UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI”

CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE SI ALE
COMUNICARII

MASTERAT PUBLICITATE, AN l

INFLUENŢA PREŢULUI , RECLAMEI SI A

CALITÃŢII ASUPRA DECIZIEI DE CUMPÃRARE
A BERII

ITA OLIVIA MARIA

Dragoste Nora Eliza

Masterat Publicitate, An l
PARTEA 1.......................................................................................................................................................2
PARTE TEORETICA..................................................................................................................................2
2. INTRODUCERE........................................................................................................................................8
2.1 SCOPUL CERCETĂRII ..................................................................................................................................8
2.2 OBIECTIVELE CERCETĂRII ...........................................................................................................................9
2.3 IPOTEZE ŞI VARIABILELE CERCETĂRII..............................................................................................................9
2.3.1 Ipotezele cercetării:......................................................................................................................9
2.3.2 Variabilele cercetării:...................................................................................................................9
2.4 INFORMAŢII DORITE A FI OBŢINUTE..............................................................................................................10
3. METODOLOGIE.....................................................................................................................................11
..........................................................................................................................................................11
3.1. ALEGEREA METODEI DE RECRUTARE...........................................................................................................11
3.2 ELABORAREA CHESTIONARULUI.................................................................................................................12
3.3 CULEGEREA PROPRIU-ZISĂ A INFORMAŢIILOR.................................................................................................12
PARTEA 2: PARTE PRACTICA...............................................................................................................14
ANALIZA REZULTATELOR....................................................................................................................14
4.1 ANALIZA INDIVIDUALĂ A ÎNTREBĂRILOR ......................................................................................................14
4.2 ANALIZE ÎNCRUCIŞATE...............................................................................................................................42
5.CONCLUZII.............................................................................................................................................47
6. ANEXE......................................................................................................................................................48

PARTEA 1

PARTE TEORETICA

Cercetarea de marketing: definitii, concepte, roluri

2
 În accepţiunea generală, marketingul reprezintă "ştiinţa şi arta de a convinge
clienţii sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial
prin care indivizi sau grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin
crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o anumitã valoare". Simplist,
marketingul reprezintă "arta şi ştiinţa de a vinde".
O definitie de referinta a cercetarii de marketing este cea formulata de Comitetul
de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la începutul anilor `60 ai secolului
XX. Conform acestei definitii, cercetarea de marketing reprezinta culegerea,
înregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la aspecte legate de marketingul
bunurilor si serviciilor. Punctele forte ale acestei definitii sunt urmatoarele: clarificarea
principalelor activitati pe care le presupune cercetarea de marketing (culegerea, analiza si
interpretarea datelor), sublinierea caracterului sistematic pe care trebuie sa îl aiba fiecare
cercetare si precizarea ariei cercetarii. Totusi, definitia respectiva nu ofera o imagine
integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata
cercetarea.
Dintre definiţiile propuse de specialiştii români, se detaşează următoarea:
“cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu
ajutorul unor concepte, metode şi tehnici ştiinţifice de investigare, se realizează, în mod
sistematic, specificarea, măsurarea, culegerea, analiza şi interpretarea obiectivă a
informaţiilor de marketing destinate conducerii unităţii economice, pentru cunoaşterea
mediului în care funcţionează, identificarea oportunităţilor, evaluarea alternativelor
acţiunilor de marketing şi a efectelor acestora”.1 Această definiţie se focalizează asupra
complexităţii, caracteristicilor şi rolului cercetărilor de marketing.
Varietatea definiţiilor formulate de specialiştii din acest domeniu este relativ
mare. Principalele aspecte pe care le subliniază aceste definiţii sunt următoarele:
a. rolul cercetării. Opţiunea de a proiecta şi realiza o cercetare de marketing
este legată de o anumită situaţie decizională. Este determinată fie de
necesitatea de a soluţiona o problemă critică, fie de valorificarea unei
oportunităţi oferite de mediul în care îşi desfăşoară activitatea firma.

1
Iacobtoiu, Proiectarea cercetărilor de marketing, în Virgil Balaure (coord.), Marketing, Editura Uranus,
Bucureşti, 2000, p. 118.

3
 Informaţiile ce pot fi obţinute prin cercetare au rolul de a diminua
incertitudinea şi riscurile asociate adoptării deciziilor.
b. caracterul procesual. Cercetarea de marketing constă într-un ansamblu de
activităţi intercorelate, desfăşurate ca etape ale unui proces sistematic.
Realizarea unei cercetări presupune specificarea, măsurarea, culegerea,
analiza, interpretarea şi comunicarea informaţiilor. Cercetările de marketing
au un caracter formal, imprimat de succesiunea precisă a acestor activităţi.
c. obiectivitatea cercetării. Una dintre cerinţele majore pe care trebuie să le
îndeplinească cercetările de marketing este asigurarea unei obiectivităţi
maxime. Cercetătorul trebuie să fie detaşat, iar perspectiva pe care o adoptă să
fie imparţială. Valoarea informaţiilor rezultate scade considerabil, în măsura
în care apar distorsiuni în procesul cercetării, datorate subiectivităţii
cercetătorului.

Indiferent de tipul de cercetare pe care intenţionăm să o desfăşurăm, este necesară

parcurgerea unei succesiuni de faze şi activităţi, care contribuie la îndeplinirea scopului
cercetării şi soluţionarea unei anumite probleme decizionale de marketing. Atingerea
unor înalte cote de profesionalism în domeniul cercetării presupune, în primul rând,
cunoaşterea aprofundată a succesiunii şi conţinutului etapelor procesului de cercetare.

Cunoaşterea celor trei faze ale cercetării – preliminară, de proiectare şi de

realizare – este o necesitate nu numai pentru cei care oferă servicii specializate de
cercetări de marketing. Toţi cei care utilizează astfel de servicii furnizate de terţi vor
recurge la cunoştinţele lor în domeniul cercetării, cel puţin în situaţiile în care:
• evaluează oportunitatea desfăşurării unei cercetări pentru fundamentarea unei decizii
de marketing;
• definesc problema decizională şi scopul cercetării;
• cooperează cu cel (cei) care proiectează cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;
• analizează raportul de cercetare, care prezintă concluziile şi recomandările
cercetătorului.

4
 Neglijarea succesiunii fazelor şi etapelor cercetării, a relaţiilor dintre ele sau a
unei anumite etape va afecta calitatea cercetării de marketing şi implicit rezultatele ei,
ceea ce va limita aplicabilitatea lor în procesul decizional.
Procesul de cercetare începe prin definirea problemei decizionale, a scopului şi
obiectivelor cercetării. Ca rezultat al fazelor de proiectare şi realizare, cercetările de
marketing se finalizează printr-un raport prezentat în formă scrisă şi oral, solicitantului
cercetării.

