Proiect Automobile 1
Proiect Automobile 1
Proiect Automobile 1
Facultatea Transporturi
Specializarea Autovehicule Rutiere
Automobile I
-proiectIndrumator: S.l. Dr. Ing. Popa Laurentiu
Student:Greere Ion Cristian
Grupa : 8304 A
Anul: III
2014
1
Cuprins
Tema de proiect.................................................................................................................................................................4
Capitolul 1.Analiza modelelor similare............................................................................................................................5
1.1 Alegerea modelelor similare..........................................................................................................................................5
1.2 Analiza particularitatilor constructive ale modelelor similare.........................................................................................8
1.3 Analiza principalilor parametri dimensionali exteriori ai modelelor similare...................................................................9
1.4 Analiza principalilor parametri masici ai modelelor similare........................................................................................12
1.5 Analiza principalilor parametri energetici ai modelelor similare...................................................................................13
1.6 Stabilirea modelului de autocamion ce se va proiecta.................................................................................................15
Capitolul 2.Studiul organizarii generale si a formei constructive pentru autovehicul..............................................16
2.1 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali si masici ai autocamionului precum si a subansamblurilor
acestuia.......................................................................................................................................................................16
2.1.1 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali exteriori...............................................................16
2.1.2 Predeterminarea principalilor parametri masici......................................................................................20
2.1.3 Predeterminarea principalilor parametrii dimensionali i masici ai principalelor subansambluri ce
compun autovehiculul..............................................................................................................................21
2.2 Predeterminarea formei si spatiului util........................................................................................................................24
2.3 Intocmirea schitei de organizare generala...................................................................................................................27
2.4 Determinarea pozitiei centrului de masa al autocamionului........................................................................................28
2.5 Alegerea pneurilor si stabilirea caracteristicilor acestora.............................................................................................32
Capitolul 3.Studiul rezistentelor la inaintarea autocamionului de proiectat si al puterilor corespunzatoare,
in diferite conditii de deplasare...................................................................................................................34
3.1 Determinarea parametrilor necesari calculului rezistentelor la inaintare.....................................................................34
3.2 Determinarea rezistentelor la inaintare si a puterilorcorespunzatoare, in functie de viteza autovehiculului................37
Capitolul 4.Predeterminarea caracteristicii la sarcina totala a motorului.Alegerea motorului pentru
automobilul impus prin tema......................................................................................................................41
4.1 Predeterminarea caracteristicii la sarcina totala a motorului din conditia de atingere a vitezei maxime la
deplasrea autocamionului in palier..............................................................................................................................41
4.2 Alegerea motorului i prezentarea caracteristicii sale la sarcin total.......................................................................45
Capitolul 5.Determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale si al primei trepte a
schimbatorului de viteze............................................................................................................................46
5.1 Predeterminarea si definitivarea raportului de transmitere al transmisiei principale...................................................46
5.2 Predeterminarea raportului de transmitere al primei trepte a schimbatorului de viteze (i s1).......................................49
5.2.1 Determinarea raportului de transmitere al primei trepte a schimbatorului de viteze din conditia
de panta maxima impusa in tema.........................................................................................................49
5.2.2 Deteminarea raportului de transmitere al primei trepte a schimbatorului de viteze din conditia
de viteza minima stabilita......................................................................................................................50
2
5.2.3 Determinarea lui is1 dupa criteriul lucrului mecanic de frecare la cuplarea ambreajului,la pornirea
de pe loc................................................................................................................................................51
Tema de proiect
Sa se efectueze proiectarea generala, functionala privind dinamica tractiunii si ambreiajului pentru un automobile
avand urmatoarele caracteristci:
-tipul automobilului: autocamion
-caroseria: autocamion rigid
-numar de persoane(locuri): 2
-masa unitara: 9500 kg
-viteza maxima in palier: 120 km/h
-panta maxima: 34%
-alte particularitati: echipat cu MAC,tip tractiune: 4x2
Proiectul va cuprinde doua parti:
A: Memoriu tehnic justificativ
B: Materialul grafic
Pentru a proeicta un nou autovehicul,este necesara studierea pietei deja existente si compararea unui numar de
modele similare(7 in cazul de fata) de la diversi producatori de autocamioane pentru a stabili principalele caracteristici
ale autocamionului ce va fi proiectat.
Modelele similare alese pentru analiza sunt:Mercedes-Benz Atego 1318,Renault D 13,Iveco Eurocargo 140E,MAN
TGL,DAF LF 55,Volkswagen Constellation 15-180 si Volvo FL.
1.Mercedes-Benz Atego 1318:primul autocamion
studiat dintre cele propuse pentru analiza este modelul
Atego 1318(figura 1.1) produs de Mercedes-Benz.
Numarul de locuri in cabina este de 2,similar cu cel cerut
in tema de proiect.Viteza maxima atinsa de acest
autocamion este de 120 km/h.Tipul de caroserie specific
pentru acest tip de vehicule este autocamion rigid.De
asemenea masa utila de 9.009 kg(valoare apropiata de
cea ceruta-9500 kg), motorul de tip diesel(OM 904 LA),dar
si tractiunea 4x2 sunt apropiate de cerintele din tema de
proiect.
Figura 1.1-Mercedes-Benz
Atego 1318
Figura 1.2-Reanult D 13
Figura 1.3-Iveco Eurocargo
140 E
Figura 1.2-Renault D
13
3.Iveco Eurocargo 140 E:al treilea model de autocamion propus pentru studiu este Eurocargo 140 E(figura
1.3),produs de Iveco.Pentru acest model sunt disponibile 2 locuri in cabina.Motorul este de tip diesel (F4AE3481A*S),
tractiunea este de tip 4x2,caroseria este de tip autocamion rigid,masa utila este de 10.000 kg,iar viteza maxima ce o
poate atinge aceste autocamion este de 130 km/h.De asemnea,aceste caracteristici corespund cerintelor din tema de
proiect.
Figura 1.5-DAF LF 55
Figura 4-MAN
TGL
5.DAF LF
55:al cincilea autocamion studiat este
210 E6
Figura 1.7-Volvo FL
Motor
Tip
tractiune
Tip
caroserie
Nr.
Persoane
Masa utila
[kg]
Viteza
maxima
[km/h]
Mercedes-Benz
Atego 1318
Diesel
(OM 904 LA)
4X2
Autocamion
rigid
9009
120
C2
Renault D 13
Diesel
(DTI 5)
4X2
Autocamion
rigid
9258
160
C3
Iveco Eurocargo
140E
Diesel
(F4AE3481A*S)
4X2
Autocamion
rigid
9728
130
C4
MAN TGL
Diesel
(D0834 LFL65)
4X2
Autocamion
rigid
8220
125
C5
DAF FA LF55
Diesel
(FR 136)
4X2
Autocamion
rigid
9734
120
C6
Volkswagen
Constellation 15-180
Diesel
(MWM 4.12 TCE)
4X2
Autocamion
rigid
10625
125
C7
Volvo FL
Diesel
(D8K)
4X2
Autocamion
rigid
9416
125
Nr.
crt.
Cod
Producator si
model
C1
180
160
140
120
100
Viteza maxima[km/h] 80
60
40
20
0
12000
10000
8000
Masa utila[kg]
6000
4000
2000
0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
Se observa din tabelul 1 ca tipul de tractiune(4x2),tipul de caroserie(autocamion rigid) si numarul locurilor disponibile in
cabina(2) sunt aceleasi pentru toate cele 7 modele analizate.Masa utila variaza intre valoarea de 8220 kg si 10625
kg(figura 1.8),media acestui parametru fiind de 9427 kg,iar viteza maxima intre 120 km/h si 160 km/h(figura
1.9).Valoarea medie a vitezei maxime este de 130km/h.
7
Nr.
Crt.
Model
MercedesBenz Atego
1318
Renault D 13
Tip Transmisie
Mecanica,
sincronizata cu
6+1 trepte.
Optional cutie
automata
(ALLISON
3000P)
Mecanica,
sincronizata cu
6+1 trepte(ZF
6S1000).
Optional cutie
automata
(ALLISON
3200P)
Iveco
Eurocargo
140 E
Mecanica
sincronizata, 6+1
trepte(G56-6),
optional cutie de
viteze automata
MAN TGL
Mecanica
sincronizata, 6+1
trepte(6S800
OD), optional
cutie de viteze
automata
(6AS800 OD)
Tip Instalatie
de Racire
Mecanism de
franare
Suspensie
Sistem electric
Rezervor
Pneuri
Jante
Racire cu
lichid
Pneumatic cu 2
circuite. Frne
disc pe toate
roile. ABS +
EBL. Frn de
motor.
Mecanica:arcuri
cu foi parabolice.
Amortizoare
telescopice.
Bara
stabilizatoare.
