Leucemie Cronica PDF

COALA POSTLICEAL VICTOR BABES SPECIALIZAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOM
NGRIJIREA BOLNAVULUI
CU
LEUCEMIE CRONIC
COORDONATOR TIINIFIC: SOMESAN LUCIA
CURSANT:
DOROCZI ELISA CRISTINA
CLUJ
2016
Cuprins
Argument
Capitolul I
Noiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui
Sngele
Eritrocitele
Granulocitele
Limfocitele i plasmocitele
Monocite i macrofage
Trombocite
Plasma sanguina
Hemostaza
Hemoliza
Funciile sngelui
Capitolul II
Leucemia limfatic cronic
Leucemia mieloid cronic
Capitolul III
Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinice
i paraclinice
Rolul asistentului medical n efectuarea examenului clinic
Recoltarea de produse biologice
Puncia osoas
Msurarea funciilor vitale
Capitolul IV
Acordarea ngrijirilor specifice bolnavului cu amputaie de membru
inferior
ngrijiri igienice
ngrijiri dietetice
ngrijiri terapeutice
ngrijiri profilactice
Capitolul V
Elaborarea planurilor de ngrijire
Cazul A
Cazul B
Cazul C
Capitolul VI
Educaia sanitar a pacientului cu leucemie cronic
Argument
Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt

obiective importante n actualul sistem de sntate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de
sntate s-a ajuns la datoria de a pstra sntatea,
Dar existena omului nu poate fi conceput fr boli mai ales acum cind fiecare
lucru prezinta un strop de poluare chimic sau radioactiv, de aceea preocuparea pentru
ngrijirea pacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei.
Dintre bolile ntlnite din ce n ce masi des, datorit rului produs de noi prin
substantele chimice se nscrie i leucemia cronica.
Am ales ca tem ngrijirea pacientului cu leucemie cronic, datorit faptului c
n activitatea practic pe care am desfurat-o n timpul stagiului clinic n cei trei ani am
acordat ngrijiri mai multor pacieni care sufereau de aceast boal.
Aprnd la toate vrstele, are de regul un diagnostic cu att mai sever cu ct se
instaleaz la o vrste din ce in ce mai tinere. Consecinele i rapiditatea instalrii
complicaiilor, m-au impresionat iar empatia manifestat fa de pacienii cu aceast afeciune
m-a ajutat s neleg mai bine aceast boal, fapt pentru care leucemia cronic m-i s-a prut
potrivit ca subiect al acestei lucrri.
Folosind o bogat bibliografie de specialitate i nsuindu-mi noiuni de nursing
din cadrul orelor la care am participat la coal, voi ncerca s subliniez importana acestei
afeciuni si ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavilor.
CAPITOLUL I
Noiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui
Sngele este esut lichid care irig toate organele i esuturile. Cantitatea de
snge din organism este de 4 - 5 1, din care o parte este sngele circulant, iar restul de depozit,
care va fi aruncat n circulaie la nevoie. Sngele este alctuit din plasm i elemente figurate:
eritrocite, granulocite, limfocite, plasmocite, monocite i trombocite.
Elementele figurate sunt elaborate de organele hematopoietice, noiunea de
hematopoiez referindu-se la procesele biologice care duc, n final, la formarea celulelor
sanguine mature. n trecut, s-au emis mai multe teorii n legtur cu acest proces de formare,
n funcie de numrul celulelor precursoare: monofiletic, dualist, pluralist. Astzi este
cunoscut faptul c celulele sanguine deriv din mezenchim. Pe aria vascular a sacului vitelin
apar precoce insule de celule, dintre care cele periferice formeaz vasele sanguine, iar cele
centrale, celulele stem-hematopoietice. Iniial, aceste celule migreaz, de pe suprafaa sacului
vitelin, n ficat, splin, mduv i timus, unde formeaz rezervoare secundare. Din luna a Ii-a
incepe faza hepatosplenic a hematopoiezei, iar din luna a V-a, faza medular. Celulele au
dou proprieti de baz: diferenierea spre un tip celular sau altul i autore-producerea, care
face ca rezervorul de celule stern s se menin intact, dei diferenierea este continu. Se pot
deosebi celule stern pluripotente (capabile s se diferenieze) pentru toate sistemele celulare,
pluripotente pentru anumite sisteme celulare i celule stern uni-potente, pentru un anumit
sistem celular. La ultimul nivel acioneaz stimulii specifici (eritropoietina, granulopoietina,
trombopoietina), pentru difereniere in celule adulte.
Un rol important in hematopoiez l are mduva osoas (torace, vertebre,
craniu, pelvis). La adult mduva este rezervorul activ de celule stern pentru toate tipurile de
celule sanguine, att pentru cele care se difereniaz intramedular (eritrocite, granulocite,
trombocite i monocite), ct i pentru limfocite i plasmocite, care se difereniaz extramedular. Acest fenomen se realizeaz prin migrarea celulelor stern, care persist n tot timpul
vieii adulte. Fiecare celul ndeplinete funcii specifice: eritrocitele transport gazele
respiratorii (O2 i CO2), trombocitele iau parte la hemostaz, granulocitele (neu-trofile,
eozinofile i bazofile) i macrofagele asigur fagocitoza, limfocitele i plasmocitele produc
anticorpi i formeaz sistemul imun. Fagocitoza i imunitatea sunt mecanismele de baz prin
care organismul lupt mpotriva a aceea ce este strin (non seif). Tradiional, sub denumirea de
leucocite sunt cuprinse celulele sanguine care ndeplinesc funcia de aprare (granulocite,
monocite, limfocite, plasmocite). n drumul lor de la stadiul de stern spre cel adult, celulele
sanguine se difereniaz, prolifereaz i se matureaz. ntre distrugerea i producerea celulelor
sanguine exist un echilibru, care face ca numrul elementelor figurate din sange s fie
constant la individul normal.
Cercetarea hematopoiezei se face cu ajutorul mielogramei, splenogramei i
adeno-gramei. n practic se folosete, mai ales, mielograma (prin puncie sternal).
Mielograma sternal prezint: hemocitoblati 1 - 2%; mieloblati 0,5%; promielocite 1 - 8%;
mielocite: neutrofile 5 -14%; eozinofile 0,3 - 3%; metamielocite: neutrofile 13 - 30%;
eozinofile 0 - 4%; bazofile 0-1%; normoblati 7 -32%; macroblati 1 - 8%; limfocite 3 -20%;
megacariocite 0 - 3%; celule reticulare 0 - 2%. Pe lang elementele figurate, sangele mai
conine ap (90%), substane organice i anorganice. Dup ndeprtarea elementelor figurate
din snge (prin centrifugare) rmane plasma.
ERITROCITELE (hematii sau globule roii)
Eritropoieza are loc in mduva osoas. Convenional, se descriu urmtoarele