Consumatorul si comportamentul consumatorului

Termenul de consumator este adesea folosit pentru a descrie doua diferite feluri
de entitati de consum: consumatorul personal si consumatorul organizational.
Consumatorul personal cumpara bunuri si servicii pentru propriul sau uz, pentru
folosinta in gospodarie, cadou pentru un prieten etc. In toate acese contexte, bunurile sunt
cumparate pentru a fi introduse in consumul final al unor indivizi (consumatorii finali).
Comportamentul consumatorului se refera la comportamentul pe care il manifesta
consumatorii in cercetarea pentru cumparare, folosire, evaluare si parasire a produselor si
serviciilor de la care ei se astreapta sa le satisfaca nevoile. Studiul comportramentului
consumatorului este studiul modului in care indivizii iau decizii in legatura cu cheltuirea
resurselor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. El include
studiul a CE cumpara ei, DE CE cumpara ei, CAND cumpara, UNDE cumapra, CAT DE
DES cumapra, si CAT DE DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu. Raspunsurile
la aceste intrebari pot fi descoperite prin cercetarea consumatorului si pe aceasta cale
furnizate producatorilor ca importante input-uri, pentru promovarea productiei si a
strategiei promotionale2.

2
Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007

5
 Exista patru principii semnificative care jaloneaza studiul consumatorului si
anume: consumatorul este suveran, comportamentul si motivatia consumatorului pot fi
intelese prin cercetare, consumatorul poate fi influentat si influentarea consumatorului
este social legitima.
Consumatorul este suveran. Consumatorul nu este un „pion neganditor” care sa
fie manipulat sa cumpere orice vor oferi convingatorii comercianti. Comportamentul
consumatorului, ca regula, este hotarat si este orientat spre un scop. Produsele sau
serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza extinderii la care acestea sunt percepute ca
fiind relevante pentru nevoile si stilul de viata propriu. Astfel, individul este capabil sa
ignore si sa zadarniceasca toate efortureile de promovare facute de marketing.
Intelegerea si adaptarea ofertei la comportamentul consumatorului si la
motivatiile sale nu este numai o optiune – ea este o absoluta necesitate pentru
supravietuirea intr-o piata competitiva. In analiza finala, consumatorul controleaza piata,
iar marketer-ul reuseste atunci cand produsul sau serviciul este perceput ca o oferta ce
furnizeaza reale servicii.
Comportamentul si motivatia consumatorului pot fi intelese prin cercetare.
Comportamentul consumatorului este un proces in care cumpararea este numai o etapa.
Asupra acestui proces exista mai multe influente fundamentate si ordonate de motivatii
interne si influente sociale de variate feluri. Cu toata complexitatea lor motivatiile si
comportamentul pot fi intelese, desi imperfect, prin cercetare. Daca nu ar fi asa,
cercetarea nu ar fi avut nici un sens.
Desigur niciodata in urma unei cercetari nu se va putea face o predictie perfecta a
comportamentului consumatorului, dar o corecta proiectare si eforturi de cercetare bine
orientate pot dezvalui, in mod semnificativ, greseli de marketing si pot orienta aceasta
activitate in viitor.
Comportamentul consumatorului poate fi influentat. Suveranitate
consumatorului prezinta o formidabila provocare, dar publicitatea bine facuta a unui
produs poate afecta atat motivatia cat si (ca rezultat) comportamentul, daca produsul sau
serviciul oferit este capabil sa satisfaca nevoile consumatorului. Un succes al vanzarilor
exista atunci cand cererea exista deja sau ea este latenta si asteapta activarea, pe care
programele de marketing o pot face.

6
 Influentare consumatorului este social legitima. Din moment ce nevoile
consumatorului sunt reale si exista un beneficiu de necontestat de la produsele sau
serviciile ce oferta utilitate veritabila – consumatorul beneficiaza ca urmare a faptului ca
este influentat sa le consume, in timp ce, concomitent, sistemul economic care le ofera
este energizat prin vanzarea produselor.

In acest proces uneori pot aparea probleme. Acesta este cazul cand deceptia,
monopolul puterii si alte forme de manipulare pot si adesea fac scurt circuit beneficiilor
scontate de consumator. Cheia legitimitatii sociale a influentei consumatorului este
garantia ca, consumatorul retine libertatea completa si nestanjenita in tot timpul
procesului de pregatire a deciziei de cumparare. Libertatea de alegere a consumatorului
este manifestata atunci cand nimic nu induce consumatorul sa actioneze in directii ce ar fi
regretate si chiar dezavuate dupa o reflectie mai atenta. Influenta improprie da nastere la
serioase incalcari etice necesitand legislatie si alte forme de activitati protectoare3.

Consumatorul de bere in romania.

Piata berii din Romania se ridica la un consum anual de 11,3 milioane hectolitri
cu incasari intre 500 si 600 milioane dolari. Consumul se ridica in prezent la un nivel de
49 litri de bere pe cap de locuitor, dovedindu-se astfel o piata foarte atractiva.
Cu o rata de crestere anuala de 4%, Romania urmeaza sa devina a doua piata de desfacere
dupa Polonia.
"Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii
semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum
si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing", spun analistii.4
In anul 2007, consumul de bauturi alcoolice si nealcoolice a reprezentat in medie
lunar pe o persoana 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri tuica si rachiuri naturale.
Comparativ cu consumurile din anii anteriori, aceste niveluri au fost mai mari cu 35,6%

3
Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007
4
http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si-600-milioane-dolari-
2870063/

7
la bere, in timp ce la tuica si rachiuri naturale, consumurile s-au redus cu 8,2% fata de
20055.

2. INTRODUCERE

Consumul de bere a crescut, in ultimii patru ani, in ciuda

vremii nefavorabile. Cheltuielile mari de publicitate au crescut
semnificativ apetitul consumatorilor.
Cele patru mari companii internaţionale producătoare de bere,
reunite in Asociaţia “Berarii României” (ABR), au anunţat vânzări
record pentru primul trimestru din anul 2006, cifrate la 1,9 milioane
hl de bere, in creştere cu 16% fata de primul trimestru din 2005.
In anul 2005, consumul de bere a crescut cu 4,7%, pana la 15,5 milioane hectolitri,
potrivit datelor comunicate de ABR. Cu toate acestea, media consumului de bere pe cap
de locuitor si an in România este sub media celorlalte tari europene, situându-se la circa
70 litri pe cap de locuitor, in timp ce media UE este de 80 litri, campioana absoluta fiind
Cehia, cu peste 160 litri pe cap de locuitor si an. De remarcat ca cea mai rapida creştere a
înregistrat-o consumul casnic, care a urcat anul trecut cu 12%, mult peste creşterea
medie, in timp ce vânzările de bere din restaurante, baruri si terase au scăzut cu aproape
15% in 2005, comparativ cu 2004.

