- !rrezint" cea mai sc"zut" rezistenT" dar cea mai mare r"s!andire in cor!ul uman. Se intalneste la nivelul cartila-elor costale, nazale, laringiene, tra1eale si #ronsice. Cartila-ele articulare sunt un ti! !articular de cartila- 1ialin conTinand fi#re de colagen cu rezistenT" crescut". Cartila-ul elastic are o culoare g"l#uie2 la nivelul acestui cartila- !redomin" fi#rele elastice. Se g"seste in !avilionul urec1ii, la nivelul trom!ei lui *ustac1io, e!iglotei. Cartila-ul fi#ros re!rezint" forma cea mai rezistent", conTinand numeroase fi#re de colagen si o cantitate mai redus" de su#stanT" fundamental". Se intalneste in zone su!use unor solicit"ri de !resiune cum sunt discurile interverte#rale, simfiza !u#ian". ;esutul osos re!rezint" cel mai rezistent ti! de Tesut con-unctiv, dotat cu o #ogat" vascularizaTie si o im!ortant" activitate meta#olic". *lementele com!onente ale acestui Tesut, ca si ti!urile de Tesut osos vor fi discutate in cadrul ca!itolului urm"tor. ;*SUTU, MUSCU,AR Acest ti! de Tesut este res!onsa#il de miscarea diverselor !"rTi ale cor!ului si a cor!ului ca intreg, fiind unic !rin !ro!rietatea sa de a se contracta ca r"s!uns la acTiunea unui stimul. *ste derivat din mezoderm, e&istand 9 ti!uri de Tesut muscular: neted, cardiac si striat. ;esutul muscular neted este !rezent in !rinci!al in !ereTii organelor interne. ,a nivelul tractului gastrointestinal este im!licat in realizarea misc"rilor !eristaltice, asigurand com!onenta mecanic" a digestiei.Se mai intalneste si in !ereTii arteriali, ai c"ilor res!iratorii, urinare si ale a!aratului re!roduc"tor. ContracTia acestui ti! de Tesut este su# control vegetativ %involuntar' si va fi discutat" !e larg in cadrul ca!itolului ?. +i#ra muscular" neted" este o celul" alungit", uninucleat", f"r" striaTii. ;esutul muscular de ti! cardiac formeaz" miocardul din structura !ereTilor cordului.+i#rele musculare sunt ramificate, uninucleate, unite !rin discuri intercalare. Ca si fi#ra muscular" sc1eletic" !rezint" striaTii, dar s!re deose#ire de aceasta realizeaz" contracTii involuntare ritmice %automatism'. ;esutul muscular striat %sc1eletic' este res!onsa#il de misc"rile voluntare ale cor!ului uman, fiind atasat sc1eletului. @ CURS 5 ntroducere in osteologie SCA*,*TU, constituie su!ortul rigid al cor!ului. *l este format din 56@ oase din care 97 alc"tuiesc coloana verte#ral", iar restul de 137 se gru!eaz" in -urul acesteia. Re!rezint" o arm"tur" mo#il" in care !iesele %oasele' servesc ca !arg1ii !entru tracTiunea muscular". Oasele situate !e linia median" a cor!ului ca sternul si sacrul sunt ne!erec1i. *le se consider" a fi oase simetrice formate din dou" -um"t"Ti, drea!t" si stang", la fel conformate. Oasele mem#relor sunt !erec1i dar nesimetrice !entru c" cele dou" -um"t"Ti ale lor nu sunt identic conformate. (entru ca un os s" !oat" fi studiat si descris izolat in afara organismului el tre#uie orientat in asa fel incat !oziTia lui s" fie aceeasi cu cea !e care o are in organism. Orientarea se face cu a-utorul celor mai caracteristice elemente anatomice !e care le !rezint" osul res!ectiv. (entru orientarea unui os ne!erec1e sunt necesare dou" elemente anatomice !a care le !unem in ra!ort cu dou" !lane ale cor!ului, !lane care nu sunt ins" o!use unul altuia. (entru orientarea oaselor !erec1e sunt necesare trei elemente anatomice asezate in trei !lane ce nu se o!un, al treilea !lan fiind necesar !entru determinarea osului din drea!ta sau din stanga. Sc1eletul cor!ului uman se im!arte in 7 !"rTi: 1. Coloana verte#ral" 5. Torace osos 9. Oasele ca!ului 7. Oasele mem#relor. (artea anatomiei descri!tive care se ocu!" cu studiul formei si structurii oaselor !oart" numele de OST*O,O/*. Clasificarea oaselor. $u!" form" si dimensiuni %lungime, l"Time, grosime' e&ist" trei ti!uri !rinci!ale de oase: ) oase lungi ) !redomin" lungimea ) e&. radiusFcu#itus ) acest ti! de oase se g"seste la nivelul mem#relor ) au rol de !arg1ii de vitez". ) oase scurte ) cele trei dimensiuni sunt a!ro&imativ egale ) e&. astragalul ) au form" a!roa!e cu#ic" ) se g"sesc in regiuni unde este necesar" o mare soliditate si unde e&ist" misc"ri variate cu am!litudine mic" ) oase lateF!lane ) lungimea a!roa!e egal" cu l"Timea, dar de!"sesc grosimea ) e&. sca!ula, oasele cutiei craniene ) formeaz" cavit"Ti de !rotecTie %craniul' ) dau inserTie unui num"r mare de musc1i %sca!ula'. +olosind si alte criterii de clasificare se mai adaug" s alte trei ti!uri de oase: ) oase !neumatice conTin cavit"Ti !line cu aer 2 e&. ma&ila ) oase sesamoide ) se dezvolt" in vecin"tatea unor articulaTii sau in tendoanele unor musc1i 2 e&. !atela ) oase suturale ) inconstante, se dezvolt" la nivelul suturilor craniului %fontanele'. 8 *lemente descri!tive ale oaselor. Oasele sufer" influenTa organelor invecinate: tracTiunea musc1ilor, !resiunea unor organe, !ulsaTiile arterelor si acTiunea forTei de gravitaTie. $e aceea, su!rafaTa lor e&terioar" !oate fi descom!us" intr)un num"r de elemente morfologice, cum ar fi: marginile, feTele, ung1iurile. Acestea cu!rind la randul lor alte detalii morfologice: !roeminenTe, cavit"Ti, g"uri, canale. Totalitatea !roeminenTelor si de!resiunilor formeaz" relieful oaselor. (roeminenTele !ot fi de dou" feluri: ) articulare, modelate in ra!ort cu su!rafaTa articular" o!us" lor si aco!erite de un strat de cartila- care le favorizeaz" alunecarea in tim!ul misc"rilor. (ot im#r"ca mai multe forme: ) sferic" %ca! articular'2 e&. ca!ul 1umeral, ca!ul femural ) segment de cilindru %condil'2 e&. condilii occi!itali ) scri!ete %troc1lee'2 e&. troc1lea 1umeral" ) nearticulare, determinate de tracTiunea e&ercitat" de un musc1i. n acest caz m"rimea !roeminenTei va fi !ro!orTional" cu forTa musc1ilor ce se inser" la acel nivel. n cadrul acestor !roeminenTe distingem: ) !roceseFa!ofize %!uternice, #ine conturate' de forme variate: ) tu#erozit"Ti %neregulate, nedetasate de su!rafaTa osului'. Acestea !ot avea dimensiuni mari si form" !araleli!i!edic" sau conic" %tro1anter' sau dimensiuni mai mici %tu#erculi', su!rafaT" mai neted" %eminenTe' ) s!ine %!roeminenT" ascuTit"'2 ) creste %liniare, t"ioase'. Cavit"Tile sunt determinate de forTe de !resiune si !ot fi la randul lor: ) articulare, cores!unzand unor !roeminenTe invers conformate. (ot fi si !lane %feTele auriculare ale sacrului si osului iliac din articulaTia sacroiliac"' ) nearticulare, foarte variate !utand servi ca inserTii !entru tendoan si ligamente sau ca ad"!ost si !rote-area unor elemente anatomice %tendoane, vase, nervi'. /"urile si canalele !ot fi: ) de trecere, str"#"tute de formaTiuni anatomice. ) nutritive %!entru vasele sanguine' de la ordinul situate la nivelul diafizei oaselor lungi si !an" la ordinul . (eriostul este o mem#ran" fi#roas" care inveleste osul !e toat" su!rafaT" sa e&terioar", cu e&ce!Tia su!rafeTelor aco!erite de cartila- articular si a unor inserTii musculare. (eriostul este #ogat in vase sanguine si nervi. Rol: ) in !erioada osteogenezei !artici!" la formarea de Tesut osos ) la adult ) rol in nutriTia osului ) formarea calusului in fracturiFre!ararea unor !ierderi limitate de su#stanT" osoas". Oasele sunt su!use la solicit"ri diverse si re!etate. 1.Solicit"ri de !resiune : ) susTin greutatea cor!ului ) in s!ecial oasele mem#relor inferioare. 5. Solicit"ri in fle&iune : ) servesc de #raT de !arg1ie !entru tracTiuni musculare. 9. Solicit"ri in tracTiune2 e&. in trans!ortul o#iectelor grele. 16 ConfiguraTia intern" a oaselor. Asa cum s)a ar"tat in !rima !arte Tesutul osos este un Tesut con-unctiv dur, ada!tat la ma&im functiilor de susTinere si rezistenT". Osul matur este com!us din 5 ti!uri de Tesut ) unul dens ca structur" ) os com!act, cel"lalt constand dintr)o reTea de tra#ecule intre care se delimiteaz" numeroase cavit"Ti, denumit os s!ongios sau tra#ecular. Osul com!act se g"seste intodeauna la e&terior, incon-urand osul s!ongios. Osul, ca si alte Tesuturi conective, este format din matricea intercelular" si celule incluse Dn aceast" matrice. Matricea este com!us" in !ro!orTie de 76G din materii organice, in !rinci!al fi#re de colagen si in rest din s"ruri anorganice #ogate in calciu si fosfor. Celulele ) constau dintr)un anumit num"r de ti!uri ce includ: )celule osteo!rogenitoare ce dau nastere la variate celule osoase %celule stem'2 )osteo#laste %res!onsa#ile de sinteza, de!ozitarea si mineralizarea matricei'2 )osteocite %incluse in matrice'2 )osteoclaste %cu rol in erodarea activ" ) remanierea osoas"'. Sc1eletul osos adult este format a!roa!e in totalitate din os lamelar dar aran-amentul !recis al lamelelor variaz" larg intre corticala com!act" a osului si structura tra#ecular" interioar". $in !unct de vedere 1istologic, deci structura su#stanTei osoase si com!acte este aceeasi. *le se deose#esc numai !rin dis!oziTia felurit" a lamelelor care le com!un. Osul com!act Osul adult uman const" a!roa!e in intregime din matricea mineralizat" si fi#re de colagen aran-ate in lamele in care sunt incluse osteocitele. Cea mai mare !ro!orTie sunt aran-ate in cilindri concentrici in -urul canalelor neurovasculare %canale Aavers' formand unitatea de #az" a structurii osoase si anume sistemul 1aversian sau osteonul. Osul tra#ecular Su#stanTa s!ongioas" este format" din lame sau tra#ecule osoase orientate in sensuri diferite, intret"indu)se in diferite !uncte si delimitand astfel o serie de cavit"Ti de m"rimi diferite in care se g"seste m"duv" osoas". ConTinutul cavit"Tilor este re!rezentat de m"duva osoas", cavit"Tile comunicand li#er cu cavitatea medular" central" a diafizelor. M"duva !oate fi rosie, 1emato!oietic" sau gal#en", adi!oas", variind cu varsta si localizarea. n concluzie osul matur este com!us din 5 ti!uri de su#stanT" osoas" ) una dens" ca structur" %su#stanT" osoas" com!act"', cealalt" constand dintr)o reTea de tra#ecule intre care se delimiteaz" numeroase cavit"Ti %su#stanT" osoas" s!ongioas"'. Cor!ul osului lung este format dintr)un cilindru de Tesut osos com!act str"#"tut de un canal central %cavitatea medular"'. *&tremit"Tile sau e!ifizele sunt formate dintr)o !"tur" de su#stanT" osoas" com!act", la !eriferie, ce im#rac" o mas" de su#stanT" s!ongioas", in interior. ,a su!rafaT" este aco!erit de o mem#ran" vasculo)con-unctiv" %!eriost '. ,a nivelul su!rafeTelor articulare este aco!erit de cartila- articular. Oasele !lane sunt formate din dou" lame de su#stanT" osoas" com!act" care cu!rind intre ele un strat de su#stanT" osoas" s!ongioas". ,a nivelul marginilor osului lamele de su#stanT" com!act" fuzioneaz" astfel incat invelesc din toate !"rTile su#stanTa s!ongioas". n cazul oaselor !lane ale #oltii craniene lamele de Tesut com!act se numesc ta#le iar su#stanTa osoas" dintre acestea di!loe. Oasele scurte !rezint" o conformaTie asem"n"toare cu cea a e!ifizelor oselor lungi: la e&terior se afl" o lamel" com!act" ce inveleste la interior o mas" de su#stanT" s!ongioas". 11 CURS 9 ntroducere in artrologie. ,eg"tura dintre oase se face !rin articulaTii. Acestea re!rezint" totalitatea elementelor !rin care oasele se unesc intre ele. Clasificarea articulaTiilor Criteriul !rinci!al de clasificare al articulaTiilor este miscarea !e care o !ermit. n funcTie de acest criteriu articulaTiile se im!art in: ) articulaTii fi&e, fi#roase sau sinartroze ) articulaTii semimo#ile, cartilaginoase sau amfiartroze ) articulaTii mo#ile, sinoviale sau diatroze A. ArticulaTiile fi&e sunt articulaTiile in care oasele sunt strans unite intre ele !rin Tesut fi#ros dens. Au ca variet"Ti urm"toarele ti!uri: 1. SN$*SMO0A in care leg"tura se face !rintr)un ligament interosos e&: ligament coracoacromial. 5. SUTUR care se intalnesc numai la craniu. 9. /OM+O0A care este articulaTia dintre o e&tremitate osoas" conic" s o cavitate alveolar". e&: im!lantarea dinTilor in cavitatea dentar" E. ArticulaTiile semimo#ile sunt articulaTiile in care leg"tura dintre oase se face !rin cartila- 1ialin sau fi#rocartila-. (ot fi de dou" ti!uri: 1. SNCON$RO0* in care leg"tura se face !rin cartila- 1ialin e&: osul co&al 5. SM+0* in care leg"tura dintre oase se face !rin Tesut fi#rocartilaginos e&: simfiza !u#ian" articulaTiile dintre cor!urile verte#rale C. ArticulaTiile mo#ile, sinoviale sunt articulaTiile la nivelul c"rora se !roduc misc"ri multi!le si variate. Clasificarea lor se !oate face du!" mai multe criterii: 1. du!" num"rul oaselor !artici!ante !ot fi: ) sim!le %dou" oase'2 e&: sold ) com!use %trei oase'2 e&: articulaTia cotului. 5. du!" num"rul a&elor in -urul c"rora se e&ecut" miscarea !ot fi: ) unia&iale ce !ermit misc"ri o!use intr)un singur !lan %cu un grad de li#ertate' e&: ginglimul %articulaTia 1umeroulnar"' tro1oide %articuTia radioulnar"' ) #ia&iale ce !ermit misc"ri in dou" !lane %cu dou" grade de li#ertate' e&: articulaTii eli!soidale %articulaTia radiocar!ian"' ) tria&iale ce !ermit misc"ri in toate !lanele %cu trei grade de li#ertate' e&: articulaTii sferoidale %articulaTia gleno1umeral"'. 9. du!" forma su!rafeTelor articulare. Aceste su!rafeTe !ot fi com!arate cu sisteme mecanice sim!le. Astfel se disting sa!te gru!e de articulaTii sinoviale: ) articulaTiile !lane au su!rafeTele articulare !lane2 !ermit numai misc"ri de alunecare2 e&: articulaTia dintre oasele car!ului sau tarsului 15 ) articulaTia tro1lear" sau ginglimul. Su!rafeTele articulare sunt formate de o tro1lee la unul din oase s de dou" !ovarnisuri laterale s o creast" la osul o!us2 !ermit misc"ri de fle&ie ) e&tensie e&: articulaTia 1umeroulnar" ) articulaTiile condiliene au ca su!rafaT" articular" dou" segmente de cilindru !lin !entru un os si dou" de!resiuni cores!unz"toare la osul o!us2 !ermit misc"ri de fle&ie ) e&tensie e&: articulaTia genunc1iului ) articulaTiile tro1oide au su!rafeTele formate dintr)un cilindru osos conTinut intr)un inel fi#ros2 !ermit misc"ri de rotaTie e&: articulaTia radioulnar" !ro&imal" si distal" ) articulaTia in sa are su!rafeTele articulare o!ozite conve&e intr)un sens s concave in cel"lalt2 !ermite misc"ri de fle&ie ) e&tensie, a#ducTie ) adducTie, circumducTie e&: articulaTia car!ometacar!ian" a !olicelui ) articulaTiile eli!soidale au ca su!rafeTe articulare un segment de eli!soid s de!resiunea sa cores!unz"toare2 !ermit misc"ri de fle&ie ) e&tensie, a#ducTie ) adducTie, circumducTie e&: articulaTia radiocar!ian" ) articulaTiile sferoidale %enartroze' au su!rafeTele articulare o!ozite formate dintr)un segment de sfer" %ca!' ce !"trunde intr)o cavitate2 !ermit toate ti!urile de misc"ri e&: articulaTiile um"rului si soldului *lementele com!onente ale unei articulaTii sinoviale ArticulaTiile sinoviale !rezint" urm"toarele elemente com!onente: ) su!rafeTele articulare aco!erite de cartila-ul articular ) mi-loace de unire cum sunt: ca!sula articular", ligamentele ) formaTiunile de asigurare a concordanTei articulare ca: fi#rocartila-e de m"rire, discuri, meniscuri Cores!ondenTa dintre su!rafeTele articulare ale oaselor !artici!ante este mai mult sau mai !uTin com!let". Aceasta re!rezint" ceea ce numim congruenT" . $e e&em!lu, um"rul are o congruenT" facil" in tim! ce soldul are o congruenT" mult mai !uternic". Uneori cele dou" su!rafeTe articulare isi !ierd !arTial sau total contactul normal2 este ceea ce numim lu&aTie.%e&: lu&aTia cotului' Su!rafeTele sunt aco!erite de o su!rafaT" al#", str"lucitoare ) cartila-ul articular. Acesta are o com!oziTie a!ro!iat" de cea a osului dar mai 1idratat", 46) ?6 G a!", mai elastic" %cartila- 1ialin'. $es1idratarea sa duce la micsorarea elasticit"Tii s constituie una dintre cauzele artrozelor senile. Rolul s"u este de a !rote-a osul situat su# el, -ucand rolul unui amortizor. (rezint" dou" feTe2 una aderent" de su!rafaTa osoas" si alta li#er", cores!unzand cavit"Tii articulare. Are grosime varia#il" %1)15 mm' in ra!ort cu !resiunea ce se e&ercit" !e su!rafeTele articulare n tim!ul misc"rilor cartila-ul este su!us la dou" ti!uri de solicit"ri: 1. solicit"ri de !resiune %mai ales la articulaTiile mem#rului inferior' 5. solicit"ri de fricTiune. Cartila-ul este conce!ut !entru a rezista la aceste solicit"ri fiind in acelasi tim! relativ elastic si formand o su!rafaT" foarte neted". Su!rafeTele articulare !ot aluneca unele !e altele in tim!ul misc"rilor datorit" cartila-ului. 19 ,a e&terior e&ist" un fel de manson fi#ros care menTine su!rafeTele articulare in contact si care este denumit ca!sul". *a se ataseaz" !e fiecare os in a!ro!ierea su!rafeTelor articulare, re!rezentand o continuare a !eriostului %e&: articulaTia soldului'. Rolul ca!sulei const" in !rote-area articulaTiilor de !rocesele !atologice !eriarticulare si im!iedicarea r"s!andirii rev"rsatelor articulare in Tesuturile din -ur. Ca!sula transform" articulaTia intr)o camer" etans". *ste int"rit" acolo unde misc"rile tre#uiesc im!iedicate. $e e&em!lu genunc1iul nu !ermite in !lan sagital decat misc"ri de fle&ie. Ca!sula este foarte int"rit" !osterior !entru a im!iedica misc"rile de e&tensie. Aceste int"riri iau uneori as!ectul unor verita#ile fascicule de fi#re. Acestea sunt ligamentele ca!sulare %e&: ligamentele anterioare ale articulaTiei soldului'. Ca!sula !rezint" de asemeni zone la&e si re!liuri in sensul misc"rilor !ermise %e&: ca!sula genunc1iului este la&" anterior !entru a !ermite fle&ia'. (rin e&tensie ea formeaz" re!liuri anterior de genunc1i. O astfel de ca!sul" la&" !oate fi !rins" uneori intre su!rafeTele articulare s traumatizat". n condiTii normale e&ist" fascicule musculare cu inserTie ca!sular", !rovenite din musc1i !eriarticulari si denumite tensori ai ca!sulei articulare. Ca!sula este ta!etat" in interior de o mem#ran" care o du#leaz", sinoviala. Aceasta c"!tuseste toat" faTa !rofund" a ca!sulei formand un re!liu la nivelul inserTiilor ca!sulare. +uncTia sa !rinci!al" este aceea de a secreta lic1idul sinovial care um!le cavitatea articular". Rolul lic1idului sinovial este du#lu: unge su!rafeTele ameliorand alunecarea in tim!ul misc"rilor si 1r"neste cartila-ul. Un ligament este o #and" de Tesut fi#ros care uneste dou" oase ce se articuleaz" intre ele, contri#uind la menTinerea contactului dintre su!rafeTele articulare. Cel mai frecvent este o !relungire a ca!sulei dar se !oate g"si si la interior sau e&terior. *&em!lu: ligamentele sacro)iliace in afara articulaTiei sacroiliac". Ca si ca!sula, ligamentele au un rol mecanic de consolidare a articulaTiei. Acesta este un rol !asiv ele neavand !osi#ilitate de contracTie ca musc1ii. $in acest !unct de vedere sunt ine&tensi#ile, cu e&ce!Tia ligamentelor gal#ene. (ot fi !use in tensiune de anumite !oziTii articulare si rela&ate de altele. *&em!lu: ligamentul lateral e&tern al genunc1iului este intins in e&tensie si rela&at in fle&ie. ,igamentele sunt foarte #ogate in rece!tori nervosi senzitivi care !erce! viteza, miscarea, !oziTia articulaTiei si eventualele dureri. *i transmit in !ermanenT" aceste informaTii la scoarTa cere#ral" care transmite r"s!unsuri motorii musc1ilor, asa cum se va ar"ta in cadrul ca!itolului urm"tor. n ciuda acestui dis!ozitiv, in cursul unor misc"ri e&cesive in articulaTii se !ot !roduce intinderi ligamentare ce !ot merge !an" la ru!ere ligamentar". Alte formaTiuni !e care le g"sim in articulaTie sunt: ) fi#rocartila-e ) #uretele de fi#rocartila- )meniscuri interarticulare Dntre cor!urile %la#rum' articulaTia genunc1iului verte#rale B articulaTia soldului, discurile articulare articulaTia um"rului Rolul lor const" in !rotecTie su!limentar" s ameliorarea congruenTei articulare. +i#rocartila-ele interarticulare ader" de una din su!rafeTele articulare, de o#icei de cea mo#il" si o insoTesc in toate misc"rile %e&: la articulaTia genunc1iului ader" de ti#ie'. 17 CURS 4 ntroducere in miologie. Misc"rile cor!ului si segmentelor sale se realizeaz" !rin -ocul musc1ilor. (artea anatomiei care are ca o#iect de studiu musc1ii si ane&ele lor, ca si activitatea #iomecanic" a acestora in cadrul a!aratului locomotor !oart" numele de miologie general". Miologia s!ecial" descrie sistematic fiecare musc1i in !arte, in ordinea gru!"rii lor !e segmente cor!orale. n cadrul a!aratului locomotor se studiaz" numai musc1ii sc1eletici %musc1ii striaTi care se fi&eaz" !e sc1elet'. Musc1ii sunt formaTi din cor!ul muscular %venter sau gaster' care re!rezint" !orTiunea !rinci!al", contractil" si dou" e&tremit"Ti %ca!ut si cauda'. (rin intermediul tendoanelor forTa musc1iului se transmite oaselor. ,a acestea se adaug" ane&ele musc1ilor care sunt formaTiuni au&iliare ce a-ut" la activitatea muscular". Criterii de clasificare ale musc1ilor Musc1ii sunt organe foarte varia#ile ca m"rime si as!ect e&terior, astfel incat se !ot clasifica du!" mai multe criterii: a' criteriul formei %criteriul geometric, #iometric' im!arte musc1ii in: ) musc1i lungi : ) m. mem#relor ) musc1i !laTi H m.rom#oizi ) musc1i scurTi %cu#ici, !rismatici' ) m. !"trat !ronator ) musc1i or#iculari #' criteriul num"rului de cor!uri s inserTii musculare %ca!ut, cauda': COR( ) dou" cor!uri %#iventerF#igastric' ) m.digastric ) mai multe cor!uri %!oligastric' ) m. dre!t a#dominal CA( ) dou" ca!ete ) m. #ice!s #ra1ial ) trei ca!ete ) m. trice!s #ra1ial ) !atru ca!ete ) m. cvadrice!s femural COA$A ) dou" cozi %#icaudat' ) mai multe cozi %!olicaudat' ) m. fle&ori ai degetelor c' criteriul distri#uTiei s!aTiale a fasciculelor de fi#re musculare in musc1i: ) musc1i cu fi#re !aralele intre ele si cu a&a longitudinal" a musc1iului ) musc1i cu fi#re !aralele intre ele dis!use o#lic de o !arte a tendonului %musc1i uni!enaTi' ) musc1i cu fi#re dis!use o#lic de o !arte si de alta a tendonului %musc1i #i!enaTi' ) musc1i formaTi din !lane de fi#re musculare alternate cu !lane de Tesut con-unctiv %musc1i multi!enaTi ) m. maseteri, m. soleari' ) musc1i cu fi#re dis!use in evantai ) m. tra!ezi. n funcTie de orientarea fi#relor si de dis!oziTia inserTiilor musc1ii acTioneaz" in una sau mai multe direcTii. *&: ) dre!tul a#dominal are fi#rele orientate intr)o singur" direcTie. AcTiunea sa este de fle&ie a trunc1iului !e mem#rul inferior : o#licul e&tern are fi#re o#lice, dis!use in evantai. *l realizeaz" fle&ia, inclinarea lateral" si rotaTia trunc1iului. Musc1ii lungi sunt res!onsa#ili de misc"ri im!ortante2 sunt musc1i cinematici. Musc1ii scurTi, in general situaTi in !rofunzime, intervin mai mult in misc"ri de !recizie. Musc1ii cu fi#re o#lice sunt musc1i de forT" si vitez". 14 d' criteriul num"rului de articulaTii !este care trec musc1ii. $ac" un musc1i de la origine la terminare trece !este o articulaTie el se numeste monoarticular. AcTiunea sa este de mo#ilizare a acelei articulaTii. $ac" un musc1i !e traseul s"u trece !este mai multe articulaTii se numeste !oliarticular. *l mo#ilizeaz" deci mai multe articulaTii si va fi intins in diversele misc"ri ce im!lic" aceste articulaTii. *&: ) dre!tul femural trece !este articulaTia soldului si genunc1iului. *l este fle&or al coa!sei si e&tensor al genunc1iului. .a fi intins intr)o miscare du#l": e&tensia coa!sei si fle&ia gam#ei. e' criteriul to!ografic ) musc1i ai ca!ului ) musc1i su!erficiali ) musc1ii gatului ) musc1i !rofunzi ) musc1ii trunc1iului ) musc1ii mem#relor f' criteriul #ioc1imic ) musc1i al#i ) musc1i rosii g' criteriul miocinematic ) musc1i determinanTi ai misc"rii ) musc1i fi&atori ai misc"rii ) musc1i sinergici ) musc1i antagonisti Cand vor#im de o miscare %e&: fle&ia coa!sei' musc1iul care realizeaz" miscarea se numeste agonist2 cel care efectueaz" miscarea invers" se numeste antagonist. *&: in fle&ia coa!sei m. !soas, fle&or, este agonist2 fesierul mare, e&tensor, este antagonist. Cand mai mulTi musc1i efectueaz" im!reun" aceeasi acTiune se numesc sinergici. *&: in fle&ia dorsal" a !iciorului conlucreaz" sinergic trei musc1i ) e&tensor !ro!riu al 1alucelui, e&tensor comun al degetelor, ti#ial anterior'. Musc1ii antagonisti !ot lucra sinergic !entru a fi&a, sta#iliza un os. *&: dinTatul mare s tra!ezul %fasciculul mi-lociu' desi au acTiuni o!use %!rimul a!ro!rie sca!ula, iar cel"lalt o inde!"rteaz" de coloana verte#ral"' !ot conlucra in fi&area sca!ulei. Cand un musc1i se contract" el are tendinTa de a a!ro!ia !unctele sale de inserTie. Tot ceea ce se o!une la aceast" a!ro!iere se numeste forT" rezistent". *&: fle&ia ante#raTului !e #raT se realizeaz" !rin acTiunea musc1ilor fle&ori c"rora li se o!un mai multe ti!uri de forTe rezistente: 1. greutatea ante#raTului %gravitaTia' 5. o greutate su!limentar" %o#iect' 9. forTa unui !artener 7. tensiunea musc1ilor ce se o!un fle&iei %antagonisti, e&tensori'. Agonistii si antagonistii desemneaz" o miscare concret", dar acTiunea lor se !oate inversa in funcTie de gru!ul muscular considerat. nteracTiunea dintre agonisti si antagonisti m"reste !recizia misc"rii. (rin contracTia sinergistilor acTiunea agonistilor devine mai !uternic". Sinergistii confer" si ei !recizie misc"rii, !revenind a!ariTia misc"rilor adiTionale, secundare !e care agonistii au tendinTa s" le !roduc", simultan cu acTiunile lor !rinci!ale +i&atorii acTioneaz" involuntar si au rolul de a fi&a acTiunea agonistilor, antagonistilor si sinergistilor. +i&area nu se realizeaz" continuu, !e intreaga curs" de miscare a unui musc1i, fi&atorii avand rol mai curand dinamic, ca si sinergistii. $esi activitatea lor constituie circa 34 G din activitatea muscular" zilnic" normal", rolul lor izometric este !entru !erioade foarte scurte, deoarece ei se contact" izotonic, alterand sc1emele de miscare in sco!ul desf"sur"rii gradate a acesteia ) musc1i sc1eletici )musc1i ai viscerelor 1? Modul de fi&are al musc1ilor H tendonul Un musc1i este li#er !rin cor!ul s"u, dar se fi&eaz" !rin e&tremit"Ti cu a-utorul unui tendon. nserTia sa se !oate face !e os determinand !roeminenTe osoase, dar si !e !iele %musc1i !ielosi', !e mem#rane fi#roase %mem#rana fi#roas" de la ante#raT si gam#"', !e !orTiuni ingrosate a!onevrotic ale fasciilor de invelis regionale, !e se!turi intermusculare, !e alte tendoane %musc1ii lom#ricali'. +orma tendonului este varia#il" in funcTie de cea a cor!ului muscular, ea !utand im#r"ca diverse as!ecte: ) de cordon cilindric sau turtit !entru musc1ii lungi ) de lam" l"Tit" %a!onevroz"' !entru musc1ii laTi %a#domen' ) de arcade tendinoase %formaTiuni fi#roase dis!use ca arcuri intre dou" inserTii determinand un orificiu'. Structura tendonului este re!rezentat" de fi#re de colagen2 Regiunea unde fi#rele tendinoase se unesc cu cele musculare re!rezint" o structur" s!ecializat" numit" -oncTiune miotendinoas". Unele tendoane care str"#at canale osteofi#roase se invelesc in teci sinoviale formate dintr)o foiT" visceral" !e tendon si una !arietal" in canalul osteofi#ros, delimitand o cavitate ca!ilar" in care se afl" un strat de lic1id de alunecare. ,a nivelul falangelor tecile sinoviale ale fle&orilor sunt int"rite la su!rafaT" de o teac" fi#roas" care se inser" !e os si im!reun" cu acesta formeaz" un canal osteofi#ros $intre cele dou" ca!ete de fi&are ale musc1ilor unul este convenTional considerat origine %!ro&imal', iar cel"lalt inserTie terminal" %distal'. Cel mai frecvent unul dintre oase este considerat fi& % !unct fi& ', iar cel"lalt os mo#il % !unct mo#il '. Teoretic un musc1i e&ercit" tracTiune asu!ra am#elor oase !e care se inser", deci are dou" ca!ete mo#ile, iar efectul contractil este varia#il astfel: ) dac" rezistenTele la cele dou" ca!ete sunt egale, musc1iul se scurteaz" !rin am#ele ca!ete, cele dou" oase se a!ro!ie unul de altul ) dac" am#ele ca!ete sunt fi&ate, contracTia va fi static" ) dac" rezistenTele sunt inegale atunci ca!"tul la care rezistenTa este mai mare devine fi&, iar cel"lalt mo#il. *&: fesierul mi-lociu se intinde de la osul iliac la femur. $ac" iliacul este considerat !unct fi& musc1iul realizeaz" a#ducTia femurului. Aceast" acTiune este considerat" in lanT desc1is. +recvent se intam!l" ins" si acTiunea invers": in ortostatism femurul devine !unct fi& si iliacul !unct mo#il, #azinul realizand o inclinare lateral" faT" de femur %lanT inc1is'. Ane&ele musc1ilor Sunt formaTiuni au&iliare cu rol de !rotecTie si de usurare a funcTiei musculare. 1. +asciile musc1ilor sunt formaTiuni con-unctive ce invelesc un musc1i individual, un gru! muscular sau totalitatea musc1ilor unui segment cor!oral. Rol: ) mem#ran" de !rotecTie %se o!un de!las"rii musc1ilor in tim!ul contracTiei' 2 ) su!rafaT" de inserTie muscular" ingrosandu)se a!onevrotic %fascia gam#ier" in !orTiunea su!erioar" si anterioar"' 2 ) alunecarea musc1iului in contracTie 2 ) menTinerea cali#rului unor vene si favorizarea circulaTiei venoase2 ) in !atologie delimiteaz" colecTiile !urulente sau 1emoragiile sau !ermit !ro!agarea lor intr)o anumit" direcTie. 13 5. Retinaculele re!rezint" ingros"ri fi#roase su# form" de !anglic" ale fasciilor in sco!ul menTinerii tendoanelor in locurile unde acestea isi sc1im#" direcTia %gatul mainii si al !iciorului'. Transform" sanTurile osoase in canale de conducere osteotendinoase. 9. Eursele sinoviale sunt saci con-unctivi dezvoltaTi la nivelul tendoanelor sau al musc1ilor in locurile unde acestia sunt e&!usi unor !resiuni %acolo unde tendonul, musc1iul sau !ielea lunec" !e un !lan dur su#-acent'. Au un as!ect neted, lucios, conTinand o mic" cantitate de lic1id care il face s" funcTioneze ca !erne cu a!" cu rol in distri#uTia !resiunilor. (ot fi su#cutanate, su#fasciale, su#tendinoase, su#musculare. Secundar !ot comunica cu o cavitate articular" a!ro!iat". 7. Tro1leele musculare sunt inele fi#roase com!lete sau incom!lete !rin care trec anumite tendoane sc1im#andu)si direcTia %1i!omo1lion'. ConfiguraTia intern" a musc1iului n structura musc1iului intr" fi#re musculare striate, Tesut con-uctiv, vase, nervi si formaTiuni rece!toare. Cea mai mic" gru!are de fi#re musculare %16)96' se numeste fascicul !rimar iar Tesutul con-unctiv care uneste aceste fi#re musculare !oart" numele de endomisium2 im!reun" cu el !"trund ca!ilarele s fi#rele nervoase. Mai multe fascicule !rimare sunt unite in fascicule secundare s acestea in fascicule terTiare !rintr)un sistem de fi#re con-unctive dis!us du!" acelasi !rinci!iu ar1itectonic. Totalitatea Tesutului con-unctiv dis!us in -urul fasciculelor !rimare s secundare se numeste !erimisium iar com!onenta care inveleste su!rafaTa intregului musc1i se numeste e!imisium. +ascia de invelis a musc1iului !oate fi identic" cu !erimisiumul e&tern sau !oate fi o diferenTiere inde!endent" a acestuia cand se !oate inter!une si un Tesut con-unctiv la& de alunecare %!aramisium'. Microsco!ie muscular" . ,ungimea fi#relor musculare variaz" intre 1)?6 mm,iar grosimea intre 16)166 micrometri %6.61)61 mm'. (entru com!araTie grosimea unui fir de !"r uman este de a!ro&imativ 46 micrometri. +iecare musc1i este com!us din mai multe fi#re musculare, gru!ate in fascicule. Un fascicul conTine a!ro&imativ 1666 de fi#re, legate intre ele !rin Tesut con-unctiv, ce incon-oar" si fasciculul. (rivit" la microsco!ul electronic fiecare fi#r" muscular" a!are inclus" intr)o mem#ran" cu structura li!o!roteic". n interiorul fi#rei ?6)36G din volumul total este ocu!at de a!aratul contractil al musc1iului %miofi#rilele'. O miofi#ril" are lungimea egal" cu cea a fi#rei musculare si diametrul de 1 micron. *ste alc"tuit" dintr)o succesiune de discuri clare si intunecate, la mi-locul discului clar se g"seste mem#rana 0, iar la mi-locul discului intunecat #anda A luminoas". Totalitatea structurilor cu!rinse intre dou" mem#rane 0 succesive formeaz" un sarcomer, unitatea morfofuncTional" a musc1iului striat. $iscurile sunt situate la acelasi nivel !entru toate miofi#rilele fi#rei musculare, de unde rezult" as!ectul striat al acesteia. ,a menTinerea la acelasi nivel al discurilor contri#uie mem#rana 0 care se !relungeste de la o miofi#ril" la alta si se inser" !e faTa intern" a sarcolemei %mem#rana fi#rei musculare'. Au&le< a ar"tat c" fiecare miofi#ril" este alc"tuit" din microfilamente de miozin" si actin". Miofilamentele de miozin" sunt scurte si groase. Miofilamentele de actina sunt mai su#Tiri, mai lungi, mai numeroase. *le se inser" cu un ca!"t !e mem#rana 0 iar cel"lalt alunec" !rintre miofilamentele de miozin". (rin alinierea miofilamentelor musc1iul se scurteaz". Sarco!lasma care incon-oar" miofilamentele conTine si alte structuri cu rol im!ortant in contracTie: mitocondriile, reticulul endo!lasmatic, ri#ozomi li#eri, incluziuni de glicogen, gr"simi, mioglo#in". Mitocondriile sunt organitele la nivelul c"rora se 1@ realizeaz" !rocesele de o&idare din care rezult" energia ce se acumuleaz" in leg"turile AT()ului. Unele mitocondrii sunt situate imediat su# mem#rana celular" !entru a avea acces la o&igenul ce a-unge la nivel celular. n sarco!lasm" se mai g"seste o reTea de canalicule longitudinale sau transversale !rin mem#ranele c"rora se transmite influ&ul nervos de la sarcolem" la miofi#rile. Aceast" reTea incon-oar" miofi#rilele. Reticulul endo!lasmatic are un rol im!ortant in eli#erarea si reca!tarea calciului necesar !entru contracTia si rela&area muscular". n interiorul s"u concentraTia in ionii de calciu este de 16666 ori mai mare decat la e&terior. (igmentul rosu ) mioglo#ina este cel care determin" coloraTia sarco!lasmei. n unele fi#re musculare mioglo#ina este a#undent" si de aceea se numesc fi#re musculare rosii, iar in altele este in cantitate mic", aceste fi#re fiind denumite fi#re musculare al#e. ,a animale si !"s"ri aceste fi#re sunt foarte #ine diferenTiate. ,a om nu e&ist" musc1i rosii si musc1i al#i, dar in formarea unui musc1i !artici!" fi#re mai s"race in sarco!lasm" %musc1i fle&ori', iar in alTii fi#re mai #ogate in sarco!lasm" %musc1ii e&tensori'. $intre musc1ii sc1eletici, musc1ii gemeni si sternocleidomastoidian conTin multe fi#re s"race in sarco!lasm" iar solearul conTine numeroase fi#re musculare #ogate in sarco!lasm". +i#rele musculare rosii fiind #ogate in sarco!lasm" asigur" condiTii favora#ile contracTiilor musculare !relungite, deoarece conTin in cantit"Ti mai mari atat su#stanTe energetice cat si mioglo#in". Mioglo#ina este asem"n"toare cu 1emoglo#ina din 1ematie si are rolul de a inmagazina o&igenul care este folosit de musc1i in condiTii de 1i!o&ie. (rin !racticarea eforturilor de lung" durat" se dezvolt" fi#rele musculare rosii care !roduc o contracTie lent", de lung" durat" si o#osesc greu. n acest caz cantitatea de energie nu este mare dar tre#uie generat" continuu o !erioad" #un" de tim!. SoluTia energetic" o!tim" este cea a o&id"rii aero#e a glucozei cu im!licarea citocromilor. *forturile dinamice, de scurt" durat", vor dezvolta in !rinci!al fi#rele al#e care !roduc contracTii ra!ide si o#osesc re!ede. *nergia necesar" unor astfel de contracTii se o#Tine !rin meta#olismul anaero# al glucozei +i#rele musculare rosii sunt deci res!onsa#ile de anduranT", in tim! ce fi#rele al#e sunt res!onsa#ile de vitez". Cercet"ti recente au ar"tat c" de fa!t musc1iul uman conTine cel !uTin trei ti!uri de fi#re : fi#re lente, fi#re ra!ide o&idative si fi#re ra!ide glicolitice. +i#rele lente sunt mai numeroase in musc1ii rosii, energia necesar" contracTiei este generat" !rin mecanisme aero#e, se contract" relativ lent si sunt rezistente la o#oseal". +i#rele ra!ide glicolitice se g"sesc !redominant in musc1ii al#i si genereaz" energie !rin mecanisme anaero#e2 contracTia este ra!id" si o#osesc re!ede. +i#rele ra!ide o&idative sunt intermediare celor dou" ti!uri enunTate2 se contract" ra!id si au ca!acitatea mi&t" aero#" si anaero#". ntr)o unitate motorie toate fi#rele sunt de acelasi ti!. nervaTia musc1iului. Un musc1i este inervat de regul" de o singur" ramur" nervoas" ce !"trunde im!reun" cu vasele la nivelul 1ilului neurovascular Nervii musc1ilor sunt micsti conTinand fi#re motoare, senzitive si vegetative. A. +i#rele motorii sunt cele mai #ine re!rezentate. Ma-oritatea lor a!arTin categoriei A alfa cu origine in motoneuronii coarnelor anterioare ale m"duvei sau nucleii motori ai trunc1iului cere#ral. +i#rele sunt lungi, groase si realizeaz" o !lac" motoare %sina!s" neuromuscular"' cu fi#ra muscular" striat". O singur" fi#r" nervoas" se ramific" si inerveaz" mai multe fi#re musculare, constituind o unitate motorie. 18 Num"rul de fi#re musculare a!arTinand unei unit"Ti motorii constituie coeficientul de inervaTie. (entru musc1ii de mare !recizie %musc1ii e&trinseci ai glo#ului ocular' unitatea motorie conTine 9)14 fi#re musculare in tim! ce !entru musc1ii cu acTiune mai !uTin fin" %m. gastrocnemian' num"rul de fi#re dintr)o unitate motorie variaz" intre sute !an" la !este 1666 de fi#re musculare. Ma-oritatea musc1ilor sunt com!usi din 166 )366 unit"Ti motorii. Num"rul de unit"Ti motorii activate determin" forTa de contracTie a musc1iului. +i#rele motorii A gama constituie 96G din totalitatea fi#relor motoare s au origine in motoneuronii gama din coarnele anterioare medulare. Se termin" !rintr)o !lac" motorie la nivelul fi#relor intrafusale ale fusurilor neuromusculare. Nu fac !arte din unit"Tile motorii dar !ot iniTia contracTia muscular" in mod indirect !rin refle&ul de intindere %stretc1ing' s intervin in reglarea tonusului muscular. E. +i#rele senzitive isi au originea in ganglionii senzitivi %s!inali si cranieni'. ,a nivelul musc1iului se termin" in organe rece!toare s!eciale %fus neuromuscular' sau su# forme mai sim!le la nivelul fi#relor musculare, tendon, !erimisium. Acesti rece!tori asigur" im!reun" cu fi#rele senzitive sensi#ilitatea !ro!ioce!tiv" reacTionand la variaTiile de !resiune si tensiune care iau nastere in tim!ul contracTiei musculare in musc1i, tendoane si ane&ele lor. +iecare musc1i conTine un num"r varia#il de fusuri neuromusculare, de!endent de gradul de automatism al musc1iului. Cone&iunile corn anterior medular ) musc1i formeaz" un sistem funcTional foarte #ine autoreglat, in cadrul c"ruia I #ucla gama este cea mai #ine cunoscut". *a este format" din motoneuronul gama ) a&onul s"u )fi#ra muscular" intrafusal")terminaTii senzitive !rimare %s!iralate' )fi#re senzitive )!rotoneuronul senzitiv s!inal ) motoneuronul alfa tonic. Motoneuronii gama !rimesc in !ermanenT" im!ulsuri de la centrii su!eriori care le moduleaz" starea de e&cita#ilitate, stare !e care o retransmit motoneuronului alfa. Orice semnal trimis de la centrii su!ras!inali c"tre motoneuronul alfa e&cit" simultan si motoneuronul gama ceea ce va determina contracTia fi#relor musculare e&tra si intrafusale. $e altfel, datorit" fa!tului c" au un !rag de e&cita#ilitate redus motoneuronii gama sunt in !ermanenT" susce!ti#ili s" !rimeasc" im!ulsuri de la toTi centrii. Rolul !rinci!al al #uclei gama este de a menTine tonusul muscular deoarece influ&ul !ornit de la motoneuronul gama determin" o stare de contracTie a fi#relor intrafusale cu intinderea zonei centrale a fusului, stimularea terminaTiilor nervoase !rimare si transmiterea im!ulsului !rin fi#rele senzitive la motoneuronul alfa medular avand ca efect contracTia fi#relor e&trafusale si deci cresterea tonusului muscular. *&ist" si un mecanism in1i#itor de autofranare, descris de Rens1aJ care regleaz" nivelul de desc"rcare a motoneuronului alfa2 acest mecanism nu este influenTat de centrii su!ras!inali si nici de #ucla gama. Eucla gama !reg"teste deci si a-usteaz" mereu starea de tonus muscular necesar misc"rilor active. Tonicitatea este o !ro!rietate fundamental" a musc1iului cu inervaTie !"strat". Re!rezint" o contracTie tetanic" sla#" realizat" !rintr)un refle& !ro!rioce!tiv segmentar cu activarea unui num"r mic de unit"Ti motorii. Se disting mai multe ti!uri, si anume: ) tonus muscular de re!aus cu rol in menTinerea segmentelor osoase unite !rin articulaTii in !oziTie 56 ) tonus muscular de !ostur" sau de atitudine cu rol in menTinerea !oziTiei cor!ului, o!unandu)se gravitaTiei %musc1ii cefei si ai sanTurilor verte#rale si musc1ii a#dominali in menTinerea !oziTiei ortostatice' ) tonus muscular de susTinere cu rol in contracTiile statice si de forT". Tonusul muscular este menTinut !e seama fi#relor musculare rosii ) lente. Co!ilul !an" la 3)@ ani are un tonus de re!aus #un, dar cel de !ostur" este redus. $e acea, la aceast" varst" co!iii isi sc1im#" des !oziTia sau se reazem". $u!" 8)16 ani se dezvolt" tonusul de !ostur" si cel de susTinere. ,a !u#ertate %17)13 ani' tonusul de susTinere si de atitudine scad, ca a!oi in adolescenT" s" se dezvolte com!let. +orme de contracTie muscular" Musc1iul !oate antrena o miscare, dar nu este nea!"rat el cel care realizeaz" miscarea res!ectiv". *&: dre!tul a#dominal realizeaz" fle&ia trunc1iului %a!ro!ie sternul de !u#e'. n !oziTie clinostatic" dre!tul a#dominal realizeaz" aceast" fle&ie si greutatea trunc1iului este forTa care se o!une misc"rii. $ar in !oziTie ortostatic" nu dre!tul a#dominal realizeaz" fle&ia ci greutatea trunc1iului %gravitaTia'. Trunc1iul IcadeI s!re anterior. 1. Cand o miscare se realizeaz" de c"tre musc1iul res!onsa#il !entru aceast" miscare contracTia se numeste concentric". Se realizeaz" a!ro!ierea inserTiilor musculare. %e&: fle&ia trunc1iului din clinostatism re!rezint" o contracTie concentric" a dre!tului a#dominal'. *&ist" cazuri in care un musc1i lucreaz" desi acTiunea ce se desf"soar" nu este a sa2 rolul s"u este de a frana acTiunea res!ectiv". +"r" acest rol de frenare acTiunea s)ar derula foarte ra!id. Reluand e&em!lul fle&iei trunc1iului, in !oziTie ortostatic" fle&ia este realizat" de acTiunea forTei gravitaTionale. +"r" nici un fel de travaliu muscular aceast" fle&ie ar fi o c"dere s!re anterior. (entru o fle&ie lent" este necesar" o contracTie a musc1ilor e&tensori ai trunc1iului care freneaz", incetinesc aceast" fle&ie. 5. Cand o miscare este efectuat" de un musc1i !rin cedarea !rogresiv" a st"rii sale de contracTie contracTia acestui musc1i se numeste contracTie e¢ric"2 se !roduce Dnde!"rtarea inserTiilor musculare. *&ist", de asemeni, cazuri cand un musc1i se contract" f"r" ca o miscare s" ai#" loc. *&: fle&ia coa!sei %contracTia concentric" a fle&orilor coa!sei', a!oi menTinerea coa!sei in aceast" !oziTie %contracTia fle&orilor !entru menTinerea !oziTiei f"r" e&istenTa vreunei misc"ri'. 9. Cand o atitudine este fi&at" !rintr)o contracTie muscular" s!unem c" aceast" contracTie este static" %izometric"'. nserTiile musculare nu se de!laseaz". Aceste moduri diferite de contracTie in realitate se com#in" frecvent in tim!ul misc"rilor. *&: !lecand din !oziTia !recedent" se efectueaz" e&tensia gam#ei2 e&ist" contracTie static" a fle&orilor coa!sei K contracTie concentric" a e&tensorilor gam#ei. n afara contracTiilor izometrice si izotonice se descriu si contracTii au&otonice care re!rezint" de fa!t cea mai frecvent" form" de contracTie muscular" intalnit" in activitatea s!ortiv". *le se realizeaz" !e #aza modific"rii lungimii atat a elementelor contractile, cat si a celor elastice cu !roducerea unei scurt"ri limitate, concomitent cu o crestere !rogresiv" a tensiunii interne. n !ractica s!ortiv" au loc atunci cand forTa muscular" invinge o forT" e&tern" in crestere %1altere, -udo, lu!te '. a # 51 $irecTia de miscare Asa cum s)a ar"tat la ince!utul ca!itolului, sensul %direcTia' unei misc"ri este in funcTie de asezarea musc1iului faT" de a&ele articulaTiei. (lanul misc"rii este intotdeauna !er!endicular !e a&ul misc"rii %a&ul #iomecanic, a&ul articular'. n acelasi !lan si in -urul aceluiasi a& se !ot efectua intotdeauna dou" misc"ri de sens o!us !entru realizarea c"rora e&ist" dou" gru!e musculare %musc1i' deose#ite. n !lan sagital, misc"rile se realizeaz" in -urul unui a& transversal si sunt fle&ia si e&tensia %!entru unele segmente se numesc ante si retro!roiecTie, e&: misc"rile in !lan sagital ale um"rului'. n !lan frontal, misc"rile se realizeaz" in -urul unui a& sagital2 !entru mem#re se numesc a#ducTie si adducTie, iar !entru trunc1i si gat misc"ri de inclinare lateral". Misc"rile cores!unz"toare ale degetelor sunt ra!ortate la a&ul mainii s al !iciorului. n !lan transversal, misc"rile se realizeaz" in -urul unui a& longitudinal si se numesc misc"ri de rotaTie intern" sau e&tern". (ronaTia si su!inaTia sunt misc"ri de rotaTie !articulare care se !etrec la nivelul ante#raTului si!iciorului. CircumducTia este o com#inaTie succesiv" intre mai multe misc"ri fundamentale. n gimnastic", denumirea misc"rilor este !uTin diferit"2 astfel, circumducTiei ii cores!und rot"rile de trunc1i , iar rotaTiei denumirea de r"suciri de trunc1i . n afara celor trei !erec1i de misc"ri fundamentale !rinci!ale mai e&ist" si misc"ri s!eciale: dilatare ) constricTie2 ridicare ) co#orare2 !unere in tensiune. Un singur musc1i acTionand la nivelul aceleasi articulaTii care are mai multe a&e de miscare !oate s" ai#" mai multe acTiuni, cate una in ra!ort cu fiecare a& articular. $intre acestea una este !rinci!al", iar celelalte sunt secundare. $e e&em!lu, adductorul lung este adductor, dar si fle&or si rotator e&tern al coa!sei. Avanta-ele constau in economia de volum muscular si in !osi#ilitatea de inlocuire a unui musc1i in leziuni, !aralizie, o#oseal" !rin musc1ii de rezerv". *&ist" musc1i care in ra!ort cu un anumit a& de miscare si f"r" s")si sc1im#e !oziTia faT" de acesta se descom!un in !orTiuni funcTionale diferite %in funcTie de asezarea faT" de a&', cu toate c" anatomic se !rezint" ca o unitate. Totalitatea fasciculelor alc"tuind o !orTiune funcTional" deose#it", acTionand in acelasi sens, se numeste unitate mecanic" . Unit"Tile mecanice din cadrul unui musc1i au acTiune o!us" intre ele. $escom!unerea in unit"Ti mecanice se intalneste la musc1ii voluminosi sau laTi alc"tuiTi din !orTiuni cu orientare diferit". $e e&em!lu, deltoidul in ra!ort cu a&ul transversal al articulaTiei sca!ulo)1umerale se descom!une intr)o !orTiune !osterioar" %e&tensoare' si una anterioar" %fle&oare'2 gluteul mare in ra!ort cu a&ul sagital al articulaTiei co&o)femurale este alc"tuit dintr)o !orTiune su!erioar" %a#ductoare' si una inferioar" %adductoare'. n cursul unei misc"ri un musc1i isi !oate modifica asezarea faT" de a& %migrarea !este a&ul misc"rii' inversandu)se acTiunea lui. Nu intotdeauna !oziTia anatomic" utilizat" ca !unct de !lecare al unei misc"ri !ermite musc1iului acTiune o!tim". $e e&em!lu, gluteul mare ca e&tensor al coa!sei are eficacitate o!tim" din !oziTia de fle&ie a acesteia % avantul din s"ritura de !e loc'. n realizarea misc"rilor intervine 1ot"rator si gravitaTia. +orTa de gravitaTie se a!lic" in centrul de greutate al segmentului res!ectiv. (oate acTiona in acelasi sens cu miscarea considerat" sau in sens o!us. Musc1ii care la un moment dat tre#uie s" contra#alanseze forTa gravitaTiei !entru menTinerea unei !oziTii au acTiune antigravitaTional". n condiTiile staTiunii verticale anumite gru!e musculare realizeaz" !re!onderent o acTiune antigravitaTional" %musc1ii !rofunzi ai s!atelui, e&tensorii mem#rului inferior, musc1ii !lantei'. 