2015

Popescu Mihai

Gaze cu efect de sera

Efectul de sera ca si in cazul distrugerii stratuluide ozon

si incalzirea globala este un bun exemplu legat de modul in care
activitatea umana poate degrada mediul la scara planetara.
Fenomenul este cunoscut si sub numele de efect de sera.Unele
gaze din atmosfera (vaporii de apa, bioxidul de carbon, ozonul,
metanul, bioxidul de azot si unele tipuri de CFC) impiedica
disiparea caldurii produsa de pamint in spatiu

[Type the company name]

[Type the company address]
[Type the phone number]
[Type the fax number]

Pamantul e mentinut la o temperatura ridicata de atmosfera care actioneaza ca o

haina. Fara ea temperatura medie la suprafata ar fi de -18 grade. Caldura de la soare patrunde
prin atmosfera si o incalzeste si odata cu ea si suprafata planetei. Pe masura ce Pamantul se
incalzeste el emite caldura chiar si dupa ce nu mai este expus la lumina solara. O parte din
caldura e capturata in atmosfera dar restul este eliberat in spatiu. Asa numitele "gaze de sera"
fact atmosfera sa capteze mai multa radiatie asa ca se incalzeste mai mult decat ar trebui
devenind o sera.
Caldura este radiata din nou spre suprafata Pamintului care este incalzita suplimentar.
In conditii naturale vaporii de apa sunt cei mai eficienti in producerea efectului de sera.
Datorita vaporilor de apa din atmosfera temperatura medie a Pamintului este cuprins aintre
+15 grade Celsius si -18 grade Celsius.
Prin comparatie, pe Marte, unde atmosfera este subtire si nu exista vapori de apa,
temperatura medie la suprafata planetei este de -50 grade Celsius iar pe Venus, cu o atmosfera
bogata in bioxid de carbon, temperatura la suprafata planetei este de +430 grade Celsius.
Problema incalzirii globale este legata de accelerarea datorita actiunilor umane a
acestui fenomen. Producerea si degajarea in atmosfera a gazelor care produc efectul de sera, a
dus la incalzirea usoara a temperaturii medii a planetei cu unele consecinte pentru mediu
(cresterea nivelului suprafetei oceanelor, degradarea calitatii vietii in viitor in unele zone).
1. Masurarea incalzirii globale

Ca sa putem sa analizam incalzirea globala trebuie sa avem determinari de

temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia
gazelor care produc efectul de sera.
Astfel de studii s-au facut sistematic din 1957 pentru bioxidul de carbon. Datele de la
sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in prezent temperatura la suprafata
pamintului
este
determinata
si
utilizand
satelitii.
Cele mai moderne studii privind incalzirea globala se fac utilizind probe de gheata din
Antarctica. Fiecare strat de zapada care cade anual in Antarctica se transforma intr-un stat de
gheata. Gheata include in ea si mici bule de aer.
Examinarea bulelor de aer aduce informatii complexe privind:
- compozitia atmosferei in momentul formarii bulei
- data la care s-a format startul de gheata
- temperatura in acel moment.
Cea mai direct dovad a schimbrilor climatice din ultimul secol este creterea
sistematic a temperaturii de suprafa cu 0,4 0,8 grade Celsius fa de ultima perioad a
secolului XIX. Analiza ia n considerare rapoartele a mii de staii meteorologice de pe ntreg

cuprinsul globului. Aceasta arat c ultimile decade au fost cele mai calde din 1860, iar
temperaturile cele mai mari s-au nregistrat preponderent n ultimile dou decade.
Un alt factor este cantitatea ploilor. Acestea au nregistrat schimbri dramatice pe
ntreaga suprafa a globului, n sensul creterii cu 10 15% a cantitii acestora la latitudini
medii i nalte, concomitent cu scderea cu 20 30% a cderilor pluviale n zonele
mediteraniene i central africane, n Australia sau n centrul Chinei.
Un alt rezultat al cercetrilor ultimei decade este observarea modificrilor teleconexe
ale oscilaiilor sudice ale fenomenului El-Nino, precum i repetarea acestuia la doar cativa ani
de la nchierea fazei precedente n 1995, fiind prima persiten a acestui fenomen n 120 de
ani.
Creterea nivelului mrii cu 10 25 cm n ultimii 100 ani, nclzirea Alaski,
umiditatea troposferei deasupra Pacificului ecuatorial n cretere cu 10 20% ntre 1965 i
1986 reprezinta niste indicatori demni de luati in considerare ai acestui fenomen.
Scderea semnificativ a stratului de zpad n Platoul Elveian n secolul XX este un alt
indicator al fenomenului de ser.
Agentii incalzirii globale

Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan
si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparut
un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16
mii de ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).
Principala cauza a incalzirii globale este cresterea continutului de bioxid de carbon din
atmosfera. Alte gaze care contribuie la acest fenomen sunt: metanul, dioxidul de azot, ozonul,
CFC11 si CFC12. Concentratia de bioxid de carbon asa cum rezulta din masuratori directe si
din studii pe gheata antarctica, a crescut de la 270 ppm in jurul anului 1000, la 346 ppm in
1986, 354 ppm in1989.
Activitatile umane care contribuie la incalzirea globala sunt producerea si utilizarea
energiei (56%), CFC (17%), practicile din agricultura (15%) alte utilizari industrilale.
Efectele incalzirii globale

Numeroase organizatii internationale au prezis ca pana in anul 2025 temperatura va

creste distrugand "centura de porumb" a Americii de Nord care produce mare parte din
cerealele mondiale provocand cresterea preturilor la alimente si chiar mai putine alimente
pentru tarile lumii a treia. Inseamna de asemenea ca unele tari nordice vor avea posibilitatea
sa creasca cereale pe care nu le-ar fi putut creste niciodata.

Pentru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe
calculator sau se pot face analogii geografie sau geologice. Exista multe controverse in lumea
stiintifica legate de efectele incalzirii globale dar multe idei sunt acceptate de toata lumea
(schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in
agricultura, schimbari politice).
Schimbarile climatice: se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0,5 - 2 grade
Celsius pina in anul 2050, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii
precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale.
Modificarile nivelului marii: probabil cu 5 40 cm pina in anul 2050. Este greu de
estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de ghetarii din Artica si Antarctica. O
mare parte din ghetari se pot topi (Groenlanda de exemplu 2.7 milioane de km cubi de gheata)
si asta poate atrage dupa sine o majora agravare a cresterii nivelului marii.
Schimbarile geomorfologice: Marile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala,
multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua.
Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultura si chiar modificari politice.
Distrugerea ozonului a devenit o problema economica si politica foarte controversata
dar si o problema stiintifica complexa. Surse de agenti care afecteaza stratul de ozon sunt
inca de domeniul lucrurilor nesigure insa CFC este cu siguranta una din acele substante care
sunt dovedite ca afectand stratul de ozon.
Ce elemente sunt responsabile pentru efectul de sera?
Principalele elemente care produc efectul de sera sunt: vaporii de apa, dioxidul de
carbon, metanul si ozonul. De asemenea mai sunt responsabile si alte elemente, insa cu o
pondere mai mica, precum: protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile si
fluorura de sulf.
Fenomene sinergice
Vulcanismul este un factor a carui importanta a fost subestimata pana recent si
contribuie la incalzirea globala, producand gaze cu efect de sera, in general CO2, continute in
magma. Cenusa vulcanica contine si aerosoli sulfurosi care obtureaza radiatia solara.
Efectul antropic
Este adevarat ca si omul a ajutat la accelerarea incalzirii globale, insa chiar atat de
mult precum auzim in mass-media?
Activitatile oamenilor au dus la cresterea emisiilor de CO2 datorita defrisarilor si
emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili.
Emisiile de metan, ca urmare a activitatilor agricole (cresterea vacilor si cultivarea
orezului), emisiile de N2O ca urmare a folosirii ingrasemintelor chimice si a arderii
combustibililor fosili.