Alternator: 70 A
Baterii: 2x 110
Ah
180 l
11.00 R
22.5
6.75 x
22.5
Racire cu
lichid
Pneumatic cu 2
circuite. Frne
disc pe toate
roile. ABS +
EBS + ESC.
Frn de motor.
Mecanica:arcuri
cu foi parabolice.
Amortizoare
telescopice.
Bara
stabilizatoare.
Alternator: 130 A
Baterii: 2x 170
Ah
215 l
245/70 R
17.5
6,75 x
17,5
Alternator: 70 A
Baterii: 2x 110
Ah
115 l
285/70 R
19.5
6.75 x
19.5
Alternator: 80 A
Baterii: 2x 88 Ah
150 l
235/75 R
17.5
6.75 x
17.5
Racire cu
lichid,
Ventilator cu
vasco-cuplu
Pneumatic cu 2
circuite. Frne
disc pe toate
roile. ABS +
EBL. Frn de
motor.
Racire cu
lichid
Pneumatic cu 2
circuite. Frne
disc pe toate
roile. ABS +
EBS. Frn de
motor.
Mecanica /
Pneumatica:
Arcuri cu foi
parabolice/2
perne de
aer.Amortizoare
telescopice.Bara
stabilizatoare.
Mecanica:arcuri
cu foi parabolice.
Amortizoare
telescopice.
Bara
stabilizatoare.
DAF FA
LF55
Mecanica
sincronizata, 6+1
trepte
Volkswagen
Constellation
15-180
Mecanica
sincronizata, 5+1
trepte(Eaton - FS
4205 A)
Volvo FL
Mecanica
sincronizata, 6+1
trepte(ZTO1006).
Optional cutie
automata
(ATO1056)
Racire cu
lichid
Racire cu
lichid
Racire cu
lichid
Mecanica:arcuri
cu foi parabolice
Amortizoare
telescopice
Bara
stabilizatoare
Pneumatic cu 2
circuite.Frana pe
disc(discuri
ventilate). ABS +
EBS. Frn de
motor.
Mecanica:arcuri
semieliptice.
Amortizoare
telescopice.
Bara
stabilizatoare.
Pneumatic cu 2
circuite.Frana pe
tambur.Frana de
motor.
Mecanica:arcuri
cu foi parabolice.
Amortizoare
telescopice.
Bara
stabilizatoare.
Pneumatic cu 2
circuite.Frana
disc(discuri
ventilate)
ABS+EBS.Frana
de motor.
Alternator: 100 A
Baterii: 2x 125
Ah
150 l
285/70 R
19.5
7.5 x
19.5
Alternator: 80 A
Baterii: 2x 100
Ah
275 l
275/80 R
22.5
7.5 x
22.5
Alternator: 80 A
Baterii: 2x 120
Ah
215 l
265/70 R
19.5
6.75 x
19.5
150
100
50
0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
Dimensiuni de gabarit
Dimensiuni de organizare
Lungime
totala
(La)
[mm]
Latime
totala
(la)
[mm]
Inaltime
totala
(Ha)
[mm]
Ampatament
(A)
[mm]
Ecartament
(E)
[mm]
Mercedes-Benz
Atego 1318
7485
2323
2557
4220
Renault D 13
8434
2366
2886
Iveco Eurocargo
140E
7602
2200
MAN TGL
7180
DAF FA LF55
Nr.
crt.
Producator si
model
Consola [mm]
Garda la sol
(hs)
[mm]
Unghi de
atac []
Unghi de
degajare
[]
fata
(C1)
spate
(C2)
Fata:1949
Spate:1762
1380
1885
233
15
12
4400
Fata:2050
Spate:1734
1394
2465
243
18
14
2574
4185
Fata:1835
Spate:1680
1272
2145
202
18
15
2300
2545
4850
Fata:2029
Spate:1794
1293
2675
212
16
11
7800
2350
2710
4200
Fata:2035
Spate:1750
1330
2270
219
20
17
Volkswagen
Constellation 15180
8029
2510
2944
4340
Fata:2105
Spate:1835
1511
2134
215
17
12
Volvo FL
7506
2100
2804
4100
Fata:1845
Spate:1600
1321
2085
225
15
13
10
9000
8000
7000
6000
5000
Lungime,Latime,Inaltime[mm] 4000
3000
2000
1000
0
C1
Lungime
Latime
C2
C3
C4
C5
C6
C7
Inaltime
3000
2000
1000
0
C1
Ampatament
Ecartament fata
C2
Ecartament spate
C3
C4
Consola fata
C5
C6
C7
Consola spate
dimensiunilor pentru ecartamentul spate fiind de 1737 mm.Valorile intermediare atat pentru ecartamentul fata,cat si
pentru ecartamentul spate,se distribuie uniform pe intreg intervalul.
Valoarea maxima pentru consola fata este de 1511 mm(Volkwagen Constellation 15-180),iar valoarea minima este
de 1272 mm(Iveco Eurocargo 140E).Media dimensiunilor pentru consola fata este de 1357 mm.Valorile pentru consola
spate variaza de la valoarea maxima de 2675 mm(MAN TGL) la valoarea minima de 1885 mm(Mercedes-Benz Atego
1318).Media dimensiunilor pentru consola spate este de 2237 mm.Valorile intermediare atat pentru consola fata,cat si
pentru consola spate,se distribuie uniform pe intreg intervalul.
Figura 1.13-Variatia dimensiunilor de organizare pentru modelele similare alese
6000
5000
4000
Garda la sol[mm]
3000
2000
1000
0
C1
C2
C3
C4
C5
C6
C7
In ceea ce priveste dimensiunile ce indica capacitatea de trecere,prima dimensiune analizata este garda la sol,a
carei marime variaza de la valoarea minima de 202 mm(Iveco Eurocargo 140 E) pana la valoarea maxima de 243 mm
(Renault D13), iar media valorilor este de 222 mm. Valorile intermediare se distribuie uniform pe intreg intervalul.
Referitor la unghiul de atac,acesta variaza intre valoarea maxima a unghiului de 20(DAF FA LF55) si cea minima
de 15 (Mercedes-Benz Atego 1318),media fiind de 17.Ultimul parametru dintre cele de reflecta capacitatea de trecere
a autocamionului este unghiul de degajare,acesta variind intre valoarea maxima a unghiului de 17 (DAF FA LF55) si
cea minima de 15(MAN TGL), valoarea medie fiind de 13,5.
Figura 1.14-Variatia
dimensiunilor pentru garda la sol
Masa Totala
Admisa
(ma)
[kg]
Masa utila
nominala
(mun)
[kg]
Masa
proprie pe
puntea fata
(m01)
[kg]
Masa proprie
pe puntea
spate
(m02)
[kg]
Masa totala
admisa pe
puntea fata
(ma1)
[kg]
Masa totala
admisa pe
puntea spate
(ma2)
[kg]
Coeficientul
sarcinii utile
(u)
[-]
Nr.
Crt.
Producator si
model
Masa
proprie
(mo)
[Kg]
Mercedes-Benz
Atego 1318
4491
13500
9009
2775
1716
5100
8400
0,499
Renault D 13
3742
13 000
9258
2585
1157
5300
7700
0,404
12
Iveco Eurocargo
140E
4272
14000
9728
2845
1427
4800
9200
0,439
MAN TGL
3870
12000
8130
2610
1260
4400
7600
0,476
DAF FA LF55
4266
14000
9734
2858
1408
5600
9400
0,438
Volkswagen
Constellation 15180
4775
15400
10625
3043
1712
5000
10400
0,449
Volvo FL
4584
14000
9416
2965
1619
5500
8500
0,487
13
[-]
(1.1
18000
16000
14000
12000
10000
m0,ma,mun,m01,m02,ma1,ma2[kg]
8000
6000
4000
2000
0
C1
C2
C3
C4
C5
C6
Masa proprie
C7
Nr.
Crt.
Producator si model
Pmax
[kW]
130
nP max
[rpm]
2200
14
(1.2
[kw/t]
Mmax
[Nm]
675
nM max
[rpm]
1200-1600
Psp
[kW/t]
9,63
Renault D 13
155
2250
800
1100-1750
11,84
134
2700
610
1300-2100
9,57
MAN TGL
132
2400
700
1400
11
DAF FA LF55
136
2000
700
1200-1800
9,71
132
2200
600
1550-2200
8,57
Volvo FL
154
2200
900
1200-1600
11
160
155
150
145
140
Puterea maxima[kW] 135
130
125
120
115
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
15
3000
1000
900
800
700
2500
2000
np max,nM max[rpm]
1500
Momentul maxim[Nm]
1000
500
0
400
300
200
100
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
np max
600
500
nm max
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
Fi
gura 1.17-Variatia momentului maxim pentru modelele
similare alese
16
in care:
x max
x min
x maxx min
2+3.322 lg(n)
(2.1)
x max x min
x
(2.2)
Pentru predeterminarea principalilor parametri dimensioanali exteriori ai autocamionului se vor folosi valorile
parametrilor dimensioanli exteriori ale celor 7 modele similare de autocamioane alese, tabelul 1.3.
