SURSA CHIMIC DE CURENT - ALTERNATIV PENTRU

DEZVOLTAREA DURABIL
PILA GALVANIC - DETERMINAREA CARACTERISTICILOR UNEI
PILE ELECTRICE PRIMARE DE CURENT
o Introducere: Prezentare general, reactii, principii
Un metal sau un semiconductor interesat intr-o solutie de elctrolit constituie un electrod.
Electrozii sunt caracterizati de potentialul electrostatic care se stabileste la interfata metal-
solutie de electrolit .
Se cunosc numeroase exemple de electrozi , dintre care amintim doar cuprul metalic in
contact cu solutie de electrolit; argintul acoperit cu clorura de argint insolubila in contact cu
solutia de clorura de potasiu; platina platinata imersata in solutie acida si la sprafata careia se
barbteaza hidrogen uscat.
Din aceasta simpla enunerare a catorva tipuri de electrozi se observa ca acestia sunt
constituiti din faze materiala conductoare sau semiconductoare asezate in serie si in contact
electric una cu alta.
Prin celula galvanica se intelege ansamblul a doi electrozi din acelasi metal sau din metale
diferite introduse in solutii de electrolit. elulele galvanice sunt caracterizate de diferenta de
potential electric dintre doi electrozi care mai poarta denumirea de tensiune electromotoare a
celulei . !ceasta diferenta de potential este forta care pune in functiune celula galvanica si de
aceea este o masura a tendintei de reactie a electrozilor celulei.
Potentialul de elctrod reprezinta diferenta de potential ce apare intre un electrod si electrolit ca
urmare a schimbului de sarcini electrice ce are loc intre ele. !ceasta diferenta de potential se
datoreaza faptului ca potentialului chimic al ionilor metalici in solutie este diferit de cel al
ionilor din metal. "onii metalici trec din faza in care potentialul chimic este mai mare in faza
in care potentialul chimic este mai mic.
Daca de exemplu potentialul chimic al ionilor din reteaua cristalina a metalului este mai mare
decat al ionilor de metal, din solutie, ionii metalici vor trece din metal in solutie. Dar deoarece
electronii din metal nu pot trece in solutie o data cu ionii , metalul care inital era neutru,
ramane incarcat cu sarcinii negative ce vor exercita o atractie asupra ionilor trecuti in solutie.
"n consecinta la limita intre faze se va forma un strat compus din ioni metalici , in solutie, si
electronii in metal, strat ce se denumeste strat dublu electric a carui grosime variaza intre #$
-
%
-#$
-&
cm. 'a stratul dublu apare o diferneta de potential datorita segregarii sarcinilor electrice.
Diferenta de potential electrostatic ce apare la stratul dublu electric dintre un metal si o solutie
de electrolit in care aceasta se afla imersat, se numeste potential de electrod. !paritia
potentialaului de electrod a fost explicat de catre (ernst, prin concepul de tensiune )presiune*
si dizolvare electrolitica datorita careia metalele in contact cu solutiile de electrolit trec in
solutie in forma de ioni.
