Interventii Chirurgicale Elementare

INTERVENTII CHIRURGICALE ELEMENTARE
Incizia
Incizia reprezint o metod chirurgical prin care se secioneaz
esuturile cu scopul de a evacua o colecie patologic sau de a crea o cale de
acces spre un organ int.
Instrumentarul necesar const din: bisturiu, foarfece, pense de
hemostaz, sond canelat, tuburi de dren, material moale.
Corecta efectuare a unei incizii impune respectarea cu strictee a unor
principii:
- cunoaterea n amnunime a anatomiei zonei n care se realizeaz
incizia;
- respectarea regulilor de asepsie i antisepsie;
- asigurarea unei anestezii suficiente pentru un confort chirurgical
adecvat;
- plasarea inciziei n zona de maxim fluctuen a unei colecii;
- incizia s fie suficient de larg pentru o vizualizare corect;
- traiectul inciziei s evite vase de snge i nervi;
- incizia se va face paralel cu pliurile de flexie sau chiar pe ele.
Tehnica efecturii inciziei unei colecii superficiale: dup anestezie se
vor imobiliza, prin apsare cu policele i indexul minii stngi, tegumentele de
la nivelul viitoarei incizii, apoi cu bisturiul aflat n mna dreapt, se va efectua
incizia dintr-o singur micare, se vor cerceta pereii coleciei care dup
evacuare va fi debridat. Se va recolta un eantion din coninutul leziunii pentru
examen bacteriologic i citostatic. Plaga va fi splat din abunden cu ap
oxigenat sau cloramin. La nevoie se va completa hemostaza i se va institui un
drenaj corespunztor. Se aplic un pansament absorbant, steril i se imobilizeaz
regiunea.
Sutura chirurgical
Sutura chirurgical este o metod de refacere anatomic a continuitii
straturilor unei plgi chirurgicale sau accidentale.
Pentru corecta efectuare a unei suturi trebuie respectate anumite
principii:
- condiii de asepsie i antisepsie riguroas;
- marginile plgii suturate s fie bine vascularizate i regulate;
- la plgi profunde se sutureaz strat cu strat din profunzime ctre
surafa;
- suturile se realizeaz la plgi recente (pn la 6 ore) dup 6 ore
sunt considerate plgi infectate;
1
asigurarea unei hemostaze perfecte pentru a se evita formarea de

hematoame ce pot compromite sutura.
Din punct de vedere a timpului cnd sunt efectuate suturile ele se
clasific n:
a) suturi per primam intentione efectuate pn la 6h de la
producerea plgii;
b) suturi per secundam pentru plgi mai vechi, deja infectate,
supurate.
Instrumentarul chirurgical va cuprinde: ace de sutur curbe i drepte,
port-ace, instrumente speciale pentru manevrarea acelor, pense anatomice i
chirurgicale; fire de sutur. (resorbabile i neresorbabile).
Suturile pot fi efectuate:

a) cu fire separate (discontinuu), ce constau n trecerea la distan
egal (1-1,5 cm) a mai multor fire separate ce prind fiecare ambele
buze ale plgii;
b) cu fir continuu (n surjet), cnd se folosete acelai fir pentru
ntreaga lungime a plgii, trecut alternativ prin cele dou margini.
Cauterizarea
Cauterizarea este o metod chirurgical prin care se urmrete
distrugerea prin mijloace fizice sau chimice a anumitor esuturi.
Acest procedeu se bazeaz pe urmtoarele efecte:
a) distrugerea structurilor proteice prin coagulare;
b) aciune hemostatic prin vasoconstricie i coagulare;
c) aciune revulsiv la distan.
Indicaiile cauterizrii:
ndeprtarea sau distrugerea unor tumori vegetante superficiale
(polipi, papiloane, veruci, negi vulgari);
realizarea hemostazei n plgile superficiale;
secionarea intraoperatorie a unor organe cavitare cu coninut
septic (intestin, colon);
distrugerea unor esuturi inflamate (gangrena gazoas).
Tipuri de cauterizri:
- prin cldur termocauterizarea. Se face cu termo-cauterul, al
crui electrod metalic este adus la incandescen. Este o metod
depit, abandonat.
2
cu curent electric electrocauterizarea. Se realizeaz cu bisturiul