2.1 Scopul cercetării

Scopul cercetării direct selective efectuate îl reprezintă:

- studierea influenţei pe care o au caracteristicile: preţ ,reclama,calitatea asupra deciziei de
cumpărare a berii în rândul tinerilor de pe piaţa oraşului Cluj .

5
http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf

8
2.2 Obiectivele cercetării

A. Gradul în care influenţează preţul unei beri decizia de cumpărare.

B. Gradul în care influenţează reclama unei beri decizia de cumpărare.

C. Gradul in care influenţează calitatea ( gustul , concentraţie de alcool , prospeţimea

)unei beri decizia de cumpărare.

D. Care din cele trei caracteristici are cea mai mare influenţă asupra deciziei de
cumpărare a berii.

2.3 Ipoteze şi variabilele cercetării

2.3.1 Ipotezele cercetării:

1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
2.Reclama are o influenţă semnificativă în cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de
cumpărare a berii.
3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează în decizia de cumpărare a berii.
4.Frecvenţa de consum a berii nu depinde de venit.
5.Vârsta influenţează frecvenţa consumului.

2.3.2 Variabilele cercetării:

 Consumul
Dacă cei chestionaţi sunt consumatori sau nu,frecvenţa consumului şi ce ii determină să
consume.
 Marca

9
Definire: un nume, termen, semn, desen sau o combinaţie a acestora, care este utilizată
pentru a identifica bunurile şi serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertanţi şi
pentru a le diferenţia de cele ale concurenţilor.
 Locul consumului
Unde preferă să consume berea şi de unde o cumpăra în mod obişnuit.
 Reclama
Cât de receptivi sunt consumatori la diferitele reclame ale produsului analizat.
 Caracteristici
Definire: însuşire specifică predominantă a unui lucru, şi care îl diferenţiază de alte
lucruri.

Ce caracteristici crede consumatorul că sunt mai importante şi ce caracteristici trebuie să

le deţină berea pe care el o alege.
 Preţul
Preţul ideal pentru o bere in opinia consumatorului.
 Mediul
Locul de provenienţa a consumatorului :rural sau urban.
 Venitul
Definirea : suma (câştig, beneficiu) de bani care revine unei persoane dintr-o activitate
prestată sau din proprietatea deţinută, într-o perioadă de timp.
 Ocupaţia
 Vârsta

2.4 Informaţii dorite a fi obţinute

- Pe care din cele trei caracteristici: preţ, reclama sau calitate trebuie sa se insiste mai
mult atunci când se doreşte sa se lanseze sau reproiecteze o marca de bere pentru a avea
succes in special in rândul tinerilor.
- Cât de tare influenţează venitul frecvenţa de consum şi locul de cumpărare.

10
- Motivele consumului.

3. METODOLOGIE

Populaţia cercetată este reprezentată de populaţia clujeană,consumatoare de bere

cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.

Unitatea de observare este reprezentata de consumatorul de bere cu vârsta

cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.

3.1. Alegerea metodei de recrutare

Pentru obţinerea datelor am folosit metoda directă ( anchetatorul a prezentat

unităţii de cercetare un chestionar cu 20 de întrebări, cel intervievat răspunzând potrivit
specificului fiecărei întrebări prin da sau nu, prin alegerea unei variante de răspuns etc.).
Anchetatorul are obligaţia de a expune explicit scopul cercetării şi instituţia care
beneficiază de rezultatele anchetei.
Locul cercetării va fi domiciliul respondentului ,locul de muncă sau pe stradă.
Perioada de culegere a informaţiilor: 4 decembrie – 25 decembrie 2009.

11
 Modul de consemnare a răspunsurilor :se va face prin înregistrarea răspunsurilor
direct de către operatorul de interviu potrivit variantei alese de respondent sau
respondentul va consemna pe chestionarul înmânat de către operator răspunsul la
întrebări ,modul de consemnare va depinde de preferinţele respondentului.

3.2 Elaborarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor, unul din cele mai importante
elemente de care depinde reuşita unei cercetări selective. În elaborarea chestionarului s-a
acordat atenţie următoarelor aspecte:
→ identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a
acestora;
→ formularea întrebărilor ce urmează a fi adresate subiectului investigat. S-au utilizat
întrebări închise,deschise şi mixte, întrebări introductive,de identificare, factuale de
comportament,de

cunoaştere, de opinie şi de atitudini.. S-a acordat atenţie calităţii întrebărilor ( să fie

suficient de specifice, să aibă limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să fie neipotetice şi
neprezumtive, etc);
→ dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general;
→ codificarea şi elaborarea listei de coduri.

3.3 Culegerea propriu-zisă a informaţiilor

12
 Culegerea informaţiilor a fost efectuată de 3 operatori de interviu, care au
consemnat răspunsurile primite .
Durata unui interviu a fost de 7-12 minute.
Am aplicat chestionarul la un eşantion de 81 de persoane de sex masculin cât şi de
sex feminin,toţi consumatori de bere, cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 ani – 36 ani si
peste 36 ani.

13
PARTEA 2: PARTE PRACTICA

ANALIZA REZULTATELOR

În analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului am folosit

programul statistic SPSS.

4.1 Analiza individuală a întrebărilor

ÎNTREBAREA NR. 1

Aţi consumat vreodată bere?

 Da
 Nu (se încheie chestionarul)

Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid da 81 100.0 100.0 100.0

Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţin
odată bere).

