Moara cu noroc

Ioan Slavici
1. Despre autor:
Ioan Slavici face parte dintre marii clasii ai literaturii romane avand o contributie
determinata in dezvoltarea prozei.
La Viena, Ioan Slavici il intalneste pe Mihai Eminescu. ot aici va a!un"e
presedintele societatii #$omania !una%.
&. 'reatii ale autorului:
Debutul literar si(l face cu o comedie intitulata #)ata de birau%, publicata in
1*+1 in revista #'onvorbiri literare%. Se muta la Iasi, unde va partivipa la sedintele
societatii literare #,unimea%, citind aici nuvela #-opa anda%. De(a lun"ul vietii Iona
Slavici publica piese de teatru(#)ata de birau%, nuvele(#Moara cu oroc%, #-adureanca%,
romane(#Mara%, povesti(#.ana .orilor%, scrieri cu caracter memorialistic(#Inchisorile
mele%.
-rin nuvelele sale, Slavici fundamenteaza analiza psiholo"ica prin crearea de
persona!e care au o viata interioara tensionata, determinata de aspecte e/terioare de
natura sociala.
In nuvelele sale sunt reliefate obiceiurile si datinile oamenilor de la sat, astfel
incercand sa creeze un tablou al satului transilvanean sub aspect psiholo"ic, moral si
social, din perioada aceea.
0. Incadrarea operei:
1paruta in volumul de debut #2ovele din popor%, #Moara cu noroc% de Ioan
Slavici s(a bucurat de o primire favorabila.
3. De4nirea speciei:
2uvela #Moara cu noroc%, de Ioan Slavici este o opera epica in proza cu un
sin"ur 4r narativ, urmarind un con5ict interior 6psiholo"ic7 si unul e/terior 6social7,
care(i confera operei caracter psiholo"ic. -ersona!ele sunt putine, conturate succinct,
ce contribuie la pro4larea prota"onistului. 2uvela prezinta o intri"a ri"uros construita,
cu fapte ce pun accentual mai mult pe de4nirea persona!ului principal, decat pe
actiune.
8. 'aracteristici9trasaturi ale operei:
:anul numit #Moara cu noroc% este rascruce de drumuri, un loc deschis invaziei
raului, puri4ca, in 4la, prin foc. La sfarsit, hanul devine o moara a #2enorocului%. Spre
deosebire de #:anul(1ncutei%, care era un loc protector si privile"iat, aici hanul
adduce "hinion si moarte.
2uvela #Moara cu noroc% este o nuvela psiholo"ica, realista de factura clasica.
rasaturile nuvelei psiholo"ice: prezinta con5ictul interior al prota"onistului,
urmareste dezumanizarea treptata a prota"onistului, si tehnicile utilizate in
re5ectarea con5ictului psiholo"ic si a zbuciumului interior.
2aratorul apeleaza la modalitati artistice diferite pentru realizarea analizei
psiholo"ice: monolo"ul interior, dialo"ul, introspectia; elemente ce scot in evidenta
zbuciumul din ce in ce mai distructiv al prota"onistului.
rasaturile realiste ale nuvelei sunt scoase in evidenta prin plasarea in timp si
spatiu: 1rdealul 6Ineu7 de la sfarsitul secolului al <<(lea si spatiul constiintei 6al
trairilor7; e/istenta meseriilor 6cizmar, arendas, porcar, !udecator, !andarm, preot7;
statutul social determinat de avere, conceptia despre familie si despre femeia
traditionalista, e/istenta etniilor 6un"uri( slu"a Marti, ti"ani si romani7; traditiile si
obiceiurile 6 aparitia lautarilor ti"ani7; sarbatorile reli"ioase 6Sf. =heor"he, -astele7 si
limba!ul re"ional si arhaic 6#samadau%( avand sensul de suprave"hetor de porci7.