stadii de dezvoltare: proeritroblast, eritroblast, bazofil, eritroblast policromatofil, eritroblast
oxifil i eritrocit. Eritropoieza este reglat de un hormon (eritropoietina), in formarea creia
joac un rol anoxia renal. Eritrocitul este o soluie concentrat de hemoglobina situat in
interiorul unei membrane. Hb este alcuit din globin o protein condiionat genetic, din
protoporfirin i din fier. Durata de via a eritrocitului este in medie 120 de zile, hemoliza
fiziologic producndu-se n splin (filtrul cel mai sensibil pentru eritrocitele mbtrnite) i
foarte puin n sange. Rolul eritrocitului const n transportul gazelor (O2 i CO2). Noile
elemente care intr n circulaie dup pierderea nucleului se numesc reticulocite. Acestea sunt
hepatii tinere i n mod normal reprezint 1% din hematiile circulante. Mrimea unei hematii
adulte este de 7,5m. In stri patologice se pot intalni hematii mici de 3 - 6m (microcite) i
hematii mari, de peste 10m (macrocite). Numrul hematiilor este la brbat de 4,5 - 5
milioane/mm iar la femeie de 4 - 4,5 milioane. Creterea numrului acestora poart denumirea
de poliglobulie iar scderea de anemie. Raportul dintre masa de hematii i volumul plasmatic
se numete hematocrit i are ca valori medii la brbat 46%, iar la femei 42?/0. Hematocritul
crete in poliglobulie i plasmoragii i scade in anemii i hidremii.
Hemoglobulina - constituentul principal al hematiei - se determin cu
hemoglobi-nometrul Sahli pe baza aprecierii colorimetrice, cu un tub-etalon sau prin metoda
fotome-tric. Normal, la brbat se gsesc 16 g/100 ml snge iar la femeie 14 g/100 ml snge.
Hemoglobina scade n anemii. Relaia dintre numrul de hematii/mm i coninutul n
hemoglobina se numete valoare globular sau indice de culoare (coninutul fiecrui eritrocit
n Hb) i se calculeaz mprind coninutul hemoglobina (Hb) exprimat n procente fa de
normal (100%) prin dublul primelor dou cifre ale numrului de hematii dintr-un milimentru
cub. De exemplu: dac Hb este de 16 g, ceea ce inseamn 100%, iar hematiile 5 000 000,
valoarea globular este egal cu 1.
Concentraia medie n hemoglobina pe hematie, innd seama de volumul
acesteia, exprim concentraia mijlocie la sut a hemoglobinei pe hematie i se calculeaz
mprind gramele de Hb la 100 ml sange prin hematocrit. Normal: 32 - 38%; scade in anemia
feripriv. Rezistena globular - valoare care apreciaz fragilitatea eritrocitelor - se cerceteaz
investignd rezistena osmotic, adic rezistena eritrocitelor ia soluii hipotone de clorur de
sodiu. Normal, hemoliza (distrugerea hematiilor cu eliberarea Hb) ncepe la concentraie de
4,4, g%o NaCl i este complet la 3,4 g%o. n sindroamele hemolitice scade rezistena
globular 5%o) i crete hemoliza.
Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) este o constant biologic de mare
interes n patologie. Dac se adaug un anticoagulant (citrat de sodiu) sngelui recoltat intr-o
mic eprubet metoda Westergreen), globulele se depun pe fundul tubului, datorit greutii
lor specifice care este superioar celei a plasmei. Valorile normale la o or sunt de 6-12 mm la
brbat i de 10 - 16 mm la femeie. Creterea V.S.H. indic un proces evolutiv, a crui
intensitate este cu atat mai mare, cu cat valorile sunt mai mari. V.S.H. depinde de proteinele
sanguine i indeosebi de fibrinogen i de a-globuline.
Pentru aprecierea gradului de distrugere a hematiilor se dozeaz urobilina in
materiile fecale. Eliminri crescute apar in anemiile hemolitice i in anemia pernicioas
(Piermer). n unele stri patologice, n sangele periferic apar i hematii anormale: megalocite
i megaloblati, n anemia Biermer; eritroblati, in anemia hemolitic; reticulocite depind
valoarea normal de 1%, in hemoragii, criza hemolitic, tratamentul cu fier sau extracte
hepatice. n strile patologice pot aprea diferite anomalii ale hematiilor: variaii anormale ale
dimensiunilor (anizocitoz cu prezena macrocitelor sau microcitelor), deformri ale
globulelor - "in par", "in virgul", "in bastona" (poikilocitoz) -, anomalii de coloraie
(policromatofilie) etc.
GRANULOCITELE
Formarea granulocitelor are loc tot n mduva osoas, din celule stem. Etapele
de dezvoltare sunt: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit nesegmentat i segmentat.
Dup tipul de granulaie se deosebesc granulocite neutrofile, eozinofile i bazofile. Aceste
celule au via scurt, in medie 10 ore i sunt dispuse in vase, n dou sectoare: circulant i
marginal. Neutrofilele (4 200/mm3) au nucleul polilobat, granulaii fine, bogate in enzime
hidrolitice i au un rol important n fagocitoz. Eozinofilele (200/mm3) au nucleul bilobat,
granulaii mari ca icrele de Manciuria -, funcii fagocitare i inglobeaz complexele antigenanticorp.
Bazofilele (50/mm3) prezint granulaii mari, neregulate, negre; sunt bogate in
sero-tonin, heparin i histamin i joac rol n hipersensibilitatea intarziat. Mastocitele sunt
bazofile tisulare. Mduva este bogat n granulocite(65%) iar raportul eritro-cite/granulocite
este de 1/3. Scderea granulocitelor (granulocitopenia) intereseaz de obicei neutrofilele i
apar in febra tifoid, bruceloz, hepatita viral, paludism. Scderea eozinofilelor se ntalnete
n unele boli infecioase. Creterea granulocitelor se numete granulocitoz. Neutrofilia
nsoete, aproape ntotdeauna, o infecie bacterian: supuraii colectate, tuberculoz
pulmonar, tumori maligne etc.
Eozinofilie se intalnete in bolile alergice, parazitoze, limfogranulomatoza
malign. Bazofilia este caracteristic pentru polycythemia vera i leucemia granulocitar
cronic. Cand granulocitoz este foarte pronunat i n snge apar elemente tinere, starea se
numete leucemoid. Granulocitele maligne sunt boli medulare primitive. n practic,
granulocitele, limfocitele i monocitele sunt denumite leucocite. Numrul lor este de 5 000 - 8
000/mm3. Numrtoarea lor (formula leucocitar sau leucograma) se face citind frotiul
sanguin. Valorile normale sunt:
Granulocite neutrofile - 60 - 70% 3 000 - 6 000/mm3
- segmentate 40 - 65%
- nesegmentate 2 - 5%
- eozinofile 1 - 4% 50-300 mm3
- bazofile 0 - 1% 0 - 50/mm3
Limfocite 20 - 30% 1 000 - 3 000/mm3
Monocite 2 - 6% 100-600/mm3
Creterea numrului de leucocite peste 9 000 - 10 000 se numete leucocitoz
(sau hiperleucocitoz) iar scderea sub 4 000 - 5 000, leucopenie.
LIMFOCITELE l PLASMOCITELE
n trecut erau considerate dou sisteme celulare distincte. Astzi se tie c sunt
strns inrudite, plasmocitele fiind ultima faz de specializare a unor limfocite. Plasmocitele,
limfocitele i macrofagele alctuiesc sistemul imunologic. Dei limfocitopoieza la adult are
loc in splin i ganglionii limfatici, rezervorul de celule stern se afl tot in mduva osoas.
Organele limfatice se impart in centrale (timusul i bursa epitelial) i periferice (ganglioni
limfatici, splin i limfocitele circulante). Timusul, care joac un rol capital n limfocitopoieza
n timpul vieii embrionare, i menine importana i n timpul vieii adulte. Dup locul unde
iau natere, limfocitele se impart in limfocite T (timodependente), localizate n zonele
paracorticale din ganglionii limfaticii pulpa alb splenic, cu rol n imunitatea celular
(hipersensibilitatea ntarziat, imunitatea de transplant, reacia gref contra gazd) i limfocite
B (bursodependente), localizate in centrii germinativi, care se transform n plasmocite i au
deci rol in imunitatea umoral (plasmocitele secret anticorpi, care sunt imunoglobuline).
Convenional, etapele de dezvoltare in seria limfatic sunt: limfoblast,
prolimfocit, limfocit, mare, mijlociu i mic, iar n seria plas-mocitar: plasmoblast,
proplasmocit, plasmocit. Sistemul imunologic, format din limfocite, plasmocite i macrofage
apr organismul de agresiuni externe. Imunitatea este celular mediat de limfocite i
umoral mediat de plasmocite. Acestea din urm secret anticorpi, care sunt imunoglobuline
(Ig.G, Ig.A, Ig.D, Ig.M, Ig.E). Ptrunderea in organism a unui antigen duce la incorporarea
acestuia de ctre macrofage. Antigenul prelucrat de ctre macrofag sensibilizeaz fie
plasmocitele, cu producere de imunoglobuline (imunitate umoral), fie limfocitele, cu
declanarea reaciilor de imunitate celular.
Limfocitele circulante sunt in numr de 2 500/mm3. Creterea limfocitelor
(limfo-citoz) se intalnete n parotidita epidemic, varicel, hepatita viral, tuea convulsiv,
neoplasme, limfoleucoz. Scderea imunoglobulinelor (deficit imun) apare in boala Hod-gkin,

sarcoidoz, mielomul multiplu, leucemia limfocitar cronic. Sistemul imunologic deine
inventarul antigenic al esuturilor proprii. Dereglarea acestei funcii duce la nerecunoaterea
antigenelor proprii de ctre sistemul imunologic; astfel apar autoanticorpii (anemia hemolitic
autoimun, lupusul eritematos diseminat etc.).
MONOCITELE l MACROFAGELE
Etapele de dezvoltare in seria monocitar sunt: monoblast, promonocit, monocit
i macrofag. Locul de formare este mduva osoas prin celule sterm. Nu exist rezervor de
monocite in mduv. Durata de via in sange este de 32 de ore. Monocitele sunt celule
imature, ele devenind mature in esuturi, unde poart denumirea de macrofage. Deci,
monocitele i macrofagele sunt stadii funcionale ale aceluiai tip de celul. Macrofagele
poart diferite denumiri, dup locul unde se gsesc: microglie, macrofag alveolar, splenic,
celul Kupffer, melanofag, osteoclast etc. Durata lor de via este de cateva luni. Monofagele
au trei funcii importante: fagocitoza eritrocitelor lezate imunologic, component a sistemului
imunologic i rol n aprarea impotriva tuberculozei, brucelozei etc. Monocitele se gsesc in
sange in numr de 400/mm3. Monocitoza se ntalnete in tuberculoz, bruceloz, febra tifoid,
endocardita lent, iar scderea numrului n insuficienele medulare. Macrofagele incrcate cu
lipide joac rol activ in ateroscleroz, hipercolesterolemie, boala Gaucher, histiocitoza X.
TROMBOCITELE
Etapele de evoluie a trombocitelor sunt: megacarioblast, promegacariocit,

megacariocit granulat i megacariocit trombocitogen. Trombocitele sunt fragmente granulate
de megacariocite, iar viaa lor dureaz 10 zile.
Trombocitopoieza are loc n mduv (celule stem) i se afl sub controlul

trombocitopoietinei. 2/3 din trombocite se afl in sange i 1/3 in splin. Trombocitele sunt
mici celule anucleate, cu granulaii i echipamente enzimatic bogat. Ele joac un rol important
n hemostaz, protejeaz endoteliul vascular, formeaz cheagul alb primar, contribuie i la
coagularea plasmatic i produc retracia cheagului (trombostenina). Se gsesc n numr de
aproximativ 250 000/mm3. Scderea numrului apare in leziuni medulare, splenomegalii,
factorii imunologici iar creterea n trombocitoze i trombocitemie. Exist i alterri calitative
ale trombocitelor (trom-bastenii).
PLASMA SANGUIN
Dup ndeprtarea elementelor figurate ale sngelui, rmne un lichid vscos,
glbui, numit plasm reprezetnd 55% din volumul sngelui. Proprietile plasmei sunt
similare cu ale sngelui, difer doar valorile i culoarea (plasma este incolor). Plasma este un
lichid glbui cu o constituie extrem de complex, coninnd un mare numr de ioni, substane
organice i anorganice, n tranzit de la sau spre esuturi. Volumul plasmatic reprezint cca 4
5% din greutatea corporal (41 ml/kg corp). Un adult de 70 kg va avea o cantitate de plasm
de cca 3.000 3.500 ml. Plasma conine 90% ap i 10% reziduu uscat, constituit din
numeroase substane organice i anorganice.
Substanele organice reprezint 9% din reziduul uscat i sunt constituite din:
Proteinele plasmatice (8%) reprezint constituientul principal al substanelor
organice plasmatice i sunt alctuite dintr-un amestec foarte complex care include att proteine
simple, ct i proteine complexe de tipul glicoproteinelor i al lipoproteinelor.
Substanele organice neproteice sunt: ureea (0,20 0,30 mg%), acidul uric (5
mg%), creatina i creatinina (0,8 2 mg%), amoniacul
polipeptidele. Unele
(40 70 g%), aminoacizii i
dintre aceste substane sunt produi finali ai catabolismului proteic
(ureea, creatinina) sau nucleoproteic (acidul uric). Altele
sunt substane de metabolism
intermediar, n tranzit sanguin (aminoacizii, polipeptidele etc.).