55 CURS 4 ntroducere in studiul sistemului nervos: neuroni2 sistem nervos !eriferic2 sistem nervos central2 maduva s!inarii nervi s!inali, !le&uri nervoase. Sistemul nervos !rin com!onentele sale re!rezint" su!ortul mecanismului !rin care toate formele de viaT" reacTioneaz" la stimuli din mediul. incon-ur"tor. n !lus sistemul nervos este cel care realizeaz" controlul activit"Tii celorlalte sisteme ale cor!ului !ermiTand coo!erarea armonioas" dintre acestea. Celulel tesutului nervos sunt re!rezentate de neuroni si celule nevroglice. N*URON. C*,U,* /,A,* Neuronul este alc"tuit dintr)un cor! celular %!ericarion' voluminos, dendrite foarte ramificate si un a&on care este foarte lung, !utand atinge a!roa!e un metru. Neuronii !ot fi clasificaTi du!" forma !ericarionului %!iramidali, stelaTi, !iriformi, ovalari'2 du!" num"rul !relungirilor %multi!olari, #i!olari, uni!olari, !seudouni!olari' sau du!" funcTie %senzitivi, motori, de asociaTie, vegetativi'. $in !unct de vedere al localiz"rii neuronii !ot fi centrali %in creier' sau !eriferici %cor!ul celular in m"duv", trunc1i cere#ral, ganglioni, iar !relungirile in nervii !eriferici'. 1. Cor!ul celular formeaz" su#stanTa cenusie din nevra& si ganglionii somatici si vegetativi e&tranevra&iali. *l este delimitat de o mem#ran" li!o!roteic", neurilema, are cito!lasm" %neuro!lasm"', ce conTine organite cito!lasmatice si un nucleu o#isnuit, central, cu unul sau mai mulTi nucleoli. Unele organite celulare %mitocondrii, com!le&ul /olgi, reticul endo!lasmatic, lizozomi' sunt !rezente si in alte celule, iar altele sunt s!ecifice neuronului ) cor!usculii Nissl si neurofi#rilele. Cor!usculii Nissl %cor!ii tigroizi' sunt constituiTi din mase dense de reticul endo!lasmatic rugos, la nivelul c"rora au loc sintezele !roteice neuronale. Neurofi#rilele a!ar ca o reTea omogen" de fi#re care traverseaz" intreaga neuro!lasm"2 au rol in trans!ortul su#stanTelor si de susTinere. 5. (relungirile neuronale sunt dendritele si a&onul. $endritele sunt !relungiri cito!lasmatice e&trem de ramificate conTinand neurofi#rile si cor!usculi Nissl s!re #aza lor. *le conduc influ&ul nervos centri!et %aferent'. A&onul %cilindra&ul sau neuritul' este o !relungire unic", lung" %atinge c1iar 1 m', alc"tuit din a&o!lasm" %continuarea neuro!lasmei', in care se g"sesc neurofi#rile, mitocondrii si lizozomi, si este delimitat de o mem#ran", a&olema, continuarea neurilemei. A&onul se ramific" in !orTiunea terminal", ultimele ramificaTii fiind #utonate %#utoni terminali'. Acestia conTin, in afar" de neurofi#rile, numeroase mitocondrii, !recum si vezicule in care este stocat" o su#stanT" %mediator c1imic'. A&onii conduc im!ulsul nervos centrifug %eferent'. +i#ra a&onic" este aco!eri" de mai multe teci: ) teaca Sc1Jann este format" din celule gliale, care incon-ur" a&onii. ntre dou" celule Sc1Jann succesive se afl" strangulaTii Ranvier %regiune nodal"'. Ma-oritatea a&onilor !rezint" o teac" de mielin", secretat" de celulele nevroglice Sc1Jann si de!us" su# form" de lamele li!o!roteice concentrice, al#e, in -urul fi#rei a&onice %a&oni mielinizaTi'. Rolul tecii de mielin" const", atat in !rotecTia si izolarea fi#rei nervoase de fi#rele invecinate, cat si in asigurarea nutriTiei a&onului. +i#rele vegetative !ostganglionare si unele din fi#rele sistemului somatic au vitez" lent" de conducere si sunt amielinice, fiind incon-urate numai de celule Sc1Jann, care au ela#orat o cantitate minim" de mielin"2 59 ) teaca Aenle este o teac" continu", care insoTeste ramificaTiile a&onice !an" la terminarea lor, constituit" din celule de ti! con-unctiv, din fi#re de colagen si reticulin", orientate intr)o reTea fin" care aco!er" celulele Sc1Jann !e care le se!ar" de Tesutul con-unctiv din -urul fi#rei nervoase. Aceast" teac" con-unctiv" are rol nutritiv si de !rotecTie. Neuronul !eriferic motor se deose#este de cel senzitiv atat din !unct de vedere funcTional cat si morfologic. Neuronul motor !eriferic. Celulele neuronului motor !eriferic au form" stelat" cu diametrul de @6 )166 microni, cu 4)@ !relungiri si !oart" denumirea de celul" nervoas" multi!olar". Astfel de celule se g"sesc in cornul anterior al m"duvei s!in"rii si in nucleii motori ai trunc1iului cere#ral. TerminaTia acestui neuron se face in musc1iul striat su# forma !l"cii motorii. Neuronul senzitiv !eriferic. Cor!ul celular al acestor neuroni are form" sferic", cu diametrul de 146 microni. (rezint" o !relungire unic" care du!" un traiect oarecare se divide in form" de . %celule ganglionare #i!olare sau !seudouni!olare'. Celulele nu se g"sesc in sistemul nervos central, ci in ganglionii s!inali si in ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni. Neuronii de asociaTie sunt neuroni de m"rime mic", in general multi!olari, cu !relungiri scurte, !e care ii g"sim in toate formaTiunile cenusii ale nevra&ului. $endritele si a&onii constituie c"ile de conducere intranevra&iale %de la m"duva s!in"rii !an" la scoarTa emisferelor cere#rale si invers' si nervi e&tranevra&iali. Nivelele de organizare ale c"ilor nervoase aferente si eferente sunt deci : fi#ra nervoas", fasciculul de fi#re nervoase, tractul nervos si nervul. +i#ra nervoas" este format" dintr)un a&on sau o dendrit" %!rotoneuronii din ganglionul s!inal' si cele trei teci !eria&onale %!eridendritice'. +i#rele nervoase !ot fi centrale %localizate in sistemul nervos central' sau !eriferice2 motorii, senzitive sau vegetative2 aferente sau eferente2 mielinice cu sau f"r" teac" Sc1Jann si amielinice cu sau f"r" teac" Sc1Jann. Celulele gliale %nevrogliile' sunt de 16 ori mai numeroase decat neuronii si sunt celule meta#olic active ce se !ot divide. Au rol in susTinere, fagocitoza resturilor neuronale, sinteza mielinei, troficitate, f"cand leg"tura dintre neuroni si ca!ilare. ntervin in reTinerea unor su#stanTe din sange !entru a nu !"trunde in SNC %#ariera 1ematoencefalic"', in refacerea defectelor in caz de leziune a su#stanTei nervoase %cicatrice glial"'. $in !unct de vedere structural sistemul nervos !oate fi im!"rTit in: )sistem nervos central %SNC' , cu!rinzand encefalul si m"duva s!in"rii )sistemul nervos !eriferic, ce include com!onenta somatic" %nervii s!inali si cranieni' si com!onenta vegetativ" %SN. ) sim!atic si !arasim!atic'. $in !unct de vedere funcTional sistemul nervos re!rezint" o reTea de neuroni intercontectaTi, asem"n"tor cu structura unui com!uter, datorit" fa!tului c" am#ele !rezint" un sistem de introducere a datelor, un sistem de !rocesare a acestora si un sistem in care sunt afisate rezultatele o#Tinute. Al"turi de sistemul nervos !eriferic, sistemul nervos central com!leteaz" unitatea structural" si funcTional" a sistemului nervos in ansam#lu, !"strand leg"tura cu organele !eriferice !rin intermediul arcurilor refle&e. 57 SST*MU, N*R.OS (*R+*RC. N*R.U, ,eg"tura dintre SNC si restul Tesuturilor si organelor se face !rin sistemul nervos !eriferic. Aceast" leg"tur" este asigurat" de nervi care sunt cordoane al#e, su!le, rezistente la tracTiune, al c"ror cali#ru variaz" de la origine !an" la terminaTiile lor ca urmare a des!rinderii de ramuri sau ramificaTii colaterale. Nervii %cranieni sau s!inali' leag" sistemul cere#ros!inal de organe si invers in funcTie de !olarizarea influ&ului nervos. $u!" organele !e care le inerveaz" descriem: nervi cutanaTi, articulari, vasculari, ramuri musculare, glandulare si mucoase. Structura nervului. Nervul este incon-urat de o teac" de Tesut con-unctiv numit" e!inerv. Se!turi con-unctive !ornite din e!inerv izoleaz" in interiorul nervului fascicule de fi#re nervoase. Tesutul con-unctiv care incon-oar" fasciculele formeaz" !erinervul. Su!rafaTa intern" a !erinervului este neted" si alc"tuit" dintr)un strat de celule mezoteliale a!latizate. Unele ramuri nervoase foarte mici !ot fi alc"tuite dintr) un singur fascicul. +iecare fi#r" nervoas" este incon-urat" de o teac" de Tesut con-unctiv numit" endonerv. Lesutul con-unctiv din alc"tuirea nervului ii asigur" structura de rezistenT" si conTine elementele vasculare. +i#rele nervoase !ot fi clasificate du!" structurile !e care le inerveaz" %funcTie'. +i#ra nervoas" care stimuleaz" musc1iul sc1eletic se numeste fi#r" motoare %eferent"'2 fi#ra nervoas" care transmite influ&uri de la o terminaTie senzitiv" se numeste fi#r" senzitiv" %aferent"'. +i#rele care activeaz" glandele si musc1ii netezi sunt considerate tot fi#re motoare, desi ele ar tre#ui denumite fi#re efectoare viscerale. Nervii s!inali si cranieni conTin !atru ti!uri de fi#re nervoase: aferente somatice, aferente viscerale, eferente somatice si eferente viscerale. $in sistemul nervos central !ornesc 91 de !erec1i de nervi ra1idieni %s!inali' care isi au originea in m"duva s!in"rii si 15 !erec1i de nervi cranieni care isi au originea in encefal. Se!arat de aceste !erec1i de nervi somatici e&ist" si nervi vegetativi conTinand fi#re viscero)senzitive si viscero)motoare. +i#rele motoare somatice sunt invelite cu o teac" de mielin", !e cand fi#rele vegetative nu au mielin" %amielinice'2 intre fi#rele senzitive somatice si cele vegetative este greu de f"cut o diferenT" morfologic". ToTi nervii somatici si vegetativi au o origine a!arent" si una real". (rin origine a!arent" se inTelege locul de !"trundere %nervi senzitivi' sau de iesire %nervi motori' din SNC. (rin origine real" se inTelege nucleul %nucleii' nervos de unde !ornesc fi#rele care dau nastere la nervi. Astfel, !entru nervii motori originea real" se afl" in neuronii din coarnele ventrale ale m"duvei s!in"rii sau neuronii din nucleii motori ai trunc1iului cere#ral. (entru nervii senzitivi originea real" este in ganglionii s!inali in cazul nervilor ra1idieni si in ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni. SST*MU, N*R.OS C*NTRA, *ncefalul si m"duva s!in"rii alc"tuiesc sistemul nervos central sau nevra&ul, denumit astfel !entru c" se g"seste in a&a central" a cor!ului, legat !rin cei 15 nervi cranieni si 91 nervi s!inali, de restul cor!ului. $efinirea sistemului nervos a Tinut seama de cele dou" roluri !e care acesta le are: !osi#ilitatea de a reacTiona la stimuli e&terni ) com!onent" care re!rezint" 54 SST*MU, N*R.OS SOMATC2 si com!onenta ce guverneaz" activitatea celorlalte organe si anume SST*MU, N*R.OS .SC*RA , %.*/*TAT.'. Sistemul nervos somatic re!rezinta leg"tura dintre rece!Tie, transmitere si efect !rezent la nivelul a!aratului locomotor. Structural sistemul nervos somatic are la #az" arcul refle& somatic cu o com!onent" aferent" si o com!onent" eferent". Aceste structuri re!rezint" elementele ce a!arTin sensi#ilit"Tii e&teroce!tive si !ro!rioce!tive, aflata in leg"tur" cu modific"rile musculare necesare in !ermanenta in !roducerea unei misc"ri, c1iar dac" aceasta este e&trem de sim!l" Sistemul nervos visceral sau s!la1nic. este !orTiunea ce controleaz" activitatea organelor interne, a vaselor de sange si are ca si cel somatic, o com!onent" aferent" si una eferent". Cele dou" sisteme sunt, !rin activit"Tile lor, com!onentele de #az" ale vieTii constiente. MA$U.A S(NAR. N*R.U, S(NA,. (,*MUR N*R.OAS*. ARCU, R*+,*M. T(UR $* R*+,*M* M"duva s!in"rii re!rezint" !rimul eta- al nevra&ului. *ste ad"!ostit" in canalul verte#ral, se intinde de la !rima verte#r" cervical" )atlasul) !an" la a doua verte#r" lom#ar". Su!erior se continu" cu encefalul iar inferior se continu" cu filum terminale !an" la nivelul coccisului. Configuratie e&terna. M"duva s!in"rii are forma unui cilindru turtit antero!osterior, care !rezint" la nivel cervical si lom#ar dou" umfl"turi denumite intumescenTe. Acestea cores!ud fi&"rii marilor nervi care asigura inervaTia mem#rului su!erior, res!ectiv mem#rului inferior. (rezinta feTe anterioare, !osterioare si laterale, #r"zdate de fisuri sau sanTuri. (e faTa anterioar" se g"seste fisura median" anterioar", iar !e faTa !osterioar" se afl" sanTul median !osterior. ntre feTele anterioar", !osterioar" si feTele laterale se g"sesc sanTurile antero)laterale res!ectiv !ostero)laterale. SaTurile !ostero)laterale re!rezint" locul !atrunderii r"d"cinii !osterioare a nervului s!inal, si delimiteaz" cu sanTul !osterior, in su#stanTa al#" a m"duvei, cordonul al# !osterior, care la randul s"u este su#im!artit in regiunea cervical" in dou" fascicule )gracilis si cuneat % /O,, si EUR$ACA'. SanTul antero)lateral este re!rezentat de locul cel mai lateral !rin care ies r"d"cinile anterioare ale nervilor s!inali, !entru c" acestea ies su# forma unor fascicule )m"nunc1iuri. (orTiunea cu!rins" intre acest re!er si fisura median" anterioar" re!rezint" cordonul al# anterior. ntre cordonul al# anterior si cordonul al# !osterior se afl" cordonul al# lateral. Configuratie interna. Structura intern" a m"duvei s!in"rii este re!rezentat" de su#stanTa al#" si su#stanT" cenusie, in am#ele aflandu)se o reTea de celule gliale. N A. Su#stanTa cenusie ) se g"seste in interior su# forma unei coloane, care !e secTiune transversal" are as!ectul literei A. *ste im!"rTit" in cornul anterior, !osterior si lateral. Structural su#stanTa cenusie este format" din celule nervoase, celule gliale si fi#re nervoase. Cornul anterior !rezint" neuroni motori, care !rimesc multi!le im!ulsuri nervoase de la nivel cortical, !e care le transmit efectorilor , realizandu)se controlul idiomotor asu!ra musculaturii. Aceleasi celule sunt integrate intr)o serie de refle&e, atunci cand sunt !use in leg"tur" cu celulele cornului !osterior, asigurand totodat" si tonusul muscular. esiea de su# controlul celulelor corticale determin" degenerarea muscular" cu atrofie muscular". %neuroni somatomotori alfa si gama' 5? Cornul lateral cu!rinde neuroni vegetativi de la nivel toracal la !rimul segment lom#ar si rea!aritie la segmentele ,,. sacrale. n regiunea cervical" a&onii acestor neuroni ies !rin r"d"cinile anterioare ale nervului s!inal si se o!resc in lanTul ganglionar sim!atic distri#uindu)se glandelor si cordului. n !orTiunea sacral" alc"tuiesc nervii s!la1nici formand !arasim!aticul sacral. Cornul !osterior este format din celule de dimensiuni mi-locii si a&onii lor trec in !artea !eriferic" a cordonului lateral si a!oi urc" formand fascicule in su#stanTa al#". Neuronii cornului !osterior sunt neuroni senzitivi care !rimesc im!ulsuri nervoase de la rece!torii !eriferici !rin r"d"cina !osterioar" a nervului s!inal %somatosenzitivi' Celule radiculare anterioare a&onul r"d"cinile anterioare ale nervului s!inal Celule radiculare !osterioare a&onul r"d"cinile !osterioare ale nervului s!inal E. Su#stanTa al#") se g"seste in -urul su#stanTei cenusii, si este format" din fi#re nervoase mielinice, organizate su# forma de cordoane: anterior, lateral si !osterior. +asciculele com!onente ale acestor cordoane au traiect transversal, formand fi#rele comisurale2 traiect ascendent sau descendent2 traiect cu!rins intre diferite segmente ale m"duvei s!in"rii ) fi#re intersegmentare sau de asociaTie. a' Cordonul anterior) este format din : ) fascicule descendente, ce isi au originea in celulele motorii ale emisferei cere#rale, care trec !e m"sur" ce co#oar", la nivelul comisurii al#e, !e !artea o!us", terminandu)se in neuronii motori din cornul anterior o!us emisferei din care au originea fi#rele. Aceste fascicule se numesc fascicule cere#ro)s!inale anterioare %!iramidale directe'. Al doilea fascicul descendent cu originea in nuclei vesti#ulari, dar cu traiect !rin corodonul anterior este fasciculul vesti#ulo)s!inal 2 serveste controlul ec1ili#rului. ) fascicule ascendente re!rezentate de fasciculele s!inotalamice anterioare, care deservesc sensi#ilitatea tactil" grosier"2 au origine in neuronii cornului !osterior, a&onii acestor neuroni urc" a!oi dou" sau trei segmente medulare !rin cordonul !osterior, traverseaz" comisura al#" anterioar" si trec in cordonul anterior de !artea o!us". #' Cordonul lateral) conTine fi#re motorii care a!arTin motilit"Tii voluntare si involuntare. +ascicule descendente : ) Tracturile cere#ros!inale laterale sau !iramidal incrucisat au originea in emisfera cere#ral", iar la nivelul #ul#ului trec in cordonul lateral o!us emisferei de la care au !lecat, co#orand a!oi !rin cordonul lateral medular si se termin" in su#stanTa cenusie a cornului anterior. ) Tracturile ru#ro)s!inale) au origine in nucleul rosu din mezencefal, traiect descendent !rin cordonul lateral si fac sina!s" cu neuronii motori din cornul anterior. Astfel acesti neuroni se afl" su# controlul cere#elului si a nucleilor #azali, !rimul intervenind in controlul sinergic iar nuclei #azali in realizarea cordon"rii. ) Tracturile tecto)s!inal are originea in coliculii cvadrigemeni su!eriori de !artea o!us" si se termin" in cornul anterior. (artici!" la realizarea refle&elor vizuale. ) Tracturile olivo)s!inale se mai numesc tracturi #ul#o)s!inale, cu originea in a!ro!ierea nucleului olivar din #ul#. Rolul lor nu este inc" #ine !recizat. +ascicule ascendente : ) Tracturile s!inocere#eloase anterioare !ornesc din cornul !osterior al m"duvei lom#are si au traiect ascendent !rin cordonul lateral, a-ungand la nivelul !unTii, a!oi !rin !edunculuii cere#elosi su!eriori la cere#el. 53 ) Tracturile s!inocere#eloase !osterioare se numesc astfel !entru c" se afl" in !orTiunea !osterioar" a cordonului !osterior. Are originea in neuronii din cornul !osterior al m"duvei lom#are si are traiect ascendent a-ungand la cere#el !rin intermediul !edunculilor cere#elosi inferiori. Tracturile s!inocere#eloase re!rezint" o leg"tur" im!ortant" intre m"duva s!in"rii si cere#el, !rin care se asigur" aferenTele !rin care se realizeaz" tonusul muscular si controlul sinergic in misc"rile voluntare. ) Tracturile s!inotalamice laterale sunt formate din a&onii neuronilor din coarnele !osterioare, care trec in cordonul lateral o!us si au traseu ascendent a-ungand la corte&ul cere#ral du!" ce fac sina!s" in talamus. n afara acestor tracturi ascendente in cordonul lateral mai e&ist" tracturile s!ino)tectale care se o!resc in mezencefal la nivelul coliculilor cvadrigemeni su!eriori, !artici!and la realizarea refle&elor s!ino)vizuale, care asigur" miscarea ca!ului si oc1ilor in direcTia stimulului2 tracturile !ostero)laterale de im!ortanT" minim" in transmiterea sensi#ilit"Tii dureroase si termice2 tracturile intersegmentare care fac leg"tura dintre diferite segmente ale m"duvei s!in"rii, considerate din !unct de vedere funcTional ca o cale accesorie de transmitere a sensi#ilit"Tii e&teroce!tive cu !osi#ilitatea utilizarii in recu!erarea sensi#ilit"Tii. c'Cordonul !osterior este format din tracturi ascendente care deservesc sensi#ilitatea si tracturi descendente care a!ar su# forma unor fascicule scurte intersegmentare. +asciculele ascendente Sunt re!rezentate de fasciculele /oll si Eurdac1 des!"rTite de se!tul intermediar !osterior. +i#rele care intr" in alc"tuirea fasciculului /oll !rovin din r"d"cinile !osterioare ale nervilor s!inali din segmentele lom#are, sacrale si coccigiene, care intr" in m"duv" !rin sanTul !ostero)lateral si a!oi au traseu ascendent !rin cordonul !osterior al m"duvei. +asciculul Eurdac1 are fi#re cu originea in segmentele toracale su!erioare si cervicale, ale nervilor s!inali)r"d"cinile !osterioare ale acestora, si a!oi urc" !rin cordonul !osterior medular. Am#ele fascicule se o!resc in nuclei #ul#ari /oll si Eurdac1, si conduc sensi#ilitatea tactil" e!icritic" si sensi#ilitatea !ro!rioce!tiv" constient". +asciculele descendente $esi mai !uTin cunoscute, in cordonul !osterior al m"duvei s!in"rii e&ist" fascicule descendente care conTin fi#re situate la diverse nivele, a!ar !e nivele scurte su# forma unor fascicule scurte care alc"tuiesc tracturi in regiunea toracal". N*R.U, S(NA, Cele 91 de !erec1i de nervi s!inali %ra1idieni' au o dis!oziTie metameric", fiind situaTi de o !arte si de alta a m"duvei s!in"rii si distri#uindu)se teritoriilor somatice succesive cores!unz"toare metameric. Se im!art in @ !erec1i cervicale, 15 !erec1i toracale, 4 !erec1i lom#are, 4 !erec1i sacrate si o !erec1e coccigian". Metamerul re!rezint" un segment %imaginar' al cor!ului in care se g"seste un centru nervos %din m"duva s!in"rii' de unde !ornesc de fiecare !arte o r"d"cin" ventral" %motorie' si o r"d"cin" dorsal" %senzitiv"' !e traseul c"reia se g"seste ganglionul s!inal. Aceste elemente nervoase leag" intre ele, de fiecare !arte a m"duvei, o !orTiune de tegument %$*RMATOM', !"rTi ale musc1iului %MOTOM', elemente osteoarticulare %SC,*ROTOM', elemente vasculare %AN/OTOM' s elemente viscerale %.SC*ROTOM'. 5@ $ermatomul este regiunea tegumentului inervat" de fi#re senzitive de la o singur" r"d"cin" dorsal". S" ne reamintim sc1ema arcului nervos refle& medular. O e&citaTie la su!rafaTa cor!ului este transformat" in influ& nervos si a-unge !rin intermediul fi#relor senzitive %dendritele neuronului din ganglionul s!inal' in ganglionii s!inali si, de aici, !rin r"d"cina !osterioar" a nervului ra1idian %a&onii aceluiasi neuron', merge direct sau !rin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul anterior. (e cale a&onilor neuronilor motori radiculari !rin intermediul r"d"cinilor anterioare si ramurilor nervilor s!inali se va !roduce contracTia muscular". Arcul refle& medular st" deci la #aza organiz"rii refle&e transversale %metamerice' descrise anterior. Se e&!lic" astfel de ce o stimulare cutanat", muscular", osteoarticular", vascular" sau visceral" va determina a!ariTia unui semn sau va avea un efect tera!eutic la nivelul oric"rui element al acestui metamer !rin circuite nervoase s!ino)s!inale, s!ino)autonome sau autonomo)s!inale. *&ist", de asemeni, si o organizare longitudinal" !rin leg"turi intermetamerice care cu!rind colateralele fi#relor radiculare aferente, trunc1iurile sim!atice verte#rolaterale si o reTea de interneuroni nevra&ici foarte #ogat". +ie c" este vor#a de un semn, fie des!re o stimulare e&ist" intotdeauna decala-e intre originea si terminarea arcului refle&. Revenind la nervul s!inal, reamintiTi)v" com!onentele acestuia: r"d"cini, trunc1i si ramuri terminale. R"d"cina anterioar" este motorie si este format" din 9 ti!uri de fi#re eferente: ) fi#re mielinice groase care re!rezint" a&onii motoneuronilor alfa ) fi#re mielinice mi-locii care sunt a&onii motoneuronilor gama ) fi#re mielinice su#Tiri re!rezentate de fi#rele vegetative !reganglionare cu origine in coarnele intermediare. R"d"cina !osterioar" este senzitiv", !rezint" !e traiectul ei ganglionul s!inal si este format" din fi#re aferente mielinice si amielinice *a asigur" in cea mai mare !arte sensi#ilitatea tegumentului %teritoriul cutanat su!erficial', iar un gru! !rofund mai mic se distri#uie viscerelor %teritoriul !rofund visceral'. Aceasta e&!lic" fenomenele senzitive cutanate %durere, arsuri, etc.' care acom!aniaz" diferitele afecTiuni viscerale, fa!tul datorandu)se cone&iunilor centrale care e&ist" intre nervii senzitivi cutanaTi s cei viscerali. $atorit" acestui fa!t to!ografia zonelor 1i!eralgice !oate servi !e de o !arte !entru a a!recia semnele o#iective ale unei afecTiuni viscerale in clinic", iar !e de alt" !arte la localizarea in m"duv" a segmentelor sensi#ilit"Tii viscerale. (rin unirea celor dou" r"d"cini se formeaz" trunc1iul nervului s!inal, nivel de la care nervul s!inal re!rezint" un nerv mi&t %fi#re motorii, senzitive si vegetative, !reganglionare si !ostganglionare'. mediat du!" iesirea lui din foramenul de con-ugare se des!rinde o ramur" recurent" %ramura s!inoverte#ral" ,usc1=a' care re!"trunde in canal. Trunc1iul se desface a!oi in dou" ramuri terminale, de asemeni mi&te ) ramura anterioar" si !osterioar"2 emite si ramuri comunicante si meningeale. Ramurile !osterioare %dorsale' isi !"streaz" dis!oziTia segmentar" si se distri#uie musc1ilor !osteriori ai ca!ului si gatului, musc1ilor auto1toni ai sanTurilor verte#rale din regiunea toracal", lom#ar", sacral". Asigur" sensi#ilitatea regiunii dorsale a trunc1iului !e un cam! median de la verte& la coccige. Aceste ramuri nu se anastomozeaz" !entru a forma !le&uri, cu e&ce!Tia nervului su#occi!ital si a unor ramuri ale lui C5 si C9 ce realizeaz" !le&ul cervical !osterior %Cruveil1ier'. Ramurile anterioare %ventrale', cu e&ce!Tia celor din regiunea toracal", formeaz" !le&uri nervoase. ConsecinTa acestei distri#uTii const" in fa!tul c" diferite 58 formaTiuni %musc1i, oase, articulaTii, viscere' sunt inervate in acelasi tim! de ramuri !rovenind din mai mulTi nervi s!inali. Se !are c" aceasta ar fi consecinTa unor sc1im#"ri de !oziTie ce se !etrec in diferite regiuni si organe in tim!ul dezvolt"rii. Ramurile anterioare se distri#uie la musc1ii si tegumentul regiunilor antero) laterale ale gatului, trunc1iului si e&tremit"Tilor. Se delimiteaz" astfel 4 !le&uri: ) !le&ul cervical, format din ramurile anterioare ale !rimilor 7 nervi cervicali %C1)C7' ) !le&ul #ra1ial, alc"tuit din ramurile anterioare ale ultimilor 7 nervi cervicali %C4)C@' si ale !rimului toracal %T1' ) !le&ul lom#ar, constituit din ramurile anterioare ale !rimilor 7 nervi lom#ari %,1),7' si filete nervoase din T15 ) !le&ul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de)al cincilea lom#ar %,4' si a !rimilor 7 nervi sacraTi %S1)S7' ) !le&ul coccigian la formarea c"ruia !artici!" !rin ramurile lor anterioare ultimii 5 nervi sacraTi %S9)S7' si nervul coccigian. Ramurile anterioare ale nervilor toracali %cu e&ce!Tia !rimului' nu formeaz" !le&uri 1. (,*MU, C*R.CA, %!le&us cervicalis' Se formeaz" !rin unirea ramurilor anterioare C1)C7. Cu e&ce!Tia !rimului, care d" numai un ram descendent, nervii cervicali se divid in dou" ramuri %su!erioar" si inferioar"' ce se anastomozeaz" intre ele formand trei anse !reverte#rale din care vor !leca diverse ramuri. (le&ul este situat !rofund ina!oia marginii !osterioare a musc1iului sternocleidomastoidian. *l d" ramuri anastomotice la 1i!oglos, vag, facial si ganglionii cervicali sim!atici su!erior si mi-lociu. Ramurile !le&ului sunt: ) su!erficiale, cutanate ) !rofunde, motorii. Ramurile su!erficiale asigur" sensi#ilitatea teritoriilor cutanate ale gatului. nclud: ) nervul transvers al gatului !entru regiunea antero)lateral" a gatului )nervul auricular mare !entru regiunea !arotidian", mastoidian" si !artea !osterioar" a !avilionului urec1ii ) nervul occi!ital mic !entru regiunea cefei ) nervii su!raclaviculari !entru regiunea su!raclavicular". Aceste ramuri se reunesc la 1F5 a marginii !osterioare a sternocleidomastoidianului %!unctul nervos al gatului al lui *r#' si de aici diverg s!re teritoriile cutanate res!ective. Ramurile !rofunde inerveaz" urm"torii musc1i: ) musc1iul dre!t lateral si micul dre!t anterior ) musc1iul marele dre!t anterior si lung al gatului ) musc1iul ridic"tor al sca!ulei, musc1ii rom#oizi ) contri#uie la inervaTia musc1ilor sternocleidomastoidian si tra!ez ) musc1iul diafragma !rin nervul frenic %C9)C7'. 5.(,*MU, ERAAA, %!le&us #rac1ialis' *ste constituit din ramurile anterioare C4)C@ s T1. C4)C? se reunesc !entru a forma trunc1iul !rimar su!erior %truncus su!erior'. C@)T1 formeaz" trunc1iul !rimar inferior %truncus inferior'. C3 formeaz" trunc1iul mi-lociu %truncus medius'. +iecare trunc1i !rimar se divide intr)un ram anterior si unul !osterior2 ramurile anterioare ale trunc1iurilor su!erior si mi-lociu se unesc formand fasciculul 96 lateral avand ca ramuri terminale nervul musculocutanat si nervul median %r"d"cina lateral"'. Ramurile anterioare ale trunc1iului inferior formeaz" fasciculul medial cu ramuri terminale nervul ulnar, nervul median %r"d"cina medial"', nervul cutanat #ra1ial medial si cutanat ante#ra1ial medial. Toate ramurile !osterioare se unesc !entru a forma fasciculul !osterior cu ramuri terminale nervul a&ilar si nervul radial. (le&ul are ra!orturi im!ortante cu musc1ii scaleni, artera su#clavie2 il reg"sim in regiunea su!raclavicular" %trunc1iurile !rimare', su#clavicular" %fasciculele' si a&ilar" %nervii'. *l !oate fi lezat !rintr)un traumatism sau com!rimat de un calus osos, de un #loc fi#ros cicatriceal, de o tumor", 1ematom. $e asemeni, !oate fi elongat !rintr)o tracTiune #rutal" efectuat" !e mem#rul su!erior. Ramurile !le&ului #ra1ial !ot fi gru!ate in ramuri colaterale si terminale. Ramurile colaterale se distri#uie la musc1ii scaleni si ma-oritatea musc1ilor centurii sca!ulare du!a cum urmeaza: ) nervul su#clavicular !entru musc1ii su#clavicular. ) nervii !ectorali !entru musc1iul !ectoral mare si musc1iul !ectoral mic. ) nervul su#sca!ular !entru musc1iul su#sca!ular si rotund mare. ) nervul toracal lung !entru musc1iul dintat mare. ) nervul dorsal al sca!ulei !entru musc1ii rom#oizi. ) nervul su!rasca!ular !entru musc1ii su!ra si infras!inos. Ramurile terminale se distri#uie musculaturii mem#rului su!erior, fiind re!rezentate de nervul musculocutanat, median, ulnar %cu#ital', cutan ante#ra1ial, cutan #ra1ial, radial, a&ilar. 9. (,*MU, ,OMEAR %!le&us lum#alis' *ste constituit !rin unirea ramurilor ,1),9 cu !artici!area unor filete nervoase din T15 si ,7. *ste situat in !artea !osterioar" a musc1iului !soas mare, inaintea a!ofizelor transverse lom#are, deci !oate fi afectat in fracturi ale ra1isului, !l"gi !enetrante. $" ramuri colaterale si terminale care la randul lor sunt scurte si lungi. Ramurile colaterale sunt re!rezentate de nervul ilio1i!ogastric, ilioing1inal, femurocutan, genitofemural cu teritoriu motor re!rezentat de musc1ii a#domenului si senzitiv de tegumentele fesei, regiune !u#iana si coa!sa %antero)lateral'. Ramurile terminale sunt nervul o#turator si nervul femural cu teritoriu motor musc1ii coa!sei si senzitiv tegumentele coa!sei si gam#ei %antero)medial'. 7. (,*MU, SACRA, %!le&us sacralis' *ste constituit !rin fuziunea trunc1iului lom#osacrat %,7),4' cu !rimele trei r"d"cini sacrate. n !lus, mai !rimeste un ram de la S7 ce se anastomozeaz" cu S4. Unii autori im!art !le&ul in dou" !"rTi: !le&ul sacral !ro!riu)zis %!le&us isc1iadicus' ce cu!rinde nervii ce se distri#uie mem#rului inferior si #azinului si !le&ul rusinos %S5, S9, S7 )!le&us !udendo1aemor1oidalis' din care !ornesc nervii ce merg la !erineu, organele genitale e&terne si viscerele !elvine unde se anastomozeaz" cu !le&ul 1i!ogastric. (rezint" ramuri colaterale si un ram terminal %nervul isc1iadic sau sciatic mare'. Ramurile colaterale includ nervi !entru musc1iul sfincter ani si levator ani, musc1ii #azinului, gluteal su!erior si inferior, nervul cutan !osterior al coa!sei. Nervul sciatic mare se divide in 5 ramuri terminale: nervul ti#ial %sciatic !o!liteu intern' si nervul fi#ular comun %sciatic !o!liteu e&tern'. 91 CURS ? Trunc1iul cere#ral. Nervi cranieni. Trunc1iul cere#ral !rimeste si integreaz" semnalele de la nivelul m"duvei s!in"rii si trimite semnale s!re cere#el si talamus.Se g"seste la intersecTia semnalelor de la m"duv", corte& si cere#el. ntervine in realizarea refle&elor ca!ului, oc1ilor si trunc1ului. Trunc1iul cere#ral este o unitate morfofuncTional" alc"tuit" din trei com!onente: #ul#, !unte si mezencefal. +aTa !osterioar" a trunc1iului este aco!erit" de cere#el, de care este legat !rin cele trei !erec1i de !edunculi cere#elosi. Toate aceste com!onente im!reun" cu cere#elul formeaz" creierul !osterior sau rom#encefalul. A. M"duva !reungit" % m"duva o#longata)#ul#ul ra1idian' ConTine nuclei care !rimesc semnale de la tracturile medulare, integreaz" informaTiile si trimite rezultate s!re cere#el, talamus. AlTi nuclei re!rezinta centrii care controleaz" diferite funcTii)cardiac", res!iratorie. Eul#ul !relungeste m"duva s!in"rii intinzandu)se de !rima verte#r" cervical" la !unte. ,imita dintre #ul# si m"duva s!in"rii este decusaTia !iramidal". Are o lungime medie de 5@)96cm, !rezentand o faT" anterolateral" si o faT" !osterioar". ,a nivelul faTei anterolaterale se descriu elemente to!ografice care re!rezint" o continuare a celor de la nivelul m"duvei. Median se afl" fisura median" anterioar", iar lateral sanTurile antero)laterale. Acestea delimiteaz" cu fisura median" anterioar" cordoanele anterioare ce !rezint" in !artea su!erioar" !iramidele #ul#are !rin care trec tracturile descendente )!iramidale, ce se incruciseaz" la acest nivel. ,ateral de sanTurile antero)laterale, mai e&act intre acestea si sanTurile !ostero)laterale se g"seste regiunea lateral" a #ul#ului im!ortant" !rin !rezenTa olivelor #ul#are care conTin nucleul olivar. $e asemenea la acest nivel se continu" cordoanele laterale medulare. +aTa !osterioar" ,a acest nivel se continu" sanTul median !osterior si sanTurile !osterolaterale, de la nivel m"duvei s!in"rii, intre care se formeaz" tracturile /oll si Eurdac1. Cordoanele !osterioare medulare continuate la nivelul #ul#ului se de!"rteaz" formand !edunculii cere#elosi inferiori !rin care trec tracturile s!inocere#eloase, vesti#ulocere#eloase si cere#elovesti#ulare. Structura intern" a #ul#ului ra1idian Ca si m"duva s!in"rii , #ul#ul are in structura sa su#stanT" al#a si su#stanT" cenusie. Su#stanTa al#") este organizat" su# form" de cordoane, delimitate asa cum am !rezentat anterior, re!rezentand o continuare a celor de la m"duv", si alc"tuite din tracturi ascendente si descendente. Tracturile ascendente sunt a&oni ai neuronilor /oll si Eurdac1, care continu" tracturile /oll si Eurdac1 de la nivelul m"duvei s!in"rii. Se g"sesc in cordonul !osterior. Tracturilor /oll si Eurdac1 li se adaug" tracturile s!inotalamice si s!inocere#eloase care au traseu !rin cordoanele anterioare si laterale, f"r" a se o!ri in #ul#, in drumul lor s!re talamus. Tracturile descendente sunt re!rezentate de tracturile !iramidale, cu origine la nivelul corte&ului cere#ral. *le au trseu !rin #ul# f"r" a se o!ri la acest nivel cu e&ce!Tia celor incrucisate care la nivelul decusaTiei !iramidale trec in !artea o!us". Tot traseu descendent au si tracturile ce a!arTin sistemului moto e&tra!iramidal, cu 95 originea in nuclei trunc1iului cere#ral: fasciculele ru#ros!inal, tectos!inal, vesti#ulos!inal, dar si fi#rele care fac leg"tura intre nuclei 1i!otalamici si nucleul dorsal al vagului , din #ul#. Su#stanTa cenusie H !"streaz" oarecum asezarea la interior, dar nu este com!act" datorit" fragment"rii de c"tre tracturile care urc" si co#oar", astfel c" a!are su# forma unor nuclei, care se im!art in: N nuclei somatomotori ) ec1ivalenTi ai neuronilor din coarnele anterioare si origine a fi#relor motorii din structura nervilor cranieni. N nuclei somatosenzitivi ) ec1ivalenTi ai neuronilor din coarnele !osterioare, si staTie !e traseul c"ilor sensitive care transmit sensi#ilitatea general" a ca!ului N nuclei visceromotori si viscerosenzitivi ) ec1ivalenTi ai neuronilor vegetative din coarnele laterale, re!rezint" originea fi#relor visceromotorii din com!onenTa nervilor cranieni, sau sunt staTii !e traseul fi#relor viscerosenzitive ale nervilor cranieni. N nuclei !ro!rii gracilis si cuneat ) care conTin al doilea neuron al tracturilor /oll si Eurdac1. Nucleul olivar re!rezint" originea tracturilor olivocere#eloase, avand !roiecTie in !aleocere#el. Tot de la acest nucleu !ornesc fi#re descendente care se continu" cu fascicule intersegmentare de lanivelul m"duvei s!in"rii. Nu se cunoaste cu e&actitate modul in care acest nucleu intervine in activitatea motorie, e&istand autori care susTin c" ar e&ista aferenTe de la nivel medular s!re acest nucleu, si de aici s!re cere#el, !rin intermediul !edunculilor cere#elosi inferiori2 nucleul vesti#ular care este considerat al doilea neuron !e traseul c"ii vesti#ulare. NUC,* EU,EAR N somatomotori: originea fi#relor nervilor cranieni M, M,M,M N somatosenzitivi : conTin al doilea neuron !entru fi#rele senzitiv ale nervului trigemen ). N visceromotori : originea fi#relor vegetative motorii ale nervilor cranieni M %nucleul salivator inferior' si M %nucleul dorsal al vagului' N viscerosenzitivi : conTin al doilea neuron !entru fi#rele senzitive ale nervilor .,M,M %nucleul tractului solitar' N !ro!rii : gracilis, cuneat, olivar, vesti#ular E. (untea lui .arolio )!rotu#eranta Se numeste asa !entru c" re!rezint" un loc de trecere !entru marea ma-oritatea a fi#relor care trec dins!re s!re m"duva s!in"rii si corte&. Ca si #ul#ul !rezinta o faT" antero)lateral" si o faT" !osterioar". $in motive didactice le vom !rezenta se!arat din !unctul de vedere al configuraTiei e&terioare. +aTa anterioar") este voluminous" si #r"zdat" de un sanT !rin care trece artera #asilar". Acest sanT este median si lateral de el se g"sesc !iramidele !ontine !rin care trec !iramidele !ontine. +i#rele transversale care intr" in alc"tuirea !unTii se adun" de o !arte si de alta a feTei anterioar" si formeaz" !edunculii cere#elosi mi-locii !rin care !untea este legat" de cere#el. +eTele laterale ) sunt formate din !edunculii cere#elosi mi-locii. +aTa !osterioar") forrmeaz" !odisul venticulului . si este m"rginit" lateral de !edunculii cere#elosi su!eriori. Structura intern" a !unTii Su#stanTa al#" este alc"tuit" din fascicule transversale s fascicule longitudinale. +i#rele transversale) trec !rin !edunculii cere#elosi mi-locii formand fascicule 99 groase si se dis!un in trei straturi : su!erficial, !rofund si intermediar. Aceste fi#re se im!art in: c"i de asociaTie cere#elo)cere#eloase care unesc emisferele cere#eloase su# forma unei lungi comisuri, care trece !rin !unte si !rin !edunculii cere#elosi mi-locii2 c"i !ontocere#eloase care fac !arte din c"ile motorii secundare cortico)!onto)cere#eloase. +i#re transversale cu origine acustic" sunt fi#re cu originea in nucleul co1lear !ontin , si care se termin" in cor!ul geniculat medial din metatalamus, du!" ce dau colaterale s!re coliculul cvadrigemen su!erior, !artici!and la realizarea unor refle&e acustice. +i#rele longitudinale a!arTin c"ilor senzitive sau motorii fiind re!rezentate de fascicule ascendente si descendente. +asciculele ascendente includ fascicule s!inotalamice, s!ino#ul#are si s!inocere#eloase, care au traseu ascendent s!re corte&. +asciculele descendente a!arTin c"ilor motorii !iramidale si c"ilor cortico!ontine, am#ele c"i motorii voluntare. Su#stanTa cenusie este format" din nuclei ec1ivalenTi, ca si cei ai #ul#ului, neuroilor medulari. ,a acestia se adaug" nuclei !ro!rii. $escrierea acestora se !oate face in funcTie de !oziTia lor in !unte, mai e&act in su#stanTa reticular", dar si du!" rolul lor in senzitii, motori, vegetative si !ro!rii, ra!ortat la nervii cranieni. NUC,* (ONTN N somatomotori : originea fi#relor motorii ale nervilor cranieni .,.,. N somatosenzitivi : nucleul !rinci!al senzitiv al nervului . 2 al doilea neuron al c"ii acustice)nucleul co1lear N vegetativi : nucleul salivator su!erior, nucleul lacrimal N !ro!rii : nucleii su#stanTei reticulate2 res!iratori2 cardiaci2 oliva su!erioar" C. Mezencefalul *ste eta-ul s!erior al trunc1iului cere#ral,format din !edunculii cere#rali, coliculii cvadrigemeni si ane&ele acestora. *ste delimitat inferior de sanTul !onto!eduncular, iar su!erior se continu" cu tracturile o!tice. +aTa anterioar" )este re!rezentat" de !edunculii cere#rali, alc"tuiTi din dou" fascicule de su#stanT" al#" ce conTin c"ile !iramidale im!reun" cu tracturile cortico!ontine. +aTa !osterioar" ) cu!rins" intre !ednculii cere#elosi su!eriori si e!italamus este format" din colinulii cvadrigemeni%su!eriori si inferiori', intre care !lon-eaz" glanda e!ifiz". n coliculii cvadrigemeni su!eriori se inc1id refle&ele auditive, si re!rezint" locul de unde vor !leca fi#re s!re cor!ii geniculaTi laterali din metatalams. +eTele laterale) sunt re!rezentate de sanTuri laterale care se!ar" !edunculii cere#rali. Structura intern" a mezencefalului O#servat in secTine transversal" se constat" e&istenTa trei eta-e. C!osterior)cu!rinde coliculii cvadrigemeni Canterior) cu!rinde !edunculii cere#rali si fasciculele care trec !rin acestia Cmi-lociu) re!rezentat de o mas" de su#stanT" cenusie in centru2 su#stanTa al#" !rin care trec tracturile ru#ros!inal, tectos!inal2 su#stanTa neagr" format" dintr)o mas" de celule nervoase ce au leg"tur" cu nucleii #azali fiind si constituent im!ortant al sistemului e&tra!iramidal. 97 Cnucleul rosu) format din su#stanTa reticulat" , !rimeste aferenTe de la corte& , fiind !e traseul c"ilor e&tra!iramidale, si de la cere#el. Trimite eferenTe s!re m"duva s!in"rii !rin fasciculul ru#ros!inal. Cnucleii motori ai nervilor cranieni si .. Nuclei mezencefalici N somatomotori: nucleul mezencefalic al trigemenuli %.' N somatosenzitivi: nucleii nervilor cranieni H oculomotor, tro1lear %,.' N vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului %' N !ro!rii: su#stanTa neagr"2 nucleul rosu2 coliculii cvadrigemeni Nervii cranieni sunt in numar de 15 !erec1i, cu originea a!arent" si real" in encefal. Se gru!eaz" in nervi senzitivi: , , ., motori: , ., ., M si M si micsti:., ., M, M. Originea real" a nervilor motori este in nucleii motori ai trunc1iului cere#ral, iar !entru nervii senzitivi in ganglionii omologi celor s!inali. Originea a!arent" este la diferite nivele ale trunc1iului cere#ral. *&ce!tand nervul olfactiv si o!tic, restul nervilor cranieni isi au originea a!arent" in trunc1iul cere#ral. nce!and din !artea ventral" a encefalului, nervii cranieni sunt urm"torii: olfactivul %!erec1ea ', o!ticul %!erec1ea ', oculomotor comun %!erec1ea ', tro1learul sau !ateticul %!erec1ea .', trigemenul %!erec1ea .', a#ductus sau oculomotor e&tern %!erec1ea .', facialul %!erec1ea .', acustico)vesti#ularul %!erec1ea .', gloso)faringianul %!erec1ea M', !neumogastricul sau vagul %!erec1ea M', accesorul %!erec1ea M', 1i!oglosul %!erec1ea M'. n alc"tuirea nervilor cranieni intalnim diferite ti!uri funcTionale de fi#re nervoase2 s!re deose#ire de nervii s!inali unii nervi cranieni conTin numai un ti! de fi#r" nervoas". Cele dou" ti!uri de nervi se mai deose#esc si !rin dezvoltarea ontogenetic", !rin ra!orturile cu organele de simT si !rin fa!tul c" nervii cranieni inerveaz" structurile derivate din regiunea viscero)#ra1ial". Nervul olfactiv %!erec1ea ' isi are originea in mucoasa !ituitar" unde se g"seste !rimul neuron olfactiv2 a&onii acestui neuron str"#at lama ciuruit" a osului etmoid si !"trund in #ul#ul olfactiv, unde fac sina!s" cu celulele mitrale %al ) lea neuron olfactiv'. Nervul o!tic %!erec1ea ' isi are originea in retin", unde se g"sesc !rimii doi neuroni: celulele #i!olare si celulele multi!olare2 a&onii acestora din urm", !"r"sind glo#ii oculari, formeaz" nervii o!tici, care se incruciseaz" formand c1iasma o!tic". n continuare, tracturile o!tice, conduc e&citaTiile o!tice c"tre scoarT", du!" ce au f"cut un releu in cor!ii geniculaTi laterali. Nervul oculomotor comun %!erec1ea ' isi are originea real" in !edunculii cere#rali, iar fi#rele vegetative !arasim!atice, care inerveaz" musc1ii netezi constrictori si irisul isi au originea in nucleul lui *ddinger)Oest!1al din mezencefal. A!arent, nervul isi are originea in fosa inter!eduncular" de !e faTa ventral" a mezencefalului, du!" care !"trunde in or#it". nerveaz" motor musc1iul ridic"tor al !leoa!ei su!erioare, dre!tul intern, dre!tul su!erior si inferior, !recum si o#licul mic al glo#ului ocular. ,eziunile sale au dre!t consecinT" devierea lateral" a glo#ului ocular %stra#ismul e&tern'. +i#rele vegetative, inerveaz" !arasim!atic musc1ii intrinseci ai glo#ului ocular: musc1ii ciliar si sfinterul !u!ilei. Nervul tro1lear %!erec1ea .' isi are originea a!arent" !e faTa dorsal" a mezencefalului imediat su# tu#erculul cvadrigemen2 originea real" se afl" intr) un 94 nucleu din calota !eduncular". +i#rele celor doi nervi se incruciseaz", a!oi !"rund in cavitatea or#itar" si inerveaz" musc1iul marele o#lic al glo#ului ocular. Nervul trigemen %!erec1ea .' este mi&t, avand o com!onent" motorie si una senzitiv". +i#rele motorii alc"tuiesc nervul masticator, care inerveaz" musc1ii motori ai mandi#ulei, o !arte din musc1ii deglutiTiei si musc1iul tensor al tim!anului. Originea a!arent" este !e faTa ventral" a !rotu#eranTei si cea real" in nucleul masticator al !unTii. +i#rele senzitive isi au originea in ganglionul lui /assel2 a&onii acestor celule !"trund din !unte al"turi de nervul masticator si fac sina!s" in nucelul senzitiv al trigemenului din !unte. $endritele neuronilor din ganglionul lui /assel culeg sensi#ilitatea dintr)o vast" regiune a craniului visceral, formand trei ramuri nervoase: nervul oftalmic, nervul ma&ilar si nervul mandi#ular. Nervul oftalmic culege sensi#ilitatea din regiunea mucoasei nazale, a irisului, a corneii, a con-unctivei oc1ilor si de la tegumentele regiunii frontale si glandei lacrimale. Nervul ma&ilar, du!" ce iese din craniu !rin gaura rotund", !"trunde in fosa !terigo)!alatin" si se distri#uie tegumentelor regiunii tem!orale, malare, !leoa!ei inferioare, foselor nazale, #uzei su!erioare, !recum si dinTilor ma&ilarului su!erior. Nervul mandi#ular du!" ce iese din craniu !rin gaura oval", !rimeste cateva fi#re de la ganglionul vegetativ o!tic si se anga-eaz" in canalul mandi#ular. Culege sensi#ilitatea de la glanda !arotid", !avilionul urec1ii, #"r#ie si de la dinTii ma&ilarului inferior. O ramificaTie a nervului mandi#ular este nervul lingual care culege sensi#ilitatea de la mucoasa lim#ii %cele dou" treimi anterioare', glanda su#ma&ilar", su#lingual" si amigdala !alatin". Nervul a#ducens %!erec1ea .' este motor si inerveaz" musc1iul dre!t lateral al glo#ului ocular2 leziunile sale dau stra#ismul intern %a&ul sagital al oc1iului este deviat medial'. Originea a!arent" este in sanTul #ul#o!ontin, iar cea real" in trunc1iul cere#ral la nivelul ventriculului .. Nervul facial %!erec1ea .' conTine fi#re motorii, senzitive si vegetative. Originea a!arent" este in sanTul #ul#o!ontin, iar cea real", !entru !artea motorie in nucleul motor al facialului, !entru cea vegetativ" in nucleul salivar su!erior, am#ii in !unte, iar !entru fi#rele senzitive in ganglionul geniculat situat !e traiectul nervului. Nervul facial str"#ate !rintr)n canal stramt si cotit stanca tem!oralului, iesind din craniu la #aza a!ofizei stiloide, !rin gaura stilomastoidian". Ramurile motorii inerveaz" musc1ii mimicii, musc1iul stilo1ioidian si musc1iul sc"riTei. Cele senzitive constituie c"i aferente gustative !entru cele dou" treimi anterioare ale mucoasei linguale, iar fi#rele vegetative asigur" inervaTia !arasim!atic" a glandelor su#linguale si su#ma&ilare. .ecin"tatea acestui nerv la nivelul stancii tem!oralului cu urec1ea mi-locie si celulele mastoidiene, !recum si canalul stramt si cotit intraosos, creaz" !osi#ilitatea lez"rii sale in afecTiunile urec1ii2 de asemenea, e&!unerea !relungit" la frig !oate !roduce leziuni ale trunc1iului facialului in conductul intraosos. ,eziunile facialului se manifest" !rin !aralizia musc1ilor mimicii cu asimetria facial", greutate sau im!osi#ilitatea inc1iderii !leoa!elor, a fluieratului, su!tului si uneori a vor#irii. Nervul acustico)vesti#ular %!erec1ea .' este com!us din dou" categorii de fi#re: acustice si vesti#ulare2 cele acustice sunt c"i auditive, iar cele vesti#ulare c"i ale ec1ili#rului cor!ului. Originea a!arent" este in sanTul #ul#o!ontin, in vecin"tatea nervului facial. Originea real" !entru nervul acustic este in ganglionul lui Corti din melc2 dendritele neuronilor din acest ganglion culeg e&citaTiile acustice de la celulele senzoriale ale organului lui Corti din urec1ea intern", iar a&onii transmit informaTiile nucleilor co1leari, ventrali si dorsali din #ul#. Nervul vesti#ular isi are originea real" in ganglionul lui Scar!a situat in conductul auditiv intern din stanca tem!oralului2 dendritele neuronilor s"i culeg e&citaTiile de la celulele rece!toare ale canalelor semicirculare, utriculei si saculei, iar a&onii le transmit nucleilor vesti#ulari, situaTi in !lanseul ventricolului .. $e la nucleii #ul#ari, c"ile vesti#ulare si acustice au un drum deose#it, ele vor fi descrise in ca!itolul des!re analizatori. 