In tabelul 2.1 sunt centralizate valorile x si k , calculate pe baza datelor din tabelul 1.3 pentru fiecare
parametru dimensional,utilizand relatia (2.1) respectiv (2.2).
Nr. crt.
Parametru
xmin
[mm]
xmax
[mm]
lg(n)
x
[mm]
4100
4850
0,845
156
la
2100
2510
0,845
85
E1
1835
2105
0,845
56
E2
1600
1835
0,845
49
Ha
2545
2944
0,845
83
C1
1272
1511
0,845
50
C2
1885
2675
0,845
164
hs
202
243
0,845
Tabel 2.1-Dimensiunea intervalelor de observare si numarul de intervale pentru analiza parametrilor dimensionali
0
47
24
-4
85
8
56
-4
12
44
41
00
-4
25
5
4
3
2
1
0
Ampatament [mm]
18
4
3
2
Numarul modelelor similare
0
51
35
-2
40
70
24
21
22
00
-2
-2
18
Distribuirea valorilor latimii toatale a modelelor similare de autocamioane,dupa cum se observa in Fig. 2.2, se face
cu preponderenta in intervalul 2270-2355 mm, un numar de 3 modele similare regasindu-se in acest interval, astfel incat
se va alege o valoare a latimii totale pentru modelul de autocamion ce se va proiecta de 2350 de mm,valoare ce se
incadreaza in intervalul de mai sus.
4
3
2
Numarul modelelor similare
5
-2
10
9
05
20
59
-2
20
03
-2
00
7
94
47
19
91
18
18
35
-1
-1
89
19
4
3
2
Numarul modelelor similare
5
83
17
96
-1
74
-1
98
16
16
00
-1
64
In fig. 2.4 se observa ca in fiecare interval al ecartamentului spate este cate un model similar de autocamion cu
exceptia primului interval 1747-1796 mm, astfel se va alege valoarea ecartamentului spate al modelului de autocamion
ce se va proiecta este de 1750 de mm, tinand cont si de valoarea ecatamentului spate ale modelelor preferentiale alese
la cap. 1.6.
4
94
77
-2
87
-2
28
94
27
11
27
4
79
-2
71
-2
28
26
25
45
-2
62
Inaltimea totala a autocamionului ce se va proiecta va avea valoarea de 2600 de mm, tinand cont de distribuirtea
valorilor inaltimii totale ale modelelor similare de autocamioane, majoritatea modelelor regasindu-se in intervalul 25452628 mm (3 modele similare),fig. 2.5.
20
4
3
2
Numarul modelelor similare
1
51
72
-1
42
-1
72
14
12
13
72
-1
32
25
41
-2
-2
67
1
54
7
23
77
-2
37
3
21
22
13
-2
49
20
18
85
-2
04
In fig. 2.7 se observa ca in fiecare interval al consolei spate este cate un model similar de
autocamion,majoritatea modelelor regasindu-se in intervalul 2049-2213 mm(3 modele similare),astfel se va alege
valoarea consolei spate a modelului de autocamion ce se va proiecta este de 2150 de mm.
21
4
3
2
Numarul modelelor similare
3
24
8-
23
22
9-
23
9
22
0-
22
22
121
20
2-
21
Se observa din fig.2.8 ca intervalul garzii la sol in care se incadreaza cele mai multe modele similare este
intervalul 211-220 de mm ,un numar de 3 modele incadrandu-se in acest interval,astfel se va adopta o garda la sol de
220 de mm.
Tinanad cont de valoarile adoptate ale ampatamentului(4200 mm),consolei fata(1300 mm) si consolei spate(2150
mm),rezulta ca lungimea totala este La=7650 mm,lungimea totala fiind suma celor 3 parametri enumerati mai inainte.
Pentru predeterminarea principalilor parametri masici ai autocamionului ce se va proiecta se vor folosi valorile
parametrilor masici ale celor 7 modele similare alese,tabelul 1.4.
In Tabelul 2.2 sunt centralizate valorile x si k ,calculate pe baza datelor din tabelul 1.4 pentru fiecare
parametru masic,utilizand relatiile (2.1),respectiv (2.2).
Nr. crt.
Parametru
xmin
[mm]
xmax
[mm]
lg(n)
x
[mm]
m0
3742
4775
0,845
215
0.404
0.499
7
0,845
20
5
Tabel 2.2-Dimensiunea intervalelor de observare si numarul de intervale pentru analiza parametrilor masici
2
22
3
2
1
Numarul modelelor similare
9
49
0,
0,
448
0,
44
0,
0,
40
4-
4-
0,
42
46
Se observa din figura 2.9 ca valorile coeficientului sarcinii utile se situeaza predominant in intervalele 424-444 si
484-499,2 modele similare regasindu-se in aceste intervale. Astfel,luand in calcul si valorile modelelor
preferentiale,rezulta o valoare predeterminata a coeficientului sarcinii utile de 0,44.
3
2
-4
77
2
02
46
87
-4
60
7
38
43
41
72
-4
17
-4
57
39
37
42
-3
95
Stiind ca masa totala maxim admisa reprezinta suma dintre masa proprie si masa utila,va rezulta valoarea
prederminata a masei totale maxime ca fiind 13680kg.
23
5
4
3
2
1
0
40
14
82
8-
15
12
14
441
13
12
00
0-
12
70
Componente
Pondere masica
recomandata
[%]
1
2
Motor
Ambreiaj
Schimbator de viteze
Diferential
Arbore cardanic
Punte fata echipata cu roti
Punte spate echipata cu roti
Suspensie fata(cu amortizoare)
Suspensie spate(cu amortizoare)
Roata de rezerva
Rezervor combustibil
Cutie platforma
Sasiu
Cabina
13,3
1,2
4,5
1,4
1,5
12
20,6
2,6
4,6
2
3,5
13,8
10,3
7,7
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
24
Pondere masica
aleasa
[%]
Masa calculata
[kg]
Masa aleasa
[kg]
13,3
1,2
4,5
1,5
1,5
12
21,5
2,5
4,5
2
3,5
14
10,5
7,5
555,94
50,16
188,1
62,7
62,7
501,6
898,7
104,5
188,1
83,6
146,3
585,2
438,9
313,5
556
50
188
63
63
502
899
104
188
83
146
585
439
314
100
4180
4180
Nr.
Crt
.
Component
e
Motor
Lxlxh
1024 x 735 x 555
Ambreiaj
Lxlxh
555x351x68
Copul
geometric in
Lxlxh
711 x 472 x 351
Cutie de
viteze
25
Nr.
Crt.
10
11
12
13
Diferential
d = 333
Principalele
dimensiuni ale formei
geometrice
Component
e
Arbore
cardan
ic
dxl
112x2240
Punte
fata
echipata
cu roti
De x B u
805x239
Punte
spate
echipata
cu roti
De x B u
805x239
Suspens
ie
fata
dxh
157x545
Suspens
ie
spate
dxh
198x545
Roata
de
rezerv
a
De x B u
805x239
Rezervor
de
combusti
bil
Lxlxh
1010 x 312 x 444
Cutie
platfor
ma
Lxlxh
6250 x 2300 x 1750
Lxlxh
7200 x 2100 x 340
Sasi
u
26
14
Lxlxh
1600x 2300 x2600
Cabina
Toate datele din tabelul 2.4 au fost determinate fie prin masuratori directe la stand, fie luate de pe diverse site-uri
de vanzari piese auto.
Se constata ca diametrul suspensiei spate este mai mare decat pe fata, desi sunt de acelasi tip (suspensii
mecanice), intrucat sarcina revenita puntii spate cand autocamionul este incarcat la capacitate maxima este mult mai
mare decat sarcina revenita puntii spate.
Cu ajutorul dimensiunilor cutiei platforma se poate determina volumul de care se dispune pentru transportul de
marfa.
90
444
456
autocamion
[]
0
[ ]
0
[ ]
20-30
95-120
95-130
27
[ ]
90-110
o
o
o
o
Se aleg: =20 , =102 , =124 si =92 .
Manechinul dimensionat cu valorile impuse si alese este prezentat in fig. 2.12.
In scopul evidentierii posturii conducatorului autocamionului cat si a spatiului din cabina s-au costruit urmatoarele
figuri:
28
[3]
(2.3)
9500
3
850 =11.17
O modalitate de a stabili lungimea cutiei este de a folosi incarcarea specifica pe podeaua cutiei q [kg/m 2], valorile
acesteia fiind date in tabelul urmator:
Sarcina utila
nominala
[t]
Incarcarea
specifica
[kg/m2]
2,0...4,0
4,0...7,0
7,0...12,0
>12,0
250...450
350...650
450...650
600...1000
c= l c q 10
[]
(2.4)
29
Considerand latimea cutiei, lc, egala cu latimea totala a autocamionului si alegand incarcarea specifica, q, de 646,8
kg/m , va rezulta lungimea cutiei:
3
9500
6
c= 646,8 2350 10 = 6250
Tinand cont ca punctul partea de sus a cutiei reprezinta punctul de cotare al inaltimii totale a autocamionului si de
diametrul exterior al rotii se va alege o inaltime a cutiei,H c, de 1750mm.