Alte substane organice plasmatice sunt reprezentate de: corpii cetonici (1,5 6
mg% ml), pigmenii biliari (bilirubina indirect sau prehepatic reprezentnd 4/5 din totalul
bilirubinemiei), urobilinogenii (0 0,5 mg%).
Substanele organice neazotate sunt reprezentate de diveri produi metabolici:
glucoz (100 mg%), acid lactic (10 20 mg%), acid piruvic (1 mg%), acid oxalic, acid
fumaric, lipidele plasmatice (n medie 700 mg% ml) alctuite din: fosfolipide (35%) gliceride,
mai ales trigliceride (10 25%), colesterol liber (7,5%) i esterificat (30,1%) i acizii grai
(2,5%) .
Substanele anorganice. Reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i sunt

constituite din: cloruri, sulfai, fosfai de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc. Unele dintre ele se
gsesc n concentraii mari (sodiu), altele n cantiti extrem de reduse, ceea ce a fcut s fie
denumite oligoelemente (iodul, florul, zincul, cobaltul etc.). Cele mai multe substane
anorganice plasmatice se gsesc sub form disociat n particule cu ncrctur electric
pozitiv (cationi) sau negativ (anioni), concentraia plasmatic a electroliilor fiind 310 mEq/l
(suma anionilor fiind egal cu cea a cationilor).
HEMOSTAZA l COAGULAREA SANGELUI
Hemostaza este mecanismul care permite oprirea hemoragiei in cazul unei
leziuni vasculare. in hemostaza intervin 3 factori: vascular, trombocitar i plasmatic
(coagularea), intr-un prim timp, sub influena serotoninei (factor vascular eliberat prin
distrugerea trombocitelor), se produce vasoconstricia capilar in zona traumatizat, ceea ce
determin ingustarea plgii vasculare. ntr-un al doilea timp trombocitele ader de suprafaa
lezat i se aglutineaz, formand trombul plachetar, Al treilea timp, care reprezint i etapa
principal a hemostazei i apare cand trombocitele nu au reuit s opreasc hemoragia, este
coagularea propriu-zis.
Coagularea este un fenomen complex, in care intervin un numr de treisprezece
factori: I (fibrinogenul); II (protrombina); III (tromboplastin tisular); IV (calciul); V (proaccelerina); VI (accelerina); VII (proconvertina); VIII (factorul antihemofilic A; IX (factorul
antihemofilic B); X (factorul Stuart-Prower); XI (globulina antihemofilic C); XII (factorul
Hegemann); XIII (factorul stabilizator al fibrinei). n mecanismul coagulrii se disting doi
timpi eseniali: formarea trombinei i transformarea fibrinogenului n fibrin. Punctul-cheie
este reprezentat de factorii X, V i IV, asupra crora acioneaz dou sisteme. Primul denumit
intrinsec, pornete de la factorul XII activat i, prin transformri enzimatice, activeaz pe rand
factorii XI, IX i VIII, formand in final un complex, capabil s activeze factorii X i V in
prezena ionilor de calciu. Rezultatul este protrombinaza, care cliveaz molecula de
protrombin, eliberand cea mai puternic enzim a coagulrii - trombin. in acelai sens
acioneaz i sistemul extrinsec, in care tromboplastina tisular joac rolul cel mai important.
Al doilea timp const in transformarea fibrinogenului in fibrin. Fibrinogenul este o globulin
elaborat mai ales n ficat se transform, sub influena trombinei (enzim proteolitic ce apare
numai in cursul coagulrii), in fibrin - stadiul final al coagulrii.
Sub influena trombosteninei trombocitare, dup 2-3 ore, cheagul de fibrin se
retracta. Este esenial ca procesul de coagulare s rman localizat. Exist dou mecanisme
prin care eventualii activatori sunt eliminai din circulaie: antitrombinele i celulele
macrofage, care indeprteaz compuii intermediari. in final, cheagul de fibrin este lizat
(distrus) de fibrinolizin (plasmin), proteinaz care rezult dintr-un precursor - plasminogenul
(prifibrinolizina). intre formarea i distrugerea fibrinei exist un echilibru dinamic; de
asemenea i ntre coagulare i fibrinoliz. Dereglarea acestui sistem poate produce boli grave.
Coagularea este inhibat de heparin i derivaii si, care blocheaz transformarea
protrombinei in trombin, i de substanele dicumarinice, care inhib sinteza protrombinei.
Antidotul heparinei este sulfatul de protamin. Tulburrile coagulrii constau in
coagulri excesive (tromboze) sau insuficiente (diateze hemoragice). Acidul e-aminocaproic
(EACA) este un agent antifibrinolitic.
Pentru explorarea unei diateze hemoragice se practic urmtoarele examene:
timpul de sangerare, care const n provocarea unei mici hemoragii (de obicei prin ineparea
lobului urechii) i msurarea timpului pan la oprirea acestuia; normal este sub 5 minute,
creterea inregistrandu-se in trombopenii; fragilitatea capilar se cerceteaz prin compresiune
cu ajutorul aparatului de tensiune arterial, aplicat deasupra plicii cotului i meninut 5 minute,
la o presiune de 100 mm Hg; normal nu trebuie s apar decat cateva peteii sub nivelul
manetei aparatului; reacia cheagului, care se cerceteaz dup 4 ore, este intarziat in bolile
trombocitului (trombopenie, trombastenie); retracia cheagului, care se cerceteaza dup 4 ore,
este intarziat in bolile trombocitului (trombopenie, trom-bostenie); timpul de coagulare, care
normal nu depete 6-10 minute, fiind foarte prelungit n hemofilie; timpul de protrombin
sau timpul Quick care constat in studierea coagulrii plasmei oxalatate i recalcifiate, in
prezena unui exces de tromboplastin i se exprim in procente fa de martor; normal este de
10 - 12 secunde 85 - 100%). Timpul Quick scade in hipoprotrombinemii i constituie testul
clasic in tratamentul anticoagulant cu derivai dicumarinici.
HEMOLIZA
Hematiile conin substane numite aglutinogene, iar plasma substane numite
agluti-nine, care sunt anticorpi naturali, denumii i izoanticorpi. Dup repartiia aglutinogenelor i aglutininelor se deosebesc patru grupe sanguine.
Cei din grupa 0 (I) se numesc donatori universali, iar cei din grupa AB (IV)
primitori universali. in afara acestor antigene se mai cunoate i factorul Rhesus, antigen care
se gsete la aproximativ 85% din oameni. Dac nu se respect grupele sanguine, in cursul
transfuziilor pot aprea accidente de hemoliz, uneori mortale. Accidente hemolitice mai pot
aprea i la nou-nscutul al crui tat este Rh-pozitiv, i mama Rh-negativ. Hemoliza este
ns i un fenomen normal. Durata vieii unei hematii fiind de 120 de zile, in fiecare zi se
distruge aproximativ o sutime din numrul total al eritrocitelor, eliberandu-se hemoglobina. in

strile patologice, hemoliz se exagereaz. Cand hemoliz este brutal, apar anemii acute i
tubulonefrite acute; cand este lent, apar anemie i icter: icter hemolitic sau anemie hemolitic.
FUNCIILE SNGELUI.
Funcia circulatorie prin volumul i proprietile sale fizicochimice, sngele
contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine.
Funcia respiratorie. Sngele realizeaz transportul de gaze de la plmni la
esuturi, asigurnd aportul de oxigen necesar desfurrii normale a proceselor energetice
tisulare. La nivel tisular, cedarea oxigenului este nsoit de preluarea bioxidului de carbon
rezultat din respiraie i transportarea sa ctre zona de eliminare alveolocapilar.
Funcia excretorie se realizeaz prin faptul c sngele este principalul
transportor al cataboliilor de la nivel tisular la nivel de organe excretoare.
Funcia nutritiv. Sngele
reprezint principalul mijloc de legtur ntre
esuturile i organele de absorbie a principiilor alimentare.

Funcia de meninere a echilibrului hidroelectrolitic. Una
din condiiile
fundamentale ale homeostaziei organismului meninerea echilibrului hidroelectrolitic ntre

cele trei compartimente ale mediului intern se realizeaz cu intervenia sngelui.
Funcia de termoreglare. Meninerea temperaturii constante a organismului
(homeotermia) reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i
randamentul reaciilor metabolice.
Funcia de aprare. Sngele reprezint o important barier n calea agresiunii
antigenice. Aceast funcie se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi),
precum i prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).
Funcia de reglare a principalelor funcii a organismului. Sngele intervine,
prin proprietile sale fizicochimice i prin substanele active coninute, n reglarea funciilor
circulatorii, digestive, excretorii, etc. Asigurarea unitii organismului realiznd o cale de
legtur direct ntre cele mai diferite sisteme i esuturi, sngele reprezint, un mijloc de
asigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor, simultaneitate ce conioneaz
adaptarea la condiiile mediului ambiant.
HEMATOPOIEZA - reprezint ansamblul mecanismelor care asigur
producia tuturor elementelor figurate sanguine pornind de la celula stem.
Celulele sanguine sunt in cea mai mare parte difereniate, de elemente
terminale si functionale ale liniilor celulare medulare. Aceste celule au posibilitati foarte
reduse sau absente de sinteza proteica si diviziuni celulare (hematiile si trombocitele sunt
celule anucleate). Durata de viata este scurta: cateva ore pentru neutrofile, cateva zile pentru
trombocite si cateva saptamani (120 zile) pentru eritrocite. In acelasi timp, numarul acestor
celule circulante este crescut si mentinut relativ constant.
Hematopoieza asigura deci o productie celulara foarte importanta din punct de
vedere cantitativ : in fiecare zi se produc aproximativ 1013 celule sanguine ceea ce corespunde
la peste 2 milioane de hematii/sec.
Aceasta activitate productiv este asigurata de o mica populatie de celule din
maduva osoasa numite celule surse hematopoietice. Hematopoieza trebuie controlata foarte
strict pentru a asigura men]inerea constanta a numarului de celule sanguine in ciuda variatiilor
consumurilor importante legate de contexte patologice (hemoragii, infectii ...). Aceasta reglare
se bazeaza pe mecanisme celulare si umorale (factori de crestere) care pot fi stimulatori sau
inhibitori ai hematopoiezei
Hematopoieza cuprinde cteva etape importante :
-
autorennoirea celulelor stem ;
angajarea celulelor stem n procesul de difereniere i orientare spre o
anumit linie celular, trecnd prin etapa celulelor progenitoare ;