Tot datorita omului sunt si emisiile de compusi halogenati, prin utilizarea freonilor in
instalatiile frigorifice. Acelasi efect este provocat si de instalatiile pentru stingerea incendiilor,
sau ca agent de propulsie in sprayuri.
Dioxidul de carbon este o hrana pentru plante, insa cand acesta este in exces, devine
poluator.
Actualmente cantitatea dioxidului de carbon este de 0,03 %. Presupunand ca aceasta
cantitate va fi dublata, temperatura globului pamantesc poate sa creasca cu 1,3 3 grade
Celsius. Insa dioxidul de carbon, CO2, nu este cel mai important factor pentru efectul de sera.
Vaporii din apa (H2O) si metanul (CH4), iesit din fermentarea materiilor organice, contribuie
chiar mai mult la retinerea radiatiilor infrarosii. CH4 este eliberat de micile miscari tectonice
ale oceanelor si de animale.
Una dintre cele mai mari probleme cu care s-a confruntat omenirea in ultimii 50 ani a fost
incalzirea globala. Efectul de sera este factorul principal ce determina si in prezent acest
proces.
In mod normal Pamantul ar trebui sa absoarba o parte din energia primita de la Soare iar o alta
parte sa o reflecteze in univers. In realitate insa, existenta in atmosfera a anumitor elemente
(vapori de apa, dioxid de carbon, metan) combinata cu efectul stratului de ozon conduc la
captarea radiatiilor daunatoare si la supraincalzirea atmosferei prin efectul de sera.
Cauzele fenomenului sunt si naturale dar cele mai importante au legatura cu activitatile
umane. Umanitatea a progresat tot mai mult pe calea cunoasterii si a tehnologiei insa totodata
a devenit in mod involuntar victima propriilor inventii si a abuzurilor savarsite asupra naturii.
Interactiunile continue dintre factorii mediului (apa, aer, sol, fauna si vegetatie) pot fi traduse
prin schimburi de masa si energie. In unele procese naturale care au loc, rezulta in aer gaze cu
efect de sera, precum: oxidul de azot, dioxidul de carbon, metanul, ozonul si vaporii de apa.
Defrisarile si arderea in diferite scopuri a materialului lemnos conduc la cresterea cantitatii de
dioxid de carbon in atmosfera si la stoparea fotosintezei prin care oxigenul este furnizat
organismelor vii. Acest lucru ar fi corectat cu usurinta daca s-ar impaduri macar o parte din
zonele afectate, insa experienta acumulata pana in prezent evidentiaza mari disproportii in
acest sens.
Gazele cu efect de sera de asemenea sunt eliberate prin arderea combustibililor fosili de
petrol, carbune si gaze naturale. Acestia au fost folositi din ce in ce mai mult in activitatile
industriale care sunt o alta sursa generatoare a efectului de sera. Desi normele europene sunt
destul de clare in privinta cantitatilor de gaze nocive admise, multe unitati industriale intarzie
sa se conformeze cerintelor. Autoturismele detin un rol important mai ales prin numarul lor
care se afla in continua crestere pretutindeni in lume.
Chiar daca nu va vine sa credeti, s-a constatat ca pana si unele aparate electrocasnice aparent
inofensive (frigiderele) care ne inlesnesc viata contin clorofluorocarburi(CPF), o categorie de
gaze cunoscuta pentru generarea aceluiasi efect.

Nevoia de resurse a oamenilor a evoluat proportional cu numarul populatiei declansand criza

actuala. Daca nu ne vom implica personal, dupa posibilitatile fiecaruia, in combaterea
poluarii si a efectului de sera, rezultatele se vor rasfrange cu mai multa violenta asupra
generatiilor viitoare.