Se calculeaza volumul cutiei cu formula:
= [3]
(2.5)
rezultand,
4 diferential; 5 arbore cardanic; 6 punte fata asamblata cu roti; 7 punte spate asamblata cu roti; 8 suspensie
fata; 9 suspensie spate; 10 sasiu; 11 rezervor; 12 roata de rezerva; 13 cutie platforma; 14 cabina.
Fig 2.15-Schita de organizare generala a autocamionului (vedere de sus): 1 motor; 2 ambreiaj; 3 cutie de viteze; 4
diferential; 5 arbore cardanic; 6 punte fata asamblata cu roti; 7 punte spate asamblata cu roti; 8 suspensie
fata; 9 suspensie spate; 10 sasiu; 11 rezervor; 12 roata de rezerva; 13 cutie platforma; 14 cabina.
x j m j
x G= j=1N
[mm]
mj
j=1
(2.6)
NS
zj mj
y G= j=1N
[mm ]
mj
j=1
(2.7)
in care: -mj este masa subansamblului j, in kg;
-xj , zj sunt coordonatele centrului de greutate al subansamblului j, fata de sistemul de axe, xoz,
ales, in mm.
In scopul determinarii pozitiei centrului de masa al autocamionului se va intocmi urmatorul tabel centralizator:
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Componente
Motor
Ambreiaj
Schimbator de viteze
Diferential
Arbore cardanic
Punte fata echipata cu roti
Punte spate echipata cu roti
Suspensie fata(cu amortizoare)
Suspensie spate(cu amortizoare)
Roata de rezerva
Rezervor combustibil
Cutie platforma
Sasiu
Cabina
Conducator auto
xGo,zGo
Pasageri
mj
[kg]
xj
[mm]
zg
[mm]
mj xj
mj zj
[kgmm]
[kgmm]
556
50
188
63
63
502
899
104
188
83
146
585
439
314
75
3699
-70
420
820
4220
2670
0
4220
0
4220
5490
1340
3360
2720
-470
-260
28750
xGo=2389,91
-260
770
760
740
430
610
430
430
670
670
750
600
1800
730
1540
1460
11620
zGo=853,49
1460
-38920
21000
154160
265860
168210
0
3793780
0
793360
455670
195640
1965600
1194080
-147580
-19500
8840280
428120
38000
139120
27090
38430
215860
386570
69680
125960
62250
87600
1053000
320470
483560
109500
3157090
-19500
109500
75
32
17
Masa utila
9500
3360
1800
31920000
17100000
13274
31850
14880
40740780
20366590
xGa,zGa
xGa=3069,21 zGa=1534,32
Tabel 2.8-Evidentierea maselor si pozitiei in sistemul de axe xoz ale subansamblelor autocamionului
Aplicand formulele (2.6) si (2.7) pentru datele din tabel rezulta pozitia centrului de greutate al autocamionului in
doua situatii:
a. cand autocamionul este fara incarcatura si fara pasageri, dar cu conducatorul auto:
xGo=2390 mm
zGo=853 mm
b. cand autocamionul este incarcat complet cu sarcina utila si pasageri:
xGa=3069 mm
zGa=1534 mm
In continuare se determina incarcaturile statice la cele doua punti, corespunzatoare celor doua situatii de incarcare,a
si b, utilizand formulele:
G1,0=
b0
G
L 0
G2,0=
a0
G
L 0 [daN]
(2.8)
b
G 1= G a
L
a
G 2= G 0
L
[daN]
(2.9)
[mm]
b=La
[mm]
(2.10)
(2.10)
bo=4200-2390=1810 mm
b=4200-3069=1131 mm
Daca se considera greutatea proprie, Go=4100 daN, si greutatea totala, Ga=13450 daN rezulta:
G1,0 = 1766.90
G2,0 = 2332.09
G1 = 3621.89
G2 = 9914.57
daN
daN
daN
daN
Cu ajutorul cordonatelor pozitie centrului de greutate determinat anterior se calculeaza urmatoarele rapoarte: a/L ,
ao/L, hG/L si hGo/L , unde hG si hGo reprezinta inaltimea centrului de greutate si este egal cu z G, respectiv, zGo.
Valorile medii pentru parametrii centrului de masa ai autocamionului sunt sintetizate in tabelul urmator:
33
Parametru
Valoare recomadata
Valoare calculata
ao/L
0.46...0.55
0.55
a/L
0.60...0.75
0.73
hGo/L
0.21...0.27
0.21
hG/L
0.30...0.40
0.36
Tabel 2.9-Valori recomandate pentru parametrii centrului de greutate ai autocamionului
Se constata ca centrul de masa este pozitionat corect, valorile calculate incadrandu-se in intervalele recomandate
pentru parametrii acestuia.
Pentru aprecierea solicitarii drumului din punctul de vedere al incarcarilor la punti, se utilizeaza urmatoarea marime:
Np
G 4j
F sol=
j=1
10 G A
[103 daN ]
(2.11)
3
F sol=72.9810 daN
Se impune conditia ca pentru autocamioanele cu doua punti, F sol < 80 t. Se observa ca aceasta conditie este
indeplinita.
Pentru evidentierea pozitiei centrelor de masa ale subansamblelor, cat si a intregului autocamion s-a intocmit
urmatoarea schita:
Fig. 2.16-Pozitionarea centrelor de greutate ale subansamblelor automobilelor: 1 motor; 2 ambreiaj; 3 cutie de
viteze; 4 diferential; 5 arbore cardanic; 6 punte fata echipata cu roti; 7 punte spate echipata cu roti; 8
suspensie fata; 9 suspensie spate; 10 roata de rezerva; 11 rezervor de combustibil; 12 cutie platforma; 13
sasiu; 14 cabina; 15 conducator auto; 16 pasageri; 17 masa utila.
34
Unghiul de atac
[o]
Unghiul de degajare
[o]
240...300
40...60
Tabel 2.10-Parametrii geometrici ai capacitatii de trecere
25...45
Conditiile cele mai dificile la inaintare, pentru automobile sunt, in general, la urcarea pantei maxime impusa prin
tema de proiectare.
Expresia unghiului limita de patinare sau de alunecare (cand rotile ajung la limita de aderenta) este:
tg pa =
a
L
h
1 G x
L
(2.12)
La deplasarea pe drumul cu panta maxima impusa prin tema nu trebuie sa se produca rasturnarea automobilului.
Unghiul limita de rasturnare este dat de relatia:
pr=arc tg
b
hG
(2.13)
35
tg pa = 0.72
3069
4200
= 0.713
1534
1
0.72
4200
1131
1534
= 36.4
z pj =
Gj
, j=1 N p
N pnj
(2.15)
Astfel,incarcarea statica pentru pneurile puntii fata este de:
z p 1=
G1
N pn 1
3621.89
=1811 kg/ pneu
=
2
36
z p 2=
G2
N pn 2
9914.57
=2478 kg / pneu
4
Capacitatea portanta necesara a pneului, definita ca fiind incarcarea radiala maxima suportata de acesta, va fi:
Q pnec =
max ( z pj )
kg
(2.16)
Q pnec =
Se aleg de la firma Goodyear pneurile pentru autocamion G661 HSA ,anvelope in constructie radiala cu simbolizarea
295/75 R 22.5 G cu urmatoarele caracteristici:
37
V max =
120 Km/h.
Daca se considera vitezele pana la cele maxime ale autovehiculelor in functie de caracteristicile pneurilor,se poate
folosi exprimarea parabolica de forma:
f0
f 01
f 02
2
V
(3.1)
in care valorile coeficientilor
f0
f 02
f0
Tip pneu
Radial
f 01
f 01
2
1.611 10
Sectiune joasa
-1.0002
f0
f 02
105
f 01
2.9152
107
f 02
Cu ajutorul formulei (3.1) si a valorilor din tabelul 3.1 se va intocmi urmatorul tabel ce va contine diferite valori ale
coeficientului de rezistenta la rulare la pneului la diferite viteze ale autcamionului.
V
[km/h]
f
[-]
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
0,0162
4
0,01643
0,0166
7
0,01698
0,01734
0,01776
0,0182
0,01878
0,01937
0,02003
0,02074
0,02151
38
0.02
0.02
0.02
0.02
0.01
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
V [km/h]
[m2]
(3.2)
unde:
Bu
hb
la
N pn
Cf
Cf
= 1 pentru autocamioane).