9? Nervul gloso)faringian %!erec1ea M' are originea a!arent" in sanTul antero)lateral al #ul#ului, ina!oia olivei. $u!" ce iese din craniu !rin orificiul venei -ugulare, co#oar" la #aza lim#ii si d" ramuri motorii !entru musculatura faringelui, ramuri senzitive !entru treimea !osterioare a mucoasei linguale si ramuri vegetative !entru glanda !arotid". Originea real" a fi#relor motorii este nucleul am#iguu din #ul#. +i#rele senzitive isi au originea real" in ganglionul !ietros situat !e stanca tem!oralului2 a&onii neuronilor acestui ganglion conduc e&citaTiile !rimite de la lim#", in nucleul solitar din #ul#. +i#rele vegetative isi au originea in nucleul salivar inferior din #ul#. Nervul !neumogastric %vag', %!erec1ea M' este com!us din fi#re motorii senzitive si vegetative !arasim!atice. +i#rele motorii isi au originea real" in nucleul am#iguu din #ul#2 cele senzitive intr)un ganglion situat su# orificiul -ugular !e traiectul nervului vag, de unde a&onii neuronilor acestui ganglion le conduc la nucleul solitar din #ul#2 fi#rele vegetative isi au originea in nucleul dorsal al vagului din #ul#. Nervul vag este cel mai lung nerv cranian, trimite ramificaTii la nivelul gatului, toracelui si a#domenului. Originea sa a!arent" este in sanTul retroolivar al #ul#ului2 iese din craniu !rin orificiul venei -ugulare, str"#ate regiunea cervical", toracic" si du!" ce !"trunde in a#domen se termin" a!arent in ganglionii semilunari ai !le&ului solar. (rinci!alele ramuri ale nervului vag sunt: nervii laringeu su!erior si inferior, care asigur" inervaTia senzitiv" a mucoasei laringelui si inerveaz" motor musc1ii corzilor vocale2 nervii cardiaci, care im!reun" cu ramuri din sim!atic formeaz" !le&ul cardiac2 ramuri !ulmonare, esofagiene si !ericardice. n a#domen d" ramuri gastrice, 1e!atice, !ancreatice, s!lenice, -e-unoileale si colice. .agul inerveaz" motor v"lul !alatin, o !arte din musc1ii faringelui si laringele2 senzitiv el culege sensi#ilitatea de la !avilionul urec1ii, laringe, esofag, stomac, a!arat res!irator si inim". +i#rele vegetative ale vagului asigur" inervaTia !arasim!atic" a laringelui, tra1eii, #ron1iilor, !l"manilor, inimii, esofagului, stomacului, ficatului, !ancreasului, s!linei, intestinului su#Tire si o !arte din intestinul gros. Nervul accesor sau s!inal %!erec1ea M' este un nerv motor cu originea real" in nucleul am#iguu din #ul#. A!arent el are o serie de ramuri care ies din m"duva cervical", iar altele din #ul#, su# nervul vag. nerveaz" motor musc1ii tra!ez si sternocleidomastoidian. Nervul 1i!oglos %!erec1ea M' este un nerv e&clusiv motor, !entru musculatura lim#ii. Are originea real" in #ul#, iar cea a!arent" in sanTul !reolivar al #ul#ului. ese din craniu !rintr)un orificiu situat lang" condilii occi!italului si inerveaz" musc1ii lim#ii si o !arte din musc1ii 1ioidieni. 93 CURS 3 Cere#el, diencefal, scoarta cere#rala Re!rezinta !orTiunea cea mai mare a creierului !osterior. *ste situat !osterior faT" de trunc1iul cere#ral, iar !orTiunea sa median" re!rezint" !eretele ventriculului !atru !e care il delimiteaz" im!ren" cu trunc1iul cere#ral. Are as!ectul unei #enzi mediane numit" vermis de care se !rind cele dou" emisfere cere#eloase. (rezinta o faT" su!erioar", o faT" inferioar", o faT" anterioar" si una !osterioar". ,eg"tura cere#elului cu trunc1iul cere#ral se realizeaz" !rin cele trei !erec1i de !edunculi cere#elosi ) su!eriori, mi-locii si inferiori. Acesti !edunculi conTin fi#re ce a!arTin su#stanTei al#e si !rin care cere#elul !rimeste aferenTele si trimite eferenTele. Structura intern" a cere#elului Se o#serv" su#stanTa cenusie , care se g"seste la su!rafaT", formand corte&ul cere#elos, dar si su# forma unei mase inde!endente situat" in interior. Corte&ul cere#elos are as!ect foliat cu structur" uniform" avand trei !"turi celulare: !"tura molecular" alc"tuit din fi#re nervoase amielinice si celule nervoase2 !"tura ganglionar" format" din celule nervoase (ur=in-e, caracteristice cere#elului2 !"tura granular" alc"tuit" din celule nervoase mici si foarte multe fi#re nervoase care intr" in su#stanTa al#". Masa inde!endent" de su#stanT" cenusie este format" din !atru nuclei: nucleul dinTat de la care !ornesc fi#rele cere#eloolivare2 nucleul fastigial ) re!rezint" cone&iunea fasciculului vesti#ulocere#elos cu cere#elovesti#ular2 nucleul glo#os si nucleul em#oliform. Su#stanTa al#") este alc"tutit" din fi#re mielinizate, a&oni ai celulelor nervoase din su#stanTa cenusie dar si alte fascicule aferente si eferente. Su#stanTa al#" se im!arte in fi#re !ro!rii si fi#re de !roiecTie. +ilogenetic cere#elul are trei !orTiuni: ar1icere#elul cu rol in orientarea s!aTial". ,eziunea sa determin" mersul e#rios, astazie, verti-, a#senTa r"s!unsului la misc"ri de rotaTie sau la stimularea termic" a la#irintului. (aleocere#elul controleaz" musc1ii antigravitaTionali ai cor!ului, musc1ii de susTinere, de la care !leac" im!ulsurile venite !rin fascicule s!inocere#eloase, a-unse la nucleul glo#os a!oi la nucleul rosu si in final la corte&. Neocere#elul) este !orTiunea cea mai tan"r" care acTioneaz" ca o fran" asu!ra misc"rilor voluntare, in s!ecial asu!ra celor care cer o activitate de control si o!rire cum ar fi misc"rile fine e&ecutate de man". (lecand de la anatomia cere#elului si leg"turile anatomice ale acestuia cu celelalte structuri ale nevra&ului, o#serv"m c" cere#elul se g"seste atat !e c"ile senzitive cat si !e c"ile motorii. Stimulii e&teroce!tivi im!reuna cu informatiile culese de rece!torii analizatorului vesti#ular a-ung la cere#el. $esi !rimeste multi!le aferente, cere#elul nu re!rezinta sediul nici unei eferente s!re motoneuronii medulari, constituindu) se ca un element de !rotectie a motoneuronilor in ra!ort cu eferentele !rovenite de la centrii su!eriori. (rotectia se realizeaza !rin #locarea im!ulsurilor senzitivosenzoriale care activeaza su#stanta reticulata. Rot1Jell realizeaza o sc1ema a functiei cere#elului astfel: 1' ca PP a!arat de tim!PP ) in care cere#elul intervine o!rind miscarea , gQndita si comandata de corte&, in momentul si locul dorit. 5' ca PPa!arat de invatarePP ) in care cere#elul isi !erfectioneaza sina!sele, datorita re!etarii in tim! a aferentelor si eferentelor in care acesta este im!licat, 9@ ceea ce !ermite invatarea miscarii, astfel incQt eferentele ce urmeaza a fi declansate au nevoie de un numar mai mic de aferente. 9' ca PPa!arat coordonatorPP ) care sta la #aza o#tinerii a#ilitatilor si !rin care miscarile articulare se integreaza in lanturile cinematice. $*NC*+A,U, Com!onenta cea mai im!ortant" este talamusul alc"tuit din dou" mase nucleare mari, al c"rui rol este acela de corelaTie a im!ulsurilor senzoriale, funcTionand ca o staTie !entru calea sensorial" s!re corte&. Caudal de talamus se g"sesc dou" !"rTi laterale care formeaz" cor!ii geniculaTi laterali si mediali %metatalamusul'. ,a e&tremitatea !osterioar" in !orTiunile invecinate !"rTilor laterale se g"seste e!italamusul alc"tuit din mai multe formaTiuni nerovase si de glanda e!ifiz". n regiunea su#talamic" se afl" 1i!otalamusul alc"tuit din structuri nervoase care deTin leg"turi cu tracturile o!tice si cu sistemul lim#ic, re!rezentand centrul de integrare al activit"Tii vegetative. Talamusul re!rezint" structura esenTial" !entru !erce!erea unor senzaTii. (rezinta mai multe feTe conve&a ) medial"2 lateral"2 su!erioar", la nivelul c"reia se g"sesc !le&urile coroide cu rol in secreTia lic1idului cefalora1idian2 inferioar" 2 anterioar" 2 !osterioar". Structura intern" a talamusului . n structura acestuia !redomin" su#stanTa cenusie dar su!rafaTa este aco!erit" cu su#stanT" al#", ca si faTa lateral". (rin intermediul unei lame de su#stanT" al#", su#stanTa cenusie este fragmentat" in a!ro&imativ ?6 de nuclei, asezaTi in urm"toarele gru!e : Cone&iunile talamusului se realizeaz" !rin aferenTe si eferenTele sale cu toate structurile nevra&ului. Astfel datorita legaturilor cu cu 1i!otalamusul, trunc1iul cere#ral si a!roa!e toate !"rTile corte&ului cere#ral, !rimeste aferenTe ale tuturor sensi#ilit"Tilor e&teroce!tive, !ro!rioce!tive, visceral". $in !unct de vedere funcTional talamusul este cea mai im!ortant" zon" de integrare a nevra&ului !entru c" aici vin toate informaTiile de la rece!torii somatici, s!la1nici, de la a!aratul vizual. ,a acest nivel toate aceste informaTii sunt !use in leg"tur" unele cu celelalte, corelaTia fiind sim!l" dar cu !osi#ilitatea de a se constientiza, mai ales !entru sensi#ilit"Tile #anale cum este durerea, aceasta r"manand activa c1iar si in a#senTa leg"turii talamusului cu corte&ul. $e asemenea !rin leg"turile nucleului medial cu 1i!otalamusul a-ung la corte& informaTiile viscerale si astfel activitatea visceral" a-unge s" fie controlat" de la nivel cortical 2 controlul se e&ercita asu!ra reacTiilor emoTionale si instinctive generate de aferenTele viscerale. Metatalamusul este o structur" im!ortant" !rin cor!ii geniculaTi ce contin al treilea neuron !entru c"ile auditive si vizuale. Cor!ul geniculat medial conTine al treilea neuron al c"ii auditive si este locul de la care !leac" fi#re s!re corte&ul tem!oral, iar cor!ul geniculat lateral !rimeste fi#re din tractul o!tic, are leg"turi cu coliculii cvadrigemeni su!eriori si trimite fi#re la corte&ul occi!ital. *!italamusul este alc"tuit din nuclei, comisura al#" si glanda !ineal" . Ai!otalamusul re!rezinta sediul mecanismelor integrative cu rol in reglarea funcTiilor vitale ale organismului. *ste alc"tuit din !atru gru!uri de nuclei: N gru!ul anterior N gru!ul medial)ventromedial si dorsomedial N gru!ul lateral N gru!ul !osterior /ru!ul anterior si !osterior conTin centrii termoregl"rii )cel anterior centrul termolizei, iar cel !osterior centrul termogenezei. 98 Nucleii 1i!otalamici de integrare !arasim!atica secreta neuro1ormoni %A$A Fvaso!resina si ocitocina' care se de!oziteaza in 1i!ofiza !osterioara !rin intermediul tractului 1i!otalamo1i!ofizar. Nucleii 1i!otalamici de integrare sim!atica secreta 1ormoni numiti factori de eli#erareFin1i#are !entru secretia adeno1i!ofizei. Acesti 1ormoni a-ung la adeno1i!ofiza !rin intermediul sistemului circulator !ort 1i!otalamo1i!ofizar (o!a) +ielding. Tractul 1i!otalamo)1i!ofizar im!reuna cu sistemul !ort formeaza ti-a !ituitara. Ai!otalamusul !rin cone&iunile sale re!rezint" centrul 1omeostaziei, !rimind informaTii de la organele interne si talamus, venite !e calea sistemului nervos autonom. Situat intre sistemul endocrin si sistemul nervos 1i!otalamusul !rimeste si transmite informaTii c"tre sistemul endocrin, controlandu)l. Ceea ce este sigur este fa!tul c" 1i!otalamusul, !rin centrii s"i, asigur" !rin mecanisme de feed#ac= negativ reglarea tem!eraturii cor!ului, reglarea !resiunii osmotice, a!ortul alimentar si 1idric %senzatii de foame, sete', a functiilor res!iratorii, cardiovasculare, se&uale . (rin leg"turile sale cu sistemul endocrin, 1i!otalamusul !artici!" la reglarea activit"Tii endocrine, reglarea meta#olismului intermediar si 1idric. m!reun" cu sistemul lim#ic !artici!" la integrarea funcTiilor vegetative, la generarea r"s!unsului fiziologic emoTional care insoTeste manifest"rile vegetative, intervenind astfel in starile emotionale, de com!ortament si de stres. NUC,* EA0A, SituaTi in interiorul sau la #aza emisferelor cere#rale,asa cum consider" unii autori, sunt dou" !erec1i de nuclei, cunoscuTi si su# numele de cor!i striaTi. Marea ma-oritate a neuroanatomistilor i consider" alc"tuiTi din nucleul caudat !utamen, amigadaloid, glo#us !allidus si consider" c" sunt conectaTi cu nuclei su#talamici, cum sunt su#stanTa neagr" si nucleul rosu. Cone&iunile cor!ilor striaTi se realizeaz" !rin care fi#re aferente si eferente. +i#rele aferente a-ung la nucleii #azali venind de la talamus, aceasta fiind !ro#a#il calea !rin care a-ung informaTiile de la corte&. +i#rele eferente ies din nuclei #azali si a-ung la talamus, 1i!otalamus si nucleul rosu. +uncTional nucleii #azali se inter!un !e c"ile olfactive, iar !rin fi#rele eferente sta#ilesc leg"turi cu centrii motori din trunc1iul cere#ral si m"duva s!in"rii. ,eg"tura cu c"ile olfactive are im!ortanT" , mai ales la animale in realizarea misc"rii. Rolul s"u in controlul tonusului muscular, datorit" leg"turii cu nucleul rosu, a fost dovedit e&!erimental, !rin e&tir!are, ceea ce a dus la rigiditate 1i!ertonie si tremor. Acestea !ledeaz" !entru rolul cor!ului striat in activitatea motorie. *MS+*R*,* C*R*ERA,* *misferele cere#rale ca !arte a encefalului re!rezint" segmentul sistemului nervos central care menTine starea de constienT". Al"turi de talamus, care !artici!" la integrarea sensi#ilit"Tii s!ecifice, emisferele cere#rale sunt cele care iniTiaz" miscarea, fiind !rocesorul central. +iecare emisfer" cere#ral" are !atru lo#i ) frontal, !arietal, occi!ital si tem!oral, situate in dre!tul masivelor osoase cores!unz"toare, f"r" ins" a e&ista o intindere atat de !recis", im!"rTirea fiind mai mult conveTional". +iecare lo# este o unitatea funcTional", care !rimeste semnale si trimite semnale s!re diverse alte eta-e ale sistemului nervos central. Cele dou" emisfere cere#rale sunt legate intre ele !rin structuri de su#stanT" al#")cor!ul calos si comisura al#". +iecare emisfer" are : 76 N o faT" lateral", care vine in ra!ort cu calota cranian" N o faT" median" situat" sagital N o faTa inferioar" care este in ra!ort cu #aza craniului *misferele !rezinta un !ol anterior %frontal' si unul !osterior %occi!ital', iar !e su!rafaTa lor e&ista numeroase scizuri, unele mai adanci altele mai !uTin adanci, cu rol de a se!ara lo#ii si ariile corticale. Su!rafaTa neregulat" a emisferelor cere#rale se datoreaz" cresterii inegale a unor teritorii din scoarTa cere#ral" si dis!ro!orTionalit"Tii dintre dezvoltarea funcTional" si ca!acitatea cutiei craniene. +aTa lateral" a emisferelor cere#rale. $escriem in continuare cele mai im!ortante sanTuri de !e su!rafaTa emisferelor cere#rale: N fisura cere#ral" lateral" % sanTul S<lvius') des!arte lo#ul frontal de cel tem!oral. N sanTul central %Rolando' ) formeaz" limita !osterioar" a lo#ului frontal, fiind cu!rins" intre fisura longitudinal" si fisura cere#ral" lateral" N sanTul !arietoocci!ital ) des!arte lo#ul !arietal de lo#ul occi!ital N sanTul cor!ului calos se g"seste !e faTa median" a emisferelor cere#rale, !aralel cu cor!ul calos N sanTul calcarin se afl" !e faTa median" intre !olul !osterior al emisferei cere#rale si sanTul !arietoocci!ital ,o#ul tem!oral)se afl" su# sanTul S<lvius si este im!"rTit in trei circumvoluTii !rin intermediul a dou" sanTuri ) tem!oral su!erior si tem!oral inferior. Cele trei circumvoluTii sunt: circumvoluTia tem!oral" su!erioar", inferioar" si mi-locie2 cea su!erioar" g"zduieste centrii auditivi. ,o#ul !arietal) este cu!rins intre sanTul central si sanTul !arietoocci!ital. (rezint" !e su!rafaTa sa dou" sanTuri care delimiteaz" astfel lo#ul !arietal su!erior si inferior, dar si circumvoluTia !ostcentral" care g"zduieste centrii su!eriori ai sensi#ilit"Tii somatice. ,o#ul occi!ital H este situat intre sanTul !arietoocci!ital si incizura !reocci!ital". *l este #r"zdat de mai multe sanTuri si este zona de !roiecTie a aferenTelor vizuale. +aTa medial" a emisferelor cere#rale. Cel mai im!ortant si vizi#il element de !e aceast" faT" este cor!ul calos sau comisura mare, care are o e&tremitate anterioar", un trunc1i si o e&tremitate !osterioar". (artea !osterioar" a feTei mediale !rezint"o zon" !eriferic" si una central", destinate leg"turii cu nucleul anterior al talamusului !rin c"i aferente si eferente. +aTa inferioar" a emisferei cere#rale (rezint" o !orTiune anterioar" ce cores!unde regiunii or#itare si o !orTiune !osterioar" care formeaz" asa numitul lo# tem!oro)occi!ital. +aTa inferioar" este #r"zdat" de numeroase sanTuri care delimiteaz" circumvoluTii cere#rale. Structura emisferelor cere#rale este asemanatoare cu a celorlalte eta-e ale nevra&ului fiind alc"tuite din su#stanT" cenusie asezat" la e&terior si su#stanT" al#" asezat" la interior. Su#stanTa cenusie formeaza scoarTa cere#ral". Celulele nervoase ale scoarTei cere#rale au o marie varietate in ceea ce !riveste m"rimea, forma, modul de 71 com!ortare a a&onilor si dendritelor. (e toat" intinderea ei scoarTa cere#ral" este alc"tuit" din mai multe straturi de celule Stratul molecular este format din fi#re mielinice !aralele cu su!rafaTa, celule nerovase mici cu a&oni scurTi si num"r varia#il de dendrite. Stratul granular e&tern ) are celule granulare de ti!ul nucleilor de asociaTie. Stratul !iramidal e&tern ) conTine celule !iramidale distanTate intre ele,conectate !rin dendrite la celulele stratului molecular,iar a&onii intr" in su#stanTa al#". Stratul granular intern ) este alc"tuit din celule mici stelate care au eventuale cone&iuni cu celulele stratului !iramidal. Stratul !iramidal intern %ganglionar' ) este format din celule !iramidale gigante Eetz. Stratul multiform %!olimorf' ) este com!us din celule fusiforme ai c"ror a&oni a-ung in su#stanTa al#" a emisferelor cere#rale,iar dendritele a-ung s!re su!rafaTa scoarTei, s!re stratul molecular. n funcTie de dis!oziTia straturilor a!ar trei ti!uri de structuri corticale: (aleocorte&ul, la care straturile se intre!"trund, re!rezint" sectorul olfactiv al scoarTei cere#rale si cu!rinde formaTiuni situate !e faTa or#itar" a lo#ului frontal, tracturi olfactive care au un traiect sinuos si formeaz" #ul#ii olfactivi, alc"tuiTi din mai multe !"turi de celule si fi#re nervoase. ,a nivelul #ul#ilor olfactivi se g"seste al doilea neuron al c"ii olfactive ) celulele mitrale. A&onii acestor celule alc"tuiesc tracturile olfactive care a-ung la nivelul ar1icorte&ului, e&!licandu)se astfel a!ariTia, !e cale refle&" a unor manifest"ri generale vegetative in cazul stimul"rii zonelor olfactive. Ar1icorte&ul ) sau 1i!ocam!ul) este alc"tuit din formaTiuni inelare situate in -urul fiec"rei emisfere. Ai!ocam!ul este cea mai !rimitiv" structur", avand numai trei straturi. Aceste zone !rimesc aferenTe de la !aleocorte&, neocorte& si 1i!otalamus. *ferenTele !ornite de la acest nivel a-ung la 1i!otalamus. Aceste doua formatiuni formeaza sistemul lim#ic, cea mai vec1e formatiune filogenetica a emisferelor cere#rale. Sistemul lim#ic include corte&ul or#itofrontal, 1i!ocam!ul, girusul !ara1i!ocam!ic, girusul cingulae, girusul dintat, cor!ul amigdaloid, aria se!tala, 1i!otalamusul, unii nuclei din talamus. *l are influenta asu!ra celor !atru nivele de ierar1izare ale com!ortamentului: nivelul 1) starea de alerta asu!ra mediului e&tern si intern nivelul 5) instinctele inascute % foamea, setea, termoreglarea, invatarea, memoria' nivelul 9) conce!te a#stracte ver#ale sau ale entitatilor cantitative nivelul 7) e&!resii ale vietii sociale, !ersonalitate, stil de viata, o!inii ,egat de activitatea motorie sistemul lim#ic intervine in !rogramarea si strategia miscarii, coordonarea miscarii ca intensitate, tim!, secventialitate. Neocorte&ul ) re!rezint" o asociere de zone motorii cu zone de rece!Tie !entru integrarea sensi#ilit"Tii. . 0onele motorii ) neocorte&ul motor ) cu!rind circumvoluTia !recentral" din lo#ul !arietal, format" din celule !iramidale Eetz. *&!erimental s)a demonstrat c" aceast" zon" controleaz" misc"rile voluntare ale 1emicor!ului o!us. n !orTiunea !osterioar" a zonei !recentrale este destinat" misc"rilor voluntare individuale. Aceste zone se numesc zone motorii sau, mai correct, zone !si1o)motorii. $e la acest nivel !ornesc din celulele Eetz c"ile !iramidale ) cortico#ul#are si 75 corticos!inale. (roiecTia la acest nivel a zonei de la care !ornesc aceste c"i, o re!rezint" a su!rafaTa care cores!unde su!rafeTei cor!ului si in care fiecare segment al cor!ului are o re!rezentare in ordine invers", ca!ul s!re sanTul S<lvius, mem#rele su!erioare, trunc1iul,mem#rele inferioare. Re!rezentarea se numeste 1omunculus motor. *&!licaTia acestei asez"ri este dat" de considerente de ordin em#riologic. Su!rafetele cores!unzatoare regiunilor motorii nu sunt cores!unz"toare m"rimii segmentului, im!ortant" fiind valoarea funcTional" a regiunii res!ective, astfel c" re!rezentarea cea mai larg" o au segmentele care !rezint" !osi#ilit"Tii mari de miscare, mai ales misc"ri de fineTe. Res!ectand aceste criterii mana, faTa, lim#a au re!rezentarea cea mai mare. Regiunile motilit"Tii involuntare cores!und ariilor e&tra!iramidale, cu centrii situaTi in corte&ul !arietal, occi!ital si tem!oral. +i#rele care !leac" din aceste zone se al"tur" celor care isi au originea in trunc1iul cere#ral. +i#rele e&tra!iramidale care !leac" de la nivel cortical insoTesc fi#rele !iramidale, se o!resc in su#stanTa reticulat" din !unte sau din #ul#, !rin intermediul c"rora se modific" activitatea m"duvei si astfel desc"rc"rile de la m"duva s!in"rii s!re !eriferie sunt stimulate sau in1i#ate. . 0onele de rece!Tie ) neocorte&ul rece!tor ) este zona sensi#ilit"Tii, care se g"seste in girul !ostcentral din lo#ul !arietal. ,o#ul !arietal este o zon" de corelaTii a informaTiilor senzoriale legate de sensi#ilitatea somatic", auditiv" si vizual". (rin activitatea sa se o#Tine si se reTine recunoasterea !recis" a o#iectelor odat" cu sta#ilirea insemn"t"Tii lor. *ste ceea ce se numeste, in neurologie, stereognozie, element care face !arte din o#iectivele recu!er"rii !rin mi-loace =inetice. 0ona !ostcentral" din lo#ul !arietal are o !orTiune anterioar" care !rimeste aferenTe de la talamus !rimind astfel toate fi#rele sensi#ilit"Tii somatice)e&teroce!tiv" si !ro!rioce!tiv". (artea !osterioar" acestei zone este cea care ra!orteaz" aferenTele !rimite la vec1ea e&!erienT" si in acest fel este !osi#il" evaluarea si discriminarea aferenTelor. (roiecTia zonelor sensi#ilit"Tii somatice se face su# forma 1omunculusului senzitiv re!rezentarea res!ectand aceleasi criterii !e care le res!ect" si re!rezentarea motorie. Aria somatosenzitiv" a cor!ului este divizat" intr)o arie a sensi#ilit"Tii generale cor!ului, !e faTa intern" a emisferelor cere#rale si o arie a sensi#ilit "Tii segmentare. Cam!urile corticale ale lim#a-ului. ,im#a-ul !resu!une intrarea in acTiune a unor mecanisme de emitere %misc"ri manifestate su# forma sunetelor' si mecanism de rece!Tie %vederea)inter!retarea formelor imaginilor scrisului, la care se adaug" auzul ) inter!retarea vocii si zgomotelor'. 0onele de e&!resie ver#al" sunt: N girul al doilea frontal)!entru scris. ,ezarea sa determin" agrafia. N girul al treilea frontal)!entru vor#ire. ,ezarea sa determin" anartrie. N !rimul gir tem!ora l) !entru rece!Tia vor#irii %vocii' ) lezarea determina" surditatea ver#al"2 acelasi gir este destinat inTelegerii vor#irii, lezarea sa determina cecitatea ver#al". Su#stanTa al#" a emisferelor cere#rale) (e secTiune, zona central" a su#stanTei al#e a!are ca o zon" oval" in -urul c"reia se afl" o margine sinuous" re!rezentat" de su#stanTa cenusie. Su#stanTa al#" este alc"tuit" din fi#re cu mielin" de diferite m"rimi, care se !ot im!"rTi , du!" direcTie si du!" leg"turile lor in trei sisteme: 1. fi#re comisurale, care fac leg"tura dintre cele dou" emisfere 5. fi#re de asociaTie, ce unesc diverse zone corticale ale aceleasi emisfere 9. fi#re de !roiecTie care fac leg"tura corte&ului cere#ral cu trunc1iul cere#ral si cu m"duva s!in"rii. 79 CURS @ Ca!ul, gatul si trunc1iul: regiuni to!ografice, factori ososi, musculari, articulari, nervosi, vasculari. CA(U,) factori to!ografici Re!rezinta segmentul cel mai inalt al cor!ului uman. *l se s!ri-ina !rin intermediul gatului !e trunc1i. Are o im!ortanta deose#ita datorita formatiunilor si organelor !e care le contine. Acestea sunt dis!use in 7 eta-e : cel inferior este eta-ul digestiv)gustativ2 urmeaza cel res!irator)olfactiv %am#ele strans legate si de vor#ire'2 eta-ul organelor de simt %stato)acustic si visual'2 eta-ul su!erior, neural, care contine encefalul. ,imita inferioara, care il des!arte de gat, este re!rezentat" de linia ce urmeaz" marginea inferioar" a cor!ului mandi#ulei si continu" cu orizontala convenTional" dus" !an" la marginea anterioar" a musc1iului sternocleidomastoidian, urc" a!oi de)a lungul acestei margini, trece !rin #aza !rocesului mastoidian si urmeaz" linia nuc1al" su!erioar" !an" la !rotu#eranTa occi!ital" e&tern". +orma ca!ului uman este mult diferita de cea a celorlalte mamifere datorita !rocesului de umanizare. *senta acestui !roces a constat in dezvoltarea am!la si rotun-irea neurocraniului, !recum si asezarea sa deasu!ra viscerocraniului. Umanizarea a fost conditionata de dezvoltarea !uterica a encefalului, involutia a!aratului dentoma&ilar, concentrarea !rinci!alelor organelor de simt la limita dintre eta-ul neural si cel visceral, factori mecanici : gravitatia, actiunea musc1ilor cefei si a celor masticatori, actiunea durei mater : factori #iologice de ada!tare la mediu : ortostatismul, locomotia mai lenta. Ra!ortul dintre inaltimea ca!ului fata de cea a cor!ului se modifica in cursul dezvoltarii ontogenetice : in luna a 9)a a vietii intrauterine ra!ortul este de ., in luna a 4)a de viata este de 1F9, la nou)nascut este de ., iar la adult a-unge la 1F@. Sc1eletul ca!ului %craniul' este alcatuit din neurocraniu H ce ada!osteste encefalul H si viscerocraniul H ce ada!osteste organele de simt si segmentele initiale ale a!aratului digestiv si !ulmonar. Neurocraniul are forma unui ovoid cu a&ul mare anter)!osterior si cu e&tremitatea mai voluminoasa orientata !osterior. ,a randul sau este format din 5 regiuni : calvaria sau #olta craniana %frontal, 5 !arietale, 5 tem!orale, occi!ital' si #aza craniului %zigomatic, sfenoid, etmoid, 5 lacrimale, 5 nazale, 5 cornete inferioare si vomerul'. Am#ele regiuni !rezinta o fata e&ocraniana si una endocraniana, contri#uind la delimitarea cavitatii craniene. .iscerocraniul are forma unei !risme cu 4 fete, !rin cea su!erioara fi&anduse !e e&o#aza craniului. Oasele com!onente sunt gru!ate astfel incat formeaza ma&ilarul inferior, alcatuit de singurul os mo#il al sc1eletului ca!ului, mandi#ula, si ma&ilarul su!erior alcatuit din alte 9 oase !erec1i %ma&ila, !alatinul, zigomaticul'. Articulatiile oaselui ca!ului sunt de ti! suturi cu o singura e&ce!tie, articulatia tem!oro) mandi#ulara %sinoviala, condiliana'. $in !unct de vedere to!ografic ca!ul se su#divide in eta-ul neural si eta-ul facial. $elimitarea se realizeaza !rin linia care !orneste de la gla#ela, urmeaza marginea su!raor#itara a frontalului, arcul zigomatic, trece !e su# !orul acustic e&tern si a-unge la marginea anterioara a musc1iului sternocleidomastoidian. *ta-ul neural al ca!ului este situat in !artea su!eriaora si !osterioara a ca!ului, fiind constituit din cutia osoasa a neurocraniului aco!eria de o serie de !lanuri moi. Ada!osteste encefalul invelit de meninge. 77 *ta-ul facial al ca!ului %!ortiunea viscerala sau faciala' este situata in !artea anteriaora si inferiaora a acestuia. +ata cu!rinde atat regiuni su!erficiale %somatice' cat si regiuni !rofunde %somatice si viscerale'. Muc1ii ca!ului se im!art in musc1i masticatori si musc1i ai mimicii %!ielosi'. Musc1ii masticatori se aseamana cu restul musc1ilor sc1eletici, avand 5 insertii osoase dintre care una !e mandi#ula. *i sunt musc1i motori ai mandi#ulei, realizand miscari de ridicare si co#orare, !roiectie anterioara %!rotractie' si !osterioara %retractie', miscari de lateralitate. n masticatie !artici!a !e langa cei 7 musc1i masticatori !ro!riu)zisi %tem!oralul, maseterul si cei 5 !terigoidieni medial si lateral' care au a!roa!e e&clusiv numai acest rol mo#ilizator al mandi#ulei si alti musc1i cu rol a-utator in masticatie : musc1ii !ielosi orofaciali, musc1ii lim#ii, musc1ii su!ra1ioidieni si musc1ii craniomotori %musc1ii cefei'. Onto si filogenetic cei 7 masticatori deriva din arcul mandi#ular si sunt deci inervati din nervul mandi#ular. Musc1ii mimicii sunt dis!usi in -urul orificiilor fetei, au volum si forta redusa, sunt li!siti de fascie si se misca odata cu !ielea, una din insertii fiind o#ligatoriu cutanata. Se im!art in : A. Musc1i ai #oltii craniene %m. occi!itofrontal, m. tem!oro!arietal' E. Musc1ii !leoa!elor %m. or#icular al oc1iului, m. corugator al s!rancenei, m. de!resor al s!rancenei, m. de!resor al s!rancenei, m. !rocerus. C. Musc1ii nasului %m. nazal, m. de!resor al se!tului' $. Musc1ii regiunii gurii %m. or#icular al gurii, m. #uccinator, m. ridicator al #uzei su!erioare, m. ridicator al #uzei su!erioare si al ari!ii nasului, m. zigomatic mic, m. ridicator al ung1iului gurii, m. zigomatic mare, m. rizorius, m. co#orator al ung1iului gurii H triung1iularul #uzelor, m. co#orator al #uzei inferioare, m. mental'. /atul si trunc1iul ) +actori to!ografici /atul %cervi&)collum' re!rezint" segmentul care face leg"tura dintre ca! si trunc1i. ,imita su!erioar" este re!rezentat" de limita inferioara a ca!ului, descrisa anterior. ,imita inferioar" se traseaz" de la nivelul incizurii -ugulare a sternului, faTa su!erioar" a articulaTiei sternoclaviculare si a claviculei !an" la articulaTia acromioclavicular". (osterior limita este re!rezentat" de linia convenTional" transversal" care uneste cele dou" articulaTii acromioclaviculare, trecand !rin !rocesul s!inos al celei de)a 3)a verte#re cervicale. To!ografic gatul se im!arte in dou" mari !orTiuni: una !osterioar" care se studiaz" odat" cu regiunea ra1idian" si alta anterioar" su#im!"rTit" intr)o serie de regiuni to!ografice, unele somatice si altele viscerale. Regiunile somatice ale gatului sunt in num"r de 7. Se descrie o regiune median" %regiunea anterioar" a gatului', incadrat" de o !arte si de alta de cele 5 regiuni sternocleidomastoidiene2 lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale gatului2 !rofund se g"se"te regiunea !reverte#ral". ,a randul ei regiunea anterioar" a gatului este su#im!"rTit" intr)o regiune infra1ioidian" si una su!ra1iodian". Trunc1iul %truncus' re!rezint" segmentul cor!ului situat su# gat si !e care se !rind r"d"cinile mem#relor. *ste format din trei segmente: toracele, a#domenul si !elvisul. +iecare din acestea include intre !ereTi cate o cavitate cu un conTinut visceral deose#it de im!ortant. ,imitele trunc1iului sunt urm"toarele: la su!rafaT", limita su!erioar" carel se!ar" de gat, !orneste de la incizura -ugular" a sternului, urmeaz" faTa su!erioar" a articulaTiei sternoclaviculare, a claviculei si a articulaTiei acromioclaviculare, si a!oi linia convenTional" transversal" dus" !an" la !rocesul s!inos al verte#rei C3. n !rofunzime ) !lanul o#lic orientat in -os si inainte care trece !rin discul 74 interverte#ral C3)T1, faTa su!erioar" a coastei intaia si marginea su!erioar" a manu#riului sternal. n -os, trunc1iul este limitat faT" de mem#rele inferioare !rin linia care !orneste intr)o !arte si in cealalt" de la simfiza !u#ian", trece !rin marginea su!erioar" a !u#elui, ligamentul ing1inal %!lica ing1inal"', se continu" cu creasta iliac" si a-unge la linia ce uneste s!ina iliac" !osterosu!erioar" cu varful coccigelui. n cadrul trunc1iului vor fi studiate regiunea ra1idian", toracele, a#domenul2 din motive didactice studiul !elvisului va fi realizat in cadrul mem#rului inferior. Regiunea ra1idian" se intinde in !artea !osterioar" a gatului si a trunc1iului cu!rinzand coloana verte#ral" im!reun" cu conTinutul canalului verte#ral !recum si totalitatea !"rTilor moi situate dorsal de ea. m!ortanTa regiunii ra1idiene const" in !rimul rand in !rezenTa m"duvei s!in"rii care im!rim" afecTiunilor coloanei si in s!ecial traumatismelor regiunii un caracter de o deose#it" gravitate. n su#stanTa cenusie a m"duvei s!in"rii se g"seste originea real" a fi#relor motorii si terminaTia real" a fi#relor senzitive ale nervilor s!inali. $ac" descom!unem teoretic m"duva in segmentele cores!unz"toare fiec"rei !erec1i de nervi s!inali, !utem s!une c" ea este format" din succesiunea a 91 de segmente, numite mielomere. Ra!ortul dintre mielomere si !erec1ea de nervi s!inali care le cores!und !e de o !arte si verte#re !e de alta re!rezint" to!ografia verte#ro)medular" %verte#ro)radicular"'. (entru sta#ilirea num"rului de ordine a mielomerului sau a r"d"cinilor unei anumite !erec1i de nervi s!inali tre#uie determinate !rin !al!are !rocesele s!inoase ale verte#relor. n continuare se va utiliza formula lui C1i!ault si anume la num"rul %N' al !rocesului s!inos se adaug" un coeficient numeric, varia#il in funcTie de regiunea considerat" a coloanei. Astfel: ) in regiunea cervical" formula este NK1 ) in regiunea toracic" su!erioar" %T1)T4', unui !roces s!inos ii cores!unde mielomerul NK5 ) la nivelul !roceselor s!inoase ale verte#relor T?)T16, formula este NK9 ) !rocesului s!inos T11 si s!aTiului inters!inos su#a-acent ii cores!und mielomerele lom#are 9)4 ) intre !rocesul s!inos ale verte#rei T15 si cel al verte#rei ,5, cores!ondenTa este ca mielomerele sacrate si cu cel coccigian. Metamerul re!rezint" un segment %imaginar' al cor!ului in care se g"seste un centru nervos %in m"duva s!in"rii' de unde !ornesc de fiecare !arte o r"d"cin" ventral" %motorie' si una dorsal" %senzitiv"' !e traseul c"reia se g"seste ganglionul s!inal. Aceste elemente nervoase leag" intre le, de fiecare !arte a m"duvei o !orTiune de tegument %dermatom', !"rTi ale musc1iului %miotom', elemente osteoarticulare %sclerotom', elemente vasculare %angiotom' si elemente viscerale %viscerotom'. Astfel se e&!lic" fenomenele senzitive cutanate %durere, arsuri' care acom!aniaz" diferite afecTiuni viscerale, dar si influenTa !ozitiv" a anesteziei cutanate segmentare, masa-ului refle& sau acu!uncturii in diminuarea durerii sau c1iar tratarea leziunilor viscerale. Toracele constituie !orTiunea su!erioar" a trunc1iului. Are forma unui trunc1i de con usor turtit antero!osterior. *l conTine cavitatea toracic" in care sunt situate cea mai mare !arte a organelor a!aratului res!irator %!l"mani, tra1ee, #ron1ii', o !arte a tu#ului digestiv %esofagul', organul central al a!aratului circulator si vasele mari din imediata sa a!ro!iere, noduri limfatice, marile colectoare limfatice si nervi im!ortanTi. Organele sunt !rote-ate relativ de cutia toracic" fiind !osi#ile leziuni ale organelor interne in cazul unor traumatisme !uternice. ,imitele toracelui sunt urm"toarele: in !artea su!erioar", limita de su!rafaT" !orneste de la incizura -ugular" a sternului, trece de o !arte si de cealalt" de)a lungul claviculelor !an" la articulaTiile acromioclaviculare2 se continu" a!oi !rin linia orizontal" ce trece !rin 7? !rocesul s!inos C3. n !rofunzime limita su!erioar" este re!rezentat" de !lanul o#lic in -os si inainte care trece !rin discul interverte#ral C3)T1, de)a lungul feTei su!erioare a !rimei coaste, !an" la marginea su!erioar" a manu#riului sternal. ,imita inferioar" trece la su!rafaT" !rin #aza !rocesului &ifoid, arcul costal !an" la coasta a M)a, varful coastelor M si M, marginea inferioar" a acesteia din urm" si discul interverte#ral T15),1. Aceast" limit" nu cores!unde ins" !eretelui inferior al cavit"Tii toracice care este format de diafragm". +orma #oltit", cu conve&itatea su!erioar" a acesteia, determin" o !"trundere a organelor din cavitatea a#dominal" s!re torace. $iafragma este situat" intr)un !lan o#lic in -os si ina!oi ce !leac" de la #aza !rocesului &ifoid !entru a a-unge la discul interverte#ral T15) ,1, astfel incat toracele este mai inalt in !artea sa !osterioar". n anatomia to!ografic" se folosesc la torace urm"toarele linii convenTionale de orientare: ) linia mediosternal" ) este linia median" anterioar" ) linia !arasternal" ) descinde de)a lungul marginii sternului ) linia medioclavicular" ) este linia vertical" ce trece !rin mi-locul claviculei ) linia a&ilar" anterioar" ) este verticala ce co#oar" !rin marginea anterioar" a sanTului a&ilar2 cand #raTul este in a#ducTie sau ridicat vertical, cores!unde marginii anterioare a musc1iului !ectoral mare ) linia medioa&ilar" ) verticala co#orat" din varful a&ilei ) linia a&ilar" !osterioar" ) verticala ce descinde !rin marginea !osterioar" a sanTului a&ilar2 cores!unde marginii laterale a musc1iului latissim ) linia sca!ular" ) verticala co#orat" !rin ung1iul inferior al sca!ulei linia !araverte#ral" ) verticala ce co#oar" !rin varful !roceselor transverse. Toracele este im!"rTit in regiuni !arietale si viscerale. Regiunile !arietale sunt: regiunea sternal", costal", diafragmatic" si ra1idian" toracic". $atorit" im!ortanTei sale anatomo)clinice, se mai individualizeaz" si regiunea mamar", su!ra!us" celei costale. A#domenul este !artea trunc1iului inter!us" intre torace si !elvis, fiind situat inaintea !orTiunii lom#are a regiunii ra1idiene. *l conTine cavitatea a#dominal" in care sunt situate cea mai mare !arte a a!aratului digestiv, o !arte a a!aratului urinar, vase sanguine im!ortante, vase si noduri limfatice, nervi. ,imitele la su!rafaT" ale a#domenului sunt re!rezentate de dou" linii circulare neregulate, una su!erioar" si alta inferioar", care il se!ar" de celelalte 5 segmente ale trunc1iului. ,imita su!erioar", mergand de la #aza !rocesului &ifoid !an" la discul interverte#ral T15),1 trece !rin arcul costal !an" la coasta a M)a, varful coastelor M si M si marginea inferioar" a acesteia din urm". ,imita inferioar" !orneste de la marginea su!erioar" a simfizei !u#iene urc" de)a lungul !licii ing1inale, urmeaz" creasta iliac" si a-unge la orizontala care trece !rin discul interverte#ral ,4)S1. Su!erior, cavitatea a#dominal" este inc1is" de #olta diafragmatic", in tim! ce inferior cavitatea a#dominal" r"mane larg desc1is", continuandu)se cu cavitatea !elvian" im!reun" cu care formeaz" cavitatea a#dominal" !elvian". ConvenTional limita inferioar" a cavit"Tii a#dominale este re!rezentat" de !lanul stramtorii su!erioare a !elvisului osos, astfel incat din !unct de vvedere to!ografic !elvisul mare face !arte din a#domen. ,a indivizii normo!onderali a#domenul are o form" cilindric", turtit" antero!osterior. n ortostatism, ansele -e-un)ileonului co#oar" si determin" #om#area sa su#om#ilical"2 in decu#it dorsal !eretele anterior al a#domenului se a!latizeaz" sau devine c1iar e&cavat. $in !unct de vedere to!ografic se descriu regiuni !arietale a#dominale si cavitatea a#dominal". n clinic" se utilizeaz" o diviziune tradiTional" clinicoto!ografic" a !ereTilor anterolaterali ai a#domenului, Tinandu)se seama de viscerele 73 a#dominale care r"s!und !ereTilor. Aceast" su#divizare se face cu a-utorul unor linii convenTionale. $intre acestea dou" sunt verticale, una in drea!ta, alta in stanga, ridicate !rin mi-locul !licilor ing1inale si dou" orizontale: una su!erioar" !rin e&tremitatea anterioar" a coastelor, alta inferioar" ce trece !rin !unctul cel mai inalt al crestelor iliace. Se o#Tin astfel 9 eta-e, fiecare cu 9 cadrane: a' n eta-ul su!erior: ) e!igastrul este cadranul mi-lociu in care se !roiecteaz" lo#ul stang al ficatului, o !arte a stomacului, duodenul si !ancreasul ) 1i!ocondrul dre!t r"s!unde lo#ului dre!t al ficatului si c"ilor #iliare ) 1i!ocondrul stang cores!unde unei !orTiuni a stomacului si s!linei #' n eta-ul mi-lociu: ) zona om#ilical" este cadranul mi-lociu in care se !roiecteaz" ansele intestinului su#Tire si colonul transvers ) flancul dre!t cores!unde colonului ascendent ) flancul stang r"s!unde colonului descendent c' n eta-ul inferior: ) 1i!ogastrul ) cadranul mi-lociu in care se !roiecteaz" ansele ileale, colonul sigmoid si vezica urinar" in stare de !lenitudine ) fosa iliac" drea!t" r"s!unde !rimei !orTiuni a colonului sigmoidian. ) fosa iliac" stang" r"s!unde !rimei !orTiuni a colonului sigmoidian. Aceste diviziuni nu cores!und im!"rTirii to!ografice a !ereTilor a#dominali #azat" !e criteriile morfologice ale acestora. +actori ososi ,a nivelul gatului si trunc1iului se descriu: ) sc1eletul coloanei verte#rale format din 3 verte#re cervicale, 15 verte#re toracale, 4 verte#re lom#are, 1 sacru si 1 coccige ) sternul ) coastele +actori articulari A.ArticulaTile coloanei verte#rale includ: 1' ArticulaTiile cor!urilor verte#rale %simfize' ) !rezint" ca mi-loace de unire discurile interverte#rale si ligamentele verte#rale longitudinale anterior si !osterior 5' ArticulaTiile !roceselor articulare )sunt !lane in regiunile cervical" si toracal" si tro1oide in regiunea lom#ar" 9' ArticulaTiile lamelor verte#rale)fac !arte din categoria sinelastozelor si se realizeaz" !rin ligamentele gal#ene %elastice' 7' ArticulaTiile !roceselor s!inoase)se realizeaz" !rin ligamente inters!inoase si ligamentul su!ras!inos 4' ArticulaTiile !roceselor transversale)se realizeaz" !rin ligamentele intertransversale ?' ArticulaTia atlantoocci!ital" %condilian"') !ermite misc"ri de fle&ie)e&tensie % $A)$A ' 3' ArticulaTia atlantoa&oidian" median" %tro1oid"') !ermite misc"ri de rotaTie % NU)NU ' @' ArticulaTia lom#osacrat" 8' ArticulaTia sacrococcigian" %simfiz"') realizeaz" mo#ilizarea !asiv" ina!oi a varfului coccigelui in tim!ul nasterii. 7@ $atorit" articulaTiilor coloanei !roiecTia centrului de greutate al diferitelor segmente nu se g"seste !e linia !roiecTiei centrului de greutate al cor!ului. AcTiunea gravit"Tii !roduce de la verte#r" la verte#r" solicit"ri rotaTionale care tind s" accentueze cur#urile si tre#uie neutralizate, astfel coloana s)ar !r"#usi. +orTele ce se o!un solicit"rilor raTionale sunt ligamentele. ,a nivelul coloanei dorsale !roiecTia centrului de greutate al cor!ului trece inaintea coloanei favorizand !r"#usirea anterioar". (entru redresare intervin ligamentele verte#rale !osterioare, ligamentele inters!inoase si ligamentele gal#ene. ,a nivelul coloanei lom#are si cervicale !roiecTia centrului de greutate este !osterioar" coloanei, forTele ce se o!un !r"#usirii sunt ligamentele verte#rale anterioare. Alte elemente ce au rolul de a a#sor#i, de a reduce solicit"rile sunt discurile interverte#rale ce funcTioneaz" ca amortizoare fi#ro)1idraulice, fiind su!use solicit"rilor de !resiune. (resiunile e&ercitate asu!ra cor!urilor verte#rale acTioneaz" mai intai asu!ra discului. Nucleul !ul!os tinde s" redirecTioneze aceast" !resiune in toate direcTiile s!aTiului. +i#rele inelului fi#ros sunt astfel !use in tensiune su!ortand astfel si !resiuni orizontale si verticale. E. ArticulaTiile toracelui sunt re!rezentate de: 1' ArticulaTiile costoverte#rale %!lane' realizate intre ca!ul coastei si ung1iul diedru format !rin su!ra!unerea cor!urilor a 5 verte#re toracale al"turate. Ca mi-loace de unire e&ist" o ca!sul" si 5 ligamente: ligamentul radiat al ca!ului coastei si ligamentul intraarticular al ca!ului. 5' ArticulaTiile costotransversare2 la formarea lor !artici!" tu#erculul costal si !rocesul transvers al verte#rei dorsale cores!unz"toare. Ca mi-loace de unire se descriu o ca!sul" si ligamente ce leag" colul coastei de !rocesele transverse ale verte#rei cores!unz"toare si ale verte#rei su!raa-acente, fi&and astfel coasta %ligamentul costo)transversar su!erior, inferior, lom#ocostal'. 9' ArticulaTiile costocondrale %sincondroze'. Ca mi-loace de unire se descriu 5 mem#rane intercostale situate in !lanul musc1ilor intercostali. 7' ArticulaTiile condrosternale %!lane' se realizeaz" intre cartila-ul costal si sco#iturile costale de !e stern. Mi-loacele de unire sunt re!rezentate !rintr)un ligament intraarticular %sternocostal' si o ca!sul" fi#roas" int"rit" de 5 ligamente radiate %anterior si !osterior'. 4' ArticulaTiile intercondrale. Cartila-ele @, 8, 16 sunt articulate !rin e&tremit"Tile lor anterioare formand re#ordul costal. n !lus, cartila-ele ?, 3, @ si 8 sunt unite intre ele si !rin !artea lor mi-locie. ?' ArticulaTiile sternului includ o articulaTie su!erioar" intre cor! si manu#riu %simfiz"' si una inferioar" intre cor! si !rocesul &ifoid !rintr)un ligament interosos. Am#ele articulaTii se osific"2 cea inferioar" in -urul varstei de 46)?6 ani, cea su!erioar" ceva mai tarziu. +actori musculari A.Musc1ii gatului se im!art in musc1i ai regiunii anterolaterale ce includ musc1i ai regiunii laterale s musc1i ai regiunii mediane a gatului2 musc1i ai regiunii !osterioare %nuc1ale' ce vor studiaTi o dat" cu musc1ii regiunii !osterioare a trunc1iului. Musc1ii regiunii laterale cu!rind: ) musc1iul !latisma ) musc1iul sternocleidomastoidian ) musc1ii scaleni ) musc1iul dre!t lateral al ca!ului. Musc1ii regiunii mediane se gru!eaz" in musc1i su!ra1ioidieni si musc1i infra1ioidieni. 78 Musc1ii su!ra1ioidieni sunt in num"r de !atru: digastric, stilo1ioidian, milo1iodian si genio1ioidian2 iau !arte la alc"tuirea !lanseului #ucal. Au rol in masticaTie !rin co#orarea mandi#ulei si in deglutiTie !rin ridicarea osului 1ioid. nervaTia este asigurat" de nervii facial si glosofaringian. Musc1ii su#1ioidieni sunt re!rezentaTi de musc1ii sterno1iodian, omo1iodian, sternotiroidian si tiro1ioidian. Au rol in co#orarea osului 1ioid !e care il fi&eaz" !ermiTand -ocul musc1ilor su!ra1ioidieni si miscarea lim#ii. Co#oar" cartila-ul tiroid. Cand osul 1ioid este fi&at ridic" cartila-ul tiroid si o dat" cu el laringele %deglutiTie'. Musc1ii !reverte#rali ocu!" !lanul cel mai !rofund al gatului fiind a!licaTi direct !e coloana verte#ral". Sunt in num"r de trei: musc1iul lung al gatului, musc1iul lung al ca!ului si dre!tul anterior al ca!ului. ToTi acesti musc1i sunt inervaTi din ramuri !rofunde ale !le&ului cervical. E. Musc1ii trunc1iului se im!art in musc1i ai regiunii !osterioare a trunc1iului %s!atelui' si musc1i ai regiunii anterioare. $in !unct de vedere al formei si situaTiei lor musc1ii regiunii s!atelui sunt de dou" feluri: ) musc1i su!erficiali care leag" mem#rul su!erior de coloana verte#ral" %!lanul si ' ) musc1i !rofunzi, !ro!rii ai coloanei verte#rale %!lanul , ., .'