Informaii scurse din raportul ONU ce urmeaz s fie publicat n luna aprilie alerteaz n
ceea ce privete creterea emisiilor de CO2 i a gazelor cu efect de ser i, de asemenea,
asupra necesitii de a adopta msuri urgente.
Emisiile de CO2 au crescut n medie cu 2,2% pe an, ntre anii 2000-2010, ceea ce reprezint o
dublare a acestora fa de anii 1970-2000. Raportul, realizat de ctre Intergovenmental Panel
on Climate Change a mai subliniat faptul c, dac situaia va continua s fie aceeai n viitor,
va fi nevoie de msuri tehnologice foarte scumpe..
Raportul atrage atenia autoritilor asupra nevoii urgente de a ntreprinde aciuni pentru a
reduce emisiile de gaze cu efect de ser i totodat pentru a promova energia curat. Dac se
continu n ritmul actual n ceea ce privete creterea emisiilor de CO2, impactul va fi
devastator. Se pare c, printre altele, cauzele creterii emisiilor de gaze cu efect de ser sunt
creterea economic i creterea populaiei.
Potrivit oamenilor de tiin, exist o strns legtur ntre schimbrile climatice i
fenomenele meteorologice care au loc n prezent. Nu mai departe de acum cteva
zile, milioane de americani au ndurat temperaturi extreme i ninsori, provocate de vortexul
polar. Consilierul preedintelui Barack Obama pe probleme se tiin i tehnologie, John
Holdren a declarat recent c valul de frig care a lovit SUA este provocat de schimbrile
climatice. Mai mult dect att, Holdren susine c exist din ce mai multe indicii a faptului c
situaii de genul celor petrecute n SUA se vor repeta din ce mai des.
Valul de cldur care a cuprins zilele acestea Australia este de asemenea atribuit schimbrilor
climatice. Specialitii spun c aceste episoade sunt din ce n ce mai puternice, mai lungi i mai
frecvente. Temperaturile din anumite orae au fost mai mari de 40 C, ceea ce a fcut ca
activitatea pompierilor care ncercau s sting incendiile forestiere s fie foarte dificil.
Condiiile prezente sunt asemntoare cu cele care au precedat catastrofa din anul 2009,

potrivit experilor n domeniu, care s-a soldat cu 173 de mori i peste 2.000 de locuine
distruse.
Conferina privind schimbrile climatice va avea loc anul acesta n Lima, Peru, unde
reprezentanii celor 195 de ri care vor participa la aceasta vor ncerca s stabileasc un nou
acord n ceea ce privete msurile care vor fi adoptate pentru a reduce emisiile de CO2 i a
gazelor cu efect de ser.
Concentraia celor trei gaze cu efect de ser a atins un record negativ anul trecut, arat un
raport ONU. Cifrele arat c numai poluarea cu dioxid de carbon a crescut n 2012 mai mult
dect n ultimii zece ani. Iar fenomenul nu se va ameliora n acest an.
Cele trei principale gaze cu efect de ser aflate la originea nclzirii climatice au nregistrat
noi recorduri de concentraie n atmosfer n 2012: concentraia de CO2, cel mai rspndit
dintre gazele cu efect de ser, a crescut cu 0,56% ntre 2011 i 2012, metanul a crescut cu
0,33%, n timp ce pentru protoxid de azot (N2O) a crescut cu 0,28%.
Delegaii din peste 190 de state se vor ntlni la Varovia, sptmna viitoare, pentru a pune la
punct un pact care dorete s scad emisiile de CO2. Acesta va fi ratificat pn n 2015.
Aproximativ 31,6 miliarde de tone de dioxid de carbon au rezultat anul trecut prin activitatea
din sectorul energetic, atingnd un nou record, informeaz Agenia Internaioanl pentru
Energie (IEA), citat de Huffington Post.
ara cu cel mai mare nivel de poluare este China, unde nivelul de emisii a crescut cu 3,8
procente fa de anul 2011. ns aceast cretere este cea mai mic n raport cu ultimii 10 ani,
datorit investiiilor n energia regenerabil i pentru sporirea eficienei energetice.
Statele Unite au nregistrat o scdere a emisiilor cu pn la 200 de milioane de tone, graie
schimbrii modului de generare a energiei, de la crbune la gaze. i n Europa s-au nregistrat
scderi ale emisiilor, cu aproximativ 50 de milioane de tone, arat raportul anual World
Energy Outlook al IEA, prezentat luni.