elulele galvanice sau pilele galvanice sunt dispozitive de obtinere a energiei electrice direct
din energie chimica. + celula galvanica este reperezentata de un lant electrochimic in care
electrozii sai sunt separati de electrolit prin linii drepte sau oblice iar daca electrolitii ce
alcatuiesc celula sunt separati prin diafragma, acestea se reprezinta prin linie dubla. !stfel
celula de tip Daniell este descrisa de urmtorul lant electrochimic,
u-#-uS+
%
--#.nS+
%
-.n
+ celula galvanica este caracterizata de tensiunea electromotoare )t.e.m*. onventionalul
tensiunii electromotoare)E* se defineste ca fiind diferenta dintre potentialul electrodului
pozitiv)/
0
* si potentialul electrodului negativ) /
-
* al celulei galvanice,
E1 /
0
- /
-
2ipuri principale de celule galvanice,
a* Celule reversibile. + celula galvanica este reversibila atunci cand reactia de celula
poate fi inversata dupa dorinta, prin crestere sau scaderea infinitezimala a potentialului
peste sau sub valoarea tensiunii electromotoarede echilibru. + astfel de celula este pila
Daniell care produce un farada3 de electricitate atunci cand trece in solutie un
echivalent de zinc la anod si se depune un cupru pe catod. Daca se inverseaza curentul
prin aplicarea la celula a unei tensiuni exterioare si se trece aceeasi cantitate de
elctricitate in celula de la u)anod* la .n) catod*, celula va reveni la starea initiala . "n
general o celula reversibila se formeaza cand un metal nu prea negativ este introdus
partial intr-o solutie de electrolit ce contine unii proprii. elula Daniell contine doi
electrozi reversibili
-.n-.nS+
%
--uS+
%
-u0
Energia electrica rezultand din reaxtia:
.n0u
00
.n
00
0u
b* Celule ireversibile. 'a trecerea unui farada3 de electricitate prin celula 4
.n-5
6
S+
%
-u0 )pila 7olta* va trece in solutie un echivalent de .n si se va elibera la
electrodul de u un echivalent de hidrogen
.n .n
00
06e
65
0
06e 5
6
Daca se va trece prin celula aceeasi cantitate de electricitate in sens invers va trece in solutie
un echivalent de cupru si se va dega8a la electrodul de .n un echivalent de hidrogen
u u
00
06e
65
006e
5
6
Deci curentul de sens invers nu a adus celula la conditiile initiale. + celula de acest tip se
numeste ireversibila sau polarizabila
c* Celula de concentratie se formeaza cand doi electrozi din acelasi metal se introduc in
solutii ce contin ionii metalului la concentratii diferite
9-9!--9!-9
Producerea curentului electric in aceste celule are loc prin variatia concentratiei
electrolitului pana la uniformizare in ambele compartimente.
d* Celule de oxidare-reducere(redox). Se formeaza o celula reversibila cand doi electrozi
de platina se introduc in solutii ce contin agenti oxidanti si reducatori
Pt-Sn
6
--Snl
%
-Pt
2ermodinamica celulei galvanice
"n timpul functionarii celulelor galvanice pe electrozi se formeaza sau se neutralizeaza ioni.
'a aceste procese se aplica legea lui :arada3 pentru fiecare echivalent gram transformatse
consuma sau se elibereaza #: electricitate. 7aloarea lucrului maxim)variatia energiei libere
;<* produs in timpul functionarii celulei depinde de t.e.m in starea de echilibru.
Deoarece la temperatura constanta lucrul reversibil al orcarui proces chimic sau electrochimic
este determinat univoc de starea initiala si de starea finala, independent de drumul parcurs
procesul generator de curent din celula produce un lucru reversibil egal cu cel pe care l-ar
produce daca ar fi decurs dupa orice alta cale reversibila.'a celule galvanice starea initiala si
cea finala sunt determinate de compozitia electrozilor si a electrolitului.
elulele galvanice se caracterizeaza din punct de vedere termodinamic prin lucru reversibil
util produs la temperatura si presiune constanta
;<1-z:E
Unde z1 valenta ionilor in solutie si :1 constanta lui :arada31=>?$$.
Semnul 4 se datoreaza faptului ca in conformitate cu definitia termodinamica a semnului,
lucrul primit de sistem se considera pozitiv iar o celua galvanica in functionare cedeaza
mediului lucrul sau :E. De aici se vede ca celulele galvanice pot fi caracterizate numai de E
adica t.e.m. Deoarece lucrul reversibil este determinat complet de starea initiala si finala, E
depinde de temperatura, presiune, compozitia si concentratia electrolitului. Ea nu va depinde
de forma si dimensiunile celulei.
O pil electric este un dispozitiv care transform energia chimic a unor reacii redox
spontane - ce pot fi conduse astfel @ncAt reacBia de reducere Ci reacBia de oxidare sD se
desfDCoare @n spaBii separate, pe electrozi separaBi, - !n energie electric
Pilele electrice primare sunt acele dispozitive care transformD energia chimicD @n energie
electricD permiBAnd utilizarea materialelor pe care le conBin o singurD datD. Din aceastD cauzD
ele se mai numesc surse de curent ireversibile sau baterii.
DacD cei doi reactanBi sunt alimentaBi continuu la electrod iar produCii de reacBie sunt
eliminaBi continuu, sursa este o pilD primarD cu acBiune continuD sau pilD de combustie.