. C. Musc1ii toracelui %!eretelui antero)lateral' sunt re!rezentaTi de dou" categorii de musc1i: ) musc1i e&trinseci, care leag" mem#rul su!erior de torace %musc1iul latissim, dinTat anterior, !ectoral mare si !ectoral mic' ) musc1i intrinseci, situaTi !e acelasi !lan cu sc1eletul costal al toracelui. Musc1ii intrinseci sunt formaTi din materialul muscular !ro!riu. nclud musc1ii intercostali e&terni ce formeaz" !lanul e&tern, musc1ii intercostali interni ce formeaz" !lanul mi-lociu, iar cel de)al )lea !lan, !rofund, este re!rezentat de musc1ii intercostali intimi, musc1ii su#costali si musc1iul transvers al toracelui. Musc1i intercostali %interni si e&terni' se inser" !e marginile a 5 coaste vecine. (entru cei e&terni fasciculele musculare sunt orientate o#lic de sus in -os si dina!oi inainte2 !entru cei interni orientarea fi#relor musculare este invers". ntercostalii e&terni ridic" coastele %ins!iratori' intercostalii interni co#oar" coastele %e&!iratori'. Sunt inervaTi de nervii intercostali. Musc1ii ridic"tori ai coastelor %su!racostali' se intind intre !rocesele transverse si coaste. Sunt musc1i ins!iratori. Musc1ii su#costali unesc feTele interne ale coastelor. Musc1iul transvers al toracelui este format din 4 fascicule musculare unite !e faTa !osterioar" a sternului, de aici ele converg si se inser" !e cartila-ele costale .2 ultimii musc1i sunt rudimentari cu rol redus in res!iraTie. $. Musc1ii a#domenului se !ot gru!a Tinand seama de dis!oziTia lor to!ografic" in: ) musc1i ai regiunii anterolaterale ) musc1i ai regiunii !osterioare %lom#oiliace' ) musc1i ai regiunii su!erioare H diafragma ) musc1i ai regiunii !erineale, care nu vor fi studiaTi aici. $e musc1i sunt legate o serie de a!onevroze a#dominale si formaTiuni de!endente de ele cu im!ortanT" anatomic" si medical". (riviTi in ansam#lu musc1ii a#domenului au dou" categorii mari de acTiuni: 46 ) !artici!" la menTinerea rectitudinii coloanei verte#rale si la realizarea tuturor misc"rilor acesteia in afar" de e&tensie. Cand sunt !aralizaTi #azinul tinde s" fie !roiectat inainte !entru ca greutatea cor!ului s" fie su!ortat" de musc1ii s!inali valizi2 cand musc1ii s!inali sunt !aralizaTi, trunc1iul este r"sturnat ina!oi si menTinut !rin contracTia musc1ilor a#dominali. ) realizeaz" !resa a#dominal" ce intervine in actele fiziologice2 cand tonicitatea si forTa muscular" a musc1ilor scade, valoarea lor funcTional" dinamic" si rezistenTa !eretelui a#dominal se micsoreaz". $iafragma este o formaTiune musculoa!onevrotic" #oltit" care des!arte cavitatea toracic" de cea a#dominal". Structural are dou" !orTiuni: una central", a!onevrotic", de forma unui trifoi si o com!onent" !eriferic", muscular" avand originea !e circumferinTa interioar" a toracelui de unde fi#rele musculare converg s!re centrul tendinos. Se disting 9 !orTiuni: lom#ar", costal" si sternal". ntre diferitele !orTiuni musculare !ot e&ista o serie de 1iaturi re!rezentand !uncte sla#e !rin care se !ot realiza 1ernieri ale organelor din a#domen s!re torace. $e asemeni, se mai g"sesc si o serie de orificii mari %esofagian, aortic, al venei cave' si mici %trunc1iul sim!aticului, nervii s!lan1nici, venele lom#are'. $iafragma este !rinci!alul musc1i ins!irator !rin contracTia c"ruia se m"resc cele 9 diametre ale toracelui %vertical, transversal si sagital'. ntervine in acte fiziologice ca ras, sug1iT, c"scat si creste !resa a#dominal" favorizand micTiunea, defecaTia, voma. nervaTia este dat" de nervii frenici si ultimii ?)3 nervi intercostali. +actori motori $atorit" mo#ilit"Tii coloanei verte#rale trunc1iul !oate efectua misc"ri in toate cele 9 !lane, si anume: ) in !lan sagital: fle&ie s!re anterior si e&tensie s!re !osterior ) in !lan frontal: inclinaTii laterale de o !arte si de alta ) in !lan transversal: rotaTii, !ivotand in -urul ei insesi. Am!litudinea acestor misc"ri nu este aceeasi !entru toate eta-ele verte#rale datorit" mai multor factori varia#ili in funcTie de nivel: ) forma verte#relor ) in"lTimea discurilor ra!ortat" la cea a cor!urilor ) ti!ul de articulaTie !entru !rocesele articulare %!lane, tro1oide' ) !rezenTa coastelor in regiunea dorsal" cu limitarea mo#ilit"Tii. Misc"rile coloanei, indiferent de am!litudinea lor, sunt misc"ri com!le&e in care intervin mai multe segmente verte#rale. *le se realizeaz" !rin cumularea usoarelor de!las"ri ale cor!urilor verte#rale care au loc la nivelul discurilor interverte#rale !recum si la nivelul articulaTiilor. Aceste misc"ri sunt limitate de rezistenTa ligamentelor si articulaTiilor interverte#rale si de gradul de com!resi#ilitate a Tesutului fi#rocartilaginos din care este com!us discul. A. +le&ia C. !rezint" am!litudine ma&im" la nivelul regiunii cervicale si lom#are %ultimele dou" verte#re dorsale si verte#rele lom#are'. n aceast" miscare se com!rim" !orTiunea anterioar" a discurilor interverte#rale. ,igamentul verte#ral comun !osterior, ligamentele gal#ene, ligamentele inters!inoase si su!ras!inos ca si musc1ii s!atelui sunt !use su# tensiune2 ligamentul anterior verte#ral se rela&eaz". n !oziTie ortostatic" musc1ii care iniTiaz" miscarea de fle&ie sunt dre!tul a#dominal, o#licul intern si e&tern, ilio!soasul, strenocleidomastoidian, lungul gRtului, scalenii. Odat" miscarea iniTiat", gru!ul antagonist al e&tensiilor coloanei intr" in acTiune si gradeaz" fle&ia trunc1iului invingand forTele gravitaTionale. 41 E. *&tensia C. n aceast" miscare se com!rim" !orTiunile !osterioare ale discurilor interverte#rale, ligamentul verte#ral anterior comun este tensionat, iar ligamentele !osterioare sunt rela&ate. n ultim" faz" miscarea este #locat" de intrarea in contact a a!ofizelor s!inoase. Musc1ii care iniTiaz" miscarea sunt musc1ii sanTurilor verte#rale: errector s!inae, semis!inalul, multifizii, inters!inosii, s!leniusul ca!ului si gRtului. Miscarea este controlat" a!oi de gru!ul anterior. C. Miscarea de inclinaTie lateral" are ma&imum de am!litudine in segmentul dorsal2 am!litudinea creste cand miscarea se asociaz" si cu rotaTie %vezi regiunea cervical" !entru care !rocesele articulare sunt inclinate la 74o'. Musc1ii care realizeaz" miscarea sunt: !"tratul lom#elor2 intertransversarii, scalenii, sternocleidomastoidianul, lungul gRtului, s!leniusul, ridic"tor al sca!ulei, tra!ezul. $iscul interverte#ral este turtit de !artea inclin"rii, ligamentele de aceeasi !arte sunt rela&ate2 cele de !artea o!us" sunt tensionate. $. Miscarea de rotaTie este ma&im" in regiunea cervical". n regiunea toracal" rotaTia este minim" si insoTit" de inclinare lateral", iar in regiunea lom#ar" miscarea se e&ecut" cand aceasta este in e&tensie. RotaTia %r"sucirea din gimnastic"' se e&ecut" !rin o#licii a#dominali si intercostali care acTioneaz" folosind coastele dre!t !arg1ii. *i sunt a-utaTi de sistemul s!ino)transvers al musc1ilor sanTurilor verte#rale. RotaTia de aceeasi !arte se datoreaz" musc1ilor: o#lic intern, s!lenius, dorsal mare, lungul gRtului. $e !artea o!us" intervin musc1ii s!inotransvers, o#lic e&tern, semis!inalul, sternocleidomastoidian, ilio!soas, tra!ez. ,a nivelul toracelui se realizeaz" misc"ri de ridicare, !roiecTie anterioar", inde!"rtare lateral" si rotaTie !entru fiecare coast". Musc1ii care ridic" coastele %ins!iratori' sunt: diafragmul, scalenii, sternocleidomastoidianul, su!racostalii, intercostalii e&terni, !ectoralul mare, !ectoral mic, dinTatul !osterosu!erior, dinTatul anterior %fascicul su!erior si inferior'. Musc1ii care co#oar" coastele %e&!iratori' sunt: dre!t a#dominal, o#lic e&tern, o#lic intern, transversul a#domenului, dinTatul !osteroinferior, dinTat anterior %fascicul mi-lociu'. +actori vasculari si nervosi Regiunea gatului !rezint" urm"toarele elemente vasculare si nervoase: ) ramuri nervoase din !le&ul cervical2 ansele !le&ului cervical %!e faTa anterioar" a scalenului mi-lociu'2 ) ramuri nervoase din nervul facial2 trigemen2 vag2 n. 1i!oglos2 ) nervii cardiaci2 ) artera si vena facial"2 artera lingual" %regiunea su!ra1ioidian"'2 ) noduri limfatice %su#mandi#ulare, cervicale laterale'2 ) m"nunc1iul vasculo)nervos al gatului: artera carotid" comun" continuat" de carotida intern", vena -ugular" intern", nervul vag. Carotida comun" !"trunde in regiune la nivelul articulaTiei sternoclaviculare, se #ifurc" in dre!tul marginii su!erioare a cartila-ului tiroid in triung1iul carotidian delimitat de sternocleidomastoidian % marginea anterioar" ', digastric si omo1ioidian2 ) sinusul carotidian % in triung1iul carotidian '2 ) artera carotid" e&tern" , situat" iniTial anterior si medial de carotida intern", urc" vertical, !"trunde in glanda !arotid", emite ? ramuri colaterale2 ) artera verte#ral" urc" s!re regiunea !reverte#ral"2 ) artera toracic" intern" descinde ina!oia claviculei si !"trunde in torace2 ) trunc1iul tireocervical2 45 ) trunc1iul costocervical2 ) vena su#clavie care conflueaz" cu vena -ugular" intern" formand un ung1i dre!t desc1is in sus. ,a varful acestui ung1i se vars" vena -ugular" e&tern", -ugulara anterioar" si ductul limfatic dre!t, res!ectiv ductul toracic %stanga'2 ) artera su#clavie2 ) nervul frenic co#oar" din !le&ul cervical, vertical !e faTa anterioar" a scalenului anterior2 a-ungand la e&tremitatea inferioar" a acestuia, ii incon-oar" marginea medial" intr)un !unct ce r"s!unde triung1iului su!raclavicular mic %!unctul dureros al nevralgiei frenice' si !"trunde in torace, trecand intre artera si vena su#clavie2 ) trunc1iurile !le&ului #ra1ial% !e faTa anterioar" a scalenului mi-lociu'2 ) lanTul sim!atic cervical %9 ganglioni'2 m!ortanTa !ractic" a regiunii anterioare a gatului const" in !rezenTa la acest nivel a glandei su#mandi#ulare si a limfonodurilor omonimi, sediul frecvent al unor adenite. (entru regiunea sternocleidomastoidian" im!ortanTa !ractic" rezid" in !rezenTa m"nunc1iului vasculo)nervos al gatului si in s!ecial a vaselor mari care il alc"tuiesc si asu!ra c"rora se !oate interveni !entru 1emostaz" sau ligatur". $e asemeni, numeroasele noduri limfatice !rezente !ot constitui !unct de !lecare !entru !rocese su!urative sau sediul unor metastaze. Regiunea lateral" a gatului este im!ortant" datorit" conTinutului s"u si comunic"rilor !e care le are. *a cu!rinde formaTiuni vasculo)nervoase im!ortante mai ales in !orTiunea inferioar" a zonei. Se!araTia de e&terior se face !rintr)un strat relativ su#Tire de !"rTi moi astfel incat elementele conTinute sunt destul de su!erficiale !entru a fi lezate in cursul unor accidente. ,a nivelul regiunilor !arietale ale toracelui intalnim: ) m"nunc1iurile vasculo)nervoase intercostale %arter", ven", nerv' la nivelul s!aTiilor intercostale2 ) artera toracic" lateral" %ram din artera a&ilar"'2 ) nervii toracic lung si toracodorsal %!le& #ra1ial'2 ) artera toracic" intern" %mamar" intern"' descinde de la orificiul su!erior al toracelui !an" la coasta a .)a. *ste situat" la o distanT" ce creste !rogresiv de la 1 la 5 cm de marginile sternului.,a nivelul coastei a .)a se #ifurc" in artera musculofrenic" si e!igastric" su!erioar". ) arterele frenice su!erioare si inferioare2 ) nervii frenici. n unele cazuri in !ractica medical" este necesar" !uncTionarea cavit"Tii !leurale %toracocenteza' in sco! evacuator sau tera!eutic. (uncTiile se !ractic" in s!aTiile intercostale, de o#icei in al .)lea2 acul se introduce !e linia a&ilar" !osterioar" razant la marginea su!erioar" a coastei ce delimiteaz" s!aTiul res!ectiv in -os !entru a nu leza m"nunc1iul vasculo)nervos. +ascii si a!onevroze +asciile gatului se dis!un su# forma a 9 !lanuri con-unctive concentrice legate de 9 !"turi musculare, c"rora fascia ane&at" le formeaz" cate o teac". $e la !eriferie s!re !rofunzime se dis!un: ) !e un !lan su!erficial, lama su!erficial" a gatului ane&at" musc1ilor sternocleidomastoidieni si tra!ezi ) !lanul mi-lociu este format de lama !retra1eal" ane&at" musc1ilor infra1ioidieni ) !lanul !rofund este re!rezentat de lama !reverte#ral" ane&at" musc1ilor !reverte#rali. 49 ,a nivelul regiunii antero)laterale a toracelui toTi musc1ii sunt aco!eriTi de cate o fascie. ,a nivelul a#domenului se disting lame a!onevrotice terminale cu valoarea unor tendoane de inserTie. A!onevrozele anterioare !artici!" la formarea liniei al#e si a tecii musc1iului dre!t a#dominal . A!onevroza !osterioar" a o#licului intern se continu" cu cea a musc1iului latissim intrand in final in constituTia fasciei toracolom#are. $e!endent de a!onevrozele a#dominale e&ist" o serie de formaTiuni !e care le vom trata !e scurt in continuare. ,inia al#" re!rezint" un rafeu fi#ros, median si vertical ce um!le s!aTiul dintre cei doi dre!Ti, intins de la !rocesul &ifoid la simfiza !u#ian". Acest rafeu este mem#ranos in cele 5F9 su!erioare si destul de larg %14)54 mm' in tim! ce in 1F9 inferioar" se reduce !ractic la o linie. Astfel o la!aratomie in 5F9 su!erioare intalneste numai !lanuri a!onevrotice, !e cand la!aratomia su#om#ilical" vor avea de o !arte si alta a inciziei marginea medial" a musc1ilor dre!Ti. (rezint" o serie de orificii %cel mai im!ortant este inelul om#ilical' !rin care se !ot !roduce 1ernii. ,igamentul ing1inal %arcada femural"' este o #and" fi#roas" ce se!ar" regiunea a#dominal" de cea femural", intins" de la s!ina iliac" anterosu!erioar" la tu#erculul !u#ian. Re!rezint" marginea inferioar" a a!onevrozei o#licului e&tern. (ielea ader" de ligament determinand formarea !licii ing1inale. ,igamentul are cone&iuni im!ortante2 !e el se inser" musc1ii o#lic intern, transvers si fascia transversalis. ,igamentul lacunar /im#ernat este o formaTiune fi#roas" !rovenit" !rin reflectarea a!onevrozei o#licului e&tern ce merge s" se !rind" !e creasta !ectineal". ,igamentul !ectineal Coo!er re!rezint" un cordon fi#ros rezistent, gros, intins de la tu#erculul !u#ian la eminenTa ilio!u#ian". ,igamentul ing1inal trecand ca o !unte !este marginea anterioar" a osului iliac formeaz" im!reun" cu aceasta dou" orificii se!arate !rin arcul ilio!ectineu %o !orTiune din fascia musc1iului ilio!soas'. ,acuna muscular" este orificiul lateral !rin care trece musc1iul ilio!asoas insoTit de nervul femural. ,acuna vescular" este situat" medial2 la acest nivel trec vasele femurale. (orTiunea cea mai medial" !oart" numele de inel femural2 !rin el se !roduc 1erniile femurale. Canalul ing1inal este situat in !orTiunea inferomedial" a !eretelui a#dominal si este str"#"tut de funiculul s!ermatic la #"r#at si ligamentul rotund al uterului la femeie. se descriu 7 !ereTi si 5 orificii. nelul ing1inal su!erficial este delimitat de fi#re ale a!onevrozei musc1iului o#lic e&tern. nelul are un diametru de a!ro&imativ 5 cm si !ermite !"trunderea inde&ului. $esc1iderea orificiului variaz" cu starea de tonus a !eretelui a#dominal si cu !oziTia cor!ului. Ai!ere&tensia il ingusteaz", fle&ia trunc1iului il l"rgeste. 47 Curs 8. Mem#rul su!erior: regiuni to!ografice, factori ososi, musculari, articulari, nervosi, vasculari Mem#rele sau e&tremitSTile sunt douS !erec1i de a!endice mo#ile destinate diferitelor miscSri. Sunt gru!ate in mem#re inferioare si mem#re su!erioare. (rezintS o !orTiune care le leagS de trunc1i, numitS centura mem#rului si o !orTiune care o continuS !e cea !recedentS numitS mem#rul li#er. Mem#rele su!erioare sau toracice se des!rind din !SrTile su!ero)laterale ale toracelui, imediat su# gat. $in !unct de vedere al criteriului osteologic, mem#rele su!erioare sunt formate din: ) centura sca!ularS ) mem#rul su!erior !ro!riu)zis $in !unct de vedere descri!tiv mem#rul su!erior !rezintS: ) umSr ) #raT ) ante#raT ) manS ) degete Conform criteriului articular distingem: ) !SrTi articulate ale umSrului ) cotul ) art. radiocar!ianS %!umnul anatomistilor' ) articulaTia mainii ) articulaTia degetelor $in !unct de vedere to!ografic mem#rul toracic se im!arte in ? segmente care in sens !ro&imo)distal sunt urmStoarele: ) umSrul ) #raTul ) cotul ) ante#raTul ) gatul mainii ) mana Sc1eletul umarului este rerezentat de sca!ula si clavicula. n mod frecvent !rin umSr se inTelege articulaTia care uneste 1umerusul cu sca!ula )articulaTia gleno1umeralS. Aceasta re!rezintS o articulaTie adevSratS la care se adaugS si o articulaTie falsS, asociatS, articulaTia su#deltoidianS. $ar sca!ula este un os !lat, legat de torace !e de o !arte !rin claviculS si !e de altS !arte atasat !e faTa !osterioarS a acestuia, ceea ce determinS a!ariTia unor articulaTii su!limentare. ) articulaTia acromioclavicularS % adevSratS, asociatS' ) articulaTia sternoclavicularS ) sindesmoza coracoclavicularS ) !lanul de alunecare sca!ulotoracic % falsS, !rinci!alS' UmSrul com!ortS deci 4 articulaTii distincte ce definesc douS regiuni cu funcTii diferite: A.Ansam#lul sca!ulotoracic E.Ansam#lul sca!ulo1umeral Acest ansam#lu asigurS o du#lS funcTie: ) !ermite mo#ilizarea com!le&S, de mare am!litudine a #raTului, la care se adaugS cea a cotului si gatului mainii !ermiTand astfel miscSri intr)un s!aTiu foarte larg ) !ermite o #unS sta#ilitate in cazul in care mem#rul su!erior are nevoie de o forTS crescutS %!rize !uternice, manevrarea o#iectelor grele'. 44 1. ArticulaTia sternoclavicularS *ste o articulaTie sinovialS, selarS, ce uneste e&tremitatea sternalS a claviculei cu sternul si !rimul cartila- costal2 #ia&ialS. Com!onente: ) su!rafeTe articulare concave intr)un sens si conve&e in celSlalt sens intre care se gSseste un fi#rocartila- ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) ligamente: ) sternoclavicular anterior ) sternoclavicular !osterior ) interclavicular ) costoclavicular ,a nivelul acestei articulaTii se !ot realiza miscSri ale claviculei. A. MiscSri de ridicare si co#orare in !lan frontal in -urul unui a& sagital care trece !rin ligamentul costoclavicular si !rin e&tremitatea sternalS a claviculei. n miscarea de ridicare e&tremitatea acromialS a claviculei se ridicS, iar cea sternalS co#oarS. n miscarea de co#orare se !etrece un fenomen invers. ,imitele miscSrilor sunt de @)16 cm !entru ridicare si 9 cm !entru co#orare. Miscarea de ridicare este limitatS de ligamentul costoclavicular, iar cea de co#orare de coasta , ligamentul sternoclavicular si interclavicular. E. MiscSri de !roiecTie anterioarS si !osterioarS % ante!ulsie si retro!ulsie', in !lan orizontal in -urul unui a& vertical ce trece !rin e&tremitatea sternalS a claviculei. Cand e&tremitatea acromialS este dusS anterior cea sternalS se de!laseazS !osterior %!roiecTie anterioarS'. $istanTa dintre !unctele e&treme ale miscSrii este de 3)16 cm. Sunt limitate de ligamentele sternoclaviculare. 5. ArticulaTia acromioclavicularS *ste o articulaTie sinovialS, !lanS. Com!onente: ) su!rafeTele articulare conve&e intr)un sens, concave in celSlalt, intre care se gSseste in fi#rocartila- ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) ligament acromioclavicular n aceastS articulaTie se !roduc miscSri de alunecare. Sca!ula urmeazS de!lasSrile claviculei, dar rSmane ali!itS de torace. 9. Sindesmoza coracoclavicularS *ste o articulaTie fi#roasS, in care su!rafeTele articulare sunt unite !rintr)un ligament interosos %coracoclavicular' format din douS !orTiuni: ligamentul tra!ezoid si ligamentul conoid. $atoritS fa!tului cS aceste ligamente unesc clavicula cu !rocesul coracoid ele fac ca greutatea mem#rului su!erior sS fie su!ortatS in mai mare mSsurS de claviculS si in mai micS mSsurS de acromion. $e asemeni, au rolul de a limita miscSrile dintre sca!ulS si claviculS. 7. ArticulaTia gleno1umeralS *ste o articulaTie sinovialS, sferoidalS, tria&ialS. Com!onente: ) su!rafeTe articulare ) ca!ul 1umeral aco!erit de cartila- 1ialin cu grosime uniformS %5 mm' ) cavitatea glenoidS a sca!ulei aco!eritS de cartila- 1ialin, mai gros la !eriferie ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) la&S ) ligamente ) coraco1umeral ) gleno1umeral 4? ,a acestea se adaugS la#rumul glenoidal care este un inel fi#rocartilaginos ce asigurS o mai #unS concordanTS intre su!rafeTele articulare.(ermite realizarea miscSrilor in toate cele 9 !lane anatomice. A. MiscSrile de ante!roiecTie % fle&ie, anteducTie, ante!ulsie ' si retro!roiecTie %e&tensie, retroducTie, retro!ulsie' se realizeazS in !lan sagital in -urul unui a& transversal ce trece !rin centrul tu#erculului mare si centrul cavitSTii glenoide. Miscarea de ante!roiecTie este limitatS de ligamentul coraco1umeral si a !SrTii !osterioare a ca!sulei, iar cea de retro!roiecTie de intinderea !SrTii anterioare a ca!sulei si contracTia musc1iului sca!ular. Ante!roiecTia !rogreseazS de la 6 la 1@6T. Numai !e !arcursul !rimelor 86T se realizeazS in articulaTia gleno1umeralS2 !entru urmStoarele ?6T intervine articulaTia sca!ulo)toracicS, iar !entru ultimele 96T 1i!erlordoza lom#arS. Retro!roiecTia !rogreseazS de la 6 la 46)?6T, cand se realizeazS activ2 !asiv !oate a-unge si c1iar de!Ssi 86T. E. MiscSrile de a#ducTie si adducTie se realizeazS in !lan frontal in -urul unui a& sagital ce trece !rin !artea intero)e&ternS a ca!ului 1umeral, !uTin inSuntrul gatului anatomic. A#ducTia constS in de!Srtarea #raTului de cor!, !anS cand acesta atinge urec1ea, !rogresand de la 6 la 1@6T. (este am!litudinea de 86T, se numeste elevaTie si se realizeazS cu translarea sca!ulei. Cand miscarea este efectuatS de un singur mem#ru se !roduce inclinarea lateralS a coloanei dorsolom#are, iar cand se e&ecutS cu am#ele mem#re se accentueazS lordoza lom#arS. AdducTia este miscarea de a!ro!iere a #raTului de linia medianS a cor!ului. C. MiscSrile de rotaTie internS si e&ternS se realizeazS in !lan transversal in -urul unui a& vertical ce trece !rin ca!ul 1umerusului si se continuS cu a&a antomicS longitudinalS a 1umerusului. Musc1ii umSrului. Se !ot im!SrTi in 5 mari categorii: A.Musc1ii umSrului)sca!ulo %claviculo' toracici) care mo#ilizeazS sca!ula si clavicula faTS de torace : m. dintat anterior, m. su#clavicular, m. !ectoral mic, m. sternocleidomastoidian, m. ridicator al sca!ulei, m. tra!ez . E.Musc1ii umSrului)sca!ulo 1umerali : m. su#sca!ular, m. su!ras!inos, m. infras!inos, m. rotund mic, m. coraco#ra1ial, m. #ice!s #rac1ial, m. !ectoral mare, m. dorsal mare, m. rotund mare, m. deltoid. *lementele vasculare si nervoase ale regiunii umSrului sunt re!rezentate de: ) artera a&ilarS care continuS artera su#clavie, de la claviculS !anS la marginea inferioarS a !ectoralului mare, unde isi sc1im#S numele in artera #ra1ialS.,a origine incruciseazS mi-locul claviculei, unde !oate fi com!rimatS !entru realizarea 1emostazei !rovizorii la nivelul mem#rului su!erior.$S ramuri colaterale % artera toracicS su!erioarS, artera toracoacromialS, artera toracicS lateralS, artera su#sca!ularS si cele douS artere circumfle&e 1umerale. ) vena a&ilarS % antero)medial de arterS ' ) !le&ul #ra1ial este !rezent in a&ilS !rin fasciculele sale si !rin ramuri colaterale %nervii !ectorali laterali si mediali, nervul toracic lung, nervii su#sca!ulari, nervul toracodorsal'. ) noduri limfatice a&ilare %56)96' re!artizate in gru!e su!erficiale si !rofunde,legate intre ele !rintr)o reTea de vase limfatice formand !le&ul limfatic a&ilar. EraTul este segmentul situat intre umSr si cot. ,a co!ii, femei si su#iecTii adi!osi are formS a!roa!e cilindricS. ,a su#iecTii musculosi in regiunea anterioarS a #raTului !roeminS relieful musc1iului #ice!s #ra1ial, flancat de douS sanTuri #ici!itale. $intre 43 acestea sanTul #ici!ital medial este intins din a&ilS !anS la !lica cotului, iar sanTul #ici!ital lateral, mai !uTin evident este intins de la tu#erozitatea deltoidianS tot !anS la !lica cotului. ,a indivizii sla#i si musculosi, !rin !iele se !oate o#serva reTeaua venoasS su#cutanatS. ,imitele #raTului sunt re!rezentate du!S cum urmeazS: ) !ro&imal ) linia circularS care trece !rin marginea inferioarS a !ectoralului mare ) distal ) !lanul transversal ce trece la douS lSTimi de deget deasu!ra e!icondililor 1umerali. EraTul este su#im!SrTit intr)o regiune anterioarS si una !osterioarS. Sc1eletul #raTului este re!rezentat de 1umerus. Musc1ii #raTului sunt re!artizaTi in douS regiuni: ) regiunea anterioarS: ) musc1iul #ice!s #ra1ial ) musc1iul coraco#ra1ial ) musc1iul #ra1ial ) regiunea !osterioarS: ) musc1iul trice!s #ra1ial Cele douS regiuni sunt se!arate intre ele !rin se!te intermusculare ce !rovin din fascia #raTului. MiscSrile #raTului se realizeazS in articulaTia gleno1umeralS si au fost descrise anterior. (rinci!alele elemente vasculare si nervoase ale #raTului sunt: ) artera #ra1ialS cu cele douS vene comitante si nervul median !entru regiunea anterioarS. Aceste elemente sunt situate imediat su#fascial in sanTul #ici!ital medial, co#orand de)a lungul marginii mediale a #ice!sului, satelitul arterei #ra1iale: nervul median este situat iniTial lateral de arterS, a!oi incruciseazS anterior vasele in treimea mi-locie a #raTului si co#oarS medial de arterS.,a acestea se adaugS nervul ulnar care in . distalS a #raTului !erforeazS se!tul intermuscular medial si trece in regiunea !osterioarS2 nervul musculocutanat2 nervul radial care vine din regiunea !osterioarS si intrS in regiune in 1F9 mi-locie a #raTului. n regiunea !osterioarS nervul radial co#oarS intre cele douS ca!ete scurte ala trice!sului, direct !e !lanul osos, im!reunS cu vasele #ra1iale !rofunde Cotul sau regiunea cotului, intermediarS intre #raT si ante#raT, cores!unde articulaTiei cotului. *a constituie zona de tranziTie de la forma cilindricS a #raTului la cea turtitS antero!osterior a ante#raTului. ,imitele regiunii sunt: ) !ro&imal ) !lanul transversal care trece la 5 lSTimi de deget deasu!ra condililor 1umerali ) distal ) !lanul transversal dus la douS degete su# cei 5 e!icondili 1umerali. Cotul se im!arte in douS regiuni !rin !lanul frontal ce trece !rin e!icondilii 1umerali. Regiunea cu#italS anterioarS are o im!ortanTS deose#itS deoarece la acest nivel se gSsesc venele su!erficiale cefalicS si #azilicS, usor vizi#ile si !utand fi mai #ine evidenTiate cu a-utorul stazei venoase realizatS !rin a!licarea unui garou !e #raT2 aici se fac !uncTiile venoase in sco!ul recoltSrii sangelui sau in-ecTiile intravenoase. Regiunea cu#italS !osterioarS este denumitS si regiunea olecranianS. Cand ante#raTul este in e&tensie olecranul si e!icondilii 1umerali sunt dis!use !e aceeasi linie orizontalS. ntre ele se formeazS 5 sanTuri verticale, cel medial fiind mai adanc. n fle&ie olecranul descinde astfel incat cele 9 !roeminenTe delimiteazS un triung1i cu varful in -os. 4@ Olecranul !oate fi frecvent sediul unor fracturi sau se !ot !roduce lu&aTii ale articulaTiilor cotului in urma cSderilor !e cot cu lezarea nervului ulnar. ,a formarea articulaTiei cotului !artici!S 9 oase: 1umerusul, ulna si radiusul. Teoretic la acest nivel se !ot descrie 9 articulaTii: ) 1umeroulnarS ) 1umeroradialS ) radioulnarS !ro&imalS $acS luSm in considerare fa!tul cS !entru toate aceste articulaTii e&istS o singurS ca!sulS !utem considera cS e&istS o singurS articulaTie. $in !unct de vedere funcTional insS se descriu douS articulaTii diferite: una in ra!ort cu miscSrile de fle&ie)e&tensie si una in ra!ort cu miscSrile de !ronaTiesu!inaTie. $eoarece considerentele funcTionale au !redominat asu!ra celor anatomice s)a convenit sS se recunoascS douS articulaTii com!onente ale cotului: 1' articulaTia 1umerusului cu oasele ante#raTului %AUM*ROANT*ERAAA,U' ce include articulaTia 1umeroulnarS %Dn #alama' si articulaTia 1umeroradialS %eli!soidalS'. $intre acestea cea mai im!ortantS !entru miscSrile de fle&ie)e&tensie este cea 1umeroulnarS. 5' articulaTia radioulnarS !ro&imalS res!onsa#ilS de miscarea de !ronaTie)su!inaTie. A. ArticulaTia 1umeroante#ra1ialS %sinovalS, Dn #alama, unia&ialS' !ermite miscSri de fle&ie)e&tensie. Com!onente: ) su!rafeTele articulare:) tro1lea si ca!itulul 1umerusului K sanT intermediar ) incizura tro1learS %ulna' ) foseta ca!ului radial %radius' Toate su!rafeTele articulare sunt aco!erite de cartila- 1ialin cu grosimea de 1,4 mm. Mi-loace de unire: ) ca!sula articularS cu 5 straturi %e&tern)fi#ros, intern ) sinovial' Stratul fi#ros se inserS de)a lungul unei linii care trece anterior deasu!ra fosei coronoide si radiale, !osterior la !eriferia fosei olecraniene, lateral si medial !e !artea inferioarS a celor doi e!icondili 1umerali %cei 5 e!icondili rSman li#eri'. (e ante#raT linia de inserTie se gSseste in -urul colului radial iar la ulnS !e am#ele margini ale incizurii tro1leare, !e incizura radialS, olecran si !rocesul coronoidian. .arfurile olecranului si !rocesului coronoidian se gSsesc in interiorul ca!sulei, deci fracturile sau smulgerile vor interesa si ca!sula . )ligamente: ) ligamentul colateral ulnar se intinde de la e!icondilul medial la marginea incizurii tro1leare a ulnei ) ligamentul colateral radial !orneste de la e!icondilul lateral si se im!arte in 5 fascicule care trec anterior si !osterior de ca!ul radial si se fi&eazS fiecare la e&tremitatea res!ectivS a incizurii radiale a ulnei. Am#ele ligamente sunt foarte rezistente si !ot determina smulgeri ale e!icondililor in traumatisme. E. ArticulaTia radioulnarS !ro&imalS %sinovialS, tro1oidS, unia&ialS' !ermite miscSri de su!inaTie)!ronaTie. Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) incizura radialS %ulna' ) segment cilindric gol ) ca!ul radiusului )segment cilindric !lin Mi-loace de unire :) ca!sula articularS 48 )ligamente : )inelar ) incon-oarS ca!ul radial, !lecand de la e&tremitatea anterioarS a incizurii radiale2 )!Strat intre marginea inferioarS a incizurii radiale si faTa medialS a colului radial C. ArticulaTia distalS radioulnarS este tot o tro1oidS, cele douS oase fiind unite si la nivelul diafizelor !rintr)o sindesmozS. *le alcStuiesc astfel o unitate funcTionalS cu rol in miscSrile de !ronaTie)su!inaTie, ceea ce ne determinS sS descriem tot aici si aceastS articulaTie. Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) feTisoare articulare % ca!ul ulnei' ) incizura ulnarS a radiusului Mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) ligamente radioulnare: ) anterior ) !osterior ) discul articular MiscSrile in articulaTia cotului 1. MiscSri de fle&ie))e&tensie +le&ia ante#raTului !e #raT se realizeazS in !lan sagital, in -urul unui a& transversal ce trece !rin mi-locul tro1leei si al ca!itulului 1umeral. $eoarece acest a& nu este !erfect transversal, ci orientat din afarS inSuntru, dinainte ina!oi si de sus in -os, atat in fle&ie cat si in e&tensie, #raTul si ante#raTul nu se vor com!orta unul faTS de altul ca ramurile unui com!as. Astfel in miscarea de fle&ie ante#raTul a-unge !uTin medial faTS de #raT, iar in e&tensie cele douS segmente formeazS un ung1i desc1is in afarS. ntre fle&ia si e&tensia ma&imS miscarea atinge o valoare de 176o. ,imitarea fle&iei se realizeazS !rin intinderea !SrTii !osterioare a ca!sulei, a ligamentului !osterior, de cStre musc1iul trice!s si de !Strunderea !rocesului coronoid in fosa cores!unzStoare. *&tensia e limitatS de varful olecranului si de ligamentul anterior al cotului. Musc1i !rinci!ali Musc1i accesori Musc1ii fle&ori sunt: ) m. #ra1ial ) m fle&or comun !rofund al degetelor ) m. #ice!s #ra1ial ) m. fle&or ulnar al car!ului ) m. #ra1ioradial ) m. !almar scurt ) m. !lamar lung Musc1ii e&tensori sunt:) m. trice!s #ra1ial ) m. anconeu ) m. e&tensor comun al degetelor ) m. e&tensor ulnar al car! ) m. e&tensor al degetului mic 5. MiscSri de !ronaTie)su!inaTie Au loc in !lan transversal, in -urul unui a& vertical. (ot fi miscSri !ure ,in care ulna este imo#ilS si singurul os care se miscS este radiusul2 a&ul trece !rin ca!ul radiusului si al ulnei. Se !roduc e&trem de rar in activitatea o#isnuitS. MiscSrile o#isnuite de !ronaTie si su!inaTie se !roduc la nivelul celor douS articulaTii radioulnare si sunt insoTite si de miscSri in articulaTia sca!ulo1umeralS %8) 15o' si la nivelul mainii %lanT articular'. (ronaTia atinge am!litudini de 154oF194o %la femei', musc1ii !rinci!ali fiind re!rezentaTi de: musc1iul rotund !ronator, musc1iul !Strat !ronator si musc1iul fle&or radial al car!ului, iar musc1ii accesori de: musc1iul !almar mare, musc1iul #ra1ioradial si musc1iul anconeu. ?6 Su!inaTia atinge am!litudini de 1@6o %186o la femei' musc1ii !rinci!ali fiind re!rezentaTi de: musc1iul #ice!s radial si su!inator, iar cei accesori de: musc1iul #ra1ioradial, musc1iul e&tensor al inde&ului si musc1iul lung e&tensor al !olicelui. Cand ante#raTul este e&tins !e #raT musc1iul !rinci!al este su!inatorul, iar cand miscarea se e&ecutS cu cotul flectat in ung1i dre!t musc1iul !rinci!al devine #ice!sul #ra1ial, deoarece in aceastS !oziTie el dis!une de o !arg1ie virtualS si de un moment al musc1iului ma&ime. Era1ioradialul este !ronator cand se !orneste din !oziTia de su!inaTie ma&imS si su!inator cand se !orneste din !oziTia de !ronaTie ma&imS. ,imitarea !ronaTiei si su!inaTiei se realizeazS !rin incrucisarea radiusului !e cu#itus, ligamentul !Strat %su!erior' si ligamentul triung1iular %inferior' Ante#raTul are forma unui trunc1i de con alungit, cu #aza mare s!re cot, usor turtit antero!osterior avand !e secTiune transversalS forma unui oval. AceastS formS se datoreste concentrSrii maselor musculare in !artea !ro&imalS a segmentului, de unde cor!urile musculare se su#TiazS tre!tat !entru a se continua s!re !artea distalS cu tendoanele. ,a femei si la co!ii, din cauza dezvoltSrii mai reduse a musculaturii si a unui !anicul adi!os mai #ogat ante#raTul are o formS mai cilindricS. ,imitele sunt: ) !ro&imal ) !lanul transversal ce trece la douS lSTimi de deget dedesu#tul condililor 1umerali ) distal ) !lanul transversal dus la 5 cm deasu!ra !rocesului stiloidian al ulnei. $in !unct de vedere to!ografic este su#divizat !rintr)un !lan frontal intr)o regiune anterioarS si una !osterioarS. Sc1eletul ante#raTului este format din radius si ulnS. Musc1ii ante#raTului sunt gru!aTi in 9 regiuni: anterioarS, lateralS si !osterioarS. A. Regiunea anterioarS cu!rinde @ musc1i dis!usi in 7 !lanuri: a' !rimul !lan !rezintS dins!re lateral s!re medial musc1ii rotund !ronator, fle&or radial al car!ului, !almar lung, fle&or ulnar al car!ului. #' !lanul al doilea este format de fle&orul su!erficial al degetelor. c' !lanul al treilea este format de musc1ii fle&or !rofund al degetelor si fle&or lung al !olicelui. d' !lanul al !atrulea este format de musc1iul !Strat !ronator. Musc1ii regiunii au !orTiunile lor musculare la nivelul !SrTii !ro&imale a ante#raTului si tendoanele s!re !artea distalS. (entru !rimele douS !lanuri toTi musc1ii iau nastere !e e!icondilul medial %e!itro1leeni'. (entru urmStoarele douS !lanuri musc1ii au originea !e diafizele oaselor ante#raTului. E. Regiunea !osterioarS este formatS din @ musc1i dis!usi !e 5 !lanuri: a' !lanul %su!erficial' conTine musc1ii: e&tensorul degetelor, e&tensorul degetului mic, e&tensorul ulnar al car!ului, anconeul. #' !lanul al doilea %!rofund' conTine musc1ii: lungul a#ductor al !olicelui, scurtul e&tensor al !olicelui, lungul e&tensor al !olicelui, e&tensorul inde&ului. C. Regiunea lateralS cu!rinde 7 musc1i asezaTi !e douS !lanuri: a' !lanul su!erficial cu musc1ii #ra1ioradial, lungul e&tensor al car!ului, scurt e&tensor radial al car!ului. #' !lanul !rofund ce conTine musc1iul su!inator. *lementele vasculare si nervoase ale regiunii sunt re!rezentate de: )nervul median care descinde in a&ul ante#raTului intre cel de)al doilea si al treilea strat muscular, a!licat !e faTa !rofundS a fle&orului su!erficial al degetelor. n traiectul sSu emite ramuri !entru musc1ii !rimelor douS straturi ale gru!ului anterior %cu e&ce!Tia fle&orului ulnar' si nervul interosos. ?1 )mSnunc1iul vasculonervos radial constituit din artera si venele radiale si ramura su!erficialS a nervului radial2 este situat la ince!ut !rofund, dar in . distalS devine su!erficial. .enele trec !rin sanTul !ulsului delimitat lateral de tendonul #ra1ioradialului %musc1i satelit al arterei ulnare' si medial de fle&orul radial al car!ului. Nervul !SrSseste vasele si trece !e su# tendonul #ra1ioradialului !entru a a a-unge !e faTa dorsalS a mainii. Ramura !rofundS a nervului radial se gSseste !e faTa !osterioarS a ante#raTului si inerveazS musc1ii !lanului su!erficial2 ea emite nervul interosos !osterior care inerveazS musc1ii stratului !rofund al regiunii. ) mSnunc1iul vasculonervos ulnar este alcStuit din artera, venele si nervul ulnar care dS ramuri !entru musc1iul fle&or ulnar al car!ului si !entru cele douS fascicule mediale ale fle&orului !rofund al degetelor. )mSnunc1iul vasculonervos interosos anterior cu!rinde artera interosoasS anterioarS %ramura din artera ulnarS' im!reunS cu venele comitante si nervul interosos anterior %ramura din nervul median' care dS ramuri !entru fle&orul lung al !olicelui , cele douS fascicule laterale ale fle&orului !rofund al degetelor si musc1iul !Strat !ronator. /atul mainii este un segment scurt, de legSturS intre ante#raT si manS. ,imitele sunt re!rezentate de !lanul transversal dus la 5 cm deasu!ra !rocesului stiloidian si distal de !lanul dus imediat su# !isiform si su# tu#erculul scafoidului. (rezintS o regiune anterioarS si una !osterioarS. ,a nivelul regiunii anterioare se o#servS o reTea venoasS su!erficialS, ramurile !almare din nervul median %in cele 5F9 laterale' si ramura cutanatS !almarS din nervul ulnar %in 1F9 medialS'. (rofund se gSseste o !anglicS fi#roasS transversalS %retinaculul fle&orilor' care delimiteazS cu !lanul osteoarticular canalul car!ian. naintea retinaculului trece tendonul musc1iului !almar lung. Se !ot !une in evidenTS si tendoanele musc1iului #ra1ioradial, fle&or radial al car!ului si fle&orul ulnar al car!ului. Si la nivelul regiunii !osterioare se !oate o#serva o reTea venoasS su!erficialS, 5)9 ramuri nervoase din ramura su!erficialS a radialului si ramura dorsalS a nervului ulnar. Retinaculul e&tensorilor trece ca o !unte !este sanTurile si crestele e&tremitSTilor distale ale oaselor ante#raTului si le transformS in sase culise osteofi#roase !rin care trec tendoanele e&tensorilor. .ascularizaTia regiunii este re!rezentatS de reTeaua !almarS arterialS a car!ului si reTeaua arterialS dorsalS a car!ului realizate !rin anastomoza ramurilor !rovenite din arterele radialS si ulnarS. Tecile sinoviale ale tendoanelor fle&orilor si e&tensorilor gatului mainii !ot fi sediul frecvent al unor c1isturi sinoviale sau al unor tenosinovite traumatice sau inflamatorii. Mana re!rezintS segmentul terminal al mem#rului su!erior si este turtitS dorso!almar avand forma unei !alete. ,a om are caracteristici a!arte !rivind mo#ilitatea si sensi#ilitatea. *ste sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor !rocese su!urative. (oate fi im!SrTitS in douS !orTiuni: !ro&imalS ) mana !ro!riu)zisS ce cores!unde sc1eletului metacar!ian si distalS re!rezentS de cele 4 degete cores!unzStoare sc1eletului falangian. Mana !ro!riu)zisS se su#im!arte intr)o regiune !almarS si una dorsalS. Regiunea !almarS are o formS concavS cu o de!resiune centralS delimitatS intre eminenTa tenarS %lateral' si cea 1i!otenarS %medial' am#ele date de masa muscularS a !olicelui, res!ectiv a degetului mic. $istal !rezintS trei !roeminenTe rotun-ite situate in dre!tul degetelor mediu si inelar, in dre!tul cSrora se !ot dezvolta clavusuri la s!ortivi. ?5 Regiunea dorsalS a mainii este usor conve&S in sens transversal, !rezentand in !artea dorsalS as!ecte variate in funcTie de !oziTia degetelor2 cand acestea sunt e&tinse la #aza degetelor a!ar niste de!resiuni in care !roeminS tendoanele e&tensorilor2 in fle&ia degetelor !roeminS !uternic ca!etele oaselor metacar!iene se!arate intre ele !rin de!resiuni. Sc1eletul mainii este format din 53 de oase dis!use in 9 gru!e: ) car!ul format din o!t oase dis!use !e trei randuri2 in !rimul rand %!ro&imal' dins!re !olice s!re degetul mic se gSsesc scafoidul, semilunarul, !iramidalul, !isiformul2 in randul al doilea se gSsesc tra!ezul, tra!ezoidul, ca!itatul si osul cu cRrlig2 ) metacar!ul %sc1eletul !almei' este format din 4 metacar!iene2 oasele degetelor %falangele' in numnSr de 17 se im!art in falange !ro&imale, mi-locii si distale. Musc1ii mainii se gSsesc numai !e faTa !almarS si s!aTiile interosoase2 faTa dorsalS conTine tendoanele musc1ilor !osteriori ai ante#raTului. Cei 18 musc1i ai !almei sunt gru!aTi in 9 regiuni: A. Musc1ii eminenTei tenare %lateral' includ musc1i ce deservesc degetul mare si anume: scurt a#ductor al !olicelui, o!ozant al !olicelui, scurt fle&or, adductor al !olicelui. nervaTia se realizeazS !rin ramuri din nervul median !entru !rimii 9 musc1i si nervul ulnar !entru adductor. E. Musc1ii eminenTei 1i!otenare %medial' sunt musc1i ce deservesc degetul mic si includ musc1ii !almar scurt, fle&orul scurt al degetului mic, a#ductorul degetului mic, o!ozantul degetului mic. ToTi musc1ii sunt inervaTi de ramuri ale nervului ulnar. C. Musc1ii regiunii !almare mi-locii. Regiunea este formatS de tendoanele musc1ilor fle&ori, de musc1ii lom#ricali si de musc1ii interososi. nervaTia se realizeazS !rin ramuri din nervul ulnar2 !rimul interosos este des inervat de nervul median. ArticulaTiile mainii includ: 1.ArticulaTia radiocar!ianS *ste o articulaTie sinovialS, eli!soidalS, #ia&ialS. Com!onente: ) su!rafeTe articulare:) cavitatea de rece!Tie a radiusului )!roeminenTa formatS din scafoid, semilunar, !iramidal ) mi-loace de unire ) ca!sula articularS ) ligamente ) ligament radiocar!ian !almar intre radius si osul semilunar, !iramidal, ca!itat2 ) ligament ulnocar!ian !almar intre ulnS si osul semilunar, !iramidal, ca!itat2 ) ligament radiocar!ian dorsal intre radius si !iramidal %!osterior' ) ligament colateral radial al car!ului intre varful !rocesului stiloid al radiusului si scafoid ) ligament colateral ulnar al car!ului intre !rocesul stiloid al ulnei si !iramidal, !isiform. ?9 5. ArticulaTii intercar!iene a' ArticulaTiile !rimul rand de oase ale car!ului sunt articulaTii !lane, aco!erite de cartila- 1ialin. Mi-loacele de unire sunt: ) 5 ligamente interosoase ) 5 ligamente !almare ) 5 ligamente dorsale. #' ArticulaTiile randului al doilea sunt tot articulaTii !lane. Mi-loacele de unire sunt similare celor anterioare. c' ArticulaTia mediocar!ianS uneste randul !ro&imal %e&ce!tand !isiformul' cu randul distal al car!ului. ,inia articularS are forma unui S orizontal. Mi-loacele de unire sunt re!rezentate de: )ca!sula articularS la&S )ligamentul radial al car!ului %forma literei .', !e faTa !almarS intre ca!itat, scafoid si !iramidal. )ligamentul dorsal al car!ului %sla# dezvoltat'. 9. ArticulaTiile car!ometacar!iene a' ArticulaTia car!ometacar!ianS a !olicelui este o articulaTie sinovialS, selarS. Com!onente: ) su!rafeTele articulare ale tra!ezului si !rimului metacar!ian ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS la&S. #' ArticulaTiile car!ometacar!iene ale celorlalte degete sunt sinoviale, !lane. Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) metacar!ianul se articuleazS cu tra!ezul, cu tra!ezoidul si osul ca!itat ) metacar!ianul se articuleazS cu osul ca!itat ) metacar!ianul . cu osul ca!itat si osul cu carlig ) metacar!ianul . cu osul cu carlig ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) ligamentul interosos %forma literei.' ) ligamentele car!ometacar!iene !almare ) ligamentele car!ometacar!iene dorsale 7. ArticulaTiile intermetacar!iene Cu e&ce!Tia !rimului metacar!ian care este inde!endent, toate celelalte metacar!iene sunt unite intre ele la e&tremitSTile lor !ro&imale !rin articulaTii !lane, iar la e&tremitSTile lor distale !rintr)un ligament. Mi-loacele de unire sunt re!rezentate de: ) 9 ligamente !almare ) 9 ligamente dorsale ) 9 ligamente interosoase. 4.ArticulaTiile degetelor a' ArticulaTiile metacar!ofalangiene sunt articulaTii sinoviale, eli!soidale. Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) ca!etele metacar!ienelor ) cavitSTile #azei falangelor ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) ligamente !almare ) ligamente colaterale %formS de evantai'2 5 !entru fiecare articulaTie )ligamentul metacar!ian transvers !rofund. ?7 #' ArticulaTiile interfalangiene $egetele mainii !rezintS cate 5 articulaTii: una !ro&imalS si alta distalS %cu e&ce!Tia !olicelui'. Toate aceste articulaTii sunt sinoviale, in #alama. Com!onente: ) su!rafeTe articulare: ) !ro&imal ) tro1lee !entru e&tremitSTile distale ale !rimei si falangS ) distal ) 5 cavitSTi des!STite !rintr)un sanT !entru e&tremitSTile !ro&imale ale celei de a )a si a )a falangS. ) mi-loace de unire: ) ca!sula articularS ) ligament !almar ) 5 ligamente colaterale. $atoritS fa!tului cS articulaTiile desc1ise anterior sunt in general articulaTii !lane, fiecare in !arte !ermite miscSri de aluncare de micS am!litudine. MiscSrile se !roduc simultan in articulaTia radiocar!ianS cat si in cea mediocar!ianS !rintr)o de!lasare Vin eta-V a segmentelor regiunii: al doilea rand car!ian se de!laseazS !e !rimul, iar acesta !e ante#raT. Acest com!le& articular !ermite miscSri de fle&ie)e&tensie, adducTie)a#ducTie si circumducTie. +le&ia %fle&ia !almarS' este miscarea !rin care !alma se a!ro!ie de faTa anterioarS a ante#raTului2 e&tensia% dorsifle&ia' este miscarea !rin care dosul mainii se a!ro!ie de faTa !osterioarS a ante#raTului. Miscarea se realizeazS in -urul unui a& transversal care trece !rin osul semilunar. ,imitarea miscSrilor e realizatS de ligamentele !almare si dorsale si de tendoanele musc1ilor fle&ori si e&tensori ai degetelor..alorile e&treme ale miscSrilor sunt de 6)@4T. AdducTia este miscarea !rin care marginea ulnarS a mainii se inclinS cStre marginea ulnarS a ante#raTului2 a#ducTia re!rezintS miscarea inversS. MiscSrile se realizeazS in -urul unui a& sagital care trece !rin osul ca!itat. ,imitarea a#ducTiei se face de cStre ligamentele laterale2 am!litudinea este cu!rinsS intre 6)56T, faTS de adducTie !entru care valorile sunt cu!rinse intre 6)74T. $e asemeni, miscSrile sunt insoTite de miscSri reduse de rotaTie2 astfel, inclinarea radialS atrage cu sine o usoarS !ronaTie, iar cea ulnarS o usoarS su!inaTie. CircumducTia este o miscare com!le&S care rezultS in urma e&ecutSrii succesive a miscSrilor de fle&ie, a#ducTie, e&tensie, adducTie sau invers. *a nu re!roduce un cerc !erfect ci o eli!sS, deoarece fle&ia si e&tensia sunt mai am!le decat inclinarea lateralS. Musc1ii motori sunt: ) musc1i fle&ori: ) fle&or radial al car!ului ) !almar lung ) fle&or ulnar al car!ului ) fle&or su!erficial al degetelor ) fle&or !rofund al degetelor ) fle&or lung al !olicelui ) musc1i e&tensori: ) e&tensor ulnar al car!ului ) e&tensorii radiali ai car!ului %scurt si lung' ) e&tensorul degetelor ) e&tensorul lung al !olicelui ) musc1i a#ductori: ) lung e&tensor radial al car!ului ) fle&or radial ) lung a#ductor al !olicelui ) e&tensorul !olicelui ?4 ) musc1i adductori: ) e&tensor ulnar al car!ului ) fle&or su!erficial al degetelor. MiscSrile !olicelui sunt de adducTie)a#ducTie in -urul unui a& antero!osterior ce trece !rin #aza metacar!ianului si de o!oziTie)re!oziTie in -urul unui a& radioulnar ce trece !rin tra!ez. +le&ia este miscarea !aralelS cu !alma, in care !olicele traverseazS transversal !alma, a-ungand s!re #aza ultimelor degete. Are am!litudinea de 16) 14T din articulaTia tra!ezoidometacar!ianS, la care se adaugS 36)34T din articulaTiile metacar!ofalangiene, incat varful !olicelui sS atingS #aza degetului .. *&tensia este miscarea !aralelS cu faTa dorsalS a mainii si constS in orientarea !olicelui !osterior de inde&. AdducTia este miscarea !rin care !olicele se a!ro!ie de degetul al )lea2 este realizatS de musc1iul adductor al !olicelui . A#ducTia este miscarea inversS realizat de musc1iul lung a#ductor al !olicelui2 !rogreseazS de la 6Tla @6)86T si se !oate insoTi de e&tensie. ,a aceste miscSri !artici!S Vcoloana !oliceluiV care include !e langS falangele !olicelui si metacar!ianul , tra!ezul,si scafoidul. Miscarea de o!oziTie)re!oziTie este o miscare com!le&S, s!ecificS omului, care are ca rezultat a!ro!ierea si inde!Srtarea intregii coloane osoase a !olicelui de celelalte 7 degete %!ensS'. MiscSrile celorlalte degete sunt miscSri de fle&ie si e&tensie, in -urul unui a& radioulnar ce trece !rin ca!ul metacar!ienilor. n fle&ie !rima falangS se inclinS !e !almS ca in inc1iderea !umnului iar in e&tensie ea se inde!SrteazS de aceasta. Aceste miscSri se !ot !roduce izolat sau simultan, in toate cele 9 articulaTii ale degetelor. Miscarea activS are am!litudinea de 86T si creste de la degetul s!re degetul .. (oate a-unge !anS la 166T, cand sunt flectate concomitent toate cele !atru degete. +le&ia !rimei falange !e metacar!ianul cores!unzStor se realizeazS !rin contracTia musc1ilor lom#ricali si interososi. +le&ia falangei a )a !e !rima !rin acTiunea musc1ilor fle&ori su!erficiali iar fle&ia celei de a )a falange !rin contracTia fle&orului !rofund. *&tensia degetelor este !rodusS !rin acTiunea musc1iului e&tensor al degetelor. ,a aceasta se mai adaugS si contracTia e&tensorului degetului mic si a e&tensorului inde&ului. Am!litudinea este varia#ilS si !rogreseazS de la 6T la 86T in caz de la&itate. AdducTia este miscarea !rin care falangele se de!laseazS in sens ulnar iar a#ducTia este miscarea !rin care falangele se de!laseazS in sens radial2 miscarea se realizeazS in -urul unui a& dorso!almar ce trece !rin ca!ul metacar!ienilor. Aceste miscSri sunt !osi#ile numai cu degetele in e&tensie. A!ro!ierea si inde!Srtarea de a&ul mainii sunt realizate de musc1ii interososi %interososii dorsali realizeazS a!ro!ierea iar cei !almari inde!SrteazS'.Am!litudinea acestor miscSri variazS individual si de la un deget la altul2 media este de 14)56T, inde&ul avand cea mai mare mo#ilitate. CircumducTia rezultS din e&ecutarea succesivS a miscSrilor descrise anterior. n articulaTiile interfalangiene se !roduc miscSri de fle&ie si e&tensie. +le&ia este miscarea !rin care degetele se a!ro!ie de !almS2 in articulaTiile !ro&imale !oate a-unge la 166T, fiind mai am!lS la degetele . si ., si mai redusS la degetele si . n articulaTiile distale nu de!Sseste 86T. ?? *&tensia este miscarea inversS !rin care degetele se de!SrteazS de !almS. *ste !osi#ilS in interfalangienele !ro&imale si numai la anumite !ersoane in cele distale2 am!litudinea !rogreseazS intre 6)56T. (rin insumarea tuturor acestor miscSri mana intervine in: ) !re1ensiune ) realizare de instrumente s!eciale: !ense, carlig ) a!ucarea !rin strangere, etc. *lementele vasculo)nervoase ale regiunii sunt re!rezentate de: ) Arcada arterialS !almarS su!erficialS realizatS !rin anastomoza ramurilor arterelor radiarS si ulnarS. $in conve&itatea ei !ornesc 7 artere digitale !almare comune !entru degetele ).. (rofund se aflS nervii digitali !almari comuni, ramuri terminale ale medianului %)' si ulnarului %.).'