ÎNTREBAREA NR. 2

14
Ce mărci de bere cunoaşteţi?

Valid
Frequency Percent Percent Cumulative Percent
Va Becks
14 17.3 17.3 17.3
lid
Ursus 23 28.4 28.4 45.7
Bergenbi
3 3.7 3.7 49.4
er
Timisore
3 3.7 3.7 53.1
ana
Stejar 2 2.5 2.5 55.6
Ciuc 6 7.4 7.4 63.0
Silva 1 1.2 1.2 64.2
Tuborg 10 12.3 12.3 76.5
Heineken 5 6.2 6.2 82.7
Carlsberg 6 7.4 7.4 90.1
Stela
1 1.2 1.2 91.4
Artoise
Golden
1 1.2 1.2 92.6
Brown
Peroni 2 2.5 2.5 95.1
Gosser 4 4.9 4.9 100.0
Total 81 100.0 100.0

15
 23

2
0

14
Count

1
5

10

1
0

6 6
5
4
5 3 3
2 2
1 1 1

0
B
eck
s Timisore
ana Silv
a Ca
rlsbe
rg P
ero
ni
Urs
us S
te
jar Tu
borg Ste
laA
rto
ise G
osse
r
Berge
nbier Ciu
c He
inek
en Go
ldenB
row
n

Analizând răspunsurile date în chestionar ne dăm seama că cea mai cunoscută

marcă de bere este Ursus cu o pondere de 28.4%, apoi Becks cu o pondere de
17.3% şi Tuborg cu 12,3%.

ÎNTREBAREA NR. 3

Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?

16
 Valid Cumulative
Frequency Percent Percent Percent
Valid Becks 22 27.2 27.2 27.2
Ursus 15 18.5 18.5 45.7
Bergenbier 2 2.5 2.5 48.1
Timisoreana 2 2.5 2.5 50.6
Stejar 5 6.2 6.2 56.8
Skol 1 1.2 1.2 58.0
Ciuc 3 3.7 3.7 61.7
Silva 1 1.2 1.2 63.0
Tuborg 8 9.9 9.9 72.8
Heineken 3 3.7 3.7 76.5
Carlsberg 4 4.9 4.9 81.5
Stela Artoise 3 3.7 3.7 85.2
Golden Brown 1 1.2 1.2 86.4
Peroni 2 2.5 2.5 88.9
Gosser 8 9.9 9.9 98.8
Noroc 1 1.2 1.2 100.0
Total 81 100.0 100.0

22 Analizând
graficul ne putem
20 da seama că cele
mai consumate
14 mărci de bere sunt:
Becks, Ursus ,
Count

15

Tuborg, Gosser ;
persoanele
8 8
10
intervievate au
5 răspuns în proporţie
5 3 3
4
3
de 27,2% că marca
2 2
1 1 1
2
1
de bere pe care o
consumă este
Golden Brown
Stela Artoise
Timisoreana
Bergenbier

Carlsberg
Heineken

Becks, 18.5%
Gosser
Tuborg

Peroni
Becks

Noroc
Ursus

Stejar

Silva

0
Ciuc
Skol

consumă berea
Ursus.

17
 ÎNTREBAREA NR. 4

Cât de des consumaţi?

 1-3 beri / săptămână

 4-6 beri / săptămână
 7-10 beri / săptămână
 > 10 beri / săptămână
 altă variantă…………….

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid 1-3 beri 41 50.6 63.1 63.1
4-6 beri 17 21.0 26.2 89.2
7-10
2 2.5 3.1 92.3
beri
>10 beri 5 6.2 7.7 100.0
Total 65 80.2 100.0
Missin System
16 19.8
g
Total 81 100.0

alta varianta

19.75%

>10 beri 6.17%

50.62% 1-3 beri
7-10 beri 2.47%

20.99%

Cat de desconsumati bere?

1-3 beri
4-6 beri
4-6 beri
7-10 beri
>10 beri
alta varianta

18
 Jumătate din subiecţii intervievaţi (50.6%) consuma între 1 şi 3 beri pe săptămâna,
iar restul 20,99% între 4 şi 6 beri pe săptămâna ,2.7% între 7 şi 10 beri pe săptămâna ,6.17
% consuma mai mult de 10 beri pe săptămâna .
Cei 19.75% rămaşi au ales o alta variantă de răspuns .Răspunsurile lor fiind
prezentate în tabelul următor:

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid 65 80.2 80.2 80.2
1-2 beri/luna 3 3.7 3.7 84.0
1-3/luna 1 1.2 1.2 85.2
1 bere/an 1 1.2 1.2 86.4
1 lada 1 1.2 1.2 87.7
1/luna 2 2.5 2.5 90.1
2-3 beri/luna 1 1.2 1.2 91.4
2/luna 3 3.7 3.7 95.1
20
1 1.2 1.2 96.3
beri/saptamana
3-4/luna 1 1.2 1.2 97.5
3/luna 1 1.2 1.2 98.8
4-5 /luna 1 1.2 1.2 100.0
Total 81 100.0 100.0

19
 ÎNTREBAREA NR. 5

Cum preferaţi sa beţi berea?

 La sticlă
 La doză
 La halbă
 La ţap

Responses Percent of Cases

N Percent N
Cum preferaţi sa Bere la sticla
56 64.4% 69.1%
beţi berea?(a)
Bere la doza 17 19.5% 21.0%
Bere la halba 11 12.6% 13.6%
Bere la ţap 3 3.4% 3.7%
Total 87 100.0% 107.4%

Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi (64.4%) preferă să consume berea la sticlă iar
restul :19.5% la doză , 12.6% la halbă ,3.4% la ţap.

ÎNTREBAREA NR. 6

20
Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?

 Gustul
 Publicitatea la produsul respectiv
 Reduceri de preţ
 Influenţa grupului de prieteni
 Oferirea în mod gratuit a unui produs
 Recomandarea unui cunoscător
 Altele (precizaţi care)........................................................................................

Responses Percent of Cases

N Percent N
Gustul 69 54.8% 85.2%
Publicita
tea la
9 7.1% 11.1%
produsul
respectiv
Reduceri
de preţ 11 8.7% 13.6%

Influenta
grupului
10 7.9% 12.3%
de
prieteni
Oferirea
în mod
gratuit a 11 8.7% 13.6%
unui
produs
Recoma
ndarea
unui 13 10.3% 16.0%
cunoscăt
or
Alta
varianta 3 2.4% 3.7%

Total 12
100.0% 155.6%
6

21
 54% din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind
influenţaţi în primul rând de gust, apoi de recomandarea unui cunoscător (10.3%)
şi modificări ale preţului ,iar cei care au răspuns cu „alta variantă” iau decizia de
cumpărare din următoarele motive: procentul de alcool, calitatea, concordanţa
între preţ si calitate etc.

ÎNTREBAREA NR. 7

În mod obişnuit consumaţi bere în oraş?

 Da
 Nu

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid da 65 80.2 80.2 80.2
nu 16 19.8 19.8 100.0
Total 81 100.0 100.0

22
 da
nu

nu

19.75%

80.25%

da

În general consumatorii preferă sa consume berea în oraş(80.25%).

ÎNTREBAREA NR. 8

De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?

