Caracterizare Harap Alb

Caracterizare - Harap-Alb
1. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul din
textul narativ studiat
Povestea lui Harap-Alb, scrisa de Ion Creanga, a fost publicat n revista Convorbiri literare la 1 august 1877
si este un basm cult.
Harap-Alb este personajul principal al basmului. El este caracterizat att cu ajutorul mijloacelor directe
(portretul fcut de narator i de alte personaje), ct i indirecte (caracterizarea prin propriile aciuni, nume).
Harap-Alb este cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creang. El nu are trsturi supranaturale,
puterea lui st n gndul lui bun. La fel ca i alte personaje din povetile autorului, Harap-Alb e omenos i
milostiv.
nc de la nceputul basmului, fiul cel mic al Craiului i va dovedi calitile de erou, fiind singurul dintre cei
trei frai care este afectat de dojana tatlui i mhnit de faptul c reprezint un motiv de ruine pentru acesta.
Apoi se observ trsturile lui fundamentale, mila i buntatea, care l ajut s-i fac ajutoare ce l vor sprijini
n cltoria sa, cum ar fi Sfnta Duminic i calul nzdrvan. n acelai timp, este i iute la mnie deoarece se
cam repede la ceretoarea din grdin, netiind c este Sfnta Duminic, i lovete calul care i se pare
rpciugos. Dup ce trece de capcana pe care i-o ntinde tatl i care era menit s-i probeze vitejia, eroul pleac
n cltoria sa iniiatic.
2. Ilustrarea a patru elemente de structur i de compoziie ale textului narativ studiat, semnificative
pentru construcia personajului ales
Rtcirea n pdurea-labirint este un element simbolic care este esenial n procesul de maturizare. Pentru
c este nc imatur, ncalc sfaturile date de tatl su i la a treia apariie a Spnului se las pclit de acesta.
Momentul ntlnirii cu Spnul declaneaz conflictul principal i exterior al basmului, care i va gsi rezolvarea
doar n final.
Harap-Alb este caracterizat prin opoziia cu personajul negativ, simbol al forei rului. Nici Spnul nu are
trsturi miraculoase, dar el reprezint omul ru, maleficul, inumanul. El reuete s-l pcleasc pe erou
datorit vicleniei i astfel are loc o schimbare de statut: Spnul devine fiul de crai, iar acesta se transform n
sluga primului. Prima etap a formri personajului este coborrea n fntn, care echivaleaz cu o coborre ad
inferos, un botez n urma cruia fiul craiului primete un nou nume, Harap-Alb, i o nou identitate, de slug a
Spnului. De asemenea, Spnul are rolul unui iniiator, este un ru necesar, fr de care nu s-ar fi putut
realiza iniierea eroului pozitiv.
Aciunea se desfoar linear, succesiunea secvenelor narative i a episoadelor se relizeaz prin nlnuire.
Incipitul stabilete timpul i spaiul n care se desfoar aciunea, dar acestea nu au coordonate reale ci vagi,
imaginare. Reperele spaiale sugereaz dificultatea aventurii eroului, care trebuie s cltoreasc de la un
capt al lumii la cellalt, simboliznd trecerea de la imaturitate la maturitate.
Momentele subiectului corespund aciunilor realizate de erou. Situaia iniial n care este prezentat eroul i
curtea craiului reprezint expoziiunea, primirea scrisorii de la mpratul Verde, hotrrea fiului mai mic de a-i
ncerca i el norocul i ntlnirea cu Spnul constituie intriga, probelele pe care le trece Harap-Alb mpreun cu
prietenii si alctuiesc desfurarea aciunii, punctul culminant const n demascarea Spnului i recunoaterea
meritelor adevratului motenitor, iar prin deznodmnt se reface echilibrul iniial i are loc rsplata eroului
prin motenirea tronului i cstoria cu fata mpratului Ro.
3. Evidenierea, prin dou episoade/citate/secvene comentate, a unei trsturi a personajului ales
n a treia prob, se contureaz adevratele caliti ale eroului care l vor conduce spre tronul mpratului
Verde.
Trecnd peste un pod el vede o nunt de furnici pe care decide s o lase s treac pentru a nu pune n
pericol viaa acestora. Dnd dovad de buntate, este rspltit de criasa acestora care i ofer o arip cu
puteri magice. Aceeai rsplat o primete i de la criasa albinelor pentru c fiindu-i mil de albinele pe care le
ntlnete le construiete un stup.
Caracterizare - Harap-Alb
Tot prin buntate i toleran fa de alte fiine i ctig drept prieteni devotai pe cei cinci nzdrvani:
Geril, Flmnzil, Setil, Ochil i Psri-Li-Lungil. Aceste cinci personaje se integreaz perfect n lumea
basmului. i ei au trsturi umane: Geril este o dihanie de om, Flmnzil o namil de om, Setil o nanie
de om, Ochil o schimonositur de om, iar Psri-Li-Lungil e o pocitanie de om, dar fantasticul n cazul
lor se produce prin exagerarea unei trsturi pn la limita absurdului.
4. Susinerea unei opinii despre modul n care o idee sau tema din textul narativ studiat se reflect n
construcia personajului ales
Consider ca, Harap-Alb devine un erou exemplar nu prin nsuiri miraculoase aa cum se ntmpl de obicei
n basme, ci prin trsturile sale profund umane. Buntatea i mila de care d dovad nc de la nceput l
situeaz n rndul personajelor care reprezint forele binelui. Pentru ca iniierea eroului s fie total, el trebuie
s primeasc din nou botezul morii i al nvierii. n final, el dobndete un set de valori morale care n viziunea
autorului sunt necesare unui mprat: mila, buntatea, generozitatea, prietenia, respectarea jurmntului,
curajul.

Caracterizare Harap Alb

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caracterizare Harap Alb

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caracterizare Harap Alb

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caracterizare - Harap-Alb

S-ar putea să vă placă și