-
proliferarea, diferenierea i maturarea celulelor progenitoare conduc^nd
spre un anumit tip celular matur.
CAPITOLUL II
Noiuni despre boal: Leucemia cronic
LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA

Este forma cea mai comun a tuturor leucemiilor. Incidena este de 2-3
cazuri/100000 indivizi/an,raportul masculin/feminin fiind de 2/1.
n LLC exist o acumulare progresiv de limfocite incompetente imunologic,
cu o durata lung de via. n 98% din cazuri, clona malign provine din limfocitul B, iar n
rest din limfocitul T.
Aspecte clinice. Iniial este asimptomatica(luni sau caiva ani). La
debut
avem:
Astenie fizica i psihic, adenopatie superficial
Hepatomegalie, splenomegalie
Deficien imunitar predispune la pneumonii, meningite
bacteriene, micoze, TBC, infecii virale(zona zoster,herpes)
Investigaii
A. n sngele periferic -limfocitoza=3500-300000/mm, pe frotiu= limfocite
mici, imature, cu numeroase umbre nucleare
-anemie,trombocitopenie
-la electroforeza proteinelor-gamaglobulin crescut
-Ig A,Ig G,Ig M sczute
B. n puncia medular hipercelularitate cu grade variate de infiltratie,cu
limfocite mici
Evolutie cuprinde 5 stadii de evoluie:
Std.0-exist numai limfocitoz; supravietuirea este ntre 10-20
ani
Std.1-apare adenopatie; durata de via se reduce la 8 ani
Std.2-leucocitoz, limfocitoz, splenomegalie , hepatomegalie;
durata medie de via este de 6 ani
Std.3-limfocitoza i anemie
Std.4-limfocitoz i trombopenie;
durata de viat n std .3 i 4 este de 1-2 ani
Tratament
In std.0-nici un tratament
In std.1 si 2-se face tratament cnd Ap sau splenomegalia sunt
mari i comprim organele vecine cu: Leukeran, Ciclofosfamida, Fluorarabina(la cei
care nu raspund la Leukeran)
Radioterapia local cnd masele tumorale comprim organele
vecine.
n splenomegalia gigant-iradiere sau splenectomia
Allopurinol (cand acidul uric este crescut)
LEUCEMIA MIELOID CRONIC (LMC)
Leucemia mieloida cronica (LMC) reprezinta o proliferare a globulelor albe din

seria granulocitelor (polinucleare). este asociata cu o anomalie cromozomiala (cromozomul
Philadelphia), in care se produce o translocare de material genetic intre cromozomii 9 si 22,
ceea ce duce la o scurtare a bratului lung al cromozomului 22, antrenand perturbari genetice ce
se afla la originea LMC. Acest tip de leucemie este mai rar si nu reprezinta decat 2 sau 3%
din leucemiile copilului. LMC se prezinta sub doua forme:
forma juvenila, care afecteaza copiii cu varste sub 2 ani
forma adulta, care afecteaza indeosebi adolescentii. Prognosticul
leucemiei mieloide cronice este mai bun datorita noilor medicamente
utilizate pentru tratarea afectiunii. Desi transplantul de maduva osoasa
este o optiune de tratament, numerosi pacienti pot controla afectiunea cu
ajutorul medicamentelor citotoxice.
Cauze:
Leucemia mieloida cronica are drept cauza un proces complex de mutatii
cromozomiale. Procesul incepe prin crearea cromozomului Philadelphia, numit dupa orasul
in care a fost descoperit la inceputul anilor '60. Aceasta anomalie consta intr-o translocatie
reciproca de material genetic intre cromozomii 9 si 22. Un fragment din cromozomul 22 este
transferat pe cromozomul 22, si viceversa. Rezultatul este o scurtare a bratului lung al
cromozomului 22. Acest cromozom anormal poarta denumirea de cromozom Philadelphia.
Fragmentul translocat din cromozomul 22 formeaza o gena numita BCR-ABL. La randul ei,
aceasta gena produce o proteina anormala numita tirozin kinaza, care duce la cancer deoarece
determina producerea anarhica de celule sangvine. Celulele sangvine sunt produse in maduva
osoasa. In conditii normale, maduva osoasa produce celule imature (stem) in mod controlat.
Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celula

sangvina (globule rosii, globule albe sau plachete sangvine). Atunci cand imbatranesc, aceste
celule mor in mod natural si sunt inlocuite de altele noi, intr-un ciclucontinuu.
In leucemia mieloida cronica, producerea de celule sangvine devine anarhica, necontrolata.
Tirozin kinaza determina o producere excesiva de globule albe de catre maduva osoasa. Dintre
acestea, numeroase sunt considerate celule leucemice, deoarece contin cromozomul
Philadelphia.
La inceput, aceste globule albe functioneaza n mod normal. Dar ele nu se
maturizeaza complet si in timp, se acumuleaza, suprimand in cele din urma productia de celule
sangvine normale. Astfel, pacientii cu LMC sunt vulnerabili la infecii, hemoragii i la alte
probleme potenial fatale. n stadii avansate, evoluia LMC devine mai complex, cuprinznd
noi mutaii cromozomiale. Cauza apariiei cromozomului Philadelphia ramne necunoscut.
Evolutia
Leucemia mieloida cronica (LMC) evolueaza in sensul agravarii bolii, cu oboseala, stari
febrile, crestere importanta a nivelului de leucocite, apoi trecere spre forma acuta, marcata de
diseminarea celulelor imature (blati)
Semne si simptome
Simptomele LMC variaza n funcie de stadiul bolii naintea nceperii tratamentului. n stadiu
incipient, leucemia mieloida cronica nu se manifesta.
Semne i simptome precoce:
- febra
- scadere inexplicabila in greutate
- inapetenta
- oboseala sau epuizare
- dureri in partea stanga, sub coaste
- diaforeza nocturna (transpiratii abundente in timpul noptii)
Semne si simptome tardive:
- anemie
- splenomegalie (marirea in volum a splinei)
- dificultati respiratorii
- oboseala
- paloare
- infectii frecvente
- sangerari diverse
- mici leziuni ale pielii (petesie)
- dureri articulare sau osoase

Un simptom caracteristic al acestui tip de leucemie este marimea volumului splinei. In forma
sa juvenila, LMC se manifesta prin paloare, pierdere in greutate, dureri de cap, transpiratii
abundente si infectii recurente
Diagnostic
Testele i procedurile medicale utilizate pentru diagnosticarea LMC sunt:
-Examenul fizic ce const n examinarea ganglionilor limfatici, a splinei i a abdomenului.
-Numararea formulei sangvine (NFS)
- Mielograma - analiza celulelor maduvei osoase cere pune n eviden proliferarea celulelor
polinucleare.
- Tehnica FISH (hibridizarea in situ cu markeri fluoresceni) test ce pune n eviden
anomaliile cromozomiale i poate detecta prezena cromozomului Philadelphia. n cazuri rare,
alte forme de leucemie pot prezenta acest cromozom anormal. De asemenea, la un numar mic
de pacieni cu LMC, cromozomul Philadelphia este absent. Aceste cazuri justific necesitatea
efectuarii unor teste suplimentare.
- Reacia de polimerizare n lan (PCR) test ce poate detecta prezena genei anormale BCRABL. Testul poate fi efectuat pe o monstr de maduv osoas sau de snge.
- Teste imagistice efectuarea unei ecografii sau a unei tomografii computerizate (CT) are
drept scop punerea n eviden a afectarii unor organe (mrirea n volum a splinei, de
exemplu).
Stadiile leucemiei mieloide cronice
Leucemia mieloida cronica este clasificata n trei stadii progresive. Trecerea de
la un stadiu la altul reprezinta o agravare a bolii. Identificarea stadiului de LMC este
important pentru adoptarea unui tratament optim. Stabilirea stadiului de LMC depinde de
factori precum numarul de celule sangvine, procentul de celule imature (blasti) si volumul
splinei. Boala evolueaza n mod normal n trei faze: faza cronica (n care numarul de celule
anormale din maduva osoas este mai mic de 5%), faza de accelerare (numarul de celule crete
la 30%) i faza critica (n care numarul de celule anormale depaete 30%)
Tratament
Tratamentul LMC este sistematic si mai agresiv decat in cazul LLC, deoarece
este amenintat prognosticul vital. Progresia celulelor canceroase poate fi ntarziat cu ajutorul
unui tratament medicamentos, dar n mod inevitabil, acest tip de leucemie se transform ntr-o
leucemie acuta. La copii, tratamentul chimioterapeutic este recomandat n aceast situaie i, n
general, are succes. n forma adult, acest tip de leucemie i pstreaz caracterul cronic i se
poate prelungi mai muli ani. Obiectivul tratamentului este acela de a reduce numarul de
globule albe si precursoarele acestora cu ajutorul medicatiei orale. Tratamentul nu este curativ.
Medicamentele utilizate pentru tratarea leucemiei mieloide cronice actioneaza
prin inhibarea tirozin-kinazei, proteina prezenta in unele celule leucemice. Cele doua
medicamente aprobate de FDA n acest scop sunt Imatinib si Dasatinib. Un studiu publicat in
2006 arata ca pacientii cu LMC tratai cu Imatinib prezint un procent mare de remisii i un
procent mic de reapariie a leucemiei dupa 5 ani.
Transplantul de celule stem este singurul tratament potential curativ al LMC.
Dar aceasta procedura prezinta numeroase riscuri si un numar mare de complicatii, unele
dintre ele fiind potential fatale. In prezent, transplantul de celule stem este recomandat doar
atunci cand celelalte terapii au esuat, sau in cazurile in care evolutia bolii nu a fost intrerupta.
In cazul in care nu se gaseste un donator compatibil, se opteaza pentru o recoltare de celule
stem de la pacient, cand boala este in remisie. Daca boala se agraveaza ulterior, celule stem
sanatoase pot fi transplantate pentru a se obine o nou remisie.
Chimioterapia. Numeroi pacieni diagnosticai cu leucemie mieloida cronica
urmeaza o serie de chimioterapie pentru a distruge globulele albe aflate in exces. De
asemenea, chimioterapia poate fi efectuata daca celelalte terapii nu functioneaza, daca boala se
agraveaza, sau in pregatirea pentru un transplant de celule stem.
Terapia biologica. Un medicament injectabil numit interferon alfa este
tratamentul standard pentru LMC. Acest medicament reduce proliferarea celulelor leucemice
prin stimularea sistemului imunitar. Interferon este utilizat atunci cand alte terapii nu
funcioneaz sau nu reprezint o opiune, ca de exemplu n timpul unei sarcini. Dar
medicamentul provoaca i efecte adverse grave: oboseal, dureri osoase, cefalee i varsaturi.
CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical la investigarea specific a unui pacient
cu leucemie cronic
Rolul asistentului medical la examenul clinic