Rezulta:
A=1 ( 2600220 ) 2350+ 4 220 295=5.852[m2]
Astfel, cu ajutorul programului Autocad s-a efectuat vederea din fata a autocamionului (fig. 3.2). Astfel utilizand
functia care calculeaza aria s-a obtinut valoarea: A=5.95 m2.
39
3.2-
Schita
A[m2]
Cx
Automobil sport
1,0...1,3
0,20...0,25
1,6...2,8
0,30...0,50
1,5...2,0
0,65...0,80
Autobuz
3,5...7,0
0,70...0,80
3,0...5,3
0,90...1,00
Autofurgon
3,5...8,0
0,60...0,75
Autocamionul proiectat este de tip autofurgon, a carui arie calculata anterior este in jurul valorii de 5.9 m 2. Se alege
C x =0.69
astfel coeficientul aerodinamic:
=f()
Ga cosa p
(3.3)
Rezistenta la panta este data de relatia:
R p=G a sin p
(3.4)
Rezistenta aerului se determina cu ajutorul formulei:
41
[daN]
[daN]
kAV x 2
Ra=
13
[daN]
(3.5)
in care:
0.06125=0.04226V x
Vv
V x =V V v
Vv
V v =0
=0)
P=
RV
360
[kW]
(3.6)
Se realizeaza un tabel care va contine toate aceste date in care se foloseste prima oara
p=0
V
[km/h]
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
Rrul
[daN]
216,67
218,41
220,94
224,25
228,34
233,22
238,88
245,32
252,55
260,56
269,36
278,94
289,31
Ra
[daN]
1,934
7,736
17,40
30,94
48,35
69,63
94,77
123,78
156,67
193,42
234,03
278,52
R
[daN]
216,67
220,35
228,68
241,65
259,29
281,57
308,51
340,10
376,34
417,23
462,78
512,98
567,83
Prul
[KW]
6,06
12,27
18,68
25,37
32,39
39,81
47,70
56,12
65,14
74,82
85,23
96,43
Pa
[KW]
0,05
0,42
1,45
3,43
6,71
11,60
18,42
27,50
39,16
53,72
71,51
92,84
P
[KW]
6,12
12,70
20,13
28,81
39,10
51,41
66,13
83,63
104,30
128,55
156,74
189,27
42
600
500
400
R [daN]
300
Rrul
200
Ra
100
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
V [km/h]
In continuare se vor reprezenta grafic variatiile rezistentelor cu viteza, respectiv variatiile puterilor cu viteza:
Fig.3.3-Variatia rezistentelor la inaintare,la deplasarea in palier cu viteza
Se constata ca la deplasarea in palier rezistentele la inaintare sunt alcatuite din rezistenta la rulare si rezistenta
aerului. La viteze mici de pana la 20 km/h rezistenta aerului este nesemnificativa.
La viteze corespunzatoare deplasarii in localitati de 50 Km/h se observa ca rezistenta la rulare reprezinta 80% din
rezistenta totala in timp ce rezistenta aerului reprezinta doar 20%.
De asemenea se mai observa ca rezistenta la rulare este pe o mare portiune aproximativ constanta incepand sa
creasca usor odata cu depasirea vitezei de 50 Km/h.
La viteze corespunzatoare deplasarii in afara localitatii de 90 Km/h se constata ca rezistenta aerului se apropie de
rezistenta la rulare participatiile procentuale fiind 60% in timp ce participatia rezistentei aerului reprezinta 40%.
Atunci cand autocamionul ajunge sa dezvolte viteza maxima constructiva se constata ca valorile rezistentelor isi
ating maximul,fiind aproximativ egale ca ponderi.
200
180
160
140
120
P [kw]
100
80
Prul
Pa
60
40
20
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
V [km/h]
120
Se observa ca, pentru pornirea de pe loc, puterea necesara invingerii rezistentelor existente este foarte mica.
Participatiile procentuale ale puterilor necesare invingerii rezistentelor la inaintare pentru deplasarea cu viteza
maxima legala, atat in localitati, cat si in afara lor, dar si cu viteza maxima impusa prin tema de proiect, sunt aceleasi ca
la rezistente.
Se realizeaza un tabel care va contine toate aceste date in care se foloseste prima oara
p=5.14
(panta de
9%):
V
[km/h]
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
215,59
217,32
219,83
223,13
227,20
232,05
237,68
244,09
251,29
259,26
268,01
277,55
287,86
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
1203,7
Ra
[daN]
1,93
7,73
17,40
30,94
48,35
69,63
94,77
123,78
156,68
193,42
234,03
278,52
R
[daN]
1419,3
1423,0
1431,3
1444,3
1461,9
1484,1
1511,0
1542,6
1578,8
1619,7
1665,2
1715,3
1770,1
Pp
[kW]
33,43
66,87
100,31
133,75
167,19
200,62
234,06
267,50
300,94
334,38
367,82
401,25
Prul
[kW]
6,03
12,21
18,59
25,24
32,22
39,61
47,46
55,84
64,81
74,44
84,80
95,95
Pa
[kW]
0,05
0,42
1,45
3,43
6,71
11,60
18,42
27,50
39,16
53,72
71,51
92,84
P
[kW]
39,52
79,51
120,35
162,43
206,13
251,84
299,95
350,85
404,92
462,55
524,13
590,05
Rrul
[daN]
Rp
[daN]
Si in acest caz se reprezinta grafic variatiile rezistentelor cu viteza, respectiv variatiile puterilor cu viteza:
44
2000
1800
1600
1400
1200
R [daN]
1000
800
Rrul
Rp
Ra
600
400
200
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
V [km/h]
Fig. 3.5-Variatia rezistentelor la inaintare, la deplasarea in panta maxima a drumului modernizat, cu viteza
Se observa ca atunci cand autocamionul se deplaseaza in panta maxima, pe drum modernizat, in localitate cu
viteza de 50km/h, rezistenta totala la inaintare este compusa din 3.3% rezistenta aerului, 15,6% rezistenta la rulare si
81,1% rezistenta la panta.
Cand deplasarea se face in afara localitatii cu viteza maxima impusa prin lege, 90km/h, participatiile procentuale se
schimba usor, observandu-se o crestere a procentului rezistentei aerului pana la 9.6%, rezistenta la rulare
nemodificandu-se semnificativ(16%), iar rezistenta la panta deloc, intrucat aceasta este constanta, nedepinzand de
viteza, ci doar de inclinarea pantei.
La cresterea vitezei pana la 120 km/h, se mareste doar rezistenta aerului, avand o participatie procentuala de
15,7%.
700
600
500
400
R [daN]
300
Pp
Prul
Pa
200
100
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
V [km/h]
Fig. 3.6-Variatia puterilor necesare invingerii rezistentelor la inaintare, la deplasarea in panta maxima a drumului
modernizat, cu viteza
45
Participatiile procentuale a puterilor aferente rezistentelor la rulare, la panta si a aerului au aceleasi valori ca si in
cazul rezistentelor.
Rezistenta la panta fiind constanta, in cazul puterii se observa o crestere liniara cu viteza, reprezentat un procent
urias din suma puterilor.
Se constata ca la deplasarea in panta maxima a drumului modernizat,suma puterilor este mult superioara deplasarii
in palier.
V max
treapta de viteza cea mai rapida,in palier.Pentru a avea o anumita acoperire,din punct de vedere a a puterii,se poate
V max
p =( 0.05 0.3 )
admite ca atingerea lui
se obtine pe o foarte mica panta, 0
rezultand in acest fel o putere
P
p
maxima ( max) ceva mai mare decat in cazul deplasarii in palier ( 0=0)
Pentru V=
V max
,rezulta ca
dv
=0 ,deci
dt
Pd =0
46
t P V =
max
k A V max
1
f ( V max ) Ga cos p V max +Ga sin p V max +
360
13
0
PV =
max
PV
max
(4.2)
V max
k A V 2max
f ( V max ) Ga cos p +Ga sin p +
360 t
13
0
(4.3)
PV =
max
120
0.04226 5.95 120
0.02151 13450 cos (0.1)+ 13450 sin(0.1)+
360 0.8
13
PV =246.38 [kW ]
max
[( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ]
n
n 2 n
P=Pmax '
+ '
'
np
np
np
(4.4)
sau,sub o forma simplificata:
P=Pmax f p
( nn )
p
(4.5)
47
dar pentru V=
V max
nV
max
P=Pmax f p
nV
np
( )
max
(4.6)
Functia
fp
ale motorului.
Deoarece n tema de proiectare nu s-a impus un motor anume, alegerea motorului se face analiznd motoarele
modelelor similare de autovehicule i n funcie de soluiile pe care le au modelele similare se alege motorul
autovehiculului de proiectat.