Cu toate acestea, rile n curs de dezvoltare sunt responsabile de peste jumtate din totalul
emisiilor de dioxid de carbon din sectorul energetic. Procentul emisiilor a crescut de la 45% n
anul 2000, la 60% n prezent.
Creterea eficienei energetice n industria construciilor i transporturilor, utilizarea limitat a
centralelor electrice pe baz de crbune, eliminarea treptat a subveniilor pentru
combustibilii fosili i njumtirea scurgerilor de gaz metan din industria gazelor i din cea
petrolier ar putea produce rezultate notabile n reducerea emisiilor de dioxid de carbon pn
n anul 2020, arat acelai raport.
IEA mai noteaz c dou treimi din totalul emisiilor de dioxid de carbon i alte gaze cu efect
de ser provin din sectorul energetic. Aceste emisii sunt extrem de periculoase, alimentnd
schimbrile de clim la nivel global.
Gazele
Gazele cu efect de ser care se includ in Inventar i se monitorizeaz sunt: CO2, CH4, N2O,
PFC-uri, HFC-uri iSF6. n cele mai multe cazuri, emisiile de CO2, CH4, N2O provenind din
arderea combustibililor, producerea energiei electrice gestionarea deeurilor i a apei uzate
vor fi cele mai importante emisii de GES in inventarele Administraiilor i comunitilor
Locale (Seciunea 3.1.4.1. pentru ghidarea n prioritizarea emisiilor); utilizarea energiei
electrice de ctre comunitate reprezint sursa indirect de emisii GES.
Energia electric generat prin utilizarea surselor bio
Utilizarea gazului rezultat de la depozitele de deeuri ori de la staiile de tratare a apei uzate
pentru a produce energie electric nu contribuie la generarea antropogenic de emisii de GES.
Gazul de depozit oxidat (ars) este considerat asemenea biomasei deoarece procesul transform
metanul n bioxid de carbon. Prevenirea eliberrii metanului n atmosfer utiliznd gazul de
depozit pentru a genera electricitate nu este considerat a contribui la ridicarea nivelului de
emisii de CO2 n atmosfer.

Principii Generale
Emisiile de GES provenite din activitatea curent a administraiilor locale emisiile de GES
ale unei astfel de organizaii sunt similare celor ale unor organizaii private complexe. n acest
sens, cerinele inventarelor de emisii nu difer n mod semnificativ de cele ale GHG Protocol
Initiative Corporate Accounting and Reporting Standard dezvoltat de ctre World Resources
Institute (WRI) and World Business Council for Sustainable Development (WBCSD).
Emisiile de GES ale comunitilor estimarea emisiilor la nivel de comunitate impune
utilizarea unor metodologii diferite de cele folosite pentru realizarea inventarelor naionale de
emisii de GES. Acest fapt se datoreaz, n principal, nevoii ca o astfel de analiz s reflecte
oportunitile disponibile AL i provocrii de a cuantifica nivelul local al activitilor care
conduc la generarea de emisii de GES. Este necesar ca n dezvoltarea unei activiti de
inventariere, monitorizare i raportare a emisiilor de GES, s se in seama de o serie de
principii care s asigure integritatea analizei i utilitatea rezultatelor. Principiile generale
adoptate sunt cele utilizate n sectorul financiar. Pentru a se adapta analizei i raportrii n
domeniul emisiilor de GES, acestea au fost adaptate de ctre WRI/WBCSD GHG Protocol
Initiative i LG GHG Emissions Protocol (ICLEI).
Principiile sunt:
RELEVANA
Inventarul GES trebuie s reflecte emisiile de GES ale autoritii i/sau comunitii locale
aflate sub jurisdicia acesteia i trebuie s fie organizat ntr-un mod n care s evidenieze aria
de acoperire n aa fel nct s fie util celor care au putere de decizie.
COMPLETITUDINEA
Toate activitile i sursele generatoare de emisii de GES trebuie considerate. Orice excludere
trebuie comunicat.
CONSISTENA
Trebuie utilizate metode consistente pentru a permite compararea emisiilor i a reducerilor de
emisii nregistrate n timp. Orice modificare n timp a datelor iniiale, granielor, metodelor
sau oricrui factor relevant trebuie comunicat.
TRANSPARENA
Toate aspectele relevante trebuie considerate ntr-o manier coerent i bazat pe fapte, n aa
fel nct s permit un audit facil, pentru cazul n care un audit ar fi necesar. Orice ipotez
relevant trebuie comunicat i trebuie s fie documentat prin referine.
ACURATEEA
Cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de ser ori a reducerilor de emisii nu trebuie s se
situeze n mod obligatoriu peste sau sub nivelul actual al emisiilor sau reducerilor de emisii.