. Aceste elemente sunt cu!rinse intr)un s!aTiu adi!os su!erficial, delimitat intre a!onevrozS si tendoane. ntre tendoanele fle&orilor si urmStorul strat al !lanului !rofund al !almei se gSseste un al )lea s!aTiu adi!os. Am#ele s!aTii !ot fi sediul unor flegmoane !almare su#a!onevrotice, de o#icei com!licaTii ale !anariTiilor, care se !ot !ro!aga !ro&imal !rin canalul car!ian, in s!aTiile cores!unzStoare ale ante#raTului si distal, s!re degete. mediat !rofund faTS de arcadele vasculare se aflS nervii digitali !almari comuni, ramuri terminale ale medianului %!rimele trei' si ulnarului %ultimele douS'. ) Arcada !almarS !rofundS se formeazS !rin anostomoza ramurii terminale a arterei radiale cu ramura !almarS !rofundS a ulnarei. $in conve&itatea arcadei !ornesc 7 artere metacar!iene !almare care realizeazS in !artea lor distalS anostomoze cu arterele digitale. ) Ramura terminalS a nervului ulnar, care asigurS inervaTia musc1ilor eminenTei tenare, ultimii 5 lom#ricali, toTi interososii si adductorul !olicelui. ) ,a nivelul regiunii dorsale a mainii se gSsesc arterele metacar!iene dorsale. Toate aceste artere sunt insoTite de vene satelite. Ane&ele musc1ilor mem#rului su!erior Musc1ii mem#rului su!erior sunt inveliTi de o teacS fi#roasS %fascie' care se continuS in sus cu fascia musc1ilor umSrului si ai !eretelui toracic, iar in -os se terminS la nivelul degetelor. ,a nivelul mainii ca!StS as!ect de a!onevrozS !almarS. ) Retinaculul fle&orilor este o !anglicS fi#roasS !atrulaterS intinsS transversal intre cele douS margini ale canalului car!ului2 !rezintS o lamS des!SrTitoare care determinS douS culise osteofi#roase: una lateralS !rin care trece musc1iul fle&or radial al car!ului si alta medialS !rin care trec tendoanele fle&orilor si nervul median. ) Retinaculul e&tensorilor este o #andS de formS !atrulaterS ce se inserS medial !e ulnS, !iramidal si !isiform, iar lateral !e radius. $e !e faTa !rofundS !ornesc o serie de des!SrTitori ce se !rind !e crestele osoase ale e&tremitSTilor distale ale ulnei si radiusului. Se formeazS astfel sase culise oasteofi#roase denumite du!S tendoanele care trec !rin ele. ) Tendoanele fle&orilor si e&tensorilor sunt !revSzute cu teci sinoviale. nflamaTia tecii con-unctive a tendonului !oartS numele de tenosinovitS si !oate fi rezultatul !ro!agSrii unor infecTii de la nivelul mainii. Sindromul de tunel car!ian re!rezintS un ansam#lu de manifestSri clinice cauzate de com!resiunea nervului median in trecerea sa !rin tunelul car!ian. A!are la !ersoane care realizeazS frecvent miscSri de !re1ensiune si rotaTie ale mainii2 acestia acuzS dureri la nivelul !almei si degetelor %cu e&ce!Tia degetului mic', agravate de miscSri de ti!ul #Stutului la masinS. ?3 Curs 16. Mem#rul inferior: regiuni to!ografice, factori ososi, musculari, articulari, nervosi, vasculari Mem#rele inferioare sau !elvine sunt segmente cor!orale care se des!rind din !SrTile infero)laterale ale trunc1iului. Sunt ada!tate in !rimul rand !entru staTiunea #i!edS si locomoTie. ,imita care se!arS mem#rul inferior de trunc1i este re!rezentatS de o linie circularS, care ince!e in !artea anterioarS de la tu#erculul !u#elui, se continuS !rin !lica ing1inalS, creasta iliacS si sanTul intergluteal, !anS la varful coccigelui, trece a!oi !rin sanTul genito)femural si a-unge !anS la tu#erculul !u#ian. $in !unct de vedere al criteriului osteologic, mem#rul inferior este format din: ) centura !elvianS %!elvisul osos' ) mem#rul inferior !ro!riu)zis. $in !unct de vedere al criteriului articular este format din: ) !SrTi articulate ale #azinului ) articulaTia co&ofemuralS ) articulaTia genunc1iului ) articulaTiile !iciorului u $in !unct de vedere to!ografic, mem#rului inferior i se descriu ? segmente: ) regiunea glutealS %fesierS' ) coa!sa ) genunc1iul ) gam#a ) gatul !iciorului ) !iciorul Regiunea glutealS constituie segmentul su!ero)!osterior al mem#rului inferior, !rin care acesta se !rinde de !elvis. (rin musc1ii !uternici !e care ii cu!rinde ea serveste la locomoTie, ortostatism si !oziTia sezandS. $atoritS dezvoltSrii !uternice a musc1ilor !elvitro1anterieni si mai ales a gluteului mare, !recum si a#undenTei grSsimii, regiunea glutealS are o formS rotun-itS, emisfericS, caracteristicS omului. ,imitele regiunii sunt: ) in sus: creasta iliacS ) medial: o linie convenTionalS care uneste s!ina iliacS !osterosu!erioarS cu varful coccigelui ) lateral: o linie convenTionalS arcuitS de la s!ina iliacS antrerosu!erioarS, care trece !este tro1anterul mare si atinge e&tremitatea lateralS a sanTului gluteal ) in -os: sanTul gluteal ) !rofund: faTa lateralS a co&alului si articulaTia soldului. +actori ososi Sc1eletul #azinului este format din cele 5 oase co&ale, sacrul si coccigele. Sc1eletul mem#rului inferior !ro!riu)zis este format din: ) sc1eletul coa!sei: ) femur, !atelS2 ) sc1eletul gam#ei: ) ti#ie, fi#ulS2 sc1eletul !iciorului: ) tarsul %3'2 metatarsul %4'2 falange %17' ?@ +actori articulari ArticulaTiile mem#rului inferior !ot fi im!SrTite ca si cele ale mem#rului su!erior in 5 gru!e: articulaTiile centurii mem#rului inferior si articulaTiile mem#rului inferior !ro!riu)zis. ArticulaTiile centurii mem#rului inferior realizeazS o unitate osteofi#roasS care asigurS o du#lS funcTie: ) asigurS rezistenTa necesarS ec1ili#rSrii #azinului ) asigurS elasticitatea necesarS atenuSrii socurilor !roduse in mers, fugS, salt. AceastS unitate este realizatS: ) anterior si median !rin simfiza !u#ianS ) !osterior si median !rin articulaTiile sacroiliace ) !rin ligamentele iliolom#are care fi&eazS oasele co&ale de coloana lom#arS ) !rin ligamentele sacroisc1iadice care fi&eazS oasele co&ale de !SrTile laterale ale sacrului si coccigelui ) !rin mem#rana o#turatoare care aco!erS gaura o#turatS. ArticulaTia sacroiliacS% sinovialS, !lanS'. Com!onente: 1' Su!rafeTe articulare :) feTele auriculare ale sacrului si osului co&al aco!erite cu cartila- 1ialin. 5' Mi-loace de unire: )ca!sula articularS, inlocuitS !osterior !rin ligamente sacroiliace interosoase )ligamente:) sacroiliace ventrale intre ari!ioaraFfaTa !elvianS a osului sacru si vecinStatea liniei arcuate ) sacroiliace dorsale intre s!ina iliacS !osterosu!erioarS. si creasta sacralS lateralS2 conTin fi#re scurte si lungi. ) sacroiliac interosos care uneste tu#erozitatea iliacS cu cea sacratS2 este foarte !uternic. ) iliolom#ar intre !rocesele transverse ,7, ,4 si creasta iliacS. ConTine fi#re transversale si o#lice. MiscSrile sunt reduse % nutaTie si contranutaTie', cu im!ortanTS ma-orS in nastere deoarece !ermit modificarea diametrelor #azinului. Miscarea de nutaTie duce #aza sacrului inainte si in -os si varful sus si ina!oi2 este limitatS de ligamentele sacroisc1iadice %e&em!lu: susTinerea unei greutSTi !e umeri2 greutatea se transmite !rin intermediul coloanei verte#rale s!re #aza sacrului'. n nastere reduce diametrul antero!osterior al stramtorii su!erioare si mSreste diametrul omonim al stramtorii inferioare. n miscarea de contranutaTie #aza sacrului se indrea!tS ina!oi si in sus. *&em!lu: re!aosul unei !ersoane !e regiunea lom#arS, s!ri-init !e o #ancS, in miscarea de 1i!ere&tensie a trunc1iului sau in !oziTia culcat. Am#ele miscSri sunt miscSri de #asculare ale #azinului in -urul unui a& transversal care trec !rin ligamentele sacroiliace dorsale sau !rin cel interosos. Sunt mai !uTin am!le la nivelul #azei si mai am!le la nivelul varfului. Simfiza !u#ianS % cartilaginoasS, semimo#ilS'. Com!onente: 1' Su!rafeTe articulare: ovalare, la nivelul osului !u#ian, su# ung1iul !u#elui, aco!erite de cartila- 1ialin. 5' Mi-loace de unire: ) discul inter!u#ian %fi#rocartilaginos' care um!le s!aTiul dintre cele 5 su!rafeTe articulare. ?8 ) ligamente !eriferice : ) ligamentul !u#ian su!erior intre cei doi tu#erculi !u#ieni. )ligamentul !u#ian arcuat ce aderS la ramurile descendente !u#iene si discul inter!u#ian. Marginea inferioarS formeazS o VarcadS !u#ianSV. ,igamentele sacroisc1iadice ) ligamentul sacrotu#eral )are formS dre!tung1iularS cu #aza !e sacru si varful !e tu#erozitatea isc1iadicS ) ligamentul sacros!inos este situat anterior de !recedentul. Se inserS !e marginile laterale ale sacrului si coccigelui si !rin varf !e s!ina isc1iadicS . Aceste ligamente com!leteazS !eretele lateral al !elvisului osos. Musc1ii #azinului Sunt asezaTi cu cor!ul muscular la nivelul #azinului si se intind de aici la e&tremitatea su!erioarS a femurului, alcStuind un adevSrat con muscular in -urul articulaTiei co&ofemurale. Sunt musc1i relativ scurTi, voluminosi si !uternici %musc1i de forTS'. $atoritS originii lor care ocu!S su!rafeTe intinse in interiorul si la e&teriorul #azinului si terminaTiei la nivelul celor doi tro1anteri si regiunile femurale invecinate se mai numesc si !elvitro1anterieni. Se im!art in douS gru!e: A. /ru!ul anterior sau interior format din: ) musc1iul ilio!soas ) musc1iul !soas mic %inconstant' Acesti musc1i intrS im!reunS cu !Stratul lom#elor si in constituTia !eretelui a#dominal !osterior. E. /ru!ul !osterior sau e&terior cu!rinde 16 musc1i asezaTi !e su!rafaTa e&ternS a !elvisului, su!ra!usi in 5)9 !lane !e faTa !ostero)lateralS a #azinului si formand in totalitate fesa. Acesti musc1i sunt re!rezentati de: m. gluteu mare, m. gluteu mi-lociu, m. gluteu mic, m. tensor al fasciei lata, m. !iriform, m. o#turator intern, m. o#turator e&tern, m. gemen su!erior si inferior, m. !atratul lom#elor. Musc1ii #azinului acTioneazS asu!ra articulaTiei co&ofemurale im!reunS cu numerosi musc1i ai coa!sei. Coa!sa este segmentul cu!rins intre regiunea glutealS si !eretele a#dominal anterior !e de o !arte si genunc1i !e de altS !arte. *a !oate fi asemSnatS cu un trunc1i de con cu #aza mare in sus. Are contururi rotun-ite la femei si co!ii %datoritS !aniculului adi!os mai #ogat' si formS !rismatic triung1iularS la su#iecTii musculosi. (oziTia sa nu este verticalS, ci usor inclinatS de sus in -os si latero)medial2 inclinaTia este mai accentuatS la femei din cauzS cS diametrul transversal al !elvisului este mai mare. ,imitele regiunii sunt: ) !ro&imal ) o linie accidentatS, circularS care ince!e de la tu#erculul !u#ian, trece !rin !lica ing1inalS, s!ina iliacS anterosu!erioarS, co#oarS !este tro1anterul mare, strS#ate sanTul gluteal, sanTul genitofemural si a-unge din nou la tu#erculul !u#ian. ) distal ) o linie circularS dusS la douS lSTimi de deget deasu!ra #azei !atelei. To!ografic se su#divide in douS regiuni: una anterioarS si una !osterioarS. Sc1eletul coa!sei este format de osul femur. 36 ,egStura dintre #azin si coa!sS se realizeazS !rin articulaTia co&ofemuralS %sinovialS, sferoidalS, tria&ialS'. Su!rafeTele articulare sunt: ) ca!ul femural %5F9 sferS' ) aceta#ulul. Mi-loacele de unire includ: ) ca!sula articularS care la nivelul femurului se inserS la distanTS de su!rafaTa articularS %la nivelul colului'2 aco!erS in intregime faTa anterioarS si 5F9 mediale ale feTei !osterioare. *ste foarte rezistentS, fiind formatS din fi#re longitudinale %su!erficiale' si circulare %!rofunde'. ) ligamentele articulare: ) ligamentul iliofemural %anterior, in evantai'. *ste cel mai !uternic ligament, su!ortS greutSTi intre 946)466 =g. Se intinde intre s!ina iliacS anteroinferioarS si linia intertro1anterianS. ,imiteazS e&tensia, rotaTia e&ternS, adducTia. )ligamentul isc1iofemural %!osterior'. Se intinde intre isc1ion %!osterior si su# aceta#ul' si #aza tro1anterului mare. ,imiteazS rotaTia internS si adducTia. )ligamentul ca!ului femural %ligamentul rotund' se intinde intre aceta#ul si ca!ul femural. ConTine vase nutritive !entru ca!ul femural. n staTiune verticalS contri#uie la menTinerea ca!ului in aceta#ul )ligamentul !u#ofemural %anterior'. Se inserS !e eminenTa ilio!u#ianS si ramura su!erioarS a !u#elui, fi#rele fi&andu)se in final inaintea tro1anterului mic. ,imiteazS a#ducTia si rotaTia e&ternS. ,a acTiunea de unire mai !artici!S: la#rul aceta#ular, musc1ii !eriarticulari si !resiunea atmosfericS n articulaTia co&ofemuralS sunt relativ frecvente lu&aTiile, fie congenitale, fie castigate in urma unor traumatisme. (entru e&!lorarea articulaTiei in caz de lu&aTie se utilizeazS linia Nelaton)Roser2 aceasta uneste s!ina iliacS anterosu!erioarS cu tu#erozitatea isc1iadicS. n fle&ia moderatS %74T' tro1anterul mare atinge mi-locul liniei2 in lu&aTiile su!erioare tro1anterul se ridicS deasu!ra acestei linii. Musc1ii coa!sei sunt gru!aTi in -urul femurului astfel incat acesta mai !rezintS ca re!er !al!atoriu numai tro1anterul mare si cei doi condili. Se im!art in 9 gru!e: A. /ru!ul anterior cu musc1ii e&tensori: ) cvadrice!s, ) croitor. E. /ru!ul medial cu musc1ii adductori: ) adductor mare, scurt, lung ) gracilis ) !ectineu. C. /ru!ul !osterior cu musc1ii fle&ori %musc1ii isc1iogam#ieri': ) #ice!sfemural ) semitendinos ) semimem#ranos. (osi#ilitSTile de miscare !e care le oferS articulaTia co&ofemuralS ca articulaTie sferoidalS ar fi foarte largi, dar nu !ot fi valorificate !e de!lin din cauza dis!oziTiei a!aratului ligamentar, deose#it de !uternic care asigurS rectitudinea cor!ului. Avand !unctul fi& !e !elvis musc1ii ce acTioneazS asu!ra articulaTiei co&ofemurale se contractS dinamic mo#ilizand coa!sa in locomoTie si alte miscSri com!le&e nelocomotorii. Avand !unctul fi& situat distal %!e coa!sa fi&atS' musc1ii asigurS miscSrile trunc1iului sau #alansarea !elvisului cu !Sstrarea rectitudinii trunc1iului %!rin 31 contracTia dinamicS', fie sta#ilizarea oricSrei !oziTii a #azinului !e mem#rul fi&at %!rin contracTie staticS'. MiscSrile coa!sei sunt: +le&ie %156T) 196T2 !asiv 176)146T' si e&tensie %56T2 !asiv 96T' in !lan sagital, in -urul unui a& transversal care trece !rin varful tro1anterului mare. (rin miscarea de fle&ie, coa!sa se a!ro!ie de !eretele anterior al a#domenului2 !rin e&tensie ea se inde!SrteazS. n fle&ie !artea anterioarS a ca!sului si ligamentul iliofemural se rela&eazS iar limitarea miscSrii se face de cStre musc1ii !osteriori ai coa!sei. Am!litudinea ma&imS a fle&iei se realizeazS cu genunc1iul flectat %196o'2 cu genunc1iul e&tins fle&ia este de 86o. +le&orii !rinci!ali sunt ilio!soasul si dre!tul femural. lio!soasul este cel mai im!ortant2 datoritS com!onentei lungi %!soas' ridicS coa!sa !este orizontalS, fiind indis!ensa#il !entru lungimea !asului, in tim! ce com!onenta iliacS este cea de forTS. n momentul in care coa!sa este usor fle&atS intervine si tensorul fasciei lata. Croitorul este al 7)lea musc1i in ordinea forTei. +le&orii secundari sunt gluteul mi-lociu, gluteul mic, adductorii. Nervul !rinci!al al fle&iei este nervul femural care asigurS . din randamentul total !osi#il al gru!ului2 nervul gluteal su!erior realizeazS a#ia 1F4) 1F7 iar nervul o#turator 1F16. n e&tensie !artea anterioarS a ca!sulei si ligamentul iliofemural se intind, limitand miscarea. Cand se e&ecutS cu genunc1iul e&tins am!litudinea este de 14)56T 2 cu genunc1iul flectat mSsoarS 16T. *ste !osi#ilS si e&ecutarea unei e&tensii forTate, ca in miscSrile din #alet sau !atina- cand valoarea ma&imS a miscSrii nu se o#Tine in articulaTia soldului res!ectiv, ci !rintr)o miscare de fle&ie e&ecutatS in articulaTia soldului de !artea o!usS %a mem#rului fi&at', ceea ce are ca urmare si o a!lecare a trunc1iului s!re anterior2 miscarea se !etrece si la nivelul coloanei verte#rale, accentuandu)se cur#ura lom#arS. Musc1ii e&tensori au in !rimul rand un rol static, antigravitaTional, de susTinere a !elvisului si trunc1iului !e mem#rul de s!ri-in. (artici!S si la realizarea lanTului tri!lei e&tensii im!reunS cu e&tensorii celorlalte douS articulaTii !rinci!ale ale mem#rului inferior intervenind in urcatul !e scSri si teren ascendent, ridicarea din !oziTie sezandS, !ro!ulsia cor!ului in locomoTie. n acTiune sinergicS cu dre!tul a#dominal ei realizeazS #ascularea !osterioarS a !elvisului si reduc lordoza lom#arS. Se gru!eazS in 9 gru!e !rinci!ale: glutei, isc1iogam#ieri si adductori din care cei mai im!ortanTi sunt gluteul mare ce realizeazS o forTS egalS a!roa!e cu . din totalul musc1ilor, adductor mare si isc1iogam#ierii care fiind musc1i #iarticulari au si o acTiune mai com!le&S solidarizand miscSrile coa!sei cu ale gam#ei. Numerosi alTi musc1i mai au o com!onentS constantS sau ocazionalS de e&tensie funcTionand ca e&tensori secundari: !iriformul, o#turatorul intern, gemenii, o#turatorul e&tern, adductorul mic, gracilisul. nervaTia e&tensorilor este realizatS in !rimul rand de cei doi nervi gluteali %9F4' restul de 5F4 din forTa totalS este controlatS de nervul isc1iadic si nervul o#turator. A#ducTia %76o' si adducTia %96o' se realizeazS in !lan frontal, in -urul unui a& sagital care trece !rin centrul ca!ului femural. Cand coa!sele sunt e&tinse am!litudinea ma&imS a a#ducTiei este de ?6o iar in fle&ie atinge 36o. A#ductorii si adductorii au ca rol !rinci!al #alansarea !elvisului in !lan frontal !e un singur mem#ru de s!ri-in, indis!ensa#ilS in mers si staTiune asimetricS. Adductorii a!ro!ie !rin contracTie dinamicS coa!sele im!otriva unui o#stacol %inot, cSlSrie', iar !rin contracTie staticS im!iedicS de!Srtarea e&ageratS a mem#rului inferior in intregime, contra#alansand greutatea cor!oralS. 35 Musc1ii adductori sunt mai !uternici decat cei a#ductori si sunt re!rezentaTi de: adductor mare, lung, scurt, !ectineu, gluteul mare !rin !orTiunea !rofundS, isc1iogam#ierii si ilio!soasul. Adductori secundari sunt o#turatorul e&tern, gracilis, croitorul, o#turatorul intern si cei doi gemeni. Nervul !rinci!al al miscSrii este nervul o#turator %5F9' la care se adaugS nervul isc1iadic si nervul gluteal inferior. Miscarea de adducTie este limitatS de intalnirea coa!selor, iar cand acestea se incruciseazS de ligamentul !retro1anterian si ligamentul ca!ului femural. (rin contracTia dinamicS si #ilateralS a a#ductorilor se realizeazS inde!Srtarea mem#relor inferioare in staTiune si in anumite forme de salturi. (rin contracTie unilateralS intervin in diferite miscSri coregrafice, !atina-, gimnasticS. n mers im!iedicS inclinaTia !elvisului s!re !artea mem#rului nes!ri-init in faza s!ri-inului unilateral. Musc1ii a#ductori !rinci!ali sunt musc1ii glutei, tensorul fasciei late si dre!tul femural. Rol secundar au !iriformul si croitorul. nervaTia a#ductorilor e asiguratS in !rinci!al de nervul gluteal su!erior, urmat de nervul gluteal inferior si nervul femural. Atat am!litudinea a#ducTiei cat si cea a adducTiei !oate fi mSritS !rin miscSri com!lementare ale #azinului si coloanei lom#are. RotaTia internS si e&ternS se realizeazS in !lan transversal, in -urul unui a& vertical care trece !rin ca!ul femural. Am!litudinea ma&imS a rotaTiei e&terne %lateralS' este de 56o, cea a rotaTiei interne %medialS' este de 94o. n cazul in care coa!sa se aflS in !oziTie de fle&ie si a#ducTie %cu ligamentele rela&ate' am!litudinea totalS a rotaTiei atinge valori de 166o. Rotatorii, avand !unctul fi& !e #azin, acTioneazS asu!ra mem#rului inferior li#er2 !rin interacTiunea celor douS gru!e antagoniste se asigurS !Sstrarea !lanului sagital in tim!ul !endulSrii mem#rului inferior. n tim!ul mersului !rin succesiunea alternativS si #ilateralS a miscSrii de rotaTie medialS rezultS VlegSnatul solduluiV. (rinci!alii musc1i care realizeazS rotaTia medialS sunt: gluteul mi-lociu, mic si adductorul mare, tensorul fasciei lata. AcTiune secundarS au dre!tul femural, lunga !orTiune a #ice!sului, semimem#ranosul, gracilisul. RotaTia medialS este cea mai sla#S miscare in articulaTia co&ofemuralS, fiind com!letatS si de alte forTe, gravitaTia, inerTia2 acTiunea este mai !uternicS cand coa!sa este flectatS. *ste limitatS de ligamentul isc1iofemural. Rotatorii e&terni sunt mai numerosi si mai !uternici faTS de gru!ul antagonist. Musc1ii !rinci!ali sunt: gluteul mare, gluteul mi-lociu si mic, o#turatorul intern, gemenii, ilio!soasul, !Stratul femural. Musc1ii secundari sunt: !iriformul, o#turatorul e&tern, adductorii, lunga !orTiune a #ice!sului, dre!tul femural. Miscarea este limitatS de ligamentul iliofemural, ligamentul rotund si !u#ofemural. Nervul !rinci!al al rotaTiei laterale este nervul gluteal inferior, urmat de nervul gluteal su!erior si secundar nervul femural. MiscSrile de e&tensie, adducTie si rotaTie lateralS au am!litudine mai micS faTS de miscSrile lor com!lementare %fle&ie, a#ducTie si rotaTie internS' dar se e&ecutS in sc1im# !rin gru!e musculare mai !uternice. AceastS forTS muscularS mare se !oate valorifica dacS miscarea se e&ecutS nu din !oziTie intermediarS ci din cea o!usS, e&tremS, im!usS de gravitaTie sau de acTiunea musc1ilor antagonisti. /enunc1iul este o regiune intermediarS intre coa!sS si gam#S care cu!rinde totalitatea !SrTilor moi situate in -urul articulaTiei genunc1iului. 39 ,imitele regiunii sunt: ) !ro&imal ) linia circularS dusS la douS lSTimi de deget deasu!ra #azei !atelei ) distal ) !lanul orizontal care trece !rin tu#erozitatea ti#iei %douS lSTimi de deget su# varful !atelei' To!ografic este su#im!SrTitS intr)o regiune anterioarS %!atelarS, rotun-itS' si una !osterioarS %!o!litee'. /am#a este cu!rinsS intre genunc1i si gatul !iciorului2 are forma unui trunc1i de con cu #aza mare !ro&imal. *ste frecvent e&!usS traumatismelor. ,imitele regiunii sunt: ) !ro&imal ) !lanul orizontal dus !rin tu#erozitatea ti#iei ) distal ) !lanul transversal care trece !rin #aza celor douS maleole. To!ografic este su#im!SrTitS intr)o regiune anterioarS si una !osterioarS. Sc1eletul gam#ei este realizat de ti#ie si fi#ulS. Oasele gam#ei sunt unite !rin e!ifizele lor: su!erior !rintr)o articulaTie sinovialS !lanS %articulaTia ti#iofi#ularS', inferior !rintr)o sindesmozS. ,egStura dintre gam#S si coa!sS se realizeazS !rin articulaTia genunc1iului. Aceasta este cea mai mare articulaTie a cor!ului omenesc, dar si cea mai !uTin !rote-atS de !SrTi moi, ceea ce e&!licS frecventele traumatisme. $e asemeni este foarte solicitatS in staticS si locomoTie, ceea ce grS#este uzura elementelor com!onente. *ste o articulaTie sinovialS, condilianS, unia&ialS. Su!rafeTele articulare sunt re!rezentate de condilii femurali, !latoul ti#ial si faTa !osterioarS a !atelei. Cei doi condili sunt orientaTi o#lic de sus in -os si dins!re !osterior s!re anterior2 raza lor de cur#urS descreste dinainte)ina!oi %in !artea anterioarS are 74 mm, in cea !osterioarS 1? mm'2 de asemeni ei diverg dinainte)ina!oi astfel incat diametrul transversal al e&tremitSTii inferioare femurale este mai mare !osterior decat anterior. Sunt aco!eriTi de cartila- 1ialin cu grosime de 5)9 mm. Condilul medial este mai !roeminent decat cel lateral si se aflS !e un !lan inferior faTS de acesta. (latoul ti#ial !rezintS douS fose articulare %cavitSTi glenoide' se!arate !rin s!ina ti#iei. Cartila-ul care aco!erS fosele articulare este mai su#Tire la !eriferie si mai gros central %?)3 mm'. *ste foarte elastic si are rolul de a atenua !resiunile si traumatismele !roduse de miscSrile ce se efectueazS in mers, fugS, sSriturS. Mi-loacele de unire sunt re!rezentate de ca!sulS si ligamente. Ca!sula se inserS !e cele 9 oase, lSsand e&traca!sular e!icondilii femurali si articulaTia ti#iofi#ularS. AderS la #aza meniscurilor %circumferinTa e&ternS'. *ste mai sla#S anterior si lateral si intSritS !e !artea !osterioarS. ,igamentele articulare sunt: ) ligamentul !atelei %rotulian' ) o formaTiune fi#roasS, !uternicS lungS de 4) ? cm, latS de 5)9 cm, situatS anterior, consideratS ca tendon terminal al cvadrice!sului. Se !oate !al!a su# !iele in semifle&ie. ) ligamentele !osterioare formeazS un !lan fi#ros asezat ca o !unte !este sco#itura intercondilianS. nclud: ) ligamentul !o!liteu o#lic intre tendonul musc1iului semimem#ranos si condilul lateral %tendonul recurent al musc1iului ) ligamentul !o!liteu arcuat 37 ) ligamentul colateral fi#ular intre e!icondilul lateral femural si ca!ul fi#ulei2 este rela&at in fle&ie ) ligamentul colateral ti#ial intre e!icondilul medial femural si faTa medialS a ti#iei. +aTa lui su!erficialS este aco!eritS de fascia femuralS si tendoanele ce formeazS com!le&ul la#a gastiiV. Aceste douS ligamente asigurS sta#ilitatea articularS in e&tensia genunc1iului ) ligamentele incrucisate, ce se gSsesc intre feTele intercondiliene ale femurului si ariile intercondiliene ale ti#iei. Sunt in afara mem#ranei sinoviale. $u!S situaTia lor si inserTia ti#ialS au fost denumite unul anterior si unul !osterior. ,igamentul anterior este anterior !rin inserTia ti#ialS si lateral !rin cea femuralS. Am#ele sunt formaTiuni e&traarticulare ce !rezintS o du#lS incrucisare. $atoritS fa!tului cS in aceastS articulaTie nu e&istS o concordaTS !erfectS intre su!rafeTele oaselor s)au dezvoltat douS fi#rocartila-e semilunare denumite meniscuri intraarticulare. $e asemeni la soliditatea articulaTiei contri#uie si musc1ii si ligamentele. Meniscurile se inserS !e !latoul ti#ial !rin douS e&tremitSTi numite coarne si alunecS !e acesta in tim!ul miscSrilor. Sunt aderente de ca!sula articularS. Meniscul lateral are forma unui cerc in tim! ce meniscul medial are forma unei semilune. Sunt unite in !artea anterioarS !rintr)o #andeletS transversalS. ,a intSrirea ca!sulei mai !artici!S si formaTiuni a!onevrotice: fascia genunc1iului intSritS lateral de tractul ilioti#ial2 e&!ansiunea cvadrici!italS care se des!rinde din tendonul cvadrice!sului si trece anterior de articulaTia genunc1iului si ari!ioarele !atelei, intre marginile !atelei si faTa cutanatS a condilului femural res!ectiv. ,a nivelul articulaTiei genunc1iului se gSsesc o serie de #urse seroase: ) #ursa su!ra!atelarS ) o !relungire !e care sinoviala genunc1iului o trimite su# musc1iul cvadrice!s, intre acesta si femur, favorizand alunecarea tendonului ) #urse !re!atelare: in numSr de 9 ) #urse !reti#iale in numSr de 9, douS su!erficiale si una !rofundS. $e asemeni mai e&istS si douS mase adi!oase, una anterioarS intre condilii femurali si !latoul ti#ial si una !osterioarS. Cor!ul adi!os anterior se !oate !al!a in e&tensie, formand douS !erniTe de fiecare !arte a tendonului !atelei. Musc1ii gam#ei sunt gru!aTi asimetric in -urul celor douS oase, astfel incat faTa medialS, marginea anterioarS a ti#iei si cele douS maleole rSman neaco!erite de musc1i. Cor!urile musculare sunt asezate !ro&imal si se continuS cu tendoane, ceea ce determinS forma caracteristicS a gam#ei,de con trunc1iat cu #aza in sus. Musc1ii se im!art in 9 gru!e, situate in lo-i s!eciale, des!SrTite !rin !eretele osteofi#ros %ti#ie, fi#ulS, mem#ranS interosoasS' si !rin 5 se!turi intermusculare intinse intre marginea anterioarS res!ectiv !osterioarS a fi#ulei si fascia gam#ierS. Acest a!arat facial si a!onevrotic in !orTiunea !ro&imalS serveste ca su!rafaTS de inserTie, com!letand)o !e cea oasoasS iar in !orTiunea distalS are rol de invelis si susTinere, ingrosandu)se la nivelul gatului !iciorului su# forma retinaculelor. A. /ru!ul anterior %e&tensori' cu!rinde musc1ii: ti#ial anterior, e&tensor lung al 1alucelui, e&tensor lung al degetelor si !eronierul al treilea. Musc1ii sunt inervaTi de nervul !eronier !rofund %,7)S1'. E. /ru!ul lateral cu!rinde lungul si scurtul !eronier. Nervul motor este nervul !eronier su!erficial. C. /ru!ul !osterior %fle&ori' este cel mai voluminos si !uternic2 conTine douS !lanuri : 34 ) !lanul !rofund format din ti#ialul !osterior, fle&or lung al 1alucelui, fle&or lung al degetelor si !o!liteul. Au ca nerv motor nervul ti#ial %,4)S1,5' ) !lanul su!erficial format din trice!sul sural %gastrocuemianul si solearul' si musc1iul !lantar. Are ca nerv motor nervul ti#ial %,7)S5'. Trice!sul sural Dm!reunS cu gluteul mare si cvadrice!sul formeazS lanTul tri!lei e&tensii a mem#rului inferior cu acTiune anti)gravitaTionalS si im!ortanTS ma-orS in menTinerea !oziTiei verticale si locomoTie. Musc1ii gam#ei intervin dinamic in locomoTie si miscSri nelocomotorii. Rolul lor in staticS este foarte im!ortant. ,uand !unctul fi& !e !iciorul s!ri-init !e sol, ancoreazS gam#a, menTinand rectitudinea acesteia in staTiune verticalS. Cu !unctul fi& !e gam#S menTin in mod activ #olta !lantarS alSturi de musc1ii !iciorului. Eiomecanica articulaTiei genunc1iului ArticulaTia genunc1iului formatS intre cele 5 segmente !rinci!ale ale mem#rului inferior realizeazS douS mecanisme !rin care aceasta !oate sS inde!lineascS alternativ douS funcTii: ) !rin fle&ia gam#ei, mem#rul inferior are rol in locomoTie si susTinerea elasticS a greutSTii trunc1iului ) !rin sta#ilizarea genunc1iului in e&tensie, mem#rul inferior funcTioneazS ca o coloanS rigidS, necesarS susTinerii greutSTii cor!orale in ortostatism si in mers2 mecanismul de sta#ilizare in staTiune e realizat !rin a!aratul ligamentar al articulaTiei genunc1iului. ArticulaTia genunc1iului este o articulaTie sinovialS, condilianS, unia&ialS, !rezentand douS miscSri !rinci!ale: fle&ia si e&tensia. (e langS acestea mai sunt !osi#ile si miscSri secundare de rotaTie medialS si lateralS ca si de inclinare lateralS si medialS, foarte reduse. +le&ia este miscarea !rin care gam#a se a!ro!ie de faTa !osterioarS a coa!sei. Se realizeazS in -urul unui a& transversal care trece !rin condilii femurali. Se a!reciazS cS miscSrile de fle&ie !anS la 36o sunt miscSri V!ureV, necom#inate cu altS miscare. (este 36o aceste miscSri se com#inS cu o miscare de rotaTie internS a gam#ei %!anS la 56o'. +le&ia gam#ei atinge un ung1i de 196o, iar !asiv gam#a !oate fi flectatS si mai mult %146o'. Musc1ii !rinci!ali ai fle&iei sunt cei 9 musc1i isc1iocrurali, dintre ei semimem#ranosul fiind cel mai !uternic. Secundar intervin si gracilisul si croitorul. ,imitarea fle&iei se realizeazS de intalnirea feTei !osterioare a gam#ei cu cea a coa!sei. n acest moment musc1iul cvadrice!s femural se aflS intins la ma&imum si el !oate fi considerat ca un factor frenator activ al miscSrii de fle&ie. ,igamentul colateral fi#ular se rela&eazS total, cel colateral ti#ial se rela&eazS !uTin iar ligamentul incrucisat !osterior este intins. n !oziTiile de fle&ie in care centrul de greutate cade ina!oia a&ului transversal al genunc1iului, forTa gravitaTiei activeazS in acelasi sens cu fle&ia, adicS tinde sS indoaie genunc1iul. (entru a im!iedica o !rS#usire #ruscS a genunc1iului sau !entru a)l sta#iliza in orice !oziTie intermediarS de fle&ie este necesarS contracTia antigravitaTionalS a cvadrice!sului. Miscarea de e&tensie este miscarea !rin care faTa !osterioarS a gam#ei se inde!SrteazS de cea a coa!sei. Se insoTeste de o miscare de rotaTie e&ternS. ArticulaTia femuroti#ialS lucreazS du!S !rinci!iul unei !arg1ii de gradul . atat in miscarea de fle&ie cat si in cea de e&tensie. 3? Musc1ii e&tensori !rinci!ali sunt musc1iul cvadrice!s a-utat de tensorul fasciei lata. Acesta din urmS este im!ortant in #iomecanica genunc1iului, a-utand la sta#ilizarea genunc1iului in !lan frontal si im!iedicand a!ariTia unui genu varum. *&tensia se !oate e&ecuta numai dintr)o fle&ie !reala#ilS si se o!reste la 1@6o. n limitarea e&tensiei intervin ligamentele !osterioare ale genunc1iului si ligamentul incrucisat anterior. (entru rotaTie nu e&istS musc1i s!eciali, ea fiind asociatS asa cum am arStat fle&iei si e&tensiei. Rolul miscSrilor de rotaTie constS in ada!tarea !iciorului la un teren accidentat si gSsirea celei mai !otrivite !oziTii !entru susTinerea greutSTii cor!orale. Cu genunc1iul in e&tensie mem#rul in intregime !oate face miscSri doar din articulaTia co&ofemuralS2 acestea au rol de ada!tare grosolanS. RotaTiile gam#ei din !oziTia de fle&ie a genunc1iului oferS in sc1im# !osi#ilitatea ca !iciorul sS caute in mod activ su!rafaTa de s!ri-in cea mai !otrivitS in mers !e teren dificil, !antS ascendentS, cSTSrare. n afara acestor miscSri, in mod !asiv se !ot realiza si miscSri de inclinare lateralS si medialS. (entru realizarea lor se fi&eazS coa!sa iar gam#a este dusS in semifle&ie. $in aceastS !oziTie se im!rimS gam#ei miscSri oscilatorii de !endulare, atat in sens medial cat si in sens lateral, de am!litudine redusS %5)5,4 cm'. Sunt limitate de ligamentele colaterale si incrucisate. (atologic, !ot a!are urmStoarele miscSri: )Vde sertarV) se de!isteazS cu genunc1iul in semifle&ie2 re!rezintS alunecSri antero!osterioare ale ti#iei faTS de condilii femurali si sunt consecinTa la&itSTii ligamentelor incrucisate. )Vde lateralitateV) se de!isteazS cu genunc1iul in e&tensie com!letS si evidenTiazS la&itatea ligamentelor colaterale. /atul !iciorului este regiunea de trecere a elementelor anatomice de la gam#S la !icior. +iind un segment ingust, la nivelul sSu se concentreazS numeroase formaTiuni: tendoane, vase si nervi. Aceste !articularitSTi ii conferS o deose#itS im!ortanTS clinicS deoarece entorsele, lu&aTiile, fracturile, 1ematoamele !ot imo#iliza articulaTiile. ,imitele regiunii sunt: ) !ro&imal ) !lanul transversal care trece !rin #aza celor douS maleole ) distal !lanul o#lic in -os si !osterior care trece anterior la 9 cm su# !lica de fle&ie talocruralS ) lateral si medial ) acelasi !lan o#lic care trece la cate 1 cm su# varful maleolelor, iar !osterior !rin tu#erozitatea calcaneanS /atul !iciorului este su#im!SrTit !rintr)un !lan frontal intr)o regiune anterioarS si una !osterioarS. (iciorul este segmentul terminal al mem#rului inferior. ,imitele sunt re!rezentate de: ) !osterior ) !lanul o#lic in -os si ina!oi care trece in !artea su!erioarS la 9 cm su# !lica de fle&ie talocruralS, lateral si medial la 1 cm su# varful maleolelor inferior !rin tu#erozitatea calcaneanS ) anterior ) linia cur#S cu concavitatea !ostero)medialS care trece !rin varful degetelor n ortostatism, !iciorul formeazS cu gam#a un ung1i dre!t, desc1is anterior. +iind turtit de sus in -os el !rezintS douS feTe: una li#erS !rivind in sus %faTa dorsalS' si alta in contact cu solul %faTa !lantarS'. A&ul sSu antero)!osterior %care trece !rin degetul al doilea' se gSseste in acelasi !lan sagital cu a&ul antero!osterior al gam#ei. 33 $atoritS unor tul#urSri in dezvoltare sau a unor deficienTe la nivelul musc1ilor gam#ei se !oate intam!la ca orientarea !iciorului in ra!ort cu cea a gam#ei sS sufere modificSri mai mult sau mai !uTin im!ortante cunoscute su# denumirea genericS de V !icior stram#V %varus, valgus, eWuin etc.'. n ansam#lu !iciorul !oate fi im!SrTit in douS !orTiuni: una !ro&imalS %!iciorul !ro!riu)zis' ce cores!unde sc1eletului tarsometatarsian si o !orTiune distalS, re!rezentatS de cele cinci degete, cores!unzStoare sc1eletului falangian. (iciorul !ro!riu)zis se su#im!arte la randul sSu intr)o regiune dorsalS si una !lantarS !rin !lanul transversal care trece !rin marginile medialS si lateralS. Sc1eletul !iciorului este alcStuit din 5? de oase dis!use in 9 gru!e: tarsul, metatarsul si oasele degetelor. Tarsul este format din 3 oase dis!use in douS randuri: ) !osterior: talusul %astragalul' si calcaneul ) anterior: navicularul, cu#oidul, trei cuneiforme. Metatarsul conTine cele 4 metatarsiene iar oasele degetelor sunt re!rezentate de 17 falange. ArticulaTiile !iciorului. ,a !icior ca si la manS !utem distinge douS mari gru!e articulare: o articulaTie su!erioarS %talocruralS' si una inferioarS, divizatS in mai multe articulaTii secundare %talotarsalS'. ,a nivelul articulaTiei talocrurale au loc miscSrile de fle&ie dorsalS si !lantarS2 articulaTia talotarsalS este res!onsa#ilS de miscarea de !ronaTie ) su!inaTie a !iciorului. 1. ArticulaTia talocruralS %Vgatul !icioruluiV' este o articulaTie sinovialS, Dn #alama, unia&ialS. ,a nivelul ei au loc miscSri de fle&ie dorsalS si !lantarS. Su!rafeTele articulare a!arTin ti#iei si fi#ulei %su!erior' si faTa su!erioarS a talusului %inferior' si sunt aco!erite de cartila- 1ialin. Mi-loacele de unire sunt: ) ca!sula articularS2 la&S, su#Tire ) ligamentul colateral lateral %de la maleola lateralS la oasele tarsiene invecinate' ) ligamentul colateral medial %!uternic, de formS triung1iularS'. 5. ArticulaTiile intertarsiene includ articulaTiile: ) articulaTia su#talarS %talocalcaneeanS !osterioarS' ) eli!soidalS2 !rezintS o ca!sulS si 7 ligamente. (rinci!alul ligament este cel #ifurcat %in V<V sau c1eia articulaTiei lui C1o!art'. ) articulaTia talocalcaneonavicularS ) sferoidalS ) articulaTia calcaneocu#oidalS ) selarS ) articulaTia cuneonavicularS ) !lanS ) articulaTia cu#oideonavicularS ) !lanS ) articulaTii intercuneene ) articulaTia cuneocu#oidianS ) !lanS. Se mai descrie si articulaTia transversalS a tarsului %mediotarsianS a lui C1o!art' ce reuneste com!le&ul talo)navicular si articulaTia calcaneocu#oidianS. 9.ArticulaTiile tarsometatarsiene reunesc cu#oidul si cele trei cuneiforme cu oasele metatarsului. Sunt articulaTii !lane, cunoscute im!reunS su# numele de V articulaTia ,isfrancV. nterlinia articularS are o formS neregulatS. Su!rafeTele articulare sunt menTinute in contact de o serie de ligamente interosoase, dorsale si !lantare. 7.ArticulaTiile intermetatarsiene unesc #azele metatarsienilor2 ca!etele acestora sunt unite !rintr)un ligament transversal. Sunt articulaTii !lane. 3@ 4.ArticulaTiile degetelor includ articulaTiile metatarsofalangiene %eli!soidale', realizate intre ca!ul metatarsului si #aza falangelor !ro&imale si intSrite de douS ligamente laterale, si articulaTiile falangiene %Dn #alama'. Musc1ii !iciorului S!re deose#ire de manS unde toTi musc1ii sunt asezaTi, e&clusiv !almar, la !icior, !e langS ma-oritatea musc1ilor situaTi la !lantS, mai e&istS si doi musc1i ai dosului !iciorului: e&tensorul scurt al degetelor si e&tensorul scurt al 1alucelui. Musc1i !lantei se divid in trei gru!e: A. /ru!ul medial cu!rinde trei musc1i destinaTi 1alucelui: a#ductorul 1alucelui, fle&orul scurt al 1alucelui si adductorul 1alucelui. E. /ru!ul lateral este format din doi musc1i destinaTi degetului mic: a#ductorul degetului mic si fle&orul scurt al degetului mic. C. /ru!ul mi-lociu cu!rinde musc1i asezaTi !e mai multe !lanuri: fle&orul scurt al degetelor, !Stratul !lantar, lom#ricalii, musc1ii interososi %trei !lantari si !atru dorsali'. $u!S forma lor, musc1ii !lantei sunt alungiTi %cu e&ce!Tia fle&orului scurt al degetelor si al !Stratului !lantar care are formS turtitS' si !uTin voluminosi. $irecTia lor este !re!onderent sagitalS, iar inserTiile sunt com!licate. Au origine !e oasele tarsului si metatarsului, dar si !e a!onevroza !lantarS, unele ligamente !lantare, tendoanele fle&orului lung al degetelor. nserTia lor terminalS se face in cea mai mare !arte direct !e falange, dar si indirect !rin intermediul a!onevrozei dorsale a degetelor. Cei doi musc1i ai dosului !iciorului sunt inervaTi din nervul !eronier !rofund %,4)S1', iar musc1ii !lantei sunt inervaTi din cei doi nervi !lantari. Eiomecanica !iciorului MiscSrile dintre gam#S si !icior cat si sta#ilizarea !oziTiei intre ele sunt realizate de cStre musc1ii gam#ei %cu e&ce!Tia !o!liteului si !lantarului'. n miscSrile !iciorului !artici!S intotdeauna toTi musc1ii, fie ca sinergisti fie ca antagonisti. Sensul miscSrii rezultS din asezarea tendoanelor terminale la nivelul gatului !iciorului faTS de cele douS a&e de miscare ale articulaTiei talusului. $iferitele gru!e musculare sunt dezvoltate inegal in volum si forTS in ra!ort cu im!ortanTa miscSrii si in funcTie de condiTiile #iomecanice in sensul fle&iei dorsale si a eversiunii, a-utand musc1ii res!ectivi. *a tinde sS incline gam#a inainte !e !iciorul s!ri-init si sS turteascS #olta la nivelul marginii mediale. MiscSrile !iciorului sunt: fle&ia dorsalS, fle&ia !lantarS, a#ducTia, adducTia, su!inaTia, !ronaTia si circumducTia. +le&ia dorsalS %fle&ia, dorsifle&ia' este miscarea !rin care faTa dorsalS a !iciorului se a!ro!ie de faTa anterioarS a gam#ei2 fle&ia !lantarS %e&tensia' este miscarea o!usS !rin care faTa dorsalS a !iciorului se de!SrteazS de gam#S. AdducTia %94)76T' este miscarea !rin care varful 1alucelui se a!ro!ie de !lanul mediosagital al cor!ului2 a#ducTia %94)76T' este miscarea !rin care el se de!SrteazS de acest !lan. Su!inaTia %54)96T' este miscarea !rin care marginea medialS a !iciorului este ridicatS de !e sol, iar !ronaTia este miscarea inversS !rin care marginea lateralS se ridicS de !e sol. CircumducTia este miscarea !rin care varful 1alucelui descrie un cerc2 ea rezultS din e&ecutarea alternativS a miscSrilor !recedente %cu e&ce!Tia !ronaTiei si su!inaTiei'. Aceste miscSri nu se !roduc in mod egal si simultan in toate articulaTiile !iciorului. 38 +le&ia dorsalS %56)54T' si !lantarS %74)46T' au loc in articulaTia talocruralS in !lan sagital, in -urul unui a& transversal care trece !rin varful celor douS maleole. +le&orii dorsali a!ro!ie gam#a si dosul !iciorului, fiind a-utaTi de gravitaTie. ,a nivelul mem#rului mo#il fle&ia dorsalS este necesarS scurtSrii mem#rului !entru a)i !ermite !endularea li#erS. n caz de !aralizie a gru!ului anterior, !iciorul cade in fle&ie !lantarS datoritS greutSTii lui !ro!rii si a !redominanTei antagonistilor2 este necesarS o fle&ie com!ensatoare e&ageratS in articulaTiile genunc1iului si co&ofemuralS !entru a realiza scurtarea necesarS mersului %mers ste!at'. ,a nivelul mem#rului de s!ri-in !artici!S la menTinerea rectitudinii gam#ei, ne!ermiTand inclinarea ei ina!oi. (rinci!alii musc1i care realizeazS fle&ia dorsalS sunt: ti#ialul anterior, e&tensorul comun al degetelor, e&tensor !ro!riu al 1alucelui. Nervul motor !rinci!al este e&clusiv nervul !eronier !rofund. Miscarea este limitatS de intinderea fasciculelor !osterioare ale ligamentelor colaterale si a tendonului lui Ac1ile, !recum si de intalnirea colului talusului cu marginea anterioarS a scoa#ei gam#iere. +le&orii !lantari sunt su!eriori ca volum si forTS gru!ului antagonist, datoritS rolului lor antigravitaTional. n mers ei a!licS cu forTS !lanta !e sol si a!oi o dezli!esc ince!and cu cSlcaiul !anS la ca!etele metatarsienilor, ridicand astfel toatS greutatea cor!ului %lanTul tri!lei e&tensii'. n contracTie staticS im!iedicS inclinarea inainte a gam#ei !e !iciorul fi&at si astfel !artici!S la menTinerea in rectitudine a coloanei mem#rului de s!ri-in, sta#ilizand articulaTia talocruralS. (rinci!alii musc1i care realizeazS fle&ia !lantarS sunt: trice!sul sural, fle&orul lung al degetelor, !eronierul scurt. nervaTia miscSrii de fle&ie !lantarS este asiguratS a!roa!e e&clusiv de nervul ti#ial. ,imitarea se realizeazS !rin intinderea fasciculelor anterioare ale ligamentelor colaterale si se o!reste !rin intalnirea !rocesului !osterior al talusului cu marginea !osterioarS a scoa#ei ti#iotarsiene. Nu !utem trece la un alt gru! de miscSri inainte de a su#linia rolul talusului care se !oate solidariza cu oasele tarsului %in fle&ie !lantarS si dorsalS' si miscSrile se !etrec intre el si gam#S, sau cu oasele gam#ei %in a#ducTie, adducTie, su!inaTie si !ronaTie' si miscSrile se realizeazS intre el si celelalte oase ale !iciorului. Aceste miscSri menTionate anterior se asociazS realizand miscSri com!le&e de inversiune si eversiune. *le se realizeazS la nivelul articulaTiilor formate intre oasele tarsului !osterior %talocalcaneonavicularS'. Aceste articulaTii sunt inde!endente din !unct de vedere anatomic, dar solidare din !unct de vedere funcTional, cu com#inarea miscSrilor individuale, avand ca rezultat miscSri com!le&e. nversiunea este com!usS din adducTie, su!inaTie si fle&ie !lantarS. Musc1ii care realizeazS miscarea au o forTS a!roa!e du#lS faTS de antagonistii lor %musc1i antigravitaTionali'. Musc1ii !rinci!ali sunt trice!sul sural si ti#ialul !osterior2 ca au&iliari intervin ti#ialul anterior, cei doi fle&ori lungi si e&tensorul lung al 1alucelui. nervaTia miscSrii este asiguratS !re!onderent de nervul ti#ial2 secundar intervine si nervul !eronier !rofund. Miscarea de eversiune include a#ducTie, !ronaTie si fle&ia dorsalS a !iciorului. Musc1ii !rinci!ali sunt cei doi !eronieri si e&tensorul lung al degetelor2 ti#ialul anterior si e&tensorul lung al 1alucelui sunt au&iliari. nervaTia este asiguratS in cea mai mare !arte de nervul !eronier su!erficial si, in rest de nervul !eronier !rofund. MenTionSm cS miscSrile de fle&ie !lantarS si dorsalS !ot fi adiTionate sau sustrase celor din articulaTiile tarsului !osterior. MiscSrile de inversiune si eversiune sunt miscSri in staTiune si locomoTie !rin care se realizeazS ada!tarea mem#rului de s!ri-in la terenuri neregulate si inclinate @6 lateral sau se face !osi#ilS inclinarea lateralS a mem#rului inferior faTS de !iciorul fi&at !e un !lan orizontal. ,a nivelul articulaTiior tarsului anterior %!lane' nu sunt !osi#ile decat miscSri reduse de alunecare2 ele continuS de fa!t miscSrile tarsului !osterior. Rolul cel mai im!ortant al acestor articulaTii este de a asigura elasticitatea tarsului in diferite im!re-urSri fiziologice si de a)l !rote-a im!otriva traumatismelor. ,a nivelul articulaTiilor metatarsofalangiene au loc miscSri de fle&ie si e&tensie ale degetelor si miscSri de lateralitate. *&tensia se face mai mult !asiv in tim!ul mersului cand !iciorul se des!rinde de !e sol si se ridicS !anS la ca!etele metatarsienilor, degetele rSmanand incS fi&ate. n ultima fazS a des!rinderii mem#rului de s!ri-in intervine fle&ia activS a degetelor care sunt !resate cu forTS contra solului, a-utand ca niste arcuri elastice la des!rindere si !ro!ulsie. n des!rindere un rol ma-or il are 1alucele care in faza finalS susTine singur toatS greutatea cor!ului. *&tensia degetelor este realizatS de cei doi e&tensori lungi a-utaTi de cei doi e&tensori scurTi. Musc1ii care realizeazS fle&ia sunt: ) !entru degetele ).: fle&orul lung al degetelor, fle&orul scurt al degetelor, fle&orul scurt al degetului mic2 ) !entru 1aluce: fle&orul lung al 1alucelui si fle&orul scurt al 1alucelui. MiscSrile active si voluntare de lateralitate sunt foarte reduse. *le sunt realizate de trei musc1i: adductorul si a#ductorul 1alucelui si a#ductorul degetului mic. *&istS si miscSri insoTitoare, si anume fle&ia degetelor si acTiunea interososilor !lantari este insoTitS de adducTie %convergenTS', e&tensia degetelor si acTiunea interososilor dorsali este insoTitS de a#ducTie %divergenTS'. ,a nivelul articulaTiilor interfalangiene au loc e&clusiv miscSri de fle&ie si e&tensie, dar sla#e si incom!lete la nivelul degetelor ). si mai #ine individualizate la nivelul 1alucelui. Musc1ii motori sunt aceeasi fle&ori si e&tensori care realizeazS si miscSrile in articulaTiile metatarsofalangiene. +le&ia celei de a doua falange !e cea !ro&imalS o realizeazS fle&orul scurt !lantar !entru degetele ). si fle&orul lung al 1alucelui. +le&ia falangei distale !e falanga mi-locie se realizeazS de cStre fle&orul lung al degetelor. *&tensia falangei distale si a celei mi-locii este realizatS de e&tensorii degetelor, interososi, lom#ricali, !ediosul. +actori vasculari si nervosi ai mem#rului inferior. A. ,a nivelul regiunii gluteale intalnim: ) mSnunc1iul vasculo)nervos gluteal su!erior format din vasele gluteale su!erioare si nervul gluteal su!erior ce inerveazS musc1ii gluteu mic si mi-lociu ce trece !rin s!aTiul su!ra!iriform, delimitat de musc1ii !iriform si gluteu mi-lociu2 ) mSnunc1iul vasculo)nervos gluteal inferior format de vasele gluteale inferioare ce co#oarS !rin s!aTiul infra!iriform !anS in regiunea !osterioarS a coa!sei si nervul gluteu inferior %!entru musc1iul gluteu mare'. ) nervul cutanat femural !osterior si nervul isc1iadic ce co#oarS vertical s!re coa!sS, incrucisand musc1ii sratului mi-lociu2 ) mSnunc1iul vasculo)nervos rusinos intern. Regiunea glutealS re!rezintS zona de elecTie !entru in-ecTiile intramusculare care se realizeazS in masa muscularS a gluteilor mi-lociu si mic. (entru aceasta se im!arte regiunea glutealS in 7 cadrane !rintr)o orizontalS ce uneste marginea su!erioarS a tro1anterului mare cu sanTul intergluteal intersectatS la mi-locul ei de o linie verticalS2 in-ecTiile se fac in cadrul su!ero)lateral. @1 E. ,a nivelul regiunii coa!sei !rinci!alele elemente vasculo)nervoase sunt: ) vena safenS mare si afluenTii sSi 2 ) ramuri cutanate ale nervului femural 2 ) limfonodurile ing1inale su!erficiale situate in aria triung1iului femural Scar!a %delimitat intre tensorul fasciei lata, adductorul lung, !lica ing1inalS'2 ) mSnunc1iul vasculo)nervos femural %artera femuralS si ramurile ei: circumfle&a lateralS, circumfle&a medialS si 9 artere !erforante, venele aferente, nervul femural ce dS ramuri !entru croitor si cvadrice!s si ramuri cutanate ) nervul safen'2 ) nervul o#turator ce inerveazS musc1ii regiunii mediale a coa!sei. ,a nivelul regiunii !osterioare a coa!sei nu e&istS un trunc1i arterial !ro!riu, ci o reTea arterialS realizatS !rin anastomozarea mai multor artere !rovenite din regiunile vecine: glutealS inferioarS si ramuri din artera femuralS. (rin aceastS reTea se !oate resta#ili circulaTia arterialS in cazul ligaturii sau o#struSrii arterei femurale. Nervul isc1iadic este elementul cel mai im!ortant al regiunii. *l descinde a!roa!e vertical din regiunea glutealS si dS ramuri !entru musc1ii isc1iogam#ieri si adductorul mare. m!ortanTa !racticS a regiunii constS in !rezenTa celor 5 zone 1erniare %canalul femural si canalul o#turator'. $e asemeni, nodurile limfatice su!erficiale sunt destul de frecvent sediul adenitelor ing1inale ca rezultat al unui !roces inflamator localizat la nivelul mem#rului inferior %gru!ul inferior', la nivelul regiunii gluteale sau a zonei su#om#ilicale a !eretelui a#dominal %gru!ul su!ero)lateral' sau la nivelul organelor genitale e&terne %gru!ul su!eromedial'. Musc1iul cvadrice!s re!rezintS datoritS volumului sSu mare al doilea loc de elecTie !entru in-ecTiile intramusculare. n sfarsit, artera femuralS este situatS relativ su!erficial in lacuna vascularS si re!auzeazS !e !lanul osos al marginii anterioare a co&alului2 aici se !oate lua !ulsul arterial sau se !oate com!rima vasul !entru 1emostazS !rovizorie. C. ,a nivelul regiunii genunc1iului se gSseste reTeaua arterialS !atelarS realizatS !rin anastomoza ramurilor din artera !o!litee, femuralS si ti#ialS anterioarS. Aceste anastomoze sunt insS !recoce si insuficiente !entru refacerea circulaTiei in caz de ligaturS sau o#stacol !e artera !o!litee. (osterior, conTinutul fosei !o!litee %delimitatS intre cele 5 ca!ete ale gastrocnemianului si !orTiunile terminale ale musc1ilor isc1iocrurali' este re!rezentat de elemente vasculo)nervoase asezate intro atmosferS de grSsime. Nervul isc1iadic se #ifurcS la acest nivel in ramurile sale terminale: nervul fi#ular comun %sciatic !o!liteu e&tern' si nervul ti#ial %sciatic !o!liteu intern'. Artera !o!litee continuS femurala si emite in fosa !o!litee 4 ramuri articulare ale genunc1iului si arterele surale destinate gastrocnemianului. *ste insoTitS de vena !o!litee. Cele 9 elemente formeazS mSnunc1iul vasculo)nervos !o!liteu .