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obine date de la pacient
(anturaj sau aparintori) cu privire la starea de sntate i de boal, precum i mediul
ambiental n care evolueaz acesta.
Asistenta va permite pacintului s-i exprime suferinele i l va asculta fr
s l ntrerup, apoi va pune ntrebri(nchise i deschise) i n tot acest timp va observa
pacientul, va afla datele biografice a pacientului( vrsta, sexul, locul naterii, condiii de via
i munc), motivele internrii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente
personale fiziologice) se face la femei i se va urmri: menarha, succesiune i durata ciclului
menstrual, durata fluxului, nr. de nateri i de avorturi, tulburri ale ciclului menstrual i
menopauza.
APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infecioase, BTS i
alte boli organice.
AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,
decesul rudelor la vrste tinere, boli ereditare, boli determinate de coabitare i altele
semnificative. Iar la final se va ncheia cu ntrebri legate de condiiile de via i munc.
Examenul clinic general
Se realizeaz de ctre medic, asistentul medical avnd rolul s asigure foaia de
observaie, instrumentarul necesar, rezultatele de la investigaii i ajut pacientul s se
dezbrace i l asez n poziiile cerute de ctre medic. Acesta va cuprinde:
- insepecia regiunilor corpului i se termin cu observarea unor micari cum ar
fi ridicatul din pat i mersul
- palparea ofera informaii despre volumul, suprafaa, consistena, sensibilitatea
i mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muchi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular i
organe abdominale) observndu-se mimica pacientului
- percuia anumitor zone obinndu-se diferite sunete n funcie de intensitate,
tonalitate i timbru.
- ascultaia inimii i a plmnilor
Recoltarea de produse biologice

Hemoleucograma se recolteaz snge prin neparea pulpei degetului sau prin puncie
venoas, aspirnd 2 ml snge cu 0,1 ml EDTA.
Valori normale:
Hematii
= 4,5 5 milioane/mm
Leucocite = 5000 9000/ mm

Trombocite = 150.000 300.000/mm
Formula leucocitar
Neutrofile = 60 70%
Bazofile
= 0,5 1%
Eozinofile = 1 4%
Monocite = 5 8%
Limfocite
= 20 27%
Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA

Valori normale: 12 15 % - femei
Puncia osoasa
Definitie : punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul
extern si zona spongioasa a osului,strabatand stratul sau cortical,prin intermediul unui ac .
Scopul
-
Explorator pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii
structurii compoziiei mduvei, precum i studierii elementelor figurate ale sngelui n diferite
faze ale dezvoltrii lor, n cursul mbolnvirii organelor hematopoietice.
-
Terapeutic - se face n vederea administrrii unor medicamente,
transfuzii de snge intraosoase (cnd celelalte cai de administrare nu sunt posibile, din cauza
arsurilor, obezitii, aparate ghipsate.
Puncia osoas se poate executa i la oamenii sntoi , pentru recoltarea de
mduv n vederea transfuzrii ei la bolnavi cu patologii ale organelor hematopoetice.
Indicatii boli hematologice
Materiale necesare:
- 2 ace de puncie, care este format dintr-un troacar confecionat din oel foarte
rezistent, de lungimea circa 5 cm, cu un calibru de 1-2 mm i c-un vrf scurt dar foarte ascuit.
Acu este prevzut cu mandren. Extremitatea extern a acului se lete n form de disc, pe
care se adapteaz mandrenul, pe aceast extremitate se va sprijini palma medicului, care
execut puncia. Acul e prevzut c-un disc aprtor, reglabil. Acest disc are rolul de a
mpiedica ptrunderea acului dincolo de cavitatea medular n compacta posterioar a
sternului.
- Sering de 10-20 ml pentru aspirarea esutului medular,
- o sticl de ceasornic.
- Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie, novocain, lame sau lamele.
- Materiale pentru dezinfectarea regiunii puncionate
- Manusi sterile
- Tifon steril pentru pansament , leucoplast
Dac puncia se face cu scop terapeutic, n loc de instrumente de
laborator(sau pe lng acestea) se vor pregti sol. medicamentoase care trebuie administrate.
Instrumentele se pregtesc pe o msu acoperita cu un cmp steril, n condiiile de asepsie
perfect ,ntruct mduva osoas este foarte susceptibil la infecie.
Pregtirea bolnavului
-
Psihica se informeaza pacientul asupra necesitii i esenei interveniei
,obtinandu-se consimtamantul informat

- Fizica se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare ,timp de
coagulare sit imp Quick.
pentru puncia sternal bolnavul este asezat in decubit dorsal , cu
trunchiul uor ridicat.
Decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati
pentru punctia in creasta iliaca
Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu
alcool i badijonat cu tinctur de iod.

Locul punctiei este de obicei la nivelul oaselor superficiale ,usor accesibile
-
Sternul poate fi puncionat: manubriului sau corpul sternului , sau la
nlimea coastei a-IV sau V, sau n spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n afar de
linia median
-
Spina iliaca posterosuperioara
Creasta iliaca
Maleolele tibiale
calaneul
Tehnica punctiei:
- Puncia se execut n sala de tratament
- se spala pe maini asistenta si medicul
- se dezbraca regiunea si se aseaza in pozitia corespunzatoare
- Se badijoneaz locul cu tinctur de iod, se izoleaz regiunea dezinfectat cu
cmpuri sterile
- Asistenta medical prezint medicului soluia de novocain aspirat n sering
pentru anestezia esuturilor moi de deasupra osului, inclusiv periostul , se badijoneaza din nou
locul anesteziat i dup 15-20 min , necesare pentru instalarea anesteziei, se poate executa
puncia
- Asistenta medical prezint medicului instrumentele n timpul punciei.
- Prima dat se ofer pensa, cu care medicul alege acul de puncie.
- Medicul fixeaz discul aprtor la distana presupus necesar (10-16 mm) i
apoi strpunge vertical n locul ales pentru puncie, ptrunznd prin lama exterioar a osului cu
ajutorul presiunii exercitate asupra extremitii manderenului cu podul palmei.
- Dup ptrunderea acului n cavitatea medular al sternului medicul extrage
mandrenul din ac i-l da n mna asistentei medicale, care l pstreaz steril.
- Asistenta medical pred medicului seringa de 10 sau 20 ml pregtit pentru
aspiraie i pe care medicul o adapteaz la ac i aspir cu ea coninutul medular.
- n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte

penibil. Dup 1-2 sec. dup aspiraie apare n sering mduva osoas. Cantitatea de mduva
osoas necesar pentru examinri este de 0.5-1 ml .
- Mduva roie hematogen are aspectul sngelui, ns ntins pe lam e
vscoas, cu multe sfacele de esut grsos.
- Dac puncia sternal s-a fcut cu scop terapeutic sau dac o puncie
exploratorie e continuat cu administrarea substanelor medicamentoase pe cale intramedular,
se va pregti din timp aparatul de perfuzie sau transfuzie cu sol. respective, care se va racorda
la acul fixat n os. Pe cale intramedular se pot administra numai soluii izotonice pictur cu
pictur. Ritmul de administrare nu trebuie s depeasc 15-20 pic pe minut. Cu acest ritm se
pot administra pn la 1500-2000 ml de sol. n 24 ore, ntr-un singur loc.
- Dup terminarea operaiei de recoltare sau administrare se ndeprteaz acul
de puncie. Locul puncie se badijoneaz i se aplic un plasture .
Ingrijirea ulterioara a pacientului
-
se asigura repausul la pat si se supravegheaza starea generala si semnele
se observa pansamentul daca se imbiba cu sange
vitale
Accidente posibile:
punctia alba -nu se poate extrage nimic din cavitatea medular din cauza
unei poziii greite a acului-nfundarea acului(care e desfundat cu mandrenul steril).
Perforatie ale organelor interne inima ,plamani; perforarea lamei
posterioare a sternului
Pneumotorax
Tardive
Hematoame
Introducerea infeciei n cavitatea medular osteomielita
Tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala
Pregtirea mduvei extrase pentru trimiterea la laborator:

Mduva extras este amestecat cu snge provenit din sinusurile mduvei. Din
acest motiv seringa n care se gsete acest amestec trebuie repede evacuat, cci sngele
poate sa se coaguleze n ea. Desprirea parial a esutului medular de snge se face prin
evacuarea coninutului seringii pe un plan nclinat(sticla de ceasornic cu convexitatea ntoars
n sus),unde sngele se scurge, lsnd pe loc sfaciile grsoase de esut mieloid. Acestea sunt
culese i ntinse pe lame degrasate, la fel ca i frotiurile de snge. n cursul unei puncii se
pregtesc de obicei 3- 4 lame cu frotiu de esut medular i la indicaia medicului se vor executa
i alte recoltri pentru numrarea elementelor nucleate, pentru numrarea elementelor

reticulocite, pentru examinri histogice sau se vor face nsemnri pe medii de cultur.
Produsele recoltate pentru probe se trimit fr ntrziere la laborator cu formularele de
recoltare completate.
Rezultate
1. Rezultate normale:
- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. Numarul
de celule mature si
in crestere este normal.
- nu sunt semne ale unei infectii;
- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom);
- celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.
2. Rezultate anormale:
- celulele maduvei sunt anormale;
- sunt prea multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect
normal;
- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin fier;
- se depisteaza semne ale infectiei;
- se depisteaza celule canceroase;
- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut cicatrizant.
Msurarea funciilor vitale
Funciile vitale includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial, temperatura. Ele sunt
frecvent utilizate ca indicatori ai strii de sntate sau de boal.
Rolul asistentei medicale n msurarea funciilor vitale:
S pregteasc material i instrumentar corespunztor i n stare de funcionare;
S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic (poziie corespunztoare i n
acelai timp comod);
S pregteasc psihic pacientul, explicndu-i tehnica;
S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale (linite,
temperatur, umiditate corespunztoare);
S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale n funcie de vrst;
S cunoasc antecedentele medicale ale pacientului i tratamentele prescrise;
S respecte frecvena de evaluare a funciilor vitale n raport cu starea
pacientului;
S comunice medicului modificrile semnificative ale funciilor vitale.
Msurarea i notarea respiraiei

Scop evaluarea funciei respiratorii, aceasta fiind un indiciu al evoluiei bolii, al
apariiei unor complicaii i al prognosticului.
Materiale necesare ceas cu secundar, creion de culoare verde, foaia de temperatur.
Tehnica:
Se realizeaz prin inspecie, aplicnd o mn pe toracele pacientului
Se realizeaz numrarea respiraiilor timp de un minut;
Respiraia se msoar n mod obinuit dimineaa i seara, la orele la care se
msoara temperatura i pulsul, dar se msoar de cte ori este nevoie la indicaia medicului.
Valori normale: 16-18 respiraii pe minut (adult).
n respiraie se vor urmri:
Simetria micrilor respiratorii;
Frecvena i ritmul respirator;
Amplitudinea micrilor respiratorii;
Tipul respiraiei.
Se consemneaz valoarea obinut i celelalte caracteristici n foaia de temperatur cu

culoarea verde.
Notarea: se consemnez valoarea obinut printr-un punct pe foaia de temperatur
(fiecare linie orizonta a foii reprezint 2 respiraii). Se unete apoi valoarea perzent cu cea
anterioar pentru obinerea curbei.
Msurarea i notarea pulsului
Scop evaluarea funciei cardio-vasculare.
Materiale necesare: ceas cu secundar, creion rou, foaia de temperatur.
Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvena, celeritatea, amplitudinea.
Tehnica:
Pulsul se poate msura pe orice arter accesibil palparii i care poate fi
comprimat pe un plan osos: artera radial, femural, humeral, carotid, temporal, pedioas;
Asigurarea repaosului fizic i psihic 10-15 min;
Splarea pe mini;
Reperarea arterei;
Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor i
numrarea pulsaiilor timp de un minut.
Se noteaz valoarea obinut n foaia de temperatur printr-un punct, innd cont c

fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii i apoi se unete valoarea prezent cu cea
anterioar.
Valori normale ale pulsului la adult: 60-80 pulsaii pe minut. La vrstnici peste 6080 pulsaii pe minut.
Msurarea i notarea tensiunii arteriale
Scop evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
Elemente de evaluat: tensiunea arterial sistolic (maxim) i tensiunea arterial
diastolic (minim).
Materiale necesare:
Aparat pentru msurarea T.A.
Stetoscop biauricular
Tampon de vat
Alcool
Creion rou
Metode de determinare: palpatorie, ascultatorie.

Tehnica:
Se pregtesc materialele necesare (tensiometru, stetoscop, creion rou etc.)
Dup un repaos de 15 minute, pacientului i se aplic maneta pneumatic pe 1/3
a braului, care va fi sprijinit i n extensie.
Asistenta se spal pe mini, i fixeaz stetoscopul cu olivele n urechi i
membrana pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei, percepnd zgomotele

pulsatile.
Se decomprim progresiv maneta, pn cnd percepe primul zgomot ritmic
arterial, care este reinut ca valoare, reprezentnd T.A. maxim (sistolic).
Se continu decomprimarea pn n momentul dispariiei ultimului zgomot a
crui valoare este, de asemenea, reinut, reprezentnd T.A. minim (diastolic).
Se reorganizeaz locul de munc, se noteaz datele n foaia de temperatur cu
rou.
Notarea: se noteaz pe F.T. valorile obinute cu o linie orizontal, socotindu-se pentru
fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii vertical i se
haureaz spaiul rezultat.
Valori normale: adult 115/75 mm/Hg, 140/90 mm/Hg, vrstnic peste 150/90
mm/Hg.
Msurarea i notarea diurezei

Obiective:
Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i
cunoaterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinri calitative (analize biochimice) din cantitatea total
de urin emis.
Urmrirea bilanului circulaiei lichidelor n organism = bilanul lichidian
(intrri-ieiri).
Materiale necesare: vase cilindrice gradate, splate i cltite cu ap distilat, pentru a
nu modifica compoziia urinei i acoperite.
Diureza este msurat cantitativ la anumite intervale, urmrindu-se i caracteristicile
macroscopice; colectarea ncepe dimineaa la o anumit or i se termin n ziua urmtoare la
aceeai or.
Diureza se msoar n F.T. prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de
urin i zilei respective. Spaiul dintre dou linii orizontale ale foii corespunde la 100 ml de
urin.
CAPITOLUL IV
ngrijiri specifice bolii
ngrijiri igienice
Confortul
Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s
le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu
ceea ce intra n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul
bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien cerinele estetice i de confort.
Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest.
Paturile distanate, astfel ca bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii, dau posibilitatea
respectrii cubajului indicat de normele de igien (30-40 metri ptrai pentru un bolnav).
Aerisirea
Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaa dup toaleta bolnavului, dup
tratamente, vizita medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul
olfactiv se vor pulveriza substane odorizante.
Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfer prea uscat, irit cile respiratorii superioare.
Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin
din suprafaa salonului. Lumina solar are i rol de a distruge agenii patogeni, dar uneori
trebuie redus cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza repaosul bolnavului. Lumina artificial
indirect, difuz contribuie la starea de confort a bolnavilor.
nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz
continuu cu termometre de camer, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatur de
18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
Linistea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c
pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte
important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit.
Toaleta bolnavului . Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se indeparteaza de
pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si
sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine care adera
la piele. Indepartarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii, invioreaza
circulatia cutanata si a intregului organism, produce o hiperemie activa a pielii, favorizand
mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat.
Toaleta linitete bolnavul, ii creeaza o senzatie placuta de confort. Pentru ca toaleta sa se