Caracteristicile pilelor operaionale
a. Tensiunea electromotoare este diferenBa de potenBial dintre polii pilei @n circuit
deschis;
E = +
+


2ensiunea electromotoare a unei baterii de pile electrice este suma tensiunilor elctromotoare a
elementelor componente,
E E
b
=

b. Rezistena intern total reprezintD rezistenBa opusD de pilD la tecerea curentului
electric prin ea.
p e
r r " + =

unde r
e
reprezintD rezistenBa electrozilor Ci a electrolitului, iar r
p
rezistenBa de polarizare.
c. Tensiunea de descrcare )E
d
) reprezintD tensiunea circuitului exterior @nchis.
E
d
EE
d d d
# r E E =

unde r
d
reprezintD rezistenBa de descDrcare iar "
d
reprezintD intensitatea curentului de
descDrcare.
d. Capacitatea de descrcare reprezintD cantitatea de electricitate ce poate fi obtinutD
de la o pilD electricD @n anumite condiBii de timp, de intensitate de descDrcare, de tensiune de
descDrcare )t, E
d
., "
d
*
Fd 1"
d
t
@n condiBiile @n care intensitatea de descDrcare este constantD.
DacD intensitatea de descDrcare nu este constantD atunci
F 1
$
t

"
d
dt

e. Energia pilei )Gd* este energia disipatD de pilD @n circuitul exterior la descDrcare. "n
condiBiile @n care curentul de descDrcare este constant, energia se calculeazD cu relaBia,
G 1E
d
"
d
t
!tunci cAnd @n funcBionare pila debiteazD un curent de descDrcare variabil @n timp,
energia se calculeazD cu relaBia,
G 1
$
t

E
d
"
d
dt
f. Puterea pilei (P) reprezintD energia debitatD de pila @n unitatea de timp,
P 1 " E
Cap 1 ateriale utilizate in constructia !ateriilor c"imice
2raim intro lume in care tehnologia se propaga cu o viteza increibila. Una dintre ele este
bateria cu care ne intalnim cam peste tot, in masinile noastre, P-uri, laptop-uri, 9PH pla3er-e
portabile si telefoane mobile. "n esenta bateria este o doza in care se gasesc substante chimice
care produc electroni. Ieactiile chimice care produc electroni sunt denumite reactii
electrochimice.
Prima baterie creata era formata dintr-o plia alternata de straturi de zinc, sugativa imbibata in
apa sarata si argint . el care a conceputo a fost !lessandro 7olta in anul #J$$.
!cest dispozitiv este cunoscut sub denumirea de pila voltaica. Straturile superioare si
inferioare ale pilei, trebuie sa fie din metale diferite. Daca atasati un fir partii superioare si
inferioare a pilei, puteti masura tensiunea si intensitatea din pila. Pila poate avea orice
dimensiune doriti, iar fiecare strat va mari tensiunea cu o anumita valoare.
<eneratorul electric a fost inventat in deceniul J al secollui K"K, iar inaintea acestuia o fost
inventata celula Daniell cunoscuta de asemean si sub uramtoarele nume, celula LPicior de
cioaraL, datorita formei caracteristice a electrodului de zinc$ Lcelula gravitationalaL, datorita
faptului ca gravitatia tine separati cei doi sulfati, si Lcelula umedaL, prin antiteza cu Lcelula
uscataL moderna, deoarece foloseste lichide drept electroliti, era extrem de utilizata pentru
operarea telegrafului si a soneriilor de la usa.
elula Daniell este o celula umeda ce consta din placute de cupru si zinc si sulfati de cupru si
zinc. Pentru a crea o celula Daniell, placuta de cupru este plasata la fundul unui recipient din
sticla. Se toarna solutie de sulfat de cupru deasupra placutei, pana la umplerea pe 8umatate a
recipientului. Dupa aceea se atarna in recipient o placuta de zinc, si se toarna cu mare atentie
solutie de sulfat de zinc. Sulfatul de cupru este mai dens decat sulfatul de zinc, astfel ca acesta
din urma va LplutiL deasupra sulfatului de cupru. Desigur, un asemenea dispozitiv nu va
functiona intr-o lanterna, insa functioneaza bine in aplicatii stationare. Daca puteti obtine
sulfat de zinc si sulfat de cupru, puteti incerca sa construiti propria celula Daniell.