$. ,a nivelul gam#ei, !rinci!alele elemente vasculo)nervoase sunt: ) mSnunc1iul vasculo)nervos ti#ial anterior format din artera ti#ialS anterioarS, 5 vene omonime si nervul fi#ular !rofund2 ) mXnunc1iul vasculo)nervos ti#ial !osterior format din artera ti#ialX !osterioarX, nervul ti#ial si vene omonime *. ,a nivelul gatului !iciorului se descriu ramuri maleolare din artera ti#ialS, care iau !arte la formarea reTelelor maleolare medialS si lateralS, nervul fi#ular su!erficial si !rofund. @5 Numeroasele teci sinoviale ale tendoanelor de la nivelul gatului !iciorului !ot fi frecvent sediul tenosinovitelor, ca urmare a unor eforturi intense si indelungate, mai ales la nivelul tendoanelor fle&orilor care au ra!orturi mai intime cu !lanul osteoarticular. +. ,a nivelul !iciorului intalnim: ) artera dorsalS a !iciorului care ulterior isi sc1im#S denumirea in arterS !lantarS !rofundS. *a emite o serie de colaterale %artere tarsiene' care !rin anastomoze dau nastere reTelei arteriale dorsale a !iciorului. $in aceasta se des!rinde artera arcuatS, din conve&itatea cSreia !ornesc 7 artere metatarsiene dorsale ce se #ifurcS fiecare in cate 5 artere dorsale ale degetelor2 ) nervul fi#ular !rofund care inverseazS musc1ii e&tensori scurTi si !artici!S la inervaTia senzitivS a !rimelor degete2 ) ramuri cutanate din nervul fi#ular su!erficial2 ) artera !lantarS medialS si lateralS, nervii !lantari mediali si laterali. $in artera !lantarS lateralS se formeazS arcada !lantarS de la nivelul cSreia !ornesc arterele metatarsiene !lantare, fiecare #ifurcandu)se in artere digitale !ro!rii. Metatarsienele dorsale se anastomozeazS cu cele !lantare !rin ramurile !erforante, cate douS !entru fiecare s!aTiu interosos. Tre#uie menTionat si fa!tul cS la nivelul regiunii dorsale a !iciorului !lanul su#cutanat este format din Tesut la& cu !uTinS grSsime2 este astfel usor infiltra#il cu lic1id !atologic %edeme, flegmoane difuze'. Statica !iciorului Saltul calitativ care a avut loc in evoluTia animalS !rin trecerea de la staTiunea !atru!edS la cea #i!edS a fScut ca !iciorul omului sS sufere im!ortante modificSri morfofuncTionale. Eolta !lantarS are trei stal!i de s!ri-in re!rezentaTi de: ) tu#erozitatea calcaneului %!osterior' ) ca!ul metatarsienilor , , %anteromedial' ) ca!ul metatarsienilor ., . %anterolateral'. Stal!ii sunt uniTi !rin douS arcuri longitudinale: ) arcul lateral format din calcaneu, cu#oid si metatarsienii . si .. ) arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, cele 9 cuneiforme si !rimii 9 metatarsieni. Calcaneul re!rezintS, deci, stal!ul !osterior, comun, !entru cele douS arcuri, in tim! ce anterior arcurile diverg s!re ceilalTi doi stal!i. Arcul longitudinal medial este mai inalt si nu intrS in contact cu su!rafaTa de s!ri-in a !lantei2 este arcul de miscare. Arcul longitudinal lateral, mai !uTin #oltit, atinge su!rafaTa de s!ri-in2 este arcul de s!ri-in. Arcurile longitudinale sunt unite !rin arcuri transversale, mai inalte !osterior si mai turtite anterior. Asam#larea oaselor tarsului contri#uie la alcStuirea sco#iturii formate de #olta !lantarS. +eTele dorsale ale oaselor tarsului sunt, in general, mai largi ca cele !lantare. $e asemeni, tra#eculele osoase din su#stanTa s!ongioasS a tarsului si a metatarsului sunt dis!use !aralel cu arcurile #olTii !lantare, intSrind ar1itectural #olta. Tro1leea talusului conTine tra#ecule verticale, care e&!rimS liniile de forTS transmise de la oasele gam#ei. $e aici tra#eculele se gru!eazS in douS gru!e !rinci!ale: a' unul se indrea!tS !osteroinferior si se continuS in calcaneu cu tra#eculele terminate la nivelul tu#erozitSTii calcaneului2 @9 #' altul se indrea!tS anteroinferior si se continuS cu sistemul tra#ecular al navicularului, al cuneiformului medial si al metatarsianului . Aceste douS gru!e tra#eculare se s!ri-inS !e doi din cei 9 stal!i ai #olTii: stal!ul !osterior si anteromedial. $in calcaneu !orneste al treilea gru! de tra#ecule care se continuS cu cel din cu#oid, metatarsianul . si .2 acest gru! se terminS in al treilea stal!, stal!ul anterolateral al #olTii. Eolta !lantarS este menTinutS de ligamente, musc1i si tendoane, care se o!un turtirii acesteia su# acTiunea greutSTii cor!orale. Aceste forTe cu acTiune antigravitaTionalS sunt asezate su# formS de corzi antero!osterioare, !entru menTinerea arcului longitudinal al #olTii !lantare. Sunt re!rezentate de o serie de formaTiuni anatomice active si !asive, cu lungimi si eficienTS diferite, asezate !e mai multe !lanuri: o !arte din a!aratul ligamentar al !lantei si a!onevroza !lantarS constituie elementele !asive2 tendoanele unor musc1i ai gam#ei care funcTioneazS ca niste cordoane elastice, regla#ile activ si musc1ii !lantei re!rezintS forTele active. Cu cat sunt asezaTi mai su!erficial, deci mai lungi si orietanTi mai sagital, acTiunea este mai eficientS asu!ra arcului longitudinal in intregime. Asu!ra arcului transversal acTioneazS mai mult adductorul degetului mare. Musc1ii mai scurTi si cu asezare distalS si !rofundS %interososii' sau o#licS %adductorul 1alucelui' acTionand de !e degetele fi&ate asu!ra metatarsului, sc1im#S si !otrivesc !oziTia razelor metatarsienilor in ra!ort cu direcTia si cu mSrimea greutSTii ce acTioneazS asu!ra !iciorului, in asa fel incat asigurS o ada!tare o!timS la conformaTia solului si !Sstrarea ec1ili#rului. *i acTioneazS deci ca musc1i tensori asu!ra arcului !iciorului si de aceea un !icior #ine antrenat nu se turteste, ci c1iar se scurteazS cand este su!us unei incSrcSturi %greutate'. Modul in care se transmit !resiunile la nivelul !iciorului este legat si de forma incSlTSmintei. (iciorul a fost astfel contruit de naturS incat sS su!orte in cele mai #une condiTii tensiunile de !resiune atunci cand a&a lui lungS este !er!endicularS !e a&a gam#ei. Su# aceastS incidenTS !resiunea se re!artizeazS in mod egal la tarsul !osterior si la tarsul anterior. .iaTa sedentarS si li!sa e&erciTiului %mers, alergSri, sSrituri' au atras insS o !rS#usire a #olTii !lantare. $e aceea, la incSlTSminte s)a adSugat un toc de 5 cm inSlTime, care are rolul de a accentua #olta !lantarS si deci de a reconstitui sistemul ar1itectural normal al !iciorului. nSlTimea e&cesivS a tocului atrage insS grave tul#urSri in re!artizarea tensiunilor de !resiune si calcaneul nu mai a-unge sS !rimeascS decat 5F4 din greutatea cor!ului, restul transmiTandu)se ante!iciorului. +asciile si a!onevrozele mem#rului inferior Musc1ii mem#rului inferior sunt inveliTi de o teacS fi#roasS, de formS cilindricS, care in !artea su!erioarS se continuS cu fasciile trunc1iului, iar in -os se terminS la nivelul degetelor. Cu toate cS aceastS fascie de invelis este unicS ea se descrie se!arat !entru diferitele segmente ale mem#rului inferior. $istingem astfel: ) fascia iliacS ce aco!erS musc1iul ilio!soas2 ) fascia glutealS ce aco!erS musc1ii gluteali. ,a nivelul musc1iului gleteu mare se im!arte in trei foiTe2 intre foiTa mi-locie si cea !rofundS e&istS un Tesut celular foarte dezvoltat care comunicS si cu #azinul si cu Tesutul celular al coa!sei, !ermiTand !ro!agarea unei colecTii !urulente2 ) fascia lata este fascia de invelis a coa!sei, !rezintS ingrosSri in !artea lateralS %tractul ilioti#ial', dedu#lSri %teci !entru vasele femurale si musc1i', !relungiri in !rofunzime %se!turi intermusculare'2 ) fascia cruralS %gam#ierS' inveleste musc1ii gam#ei. Su!rafaTa e&terioarS este des!SrTitS de !iele !rin Tesut con-uctiv grSsos su#cutanat in care merg vasele si @7 nervii su!erficiali. (rezintS !relungiri in !rofunzime %se!turi intermusculare', ingrosSri ce formeazS retinaculele gatului !iciorului sau ligamentele inelare, dedu#lSri %teacS !entru tendonul lui A1ile'. ,igamentul inelar anterior %cruciform' este asezat in regiunea anterioarS a gatului !iciorului si are forma literei V<V culcatS orizontal. Mai este numit si retinaculul inferior al e&tensorilor. Retinaculul fle&orilor este situat !e !artea medialS a gatului !iciorului. m!reunS cu musc1iul a#ductor al 1alucelui delimiteazS canalul calcanean. Retinaculul !eronierilor se intinde de la maleola lateralS s!re faTa lateralS a calcaneului %su!erior' sau se inserS cu am#ele ca!ete !e faTa lateralS a calcaneului %inferior'. Alte formaTiuni sunt re!rezentate de a!onevroza !lantarS, fascia !lantarS !rofundS , fascia dorsalS a !iciorului. @4 Curs 11. Cavitatea toracica. Sistemul res!irator Cavitatea toracic" im!rumuta forma toracelui osos, fiind delimitat" de a#domen !rin diafragm %!eretele inferior al cavitatiii toracice'. +orma #oltita cu conve&itatea su!erioara a acesteia determina o !atrundere a organelor din cavitatea a#dominala s!re torace. ConTine organe de im!ortanT" vital": !l"manii, cordul, vasele mari de sange, esofagul, timusul, cu!rinse in 9 regiuni to!ografice viscerale : 5 regiuni laterale %regiunile !leuro!ulmonare' si o regiune mediana, incadrata de !recedentele %regiunea mediastinala'. +iecare din aceste regiuni isi are limitele, ra!orturile si continutul ei si intra in relatii to!ografice im!ortante cu !eretii cavitatii toracice. Mediastinul este regiunea to!ografica mediana, usor de!lasata s!re stanga, situata intre cele doua regiuni !leuro!ulmonare. *l contine organe im!ortante incon-urate de o atmosfera con-unctivo)grasoasa care le solidarizeaza. *ste limitat : ) lateral de cele 5 !leure mediastinale2 ) anterior de fata !osterioara a sternului2 ) !osterior de cor!urile verte#relor toracice2 ) in sus de !lanul conventional o#lic al orificiului su!erior al toracelui ) in -os de fata su!erioara a diafragmei . . Mediastinul este divizat !rintr)un !lan o#lic dinainte ina!oi si de sus in -os care uneste ung1iul sternal cu marginea inferioara a verte#rei T7, intr)un eta- su!erior si unul inferior. Mediastinul su!erior ras!unde anterior manu#riului sternal iar !osterior !rimelor 7 verte#re toracice. +ormatiunile continute sunt dis!use !e 7 !lanuri, res!ectiv: timusul, venele #ra1iocefalice, vena cava su!erioara, nervii frenici, noduri limfatice mediastinale, arcul aortic si ramurile sale, !ortiunea toracica a tra1eei, esofagul, ductul toracic, noduri limfatice %!aratra1eale, tra1eo#ronsice su!erioare'. Mediastinul inferior !rezinta 9 com!artimente: anterior, mi-lociu si !osterior. Mediastinul anterior este un com!artiment ingust, turtit antero!osterior, interus intre fata !osterioara a musc1iului transvers al toracelui si fata anterioara a !ericardului. Contine: ) e&tremitatea inferioara a timusului %co!il' si tesut con-unctiv adi!os de inlocuire %adult' 2 ) ligamente sterno!ericardice 2 ) ramuri ale arterei toracice interne2 ) noduri limfatice frenice su!erioare si !eri!ericardice ) tesut con-unctiv la& si adi!os. Mediastinul mi-lociu este com!artmentul cel mai mare, intins intre !lanul !re!ericardic si cel !retra1eal. Contine : ) !ericardul cu inima2 ) !ortiunea inferioara a venei cave su!erioare2 ) aorta acendenta2 ) trunc1iul !ulmonar2 ) nervii frenici2 ) !le&ul cardiac. Mediastinul !osterior este com!artimentul cu!rins intre !lanul !retra1eal si coloana verte#rala. Contine: ) !ediculii !ulmonari %#ron1ii !rinci!ale, artera !ulmonara, vene !ulmonare, a. si vena #ronsica, vase limfatice si limfonodulii #ron1o!ulmonari, !le&uri nervoase !ulmonar anterior si !osterior'2 @? ) esofagul si nervii vagi2 noduri limfatice !reverte#rale2 ) aorta toracica, vena az<gos, ductul toracic 2 ) vena 1emiaz<gos, vase intercostale !osterioare, lanturi sim!atice toracice, nervii s!lan1nici. SST*MU, R*S(RATOR . Notiuni introductive. Ocu!ant al e&tremit"Tii cefalice si al cavit"Tii toracice, sistemul res!irator este format dintotalitatea organelor ce servesc la efectuarea res!iraTiei !ulmonare !rin care se elimin" CO5 din sange si se utilizeaz" O5 din areul am#iant. A!aratul res!irator este alc"tuit din: 1. c"i res!iratorii re!rezentate de nasul e&tern si cavitatea nazal", faT" de care de o !arte si de alta se afl" sinusurile !aranazale,laringe, tra1ee, #ron1ii !rinci!ale. Acestea se ramifica in #ron1ii de dimensiuni din ce in ce mai mici, formand ar#orele #ronsic situat intra!ulmonar. 5. organe res!iratorii : !lamanii . Nasul e&tern. are form" de !iramid" triung1iular" si este alc"tuit din r"d"cin", dosul nasului cu dou" feTe laterale si ari!ile nasului. Cavitatea nazal" se afl" in centrul ma&ilarului su!erior !an" la !orTiunea nazal" a faringelui. Segementul inferior al cavit"Tii se numeste vesti#ul nazal, desc1iderea s!re e&terior realizandu)se !rin orificiile n"rilor. (eretele lateral al cavit"Tii nazale cores!unde ari!ii nasului, iar !eretele medial este re!rezentat de se!tul nazal, care se!ar" fosele nazale. Cavitatea nazal" comunic" cu sinusurile !aranazale. +osele nazale se afl" in mi-locul masivului facial2 se!arate !rin se!tul nazal median, comunic" cu e&teriorul !rin orificiile n"rilor, iar lateral cu sinusurile !aranazale. +osa nazal" are dou" regiuni: )vesti#ulul nazal ) fosa nazal" !ro!riu) zis" .esti#ulul nazal este un conduct vertical lung de 14 mm limitat anterior de nar". +osa nazal" are un !erete medial format de se!tul nazal care este osos, cartilaginus si mem#ranos. (eretele lateral al fosei nazale este format din mai multe oase dis!use antero H !osterior 2 !e el se !rind cornetele nazale. (eretele su!erior se mai numeste aracad" a foselor nazale, avand menirea de a se!ara cavitatea cranian" de fosele nazale. (eretele inferior des!arte cavitatea nazal" de cavitatea #ucal" si este format din com!onente al osului ma&ilar. Cornetele nazale sunt com!onente ale !eretelui lateral al fosei nazale, avand as!ectul unor lame osoase. Se im!art in cornet nazal su!erior, cornet nazal mi-lociu si cornet nazal inferior. Structura mucoasei nazale B tunica !ituitar" are dou" regiuni cores!unz"toare cornetului su!erior)regiunea mucoasei olfactorii si regiunea inferioar" cores!unz"toare celorlalte dou" cornete)regiunea mucoasei res!iratorii. . Sinusurile !aranazale sunt cavitaTi !neumatice atasate foselor nazale, cu care comunic". 1'Sinusul etmoidal este format din celulele etmoidale in num"r de @)16 situate in grosimea osului etmoid, si se desc1ide in !orTiunea su!erioar" a foselor nazale. @3 5'Sinusul frontal este un sinus de form" !iramidal", care se dezvolt" in co!il"rie si este in ra!ort cu or#ita Ti cu osul etmoid. 9'Sinusul sfenoidal situat in -um"tatea lateral" a osului sfenoid, este in ra!ort cu saua turceasc", in care se ad"!osteste glanda 1i!ofiz". 7'Sinusul ma&ilar este o cavitate osoas" situat" in stanca osului ma&ilar, de form" si dimensiuni varia#ile, !lin cu aer in condiTii normale. .. ,aringele este situat in regiunea antero)median" a gatului, in dre!tul ultimelor !atru verte#re cervicale, su# osul 1ioid, inaintea !orTiunii laringiene a faringelui, !osterior de tiroid" si se continu" cu tra1eea. ,aringele este un organ cu du#lu rol : in res!iratie si in fonatie. ConformaTia e&terioar" ) laringele are forma unei !iramide triung1iular" trunc1iat" cu #aza mare sus si #aza mic" -os. Eaza mare comunic" cu faringele si !oart" numele de aditusul laringelui, !rin care in ins!iraTie intr" aer din faringe in laringe, iar in e&!iraTie iese aerul din laringe s!re faringe. Aditusul laringelui este delimitat: ) anterior de e!iglota ) !osterior de cartila-ul aritenoid ) cartila-ele corniculate +eTele laringelui sunt: )antero ) laterale re!rezentate de cartila-ul tiroidian, mem#rana tiro1idian" si cartila-ul cricoid ) !osterioar" ) !roemin" in faringe, cu care delimiteaz" recesul !iriform al faringelui. Eaza mic" re!rezint" varful laringelui care se continu" cu tra1eea si este format" de cartila-ul cricoid. ConformaTia interioar" ) fiind organ cavitar, laringele are un sc1elet cartilaginos, articulaTii, ligamente, musc1i motori, vase si nervi. Cavitatea laringelui are as!ectul a dou" !alnii unite !rin varf si !rezint" o !orTiune su!erioar" )vesti#ulul laringian) delimitat de aditusul laringian si !licele ventriculare. (orTiunea mi-locie a laringelui %ventriculul laringelui' se intinde de la !licele ventriculare la !licele vocale, iar de la acest nivel !an" la cartila-ul cricoid, care re!rezint" limita inferioar" a cavit"Tii laringelui, se afl" !orTiunea inferioar" %cavitatea infraglotica'. (licele ventriculare sunt cute orizontale ale mucoasei , denumite si false coarde vocale, delimiteaz" intre ele ventriculul laringian. (licele vocale se afl" inferior de !licele ventriculare, ele re!rezentand a!aratul vocal !ro!riu)zis. (licele vocale se mai numesc si coardele vocale) drea!t" si stang" intre care se delimiteaz" fanta glotic", si se !rind !e cartila-ul si cartila-ele aritenoide. (licelor vocale li se ataseaz" ligamentul vocal si musc1iul vocal. Segmentul laringian cu!rins intre !licele vocale %-os' , vesti#ulare %sus' si varf re!rezint" sediul a!artului de fonaTie si res!iraTie %glota'.. .entriculii laringelui, cu!rinsi anterior si !osterior intre !licele vocale si !licele ventriculare, comunic" cu glota. n ins!irul !rofund ) !licele vocale se de!"rteaz",) fanta glotic" este desc1is". n fonaTie !licele vocale se ating medial, iar fanta glotic" este inc1is". Structura laringelui. (rezinta un sc1elet alacatuit din cartila-e si ligamente 2 la nivelul cartila-elor se insera musc1i 2 in interior ese ta!etat de o mucoasa. a' sc1eletul cartilaginos este format din trei cartila-e ne!erec1i %tiroid, cricoid, e!iglotic' si o!t cartila-e !erec1i %aritenoide, corniculate, cuneiforme, sesamoide'. *!iglota contri#uie la inc1iderea orificiului laringian, diri-and astfel lic1idele si #olul alimentar s!re faringe si esofag. @@ #' musc1ii laringelui: Cmusc1i e&trinseci cu inserTie !e laringe ) constrictorul inferior al faringelui ) longitudinal su!erior al lim#ii ) !alatofaringiane ) stilofaringiane ) tiro1iodianul ) musc1ii su#1ioidieni Cmusc1ii intrinseci sunt in num"r de cincis!rezece2gru!ati in gru!e funcTionale: ) ) ) ) constrictori ai fant ei glotice %adductori ai !licelor vocale': ) musc1iul cricoaritenoidian ) musc1iul aritenoidian transvers ) musc1iul aritenoidian o#lic ) musc1iul tiroaritenoidian ) musc1iul tiroe!iglotic ) musc1iul arie!iglotic ) dilatatori ai fantei glotice %a#ductori ai !licelor vocale': musc1iul cricoaritenoidian !osterior ) tensori ai !licelor vocale ) musc1iul vocal care !une su# tensiune ligamentul vocal: musc1iul cricotiroidian. c' a!aratul ligamentar (artile anterioare ale osului 1ioid, ale cartila-elor tiroid si cricoid sunt unite !rin mem#rane care sus!enda sc1eletul laringelui de osul 1ioid. Acesta, !rin ligamentul stilo1ioidian si musc1ii lim#ii se fi&eaza de #aza craniului. A!aratul ligamentar care leaga laringele de organele vecine este format de: mem#rana 1iotiroidiana, 1ioe!iglotica, ligamentele glosoe!iglotice, faringoe!iglotice, tiroe!iglotic si ligamentul sau mem#rana cricotra1eala. d' articulatiile laringelui Unele cartila-e se srticuleaza li#er, ceea ce le !ermite sa se miste li#er in cursul fonatiei. *&ista 5 !erec1i de ariculatii sinoviale %diartroze': articulatia cricoaritenoidiana si cricotiroidiana. e' mucoasa laringelui Aco!era sc1eletul cartilaginos, ligamentele si musc1ii laringelui, formand !lici. .. Tra1eea este un organ tu#ular aflat in continuarea laringelui, se #ifurc" in cele dou" #ron1ii !rinci!ale. Are form" de tu# cilindric cu !eretele !osterior turtit, lungime de situata !osterior de glanda tiroid".(rezinta dou" !orTiuni: cervical" si toracic". (orTiunea cervical" se afl" anterior de esofag, iar lateral de ea se g"sesc lo#ii tiroidei (orTiunea toracic" se g"seste in torace ) !osterior de arcul aortic ) anterior de esofag ) lateral vine in ra!ort cu !leura Structura tra1eei cores!unde unui sc1elet fi#rocartilaginos la care se adaug" adventice s mucoas". a' Sc1eletul este alc"tuit din 14 ) 56 de arcuri cartilaginoase elastice, incom!lete in !artea !osterioar". Cartila-ele sunt unite intre ele !rin inele fi#roelastice. n !orTiunea !osterioar" unde cartila-ele sunt incom!lete, sc1eletul cartilaginos este format de un !erete mem#ranos. #'Adventicea este situat" su!erficial si este alc"tuit" din Tesut con-unctivo) adi!os. c' Mucoasa c"!tuseste cavitatea tra1eei, s este format" din e!iteliu cu cili %au rolul de a elimina secreTia'. @8 .. Eron1iile !rinci!ale sunt dou", drea!t" si stang"2 rezult" din #ifurcarea tra1eei la nivelul verte#rei toracale T7. $e aici se indrea!t" lateral in -os, formanduse intre cele dou" #ron1ii !rinci!ale un ung1i de 34 ) @4 grade. n 1ilul !ulmonar si se ramific" intra!ulmonar. Eron1ia drea!t" este mai scurt" si mai voluminoas". Structura : Eron1ia stang" este alc"tuit" din 8 ) 15 inele cartilaginoase, iar #ron1ia drea!t" din ?)3inele cartilaginoase. .. (lamanii sunt organele !rinci!ale ale res!iraTiei, situaTi in cavitatea toracic", conTinuTi in cele dou" seroase !leurale. /reutatea !l"manului este de a!ro&imativ 1566 g, iar ca!acitatea !ulmonar" total" este de 7466) 4666 cm 9. Au o consistenTa moale, s!ongioas" si foarte elastic". ConformaTia e&terioar" . (rezinta: ) o #az" ) faTa diafragmatic" care se muleaz" !e diafragm ) un varf ) a!e& ce de!"seste cu 5)9 cm orificiul su!erior al toracelui ) o faTa costal" conve&a ) urmeaz" cur#a descris" de coast" ) o faTa medial" ) intre cei doi !l"mani, in ra!ort cu mediastinul2 conTine 1ilul !ulmonar !e unde trec elementele !ediculului !ulmonar ) o margine anterioar" ) se!ar" faTa costal" de cea medial" ) o margine inferioar" ) circumscrie #aza !l"manului (e feTele !l"manilor e&ist" fisuri sau scizuri care im!art !l"manul in lo#i. (l"mRnul stRng !rezint" fisura o#lic" care !orneste de !e faTa medial" ,merge sus si !osterior a!oi trece !e faTa costal" , in -os si anterior intersecteaz" marginea inferioar" si a-unge !e faTa medial". m!arte !l"manul stang in doi lo#i: ) su!erior ) inferior (l"mRnul dre!t !rezint" fisura o#lic" si fisura orizontal" ,care are originea !e faTa costal" la -um"tatea celei o#lice, merge medial s!re marginea anterioar" a!oi s!re faTa medial" s se termin" in 1il. *ste im!artit in trei lo#i: )su!erior )mi-lociu )inferior ) cel mai mare (ediculul !ulmonar cu!rinde elementele anatomice care vin sau !leac" de la !l"man, la nivelul 1ilului !ulmonar: #ron1ii !rinci!ale, artera !ulmonar", dou" vene !ulmonare, artere #ron1ice, vene #ron1ice, !le&ul nervos !ulmonar. Structura !l"manilor include: ) com!onenta #ron1ial" ) com!onenta !arenc1imatoas" ) stroma ) vase si nervi Com!onenta #ron1ial" formeaz" ramificaTii intra!ulmonare. Eron1iile intra!ulmonare gru!eaz" in -urul lor: !arenc1imul, stroma, vase, nervi care alc"tuiesc teritoriul #ron1o!ulmonar. ,a intrarea in !l"man #ron1ia !rinci!al" se ramific" in trei #ron1ii lo#are %in drea!ta' si dou" #ron1ii lo#are %in stanga', care se distri#uie lo#ilor !ulmonari. Eron1iile lo#are se continu" cu #ron1ii segmentare care deservesc teritoriile #ron1o!ulmonare numite segmente #ro11o!ulmonare care au aeratie !ro!rie, !edicul arterial !ro!riu, strom". (entru !l"manul dre!t sunt zece #ron1ii segmentare !entru zece segmente #ron1o!ulmonare, iar !entru !l"manul stang sunt o!t #ron1ii segmentare. Eron1iile segmentare se divid in #ron1iole lo#ulare sau terminale care deservesc unitaTile morfologice ale !l"manilor re!rezentate de lo#ulii !ulmonari. Eron1iile lo#ulare se continu" cu #ron1iolele res!iratorii care se ramific" in ducte alveolare terminate !rin dilataTii denumite s"culeTi alveolari com!artimentaTi in alveole !ulmonare. 86 Eron1iola res!iratorie im!reun" cu ramificaTiile lor, cu ducte alveolare s cu alveolele !ulmonare formeaz" acinii !ulmonari, care re!rezint" unitatea morfologic" a !l"manului. Totalitatea aciniilor !ulmonari formeaz" !arenc1imul !ulmonar %com!onenta !arenc1imatoas"'. Eron1iile mari sunt formate din arcuri cartilaginoase2 #ron1iolele lo#ulare au !ereTi fi#roelastici si fi#re musculare netede care dis!ar la #ron1iolele res!iratorii, iar in ductele alveolare g"sim mem#rana fi#roelastic" si e!iteliu res!irator unistratificat. Alveolele !rezint" un e!iteliu alveolar asezat !e o mem#ran" #azal". (eretele alveolar este delimitat de se!turi con-unctive, care a!arTin stromei s din ca!ilare rezultand com!le&ul alveolo ) ca!ilar. $ins!re cavitatea alveolar" s!re ca!ilarul sanguin acest com!le& este alc"tuit din ) e!iteliu alveolar unistratificat ) mem#rana #azal" a e!iteliului ) surfactantul ) mem#rana #azal" a ca!ilarului ) endoteliu ca!ilar %endoteliu' Stroma este format" din Tesutul con-unctiv elastic care insoTeste ar#orizaTiile #ron1iilor in interiorul !l"manului. .ascularizaTia !l"mRnilor este du#l" ) funcTional" s nutritiv". a' vascularizatia funcTional" %mica circulatieF circulatia !ulmonara' Are originea in ventriculul dre!t de unde !leac" artera !ulmonar" cu sange s"rac in o&igen2 aceasta se distri#uie la nivel !ulmonar urm"rind ramificaTiile ar#orelui #ron1ic, !an" la nivel alveolar, unde are loc sc1im#ul de gaze. $e la acest nivel !ornesc ca!ilare venoase care se colecteaz" in venele !ulmonare ce se desc1id in atriul stang. #' vascularizatia nutritiv" *ste asigurat" de arterele #ron1ice, ramuri ale aortei toracice, cu traseu !rin !ereTii #ron1iilor, !ermitand a!ortul sangelui o&igenat la nivelul !arenc1imului !ulmonar2 aici isi are originea sistemul venos #ron1ic care se desc1ide in sistemul venos cav su!erior. .. (leura *ste o seroas" format" din dou" mem#rane %foite' care invelesc !l"manii. (leura !l"manului stang nu comunic" cu !leura !l"manului dre!t fiind se!arate !rin mediastin. +iecare !leur" are dou" lame sau foiTe : visceral" si !arietal" care delimiteaz" intre ele cavitatea !leural". +oiTa visceral" este fi&at" la su!rafaTa !l"manului iar cea !arietal" c"!tuseste !eretele toracic. ntre cele dou" foiTe se g"seste o !elicul" de lic1id !leural care asigur" adeziunea celor dou" foiTe si mo#ilitatea !l"manilor. Cavitatea !leural" este virtual", devenind real" numai cand in ea a!are aerul sau unele rev"rsate !atologice. +oiTa visceral" ) !"trunde !rin fisurile !ulmonare ta!etand feTele interlo#are ale !l"manilor. +oiTa !arietal" este unic" si im!"rTit" in : ) !leura mediastinal" ) formeaz" limita lateral" a mediastinului ) !leura costal" ) c"!tuseste !eretele interior al toracelui , de la stern, coaste !an" la coloana verte#ral" ) !leura diafragmatic" ) aco!er" faTa su!erioar" a diafragmei ) cu!ola !leural" %domul !leural') aco!er" vRrful !l"mRnului. 81 Curs 15. Sistemul cardiovascular . Notiuni introductive. Sistemul cardiovascular %circulator' mentine constant calitativ si cantitativ Ylic1idul tisularZ, deci mediul intern al organismului. Acest sistem integrator al organismului are, in !rinci!al, rolul de a aduce o&igenul si su#stantele nutritive la nivelul tesuturilor si de a duce dio&idul de car#on si !rodusii de dezasimilatie %meta#oliti' la nivelul organelor unde se realizeaza eliminarea acestora. *ste format dintr)un organ central numit cord si unsistem de vase !rin care circula sangele %artere, vene, ca!ilare' si limfa %vase limfatice. Structura comuna si esentiala a intregului sistem H inima, artere, vene, ca!ilare, inclusiv vase limfatice H este endoteliul, re!rezentat !rintr)un e!iteliu sim!lu !avimentos, !rovenit din celulele !eriferice ale insulelor lui Oolff) (ander %insulele sanguine', din a caror elemente centrale se diferentiaza 1ematiile !rimitive. . Cordul %cor' este un organ cavitar cu dou" atrii si dou" ventricule, avand form" de trunc1i de con cu #aza situat" !osterior si varful anterior. Are a&ul mare orientat o#lic anterior si in -os %a!roa!e orizontal' la #revilini si a!roa!e vertical la longilini si o greutate de 536 g. ConfiguraTia e&tern". Cordul are trei feTe, trei margini, o #az" si un varf. (e faTa e&terioar" e&ist" sanTuri care limiteaz" cele !atru cavit"Ti si anume: sanTul interatrial, sanTul interventricular, sanTul atrioventricular. a' +eTele: ) anterioar" in ra!ort cu sternul s coastele ) sternocostal" ) inferioar" in ra!ort cu diafragmul ) diafragmatic" ) lateral" ) !artea stang" a cordului nima fiind situat" asimetric, cea mai mare !arte a sa se g"seste in !artea drea!t" a liniei mediane a cor!ului2 din acest motiv se !oate vor#i de o inim" drea!t" sau venoas", care este situat" mai anterior, si o inim" stang" sau arterial" situat" mai !osterior. #' Eaza: este re!rezentat" de faTa !osterioar" a atriilor si de vene ) vena cav" su!erioar", vena cav" inferioar", venele !ulmonare. Ra!orturile inimii ) anterior ) cordul vine in ra!ort cu !lastronul sternocostal !rin faTa sternocostal" ) inferior ) cu diafragma de care este fi&at" !rin ligamente. +eTele drea!t" si stang" ) vin in ra!ort cu !leura mediastinal". ConfiguraTia interioar" a inimii nima este com!artimentat" in cele !atru cavit"Ti dou" atrii si dou" ventricule se!arate intre ele !rin se!turile interventriculare si interatriale. Atriul si ventriculul comunic" intre ele !rin orificiile atrioventriculare care !osed" a!arat valvular alc"tuit din valve atrioventriculare ) tricus!id" in drea!ta s #icus!id" in stanga. $in fiecare ventricul !orneste cate o arter" mare, din ventriculul dre!t arterele !ulmonare iar din ventriculul stang artera aort", comunicare ventriculelor cu arterele cores!unz"toare se realizeaz" !rintr)un orificiu arterial !rev"zut cu trei valvule %valvulele sigmoide'. a' Se!turile ) se!tul ventricular ) are form" de triung1i cu varful in -os si #aza sus care se continu" cu se!tul interatrial ) cores!unde orificiului mitral si aortic in stanga2 in drea!ta cores!unde orificiilor tricus!id si !ulmonar. 85 ) se!tul interatrial ) este mai su#Tire, mem#ranos, se!ar" cele dou" atrii. +ata sa drea!ta cores!unde atriului dre!t si !rezinta, in !artea sa !osteroinferoara, o de!resiune: fosa ovala %orificiul Eotallo'. #' .entriculele H sunt cavit"Ti !iramidale. Au !ereTii mai grosi decat atriile. .entriculul dre!t ) are trei !ereTi care au in structura lor tra#ecule musculare su# forma unor coloane si trei musc1i !a!ilari. Eaza sa !rezint": ) orificiul atrioventricular tricus!id !revazut cu trei valve articulate s!re cei trei !ereTi. ) orificiul arterei !ulmonare cu trei valvule sigmoide. .entriculul stRng ) are doi !ereTi alc"tuiTi din coloane musculare, mai grosi decat ventriculul dre!t. (rezinta: ) orificiul atrioventricular #icus!id !revazut cu dou" valve mitrale ) orificiul arterei aorte !revazut cu valvule sigmoide. c' Atriile ) au forma cu#oidal", si sunt se!arate !rin se!tul interatrial. Atriul dre!t are: ) un !erete anterior alc"tuit din miocard atrial ) medial ) se!tul interatrial ) su!erior ) orificiul de desc1idere a venei cave su!erioare ) inferior ) orificiul venei cave inferioare ) anterior ) orificiul atrioventricular tricus!id Atriul stRng ) !rezint" !e !eretele anterior orificiul mitral. (eretele !osterior are !atru orificii de desc1idere a venelor !ulmonare. Cele 5 atrii au 5 zone numite auricule %urec1iuse'. Structural cordul !rezinta trei tunici: ) e&tern" B e!icardul ) !ericardul visceral ) mi-locie B miocardul ) intern" B endocardul a' Miocardul ) tunica muscular" groas", alc"tuit" din fi#re musculare striate !ro!rii !entru fiecare cavitate sau unitare celor dou" ventricule. Aceste fi#re se inser" !e sc1eletul inimii care este un a!arat fi#ros asezat la #aza inimii si alc"tuit din !atru inele fi#roase care formeaz" conturul celor !atru orificii ale inimii. #' *ndocardul c"!tuseste cavitatea inimii si se continu" cu endoteliul arterelor. c' Sistemul e&citoconductor % cardionector' sau miocardul em#rionar este un dis!ozitiv neuromuscular , care asigur" generarea im!ulsului de contracTie intermitent si si transmiterea lui din atrii si ventricule. nce!e cu nodulul sinoatrial situat la locul de v"rsare al venei cave su!erioare in atriul dre!t. $e aici e&citaTia !orneste si se difuzeaz" in musculatura atriului dre!t, stang s!re nodulul atrioventricular Asc1off)TaJara, a!oi !rin fasciculul Aiss care str"#atese!tul interventricular si se im!arte in dou" ramuri: dre!t !entru ventriculul dre!t si stang !entru ventriculul stang. 4. .ascularizaTia inimii a' .ascularizatia arteriala. Artera coronar" stang" ia nastere din aort" deasu!ra valvulei sigmoide, co#oar" !rin sanTul interventricular si a-unge la varful inimii !e care il incon-oar". Artera coronar" drea!t" ia nastere in dre!tul valvei sigmoidiale dre!te a-unge in sanTul arterei valvei stangi a!oi in se!tul interventricular si se anastomozeaz" cu artera coronar" stang". #' .ascularizatia venoasa ) se caracterizeaz" !rin e&istenTa unui imens sistem colector care dreneaz" ma-oritatea venelor, re!rezentat de sinusul coronar in care se desc1ide marea ven" coronar". Sinusul este !revazut cu 5 valvule: una la 89 originea sa, .alvula lui .ieussens si alta la varsarea sa, in atriul dre!t, valvula lui T1e#essius. c' .ascularizatia limfatica este asigurata de o retea su#!ericardica, care !rimeste limfaticele retelelor miocardului si endocardului !rin colectoare !eriaarteriale. ?. nervaTia cordului este asigurat" de ramuri din !le&ul cardiac cu ramuri ale sim!aticului !rovenite din cei trei ganglioni cervicali si ramuri !arasim!atice re!rezentate de nervul vag. (le&ul cardiac result" din anastomoza acestor ramuri in -urul vaselor mari si este format din !le&ul cardiac anterior si !le&ul cardiac !osterior. 3. (ericardul este sac fi#ros si seros care im#rac" inima si vasele sale, cu dou" com!onente una e&tern" ) !ericard fi#ros , intern" ) !ericard seros. Cele dou" foiTe sunt in continuitate una cu cealalta. a' (ericardul fi#ros are forma unui trunc1i de con cu #aza inferioar" !rins" !e centrul tendinos al diafragmei si varful in sus. *ste legat de organele vecine !rin ligamente: ) ligamente sterno !ericardice2 ) ligamente freno !ericardice %legate de nervul frenic'2 ) ligamente verte#ro)!ericardice. #' (ericardul seros ) are o foiT" visceral" ) e!icard care im#rac" inima si o forT" !arietal" care c"!tuseste !ericardul fi#ros. ntre ele se delimiteaz" cavitatea !ericardic" in care e&ist" o cantitate mic" de lic1id. *!icardul im#rac" inima si vasele sale, de la varf s!re #az", a!oi urc" !e feTele anterioare ale arterelor mari !an" la locul de inserTie a !ericardului fi#ros unde se r"sfrange !e faTa !rofund" a acesteia. . Sistemul vascular este alc"tuit din artere ,ca!ilare, vene si vase limfatice. Structural com!onentele sistemului vascular sunt alc"tuite din endoteliu in -urul c"ruia se g"sesc fi#re de colagen si reticulin", elemente de rezistenT" si fi#re elastice. Celule musculare netede alc"tuiesc tunica muscular" si re!rezint" elemente active. Se formeaz" astfel trei tunici: ) intern" din fi#re de colagen, fi#re de reticulin", fi#re elastice. ) medie )muscular" din fi#re musculare ) e&tern" ) adventice din fi#re de colagen si elastice .. Artere. Ar#ore arterial Arterele re!rezinta totalitatea vaselor sanguine care !leac" de la inim", in structura lor intra cele trei tunici. $u!" !redominanTa Tesutului elastic sau muscular arterele se im!art in : ) artere de ti! elastic mari care !ermit evacuarea ritmic" a sangelui de la inim", !ornesc direct de la inim"2 structural !redomin" tunica medie si fi#re elastice2 ) artere de ti! muscular sau mediu care asigur" circulaTia adecvat" st"rii de funcTionalitate a diferitelor Tesuturi si organe2 menTin ra!ortul intre de#itul sanguin si necesit"Tile organului. ) arteriole !rin care sangele circul" su# o !resiune mare dar, el tre#uie distri#uit la o !resiune mai mic" !entru a intra in ca!ilare. Au un !erete gros si un lumen foarte stramt. Ar#orele arterial. Aorta ) isi are originea in ventriculul stang si se im!arte in dou" segmente: aorta toracic" si aorta a#dominal". 87 Aorta toracic" are dou" !orTiuni: )crosa aortic" este !orTiunea iniTial" de la orificiul de origine al aortei !an" in dre!tul verte#rei toracale T7. ) a doua !orTiune este aorta toracic" descendent" de la verte#ra toracal" T7 la 1iatul diafragmatic in dre!tul verte#rei toracale T15. a' Crosa aortic" ) du!" emergenTa din ventriculul stang descrie un arc de cerc si are dou" segmente: un segment ascendent si unul orizontal Segmentul ascendent se al"tur" trunc1iului arterei !ulmonare2 de la acest nivel se des!rind arterele coronare si cele trei trunc1iuri arteriale mari: ) trunc1iul arterial #ra1iocefalic ) artera carotid" stRng" ) artera su#clavicular" stRng" #' Aorta toracic" descendent" ) continu" crosa aortic", co#orand !aralel cu coloana verte#ral". $" ramuri viscerale !entru #ron1ii, esofag si ramuri !arietale !entru s!aTiile intercostale. 5. .Aorta a#dominal" ) se intinde de la verte#ra toracal" T 15 la verte#ra lom#ar" , 7 unde se trifurc" in arterele iliace comune si artera sacral". Artera iliac" comun" se #ifurc" intr)o ramur" drea!t" si una stang", care merg o#lic in -os si in dre!tul articulaTiei sacroiliace se im!art in: artera iliac" intern" si artera iliac" e&tern". Artera iliac" intern" re!rezinta !rinci!ala arter" ale c"rei ramuri irig" organele din !elvis. Artera iliac" e&tern" devine a!oi artera femural" din care se des!rind ramurile arteriale ce vascularizeaz" mem#rul inferior. 1. Arterele e&tremitaTii cefalice (rovin din arcul aortic, !rin artera carotida comuna in -um"tatea stang" %direct' sau !rin trunc1iul #ra1iocefalic in -um"tatea drea!t" %indirect'2 acesta se #ifurc" in artera carotid" comun" si artera su#clavicular". Arterele carotide comune se #ifurc" in dre!tul cartila-ului tiroid, in artera carotid" e&tern" si artera carotid" intern". Artera carotid" e&tern" d" sa!te colaterale si dou" ramuri terminale, care se distri#uie structurilor anatomice de la nivelul gatului, craniului visceral, calvariei. Artera carotid" intern" !artici!" la vascularizaTia creierului. 5. Arterele mem#relor su!erioare Se des!rind din arcul aortic !rin artera su#clavicular" stang" direct sau indirect !rin trunc1iul #ran1iocefalic arterial dre!t din care se des!rinde artera su#clavicular" drea!t". a' Artera su#lavicular" se intinde !an" la marginea e&terioar" a !rimei coaste si are trei !orTiuni, in ra!ort cu clavicula, )su!ra, retro si infraclavicular". $" ramuri !entru encefal, regiunea inferioar" a gatului, !eretele toracic, si !rin artera a&ilar" cu ramurile sale irig" mem#rul su!erior. #' Artera #ra1ial" continu" artera a&ilar", iar la !lica cotului se #ifurc" in dou" ramuri terminale: artera ulnar" si artera radial" care se distri#uie regiunilor ante#raTului, regiunii radiocar!iene si mainii. c' .ascularizaTia arterial" a regiunilor !almare si digitale ,a nivelul mainii se formeaz": ) arcada !almar" su!erficial" care !rovine din artera ulnar" si radial" ) arcada !almar" !rofund" 9. Arterele !ereTilor trunc1iului si viscerelor 84 Sunt artere ce !rovin din artera su#clavicular". ,a nivelul a#domenului si a viscerelor toraco a#domino)!elviene se distri#uie ramurile aortei a#dominale si aortei toracice. $in !ortiunea toracica a aortei se des!rind artere esofagiene, #ronsice, !ericardice, intercostale, diafragmatice su!erioare. n !artea a#dominala iau nastere trunc1iul celiac, din care !ornesc arterele s!lenica, 1e!atica si gastrica stanga. Mai -os se des!rind artera mezenterica su!erioara, care iriga !ancreasul, intestinul su#tire si colonul dre!t, artera mezenterica inferioara !entru restul colonului si rect, arterele genitale si renale, arterele lom#are si diafragmatice inferioare. 7.Arterele mem#relor inferioare $in aorta a#dominal" se des!rind cele dou" artere iliace comune care se divid, fiecare din ele in artera iliac" interna %sau 1i!ogastric"' si artera atera iliaca e&tern". a' Artera iliac" intern" d" dou" trunc1iuri: anterior si !osterior, din care se vor se!ara ramuri viscerale si !arietale !entru organele din #azin si !ereTii #azinului si coa!s". (entru mem#rul inferior, im!ortante sunt: arterele fesiere su!erioare, inferioare, artera o#turatorie Artera iliac" e&tern" este sursa !rinci!al" de irigaTie a mem#rului inferior, !entru c" se continu" cu artera femural" de la nivelul ligamentului ing1inal !an" in treimea inferioar" a coa!sei. 1. Artera femural" ) st"#ate triung1iul Scar!a si trece in s!aTiul delimitat de musc1iul croitor %lateral', musc1iul adductor lung %medial' iar in !rofunzime musc1iul ilio!soa!s si musc1iul !ectineu. rig" articulaTia co&ofemular" , regiunea iferioar" a a#domenului, regiunea coa!sei %anterioar" si !osterioar" a coa!sei' si se continu" cu artera !o!litee. Ramul cel mai gros este artera femural" !rofund" din care se des!rind arterele circumfle&e !entru musc1ii fle&ori ai coa!sei. 5. Artera !o!litee continu" artera femural" si se #ifurc" in dre!tul interliniei articulare a genunc1iului in artera ti#ial" anterioar" si trunc1iul ti#iofi#ular. $in aceast" arter" se formeaz" reTeaua arterial" !eriarticular" a genunc1iului. 9. Artera ti#ial" anterioar" ) la ince!ut este situat" in !artea !osterioar" a gam#ei si a!oi trece !e faTa anterioar". Se distri#uie regiunii inferioare a coa!sei2 genunc1iului si in regiunea maleolara lateral" si medial". 7. Artera !edioas" continu" artera ti#ial" anterioar" !e faTa dorsal" a !iciorului intre tendoanele lungului e&tensor al 1alucelui. 4. Artera ti#ial" !osterioar" ) continu" direcTia arterei !o!litee si se distri#uie mus1ilor !eronieri, regiunilor maleolare. (rin ramurile sale terminale formeaz" arcadele !lantare din care se des!rind ramuri digitale. .. .ene. Ar#ore venos. .enele )sunt vasele care colecteaz" sangele de la nivel ca!ilar si il trans!ort" la inim". Sunt alc"tuite din trei tunici dar au urm"toarele caracteristici: ) !eretele este mult mai su#Tire ) lumenul mai larg ) !redomin" adventicea ) fi#re musculare si elastice in !rocent mic ) !rezint" valvele venoase, structuri mem#ranoase ale intimei !rezente mai ales la mem#rele inferioare cu rol de a fragmenta coloana de sange im!iedicand reflu&ul acesteia. $rena-ul venos se realizeaz" !rin cele dou" sisteme cave: 8? ) sistemul venos cav su!erior%.CS' ) sistemul venos cav inferior%.C' A. Sistemul venos cav su!erior $reneaz" sangele venos din !orTiunea su!erioar", su!radiafragmatic" a cor!ului2 la acest nivel se varsa venele e&tremitaTii cefalice, venele mem#relor su!erioare si vena azigos. .enele e&tremitaTii cefalice sunt: ) vena -ugular" intern" ) in care dreneaz" vena facial", vene tiroidiene, vene faringiene ) vena -ugular" e&tern" ) voluminoas" si su!erficial" culege sangele din regiunea feTei, gatului ) vena -ugular" anterioar" ) din regiunea anterioar" a gatului ) vena -ugular" !osterioar" ) din regiunea !osteriar" a gatului ) vena verte#ral" .enele mem#relor su!erioare se im!art in vene su!erficiale si vene !rofunde: 1. .enele su!erficiale sunt : ) vena cefalic", vena #azilic" si vena ante#ran1ial" median".Acestea dreneaz" sangele din venele digitale dorsale si !almare. 