Coeficienii au urmtoarele formule:
M ma x
C
=
a
Coeficientul de adaptibilitate:
MP
(4.7)
nM
Coeficientul de elasticitate: C e= nP
(4.8)
Intre cei doi coeficienti exista relatia:
C a=1.50.5 C e
(4.9)
Pe baza relatiilor de mai sus se calculeaza coeficientii de adaptabilitate si de elasticitate pentru modelele similare din tabelul
1.1 si se introduc in tabelul de mai jos :
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
Denumire autocamion
Mercedes-Benz Atego 1318
Renault D 13
Iveco Eurocargo 140E
MAN TGL
DAF FA LF55
Volkswagen Constellation 15-180
Volvo FL
Ca
1,137
1,112
1,112
1,209
1,050
1,046
1,137
Ce
0,727
0,777
0,777
0,583
0,9
0,909
0,727
Cunoscand valorile coeficientilor pentru modelele similare si in mod special pentru modelul preferential C4(MAN
C a=1.15
C e=0.65
TGL), adopt:
si
.
48
Cunoscand valorile celor 2 coeficienti se calculeaza valorile coeficientilor de forma ai caracteristicilor motorului:
c e2c a (2 c e 1)
(c e 1)2
2 c e 23 c e + c a
(c e 1)2
2 c e ( c a1)
32 c ac e2
=
(c e 1)2
(c e 1)2
(4.10)
c a1
(ce 1)
c
( e+c a )
2
(c e1)2
=
2 0.6523 0.65+1.15
(0.651)2
0.6521.15 (2 0.651)
(0.651)2
= 0.632
=0.367
2
2 0.65 (1.151)
32 1.150.65
=1.591
=
=2.265
2
2
(0.651)
(0.651)
1.151
(0.651)2
= 1.224
2(0.65+ 1.15)
2
=1.632
(0.651)
max
(4.11)
49
Tinand cont de valorile recomandate: = 0.9....1 - pentru motor cu aprindere prin compresie, se adopta =1.
Se calculeaza puterea maxima necesara motorului teoretic, din relatia (4.6),
PV
nV
f(
)
np
max
Pmax =
max
PV
f ( )
max
(4.12)
f ( )
in care:
= + 2- 3
(4.13)
Dupa efectuarea calculelor va rezulta:
f ( )
246.38
0.997
Pmax =
np
= 247 kW
similare alese, in special de cele ale caror putere maxima este apropiata de cea calculata pentru autocamionul ce
urmeaza a se proiecta. Dupa cum se poate observa in e tabelul 1.5 , puterea maxima cea mai apropiata de cea
np
calculata este puterea motorului modelului similar C2(Renault D 13) , avand o turatie de putere maxima ,
, de
2250 [rot/min].
Toti parametrii necesari modelarii curbei de putere sunt cunoscuti si relatia (4.4) poate fi utilizata in gama de valori
ale turatiei,
n[
nmin ,n max
(4.14)
unde: -
nmax
np
= 450 [rot/min];
= 2250 [rot/min].
n[
50
450 , 2250
rot/min .
M = 955.5
P
n
[daN m]
(4.15)
450
700
950
1250
1500
1750
2000
2250
44,52
77,49
113,21
156,17
189,64
219,27
239,50
247
94,53
105,78
113,86
119,37
120,80
119,72
114,42
104,89
140
250
120
100
200
80
Puterea [kW]
150
P [kW]
100
M [daNm]
60
40
50
20
0
0
500
1000
1500
Turatia [rpm]
51
2000
0
2500
Cuplul [daNm]
( )
(4.16)
n funcie de poziia relativ a curbelor obinute se alege motorul care asigur o rezerv de putere mai mare.Adic
se va alege motorul a crei caracteristici este situat deasupra celei teoretice.
Deoarece puterea maxima a motorului teoretic este mai mare decat puterea maxima a modelelor similare,se va
adopta motorul D0836 LFL68 de la producatorul de autocamioane MAN cu urmatoarele caracteristici:
- Puterea maxima in functie de turatie: 250 kW(340 CP) la 2300 rpm
- Momentul motor maxim in functie de turatie: 1250 Nm la 1200-1800 rpm
52
Predeterminarea valorii raportului de transmitere al transmitere al transmisiei principale(i o) se face din conditia ca
automobilul impus in tema sa atinga viteza maxima la deplasarea sa in treapta cea mai rapida a schimbatorului de
viteze,care este treapta de priza directa(la schimbatoarele de viteza cu trei arbori) sau treapta similara acesteia,cu
raport de transmitere apropiat de unitate(la schimbatoarele de viteze cu doi arbori).
Se stie ca,
V = 0.377
rr n
i 0 i sk
[km/h]
(5.1)
V max
= 0.377
r r nV
i 0 i sN
max
[km/h]
(5.2)
Tinandu-se cont ca modelele similare sunt echipate cu schimbator de viteze cu 3 arbori, se va adopta si pentru
autocamion un schimbator de viteze asemanator, astfel incat raportul treaptei de priza directa este egal cu unitatea
(i sN =1) .
Din relatia (5.2),rezulta:
53
(i0)pred = 0.377
rr
r r nV
V max i sN
max
(5.3)
nV
max
, se calculeaza cu
expresia:
nV
max
np
(5.4)
max
= 0.997
2250
= 2243 rot/min
(i0)pred = 0.377
0.48 2250
120 1
= 3.382
Valoarea predeterminata a raportului i 0 trebuie sa fie definitivata ( ioef ),ca fiind un raport intre 2 numere naturale,
corespunzatoare numerelor de dinti sau produselor de numere de dinti ale rotlor dintate in angrenare.Atunci,
(i0)ef =
p
q
(5.5)
in care (io)ef (io)pred .z
54
p , q
zc
zp
i0 =
(5.6)
2.5
zpmin
15*
*) Se poate alege chiar 11
6-7
>7
12*
03
01 02
03
predeterminata).
zc
zp
i0
(5.6`)
Aleg: zp1 = 12,in urma calculelor va rezulta:
z c1
Valorile lui
zc
12 3.39 = 40.58
z c1=41
z c2=40
z c3 =42
Se recalculeaza rapoartul de transmitere pentru valorile rotunjite:
55
zc 1
z1
i01 =
zc 2
zp
i02 =
zc 3
zp
i03 =
41
12
40
12
= 3.416
= 3.333
42
12
= 3.5
200
180
160
140
120
Pr[kw]
100
Pr1
80
Pr3
Pr2
Prez
60
40
20
0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
V[km/h]
a=
i 0 j i
i0
(5.7)
56
100
110
120
a1 =
i 01i
i0
a2 =
i 02i
i0
3.4163.38
3.38
= 1.06%
3.3333.38
3.38
= 1.39%
a3 =
i 03i
i0
3.53.38
3.38
= 3.55%
fata de cea
max Ga r d
M max i 0 t
57
(5.9)
max =f
(5.10)
(0) = 0.
max =0
is 1
=6.07
is 1
nmin
= 0.377 i 0 V min
(5.10)
in care:
V min =6 10
km
h
nmin =0.2 n p
nmin
n p =2300
= 0.2
rot
min , turatia minima va fi :
2300 = 460
58
rot /min
is 1
= 5.13
5.2.3 Determinarea lui is1 dupa criteriul lucrului mecanic de frecare la cuplarea ambreajului , la
pornirea de pe loc
Solicitarile ambreajului cele mai puternice se produc la cuplarea sa,la pornirea de pe loc.Luand in considerare lucrul
mecanic de frecare la cuplarea ambreajului,la pornirea de pe loc,in cazul deplasarii pe un drum in palier,de efectul
valorii turatiei initiale a motorului,n o,si de marimea puterii specifice,P sp,se obtine urmatoarea expresie de calcul a valorii
raportului primei trepte:
is 1
= 0.11
i SN
n0
V max
ka
1
n p c a Psp
(5.11)
n0
unde:
= 0.75
np
= 0.75
ka
=0.72
= 525
2300
= 1725 rot/min
is 1
= 0.11
1
1
1725
120
0.72 10.5
1
=3.89
2300 1.15 186 525
Se adopta valoarea cea mai mare a raportului de transmitere pentru treapta intai,astfel incat valoarea acestuia este
cea determinata din conditia de deplasare in palier,pe drum modernizat,cu o viteza minima stabilita,respectiv:
i s 1=6.07
59
6.1 Studiul tehnic al soluiilor constructive posibile pentru ambreiaj i alegerea variantei ce
se va proiecta.
6.1.1 Analiza particularitilor constructive i funcionale ale ambreiajelor mecanice
Pentru a transmite fluxul de putere i cuplul de la motor la transmisie i implicit pentru a putea porni automobilul de
pe loc este nevoie de un organ care s ntrerup acest flux energetic.Acest rol este ndeplinit de ambreiaj.