"n toate bateriile posibile, are loc acelasi gen de reactie electrochimica prin care electronii
migreaza dintr-un pol in celalalt. 2ensiunea bateriei este controlata de metale si electrolitii
folositi. De exemplu, iata ce se intampla intr-o celula de baterie de masina plumb-acid,
elula este formata dintr-o placuta din plumb, o alta placuta din dioxid de plumb si un
electrolit - acid sulfuric puternic, in care sunt scufundate cele doua placute. Plumbul se
combina cu S+%, dand nastere la PbS+% plus un electron. Dioxidul de plumb, ionii de
hidrogen si ionii de S+%, plus electroni proveniti de pe placuta de plumb, dau nastere pe
placuta din dioxid de plumb la PbS+% si apa. Pe masura ce bateria se descarca, se aduna
PbS+% )sulfat de plumb* pe ambele placute, iar in acid se acumuleaza apa. 2ensiunea
caracteristica este de aproximativ 6 volti in fiecare celula, astfel ca prin combinarea a sase
celule se obtine o baterie de #6 volti. Materile plumb-acid au o caracteristica importanta, ele
avand o reactie reversibila. Daca aplicati bateriei curent la o tensiune potrivita, se formeaza
din nou pe placute, plumb si dioxid de plumb, astfel ca puteti utiliza bateria de mai multe ori.
"n cazul unei baterii zinc-carbon, reactia nu poate fi inversata cu usurinta deoarece nu exista o
metoda simpla de a face ca hidrogenul gazos sa se intoarca in electrolit.
o Cap # $olutii constructi%e
Baterie NiCd
Anod: admiu ,
d 0 6+5
-
A N d)+5*
6
0 6e
-
$,J#7
Catod: +xi-5idroxid de nichel (i)+5*
6
,
(i+
6
0 65
6
+ 0 6e
-
A N (i)+5*
6
0 6+5
-
$,%=7
Electrolit: Solutie de hidroxid de potasiu )O+5*
Tensiunea electrochimica per element: #,H7
Avantaje: comportare buna la autodescarcare si functionare la temperaturi scazute, durata de
exploatare
Deavantaje: cost ridicat fata de S'!, densitate de putere mai redusa, efect de memorie
Efectul de memorie semnifica schimbarea parametrilor celulei la parametrii ultimului ciclu,
din punct de vedere al capacitatii. !cest efect se traduce printr-o reducere temporara a
capacitatii celulei atunci cand celula este incarcata fara a fi fost descarcata complet in
prealabil.
auza consta in fenomenele chimice care duc la acumularea de hidroid de cadmiu pe anod,
facandu-l inert chimic. Iemediul in cazul in care are loc acest fenomen este de a trece celula
in doua sau trei cicluri de incarcare-descarcare completa la curent mare. L:ormatareaL are insa
drept consecinte o reducere a duratei de exploatare a celulei. :enomenul a fost pentru prima
oara observat la acumulatorii satelitilor, supusi unor cicluri superficiale de
incarcare-descarcare.
Baterie Ni!"
Anod: Diferite alia8e metalice de nichel
,95 0 +5
-
A N 9 0 5
6
+ 0 e
-
$,JH7
Catod: +xi-5idroxid de (ichel (i)+5*
6
,
(i++5 0 5
6
+ 0 e
-
A N (i)+5*
6
0 +5
-
$,?67
Electrolit: 5idroxid de potasiu
Tensiunea electrochimica per element: #,H?
u exceptia anodului, acest tip de celula este apropiat de celula (id.
Evolutia de la anod de d la anod din metale rare in alia8 cu (i este datorata capacitatii de
absorbtie marita a acestor alia8e a hidrogenului din electrolit, ceea ce se traduce intr-o
densitate de putere mai mare, cel putin teoretic, cu pana la ?$P.Practic, aceasta crestere este
de aproximativ 6?P. "n bateriile moderne, anodul cuprinde, in general, si urmatoarele
elemente, 7, 2i, .r, (i, r, o, si :e. "nteresant este ca, deoarece reactiile chimice nu sunt in
intregime stapanite din punct de vedere teoretic in industria constructoare de celule (i9h,
proportiile de aliere sunt stabilite prin metode empiriceQ Desi celulele (i95 costa mai mult
decat cele (id iar numarul de cicluri utile este mai redus, ele sunt utilizate, in principal,
datorita capacitatii mai mari. Ieferitor la efectul de memorie prezentat mai inainte, desi se
crede ca celulele (i95 nu il dezvolta, el a fost observat in practica. Iemediul este de a
efectua o descarcare completa )pana la $,J%7* la aproximativ H$ de cicluri normale.