 Berărie
 Restaurant
 Terase
 Baruri
 Discoteci
 Chioşc
 Alte locuri(precizaţi care)……………………….

Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
$unde_cumpăra
74 91.4% 7 8.6% 81 100.0%
ţi(a)

23
Din totalul subiecţilor chestionaţi (81) marea majoritatea(91.4%) cumpăra berea pe care o
consumă din locurile precizate în variantele de răspuns oferite,doar o mica parte(8.6%)
cumpăra berea din alte locuri , cum ar fi: Supermarket-uri , Cafenele , Pizzerii.

Locul cumpărării - Frecventa răspunsurilor

Responses Percent of Cases

Percen
N t N
Berărie 5 3.3% 6.8%
Restaurant 16 10.5% 21.6%
Terase 41 27.0% 55.4%
Baruri 46 30.3% 62.2%
Discoteci 32 21.1% 43.2%
Chioşc 12 7.9% 16.2%
Total 100.0
152 205.4%
%

Subiecţii care au ales unele din variantele din cadrul întrebării au preferat sa
cumpere berea pe care o consuma în mare parte din baruri (30.3%) ,terase(27.0%) si
discoteci(21.1%) rămânând restaurantele (10.5%) , chioşcurile (7.9%) si berăriile (3.3%)
pe ultimul loc.

24
 ÎNTREBAREA NR. 9

Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare a
acesteia ?

 Da
 Nu

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid da 56 69.1 69.1 69.1
nu 25 30.9 30.9 100.0
Total 81 100.0 100.0

da
nu

30.86%
nu
n=25

69.14%
da
n=56

Din totalul indivizilor chestionaţi 69.1% au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclama
făcuta produslui si doar 30.9% au rămas indiferenţi la reclama făcuta la acel produs.

ÎNTREBAREA NR. 10

25
Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?

Freque Cumulative
ncy Percent Valid Percent Percent
Valid 1 1.2 1.2 1.2
Becks 16 19.8 19.8 21.0
Bergembier 19 23.5 23.5 44.4
Bucegi 1 1.2 1.2 45.7
Carlsberg 9 11.1 11.1 56.8
Ciuc 3 3.7 3.7 60.5
Heineken 4 4.9 4.9 65.4
Silva 1 1.2 1.2 66.7
Stejar 4 4.9 4.9 71.6
Stella Artois 8 9.9 9.9 81.5
Timisoreana 2 2.5 2.5 84.0
Tuborg 5 6.2 6.2 90.1
Ursus 8 9.9 9.9 100.0
Total 81 100.0 100.0

Reclamele care au
avut cel mai mare
impact asupra
subiecţilor
15
intervievaţi sunt
cele realizate
Count

10 pentru marca

0
Bucegi Heineken Stella Artois Ursus
Becks Carlsberg Silva Timisoreana
Bergembier Ciuc Stejar Tuborg

Bergembier(23.5%)urmate de Becks(19.8%) pe locul 3 situându-se Carlsberg(11.1%) iar

la egalitate se afla Stella Artois şi Ursus(9.9%),iar pe ultimele locuri se afla :
Timişoreana ,Bucegi şi Silva.

26
 ÎNTREBAREA NR. 11

Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele

afirmaţii:

Total Total
AFIRMAŢII Acord Neutru Dezacord
Acord Dezacord
Berea se bea cu prietenii
Berea este băutura
persoanelor active
Berea este sănătoasa
Berea te face să te simţi
tânăr

Berea este sănătoasa

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid acord total 13 16.0 16.0 16.0
acord 33 40.7 40.7 56.8
neutru 24 29.6 29.6 86.4
dezacord 8 9.9 9.9 96.3
dezacord
3 3.7 3.7 100.0
total
Total 81 100.0 100.0

Berea este băutura persoanelor active

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid acord total 5 6.2 6.2 6.2
acord 15 18.5 18.5 24.7
neutru 36 44.4 44.4 69.1
dezacord 15 18.5 18.5 87.7
dezacord 10 12.3 12.3 100.0
total

27
 Total 81 100.0 100.0

Berea te face sa te simţi tânăr

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid acord total 9 11.1 11.1 11.1
acord 10 12.3 12.3 23.5
neutru 32 39.5 39.5 63.0
dezacord 16 19.8 19.8 82.7
dezacord
14 17.3 17.3 100.0
total
Total 81 100.0 100.0

Berea se bea cu prieteni

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid acord total 49 60.5 60.5 60.5
acord 23 28.4 28.4 88.9
neutru 8 9.9 9.9 98.8
dezacord
1 1.2 1.2 100.0
total
Total 81 100.0 100.0

Din tabelele de mai sus reiese ca majoritatea subiecţilor chestionaţi cred ca ’ bere se bea cu
prietenii’ (60.5%) si sunt de acord ca este sănătoasa (40.7%).

ÎNTREBAREA NR. 12

28
Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de
cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai important şi
1= neimportant?

1 2 3 4 5
Gustul
Preţul
Concentraţia de
alcool
Reclama
Ambalajul
Marca

Gustul

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid 1 3 3.7 3.7 3.7
2 2 2.5 2.5 6.2
3 3 3.7 3.7 9.9 .
4 9 11.1 11.1 21.0
5 64 79.0 79.0 100.0
Total 81 100.0 100.0

După cum observam si din graficul

alăturat majoritare subiecţilor (79%) au
notat caracteristica „Gust” cu cea mai

29
mare nota ceea ce înseamnă ca acesta caracteristica joaca un rol important în decizia de
cumpărare
Preţul

Valid
Frequency Percent Percent Cumulative Percent
Valid 1 4 4.9 4.9 4.9
2 13 16.0 16.0 21.0
3 23 28.4 28.4 49.4
4 26 32.1 32.1 81.5
5 15 18.5 18.5 100.0
Total 81 100.0 100.0

După cum observăm si

din graficul alăturat importanta
data preţului de către subiecţi
este mai mică decât cea
acordata gustului însa nu de
neglijat 28.4% şi 32.1% au
acordat nota 3 respectiv 4
,iar18.5% nota 5.

Concentraţia de alcool
Frequenc Valid Cumulative
y Percent Percent Percent
Valid 1 13 16.0 16.0 16.0
2 11 13.6 13.6 29.6
3 20 24.7 24.7 54.3
4 25 30.9 30.9 85.2
5 12 14.8 14.8 100.0
Total 81 100.0 100.0

Concentraţia de alcool este de

asemenea un factor de decizie important,

30
notele obţinute de aceasta caracteristică sunt destul de mari: 24.7% din subiecţi au acordat
nota 3, 30.9% nota 4 şi 14.8% nota 5

Reclama

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid 1 25 30.9 30.9 30.9
2 23 28.4 28.4 59.3
3 22 27.2 27.2 86.4
4 8 9.9 9.9 96.3
5 3 3.7 3.7 100.0
Total 81 100.0 100.0

Reclama spre deosebire de preţ şi

gust are o influentă medie chiar mică,o
mare parte din cei intervievaţi
neacordându-i importanţă deloc (30.9%)
sau consideră că este neimportantă
(28.4%) . Doar 3.7% consideră ca reclama
are un rol foarte important.