Ambreiajul servete cuplarea temporar i la cuplarea progresiv a motorului cu transmisia. Decuplarea motorului
de transmisie e necesar n urmtoarele cazuri:
- Pornirea din loc a automobilului;
- n timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor schimbtorului de vitez;
- La frnarea automobilului;
- La oprirea automobilului cu motorul pornit;
Cuplarea progresiv a motorului cu transmisia este necesar n cazurile urmtoare:
- La pornirea din loc a automobilului;
- Dup schimbarea treptelor de vitez;
Pentru funcionare, ambreiajul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- S permit decuplarea rapid i complet a motorului de transmisie, pentru o schimbare a treptelor fr ocuri;
- Decuplarea s se fac cu eforturi reduse din partea conductorului fr o curs mare la pedal;
- S asigure o cuplare progresiv a motorului cu transmisia cu evitarea pornirii brute a automobilului;
- S asigure n stare cuplat o mbinare perfect ntre motor i transmisie;
Ambreiajele folosite pe automobile sunt de mai multe tipuri, n funcie de principiul de funcionare.Acestea sunt:
- Ambreiaje mecanice (cu friciune);
- Ambreiaje hidrodinamice (hidroambreiaje);
- Ambreiaje electromagnetice;
- Ambreiaje combinate;
60
Cele mai rspndite ambreiaje pe automobile sunt cele mecanice (cu friciune).la care legtura dintre partea
condus i cea conductoare se realizaez prin fora de frecare.
Prile constructive ale ambreiajului sunt:
1. Partea conductoare partea montat pe volantul motorului.
Cuprinde:
a) Carcasa interioar a ambreiajului;
b) Placa de presiune;
c) Arcul de presiune.
2. Partea condus partea care este n legtur direct cu arborele primar al schimbtorului de vitez.
Cuprinde:
a) Discul condus al ambreiajului;
b) Arborele ambreiajului.
II.
Cele mai folosite i rspndite tipuri de ambreiaje pentru automobile sunt ambreiajele mecanice cu arcuri
periferice, cu arc diafragm i ambreiaje cu arc central.
Pentru a se decide ce tip de ambreiaj va echipa automobilul, se vor analiza modele de automobil similare din punct
de vedere al tipului de ambreiaj cu care au fost echipate.
Pe lng analiza modelelor similare de automobil, se va face i o analiz a doua ambreiaje din punt de vedere al
construciei i a funcionrii.
Tipul de ambreiaj cu care sunt echipate automobilele este influenat de momentul motor transmis, tipul acionrii
(mecanic, hidraulic), tipul frecrii (uscat,umed), etc.
61
Utilizarea acestui ambreiaj este recomandat n cazul n care momentul transmis nu depete 70-80 daNm.
Caracteristic pentru acest ambreiaj este c folosete dou rnduri de arcuri de presiune, asfel se obine o for de
apsare mai mare cu arcuri mai puin rigide.
62
Denumire automobil
Tip ambreiaj
MAN TGL
Mercedes-Benz Atego
Volvo FL
DAF FA LF55
Varianta constructiva ce se va proiecta este ambreiajul monodisc uscat cu arc central tip diafragma,datorita
faptului ca acest tip de ambreiaj ofera o simplitate constructiva,un cost scazut si un randament ridicat,iar momentul
transmis poate fi mai mare.Aceste avantaje sunt foarte importante pentru tipul de autovehicul proiectat.
n timpul funcionrii suprafeele de frecare sunt supuse uzurii, pentru ca ambreiajul s transmit momentul i n
cazul uzurii suprafeelor de frecare la dimensionarea discului ambreiaj se adopt un moment mai mare dect momentul
maxim al motorului, numit moment de calcul al ambreiajului:
M c = M max
(6.1)
unde valoarea coeficientului se alege n funcie de tipul i destinaia automobilului.
Pentru automobilul de proiectat coeficientul este cuprins ntre 1.31.75. Se alege = 1.3.
Momentul de calcul al ambreiajului este:
M c = M max =1.3 1208=1570.4 Nm .
D=2 Re =2 3
2 Mc
2
p0 i ( 1c ) ( 1+c )
=2 3
2 1570400
=333.8 mm
0.35 0.3 2 ( 10.62 ) ( 1+0.6 )
(6.2)
unde:
- presiunea de contact p0 = 0.35 Mpa;
- coeficientul de frecare = 0.3;
- numrul suprafeelor de frecare i = 2;
Re
- raza exterioar a garniturii de frecare
.
64
c=
Ri
Re
(6.3)
D=2 Re R e =
D 333.8
=
=166.9 mm
2
2
150
160
180
200
225
250
Di
100
110
125
130
150
155
2,5...3,5
280
300
305
165
310
325
350
175
185
195
3,5
Tabelul 6.2-Valori pentru De,Di si g
(6.4)
Fora de apsare, pe discul condus , este:
F=
Mc
1570400
=
=19202.739 N
R m i 136.3 0.3 2
(6.5)
Atunci presiunea p0 este:
p0=
F
19202.739
=
=0.3416 MPa
2
2
(R e Ri ) (16721002 )
(6.6)
Momentul rezistent la pornirea din loc redus la arborele ambreiajului este dat de relaia:
65
3,5;4,0
M p=
(6.7)
unde :
- coeficientul de rezisten specific a drumului =0.026;
- raportul de transmitere al transmisiei formate din transmisia principal i prima treapt a schimbtorului de
vitez it=3.38*6.18;
- randamentul transmisiei t=0.8;
Aria suprafeelor de frecare este:
A= ( R 2e R2i ) = ( 16721002 ) =56200 mm2
(6.8)
Ambreiajul se consider corect dimensionat dac momentul de calcul (2.1) este egal cu momentul definit de relaia:
M c = M max =i p0
R+r
167+100
( R2e R 2i ) =2 0.3416 0.3
( 167 21002 )=1537.752 Nm
2
2
(6.9)
Lucrul mecanic de frecare este dat de relaia:
2
2 G a n
2 n G a 2
L=
+
+
G
a
a
2 2
7200
k
3
k g 30
30 i s i 0
n rr
(6.10)
unde:
- n - turaia motorului la pornire se consider n = 500..600 rot/min;
- k coeficient de cretere al momentului n timpul cuplrii se consider k = 30..50 daNm/s;
- coeficientul de rezisen a drumului se consider = 0.026;
Pentru ambreiajul de calculat se consider:
- n = 500 rot/min;
- k = 50 daNm/s;
Deci lucrul mecanic de frecare este:
2
500 0.4794 2
2 500 ( 13450 9.81 ) 0.026 2
2 13450 9.81 500
L=
13450
+
+ 13450 9.81 0.026
=
2
2
7200
50
3
50 9.81 30
30 6.18 3.38
66
q=
L 260420.5
daN
=
=463.38
A
562
cm 2
(6.11)
Ambreiajul se verific la nclzire. Verificarea la nclzire a pieselor ambreiajului se face calculnd creterea de
temperatur cu relaia:
=
L
c m
(6.12)
unde:
- -coeficient care exprim partea din lucrul mecanic care se consum pentru nclzirea piesei;
- c-cldura specific a piesei ce se verific;
- m-greutatea piesei care se verific;
Pentru ambreiajul monodisc coeficientul = 0.5, c = 500 J/kg0C
Rezult:
0.5 260420.5
=21.5
500 12.312
380450
1830
8 k D m Qmax
d3
(6.13)
Forta maxima este:
Qmax =( 1.15..1.25 ) Q
(6.14)
Q=
Mm
z i Rmed
(6.15)
Q=
1.3 1208000
=1280.18 N
15 0.3 2 136.3
2.5
1.7
3
4
5
6
1.55
1.39
1.29
1.21
Tabel 6.3-Valori pentru coeficientul de corectie
d=
8 k c Qmax
a
(6.16)
c=
D
=5..8
d
(6.17)
Se va opta pentru c = 7, astfel k = 1.2
68
a =700 MPa
7
1.2
8
1.18
d=
8 1.2 7 1536.21
=3.60 mm
700
Diametrul pentru arcuri din sarma trasa de otel este prezentat in tabelul 6.4 extras din standard:
Sarma trasa din otel
carbon de calitate pt.
arcuri(STAS 893-67)
Sarma trasa din otel
aliat pt. arcuri(STAS
892-60)
2.5
2.8
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
5.5
6.0
7.0
3.0
3.2
(3.5)
3.6
4.0
4.5
(5.5)
5.6
6.0
6.3
(6.5)
7.0
7.5
8.0
n=
G d 4 h
8 D2med ( Qmax Q )
(6.18)
f max=
(6.19)
69
f max=
f max=
8 0.2 Q D med n
G d
(3.8)
Funcional discul de presiune reprezint dispozitivul de aplicare a forelor de presiune ale arcurilor de presiune pe
suprafaa de frecare. Este o component a prii conductoare pentru transmiterea momentului, suport pentru arcuri i
mas metalic pentru preluarea cldurii rezultate n procesul patinrii ambreiajului.