5. .enele !rofunde ) !rovin din arcadele !almare su!erficial" si !rofund" si se continu" cu venele !rofunde ale ante#raTului , vena #ran1iale, vena a&ilar" si vena su#clavicular" care se uneste cu vena -ugular" intern" formand) vena #ra1iocefalic". .ena azigos are originea in cavitatea toracic". E. Sistemul cav inferior Culege sangele venos de la mem#rele inferioare, micul #azin si a#domen, fiind satelit aortei. Are originea la unirea celor dou" vene iliace !rimitive, drea!t" si stang", merge !aralel cu coloana verte#ral" lom#ar", a!oi !e faTa !osterioar" a ficatului2 str"#ate diafragma, !ericardul si se desc1ide in aorta stang". n vena cav" inferioar" se desc1id: vene diafragmatice2 vene genitale2 vene lom#are2 vene su!ra1e!atice. .ena !ort" care str"#ate ficatul dreneaz" !rin vase venoase su!ra1e!atice in vena cav" inferioar". Urc" in 1ilul 1e!atic unde se #ifurc" intr)o ramur" drea!t" si o ramur" stang". Are trei r"d"cini !rinci!ale: ) vena mezenteric" inferioar" ) vena mezenteric" su!erioar" ) vena s!lenic" Toate aceste vene dreneaz" sangele venos de la viscerele din eta-ul su!erior a#dominal %s!lin", !ancreas, intestin su#Tire, colon stang'. .enele mem#rului inferior 1. .enele su!erficiale ) formate din reTele venoase !lantar" si dorsal" la nivelul !iciorului care conflueaz" in cele dou" vene marginale: ) lateral" ) !e faTa lateral" a gam#ei2 ) medial" sau vena safen" %cea mai lung" ven" din organism' ) !e faTa medial" a gam#ei 5. .enele !rofunde marg !aralel cu arterele si !ornesc de la vasele digitale !lantare %arcada venoas" !lantar" !rofund"', continuate cu vase venoase ti#iale %anterioare si !osterioare', a!oi vena !o!litee care se continu" cu vena femural" care se vars" in vena iliac" e&tern". 83 .. Ca!ilarele Sistemul ca!ilar este inter!us intre artere si vene, s este format din vase cu diametru mic. Se g"sesc in toate organele si Tesuturile, formand reTele. Sunt alc"tuite din endoteliu, mem#rana #azal", s!atiu su#endotelial, Tesutul con-unctiv !erica!ilar. Clasificarea ca!ilarelor: ) ca!ilare sanguine ) arteriovenoase )sanguine adev"rate care formeaz" reTele cunoscute su# numele de !at ca!ilar. ) ca!ilare sinusoidale !rezente in organele activ meta#olice cu o circulaTie lent" ce favorizeaz" sc1im#urile dintre sange si Tesuturi %ficat, s!lin", m"duv" osoas"' .. Sistemul vascular limfatic *ste ansam#lul de vase !rin care circul" limfa de la Tesuturi si organe s!re inim", alc"tuit din ca!ilare limfatice, vase limfatice si ganglioni limfatici. Ca!ilarele formeaz" reTele din care vor rezulta vasele limfatice re!rezentate de: ) ductul limfatic dre!t care colectez" limfa din -um"tatea drea!t" a ca!ului si gatului2 -um"tatea drea!t" a toracelui si mem#rul su!erior dre!t ) canalul toracic ince!e !rintr)o dilataTie numit" Cisterna C1ili %(ecWuet' care dreneaz" limfa de la: ) mem#rele su!erioare ) -um"tatea stang" ca! si gat ) mem#rul su!erior stang ) -um"tatea inferioar" trunc1iului ,a nivelul coloanei verte#rale cervicale, descrie o car-" sau cros" si se vars" la locul de unire dintre vena -ugular" intern" stang" cu vena su#clavicular" stang". 8@ Curs 19. Cavitatea a#dominala. Sistemul digestiv *ste o cavitate viscerala, de forma ovoidala, cu a&ul mare orientat vertical. $e!aseste la am#ele e&tremitati limitele su!erficiale ale a#domenului. Cavitatea a#dominala este ca!tusita de !eritoneul !arietal, care re!rezinta !lanul !rofund al regiunilor !arietale. ntre acesta si !lanurile musculare ale !eretilor se gaseste s!atiul e&tra!eritoneal, ocu!at de fascia e&tra!eritoneala, ce face !arte integranta din regiunile !arietale. ,a nivelul !eretelui !osterior al cavitatii a#dominale unde a!atiul e&tra!eritoneal %retro!eritoneal' are o adancime mai mare decat la nivelul celorlalti !ereti sunt dis!use cateva organe, care, nefiind invelite de !eritoneu, se numesc organe retro!eritoneale. n s!atiul retro!eritoneal al cavitatii a#dominale sunt situate: duodenul si !ancreasul, segmentele asendent si descendent ale colonului, rinic1ii si ureterele, glandele su!rarenale, vasele sangvine mari, nodui limfatice si nervi. n cavitatea a#dominala se gasesc insa si viscere asezate la distanta de !eretii e&cavatiei. n dre!tul lor !eritoneul !arietal se des!rinde de !e !ereti !entru a forma !eritoneul visceral, care le inveleste. ntre !ereti si organele res!ective se formeaza astfel mezouri sau ligamente !eritoneale. ntre cele 5 lame H !arietala si viscerala a !eritoneului se delimiteaza cavitatea !eritoneala, care comunica cu e&teriorul numai la femeie, !rin intermediul tractului genital. Organele invelite de !eritoneul visceral se numesc organe intra!eritoneale. SST*MU, $/*ST. . Notiuni introductive. *ste format din toate organele care !artici!" la funcTia de digestie si a#sor#Tie a alimentelor.Se com!une din: 1. Tu#ul digestiv sau tractul digestiv care comunic" cu mediul e&terior si ince!e cu cavitatea #ucal" a!oi celelalte segmente str"#at cavitatea toracic", cavitatea a#dominal" si #azinul. Com!onentele tu#ului digestiv sunt: cavitatea #ucal", faringele)orofaringele, esofagul, stomacul, intestinul su#Tire,intestinul gros. 5. Ane&ele tu#ului digestiv sunt re!rezentate de glandele satelite tu#ului digestiv, cu rol de secreTie a sucurilor digestive, care !rin conTinutul enzimatic !artici!" la !rocesele de digestie %glande salivare, ficat, !ancreas'. . Cavitatea #ucal" Se g"seste in !artea inferioar" a feTei, su# fosele nazale, inaintea faringelui. *ste im!"rTit" !rin intermediul arcadelor dentare in: vesti#ulul #ucal si cavitatea #ucal" !ro!riu)zis". 1' .esti#ulul #ucal ) este m"rginit de arcadele dentare si #uze. Are un !erete e&terior musculo)cutanat si unul interior)osos re!rezentat de arcadele dentare fi&ate !e mandic#ul" si ma&ilarul su!erior. ,a locul de intalnire al celor doi !ereTi se formeaz" sanTurile gingivola#iale ) su!erior si inferior. n vesti#ulul #ucal se desc1ide canalul Stenon al glandei !arotide. 5' Cavitatea #ucal" !ro!riu)zis" *ste cu!rins" intre arcadele dentare, #olta !alatin" si lim#". ,im#a este un organ musculo)mem#ranos, este organ al gustului %la nivelul c"reia se g"sesc rece!torii analizatorului gustativ'. (rezint": ) o r"d"cin", situat" s!re faringe, !rin care se fi&eaz" de mandi#ul" si osul 1ioid2 cor!ul lim#ii, se!arat de r"d"cin" !rin sanTul terminal su# forma literei .. n structura cor!ului intr" un sc1elet osteo)fi#ros, un Tesut muscular cu musc1i e&trinseci, musc1i intrinseci si mucoasa lingual". 88 Mucoasa lingual" !rezint" glande, !a!ile si foliculi limfatici. (a!ilele sunt !roeminenTe, in care se g"sesc mugurii gustativi. Se descriu urm"toarele gru!e de !a!ile: ) valate ) 3 ) 15 in v"lul lingual2 ) fungiforme ) !e faTa dorsal" a lim#ii2 ) filiforme ) !e faTa dorsal" a lim#ii2 ) foliate ) cu cei mai mulTi muguri gustativi. /landele linguale sunt de ti! seros si mucos. Cavitatea #ucal" este c"!tusit" de mucoasa #ucal" cu e!iteliu de ti! !avimentos stratificat nec1eratinzat. Ane&ele cavit"Tii #ucale: a' /ingiile sunt structuri care a!arTin mucoasei #ucale, intre cavitatea #ucal" !ro!riu)zis" si vesti#ulul #ucal, aco!er" arcadele dentare si alveolele dentare. #' $inTii sunt organe dure, im!lantaTi in alveolele ma&ilarelor cu rol in masticaTie si in vor#ire. n ceea ce !riveste num"rul : e&ist" dou" dentiTii. (rima alc"tuit" din 56 de dinTi : 16 !e arcada su!erioar" si 16 !e arcada inferioar": incisivi 5F5 2 canini 1F12 molari 5F5 . $entiTia !ermanent": 95 dinTi %1? &5' !entru fiecare arcad" cate 1? dinTi: incisivi 5F52 canini 1F12 !remolari 5F52 molari 9F9 $inTii sunt im!lantaTi in alveolele dentare la nivelul ma&ilarelor, alveole care !ot fi uniloculare sau multiloculare %in cazul dinTilor cu mai multe r"d"cini'. Sunt im!lantaTi vertical, direcTie de la care !ot e&ista deviaTii)inclinaTii. nclinarea accentuat" s!re anterior d" nastere !rognatismului alveolodentar. +i&area dinTilor in alveolele dentare se face cu a-utorul ligamentelor alveolo)dentare, intre dinte si alveoli" fiind o adev"rat" articulaTie de ti!ul sinartroze. c' /landele salivare ) glanda !arotid" )gland" cu secreTie e&ocrin", cea mai voluminoas" gland" salivar" situat" ina!oia madi#ulei. A!aratul e&cretor al glandei este re!rezentat de canale intralo#ulare, inerlo#ulare, care se desc1id in canalul e&cretor Stenon. ) glanda su#mandi#ular" % su#ma&ilara' situat" in !lanseul #ucal in lo-a su#mandi#ular". A!aratul e&cretor al glandei este format din canale intralo#ulare, interlo#ulare care se des1id in canalul !rinci!al al glandei, canalul Oart1on. ) glanda su#lingual" situat" in lo-a su#lingual", imediat ina!oia simfizei mentoniere. ,a acestea se adaug" canalele e&traglandulare, ca#alul Eart1olin si canalul Oalt1er. . +aringele Re!rezinta a doua !orTiune a tu#ului digestiv si este un conduct musculomem#ranos, la nivelul c"ruia se intersecteaz" calea res!iratorie cu cea digestiv". Se continu" cu laringele si !orTiunea su!erioar" a esofagului. Comunic" cu urec1ea medie !rin trom!a *ustac1io. Are forma unei !alnii musculo)mem#ranoase, situat" anterior de coloana verte#ral" cervical". $iviziunea faringelui cu!rinde trei !orTiuni:!orTiunea care comunic" cu fosele nazale se numeste nazofaringe2 !orTiunea care comunic" cu cavitatea #ucal", se numeste orofaringe2 !orTiunea care se continu" cu laringele, se numeste laringofaringe. (entru sistemul res!irator !rezint" interes. nazofaringele s laringo)faringele Nazofaringele este com!onenta #olTii faringelui, comunic" anterior cu fosele nazale, iar !ereTii laterali se g"sesc orificiile tu#elor auditive, !rin care faringele comunic" cu urec1ea medie. ,aringo)faringele este segmental de tranziTie s!re laringe, ce cores!unde 166 cor!urilor verte#relor cervicale C9)C?. ConfiguraTia e&tern" Se im!arte in e&ofaringe %su!rafaTa e&terna' si endofaringe %su!rafata interna'. Su!rafaTa e&tern" % e&ofaringele' are ra!orturi cu elemente anatomice im!ortante, artera carotid" !rimitiv", vena -ugular" intern", lo#ii glandei tiroide, nervul cranian M %in treimea su!erioar" a faringelui'. n treimea medie faringele are ra!orturi cu arterele carotide e&tern" s intern", dar s cu lanTul ganglionilor limfatici -ugulari. Treimea su!erioar" a faringelui este se!arate" de ramurile !osterioare ale ma&ilarului inferior !rintr)un s!aTiu ma&ilo)faringian. ConfiguraTia intern". *ndofaringele are trei !orTiuni: a' nazofaringele sau rinofaringe cu!rins intre #aza craniului si v"lul !alatin. Comunic" anterior cu fosele nazale. (e !ereTii laterali ai nazofaringelui se g"sesc orificiile tu#ei auditive. #' orofaringele cu!rins intre v"lul !alatin si osul 1ioid. ,a acest nivel !e !ereTii laterali se g"sesc foliculi limfatici care alc"tuiesc inelul limfatic ) Oalde<er. #' laringo)faringele cu!rins intre osul 1ioid si cartila-ul cricoid. n structura faringelui se intalnesc 7 straturi: a. tunica fi#roas" ) serveste ca sc1elet !e care se inser" la e&terior musc1ii2 #. tunica muscular" ) musc1i constrictori: ) su!eriori ) mi-locii ) inferiori Rolul lor este de a a!ro!ia !ereTii faringelui, modificand cali#rul faringelui antero)!osterior si transversal. Musc1ii constrictori ai faringelui is au originea !e osul 1iod, iar inserTiile !e a!onevrozele faringelui. ) musc1i ridic"tori: ) stilofaringian ) !alatofaringian Acestia ridic" faringele cu rol de deglutiTie. Musc1ii ridic"tori au originea !e !rocesul stiloid al osului tem!oral, iar inserTiile !e a!onevrozele faringelui. c. adventicea ) alc"tuit" din Tesut con-unctiv su#Tire. d. mucoasa faringelui: al c"rei as!ect de!inde de zona c"reia a!arTine. Astfel la nivelul nazofaringelui ) mucoasa este asem"n"toare mucoasei nazale, iar la nivelul esofaringelui asem"n"toare cu mucoasa #ucal". n mucoasa faringelui se g"sesc: ) tonsila %amigdala' faringian" alc"tuit" din folicului limfatici, situaTi !osterior de fosele nazale, !e su!rafaTa c"rora e&ist" numeroase de!resiuni ) cri!te tonsilare ) inelul limfatic Oalde<er %amigdala faringian"' alc"tuit" din sase foliculi dis!usi s!re vesti#ulul faringian, tu#a auditiv", !alat, lim#". .. *sofagul *ste un conduct musculo)mem#ranos, cu traiect longitudinal, care transmite alimentele dins!re faringe s!re stomac. Re!rezinta segmental tu#ului digestiv unde are loc tim!ul esofagian al deglutiTiei. ConfiguraTia e&tern". *sogagul str"#ate regiunea gatului , toracelui, diafragma avand !atru !orTiuni: cervical", toracic", diafragmatic", a#dominal". *ste o structur" fle&i#il" si !rezint" multi!le infle&iuni in sens longitudinal si transversal. $ac" !rivim esofagul in !lan frontal anatomic vor#im des!re dou" cur#uri: o cur#ur" su!erioar", cu 161 concavitatea indre!tat" s!re drea!ta si o cur#ur" inferioar", cu concavitatea indre!tat" s!re stanga. *sofagul are ca mi-loace de susTinere: su!erior ) faringele, numeroase re!liuri !eritoneale, in regiunea a#dominal", si Tesut con-unctiv organizat su# form" de fascii. Ca si faringele, anatomic se consider" c" esofagul are dou" su!rafeTe: una e&tern" si una intern". ) su!rafaTa intern")!rezint" numeroase !liuri longitudinale, care se atenueaz" sau se accentueaz" odat" cu trecerea alimentelor, si sunt formate de mucoas" si su#mucoas". ) su!rafaTa e&tern" cores!unde celor !atru !orTiuni ale esofagului. [n !orTiunea cervical": vine in ra!ort cu glanda tiroid", m"nunc1iul vasculonervos al gatului, coloana cervical", de care este se!arat !rin musc1ii !reverte#rali. [n !orTiunea toracal": vine in ra!ort cu tra1eea la locul de #ifurcare a acesteia in cele dou" #ron1ii !rinci!ale, avand astfel un segment su!ra#ron1ic si un segment su##ron1ic. (osterior, la acest nivel, esofagul vine in ra!ort cu coloana verte#ral" toracal" . n !orTiunea diafragmatic" ) esofagul str"#ate diafragma !rin 1iatul esofagian. n !orTiunea a#dominal" ) este usor dilatat, vine in ra!ort cu ficatul, aorta a#dominal", forni&ul stomacului. Configuratia interna. n structura esofagului intra 7 tunici: ) tunica muscular" ) fi#re longitudinale, circulare ) su#mucoas" ) foarte la&" asigur" mo#ilitatea mucoasei. ) mucoas" ) alc"tuit" din e!iteliul !avimentos, conTine glande esofagiene si glande cardice ce secret" mucus ) seroas" *sofagul !rezint" !lici longitudinale. n !eretele esofagian se g"sesc glande esofagiene, si glande cardiale . .. Stomacul Re!rezinta segmentul cel mai dilatat al tu#ului digestiv cu form" si dimensiuni varia#ile de la individ la individ, im!use de varst", ti! constituTional si !erioad" funcTional". *ste locul in care alimentele sufer" modific"ri im!ortante, din !unct de vedere #iologic, rezultand c1imul gastric. Stomacul se g"seste in cavitatea a#dominal", su# diafragm, in e!igastru. $esi !rezint" numeroase mi-loace de fi&are %re!liuri !eritoneale, esofagul, duodenul' are totusi o mo#ilitate ridicat", fiind unul din viscerele a#dominale cele mai mo#ile. +orma real" a stomacului este cea a literei > cu o !orTiune vertical" si una orizontal". ,imitele de se!araTie cu esofagul si cu duodenul sunt: orificiul cardia si res!ectiv orificiul !iloric. ConfiguraTia e&terioar". Stomacul are dou" feTe, dou" cur#uri, dou" e&tremit"Ti. Cur#ura mic", continu" marginea esofagului , si are dou" !orTiuni una vertical", una orizontal" usor ascendent" . Se continu" cu antrul !iloric. Cur#ura mare formeaz" cu marginea esofagului un ung1i, numit incizura cardic" %ung1iul Ais'. n !orTiunea su!erioar" se afl" su# cu!ola diafragmatic", iar in !orTiunea inferioar" vine in ra!ort cu ung1iul colic stang. *&tremitatea su!erioar" %esofagian")cardia', cores!unde verte#rei toracale 3, !osterior, si cartila-ului costal 3, anterior. 165 *&tremitatea inferioar" %duodenal")!ilor', are ra!orturi anatomice cu vena !ort", ca!ul !ancreasului, !eritoneu. +aTa anterioar" este in ra!ort cu !eretele a#dominal anterior, cu s!aTiile intercostale 32@. +aTa !osterioar", considerat" de unii anatomisti ca fiind faT" inferioar", vine in strans" leg"tur" cu colonul tranvers, duodenul, !ancreas, rinic1i. $iviziunea stomacului se face in: ) o !orTiune vertical", dilatat"2 re!rezint" 5F9 din stomac, are la randul ei urm"toarele !"rTi: ) !artea cardic" sau orificiul cardic si !rezint" glandele cardice ) forni&ul, !orTiune dilatat", !lin" cu aer ) cor!ul stomacului ) cu!rins" intre ung1iul colic si incizura ung1iular" ) o !orTiune orizontal" sau !orTiunea !iloric" care cu!rinde antrul !iloric si canalul !iloric terminat cu !ilorul. Acesta conTine sfincterul !iloric, care circumscrie orificiul !iloric. ConfiguraTia interioar" a' (liurile mucoasei ) !e su!rafaTa intern" a stomacului e&ist" !lice ale mucoasei, unele transversale altele o#lice, care !ermit distensia stomacului. $e asemenea !e su!rafaTa intern" se g"sesc orificiile de desc1idere ale glandelor gastrice. (liurile mucoasei sunt orientate !aralel cu a&ul lung al stomacului, unele sunt orientate invers de la cur#ura mic" s!re cur#ura mare. Aceste !lici se desfac !e m"sur" ce stomacul se um!le. #' Orificiul cardia: ) !rezint" o !lic" a mucoasei care delimiteaz" orificiul. c' Orificiul !iloric ) !rev"zut cu un sfincter format !rin ingrosarea fi#relor circulare ale musculaturii gastrice. n structura stomacului se gasesc urmatoarele tunic: a' Tunica seroas", format" din !eritoneu, care la nivelul stomacului d" nastere ligamentelor !eritoneale cu fi&area stomacului de organele vecine %s!lin", colon'. #' Stratul su#seros alc"tuit din Tesut con-unctiv su#Tire. c' Tunica muscular" cu trei !lanuri: ) !lanul su!erficial format din fi#re musculare longitudinale de)alungul stomacului2 ) !lanul mi-lociu din fi#re circulare , formeaaz" sfincterul !iloric 2 ) !lanul !rofund din fi#re o#lice Rolul tunicii musculare: re!rezint" a!aratul motor al stomacului !rin care se asigur" de!ozitarea alimentelor, amestecarea alimentelor cu sucul gastric2 asigur" golirea lent" a c1imului gastric in duoden. d' Tunica su#mucoas" ) format" din Tesut con-unctiv la&. e' Tunica mucoas" ) re!rezint" !rinci!ala com!onent" morfologic" a stomacului, care conTin glandele gastrice: care secret" ACl, !e!sin"2 glande cardiale, !ilorice2 glande cu secreTie intern" H secreta gastrina, serotonina, enteroglucagon, factor intrinsec. .. ntestinul su#tire *ste un conduct musculo)mem#ranos cu as!ect a!latizat cand este gol2 devine de form" cilindric" atunci cand este !lin. Are trei !orTiuni, a c"ror delimitare net" este greu de realizat: duodenul, care !rin direcTia si !oziTia sa merit" o descriere a!arte2 -e-unul2 ileonul, intre ultimele dou" !orTiuni nu este clar" limita. Re!rezint" sediul digestiei intestinale in care conTinutul alimentar este su!us acTiunii sucului !ancreatic, intestinal si #iliar. 169 A.$uodenul Re!rezinta !orTiunea fi&" a intestinului su#Tire, care continu" !ilorul si descrie o cur#" care a-unge in dre!tul verte#rei lom#are ,5. *ste menTinut in cavitatea a#dominal" !rin !resa a#dominal", realizat" de musc1ii a#dominali. ConformaTia e&terioar". *ste fi&at de !eretele a#dominal ceea ce il deose#este de -e-un si ileon. Are forma unei !otcoave cu concavitatea orientat" s!re stanga, in care !"trunde ca!ul !ancreasului. (ornind de la nivelul !ilorului are !e traiectul s"u !an" la -e-un, trei fle&uri: la nivelul vezicii #iliare, in -urul ca!ului !ancreasului si a!oi deasu!ra rinic1iului dre!t %in dre!tul verte#rei lom#are , 5 ,9'2 ultima fle&ur" este in dre!tul ,7 de unde se continu" cu -e-unul. $atorit" acestor fle&uri, duodenul are 7 !orTiuni 1' su!erioar" ) #ul#ul duodenal2 5' descendent" ) !an" la rinic1iul dre!t2 9' orizontal" ) %inferioar"' ) traverseaz" coloana. verte#ral" in dre!tul verte#rei lom#are ,7 2 7' ascendent" ) care urc" !an" in dre!tul verte#rei lom#are ,5 ConformaTia interioar". n interiorul duodenului e&ist" !lici circulare si vilozit"Ti intestinale. (licile circulare sunt cute transversale ale mucoasei, !rezente si la nivelul -e-unului si ileonului. Au rolul de a m"ri su!rafaTa de a#sor#Tie. .ilozit"Tile sunt !roeminenTe cilindrice ce aco!er" su!rafaTa mucoasei, mai numeroase in duoden si -e-un..ilozit"Tile intestinului au rolul de a realiza funcTia de a#sor#Tie a intestinului su#Tire. n structura duodenului se intalnes : ) tunica seroas" ) !eritoneul, su# care se g"seste un strat de Tesut con-unctiv la& ) strat su#seros. ) tunica muscular" alc"tuit" din dou" straturi musculare netede: ) e&tern su#Tire, fi#re longitudinale ) intern ) fi#re circulare Tunica muscular" asigur" misc"ri: ) segmentare ) de amestecare ) de !endulare ) realizate de sus in -os ) tonice ) favorizeaz" contactul dintre vilozit"Ti si c1im. ) !eristaltice ) asigur" !rogesiuneaconTinutului ) tunica su#mucoas" este format" din Tesut con-unctiv elastic ) tunica mucoas" ) !rezint" !licele si vilozit"Tile. n structura mucoasei intra enterocite, celule endocrine si foliculi limfatici. E. >e-un si ileon Sunt com!onente a intestinului su#Tire intinse de la fle&ura duodeno)-e-unal" la valvula ileocecal". ConfiguraTia e&tern". Sunt legate de !eretele a#dominal !osterior !rin mezenter2 au un num"r mare de cur#uri, cu multe anse si mo#ilitate mare. Ocu!" cavitatea a#dominal", regiunile om#ilical" si 1i!ogastric". ConfiguraTia intern" si structura sunt aceleasi ca ale duodenului. .ascularizaTia arterial" se realizeaza !rin artera mezenteric" su!erioar" care d" ramuri -e-unale si ileale care la randul lor se ramific" formand arcade vasculare. 167 .. ntestinul gros Segmentul terminal al tu#ului digestiv este intestinul gros, care continu" intestinul su#Tire, zona de demarcaTie fiind valvula ileo)cecal"2 la e&terior se desc1ide !rin orificiul anal. Se im!arte in: cec, colon si rect. Colonul are urm"toarele su#diviziuni: ascendent, transversal, descendent, sigmoidian. ConformaTia e&terioar". ntestinul gros este mai scurt, mai gros decat intestinul su#Tire si !rezint" teniile musculare. Teniile sunt #enzi musculare late de 6,4 cm. Aaustrele colonului sunt !orTiuni #om#ate ale intestinului gros c"tre e&terior, din !eretele intestinal, se!arate intre ele !rin !lici semilunare ale colonului, datorate unor inele de contracTie a musculaturii circulare. Conformatie interioara. (eretele intestinului gros este alc"tuit din !atru tunici : ) tunica seroas" ) la nivelul cecului, colonului ascendent si !orTiunea iniTial" a rectului. ) tunica muscular" ) alc"tuit" din dou" straturi musculare %e&tern ) fi#re longitudinale gru!ate in cele trei tenii2 intern ) circular'. Aceast" musculatur" asigur" motilitatea intestinului gros !rin misc"ri lente ) !eristaltice ) strat su#mucos ) conTine vase sanguine , formaTiuni ale mucoasei si foliculi limfatici. Cecul este !rima !orTiune a intestinului gros,situat deasu!ra unui !lan tranversal, care trece !rin valva ileo)cecal". Are forma unui sac, in !artea inferioar", iar !e faT" medial" se inser" a!endicele vermiform. (e !eretele medial se g"sesc orificiile de desc1idere ale ileonului si a!endicelui orificiul ileoccal !revazut cu valva ileocecal" ) care inc1ide intestinul su#Tire si orificiul a!endicelui vermiform situat su# valva ileocecal". Structural, cecul !rezint" #enzi musculare longitudinale, care se continu" la nivelul celorlalte segmente ale colonului, intre care se g"sesc #oseluri, ce dau as!ectul de sac. A!endicele vermiform este un segment rudimentar al intestinului gros transformat in organ limfoid. Situat in fosa iliac" drea!t" im!reun" cu cecul, !oate fi li#er sau fi&at. Cecul si a!endicele !rezint" in structura lor: ) tunica muscular" ) cu fi#re longitudinale si circulare ) tunica su#mucoas" ) tunica mucoas" ) caracterizat" la nivelul a!endicelui !rintr)un num"r mare de foliculi limfatici. ) tunica seroas" %!eritoneul' ) care ader" de cele dou" organe Colonul este cu!rins intre cec si rect, de la nivelul valvei ileocecale la nivelul verte#rei sacrale S9. Se im!arte in: a' Colonul ascendent ) intre valva ileocecal" ) si faTa visceral" a ficatului, #' +le&ura colic" drea!t" sau ung1iul 1e!atic, c' Colonul transvers ) are o direcTie transversal" usor o#lic ascendent" de la ficat s!re s!lin", !an" la nivelul coastei .. 164 d' +le&ura colic" stang" sau ung1iul s!lenic, este situat" mai sus si mai in !rofunzime faT" de ung1iul 1e!atic. e' Colonul descendent H co#oar" !an" la creasta iliac" stang", este mai fi& si mai !rofund f' Colonul sigmoidian H de la creasta iliac" stang" trece !rin fosa iliac" stang" )sigmoidian") si co#oar" in #azin. Are forma literei S, un cali#ru mai uniform si o lungime de 74 cm cu dou" !orTiuni: iliac" ) fi&" si scurt" si !elvin" ) care este mo#il". Se mai numeste si colon ilio)!elvin. n structura colonului se gasesc: ) tunica seroas" ) aco!er" colonul ascemdent si descendent, iar la nivelul colonului transvers si sigmoid formeaz" mezou. ) tunica muscular" ) re!rezentat" !rin fi#re longitudinale, al c"ror traiect este !aralel cu a&ul lung al colonului si isi sc1im#" direcTia in funcTie de traiectul colonului. H tunica su#mucoas" si mucoas" Rectul este ultima !orTiune a intestinului gros. ,imita su!erioar" cores!unde verte#rei sacrale S9 iar limita inferioar" este linia de -oncTiune dintre tegumentul anal si !ielea !erineului. Co#oar" !rin !elvis si se desc1ide la e&terior !rin anus. (rezinta dou" !orTiuni: ) !elvin" larg" ) am!ul" cu rol de rezervor2 ) !erineal" ) ingust" ) canal anal de evacuare ConformaTia e&terioar" .Cand este gol are un as!ect tu#ular mai larg ln !orTiunea am!ular". n distensie media are as!ect ovoidal. (e su!rafaTa e&terioar" li!sesc tunicile musculare si 1austrele. ConformaTia interioar" ) am!ula rectal" ) !rezint" !lice e&istente atunci cand rectul este gol. ) canalul anal ) !rezint" coloane alc"tuite din fi#re musculare longitudinale. ) valvule situate la #azele coloanelor %!e care le uneste' ) sinusuri anale delimitate intre valvule si !eretele anal. n structura rectului se descriu: ) tunica e&tern" ) !eritoneu ) aco!er" -um"tate din su!rafaTa am!ulei2 in rest este inlocuit de Tesutul con-unctiv la&. ) tunica muscular" ) este format" din fi#re longitudinale si circulare 2 ) strat su#mucos ) conTine reTele vasculare si mai ales !le&uri venoase. ) tunica mucoas" ) format" din e!iteliu. Anusul este orificiul de desc1idere al rectului la e&terior, in !rofunzimea sanTului interfesier. .. /landele ane&e ale tu#ului digestiv Tu#ul digestiv este insoTit de glandele ane&e, asezate \!aralel\ cu tu#ul digestive, !rodusul lor de secreTie desc"rcandu)se in segmente ale tu#ului digestive. /landele salivare au fost descrise anterior. 16? +icatul este cel mai voluminos viscer: un segment glandular cu funcTii multi!le. Se studiaz" in cadrul a!aratului digestiv !entru c" !rovine din aceleasi structuri em#rionare ca si acesta iar c"ile #iliare e&tra1e!atice isi vars" !rodusul de secreTie in duoden. *ste un organ foarte vascularizat cu greutate de 1866)5666 g. Culoarea este rosie)#run" iar consistenTa dur"2 este fria#il, !uTin elastic. Ca localizare este un organ asimetric, cea mai mare !arte este in -um"tatea drea!t" a a#domenului si restul in -um"tatea stang". (roiectia se realizeaz in 1i!ocondrul dre!t si e!igastru, su# diafragm. +icatul se fi&eaz" in a#domen, datorit" !resei a#dominale, datorit" ligamentelor, care il leag" de organele vecine si datorit" venei cave inferioare si venei om#ilicale. ConformaTia e&terioar". +icatul are dou" feTe: inferioar" visceral" si su!erioar" diafragmatic", se!arate !rin marginea inferioar" si dou" e&tremit"Ti. ,a e&terior a!are format din doi lo#i: dre!t, stang, se!arati !rin ligamentul falciform care este asezat in !lanul mediosagital. +aTa visceral", inferioar" cu!rinde: 1ilul si are trei sanTuri cu direcTie antero)!osterioar": sanTul sagital dre!t si stang si santul transversal. Aceste santuri sunt legate intre ele, ceea ce realizeaz" as!ectul literei A. SanTul sagital stang are o !arte anterioar" si o !arte !osterioar", care conTine ligamentul rotund si canalul venos. SanTul sagital dre!t are tot dou" segmente: fosa vezicii #iliare anterior, iar !osterior sanTul venei cave inferioare. SanTul transversal conTine 1ilul ficatului. Cele trei sanTuri im!art faTa visceral" in trei zone: ) 5 zone laterale %zone marginale, drea!t" si stang"' si zona mi-loci. ,a randul sau aceasta se im!arte in zona marginii dre!te ) cores!unde lo#ului dre!t si este in ra!ort cu colonul, rinic1iul, glandele su!rarenalele, duodenul si zona marginii stangi ) cores!unde lo#ului stang si are ra!ort cu stomacul. +aTa diafragmatic", su!erioar", conve&" este aco!erit" de !eritoneu in cea mai mare !arte si se g"seste su# cu!ola diafragmului. (e aceast" faT" se o#serv" limita dintre lo#ul dre!t 1e!atic si lo#ul stang, demarcaTie realizat" !rin ligamentul falciform numit si sus!ensor, !entru c" leag" ficatul de diafragmn acest mod ficatul, !rin lo#ul dre!t, are ra!orturi de vecin"tate cu #aza !l"manului dre!t si cu ultimele coaste. Marginea anterioar" este o#lic" de -os in sus si are dou" sco#ituri ce cores!und ligamentului rotund si incizurii cistice.Marginea anterioar" a lo#ului 1e!atic stang vine in ra!ort cu coastele . si .. Marginea !osterioar")este neregulat" s foarte a!roa!e de elemente anatomice care vin din torace sau se duc in torace. Structura ficatului. +icatul este invelit la e&terior de dou" mem#rane %!eritoneul si tunica fi#roas"'2 in interior se g"seste !arenc1im 1e!atic nvelisurile 1e!atice. (eritoneul visceral formeaz" tunica seroas". Su# !eritoneu se gaseste tunica fi#roas" numit" ca!sula /lisson, din care !leac" !relungiri con-unctive in !arenc1im formand stroma con-unctivo)vascular". $e la acest nivel se des!rind se!turi con-unctive ce se!ar" lo#ulii 1e!atici. (arenc1imul 1e!atic Unitatea morfofuncTional" a ficatului este re!rezentat de lo#ulul 1e!atic format din !arenc1imul tri#utar unei vene centrale %vena centrolo#ular"'. ,o#ulul 1e!atic are form" !rismatic" triung1iular"2 intre lo#uli se delimiteaz" s!aTiul !ort in care se g"sesc ramificaTii ale venei !orte si un duct #iliar. 163 n cadrul lo#ulului celulele sunt asezate su# forma unor lame legate intre ele, cu dis!ozitie radiala. n grosimea unei lame, intre dou" celule 1e!atice %1e!atocite' se delimiteaz" canaliculele #iliare. Canaliculele #iliare se adun" in canale colectoare care converg radiar s!re vena situat" in centrul lo#ulului. ,a locul de intalnire a mai multor lo#uli se delimiteaz" s!aTiul interlo#ular care conTine vena interlo#ular", artera interlo#ular" si canaliculul #iliar interlo#ular. Aceste trei elemente formeaz" triada /lisson. Ae!atocitul are as!ect !oligonal, !rezentand un !ol vascular ce vine in contact cu ca!ilarele sinusoide %ramificaTii ale venei !orte' si un !ol #iliar ce vine in ra!ort cu canaliculele #iliare. .ascularizaTia ficatului este du#la: nutritiva si functionala. CirculaTia nutritiv" asigur" a!ortul de sange #ogat in o&igen !rin artera 1e!atic", ramur" din trunc1iul celiac. Sangele, du!" ce a asigurat nutriTia ficatului, se vars" in venele 1e!atice, acestea !"r"sesc ficatul !e la !olul su!erior, drenand in vena cav" inferioar". . CirculaTia funcTional" se face !rin vena !ort" care aduce sangele cu su#stanTe nutritive, a#sor#ite la nivelul organelor digestive a#dominale. Aceste su#stanTe vor fi !relucrate si de!ozitate la nivelul ficatului. $e aici sangele este condus tot !rin venele 1e!atice a!oi in vena !ort". +icatul are un sistem vascular alc"tuit din doi !ediculi. ) !edicul aferent %inferior' al circulaTiei de a!ort, format din artera 1e!atic" si vena !ort", la care se adaug" vase limfatice, nervi, ductul 1e!atic. ) !ediculul eferent %su!erior' format de venele 1e!atice .enele 1e!atice se im!art in: vena drea!t", vena stang", vena mi-locie. nervaTia ) !rovine din nervul vag si !le&ul celiac. Caile #iliare. Se im!art in c"i #iliare intra1e!atice %in interiorul ficatului' si c"i #iliare e&tra1e!atice. 1' C"ile #iliare intra1e!atice ince! cu canaliculele #iliare ) intralo#ulare !erilo#ulare, interlo#ulare, #iliforme2 se adun" in cele dou" ducte 1e!atice dre!t si stang, care dreneaz" astfel #ila de la nivelul ficatului. 5' C"ile #iliare e&tra1e!atice Cu!rind calea #iliar" !rinci!al" cu o lungime de @)8 cm format" din unirea canalelor 1e!atice !rovenite de la cei doi lo#i 1e!atici, canalul 1e!atic dre!t si canalul 1e!atic stang. Se formeaza astfel canalul 1e!atic comun, continuat de ductul coledoc . C"ile #iliare e&tra1e!atic sunt situate su# ficat, r"s!und e!igastrului, se g"sesc in !ediculul %1ilul' 1e!atic inaintea venei !orte, se unesc cu ductul cistic si formeaz" ductul %canalul' coledoc. $uctul coledoc ) continu" ca traiect ductul 1e!atic comun, si se vars" in duoden, avand trei !orTiuni: retro!ancreatic", retroduodenal", intra!arietal" %locul de desc1idere in !eretele duodenal' $uctul cistic leag" vezica #iliar" de calea #iliar" !rinci!al", !rezint" !orTiuni dilatate alternand cu !orTiuni ingustate. (rin acest canal, in !erioada dintre mese, #ila a-unge in vezica #iliar" si a!oi se scurge in coledoc ina!oi in tim!ul meselor. 9' A!aratul diverticular este format din vezicula #iliar" si ductul %canalul' cistic. .ezica #iliar")colecistul este un rezervor ane&at c"ilor #iliare, de e&creTie, in care se acumuleaz" #ila in intervalul dintre mese. *ste situat !e faTa visceral" a ficatului in fosa vezicii #iliare, are o ca!acitate de 4)?6 cm9,, form" de !ar" si i se descriu trei !orTiuni: 16@ a' fundul ) la e&tremitatea anterioar", este invelit de !eritoneu. Se !roiecteaz" !e !eretele a#domenului anterior de coasta a M a. #' cor!ul ) !artea aderent" de faTa visceral" a ficatului se ingusteaz" s!re col c' colul este e&tremitatea !rofund" a vezicii #iliare situat in stanga cor!ului vezicii, !rezint" neregularit"Ti !e su!rafaTa e&tern", cea mai mare numindu)se #azinet. *ste li#er si nu ader" de ficat. n interior vezica #iliar", goal", !rezint" o mucoas" cu numeroase cute numite !licele tunicii mucoase, care dis!ar atunci cand este !lin". (ancreasul este o gland" voluminoas" cu du#l" secreTie: e&ocrin" si endocrin", ane&at" duodenului. (entru c" !rezint" analogii cu glandele salivare a fost numit si gland" salivar" a#dominal". *ste un organ retro!eritoneal, asezat transversal, cu o greutate de a!ro&imativ36grame ConformaTia e&terioar". +orma !ancreasului este neregulat", fiind alungit in sens transversal, cu o e&tremitate drea!t" ) voluminoas" si o !orTiune stang" ascuTit". ConsistenTa este ferm", elastic", lungimea de 14 ) 56 cm. *&tremitatea drea!t", ca!ul !ancreasului, ad"!ostit de !otcoava duodenal", are un contur neregulat2 este legat de duoden !rin Tesut con-unctiv. *&tremitatea stanga este o#lic", se numeste cor!, terminat !rin coad". ntre ca!ul !ancreasului s cor! se afl" istmul !ancreatic sau colul !ancreatic, cu dou" feTe si dou" margini. Coada !ancreasului este !arte a e&tremit"Tii stangi, fiind greu de delimitat de cor!ul !ancreasului. Conformatie interioara. (ancreasul este o glanda mi&t" ) amificrin" ) cu secreTie ) e&o si endocrin". ,a !eriferie !rezint" o ca!sul" con-unctiv" ce se continu" in interior !rin strom" format" din se!turi con-unctivo)vasculare care se!ar" lo#i si lo#uli. n structura glandei !ancreatice se disting dou" !"rTi com!onente: ) masa !rinci!al" cu funcTie e&ocrin", secret" sucul !ancreatic ce se vars" in duoden, und !artici!" la !rocesele de digestie c1imic" %acini !ancreatici'. ) o !arte mai mic" cu funcTie endocrin" alc"tuit" din gr"mezi de celule ce formeaz" insulele ,anger1ans care secret" insulina si glucagonul a' (ancreasul e&ocrin re!rezint" 83 G din masa glandei. Structural !ancreasul e&ocrin este format din acinii !ancreatici, care au un !erete !ro!riu, un e!iteliu secretor si o cavitate. $in acini ia nastere si un sistem canalicular e&cretor care formeaz" ducte colectoare, care se termin" in ductul !rinci!al Oirsung si in canalul !ancreatic secundar.Am#ele se desc1id in duoden !rin orficiul !rev"zut cu sfincterul Oddi. #' (ancreasul endocrin re!rezint" 9G din volumul glandei si este alc"tuit din insulele ,anger1ans, formate din cordoane celulare de dou" ti!uri: )A %alfa' )' secret" insulina2 glucagon ) E %#eta' ) mai numeroase ) secret" insulina ) C ) !recursoare ale celulelor A c' Canalele e&ecretoare. Canalul Oirsung str"#ate !ancreasul de la coad" s!re ca!, unde se al"tur" canalului coledoc si se desc1id im!reun" !rin am!ula lui .ater in duoden, !rintr)un sfincter !rezentat mai sus, sfincterul Oddi. Canalul !ancreatic accesor ia nastere din canalul !rinci!al, str"#ate ca!ul !ancreasului si se desc1ide in duoden. 168 Curs 17. Sistemul uro)genital . Notiuni introductive. Sistemul urinar este sistemul cor!ului res!onsa#il cu formarea si e&creTia urinei. Rolul de filtru in -oac" rinic1iul, care !rin filtrarea sangelui d" naTtere urinei, ce este trans!ortat" !rin sistemul de tu#uri, al rinic1iului, si a!oi !rin uretere la nivelul vezcii urinare. n general studierea a!aratului urinar si genital se face im!reun" !entru c" e&ist" numeroase leg"turi anatomice intre organele urinare si genitale. n !rezenta lucrare ne vom referi la segmentele commune sistemului urinar si genital, mai e&act acele segmente genitale care !artici!" la trans!ortul urinei de la vezica urinar" s!re e&terior. Se !oate vor#i astfel de sistem urogenital. A!aratul urogenital este alc"tuit din: organele urinare, organele genitale masculine si organele genitale feminine. Organele urinare cu!rind: 1.un sistem de organe secretoare re!rezentat de cei doi rinic1i ) cu rol in !roducerea urinei 5.un sistem de canale e&cretoare care trans!ort" urina !rodus" de rinic1i s!re vezica urinar" si a!oi s!re e&terior format din: ) caliciile mici ) caliciile mari ) !elvisul renal ) ureterele .ezica urinar" are rol de rezervor, in care se acumuleaz" urina tem!orar. Uretra re!rezint" un conduct !rin care urina este trans!ortat" din vezica urinar" la e&terior. . Rinic1ii !roduc urina, fiind indis!ena#ili vieTii. Re!rezint" !artea fundamental" a a!aratului urinar. Configuratie e&terioara. Sunt in numar de 5, e&istand insa situaTii in care nu e&ista decat un rinic1i sau mai mulTi rinic1i, acestea re!rezentand anomalii congenitale. Cei doi rinic1i sunt se!araTi, dar !ot fi si fuzionaTi !rin una sau !rin am#ele e&tremitaTi. +orma rinic1ilor este asem"n"toare #o#ului de fasole. Ca localizare rinic1ii sunt situaTi in regiunea !osterioar" a a#domenului, de o !arte si de alta a coloanei verte#rale dorsolom#are %T11,T15, ,1,,5,,9', retro!eritoneal in fosa lom#o)diafragmatic" . Rinic1iul dre!t este deo#icei mai co#orat decat rinic1iul stang. S!aTiile in care sunt ad"!ostiTi rinic1ii se numesc lo-e renale. Rinic1iul !rezint": ) dou" feTe : anterior" si !osterioar" ) dou" e&tremitaTi : su!erioar" si inferioar" ) dou" margini : lateral" si medial" Rinic1ii sunt inveliTi de ca!sula renal". +aTa anterioar" este str"#"tut" de mezocolonul transvers, dar su# as!ectul ra!orturilor acestea sunt diferite in stanga si in drea!ta. +aTa !osterioar")vine in ra!ort cu coasta a M)a, in !orTiunea toracic", iar in !orTiunea lom#ar" vine in ra!ort cu !lanurile regiunii lom#are. (e marginea medial" se g"seste 1ilul rinic1iului in care g"sim elementele !edicului renal si care se continu" in !rofunzime cu sinusul renal. Configuratia interioara. $e la e&terior s!re interior in structura rinic1iului descriem: 116 )ca!sula fi#roas" )!arenc1imul renal alc"tuit" la !eriferie dintr)o su#stanT" numit" cortical" iar in !rofunzime medular". (arenc1imul renal are dou" com!onenete: ) corticala renal" ) medulara renal" Medulara rinic1iului se g"seste in !rofunzime fiind alc"tuit" din mai multe fragmente ) !iramidele renale ) incon-urate de cortical". (iramidele renale Mal!ig1i au form" conic" cu o #az", un varf)!a!il" renal", avand as!ectul unui imens cam! de form" triung1iular". Sunt in num"r de 3)17 !iramide !entru fiecare rinic1i. (a!ila renal" se continu" cu un calice mic, in care se desc1id 16)56 de orificii !a!ilare. (iramidele au consistenT" ferm" si sunt se!arate intre ele !rin coloane de su#stanT" cortical" numite coloane renale Eertin. Corticala rinic1iului este de culoare #run")g"l#uie sau cenusie cu as!ect granulat dat de !rezenTa glomerulilor renali si o consistenT" mai redus". Corticala inveleste !iramidele renale si se insinueaz" !rintre acestea %coloanele Eertin'. Corticala renal" se intinde de la #aza !iramidelor s!re ca!sul" si se com!une din dou" ordine de structur": !iramidele +errein si la#irintul renal. (iramidele +errein sau zona radiata, care se des!rind din #aza !iramidelor renale si sunt in num"r de 766)466 radiaTii !entru fiecare !iramid" Mal!ig1i, cu!rinzand 46) 166 tu#i renali ,a#irintul renal, formeaz" zona convulut", situat" intre !iramidele +errein si in care se g"sesc cor!usculii renali, tu#ii contorTi si vase sanguine. Rinic1iul este divizat in lo#i renali, lo#uli si tu#i uriniferi. ,o#ul renal este format dintr)o !iramid" renal" im!reun" cu !iramidele +errein cores!unz"toare si corticala. ,o#ii se im!art in lo#i corticali alcatuiTi dintr)o !iramid" +errein si su#stanTa la#irintului renal din -ur. ,o#ulii renali sunt in medie in num"r de 766)466 !entru fiecare lo#. ,o#ulul renal are o !arte central" in medular" si o !arte !eriferic", in cortical" in -urul !iramidelor +errein. Tu#ii uriniferi intr" in alc"tuirea lo#ulilor renali, fiecare dintre acestia funcTioneaz" inde!endent fiind asimilat cu un mic rinic1i. $esi !arenc1imul renal a!are ca fiind com!act si dens el este alc"tuit dintr)un sistem de tu#i format din dou" segmente nefronii si ductele colectoare. Nefronii sunt asezaTi in cortical" si au rol secretor, desc1izandu)se in tu#ii colectori. Nefronul este unitatea morfofuncTional" a rinic1iului. Cei doi rinic1i conTin 5,4 milioane nefroni. Nefronul are dou" !orTiuni: ) cor!usculul renal si tu#ul renal a' Cor!usculii renali Mal!ig1i sunt segmentele iniTiale ale nefronilor, situaTi in cortical", alc"tuiTi din glomerulul renal si ca!sulele glomerulilor. /lomerulul renal este alc"tuit dintr)un g1em de anse ca!ilare arteriale inter!us intre dou" arteriole ) aferent" % din artera renal"', care se im!arte in 9)? ramuri, si arteriola aferenta. ,a !"trunderea arteriolei aferente in glomerul se g"seste a!aratul -u&toglomerular format din celule e!iteliale care au rolul de a regla flu&ul sanguin in glomerul. /lomerulul este conTinut intr)o ca!sul" numit" ca!sula EoJman, cu dou" foiTe %visceral" si !arietal"'2 intre ele se formeaz" s!aTiul EoJman unde se vars" filtratul glomerular, s!aTiu care se continu" cu lumenul tu#ului renal. #' Tu#ul renal ) este im!ortant din !unct de vedere funcTional deoarece la acest nivel filtratul glomerular este transformat calitativ si cantitativ. 111 nce!e de la nivelul cor!usculului renal, du!" care !"trunde in medular", !rin !iramida renal" s!re !a!il" unde formeaz" ansa Aenle cu dou" #raTe ) ascendent si descendent. Se reantoarce a!oi in cor!usculul renal cores!unz"tor si se desc1ide intr)un tu# colector. Regiunile tu#ilor renali situaTi in cortical" se numesc tu#i renali contorTi, iar cele situate in medular" tu#i renali dre!Ti. (entru c" e&ist" !articularitaTi morfologice si funcTionale tu#ii renali au trei !orTiuni: ) segment !ro&imal ) segment intermediar ) segment distal Tu#ii colectori nu a!arTin nefronilor, se g"sesc in ma-oritate in medular", avand funcTie de colectare si e&creTie a urinei. Toate structurile descrise mai sus: alc"tuiesc Tesutul renal !ro!riu)zis, situat intr)o structur" de Tesut con-unctiv %stroma rinic1iului'. Stroma are in structura sa elemente con-unctive si fi#re musculare. .ascularizaTia arterial" Arterele !rovin din aorta a#dominal" %artere renale'. (rimele ramuri ale arterei renale sunt anterioar" si !osterioar", din care a!oi se des!rind numerose ramuri, in vecin"tatea 1ilului resultand cinci ramuri terminale !entru cele cinci segmente renale % lo#i renali'. Aceste artere se numesc artere lo#are2 ele se continua cu arterele segmentare. $in arterele segmentare se des!rind arterele interlo#are care la #aza !iramidelor se inflecteaz" rezultand arterele arcuate continuate cu arterele interlo#ulare din care se des!rind vasele aferente din care se va forma glomerulul renal. $u!" o remarca#il" infle&iune la nivel renal, la nivelul cor!usculului renal, arterele arcuate se adun" si formeaz" arterele eferente. Arterele eferente du!" ce !"r"sesc cor!usculul renal, merg s!re tu#ii contorTi, si a!oi dau nastere unei #ogate reTele arteriale, care inf"soar" tu#ii uriniferi. .ascularizaTia venoas" .enele formeaz" un arc venos ) venele arcuate la nivelul !arenc1imului renal, continuate cu venele interlo#ulare care se desc1id in venele interlo#are care a-unse in sinusul renal se unesc si formeaz" venele renale care se vars" in vena cav" inferioar". nervaTia rinic1iului !rovine din !le&ul solar si nervii s!la1nici. . C"ile e&cretoare ale urinei Urina eliminat" !rin orificiile !a!ilare trece in calicele mici a!oi in calicele mari, !elvisul renal, ureter si a-unge in vezica urinar". 1' Calicele mici sunt tu#uri musculo)mem#ranoase situate in sinusul renal, inserate cu un ca!"t in !a!ilele renale, iar cealalt" e&tremitate se uneste cu celelalte calice mici resultand calicele mari. Sunt in num"r de ?)15, lungi de 16 mm. Au o su!rafaT" e&terioar" in ra!ort cu ramificaTiile arterei si venei renale si o su!rafaTa interioar" ce continu" !a!ilele renale si se desc1ide s!re calicele mari. *&tremitatea inferioar" are as!ectul unui trunc1i de con si !artici!" la formarea calicelor mari. *&tremitatea su!erioar" cores!unde !a!ilei renale de care ader" strans. 5 'Calicele mari sunt dou" sau trei !alnii musculo)mem#ranoase situate in sinusul renal, ce rezult" din unirea celor ?)15 calice mici. Se unesc intre ele formand !elvisul renal. 9' (elvisul renal sau #azinetul este o structur" musculo)mem#ranoas" dilatat" in form" de !alnie turtit" dinainte ina!oi. Are o lungime de 5)9 cm iar transversal 1)5 cm 2 ca!acitatea 4)3 ml. (rezinta dou" !orTiuni: ) intrarenal" si e&trarenal". 