Acurateea trebuie s fie suficient de mare pentru a permite utilizatorilor s ia decizii

asigurnd un nivel rezonabil de ncredere asupra informaiei raportate.
ABORDAREA CONSERVATIV
Orice ipotez, valoare i procedur necesar pentru calculul emisiilor de GES ori a reducerilor
de emisii trebuie s fie conservativ, n aa fel nct nivelul emisiilor nu va fi subestimat sau
efectele msurilor de reducere a emisiilor supraestimate.
CERINELE INVENTARULUI
Inventarul emisiilor de GES trebuie s includ dou analize realizate n paralel, una pentru
funcionarea AL i una pentru emisiile comunitii aflate n limitele de jurisdicie
administrative. Cea mai mare parte a emisiilor provenite din funcionarea Administratiei
Locale este un subset al emisiilor comunitii (cteva limitri sunt posibile n situaii n care
arii de funcionare ale Administraiei se afl n afara granielor administrative ale comunitii).
Niveluri
Un nivel reprezint un nivel de complexitate metodologic. Vom utiliza trei niveluri pentru a
clasifica, att factorii de emisie, ct i datele de intrare. Nivelul 1 este metoda de baz,
utiliznd frecvent factorii de emisie caracteristici recomandai de ctre IPCC pentru fiecare
ar. Nivelurile 2 si 3 sunt mult mai complexe, din punct de vedere al datelor solicitate i este
posibil s nu merite efortul de a identifica datele respective, din perspectiva posibilitilor de a
le utiliza. Se recomand AL s utilizeze nivelul cel mai nalt posibil din punct de vedere
practic. La realizarea unui Inventar, este posibil utilizarea unei combinaii de niveluri, n
funcie de disponibilitatea datelor. Bunele practici constau n aceea c nivelul metodologic
este declarat pentru fiecare dintre sursele de emisii acoperite prin Inventar.
Factori de emisie de nivel 1
Standardele de nivel 1 sunt proiectate pentru a utiliza date disponibile la nivel naional sau
statistic internaional, n combinaie cu factorii de emisie implicii. Utilizarea nivelului 1 de
estimare necesit, pentru fiecare dintre surse i combustibili, urmtoarele:
Date referitoare la cantitatea de combustibil consumat n respectiva categorie de surse
Factori de emisie implicii (IPCC)
Factori de emisie de nivel 2
Standardele de nivel 2 au o complexitate intermediar i implic disponibilitatea local a
datelor. Ele necesit:
date referitoare la cantitatea de combustibil consumat n respectiva categorie de surse
un factor de emisie la nivel naional pentru tipul de surs i combustibil pentru fiecare gaz
Factori de emisie de nivel 3

Standardele de nivel 3 sunt cele mai complexe i necesit cea mai mare cantitate de date
specifice. O abordare de nivel 3, divizeaz statisticile referitoare la arderea combustibililor pe
urmtoarele variabile, folosind factori de emisie care depind de diferitele combinaii ale
acestor variabile:
Date referitoare la cantitatea de combustibil consumat n categoria de surse
Un factor de emisie la nivel naional pentru tipul de surs i combustibil pentru fiecare gaz
Tehnologia de ardere
Condiiile de funcionare
Tehnologia de control
Calitatea procesului de mentenan
Vrsta echipamentului utilizat pentru arderea combustibilului
AL trebuie sa depun toate eforturile pentru a utiliza cel mai complex nivel de abordare care
este i posibil din punct de vedere practic.
Emisii la nivel de comunitate
Analiza la scara comunitii cuprinde toate emisiile de GES generate ntre limitele
administrate de ctre ALrespectiv. Inventarul de emisii de GES al comunitii trebuie s
includ emisiile rezultate din aciuni/deciziiluate n cadrul comunitii. Colectarea
informaiilor pentru fiecare surs de emisii este dificil de realizat. Pentruacest motiv, este
nevoie de dezvoltarea unor abordri care s permit realizarea calculelor. Chiar
daccompaniile furnizoare de servicii cunosc n detaliu, spre exemplu, cantitatea de energie
electric consumat de un abonat, este posibil ca acestea s nupoat/doreasc s divulge mai
mult dect o cifr total, la nivel de comunitate. AL trebuie s organizeze Inventarul ntr-o
asemenea manier nct s poat raporta emisiile comunitii n urmtoarele sectoare:
Combustie staionar
Combustie mobil
Emisii fugitive i alte emisii asociate energiei
Procese industriale i utilizarea produselor
Agricultura, pduri i alte utilizri ale terenului
Deeuri
n numeroase cazuri va fi foarte util procesului de decizie dac aceste sectoare sunt divizate n
subsectoare care s se suprapun peste domeniile majore de politic ale administraiei locale.
Anul de referin