desfasoare in bune conditii se urmaresc cateva principii care trebuie respectate:
-se apreciaza starea generala a bolnavului pentru a evita o toaleta prea lunga,
obositoare.
-se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea pacientului.
-se evita curentii de aer prin inchiderea usilor, ferestrelor.
-se izoleaza bolnavul prin paravan.
-se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a
bolnavului si pentru prevenirea escarelor.
Baia partiala la pat consta in spalarea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numai
partea care se va spala dupa ce pacientul a fost dezbracat complet si acoperit cu un cearceaf si
cu o patura. Asistenta va avea grija ca temperatura in salon sa fie de cel putin 20 oC iar
temperatura apei de 37oC se va controla cu termometrul de baie sau cu cotul. Apa calda trebuie
sa fie din abundenta si se va schimba de cate ori este nevoie.
Toaleta se face respectand o anumita ordine si se va incepe intotdeauna cu fata, apoi gatul,
membrele superioare, partea anterioara a toracelui, abdomenul, partea posterioara a toracelui,
regiunea sacrala, coapsele, membrele inferioare, organele genitale si in sfarsit regiunea
perianala. Musamaua si aleza de protectie se muta infunctie de regiunea pe care o spalam iar la
sfarsit se face toaleta parului, toaleta partii bucale. Inainte de a incepe baia pe regiuni se vor
colecta date medicale cu privire la starea pacientului: puls, tensiune, respiratie, ce mobilizare i
se permite in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpului.
Scopul ingrijirilor este:
-prevenirea infectiilor, indepartarea secretiilor si a depozitelor naturale,
-mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare,
-obtinerea unei stari de bine a pacientului, profilaxia cariilor dentare,
-evitarea leziunilor de grataj la pacientii cu prurit/agitati, prevenirea escarelor,
-pregatirea pacientilor pentru diferite interventii chirurgicale
-mentinerea unei stari de confort la pacientii imobilizati la pat,
-la pacientii inconstienti cu sonde vezicale/nazogastrice intretinerea si mentinerea
acestora.
Materialele necesare pentru toaleta pe regiuni sunt:
-musama, aleza, cearseafe, prosoape, tampoane tifon, comprese, manusi de baie,
manusi de cauciuc, tavita renala, recipient pentru apa, sapun, paravan, bazinete, plosca.
Igiena orala: n timpul administrarii chimioterapiei si mai ales in perioada de aplazie,
nu este recomandata folosirea periutei de dinti deoarece poate favoriza sangerarea gingivala si
facilita trecerea microbilor din flora normala a cavitatii bucale in circulatie, crescand riscul de
infectie sistemica. Se recomanda clatirea cavitatii bucale cu diferite solutii antiseptice indicate
de echipa medicala.
Stilul de via - se recomand repaus fizic i psihic, reducerea efortului la o
munc foarte uoar i analiza medical a sngelui la perioade regulate de 2-4 sptmni. De
asemenea, se vor face de 2 ori pe zi frecionri ale coloanei vertebrale cu tictur de cimbru. n
cazurile avansate ale bolii, cnd bolnavul are astenie, se recomand cure de aer la altitudine
medie i helioterapie cu pruden (expunerea corpului la aciunea razelor solare ultraviolete)
ngrijiri dietetice
Dieta - respectarea unor reguli de alimentaie i administrarea de remedii
naturale sunt foarte importante pentru a ajuta pacientul pe perioada evoluiei bolii.
- Regim cu puine purine (compui organici ai acidului uric ntlnii n alimente
n subproduse de carne, conserve, ficat, creier sau afumturi). De asemenea, se va nlocui
zahrul din alimentaie cu miere.
- Vitamine - se vor da foarte multe vitamine cu ajutorul sucurilor de fructe i
legume, n special de sfecl roie, morcov i elin.
- Lptiorul de matc - se va administra zilnic cte 1 g de lptior, n cure de
cte 20 zile, cu 7 zile pauz.
- Polenul de albine conine o substan numit rutin care este un antitumoral
de excepie. n plus polenul previne infeciile i asigur organismului o serie de vitamine i
oligoelemente naturale necesare organismului. Se recomand cte 20 g pe zi nainte de mese.
-Tinctura de propolis se va folosi pentru evitarea infeciilor. Se iau cte 2
picturi la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi nainte de mesele principale. Picturile se pun pe un
miez de pine, se mestec bine i se nghit.
- Argila se va administra intern zilnic, cte 1 linguri dizolvat n 250 ml ap.
- n cazul n care se fac tratamente cu raze atunci este neaprat nevoie s se fac
n acest timp o cur de suc sau sirop de coacz negru i ceai de frunze de merior.
- Frunzele de ptrunjel, n special cu ginseng, refac numrul de trombocite i
contribuie la refacerea mduvei osoase i la tonificarea ntregului organism.
Hidratarea: pentru a proteja rinichiul de efectele toxice ale chimioterapiei si
pentru a evita afectarea si a altor organe prin eliberarea de metaboliti toxici ca urmare a
distructiei de celule tumorale sunt administrate pacientului cantitati mari de lichide.
Ceaiurile recomandate pacienilor cu leucemie mieloid cronic sunt cele de
afine, lemn dulce, nprasnic, rostopasc, saschiu, sfecl roie, elin i intaur. La acestea se
vor mai aduga i sucul de ctin i uleiul de dovleac.
ngrijiri terapeutice
ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
Administrarea tratamentului in leucemii presupune o atentie deosebita prin
natura toxica a medicamentelor folosite.administrarea se face de regula prin perfuzie dar se
administreaz i oral.
PERFUZIA
Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu picatura, a
solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de
material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).
Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor
la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism
a produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale
parenterala.
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.
I se aplica bolnavului necesitatea tehnicii.
Pregatirea materialelor necesare:
- tava medicala acoperita cu un camp steril;
- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;
- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi
originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;
- garou de cauciuc;
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare
sterilizate;
- o perna musama;
- 1- 2 pense sterile;
- o pensa hemostatica;
- casoleta cu campuri sterile;
- casolete cu comprese sterile;
- substante dezinfectante;
- alcool;
- tinctura de iod;
- benzina iodata;
- romplast;
- foarfece;
- vata.
Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. Se scoate tifonul sau celofanul steril de pe
flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului, care se
dezinfecteaza cu alcool. Se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul. Se
indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului. Se
inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de
pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul. Se
suspenda flaconul pe suport. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast,
avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase. Se indeparteaza
pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon. Se indeparteaza teaca protectoare de
pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon
si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca
picuratorul sa se umple cu lichid. Se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu
lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se
inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ. Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit
dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie. Se aseaza sub bratul ales o perna
tare, acoperita cu musama si camp steril.
Efectuarea perfuziei
Spalarea pe maini cu apa si sapun. Se examineaza calitatea sistarea venelor. Se aplica garoul
de cauciuc la nivelul bratului. Se dezinfecteaza plica cotului cu alcool. Se cere bolnavului sa
inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. Se verifica pozitia acului in vena, se
indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide prestubul,
pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de
perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate. Se fixeaza cu leucoplast amboul
acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului Se supravegheaza permanent
starea bolnavului si functionarea aparatului. Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea
flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului. nainte ca flaconul
sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor
si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon. Se deschide prestubul, pe4ntru a permite
lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se
coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei
punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in
directia axului vasului, se extrage axul din vena. Se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de
iod, se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau. Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca
este permis). Se supravegheaza bolnavul. Reorganizarea locului de munca. Se noteaza n foaia
de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Accidente si incidente
- Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut:
tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe
complet, se injecteaza cardiotonice.
- Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea
completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie
pentru control, in cazul in care s-ar produce un accident (intoleranta).
Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane
ngrijiri profilactice
Nu se tie cum s-ar putea preveni apariia leucemiei. Muli dintre cei care au
aceast afeciune nu au factori de risc. Un factor de risc este acel factor ce crete ansa de a se
mbolnvi. Unii oameni expui la doze mari de radiaii, expui la benzen, fumtori sau cei ce
fac chimioterapie au riscul de a face leucemie. Asadar
alimente cu E-uri .
o via cumptat far excese,
CAPITOLUL V
Elaborarea planului de ingrijire la un pacient cu leucemie
cronic
CAZUL A
Interviu
NUME: E.R.
Sex:M
Varsta :45 ANI
Motivele internrii:
inapetenta,
scadere in greutate,
stenie fizica si psihica,
Ap superficiala,
nxietate,
Hepatomegalie,
Diagnostic : LEUCEMIE LIMFATICA CRONIC

Antecedente
Heredo-colaterale: nesemnificative
Personale: in 2002 internat la Spitalul Militar cu otit seroasa; fost fumator cronic 20ani : 5-10
tigari/zi
Examen clinic:
Stare general:
febril 39 grade, talie 170 cm, greutate: 45kg,
Stare de nutriie:
alterat
Stare de contien:
pstrat
Facies:
simetric.
Tegumente:
palide, uscate, fierbini, urme de godeu.
Mucoase:
normal colorate.
Fanere:
normal implantate.
esut conjunctiv adipos:
normal reprezentat; edeme, godeu.
Sistem ganglionar:
superficial, palpabil.
Sistem muscular:
normoton, normotrof, normokinetic.
Sistem osteo-articular:
aparent integru.
Aparat respirator:
torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate

pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.
Aparat cardiovascular:
AV=70/min, TA=120/95 mmHg, puls membre inferioare

neperceptibile (edeme ).
Aparat digestiv:
abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil,

nedureros, spontan la palpare.
Tranzit intestinal:
fiziologic.
Ficat, ci biliare, splin:
n limite normale: ficat cu marginea inferioar la rebordul costal;

splin nepalpabil.
Aparat urogenital:
loje renale dureroase, manevra Giordani negativ bilateral,

diaforez
Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare temporo-spaial; fr semene

de iritaie meningean; OTS, ROT present bilateral simetric.
Tabel cu nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson

NEVOIA FUNDAMENTAL
MANIFESTRI DE DEPENDEN
SURSA DE DIFICULTATE
1. A respira i a avea o bun circulaie
- dispnee cu
- anxietate
2. A bea i a mnca
- inapeten
- spitalizare
- scdere n greutate
- dureri osoase
3. A elimina
- spitalizare
- constipaie
4. A se mica, a avea o bun postur
- incapacitate de a se mica
- durere
5.A dormi, a se odihni
- stare depresiv
- durerea
- anticiparea evenimentelor negative

6. A se mbrca i dezbrca
7. A menine temperatura corpului n limite
normale
- anxietatea
- febr
- leucocitoz
-frisoane
- tegumente palide
8. A fi curat, ngrijit
- incapacitate de a-i satisface i a acorda

singur igiena corporal
- durere
- stare depresiv
9. A evita pericolele
- team, fric
10. A comunica
-comunicare deficitar cu echipa medical
- anxietate
-dezorientare n timp i spaiu
- prbuirea funciilor vitale

- incoeren
11.A practica religia
- imposibilitatea de a practica religia
12. A se realiza
13. A se recrea
14. A nva
- spitalizare
- tristee
- anxietate
- lipsa preocuprilor zilnice
- durere
- cunotiine insuficiente despre boal
- afectarea strii de contien
- lipsa interesului fa de a nva
Plan de ngrijire cazul A
DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea confortului din cauza lipsei de odihna
manifestata prin astenie
OBIECTIVE
Pacientul sa nu prezinte astenie
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

- bolnavul va fi ascultata atent, va fi ndemnata sa-si
exprime sentimentele, va fi ncurajata pentru
comunicarea cu colegii de salon si familia;
EVALUARE
Dupa citeva zile starea generala se imbunatateste
stimularea pacientului n efectuarea unor activitati;

- pacientul va fi recompensata prin laude.
- asigur liniste in salon si un mediu relaxant pentru a
se odihni
- monitorizez functiile vitale
Alterarea starii de nutritie din cauza procesului
malign manifestata prin inapetenta
Pacientul sa se hidrateze si alimenteze corespunzator
Stimulez apetitul bolnavului prin alimente oferite n

cantitati mici si la intervale scurte de timp.
n urma interventiilor apetitul bolnavei revine la

normal.
Asigur conditii de mediu- aerisire salon, lenjerie

curata,
Administrez de vitamine: B1,C, B6,Ca,D3.
Hidratez si alimentez parenteral pacientul- G-10%
Alterarea starii psihice din cauza internarii
manifestata prin anxietate.
Pacientul sa nu fie anxios
Stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati: se

va stabili un program de activitati agreat de bolnava
pentru a preveni plictiseala.
n urma tratamentului n aproximativ 2 zile starea

pacientului se mbunatateste foarte mult si are din
nou ,,pofta de viata.
- se previne izolarea prin stimularea relatiilor

interpersonale.
Diminuarea strii de nutriie din cauza lipsei de
alimentatie manifestata prin scadere in greutate
Pacientul sa prezinte o greutate normal conform

indicilor ponderali
Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite

n cantitati mici si la intervale scurte de timp.
Starea pacientului se imbunatateste, a luat in greutate

in urmatoarele 4 zile 1 kg.
Recoltez snge si urina pentru analiza de laborator.