Ambalajul

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid 1 30 37.0 37.0 37.0
2 18 22.2 22.2 59.3

31
 3 16 19.8 19.8 79.0
4 14 17.3 17.3 96.3
5 3 3.7 3.7 100.0
Total 81 100.0 100.0

Ambalajul are o influenţă aproximativ egală cu cea a reclamei în decizia de cumpărare a

berii în opinia consumatorilor.

Marca

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid 1 7 8.6 8.6 8.6
2 5 6.2 6.2 14.8
3 19 23.5 23.5 38.3
4 22 27.2 27.2 65.4
5 28 34.6 34.6 100.0
Total 81 100.0 100.0

34.6% din subiecţi consideră

marca un criteriu foarte important
în decizia de cumpărare, iar 27.2%
dau importanta mărcii în decizia de
cumpărare ,restul subiecţilor nu
dau o importantă mare mărci.

Con
ţ
Gustul Preţ a
N Valid 81 81
Missing 0 0
Medie 4.59 3.43
Mediana 5.00 4.00

32
Modala 5 4 4 1 1 5
Abaterea medie
.959 1.117 1.295 1.118 1.237 1.245
pătratica

Din cele de mai sus concluzionăm ca gustul are cea mai mare influentă în decizia de
cumpărare ,nota medie primită de această caracteristică fiind 4.59 .Gustul este urmat de
Marcă cu nota 3.73 şi Preţ cu nota 3.43, Concentraţie de alcool cu nota 3.15.Pe ultimul loc
situându-se ambalajul şi reclama cu notele 2.28 respectiv 2.27.

ÎNTREBAREA NR. 13

În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi

maxim 2 caracteristici)?

 Să fie plăcută la gust

 Să fie o bere cu tradiţie
 Să aibă renume
 Să fie proaspătă
 Să fie limpede
 Să fie rece
 Altele (precizaţi care).............................................................................

Responses Percent of Cases

N Percent N
Să fie plăcuta la
65 35.1% 81.3%
gust
Să fie o bere cu
3 1.6% 3.8%
tradiţie
Să aibă renume 9 4.9% 11.3%
Să fie proaspăta 47 25.4% 58.8%
Să fie limpede 11 5.9% 13.8%
Să fie rece 50 27.0% 62.5%
Total 185 100.0% 231.3%

33
 Cea mai mare parte din cei chestionaţi sunt de părere ca caracteristicile pe care
trebuie să le aibă o bere sunt în primul rând „Să fie plăcuta la gust”( 35.1%) ; „Să fie
rece”( 27.0%) şi „Să fie proaspăta”( 25.4%).Mai putini sunt cei care cred ca o bere trebuie
sa aibă renume .

ÎNTREBAREA NR. 14

În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500
de ml achiziţionată din magazin)?

 1,5 – 2,5 RON

 2,5 – 3,5 RON
 3,5 – 4,5 RON
 > 4,5 RON

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 1,5-2,5 ron 43 53.1 53.1 53.1
2,5-3,5 ron 28 34.6 34.6 87.7
3,5-4,5 ron 10 12.3 12.3 100.0
Total 81 100.0 100.0

34
 1,5-2,5 ron
2,5-3,5 ron
3,5-4,5 ron
3,5-4,5 ron

12.35%

53.09%
34.57% 1,5-2,5 ron

2,5-3,5 ron

Preţul ideal pentru o bere ar fi cel cuprins între 1.5 şi 2.5 Ron ,conform celor interogaţi.

ÎNTREBAREA NR. 15

Care este sexul dumneavoastra?

 Feminin
 Masculin

35
 Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid masculin 51 63.0 63.0 63.0
feminin 30 37.0 37.0 100.0
Total 81 100.0 100.0

Sex
masculin
feminin

30

51

Majoritatea subiecţilor chestionaţi sunt de sex masculin(63.%) şi 37 % feminin.

ÎNTREBAREA NR. 16

Precizaţi mediul în care locuiţi:

 Rural

36
  Urban

Frequenc Valid Cumulative

y Percent Percent Percent
Valid rural 8 9.9 9.9 9.9
urban 73 90.1 90.1 100.0
Total 81 100.0 100.0

rural
urban

Din totalul subiecţilor chestionaţi doar 9.9% locuiesc în mediul rural iar cei 90.1% rămaşi
locuiesc în mediul urban.

ÎNTREBAREA NR. 17

Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

 Sub 18 ani

37
  între 18 şi 23 ani
 între 24 şi 29 ani
 între 30 şi 35 ani
 peste 36

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid sub 18 ani 2 2.5 2.5 2.5
între 18 si 23 ani 50 61.7 61.7 64.2
între 24 si 29 ani 14 17.3 17.3 81.5
între 30 si 35 ani 6 7.4 7.4 88.9
peste 36 9 11.1 11.1 100.0
Total 81 100.0 100.0

sub 18 ani 2.47%

peste 36
sub 18 ani
intre 18 si 23 ani
intre 30 si 35 ani 7.41% intre 24 si 29 ani
intre 30 si 35 ani
11.11%
peste 36

17.28%
intre 24 si 29 ani
61.73%

intre 18 si 23 ani

Majoritatea 61.7% din subiecţii intervievaţi au vârsta cuprinsă între 18 şi 23 ani,

17.28% între 24 şi 29 ani, 11.11% peste 36, 7.41% între 30 şi 35 ani şi doar 2.47%
sub 18 ani.

ÎNTREBAREA NR. 18

Precizaţi ce studii aveţi?