Inventarul de emisii trebuie s includ toate emisiile generate pe parcursul unui an

calendaristic. naintea nceperii colectrii datelor, AL trebuie s examineze aria resurselor de
date disponibile i s selecteze un an pentru care exist nregistrri fidele i suficient de
detaliate pentru a construi un Inventar. Este de preferat ca anul de referin s fie situat cu
civa ani n trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de emisii generate, prin
cuantificarea msurilor recent adoptate. Este o bun practica aceea de a realiza un inventar de
emisii pentru anul cel mai ndeprtat pentru care pot fi colectate date complete i fidele. Anul
de referin pentru UNFCCC i pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990. Totui, adesea
este imposibil a se colecta date provenind din anul 1990. Avnd n vedere c prioritile unui
sistem de management al GES sunt de ordin practic, este mai important ca anul de referin s
fie documentat la un nivel de detaliere ridicat dect s se realizeze un Inventar pentru un an de
referin obligatoriu. Unele practici recomand a se inti ctre un an ce poate fi considerat
reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioad mai mare.
Consumul de energie ntrun an n care s-au nregistrat temperaturi ridicate sau foarte sczute
ar putea s difere mult de cel al unui an mediu, datorit utilizrii pe perioade mai mari a
sistemelor de rcire/nclzire. Nu se solicit ca oraele s realizeze Inventare pentru mai muli
ani, n scopul adoptrii unei medii, datorit eforturilor suplimentare necesare. Buna
cunoatere a variaiilor climatice locale ar trebui s fie suficient pentru a asigura un an de
referin reprezentativ. La alegerea anului de referin este important s se contientizeze
faptul c acesta este anul fa de care variaiile emisiilor de GES sunt msurate. Suplimentar,
fa de realizarea inventarului pentru anul de baz, bunele practici recomand aciuni de
reinventariere a emisiilor la intervale regulate fa de anul de baz. n mod normal, inventare
ar trebui realizate an de an.
Tipurile de emisii ale comunitii. Defniii ale tipurilor de emisii ale comunitii
Emisii de tipul 1 toate sursele de emisii directe aflate n limitele administrative ale AL
Emisii de tipul 2 toate sursele de emisii indirecte, aflate n limitele administrative ale AL
Emisii de tipul 3 toate celelalte tipuri de emisii indirecte i ncorporate care sunt produse ca
rezultat al activitii desfurate ntre limitele administrative ale AL
Elemente de informare emisiile provenind din surse biogenice i ali indicatori care pot fi
relevani pentru o nelegere complet a modului de utilizare a energiei i impactului asupra
climei ale comunitii locale, dar care nu sunt incluse, n mod convenional, n contabilitatea
emisiilor de GES.
Exemple ale tipurilor de emisii ale comunitii
Tipul 1: Utilizarea pcurei, gazului natural sau propanului pentru nclzirea populaiei.
Tipul 2: Energia electric cumprat i utilizat de ctre comunitate. Emisiile asociate acesteia
trebuie incluse n analiza.

Tipul 3: Emisiile de metan provenind din deeurile generate n cadrul comunitii i care se
descompun la depozitele de deeuri, n interiorul su n afara limitelor administrative ale
localitii.
Elemente de informare: emisiile de carbon biogenic sau cantitatea de energie electric
generat prin utilizarea panourilor solare.

Bibliografie
wikipedia.org
mmediu.ro
energie.gov.ro

www.electromed.ro
Cartea Rolul Naturii in schimbarile Climatice
BBC.com