1
'onstructia ri"uroasa de prolo" si epilo" reprezentate de batrana, impartirea in
cele saptesprezece capitole, a nuvelei, desfasurarea in ordine cronolo"ica a actiunii
6de la ziua de Sf =heor"he la ziua de -aste7 si tipurile umane e/istente in opera
6=hita( reprezinta arivistul, 1na( reprezinta femeia supusa, iar Lica( reprezinta
persona!ul male4c7, de4nesc trasaturile clasice ale naratiunii.
>. ema:
ema nuvelei o constituie consecintele nefaste, morale si e/istentiale ale
patimirii banului. -e un plan mai profound, tema acestei opera este destinul ca
fatalitate impusa de adancimile su5etesti ale persona!elor.
+. itlul:
itlul denumeste spatiul in care se implineste destinul persona!elor pedepsite
pentru ca au incalcat norma morala.
*. -erspectiva auctoriala:
2aratorul omniscient si obiectiv si naratiunea la persoana a III(a de4nesc
perspective narativa si da carcaterul obiectiv al nuvelei. 'ele saptesprezece capitole
se inlantuie in ordine cronolo"ica a desfasurarii actiunii.
-erspectiva temporala se de4neste intr(un timp real, actiunea incepe in prea!ma
zilei de Sf. =heor"he si se termina de -aste..
-erspectiva spatiala este reprezentata, pe de o parte de un spatiu esterior, real,
hanul a5at la o rascruce de drumuri pe unde treceau tume de porci spre si sinspre
Ineu, iar pe de alta parte de un spatiu interior, psiholo"ic, re5ectand con5ictul interior
al prota"onistului, care(i determina destinul tra"ic.
?. $ezumat:
Incipitul nuvelei il constituie sfatul rostit de batrana, soacra lui =hita, atunci
cand a5a de intentia "inerelui de a lua in arenda hanul #Moara cu noroc%. 1cesta
poate 4 considerat si un prolo" al nuvelei.
Intri"a incepe odata cu aparitia la han a lui Lica Samadaul, un simbol al raului.
Lica cere, cu autoritate, sa a5e cine este noul carciumar, caruia i se prezinta cu
a"resivitate.
Desfasurarea actiunii incepe cand con5ictul psiholo"ic a lui =hita se ampli4ca
pe masura ce acesta se implica din ce in ce mai mult in afacerile necurate ale lui Lica.
Dezumanizarea lui =hita se produce incet dar si"ur, cateva intamplari 4ind decisive in
prabusirea prota"onistului. 1cestea ar 4: !efuirea arendasului, uciderea femeii
imbricate in ne"ru si a copilului ce o insotea.
-unctual culminant incepe cand =hita se hotarase sa il demaste pe Lica pentru
toate nedreptatile pe care le(a facut. =hita se duce de"raba la Ineu sa(l caute pe
-intea 6facuse parte din oamenii lui Lica, insa acestia s(au certat din cauza unei femei,
iar acum -intea era !andarm7, lasand(o pe 1na sin"ura acasa impreuna cu Lica.
Deznodamantul incepe odata cu =hita cand se intoarce la han cu "andul sa(si
incheie socotelile cu nevasta sa. =hita o in!un"hie pe 1na. @arbatul va muri si el
impuscat in ceafa de catre $aut, din ordinal Samadaului. alharii ii vor lua banii
arendasului si vor da foc hanului.
1 doua zi de -aste batrana se intoarce impreuna cu copiii din oras, deoarece
petrecusera noaptea de -aste la niste rude. Se aseaza pe o piatra si cu lacrimi in ochi
spune #simteam ca nu are sa iasa bine%.
)inalul nuvelei este moralizator prin pedepsirea persona!elor care au incalcat
normele morale
1A. 'aracterizarea persona!elor:
=hita reprezinta tipul arivistului, capabil de orice sacri4ciu pentru a(si atin"e
scopul. Se dezumanizeaza treptat. La inceputul 4ind cinstit iar la sfarsitul nuvelei
devenind un criminal omorand(o pe 1na.