electric, cu curent de nalt frecven. Acest lucru face ca dup
secionarea esuturilor s se produc coagularea instantanee. Este o
metod des utilizat, deoarece hemostaza este eficient iar plaga
este curat.
prin frig criocauterizarea. Se bazeaz pe efectul local necrozant
pe care l are temperatura sczut. Utiliznd ca agent chimic CO2
solidificat, care n amestec cu acetona realizeaz o temperatur de
pn la -800C, metoda se aplic n special n dermatologie pentru
tratamentul angioamelor superficiale, papiloamelor etc.
cu ageni chimici. Se utilizeaz substane cu efect caustic,
necrozant i coagulant local precum: acidul azotic, nitratul de
argint, acidul fenic. i aceast metod se aplic cu precdere n
dermatologie la veruci, papiloane;
cu fascicol laser. Metoda este deosebit de util pentru cauterizarea
unor formaiuni din interiorul tubului digestiv care altfel nu ar fi
putut fi abordate dect prin operaie.
Drenajul
Drenajul reprezint o metod chirurgical prin care se evacueaz la
exterior anumite colecii cu lichide patologice (secreii, puroi) din interiorul unor
caviti naturale sau neoformate. Drenajul chirurgical poate avea dou scopuri:
a) preventiv (profilactic), necesar cnd complicaiile operatorii ridic
problema unei infecii, hemoregii sau fistule;
b) terapeutic (curativ), cnd se urmrete asigurarea evacurii permanente
a coleciilor patologice.
Drenajul se poate realiza:
- cu tuburi, pentru coleciile mari.
Tuburile sunt din cauciuc sau din materiale
plastice. Ele trebuie s fie elastice, rigide, uor
sterilizabile i neiritante pentru esuturi;
- cu mee de tifon, pentru coleciile
mici. Meele se bazeaz pe capacitatea mare de
absorbie i pe fenomenul de capilaritate pe
care l prezint.
Drenajul trebuie s respecte urmtoarele principii:
1. Drenul trebuie s fie aezat n zona cea mai de jos (decliv) .a
leziunii. De exemplu, n fundul de sac Douglas la cavitatea
peritoneal.
2. Drenul nu va fi plasat n vecintatea unor formaiuni vasculare,
trunchiuri nervoase sau diverse organe, pentru a nu produce
ulceraii, hemoragii, fistule sau nevralgii;
3
3. Calibrul tubului va fi adaptat consistenei fluidului ce trebuie

evacuat;
4. Traiectul tubului de dren pn la exteriorul organismului trebuie s
fie ct mai scurt posibil;
5. Drenajul va fi fixat la piele pentru a nu fi aspirat nauntrul cavitii
sau expulzat afar;
6. Durata drenajului poate varia n limite largi, n funcie de evoluia
leziunii. Drenajul va fi suprimat dup 48 ore de la dispariia
secreiilor sau cnd ele au cptat un aspect seros. Pentru plgile
adnci, drenajul va fi suprimat progresiv prin scurtare cu 1-2 cm la
2-3 zile, dirijnd astfel procesul de granulare ctre suprafa.
Hemostaza
Clasificarea hemostazelor
Hemostaza reprezint oprirea spontan sau terapeutic a hemoragiei.
Hemostaza spontan se realizeaz prin mijloace proprii ale
organismului. Aceasta este posibil ns numai pentru vase mici (capilare, venule,
arteriole). Procesul se desfoar n trei faze succesive:
o Faza vascular n care la nivelul vasului lezat se produce o
vasoconstricie;
o Faza endotelio-trombocitar n care la nivelul endoteliului vascular
lezat se aglomereaz trombocite care vor cuta s nchid brea din
vasul lezat formnd un chiag provizoriu, care n timp determin o
reea de fibrin ce conduce la un chiag definitiv i reparare
endotelial;
o Faza de coagulare propriuzis cnd prin vasul de snge lezat
continu curgerea sngelui fr extravazare, vasospasmul revine la
normal.
Hemostaza terapeutic (chirurgical) poate fi provizorie sau
definitiv
a) Hemostaza provizorie constituie manevra de urgen fcut n
scopul opririi temporare a hemoragiei. Modaliti de realizare a
acesteia:
- poziionarea pacientului n funcie de sngerare;
- compresie digital a vasului lezat, pe un plan osos (cu
tampon, compres);
- compresie circular deasupra sau dedesubtul zonei lezate (cu
garou sau cu mijloace improvizate curea, cravet).
Intermitent, la 15-30 minute, acesta trebuie slbit cteva
minute pentru a permite irigarea esuturilor. Nu se va aplica
4
pe o durat mai mare de dou ore, deoarece exist riscul de

apariie a ocului de degarotare.
b)- Hemostaza definitiv se obine prin obliterarea lumenului vascular,
ligaturarea vasului sau sutura plgii vasculare i se poate realiza
prin:
- electrocauterizare, o metod larg utilizat;
- forcipresura (strivirea), se realizeaz cu pens. Este o metod
des folosit la hemostaza parietal;
- tamponare, aplicat pentru plgi sau caviti mai mici n care
se introduc mee sterile mbibate cu ap oxigenat, care se
ndeprteaz dup 24 ore;
- ligatura vasului, mijlocul cel mai eficient i mai sigur de
hemostaz;
- sutura vascular, indicat pentru vasele de calibru mediu i
mare. Se realizeaz prin coaserea orificiului produs n vas;
- capitonajul, metoda const n apropierea strns a buzelor
plgii prin cteva fire de catgut;
- embolizarea selectiv a vasului lezat. Este o tehnic
laborioas, ce presupune cateterism arterial.

Interventii Chirurgicale Elementare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Interventii Chirurgicale Elementare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Interventii Chirurgicale Elementare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTERVENTII CHIRURGICALE ELEMENTARE

asigurarea unei hemostaze perfecte pentru a se evita formarea de

Suturile pot fi efectuate:

cu curent electric electrocauterizarea. Se realizeaz cu bisturiul

3. Calibrul tubului va fi adaptat consistenei fluidului ce trebuie

pe o durat mai mare de dou ore, deoarece exist riscul de

S-ar putea să vă placă și