38
  şcoală gimnazială
 şcoală profesională
 studii medii (liceu)
 studii superioare

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
scoala gimnaziala 1 1.2 1.2 1.2
scoala profesionala 3 3.7 3.7 4.9
studii medii (liceu) 51 63.0 63.0 67.9
studii superioare 26 32.1 32.1 100.0
Total 81 100.0 100.0

studii superioare 26

studii medii (liceu) 51

scoala profesionala 3

scoala gimnaziala 1

10 20 30 40 50

Majoritatea subiecţilor chestionaţi(63%) au studii medii(liceul), 32.1% au studii

superioare, 3.7% au terminat o şcoală profesională iar 1.2% au terminat doar şcoala
gimnazial

39
 ÎNTREBAREA NR. 19

Care este ocupaţia dumneavoastră ?

 student, elev
 student + angajat
 angajat
 şomer

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
student, elev 44 54.3 54.3 54.3
student+angajat 12 14.8 14.8 69.1
angajat 23 28.4 28.4 97.5
somer 2 2.5 2.5 100.0
Total 81 100.0 100.0

somer 2.47%
student
student+angaj at
angaj at
angaj at som er

28.40% Pies show counts

54.32%
student

14.81%

student+angajat

40
Jumătate din subiecţii chestionaţi (54.3%) sunt studenţi sau elevi, 14.8% sunt studenţi dar
au şi un loc de muncă, 28.4% sunt angajaţi şi doar 2.5% sunt şomeri.

ÎNTREBAREA NR. 20

Venitul dumneavoastră lunar este :

 sub 250 RON

 250 - 500 RON
 500 - 750 RON
 750 - 1000 RON
 peste 1000 RON

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid sub 250 ron 16 19.8 19.8 19.8
250-500 ron 30 37.0 37.0 56.8
500-750 ron 11 13.6 13.6 70.4
750-1000 ron 7 8.6 8.6 79.0
peste 1000 17 21.0 21.0 100.0
Total 81 100.0 100.0

19.75% sub 250 ron

20.99%
250-500 ron
500-750 ron
750-1000 ron
peste 1000

8.64%

13.58%
37.04%

41
 37% din subiecţii chestionaţi au un venit cuprins între 250 - 500 RON, 21% peste
1000 RON, 19.8% sub 250 RON, 13.6% între 500-750 RON, iar 8.6% au venitul
cuprins între 750-1000 RON.

4.2 Analize încrucişate

Scopul acestei cercetări este de a răspunde la câteva întrebări esenţiale de aceea vom
analiza datele si vom face corelaţi în aşa fel încât sa încercam sa răspundem la aceste
întrebări.

• Structura eşantionului.

student
student+angajat
angajat
somer

Eşantionul pe care s-a aplicat chestionarul este format din :

-37% subiecţi de gen feminin dintre care majoritatea (60%) intra în categoria
studenţilor şi elevilor restul fiind angajaţi(26,67%) sau studenţi care lucrează(13.33%).
-63% subiecţi de gen masculin,dintre care jumătate (50.96%) intra în categoria
studenţilor şi elevilor , 29.41% angajaţi şi 15.69% studenţi care lucrează.

42
 Astfel ca mare parte a populaţiei din cadrul eşantionului este formata din subiecţi cu
vârsta cuprinsa intre 18 ani şi 29 de ani,studenţi sau angajaţi din mediul urban(90%).

• Cum influenţează vârsta frecvenţa consumului?

Cat de des consumaţi bere? * Alegeţi intervalul de vârsta în care va încadraţi .

Alegeţi intervalul de vârsta în care va încadraţi Total

între 18 între 24 între 30
sub 18 ani si 23 ani si 29 ani si 35 ani peste 36
Cat de des 1-3 beri Count
consumaţi 1 26 6 3 5 41
bere?
% of
1.2% 32.1% 7.4% 3.7% 6.2% 50.6%
Total
4-6 beri Count 1 7 7 1 1 17
% of
1.2% 8.6% 8.6% 1.2% 1.2% 21.0%
Total
7-10 beri Count 0 1 0 1 0 2
% of
.0% 1.2% .0% 1.2% .0% 2.5%
Total
>10 beri Count 0 5 0 0 0 5
% of
.0% 6.2% .0% .0% .0% 6.2%
Total
alta Count
0 11 1 1 3 16
varianta
% of
.0% 13.6% 1.2% 1.2% 3.7% 19.8%
Total
Total Count 2 50 14 6 9 81
% of
2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%
Total

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi- 19.460
16 .246
Square (a)
Likelihood
18.083 16 .319
Ratio
Linear-by-
Linear .000 1 .998
Association
N of Valid
81
Cases

43
 Probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%.

Deoarece sig = 0.246 (este mai mare de 0.05) rezultă că între vârsta şi frecvenţa de
consum nu exista nici o legătura :deci vârsta nu influenţează frecvenţa de consum.

• Influenţa pe care o are reclama asupra diferitelor categorii de consumatori

( în funcţie de vârstă)

Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclama sau metoda de promovare a acesteia? *
Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi

Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi Total

intre 18 intre 24 intre
sub 18 si 23 si 29 30 si peste
ani ani ani 35 ani 36
Aţi cumpărat da Count 1 30 11 6 8 56
vreodată o bere % of
1.2% 37.0% 13.6% 7.4% 9.9% 69.1%
fiind influenţat de Total
reclama sau nu Count 1 20 3 0 1 25
metoda de % of
promovare a Total 1.2% 24.7% 3.7% .0% 1.2% 30.9%
acesteia?
Total Count 2 50 14 6 9 81
% of
2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%
Total

Symmetric Measures

Asymp.
Std. Approx.
Value Error(a) T(b) Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b -.269 .085 -2.983 .003
N of Valid Cases 81

După cum observăm din tabelul de mai sus sig = 0.03, ( sig este mai mic decât 0.05)
prin urmare reclama are o influenţă mare asupra deciziei de cumpărare a berii.
Astfel că dintre subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 18-24 de ani (61.7% şi totalul subiecţilor
interogaţi) 37% sunt influenţaţi de reclamă atunci când cumpără o bere, iar cei 24.7 %
rămaşi nu dau importanţă reclamei atunci când achiziţionează acest produs.
Subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 24-29 de ani (17.3% din totalul subiecţilor interogaţi)
majoritatea sunt influenţaţi de reclamă atunci când achiziţionează un prod

44
 • Depinde frecvenţa consumului de venit?

Cat de des consumaţi bere? * Venitul dumneavoastră lunar este?