Baterie #i$ion
Anod: <rafit
Catod: +xid de 'i
Electrolit: 'iP:> sau 'iM:%
Utilizarea 'i metalic in acest tip de baterii genereaza probleme legate de siguranta in
exploatare, motiv pentru care au fost dezvoltate anumite combinatii de structuri fizice pe baza
de litiu pentru anod. Una din solutiile gasite a fost intercalarea litiului intro retea cristalina de
grafit. Electrolitul are si el marele dezavanta8 de a coroda aluminiul. Din aceste motive,
structurile bateriilor pe baza de 'i sunt diverse si dificil de expus pe larg. 2otodata,
dezvoltarea acestui tip de baterii este continuata in prezent, un standard general valabil
nefiind, inca, tradus in practica. Principalul avanta8 al acestor baterii este densitatea mare de
energie, a8ungand pana la 6?$ Gh-Rg.
Bateriile %#A
Sunt baterii pe baza de plumb si solutie diluata de acid sulfuric. Datorita pretului scazut
reprezinta mai mult de 8umatate din totalul acumulatorilor vanduti in lume.
Anodul: Plumb poros, in forma metalica
Pb 0 S+
%
6-
A N PbS+
%
0 6e
-
$,H?>7
Catodul: Dioxid de plumb )Pb+
6
*
Pb+
6
0 S+
%
6-
0 %5
0
0 6e
-
A N PbS+
%
0 65
6
+ #,>J?7
Electrolit: !cid sulfuric diluat
Tensiunea electrochimica per element: 6.$? 7
Bateria inc$aer - !ceasta baterie este extrem de usoara si reincarcabila.
Bateria inc$o&id de mercur - !ceasta baterie este deseori folosita in aparatele auditive.
Bateria ar'int$inc - !ceasta baterie este utilizata la aplicatiile aeronautice, datorita
raportului optim putere-greutate.
Bateria clorura de metal - !ceasta baterie este utilizata la vehiculele electrice.
Bateria alcalina - :olositi la bateriile Duracell si Energizer, electrozii sunt zincul si oxidul de
magneziu, impreuna cu un electrolit alcalin.
o &imite
Datorita constructiei bateriei S'! apar 6 probleme,
S Daca tensiunea celulei depaseste 6.H=7, apa se va separa in hidrogen si oxigen care se vor
acumula in interiorul celulei. "n caul in care concentratia creste, pot aparea explozii puternice
S Emanatiile electrolitului au efect toxic si coroziv asupra mediului.
"n prezent aceste probleme au fost in mare masura rezolvate datorita utilizarii celulelor
capsulate, aparute la inceputul anilor &$. 2otusi, nici aceste celule nu sunt inchise etans ci au
supape de ventilatie care elibereaza gazele generate in exces. !ceste celule moderne au
elemente de cataliza in interior, care a8uta la recombinarea oxigenului si a hidrogenului
separat la incarcare, minimizand pierderile de apa din celula. Materiile pe baza de plumb au un
numar redus de cicluri de incarcare-descarcare si o densitate de energie redusa, in 8ur de H$-
%$G-Rg. 2otusi au avanta8ul de a fi ieftine.
Starea unei baterii pe baza de Pb poate fi, cu unele limitari, determinata prin masurarea
tensiunii in gol. !stfel, o baterie )generic #67* care prezinta o tensiune de #6,>?7 este #$$P
incarcata. 'a #6,%?-&?P, #6,6%-?$P, #6,$>-6?P, sub ##,J=7 este descarcata. Materiile care
sunt comerciale au in mod cert inscriptionat pe pachet tensiunea si intesitatea acestora. De
exemplu, un aparat de fotografiat digital necesita patru baterii nichel-cadmiu, fiecare baterie
trebuind sa aiba o tensiune de #,6? volti si o intensitate de ?$$ de miliamperi-ora. Evaluarea
in miliamperi-ora inseamna ca, teoretic, bateria produce ?$$ de miliamperi intr-o ora. !ceasta
evaluare poate fi analizata sub mai multe aspecte. + baterie de ?$$ miliamperi-ora ar putea
produce o intensitate de ? miliamperi timp de #$$ de ore, sau #$ miliamperi timp de ?$ de
ore, sau 6? de miliamperi timp de 6$ de ore, sau )teoretic* ?$$ de miliamperi timp de # ora,
sau chiar #$$$ de miliamperi timp de H$ de minute.