Predimensionarea discului de presiune se face din condiia prelurii cldurii revenite n timpul patinrii ambreiajului.
Considernd discul de presiune un corp cilindric cu urmtoarele dimensiuni:
- Raza exterioar red=Re+(3..5) mm
(6.20)
- Raza interioar rid=Ri-(3..5) mm
(6.21)
70
hd =
L
260420.5 0.5
=
=24.68 mm
2
2
c t (r edr id ) 500 7.8 21.5 (17.129.6 2)
(6.22)
unde:
-
- creterea de temperatur;
=21.5 C
d i=
Mm
0.2 at
(6.23)
unde:
d i - diametrul de fund al canelurilor;
at
Rezult diametrul:
71
at =100 120
N
mm2 .
1.3 1208000
= 40.3 mm
0.2 120
M max
= 3
0.2 at
d i=3
Cercetnd n literatura de specialitate privind dimensiunile nominale ale arborilor i butucilor canelai cu profil
dreptunghiular de uz general seria grea (STAS 1768 68) se adopt drept diametru interior al arborelui, di = 36 mm
cruia i corespund urmtoarele dimensiuni :
-
Att canelurile arborelui cat i cele ale butucului trebuie verificate la strivire. Verificarea la strivire n cazul
ambreiajului monodisc se face dup relaia:
ps =
4 Mm
N
p sa=20. .35
2
z l h ( d e + di )
mm
(6.24)
72
unde:
-
z numrul de caneluri;
l lungimea canelurilor h nlimea canelurilor;
di - diametrul de fund ale canelurilor;
de diametrul exterior al canelurilor;
Rezult:
ps=
4 1.31208000
=35.2 MPa
10 55 4 (45+ 36)
Canelurile se mai verific i la forfecare. Efortul unitar la forfecare este dat de relaia:
f=
4 Mm
4 1.3 1208000
=
=28.2 MPa
z l b ( d e + d i ) 10 55 5 ( 45+36 )
(6.25)
unde:
- z numrul de caneluri;
- l lungimea canelurilor
- b limea canelurilor;
- di - diametrul de fund ale canelurilor;
- de diametrul exterior al canelurilor;
f=
Mm
=30 MPa
r n Z n A n af
( 6.26)
unde:
-
rn
zn
numrul de nituri;
An
73
d 2n 82
2
A n=
=
=50.265mm ,
4
4
rn=70 mm
Rezult:
f=
1.3 1208000
=27.89 MPa
70 16 50.265
ps=
Mm
pas=80..90 M Pa
r n Z n d n l n
(6.27)
unde:
-
rn
zn
numrul de nituri;
dn
- diametrul nitului;
ln
Rezult:
ps=
1.3 1208000
=21.9 MPa
70 16 8 8
Acest calcul se face punnd condiia ca momentul Me care comprim arcurile pn la opritori s fie, n general egal
cu momentul generat de fora de aderen ale roilor motoare ale automobilelor.
M e=
Gad r r
i sv 1 i 0
(6.28)
74
unde:
- Gad greutatea aderent ;
- coeficient de aderen, =0,8 ;
- rr - raza roii de rulare ;
- i0 - raportul de transmitere al transmisiei principale ;
- isv1 raportul de transmitere al primei trepte de vitez ;
Rezult:
M e=
M e=
Fe =
Me
Ze Re
(6.29)
unde:
-
Ze
Re
Z e =6 arcuri;
Re =62 mm
Rezult:
Fe =
Fe =
Me
677000
=
=1820 N
Ze Re
6 62
Me
144000
=
=387 N Din condiia ca amplitudinea unghiular pe care trebuie s o admit elementul
Z e R e 6 62
elastic s se situeze n intervalul = ( 7 ... 10 )grade se obine pentru sgeata arcului,valoarea maxima:
f max=R e sin 8=8.63 mm
(6.30)
n continuare,calculul arcurilor se face avnd n vedere valorile adoptate:
-indicele arcului c=5;
-diametrul srmei de arc d=3 mm;
75
(6.31)
unde:
- d=diametrul limitatorului,d=8 mm
s i m
- r
=jocurile dintre limitatori i butuc;se adopt ntre 2 si 4 mm
B=8+3+3=14 mm
76
n general, n cazul ambreiajelor monodisc, discul de presiune se verific la strivirea suprafeelor de legtur i
carcas sau dintre disc i boluri.
Presiunea specific de strivire se determin cu relaia:
ps =
Mm
N
p sa =10..12
2
R z A
mm
(6.32)
unde:
- z numrul de reazeme sau boluri de ghidare; z=3
- R raza cercului pe care se afl bolurile; R=171
- A aria de strivire A=a h ; A=270 mm2
Rezult:
ps=
M m 1.3 1208000
=
=11.33 MPa
Rz A
171 3 270
77
Sistemul de acionare hidraulic este utilizat la foarte multe automobile deoarece, fa de sistemul de acionare
mecanic, prezint o serie de mai multe avantaje, cum ar fi:
- limiteaz viteza sw de plasare a discului de presiune la cuplarea ambreiajului i prin aceasta incrcrile
transmisiei;
- randament ridicat;
- posibilitatea dispunerii in locul dorit fr complicaii constructive.
Un tip de sistem de acionare hidraulic este prezentat in figura 3 de mai jos .
F1=F p
a
b
(6.35)
inlocuind rezult fora la pedal:
Fp=
F
i m i h a
(6.36)
unde:
-
im
ih
( ba ) ( dc ) ( ef )
i m=
d 22
( )
i h=
d 11
a =0.95 0.98
Cunoscnd cursa total a manonului rulmentului de presiune, se determin cursa cilindrului receptor cu relaia:
s 2=sm
(6.37)
in care:
S m=s l j d i p i
(6.38)
unde:
-
sl
s l=2. .4 mm
;
79
c
d
jd
- jocul ce trebuie realizat ntre fiecare pereche de suprafee de frecare pentru o decuplare complet a
ambreiajului;
ip
raportul de transmitere al prghiilor de debreiere;
i numrul suprafeelor de frecare.
j d =0.7 mm
i p=1.5
, i=2.
Rezult:
S m S1 jd i p i 3 0.8 1.5 2 7.2mm
S2 Sm
c
7.2 2 14.4mm
d
cu
c
2
d
c
=2
d
Cunoscnd cursa cilindrului receptor se poate determina volumul de lichid activ in cilindrul receptor:
d 22
V 2=s2
4
(6.39)
Se adopt un diametru al cilindrului receptor ca fiind d2=35 mm.
Atunci rezult:
d 22
35 2
V2 s 2
14.4
13854mm3
4
4
Deoarece presiunea de lucru este redus i conductele de legtur dintre cilindri au lungime redus, se poate
considera c volumul de lichid refulat din cilindrul pompei centrale se poate considera egal cu volumul de lichid generat
de pistonul pompei receptoare, V1=V2.
Pe baza acestei ipoteze se calculeaz cursa cilindrului pompei centrale cu relaia:
80
s 1=
4 V 2
d21
(6.40)
Alegem un raport dintre:
d2
d
35
2.5 d1 2
14mm
d1
2.5 2.5
d2
d 30
=2 d 1= 2 = =15 mm .
d1
2 2
Cu acesta rezult:
S1
s 1=
4 V 2
2
1
4 V2 4 13854
90mm
d12
14 2
4 8907
=50 mm
152
Se adopt:
a
a
2 S p S1 90 2 180mm
b
b
Fora la pedal nu trebuie s depeasc 15..25 daN, deoarece consumul prea mare de efort fizic duce la
obosirea excesiv a conductorului auto.
Fora la pedal este:
Fp
Fp=
6977
14.8daN 15daN
12 4 0.98
F
4276
=
=110 N =11 daN <15 daN .
i m i h a 10 4 0.98
a =0.98
Bibliografie
[1] Andreescu, Cr. - Dinamica autovehiculelor, notite de curs, Facultatea de
Transporturi, UPB,2013-2014
[2] Oprean, M. Transmisii pentru autovehicule, notite de curs, Facultatea de
Transporturi, UPB, 2013-2014
[3] * http://www.man-bodybuilder.co.uk/
* http://web.iveco.com/
* http://www.renault-trucks.ro/
* http://www.daf.com/
* http://www.mercedes-benz.ro/
* http://www.man-la.com/produtosvolkswagen/advantech/caminhoes/familia/constellation/modelos
[4] Stoicescu, A Proiectarea performantelor de tractiune si de consum ale
automobilelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2007
[5] Andreescu, Cr., s.a. Aplicatii numerice la studiul fiabilitatii automobilelor, Ed.
Magie, Bucuresti, 1996
[6] Mateescu, V. Compunerea, organizarea si propulsia automobilelor, Litografia
U.P.B., 1997
[7] Fratila,Gh.,Calculul si constructia autovehiculelor,Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti
82