Venitul dumneavoastră lunar este? Total

750-
sub 250- 500- 1000 peste
250 ron 500 ron 750 ron ron 1000
Cat de 1-3 beri Count 11 15 4 1 10 41
des % of
13.6% 18.5% 4.9% 1.2% 12.3% 50.6%
consumat Total
i bere? 4-6 beri Count 3 6 1 3 4 17
% of
3.7% 7.4% 1.2% 3.7% 4.9% 21.0%
Total
7-10 Count 0 1 0 0 1 2
beri % of
.0% 1.2% .0% .0% 1.2% 2.5%
Total
>10 Count 0 2 1 1 1 5
beri % of
.0% 2.5% 1.2% 1.2% 1.2% 6.2%
Total
alta Count 2 6 5 2 1 16
variant % of
2.5% 7.4% 6.2% 2.5% 1.2% 19.8%
a Total
Total Count 16 30 11 7 17 81
% of 100.0
19.8% 37.0% 13.6% 8.6% 21.0%
Total %
Symmetric Measures

Asymp.
Std. Approx.
Value Error(a) T(b) Approx. Sig.
Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b .086 .088 .977 .329
N of Valid Cases 81

Deoarece sig = 0.329 este mai mare decât 0.05 rezultă nu există legătura intre cele 2
variabile deci :frecvenţa consumului de bere nu este influenţată de venit.

• Preţul este justificat de calitate (aici reprezentată de gust)?

Preţ (Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )

Std. Std. 95% Confidence
N Mean Deviation Error Interval for Mean Minimum Maximum
Upper Lower
Bound Bound

45
 da 69 3.54 1.051 .127 3.28 3.79 1 5
nu 12 2.83 1.337 .386 1.98 3.68 1 5
Tot
81 3.43 1.117 .124 3.19 3.68 1 5
al

ANOVA

Pret(Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )

Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 5.050 1 5.050 4.208 .044
Within Groups 94.826 79 1.200
Total 99.877 80
Mean of Pret(Note pt. importanta criteriilor de la

3.6
1=neimportant si 5=cel mai important )

3.4

3.2

2.8

da nu
Gustul(Ce va determina sa consumati o anumita marca de bere?)

Din tabelele de mai sus rezulta ca sig = 0.044 (are o valoare mai mica decât 0.05) şi F=
4.208 ( este mai mare ca 0) ,deci exista legătura între cele 2 variabile :preţ şi gust .
Prin urmare preţul este influenţat de calitate (gust), deci preţul berii va creste concomitent
cu calitatea.

46
5.CONCLUZII

Am plecat de la ipotezele că :
1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.
2.Reclama are o influenţa mare in cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de cumpărare a
berii.
3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează in decizia de cumpărare a berii.
4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.
5.Varsta influenţează frecvenţa consumului.
* Analiza rezultatelor obţinute pe parcursul anchetei ne-a demonstrat ca deşi preţul
are o influentă mare în decizia de cumpărare calitatea rămâne pe primul loc ca factor de
influentă în decizia de cumpărare a berii.
Preţul se situează pe locul doi urmat de marcă şi reclamă.
De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preţul este intr-o relaţie directa cu
calitatea(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste şi preţul va creste o data cu ea.

* Ipoteza iniţială conform căreia frecventa de consum a berii nu depinde de venit, a

fost confirmata de analiza făcuta datelor obţinute din ancheta.

*Frecventa consumului de asemenea nu este influenţata de vârsta consumatorului,

ipoteza iniţiala referitoare la acest fapt rămanad nula.

Conform rezultatelor obţinute, am ajuns la următoarele concluzii finale:

- calitatea este caracteristica pe care trebuie sa se insiste cel mai mult atunci când se doreşte
lansarea sau reproiectarea unei mărci de bere.
- preţul trebuie sa fie în concordanta cu calitatea produsului ( preţul trebuie sa fie justificat
de calitate).
- reclama trebuie sa prezinte caracteristicile dorite de consumatori într-un perseverent şi
atrăgător.

47
6. ANEXE

CHESTIONAR

Bună ziua sunt reprezentant (ă) al firmei de consultanţă în marketing ”Y” .Dorim
să realizăm un studiu de piaţă referitor la consumatorii de bere şi preferinţele lor . Părerea
dumneavoastră ar fi de un real ajutor de aceea vă rugăm să completaţi acest chestionar.

1. Aţi consumat vreodată bere?

 Da
 Nu (se încheie chestionarul)

2. Ce mărci de bere cunoaşteţi?

………………………………………………………………………………………………

3. Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?

………………………………………………………………………………………………

4. Cât de des consumaţi?

 1-3 beri / săptămână

 4-6 beri / săptămână
 7-10 beri / săptămână
 > 10 beri / săptămână
 altă variantă…………….

5. Cum preferaţi sa beţi bere?

 La sticlă
 La doză
 La halbă
 La ţap

48
 6. Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?

 Gustul
 Publicitatea la produsul respectiv
 Reduceri de preţ
 Influenţa grupului de prieteni
 Oferirea în mod gratuit a unui produs
 Recomandarea unui cunoscător
 Altele (precizaţi care)...........................................................................................

7. În mod obişnuit consumaţi bere in oraş?

 Da
 Nu

8. De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi in oraş?

 Berărie
 Restaurant
 Terase
 Baruri
 Discoteci
 Chioşc
 Alte locuri(precizaţi care)……………………….

9. Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de

promovare a acesteia ?

 Da
 Nu

10. Care este prima reclamă de bere care vă vine in minte?

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

49
11. Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele
afirmaţii:

Total Total
AFIRMAŢII Acord Neutru Dezacord
Acord Dezacord
Berea se bea cu prietenii
Berea este băutura
persoanelor active
Berea este sănătoasa
Berea te face să te simţi
tânăr

12. Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de

cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai
important şi 1= neimportant?

1 2 3 4 5
Gustul
Preţul
Concentraţia de
alcool
Reclama
Ambalajul
Marca

13. În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici

(alegeţi maxim 2 caracteristici)?

 Să fie plăcută la gust

 Să fie o bere cu tradiţie
 Să aibă renume
 Să fie proaspătă
 Să fie limpede
 Să fie rece
 Altele (precizaţi care).............................................................................

50
14. În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500
de ml achiziţionată din magazin)?

 1,5 – 2,5 RON

 2,5 – 3,5 RON
 3,5 – 4,5 RON
 > 4,5 RON

15. Sexul dumneavoastră este:

 Feminin
 Masculin

16. Precizaţi mediul în care locuiţi:

 Rural
 Urban

17. Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

 Sub 18 ani
 între 18 şi 23 ani
 între 24 şi 29 ani
 între 30 şi 35 ani
 peste 36

18. Precizaţi ce studii aveţi?

 şcoală gimnazială
 şcoală profesională
 studii medii (liceu)
 studii superioare

19. Care este ocupaţia dumneavoastră ?

 student (elevi)
 student + angajat
 angajat
 şomer

51
 20. Venitul dumneavoastră lunar este :

 sub 250 RON

 250 - 500 RON
 500 - 750 RON
 750 - 1000 RON
 peste 1000 RON

Vă mulţumim pentru timpul acordat!!

52