:unctionarea bateriilor nu este chiar asa de liniara. Pe de-o parte, toate bateriile au o
intensitate maxima pe care o pot produce - o baterie de ?$$ miliamperi-ora nu poate produce
H$$$$ de miliamperi timp de # secunda, deoarece reactiile chimice din baterie in nici un caz
nu pot avea loc atat de repede. "ar la intensitati mai ridicate, bateriile produc o cantitate mare
de caldura, fapt care epuizeaza o parte din puterea lor. De asemenea, mai multe combinatii de
substante chimice folosite in baterii au, la intensitati foarte 8oase, o durata de viata mai lunga
sau mai scurta decat cea anticipata. "nsa evaluarea miliamper-ora este oarecum liniara in
timpul unei utilizari normale. Pe baza evaluarii amper-ora, puteti estima aproximativ cat timp
va tine o baterie, alimentand un anumit consumator. Daca faceti un aran8ament serial cu patru
baterii de #,6? volti si ?$$ de miliamperi-ora, veti obtine o tensiune de ? volti )#,6? x %* la o
intensitate de ?$$ de miliamperi-ora. Daca le aran8ati in paralel, obtineti o tensiune de #,6?
volti la o intensitate de 6$$$ )?$$ x %* miliamperi-ora. + baterie normala de = volti contine
sase baterii foarte mici, care produc #,? volti fiecare, fiind plasate intr-un aran8ament serial.
o Concluzii:
S Evitati incalzirea bateriilor in timpul incarcarii. De regula generala, orice fenomen chimic
care genereaza caldura in baterie are drept efect pierderea de substanta in electrolit prin
evaporare si transformare in gaz. Energia electrica LpompataL in celula duce la generarea de
energie termica in loc sa genereze reactiile chimice proiectate. Daca un incarcator de
acumulatori are ca efect incalzirea bateriilor, inseamna ca undeva este o problemaQ Desigur,
undeva trebuie sa existe un compromis iar acesta sa fie asumat de utilizator...
"ncarcatorul destinat celuleor de tip (i95 poate incarca celule (id. (u si inversQ
"ncarcatorul de (id va supraincarca celulele (i95, degradandu-le;
Materiile de tip (i95 se incarca la curenti mari in incarcatoare rapide sau ultrarapide. "n acest
fel se previne dezvoltarea formatiunilor cristaline pe electrozi )fenomenul de memorie*;
Materiile pe baza de (i si cele pe baza de 'i sunt diferite din punct de vedere al chimiei
interne si necesita metode de incarcare complet diferite. "ncarcatoarele, de asemeni, sunt
diferite si nu sunt interschimbabile;
Daca nu aveti de gand sa utilizati bateriile dupa incarcare, nu le lasati in incarcator, indiferent
de LprescriptiiL. 9ai bine scoteti-le si aplicati inainte de utilizare o incarcare de tip topping.
Un incarcator care sa prote8eze investitia in acumulatori este un dispozitiv la randului lui
complex si, pe cale de consecinta, scump. (u aruncati banii pe fereastra cumparand
acumulatori scumpi si incarcatoare ieftineQ
Scurta dizertatie cu privire la incarcarea bateriilor utilizand incarcatoarele incorporate in
echipament
9a8oritatea echipamentelor actuale au incorporate circuite de incarcare a acumulatorilor.
Personal prefer ca incarcarea sa aiba loc intr-un incarcator dedicat din doua motive,
S circuitele de detectie sunt mult mai elaborate;
S influenta temperaturii asupra celulei care se incarca este mult mai redusa prin
externalizarea sursei de energie termica )transformatorul incarcatorului este, de regula, extern*
'i!liogra(ie:
). Rado%ici, *le+andra 'anu 'azele electroc"imice ale coroziunii si prelucrarii
materialelor, Ed Printec" 1,,,
anuale de (izica clasele -.-II.in Educatiei.1,/0 si C"imie . clasele I-.-I.in.
Educatiei.1,//
"ttp:11222.radioamator.ro1
"ttp:11re(erate.unica.ro1