7' Ureterul este un conduct urinar lung de la !elvisul renal la vezica urinar"2 str"#ate cavitatea a#dominal" si cea !elvian", este situat e&tra!eritoneal. Are o 115 lungime 54)96 cm, dou" !orTiuni ) a#dominal" si !elvian" si trei cur#uri %fle&uri': la rinic1i, la nivelul liniei marginale a !elvisului osos si in !elvis. n !orTiunea vezical" !rezinta o !orTiune intravezical" si una e&travezical".. *l traverseaz" o#lic tunica muscular" a vezicii urinare si se desc1ide !rintr)un orificiu ovalar. Structura c"ilor e&cretoare include: a' tunica e&tern" H adventicea, la e&terior este alc"tuit" din Tesut con-unctiv elastic, se continu" in sus cu ca!sula fi#roas" a rinic1iului, iar in -os cu !eretele vezicii urinare #' tunica muscular" ) fi#re musculare netede cu rol de colectare a urinei din !a!ilele renale in calicele su!erioare, iar la nivelul uretrului !rin contracTii ritmice !eristaltice im!inge urina su# form" de -eturi %1)7Fmin' in vezic". c' tunica mucoas" ) e!iteliu stratificat de ti! s!ecial .. .ezica urinar" *ste un rezervor musculo)mem#ranos in care urina se acumuleaz" in intervalul dintre micTiuni, si a!oi este e&!ulzat" !rin uretr" in e&terior. *ste organ !elvin situat e&tra!eritoneal. Are o form" !iramidal". .ezica !lin" are un as!ect ovoid cu feTe laterale, anterioar" , !osterioar", inferioar". Ca!acitatea fiziologic" ma&im" a vezicii urinare este de 966)946grame. ConformaTia interioar". Eaza vezicii urinare !rezint" dou" o su!rafaT" triung1iular" denumit" trigon vezical ,ieutaud delimitat de orificiile ureterale si orificiul uretral. Orificiile ureterale se !rezint" ca niste fante diri-ate o#lic dina!oi inainte, in -urul c"rora unii autori descriu musc1ii ureterali. Orificiul uretral are forma unei fante transversale, este considerat !unctul cel mai decliv al vezicii urinare. Eaza !ro!riu)zis" a vezicii urinare este de forma unei de!resiuni eli!soidale diri-at" transversal. (ereTii vezicii urinare !rezint" o 1ie!rtrofie neregulat" ceea ce le confer" as!ectul areolat. n structura vezicii intra 9 straturi: tunica seroar", tunica muscular" si tunica mucoas". Uretra este canalul !rin care urina este e&!ulzat" din vezica urinar" este uretra, ultimul segement al sistemului urinar, care are traiect si ra!orturi diferite la #"r#at si femeie. Uretra masculin" ince!e de la orificiul uretral al vezicii ) orificiul e&tern2 este situat" in !artea inferioar" a #azinului si !rezinta trei !orTiuni: !orTiunea !rostatic", !orTiunea mem#ranoas" %diafragmatic"', !orTiunea s!ongioas". Uretra feminin" are o lungime de 7 cm si diametru de 3)@ mm. Str"#ate diafragma urogenital" si are dou" orificii : intern situat ina!oia simfizei !u#iene si e&tern) meat urinar . .. Sistemul re!roducator. (rin re!roducere se asigura !er!eruarea s!eciei umane. +iinta noua rezulta !rin dezvoltarea ontogenetica a zigotului. Acesta se formeaza !rin fecundatia dintre 5 celule se&uate numite gameti. /ametii se formeaza in gonadele cu!rinse in sistemele genitale masculin si feminin. Sistemul genital masculin este alcatuit din organele genitale interne si e&terne. Organele genitale interne sunt testiculele, conductele e&cretoare si glandele ane&e. 119 Testiculele, gonadele masculine, sunt organe !erec1e de forma ovoida, avand !e marginea !osterioara e!ididimul, care contine canalul de e&cretie al s!ermei. Sunt situate in scrot si aco!erite de o mem#rana fi#roasa %al#ugineea'. Aceasta trimite s!re interior se!turi ce im!art testiculul in lo#uli formati din 5)9 tu#i seminiferi, !roducatori de s!erma, si tesut interstitial, !roducator de 1ormoni masculini. Tu#ii seminiferi se unesc formand uncanal unic care, la iesirea din e!ididim, devine canal deferent. Canalele deferente !atrund in #azin, ina!oia vezicii urinare, si se continua cu canalul e-aculator, care se uneste cu canalul de e&cretie al vezicului seminale, stra#ate !rostata si se desc1ide in uretra. .ascularizatia testiculului este asigurata de mai multe artere. Cea mai im!ortanta este artera testiculara, ramura a aortei a#dominale. Sangele venos este colectat de vene omonime. ,imfa este colectata de vase limfatice, care merg !aralel cu venele. nervatia testiculului este vegetativa, sim!atica si !arasim!atica. Testicului inde!lineste doua functii: !roducerea de s!ermatoizi si secretia de 1ormoni androgeni. Am#ele functii sunt controlate de 1i!ofiza anterioara !rin 1ormonii gonadotro!i. S!ermatogeneza ince!e la 17 H1? ani. (rocesul este !ermanent si este o succesiune de diviziuni celulare in urma carora se matureaza s!ermatozoizii. (rinci!alul 1ormon androgen este testosteronul, sintetizat din colesterol. Stimuleaza crestera si dezvoltarea gonadelor masculine, asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor se&uale secundare %anumite !articularitati somatice, vocea, !ilozitatea, dezvoltarea musculaturii si a sc1eletului, distri#uirea stratului adi!os' si au efect ana#olic asu!ra !roteinelor. .eziculele seminale secreta un lic1id care se elimina in canalul e-aculator, servind ca trans!ortor si ca mediu nutritiv !entru s!ermatoizi. (rostata, glanda tu#uloacinoasa situata in -urul !ortiunii initiale a uretrei, secreta un lic1id la!tos care intra in com!ozitia s!ermei. Organul genital e&tern este !enisul, organul co!ulator masculin, alcatuit din 5 cor!i cavernosi si cor!ul s!ongios careaco!rea com!let uretra. *l este si organ al mictiunii. Ovarele, gonadele feminine, sunt organe !erec1e situate in !elvis. Au forma ovoida si sunt legate !rin ligamente cu !eretele #azinului, cu uterul si cu trom!ele uterine. (rezinta un invelis con-unctiv su# care se disting 5 zone: zona corticala, in care se afla foliculii ovarieni %formatiuni veziculare in care se formeaza ovulele Sistemul genital feminin este alcatuit din organe genitale interne si e&terne. Organele genitale interne sunt: ovarul, trom!a uterina, uterul si vaginul. Ovarele, gonadele feminine, sunt organe !erec1e situate in !elvis . Au forma ovoida si sunt legate !rin ligamente de !eretele #azinului, uter, trom!e uterine. Au un invelis con-unctiv su# care se disting 5 zone: zona corticala in care se afla foliculii ovarieni %formatiuni veziculare in care se formeaza cate un ovul', si zona medulara, tesut con-unctiv la&, in care se gasesc vase sangvine si nervi. n ovar se gasesc foliculi in diferite stadii de dezvoltare. Acestia se maturizeaza cate unul !e luna si e&!ulzeaza ovulul im!reuna cu lic1idul folicular. n tim!ul vietii se&uale a femeii se maturizeaz circa 766 de foliculi. Trom!ele uterine, conducte !erec1e intre ovare si uter, in forma de !alnie, au marginile fran-urate s!re ovar si servesc !entru ca!tarea ovulului e&!ulzat din foliculul matur. Uterul, organ musculos cavitar, ne!erec1e, situat intre vezica urinara si rect are forma de !ara. *ste format dintr)un cor! si colul uterin, care !roemina in vagin. Are o musculatura neteda cu fi#re longitudinale, radialre si s!iralate. Cavitatea uterului !rezinta o mucoasa %endometrul' care sufera modificari ciclice su# influenta 1ormonilor ovarieni 117 .aginul se gaseste in continuarea uterului. *ste un organ cavitar, care se desc1ide in e&terior in regiunea vulvei. Ciclul menstrual normal are o durata de 5@ de zile2 ince!e la !u#ertate %11)14 ani' si inceteaza in -urul varstei de 46 de ani. Cu!rinde 9 faze: a' faza menstruala, cu durata de 5)9 zile, in care stratul su!erficial al mucoasei uterine distruse se elimina im!reuna cu o anumita cantitate de sange #' faza !roliferativa, intre a 7)a si a 17)a zi, caracterizata !rin ingrosarea mucoasei uterine2 c' faza secretorie care dureaza de la a 14)a zi !ana la un nou ciclu, in cazul cand nu a avut loc fecundarea ovulului. +azele ciclului menstrual n tim!ul !erioadei re!roductive femeia !roduce un ovul la fiecare 5@ de zile. n cazul unui contact se&ual in !erioada de ovulaTie va avea loc fertilizarea, dar graviditatea va a!are numai dac" ovulul fertilizat este im!lantat la nivelul mucoasei uterine. n vederea realiz"rii acestei im!lant"ri mucoasa uterin" %endometrul' este inlocuit" lunar, odat" cu inlocuirea avand loc si !ierderi minore de sange %menstruaTia', urmate de o faz" intens" de reconstrucTie. Tim!ul este esenTial in reconstrucTie deoarece endometrul regenerat tre#uie s" fie gata !entru ovulul urm"tor in cazul in care acesta va fi fertilizat. Aceast" #alanT" a !ierderilor si refacerilor este ec1ili#rat" de !atru 1ormoni. Aormonii sunt su#stanTe c1imice ela#orate de un anumit organ %glanda' si eli#eraTi in flu&ul sanguin ce ii conduce s!re un organ \Tint"\ asu!ra c"ruia acTioneaz". n cazul nostru, doi dintre 1ormoni %,A ) 1ormonul luteinizant si +SA ) 1ormonul foliculinizant' sunt eli#eraTi de glanda 1i!ofiz" %lo#ul anterior' situat" in a!ro!ierea creierului si influenTat" direct de 1i!otalamus. Acesti 1ormoni, cunoscuTi si su# denumirea de gonadotro!ine, controleaz" dezvoltarea ovulului in ovar, ovulaTia %eli#erarea ovulului din ovar' si secreTia ovarian" de estrogen si !rogesteron, cei doi 1ormoni se&uali feminini. 114 Aormonii se&uali feminini sunt de natur" steroidic", similar" din !unct de vedere c1imic cu cea a 1ormonilor masculini %testosteronul' si cu cea a 1ormonilor ana#olizanTi de care a#uzeaz" unii atleTi, dar diferit" total !rin efectele lor. Aormonii steroizi controleaz" resinteza endometrului si influenTeaz" glanda 1i!ofiz" !rin mecanisme de feed)#ac= negativ controland astfel secreTia gonadotro!inelor ,a !rimele zile ale vieTii fiecare din cele dou" ovare ale femeii conTin a!ro&imativ 1 milion de ovule, fiecare incon-urat de celule ce formeaz" foliculul ovarian. ,a ince!utul unui ciclu menstrual caTiva din acesti foliculi isi m"resc volumul dezvoltand o cavitate !lin" cu lic1id ce incon-oar" ovulul2 in ziua a ?)a unul din foliculi ince!e s" se dezvolte mai ra!id, de!"sindu)i !e ceilalTi. Acest folicul !rodus de o#icei alternativ in fiecare lun" in unul din cele 5 ovare se transform" in foliculul de /raaf. $ezvoltarea acestui folicul este iniTiat" de o crestere a +SA)ului in !rimele zile ale ciclului iar in -urul zilei a 17)a cresteri ale ,A si +SA determin" ovulaTia. Ovulul este !reluat de trom!a uterin" si isi ince!e c"l"toria s!re uter, a-utat de misc"rile cililor celulelor tu#are. n tim!ul acestei c"l"torii !oate avea loc fecundaTia, urmat" de !rima diviziune celular" cu formarea #lastocistului ce se va im!lanta ulterior in mucoasa uterin" !entru a)si continua dezvoltarea in em#rion. n tim!ul dezvolt"rii foliculului de /raaf, celulele sale secret" estrogeni si acest 1ormon steroidian -oac" un rol ma-or in ovulaTie. mediat du!" ovulaTie, celulele foliculului de /raaf se multi!lic" ra!id si se dezvolt" in cor!ul luteal ce secret" cantit"Ti mari din al )lea 1ormon steroid, !rogesteronul. $ac" fecundaTia nu are loc, cor!ul luteal ince!e s" degenereze in ziua a 57)a a ciclului, astfel incat 1ormonii steroidieni nu se mai !roduc si rata lor de secreTie scade. n consecinT" se va !roduce menstruaTia si reince!erea ulterioar" a unui alt ciclu. $ac" fecundaTia are loc, cor!ul luteal nu mai degenereaz" si va continua s" secrete estrogen si !rogesteron, menTinand concentraTii ridicate ale 1ormonilor steroizi in sange si im!iedicand astfel menstruaTia si iniTierea unui nou ciclu. Mucoasa uterin" ) endometrul ) are o irigaTie sanguin" foarte #ogat" !entru a asigura 1r"nirea em#rionului, dac" se !roduce fertilizarea. $ac" aceasta nu se !roduce, atunci endometrul este inlocuit si aceasta are ca rezultat menstruaTia. Sc"derea concentraTiei estrogenului si !rogesteronului in sange odat" cu degenerarea cor!ului luteal determin" cresteri si descresteri alternative ale flu&ului sanguin endometrial. (redomin" descresterea gradat" si celulele endometrului li!site de o&igen mor. Aceasta va atrage leucocitele care eli#ereaz" o enzim" ce distruge !roteinele ce leag" celulele intre ele. ;esutul se distruge si este eliminat !rin menstruaTie, im!reun" cu sangele din ca!ilarele alterate. Acest sange formeaz" 46)34G din flu&ul menstrual. n tim!ul !erioadei de mi-loc a ciclului menstrual, estrogenul stimuleaz" multi!licarea celulelor e!iteliale si dezvoltarea intens" a ca!ilarelor. Se dezvolt" de asemeni si glandele uterine ce secret" un lic1id in interiorul uterului, asigurand condiTii o!time !entru su!ravieTuirea s!ermatozoizilor si im!lantarea #lastocistului. 11? Curs 14. Cresterea si dezvoltarea: definitie, #aze anatomice, factori de influenta Ontogeneza organismului uman, res!ectiv via#ilitatea din momentul conce!Tiei !an" la e&it, recunoaste trei !erioade im!ortante: ) !erioada de crestere si dezvoltare2 ) !erioada de maturitate si re!roducere2 ) !erioada de involuTie %senescenTa ) termenul de senilitate indic" o involuTie tim!urie'. (rivind durata normal" a acestor eta!e menTion"m fa!tul c" !erioada de crestere si dezvoltare aco!er" 55)59 ani, du!" scoala american" s)a demonstrat, !rin cercet"ri efectuate asu!ra unor multitudini de s!ecii din lumea animal". c" durata total" a vieTii, in mod normal, tre#uie s" fie de 4 ori mai mare decat !erioada de crestere si dezvolare2 deci, !entru om, in -urul a 156)154 ani. $atorit" ins" unor factori artificiali ai mediului incon-ur"tor, factori in #un" m"sur" creaTi voit sau fortuit de fiinTa uman", aceast" durat" medie a vieTii a sc"zut considera#il. (rintre acesti factori nocivi menTion"m alimentaTia e&cesiv" %mai ales du!" 74 de ani, cand meta#olismul scade la 36G din valoarea lui iniTial"', sedentarismul, stresul nervos, situaTi !e !rim !lan. +actorii ce influenTeaz" cresterea si dezvoltarea fizic" se !rezint" in continuare. +actorul genetic Se consider" ast"zi c" insusirile morfologice si funcTionale ale individului se formeaz" in decursul evoluTiei lui si a s!eciei, su# influenTa condiTiilor mediului fizic, a #ioti!ului, a materiei nevii si a #iocenozei, a materiei vii a ecosistemului. (rin re!etarea acelorasi condiTii, unele caractere se int"resc si se transmit ereditar. n funcTie de aceste !ro!riet"Ti castigate si ereditare, individul !osed" o reactivitate !articular", s!ecific" in relaTiile sale cu mediul am#iant, care il deose#este esenTial de alte !ersoane, !entru c", desi !rodus ereditar al celei doi !"rinTi, co!ilul este fiinT" diferit" de ei, cu caractere !ro!rii, rezultate din unirea in !ro!orTii variate a celor dou" si foarte com!le&e !atrimonii ereditare. (rogresele ra!ide ale geneticii, care aduc o adev"rat" e&!lozie informaTional" !rivind mecanismele ereditare, #azate !e interde!endenTa dintre acizii nucleici si !roteine, !ermit inTelegerea unor fenomene. Unele insusiri au un caracter !uternic dominant si nu se sc1im#" in cursul vieTii unui individ %culoarea oc1ilor, a !"rului, forma ca!ului, nasului, !omeTilor'2 altele sufer" unele modific"ri moderate %dezvoltarea centurii sca!ulare la canota-'2altele se!ot modifica !uternic %1i!ertrofia muscular" la 1alterofili, arunc"tori, ca!acitatea funcTional" aero#" !rin antrenamentul de rezistenT"'. Recunoscand acTiunea activ" a condiTiilor mediului asu!ra organismului, se !oate o#Tine o int"rire sau sl"#ire si transformare a insusirilor mostenite in sensul dorit, efect !e care il urm"rim !rin !racticarea s!ortului, !entru a creste o generaTie !uternic" si s"n"toas". *reditatea influenTeaz" nu numai forma cor!ului, dar si structura intim" a Tesuturilor, meta#olismul si funcTiile organice, deci !otenTialul #iologic al individului. Odat" cu dezvoltarea noului domeniu al geneticii, ingineria genetic", se desc1id ne#"nuite orizonturi !entru cercetarea fundamental" in domeniul eredit"Tii, in selecTia s!ortului de !erformanT". +actorii endocrini Rolul factorilor 1ormonali asu!ra !roceselor de crestere este foarte im!ortant, activitatea lor fiind coordonat" de sistemul 1i!otalamo)1i!ofizar. Ai!ofiza isi e&ercit" rolul direct asu!ra cresterii !rin 1ormonul somatotro! %STA'. 113 Aormonii tiroidieni au o acTiune !uternic" asu!ra osteogenezei si -oac" un rol in meta#olismul !roteic si mineral. Timusul !artici!" in !rocesele de crestere si dezvoltare din !rimele luni, cu im!rimarea unor caractere constituTionale. Su!rarenalele, !rin com!onenta cortical", !artici!" la meta#olismul #azal, al glucidelor, al a!ei si s"rurilor minerale. Su#stanTa medular" a su!rarenalei, sinergic" cu sistemul nervos sim!atic, !artici!" la reglarea circulaTiei !eriferice si a funcTiilor musculare. nce!and din !erioada !u#ertar", intr" in funcTie 1ormonii gonadali, a!ar caracterele se&uale secundare, iar ana#olismul !roteic este stimulat si urmat de dezvoltarea sistemului muscular si a forTei. Su# acTiune neuroendocrin" com!le&", cresterea somatic" are un caracter glo#al, care duce la s!orirea masei, si un caracter diferenTiat, care realizeaz" forma si funcTia Tesuturilor si organelor. Organismul trece de la faza de #ra1iti!ie si megalos!lac1nie, la cea de longiti!ie cu micros!lac1nie, cu !erioade ana#olice determinate de acTiunea vagului, care stimuleaz" cresterea !onderal", alternate cu !erioade cata#olice, dominate de sistemul sim!atic. +actori !atologici n !rimul rand tre#uie su#liniat deficitul statural in anomaliile cromozomiale, !recum si in cadrul unor sindroame malformative. Toate afecTiunile cronice cu evoluTie !relungit" !ot o!ri sau incetini !rocesele normale de dezvoltare %digestive, meta#olice, cardio!atiile, 1e!ato!atiile, 1emo!atiile, ca si toate #olile infecTioase cronice ) TEC etc.'. +actori e&terni n !erioada de viaT" intrauterin", starea de s"n"tate a mamei, sistemul de alimentare, st"rile de o#oseal" sau de stress, utilizarea #"uturilor alcoolice sau a medicaTiei teratogene !ot influenTa evoluTia f"tului. $u!" nastere, cresterea este influenTat" !ermanent de factorii de mediu, micro si macroclimatul, dintre care a!a, aerul, soarele, c"ldura unt foarte activi. CondiTiile de igien" !ermanent", inc" din !rimele zile de viaT" si !an" la adanci #"traneTe, isi s!un de asemenea cuvantul. $ac" din !unct de vedere social si economic, mediul ur#an ofer" condiTii !entru o mai #un" dezvoltare, gradul de !oluare, aglomerarea si e&!unerea la afecTiuni e!idemice si infecTioase, stressul !si1ic deose#it fac s" a!ar", la ora actual", unele as!ecte negative: s"n"tatea mai !recar", tendinTa la o#ezitate si dia#et, deficienTe fizice ca urmare a 1i!otoniei sistemului neuro)musculo) ligamentar. +actorul alimentar n !erioada de crestere, in co!il"rie si adolescenT", nevoile energetice si !lastice sunt deose#it de mari. n afar" de fa!tul c" aceast" !erioad" este caracterizat" !rin e&ces de miscare, meta#olismul #azal este de 5)5.4 ori mai mare la co!iii intre 1 si 9 ani decat la adult, e&!rimat !e =ilocor!. ,a adolescenTi, c1eltuiala minim" de energie este cu 96)?6G mai mare decat la adult. Aceasta se datoreste fa!tului c", din energia eli#erat", o !arte este utilizat" in reacTiile ana#olice, care stau la #aza !rocesului de crestere, si a!oi, in continuare, !entru dezvoltarea masei musculare. +iecare gram ad"ugat re!rezint" 1.@)5.5 calorii, !lus 1.4 calorii c1eltuite !entru formarea lui. S)a constatat c" !entru !rocesul de crestere este necesar un !lus de 16)55G din valoarea raTiei calorice. Comitetul +.A.O. recomand" !entru tineri s" se calculeze raTii calorice s!orite faT" de adulTi, cu 15.7G !entru #"ieTi si cu 8.9G !entru fete. Co!ii si tinerii care !ractic" s!ortul c1eltuiesc la ince!ut un sur!lus de energie !entru misc"rile inc" neautomatizate si fac multe misc"ri inutile in cadrul antrenamentului. 11@ m!ortant ast"zi este nivelul ridicat al !erformanTei, fa!t care necesit" o !reg"tire tim!urie, cu volum si intensitate de efort foarte mari. $ac" co!ilul !ractic" un s!ort in care !erformanTa este favorizat" de o greutate cor!oral" redus", evoluTia !roceselor de crestere tre#uie atent urm"rit". *&cesul !onderal !rin e&ces de Tesut adi!os nu tre#uie admis, acesta !utand fi redus !an" la 8G din greutatea cor!oral". *ste interzis" ins" cura de sl"#ire sistematic", !entru c" stagneaz" !rocesele de crestere in defavoarea s"n"t"Tii si !erformanTei. RaTia caloric" se realizeaz" !rin a!ort ec1ili#rat de trofine. ,a s!ortivi este necesar un a!ort !roteic crescut, !an" la 5)9gF=ilocor!, care s" re!rezinte 17) 14G din raTia caloric". A!ortul calorigen !rovenit din glucide si li!ide se regleaz" du!" !ro!orTia de Tesut adi!os de rezerv" si du!" viteza cur#ei de crestere in ra!ort cu varsta. Cresterea A. Una din cele mai caracteristice fenomene ale co!il"riei il constituie cresterea si dezvoltarea, diferenTierea, care re!rezint" un !roces #iologic com!le&. *le nu sunt inde!endente si se !etrec intr)o dinamic" armonioas", avand o semnificaTie evident" de des!rindere a organismului uman de o serie de factori de care el este de!endent. Co!ilul creste, dar in acelasi tim! se si dezvolt", el creste in !ro!orTii si se diferenTiaz" in structur" si funcTii. (rocesele cresterii si dezvolt"rii se desf"soar" in mod dinamic din momentul conce!Tiei !rodus. uman si !an" la maturitate im!rimand !articularit"Ti !regnante !rin care co!ilul se deose#este de adult. Organismul uman in aceast" !erioad" de viaT" este su!us unor continui modific"ri de ordin morfofuncTional, !si1ointelectual care se diferenTiaz" in acel tim! de el ins"si in decursul intregii lui co!il"rii. Aceste modific"ri cu caracter !articular, !ermit im!"rTirea co!il"riei in mai multe !erioade: a'. (rima co!il"rie %6)9 ani' ) !erioada neonatal" 6)1l2 ) !erioada sugar 1)15l2 ) !erioada co!il mic 1)9 ani. #' A doua co!il"rie %9)? ani' B !erioada !rescolar" c' A treia co!il"rie %?)1? ani' B scolar": ) !erioada scolar mic: ) +ete ) ?)16F11 ani ) E"ieTi ) ?)11F19 ani ) !erioada !re!u#ertar" )11)19F17 ani %cu !useu de crestere in Talie si /reutate' ) !erioada !u#ertar" %matutizare se&ual"': ) +ete ) 19)14 ani ) E"ieTi ) 17)1? ani d' AdolescenTa !ro!riu zis" %adolescenT" -uvenil"' ) 1?)13F1@ ani2 e' TinereTea )13)1@ ani )] 55)59 ani Se consider" c" !re!u#ertatea, !u#ertatea, adolescenTa si tinereTea formeaz" varsta de tranziTie intre co!il"ria !ro!riu)zis" si maturitate. Ritmul, intensitatea si succesiunea fenomenului de crestere si dezvoltare se diferenTiaz" de la o !erioad" la alta de varst", de la un sist. a!arat sau organ la altul, diferenTieri ce se !etrec atat in forma cat si)n structura lor. *&ist" astfel !erioade, ca de !ild" !rimii ani din viaTa si !u#ertatea, in care dezvoltarea se face cu !asi ra!izi si care sunt e&trem de #ogate in sc1im#"rii morfofuncTionale. $e asemenea, sistemul nervos se dezvolt" ra!id mai ales in !rimii ani, iar organele genitale indeose#i la !u#ertate. Criteriile de a!reciere ale cresterii includ: 1. $etermin"ri directe somatometrice: 118 ) elemente morfologice glo#ale %greutate, talie' ) elemente morfologice !arTiale %!erimetre diametrale in segm.' ) ra!oarte dintre lungime, greutate si unele !erimetre. 5. A!ariTia nucleelor de osificare si evoluTia !rocesului de maturizare osoas" %semnul Riesser' 9. *ru!Tie dentar". 7. Unele constante #iologice. Cresterea in greutate este influenTat" de alimentaTia deficitar" sau in e&ces, de !ractici si o#isnuinTe din mediul familial, de factori !atologici si de aici constituTionali %ereditari'. Co!ii o#ezi se recruteaz" de o#icei din familii de gurmanzi, iar o#ezitatea la adulTi se inscrie inc" din !erioada macii co!il"rii. Rata lunar" si anual" de crestere in greutate este mare in !rimii ani de viaT" si in tim!ul !u#erT"Tii. Cresterea in lungime se realizeaz" !e seama cresterii si maturiz"rii sc1eletului. in general, talia la #"ieTi este mai mare cu 16)14 cm decat a fetelor. Aceast" crestere nu intereseaz" in mod egal toate segmentele cor!ului !e intreg !arcursul co!il"riei. nce!and cu varsta !rescolar", varst" de la care se !oate ince!e iniTierea in anumite s!orturi %gimnastica s!ortiv" s ritmic", !atina-ul artistic, inotul, sc1iul al!in' se disting urm"toarele !erioade: (rescolari mari % 4)? ani' Caracteristic in aceast" !erioad" sunt: ) ritm de crestere incetinit2 ) valorile medii ale am#elor se&e sunt a!ro&imativ egale2 ) se o#serv" o crestere ceva mai accentuat" a mem#relor, astfel incat anvergura care era mai mic" decat talia devine egal" cu aceasta2 ) trunc1iul creste intr)un ritm mai lent. Sistem nervos : ) Creierul, ca volum este a!roa!e ca la adulTi, ins" aria motric" este de!arte de maturizare2 ) *&citaTia este mai !uternic" decat in1i#iTia, are mare mo#ilitate si iradiere. ) Sistemul al )lea de semnalizare %vor#irea' are inc" rol redus in activitate si com!ortament. As!ecte !ractice: co!iii invaT" re!ede misc"ri noi, le e&ecut" ins" im!recis, angrenand mari gru!e musculare, !este necesar. Coordonarea misc"rilor, orientarea in tim! si in s!aTiu sunt sla#e din cauza dezvolt"rii incom!lete a analizatorului =inestezic. A!aratul locomotor: ) Oasele se !ot deforma usor in urma unor mari solicit"ri si indelungate. As!ecte !ractice: Se va evita efortul static si se vor corecta !ermanent !oziTia si eventualele atitudini vicioase. ) Musc1ii sunt !utin dezvoltaTi, forTa fle&orilor !redomin" asu!ra e&tensorilor, ceea ce !oate conduce la deformaTii ale coloanei verte#rale. As!ecte !ractice: $in acest motiv, in -ocurile dinamice, in !rocesul educaTiei fizice se va !une accentul !e gru!ele e&tensoare si !e e&erciTiile de corectare !rin miscare a deficienTelor !osturale. ) $intre calit"Tile motrice, viteza si forTa sunt !uTin dezvoltate, iar rezistenTa este cel mai sla#e&!rimat" dintre calit"Tile motrice. As!ecte !ractice: Nu se vor folosi e&erciTii cu efort static, ci numai efort dinamic. Se recomand" ca -ocurile dinamice s" ai#" !auze lungi. 156 ) A!aratul res!irator are urmatoarele !articularitati: )!lamanii sunt mai mari decat cutia toracica2 )am!litudinea e&cursiilor res!iratorii este mica2 )tesutul !ulmonar este mai #ine dezvoltat,mai #ogat vascularizat decat la adult2tesutul elastic este mai !utin dezvoltat. ) A!aratul cardio)vascular este incom!let dezvoltat2 o#oseala a!are ra!id. Cresterea inimii dre!te ramane in urma inimii stangi.(artea atriala este mai lata,com!arativ cu cea ventriculara. As!ecte !ractice: Aceast" varst" !ermite iniTierea co!iilor in !racticarea unui num"r mare de disci!line s!ortive, inv"Tarea inotului este cea mai indicat". .arsta scolar" mic" %ante!u#ertar"' B ?)11 ani fete2 ?)15 ani #"ieTi. $e-a din acest moment se o#serv" acTiunea cresterii accelerate, !u#ertatea co#orand faT" de secolul trecut cu 1)5 ani. +enomenul !rinci!al care acTioneaz" in aceast" !erioad" este accelerarea ritmului de crestere in in"lTime !an" la 19 ani s in greutate !an" la 17 ani, mult mai !regnant la fete. *ste singura !erioad" in care valorile somatice ale fetelor sunt mai mari decat ale #"ieTilor, cur#a cresterii fetelor de!"sind)o !e cea a #"ieTilor cu 9)7 ani. Cresterea este in general uniform", accelerandu)se s!re sfarsitul !erioadei. *a se face mai ales !e seama alungirii mem#relor inferioare. (an" la 16 ani, diferenTele intre se&e nu sunt mari. ,a fete ince!e o accelerare a cresterii datorit" a!ariTiei !u#ert"Tii. ,a fete se inregistreaz" dezvoltarea intregului organism, accentuandu)se in acelasi tim! diferenTele de se&. ,a fete cresterea mem#relor inferioare se o!reste inainte de !u#ertate, deci trunc1iul devine mai lung. ,a #"ieTi cresterea mem#relor inferioare continu" !an" la 14 ani, trunc1iul devenind mai scurt. Mem#rele inferioare cresc mult la 15 ani, deci anvergura creste. ) Activitatea S.N.C. se !erfecTioneaz". Creierul este a!roa!e ca la adult ca greutate, insa din !unct de vedere functional dezvoltarea nu este com!leta 2 aria motrica corticala se a!ro!ie de maturatie fiind com!let dezvoltata a#ia la 19)17 ani. n aceasta !erioada fenomenul cel mai iz#itor este li!sa ec1ili#rului dintre !rocesele corticale fundamentale, remarcandu)se o !redominanta a e&citatiei . n1i#itia de diferentiere este sla# dezvoltata si ingreuiaza fi&area corticala a elementelor nou rece!tionate . (lasticitatea accentuata a sistemului nervos central la aceasta varsta asigura o rece!tivitate deose#ita, dar sla#a dezvoltare a in1i#itiei de diferentiere ingreuneaza sau face dificila fi&area sta#ila a notiunilor noi . Activitatea nervoasa su!erioara se !erfectioneaza in sensul ca se dezvolta ca!acitatea de in1i#itie corticala, fara insa a ec1ili#ra e&citatia . Analizatorul =inestezic , vesti#ular si vizual se !erectioneaza , coordonarea si miscarile devin mai !recise iar contractiile inutile se e&clud tre!tat .Tim!ul si s!aTiul sunt a!reciate mai -ust. ) A!aratul locomotor ) creste rezistenTa s duritatea oaselor, ceea ce va conduce la cresterea rezistenTei la tracTiune, !resiune si r"sucire. ,a ince!utul !erioadei %?)3 ani' ritmul de crestere este mai ra!id , ulterior %@) 11 ani' acesta se incetineste mai ales in sfera somatica %cresterea taliei'. ntre 3 si 8 ani , la fete si 3 si 11 ani la #aieti , scade ritmul de osificare si de crestere fara de eta!a !recedenta . n aceasta eta!a nu mai a!ar centri noi de osificare, !entru ca ulterior, intre 8 si 11 ani la fete si 11 si 15 ani la #aieti sa fie o eta!a de !roliferare activa care duce la a!aritia a!ofizelor, a oaselor sesamoide si la definitivarea cavitatilor medulare ) Musculatura cunoaste o #un" dezvoltare2 creste si tonusul muscular ceea ce va conduce la im#un"t"Titea staticii !osturale. Tonusul muscular este ins" inc" mai scazut fata de adult , ceea ce favorizeaza efectuarea mai am!la a miscarilor in articulatii , dar ingreuneaza realizarea unor miscari fine, diferentiate , de !recizie . 151 .itezele de reactie si de e&ecutie sunt mai #une , insa forta este sla#a din cauza masei musculare inca reduse . ) A!aratul cardio)vascular ) cordul reacTioneaz" !uternic, dar neeconomic la efort, irigatia coronariana este #ogata2 mecanismele de reglare sunt inca sla#e !ana la 3 ani , fiind mai adecvate la solicitarile usoare . ) A!aratul res!irator ) Toracele devine asemanator cu cel al adultului ca forma, nu insa si ca dimensiuni 2 diametrul transversal si cel antero!osterior sunt mai mari ca la adult. Coastele iau o directie descendenta, nemaifiind atat de orizontalizate. (lamanii ince! sa se asemene ca structura ca !lamanii de adult inca de la 3 ani, dar volumul este mic 2 datorita acestui fa!t , ca!acitatea de efort creste , insa fara !rea multa eficienta . Musc1ii res!iratori accesorii %a#dominali, marele dintat, scalenii, !ectoralii , sternocleidomastoidienii' , insuficient dezvoltati, nu !ot asigura marirea cores!unzatoare a volumului toracelui in efort, am!litudinea miscarilor res!iratorii fiind din aceasta cauza relativ mica . Ca!acitatea de efort creste, ins" este de!arte de a atinge valorile ma&ime. A!licaTii !ractice: Se insist" asu!ra unei Tinute corecte, insusirea unui ritm corect al misc"rii2 ) se recomand" atenTie la dezvoltarea musculaturii e&tensoare a s!atelui si gatului. ) rezistenTa la efort static este mic"2 efortul dinamic este favorizat de gradul mai mare al forTei2 ) eforturile de forT" si de rezistenT" nu sunt recomandate. .Rrsta scolar" mi-locie %!u#ertar"' B 11)19 ani la fete 2 15)17 ani la #aieti Caracteristicile acestei !erioade sunt: ) in"lTimea ) ritmul de crestere al fetelor se incetineste !rogresiv, !e cand la #"ieTi se inregistreaz" o crestere com!ensatorie2 ) cur#a greut"Tii ) continu" s" fie intens" !an" du!" !u#ertate, mai ales la fete, !rin de!uneri de Tesut adi!os in e&ces, caracteristice se&ului2 ) se sc1im#" ritmul cresterii segmentare, #ustul marcand la randul s"u o crestere2 ) se sta#ilesc definitiv !ro!orTiile cor!ului2 ) cresc dimensiunile toracelui, l"Timea umerilor %diametrul #iacromial' la #"ieTi, umerii fetelor r"manand mai ingusti 2 ) !aralel cu mem#rele inferioare cresc s mem#rele su!erioare, anvergura de!"sind cu 5)7cm in"lTimea2 ) a!aratul locomotor gracil in !erioada !u#ertar" devine mai viguros, segmentel osoase crescand mai !uTin in lungime s mai mult in grosime2 ) cresc volumul s forTa muscular"2 ) funcTiile motrice devin mai active. ,a sfarsitul acestei !erioade de mare furtun" endocrin", se instaleaz" definitiv diferenTele intre se&e: fetele au talia mai mic", Tesutul osos mai gracil, Tesut adi!os in e&ces ce confer" cor!ului rotun-imile caracteristice, Tesutul muscular s forTa mai sla#e, a!are graTia feminin"2 #"ieTii de!"sesc fetele ca talie, greutate %!e seama masei active' s a dezvolt"rii dimensiunilor laterale, sistemul osos fiind mai !uternic. Asa cum am ar"tat fenomenul central al acestei !erioade este !u#ertatea s maturizarea se&ual", !rodusa de flu&ul crescut al 1ormonilor se&uali, ceea ce determina a!aritia caracterelor se&uale secundare , concomitent cu !rofunde modificari somato)vegetative si !si1ice. $aca !ana la varsta de 11 ani secretiile endocrine a#undau in 1ormoni de crestere, du!a aceasta varsta sistemul endocrin se caracterizeaza !rintr)o intensa activitate secretorie a ovarului res!ectiv a testiculului, care, !rin 1ormonii se&uali, determina modificari morfologice si functionale ale organismului . *venimentul este marcat la fete !rin a!aritia !rimei menstruatii , iar 155 la #aieti !rin a!aritia e-acularii . Se !roduce se&ualizarea cor!ului, fenomenele de maturizare se&uala im!letindu)se cu acelea de maturizare neuro)!si1ica. A!ar caracterele se&uale !rimare, care constau in maturizarea si dezvoltarea organelor genitale ce ca!ata forma anatomica de la adult , devenind in acelasi tim! functionale . Odata cu !u#ertatea se evidentiaza caracterele se&uale secundare , res!ectiv la #aieti dezvoltarea laringelui si sc1im#area vocii, a!aritia !ilozitatii a&iale si !u#iene %de ti! rom#ic', cresterea masei musculare , iar la fete, dezvoltarea glandelor mamare, a!aritia !ilozitatii a&ilare si !u#iene %de ti! triung1iular', de!unerea caracteristica a !aniculului adi!os. ,a femei diametrele #azinului sunt mai mari, acesta fiind ada!tat !entru !arturitie. +enomenele se&uale secundare conduc la !rofunde modific"ri somatice. (u#ertatea este marcata de doua fenomene im!ortante: acceleratia si neotenia. Acceleratia este fenomenul #iologic conform caruia generatia actuala com!arativ cu cele trecute inregistreaza un s!or in inaltime si in greutate. *&!licatia acestui fenomen consta in im!licarea a trei factori : alimentatia calitativ su!erioara, mai #ogata in !roteine , ur#anizarea si factorii genetici . Neotenia este fenomenul #iologic de accelerare a maturizarii somato)se&uale si intarzierea maturizarii !si1o)intelectuale, odata cu intarzierea maturizarii sociale %integrarea socio)!rofesionala mai tardiva, urmare a cresterii !erioadelor de scolarizare, legat de s!orirea volumului informational necesar s!ecializarii in diferite domenii'. +enomenul de neotenie !rezinta avanta-e cat si dezavanta-e . Avanta-ul ma-or este marea !lasticitate a sistemului nervos , de unde decurge ca!acitatea !si1o)intelectuala , la !arametrii mult mai inalti a generatiei actuale . Consecinta negativa este crearea unui conflict #iologic intre nivelul de maturizare !si1o)intelectuala si maturizarea se&uala inc1eiata tim!uriu . ) A!aratul locomotor: ) Oasele se dezvolta la aceasta varsta mai ales !e seama cresterii lor in grosime , !rin de!unerea de saruri minerale %calciu si fosfor' si !rin consolidarea structurii functionale intime. *le devin mai rezistente la actiunea factorilor mecanici de !resiune, tractiune si rasucire in detrimentul elasticitatii lor anterioare . ,a nivelul coloanei verte#rale, intre 19 si 14 ani are loc inc1iderea canalului sacrat2 la 19 ani se termina !rocesul de sinostozare al !ediculilor cor!urilor verte#rale . $ezvoltarea toracelui in !rima !arte a varstei !u#ertare esre lenta , du!a care urmeaza o dezvoltare mai accentuata . ,a osul co&al remarcam sudarea celor trei oase com!onente %ilion , isc1ion si !u#is', intre 15 si 1? ani la fete si 19 si 1@ la #aieti . Ca!ul 1umeral se sudeaza de restul e!ifizei intre 19 si 1? ani la fete si 17F13 ani la #aieti . ) ArticulaTiile sunt sla# dezvoltate iar ligamentele nu asigur" in suficient" m"sur" rezistenTa la tracTiune, r"sucire. ) Musc1ii se dezvolt" mai ales !rin alungirea fi#relor, nu si in grosime, ceea ce e&!lic" valorile inc" mici ale forTei musculare. Cresterea in lungime a oaselor si alungirea musc1ilor dau as!ectul caracteristic al !u#erului: inalt si sla#, cu toracele ingust , !lamanii cu volum mic, tonus muscular scazut, !redis!unand la deformari ale coloanei verte#rale , a!aritia sau accentuarea !iciorului !lat . ) SN se dezvolt" ra!id. Cresc !rocesele de in1i#iTie. +uncTia celui de al )lea sistem de semnalizare domin" asu!ra !rimului. Misc"rile au inc" un caracter #rusc, cu !recizie redus". .iteza de reacTie si de re!etiTie sunt dezvoltate ins" rezistenTa nu atinge inc" valorile adultului. 159 ) A!aratul cardiovascular. Cordul este voluminos com!arativ cu toracele 2 mecanismele de reglare a circulatiei sunt frecvent tul#urate %!redominanta sim!atica, care se e&agereaza la efort' Se intalnesc frecvent sufluri cardiace, aritmii si crize de ATA. $esi a!aratul circulator si res!irator sunt mult solicitate din cauza cresterii masei cor!orale, efortul fizic nu este contraindicat decat in cadrul unor leziuni organice. ) A!aratul res!irator . Se dezvolta intens in !erioada !u#ertara. Creste am!litudinea miscarilor res!iratorii, creste frecventa res!iratorie, creste ca!acitatea vitala si de asemenea res!iratia tisulara %a!reciata du!a consumul ma&im de o&igen !e minut'. ) Modific"rile endocrine, nervoase si neuro)!si1ice accentueaz" discre!anTa dintre dezvoltarea fizic" si ca!acitatea funcTional" real" a organismului, lucru ce se manifest" !rin misc"ri nesigure, stangace, tul#ur"ri in coordonarea misc"rilor, tul#ur"ri neuro)vegetative vasomotorii, irasci#ilitate, emotivitate, tendinTa s!re -ocurile com!etiTionale zgomotoase. A!licaTii !ractice ) la aceast" varst" este suficient dezvoltat su#stratul nervos si locomotor necesar inv"T"rii motrice com!le&e si se !ot efectua eforturi de vitez" !e distanTe scurte, s"riturile, arunc"rile cu materiale s!ortive cores!unz"toare, -ocurile s!ortive, alternate cu !auze de odi1n" mai lungi, inotul, gimnastica. ) sunt contraindicate eforturile ma&im" cu solicit"ri mari ale a!aratului locomotor. ) sunt indicate e&erciTiile fizice cu structuri diferite ale misc"rii si cu caracter variat al efortului neuromuscular. ) ,a varsta !u#ertar" e&erciTiile tre#uie alese in funcTie de natura efortului si de solicit"rile s!ecifice fiec"rei ramuri. .arsta scolar" mare %!ost !u#ertar"' B 1?)18 ani Odata !u#ertatea inc1eiata, co!ilul s)a transformat in tanar care, atat din !unct de vedere al dezvoltarii morfofunctionale cat si al ca!acitatii de efort si caracteristicilor !si1ice ,se a!ro!ie tot mai mult de adult. Studiile au aratat ca, la varsta de 1@)18 ani unii indici ai dezvoltarii fizice, ca inaltimea,greutatea si !erimetrul toracic ating a!roa!e com!let nivelul indicilor morfologici similari ai adultilor. n eta!a !ost!u#ertara se constata o incetinire a ritmului dezvoltarii somatice. (rin !risma varstei cronologice, eta!a !ost!u#ertara se intinde !ana la 56)55 ani, la fete si 59)54 ani, la #aieti. ,a nivelul coloanei verte#rale are loc inc1iderea canalului sacral, intre 14)1@ ani. Oasele mem#relor !rezinta un ritm lent de crestere si definitivare a !rocesului de osificare. Osificarea sc1eletului continua de)a lungul !erioadei !ost!u#ertare2 sudarea centrilor de osificare !rimari cu cei secundari are loc mai tarziu %intre 56 si 54 de ani' . Oasele se a!ro!ie de structura si rezistenta osului adult2 cartilagiile de crestere se su#tiaza, marcand ince!utul osificarii lor si a incetarii cresterii in inaltime . ) Musc1ii cresc in volum, ceea ce conduce la cresterea forTei, r"man in urm" viteza, coordonarea. Creste tonusul muscular si ca!acitatea de rezistenT" la efortul static. ) S.N. atinge nivelul de dezvoltare al adulTilor. Al )lea sistem de semnalizare este dezvoltat, ceea ce !ermite folosirea e&!licaTiei ca metod" de !redare. ) Sistemul cardio)vascular se caracterizeaz" !rin ec1ili#rarea in dezvoltare a organelor centrale si !eriferice. A!aratul cardiovascular isi accelereaza vascularizarea. .olumul si greutatea miocardului cresc , mai ales cordul stang. Arterele si venele mari ating a!roa!e dimensiunile de la adult Creste economia funcTiilor de efort si ada!tarea la efort. A!aratul res!irator , morfologic , se a!ro!ie de situatia de la adult dar functional este inca de!arte si isi continua dezvoltarea. n aceasta !erioada se 157 constata dezvoltarea laringelui !recum si s!orirea numarului de fi#re elastice !ulmonare. $e asemenea, frecventa res!iratorie scade, in tim! ce am!litudinea miscarilor res!iratorii creste, ca!acitatea vitala s!oreste, consumul ma&im de o&igen creste considera#il . n aceasta !erioada are loc sta#ilizarea secretiei interne si a reglarilor vegetative sim!atice si !arasim!atice . A!licaTii !ractice ) (e lang" eforturile #azate !e e&erciTii de vitez" se !oate include tre!tat si efortul de rezistenT" si de forT", cu condiTia ca efortul s" fie cores!unz"tor dozat iar su#iecTii s" fie su!usi !eriodic controlului medical. (articularit"Ti !si1ice ) !rofesorul de educaTie fizic", antrenorul sau =inetotera!eutul tre#uie s" individualizeze efortul in ra!ort cu dezvoltarea !si1ic" a co!ilului. Cunoasterea si res!ectarea !articularit"Tilor de varst" constituie o necesitate !edagogic", care determin" selectarea si folosirea metodelor si mi-loacelor de !reg"tire in ra!ort cu !osi#ilit"Tile si !articularit"Tile dezvolt"rii co!iilor. Motricitatea Motricitatea este condiTionat" de factori interni s e&terni care acTioneaz" toat" viaTa, dar cu intensitate s!orit" in co!il"rie s adolescenT". +actorii interni sunt re!rezentaTi de caracterele ereditare %sta#ile s la#ile'. Caracterele ereditare sta#ile sunt dimensiunile longitudinale ale cor!ului s segmentelor, iar dintre calit"Tile motrice, viteza s indemanarea, acestea fiind mai greu influenTa#ile de efortul fizic. Caracterele ereditare la#ile sunt !erimetrele cor!ului, greutatea, iar dintre calit"Tile motrice forTa s rezistenTa. Nivelul !erformanTelor este direct !ro!orTional cu gradul de maturizare al su#stratului morfofuncTional res!ectiv, care du!" cum s)a v"zut, se maturizeaz" la varste diferite. *voluTia ontogenetic" a calit"Tilor motrice .iteza re!rezint" un caracter ereditar sta#il, avand ca su#strat morfofuncTional scoarTa cere#ral" care se maturizeaz" la 17 ani, ceea ce inseamn" c" selecTia final" avand in vedere aceast" calitate se face in -urul varstei menTionate. Se !rezint" in continuare o scar" de regresie a dezvolt"rii vitezei: E"ieTi +ete 15 ani @9G 87G 19 ani @?G 83G 17 ani @8G 8@G 14 ani 84G 88G 1? ani 83G 166G 13 ani 166G 166G [ndemRnarea are su#stratul #iologic situat in aria motric" a scoarTei cere#r#ale s a analizatorului =inestezic, care se maturizeaz" la 15)17 ani, deci o maturizare !recoce care asigur" realizarea !erformanTelor in s!orturile de indemanare %gimnastica s!ortiv" s ritmic", s"rituri in a!", sc1i al!in'. ,a selecTie se im!une o foarte mare e&igenT" faT" de aceast" calitate. ndemanarea general" fiind o calitate inn"scut" st" la #aza indeman"rii s!eciale care se dezvolt" numai in condiTii s!eciale ale s!ortului res!ectiv. *ste o calitate com!le&" care este rezultante mai multor factori, cum ar fi: simTul ec1ili#rului, al orient"rii cor!ului in s!aTiu, coordonarea mem#relor s a marilor gru!e musculare, diferenTierea s re!roducerea direcTiei, a vitezei s am!litudinii misc"rii, al diferenTierii s re!roducerii intensit"Tii contracTiilor musculare. *voluTia s !erfecTionarea acestor simTuri are loc astfel: ) ec1ili#rul static de!lin evoluat la ? ani2 ) ec1ili#rul dinamic se im#un"t"Teste ra!id s tim!uriu, deci solicit"rile mari la varste mici g"sesc un a!arat vesti#ular #ine dezvoltat, fetele devansandu)i !e #"ieTi2 154 ) orientarea cor!ului in s!aTiu este mai #un" la 15)17 ani c1iar in com!araTie cu adultul2 ) simTul ritmului se dezvolt" usor de la 3)@ ani, el influenTand favora#il calitatea s economia misc"rii, rezultat din -ocul contracTiei s rela&"rii musculare2 ) diferenTierea s re!roducerile am!litudinii s intensit"Tii contracTiei musculare sunt de!lin evoluate la 17 ani. $in cele e&!use mai sus se !oate des!rinde concluzia conform c"reia dezvoltarea indeman"rii tre#uie s" se fac" tim!uriu, !entru c" efortul fizic !roduce modific"ri calitative ca efect al acTiunii factorilor interni %interoce!tivi' s e&terni %e&teroce!tivi' de !e am#ele emisfere cere#rale. n tim!ul !u#ert"Tii aceast" calitate inregistreaz" un regres, deci se im!une ca antrenarea ei s" ai#" loc iNaintea !u#ert"Tii %la gr"diniT" s scoala elementar"'. +orTa este calitatea care de!inde de dezvoltarea Tesutului muscular. Se !rezint" al"turat nivelul de dezvoltare a forTei in co!il"rie: E"ieTi +ete 16)17 ani 4?G 4?.5G 17)1? ani ?@G @1.5G 1?)1@ ani @6G @3.4G 1@)56 ani 85G 89.3G 56)96 ani 166G 166G RezistenTa general" are ca su#strat #iologic ca!acitatea sistemului cardiores!irator. .olumul ma&im al cordului s consumul ma&im de o&igen se maturizeaz" du!" varsta de 18 ani, acesta din urm" crescand liniar de la 15 la 56 de ani %Astrand'. Se stie c" fetele la 17 ani s #"ieTii la 1? ani !osed" un volum cardiac de @6G din cel al adultului. ) RezistenTa muscular" local" s general" de!ind foarte mult de forT". ) $etenta %forTaFvitez"' este e&!resia !uterii musculare ma&ime in minimum de tim!, deci travaliul e&!loziv, de!inzand de num"rul s viteza de angrenare a unit"Tilor neuromusculare. Aceast" calitate com#inat" inregistreaz" dezvoltarea ma&im" la 17)1? ani, ceea ce este foarte im!ortant !entru selecTie. Mo#ilitatea articular" de!inde de elasticitatea musc1ilor s ligamentelor, !utand fi modificat" de factori interni s e&terni %tem!eratura am#iant", o#oseala, gradul de antrenament etc.'. .aloarea ei ma&im" se g"seste la 14)1? ani s se o#Tine foarte usor in co!il"rie %11)17 ani'. $ezvoltarea e&cesiv" a mo#ilit"Tii articulare !roduce efecte negative atat !entru !erfecTionarea celorlalte calit"Ti motrice, cat s deficienTe de !ostur". Se vor !rezenta in continuare cateva as!ecte caracteristice ale motricit"Tii ra!ortat la diferite !erioade #iologice de crestere. (erioada !rescolar" %7)? ani' in care organismul dis!une de de!rinderile elementare necesare !rinci!alelor forme de miscare2 nivelul calit"Tilor motrice este sc"zut, dar totusi este !osi#il" s c1iar indicat" !reg"tirea s!ortiv" %gimnastic", inot, !atina- artistic, sc1i al!in'. (erioada co!il"riei scolare %?)16 ani' se caracterizeaz" !rin: ) !rogrese mari s ra!ide ale motricit"Tii2 ) se !erfecTioneaz" misc"rile de #az" din !erioada anterioar"2 ) se formeaz" s se consolideaz" forme noi de miscare. Aceasta este !erioada cea mai indicat" !entru inv"Tarea s !erfecTionarea de!rinderilor s!ortive, deoarece: ) cresc indemanarea, ca!acitatea de efort, de vitez", in s!ecial viteza s indemanarea, !recum s rezistenTa general"2 ) ca!acitatea de inv"Tare inregistreaz" un nivel foarte ridicat2 15? ) atenTie la e&erciTiile deforT" s la rezistenTa anaero#" %rezistenTa in regim de vitez"'. (erioada !u#ertar" se caracterizeaz" !rin urm"toarea evoluTie: ) ince!e maturizarea se&ual" in !rima !arte2 ) c"tre sfarsit a!roa!e toTi indicii motricit"Tii sunt in crestere2 ) motricitatea atinge un randament remarca#il, in aceast" !erioad" inregistrandu) se rezultate s!ortive foarte #une. $ezvoltarea !si1ic", ca s celelalte calit"Ti menTionate anterior, se dezvolt" in eta!e, deci se va Tine seama de stadiul de dezvoltare !si1ic" atat la selecTie, cat s in !rocesul de antrenament. 1. ,a varsta scolar" mic" co!ilul se caracterizeaz" !rin e&ces de miscare, are !utere de inv"Tare a te1nicii, dar !entru o#Tinerea rezultatelor #une in !reg"tire antrenamentele tre#uie s" fie sim!le, multilaterale, atractive, deoarece atenTia se fi&eaz" mai greu, co!ii o#osesc s nu mai !ot acumula corect te1nica. Climatul de lucru tre#uie s" fie o!timist s s" domneasc" #una dis!oziTie. 5. (u#ertatea ridic" alte !ro#leme. Co!ilul !osed" o mai mare ca!acitate de gandire, aceasta fiind varsta la care se !oate realiza !erfecTionarea te1nicii. Misc"rile tre#uie inv"Tate corect, constient, la metoda demonstraTiei ad"ugandu)se cu #une rezultate s cea a e&!licaTiei. Adolescentul !rezint" crize de timiditate destul de frecvent, are o team" de ridicol, este an&ios in ceea ce !riveste corectitudinea e&erciTiilor. $e aceea antrenorul tre#uie s" dea dovad" in com!ortament de mult tact, de incredere, de inTelegere, de sinceritate s c1iar de !rietenie. 9. n !ost!u#ertate %adolescenT"' conduita este !lin" de dinamism, de vivacitate, se dezvolt" st"!anirea de sine s faT" de alTii, a!are seriozitatea. $atorit" fenomenului de accelerare in aceast" !erioad" se o#Tin rezultate s!ortive foarte #une, ceea ce im!une o reconsiderare a atitudinii !si1o!edagogice faT" de acestia. n acest moment, !reg"tirea !si1ologic" tre#uie s" im#race virtuTi s!ecializate s individualizate. Se cere formarea s educarea 1ot"rarii, iniTiativei, cura-ului, !erseverenTei, tenacit"Tii. Eorcean /1eorg1e