2
'aracterizarea directa reiese din autocaracterizarea pe care si(o face =hita in
momentele de luciditate: #eu n(am sa ma iert cat voi trai%, #ce sa(mi fac daca e in
mine ceva mai tare decat vointa mea%, #tatal vostru e un ticalos%; din caracterizarea
pe care i(o face 1na: #nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti%; si de catre
narator: #mai de tot ursuz%, #pus pe "anduri%, #nu mai zambea ca inainte% 6procesul
de alienare a persona!ului, instrainare de sine7.
'aracterizarea indirecta reiese din faptele sale. -entru a(si atin"e scopurile,
este capabil de orice. El lasandu(si nevasta impreuna cu Lica Samadaul la han, astfel
intinzandu(i celui din urma o cursa pentru a(l prinde. Insa este cuprins de "elozie si in
4nal o va ucide pe 1na. In relatiile cu ceilalti era diferit. )ata de 1na si de copii de
indeparteaza, de la un tata iubitor a!un"e la un ticalos. Lica e/ercita asupra lui =hita o
fascinatie male4ca. Intalnirea lui =hita cu Samadaul reprezinta inceputul declinului.
Initial Lica se teme de =hita, intarind carcaterul caracterul lui puternic.
'on5ictul interior al persona!ului se desfasoara intre doua forte: una ar 4 dorinta
de inavutire, reprezentat de Lica si afacerile necurate; si dorinta de a ramane om
cinstit, reprezentat de familie 61na si copii7. -ersona!ul parcur"e un drum fara putinta
de intoarcere: de aceea traverseaza o perioada de declin. =hita are anumite
monumente in care oscileaza si revine, pentru scurt timp, la fondul initial cinstit. El isi
cere iertare, constient ca cei din !ur ii sunt victime: #Iarta(ma, 1no, iarta(ma cel putin
tu, caci eu nu ma mai pot ierta.%, si mai apoi a!un"e sa(si considere famili o povara ar
4 vrut #sa n(aiba nevasta si copii%.
-ersona!ul este urmarit de involutie: de la omul cinstit, tata de familie, iubitor,
tandru, afectuos, la omul necinstit, ticalos, necomunicativ, a"resiv, ursuz, complice la
crime si talharii, pana la criminal 6o omoara pe 1na7.
-ersona!ul este caracterizat de hBbris 6lipsa de masura, or"oliu e/a"erat7, prin
dorinta patimasa de inavutire. -ersona!ul considera ca ceea ce se intampla este o
fatalitate si da vina pe soarta: #1sa m(a lasat DumnezeuC 'e sa(mi fac, daca e in mine
ceva mai tare decat vointa meaCD 2ici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in
spinare: nimeni mai mult decat dansul n(ar dori sa n(o aiba.%
11. Eralitatea stilului ( 1&. 1rta narativa::
Eralitatea stilului este data prin impresia de spunere si de spontaneitate a
te/tului. Se realizeaza prin: dialo" care da dBnamism te/tului; e/presii si cuvinte
populare( #Fdaca e vorba..%, #muiere%; arhaisme( #samadau%, #arendas%;prin ima"ini
vizuale 6prin descrierea hanului si a impre!urarilor7 si simboluri 6fereastra( trecerea
dintr(un timp in altul, moara( loc deschis invaziei raului, crucile( aducatoare de
nenorociri, focul( puri4ca, apa( face ca totul sa se dea uitarii7.
10. 'oncluzii:
Ioan Slavici reuneste sa comunice cu claritate ideile, sa formuleze cu o concizie
clasica trasatura unui persona!, sa descrie un peisa! cu mi!loace simple, intr(o fraza
sobra, fara ornamente inutile, valoarea limbii sale literare constand tocmai in #lipsa de
stil%.
3