Conduc pacientul pentru investigatii.
Cintaresc zilnic bolnavul
Monitorizez functiile vitale
Constipaie
Pacientul s prezinte tranzit intestinal fiziologic
Administrez la indicatia medicului Fortrans 1 cp
Pacientul prezint tranzit intestinal normal
Alimentez pacientul cu alimente usor digerabile
Stare general influenat
Incapacitate n satisfacerea igienei
Pacientul s prezinte o igien riguroas.
- am efectuat toaleta pe regiuni
Pacientul prezint tegumente integre.
- am schimbat lenjeria de pat i de corp

Deshidratare
Pacientul s se hidrateze corespunztor
Discut cu pacientul i i explic necesitatea

administrrii unei cantiti reduse de de lichide
Administrez 3 l/zi
Stare general stabil

TA= 120/ 75
R= 18/min
P=75b/min
Greutate 44 kg
T= 36,6 grade C
Epicriza cazul A
Pacient n vrst de 45 de ani, se prezint in cadrul clinicii pentru investigaii. examenul clinic
general completat cu examenele de laborator( hlg, puncie osoas) confirm diagnosticul de
Leucemie cronic. pe parcursul internrii sa administrat tratament cu citostatice. recomandri
la externare:
- regim alimentar variat bogat n fructe i legume
- efort fizic limitat
- revine la control peste o sptmn
- METROTEXAT 1 cp/ zi
FOAIE DE TEMPERATUR ADULI

Numele E. Prenumele R.
Temp
Puls
T.A.
Resp.
D.
Ziua
Zile de boal
35
30
160
41O
30
25
140
40O
25
20
120
39O
1500
20
15
100
38O
1000
15
10
80
37O
500
10
60
36O
40
35
3000
2500
2000
Lichide ingerate
Scaune
Diet
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S
CAZUL B
CULEGEREA DATELOR
NUME: M.D.
Sex:M
Varsta :3 ANI
Motivele internrii: inapetenta, febra, diaforeza nocturna, cefalee ,
DIAGNOSTIC : LEUCEMIE MIELOIDA CRONICA
Antecedente
Heredo-colaterale: mama hta
Personale patologice: sindrom philadelphia
Examen clinic:
Stare general:
febril 39 grade, talie 80 cm, greutate: 12 kg,
Stare de nutriie:
alterat
Stare de contien:
pstrat
Facies:
n lun plin.
Tegumente:
palide, uscate, fierbini, urme de godeu.
Mucoase:
normal colorate.
Fanere:
normal implantate.
esut conjunctiv adipos:
normal reprezentat; edeme, godeu.
Sistem ganglionar:
superficial, palpabil.
Sistem muscular:
normoton, normotrof, normokinetic.
Sistem osteo-articular:
aparent integru.
Aparat respirator:
torace normal conformat, excursii costale simetrice, sonoritate

pulmonar normal, micri ventilatorii fiziologice.
Aparat cardiovascular:
AV=70/min, TA=130/80 mmHg, puls membre inferioare

perceptibile
Aparat digestiv:
abdomen suplu, mobil cu micrile respiratorii, depresibil,

nedureros, spontan la palpare.
Tranzit intestinal:
fiziologic.
Ficat, ci biliare, splin:
n limite normale: ficat marit n volum splin palpabil.
Aparat urogenital:
loje renale nedureroase, manevra Giordani negativ bilateral,

diaforez
Sistem nervos, endocrin, organe de sim: orientare temporo-spaial; fr semene

de iritaie meningean; OTS, ROT present bilateral simetric.

NEVOIA FUNDAMENTAL
- dispnee cu
- anxietate
2. A bea i a mnca
- inapeten
- spitalizare
- scdere n greutate
- dureri osoase
3. A elimina
-diaforez
- stare febril
- durere
- stare depresiv
- durerea
- anxietatea
normale
- febr
- leucocitoz
-frisoane
- tegumente palide

- durere
- stare depresiv
- team, fric
10. A comunica
- anxietate
-dezorientare n timp i spaiu
- prbuirea funciilor vitale

- incoeren
- imposibilitatea de a practica religia
12. A se realiza
13. A se recrea
14. A nva
- spitalizare
- tristee
- anxietate
- lipsa preocuprilor zilnice
- durere
- cunotiine insuficiente despre boal
- afectarea strii de contien
- lipsa interesului fa de a nva
Plan de ngrijire cazul B
Alterarea starii de nutritie din cauza durerii

manifestata prin inapetanta
OBIECTIVE
Pacientul sa se alimenteze normal
Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite

n cantitati mici si la intervale scurte de timp.
EVALUARE
Pacientul prezinta pofta de mincare se alimenteaza

corespunzator
Combat durerea cu analgezice:

- nurofen 1/3 cmp/zi
Alterarea eliminarilor din cauza febrei manifestata

prin diaforeza
Pacientul sa eliminari normale
Monitorizez functiile vitale,

Asigur conditii de mediu.
Asigur lenjerie curata
Asigur o temperatura optima
Recoltez singe pentru analize
Administrez tratamentul recomandat de medic:
Vincristin-perfuzie/24h
Prednison-1cmp/zi
Allopurinol-1cmp/zi
Pacientul nu prezinta diaforeza in urma tratamentului

aplicat
Alterarea temperaturii corporale din cauza disfunctiei

celulare manifestata prin febra
Pacientul sa prezinte temperatura corpului in

limite normale
Monitorizez functiile vitale.
Pacientul prezinta stare subfebrila
Masor temperatura in fiecare ora

Administrez comprese reci pe frunte
Aerisesc salonul
Asigur lenjerie curata
Conduc pacientul la investigatii ekg, radiologie,
Disconfot fizic din cauza proliferarii celulare

anormale manifestata prin cefalee
Pacientul sa nu prezinte cefalee
Monitorizez functiile vitale.

Asigur conditii de mediu adecvate. Fara galagie,
temperatura normala 20 , lenjerie curata
Administrez la indicatia medicului:
Nurofen 1/3 cmp la nevoie.
Administrez medicatia recomandata de medic.
Supraveghez pacientul.
Pacient acuza dureri de cap si subcostale. Starea

pacientului se imbunatateste in urmatoarele zile
Epicriza cazul B
copil de sex masculin n vrst de 3 ani se interneaz in cadrul clinicii pentru investigaii.
examenul clinic i examenele de laborator confirm diagnosticul de LEUCEMIE CRONIC
MIELOID. La externare se recomand:
- revine la control peste 5 zile
- va evita frigul, umezeal
- va evita contactul cu persoane bolnave
- purinethol 1 cp / zi
FOAIE DE TEMPERATUR ADULI

Numele M. Prenumele D.
Temp
Puls
T.A.
Resp.
D.
Ziua
Zile de boal
35
30
160
41O
30
25
140
40O
25
20
120
39O
1500
20
15
100
38O
1000
15
10
80
37O
500
10
60
36O
40
35
3000
2500
2000
Lichide ingerate
Scaune
Diet
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S
Cazul C
CULEGEREA DATELOR
Copilul P.R. n vrst de 8 luni prezint n urm cu 12 ore febr, inapetenta, scadere in
greutate, diaforeza, insomnie motiv pentru care se prezint la Serviciul de Primire al Spitalului
de copii Sf. Maria unde se interneaz cu diagnosticul medical leucemie mieloida cronica
Antecedente personale:
copil nscut la 9 luni, cu greutatea de 3000 g, talia =50 cm, alimentat natural 3 luni,
apoi cu lapte vac, n prezent alimentaie diversificat.
a efectuat toate vaccinrile conform vrstei.
Antecedente heredo-colaterale:
neag
Antecedente alergologice:
nu este alergic la substane medicamentoase sau alimente.
Examene de laborator
Hemoleucogram
Evaluare
Hl = 10,24 g%
Leucocite = 15.000 /mm3
P =39%, E =4%, L =51%, M =7%
VSH
VSH =20 mm/h
Fibrinogen
Fbg= 222 mg%
C.R.P.
C.R.P. = pozitiv
Calcemie, fosfatemie
Calcemia= 8,4 mg%

Fosfatemia = 5,50 mg%
F.A.= 57 U.I.
Exudat faringian
Exudat faringian=> absent S.H. i S.P.

NEVOIA FUNDAMENTAL
- anxietate
2. A bea i a mnca
- inapeten
- spitalizare
- scdere n greutate
- dureri osoase
3. A elimina
-diaforaz
- spitalizare
- durere
- stare depresiv
- durerea
- anxietatea
- imposibilitatea de a se mbraca
-vrsta

normale
- febr
- leucocitoz
-frisoane
- tegumente palide

-Vrsta mic
- stare depresiv
- team, fric
10. A comunica
- vrsta mic
--
--
--
--
13. A se recrea
---
--
14. A nva
---
--
12. A se realiza
Plan de ngrijire cazul C

OBIECTIVE
EVALUARE
Dificultate n alimentaie prin deficit manifestat prin:

- inapeten
- scdere ponderal.
Copilul s fie alimentat i hidratat suficient.
- ncerc hidratarea oral a copilului cu ceai, Gesol;

- n caz de eec, institui o perfuzie cu Glucoz 5% i
electrolii;
- calculez numrul de calorii n funcie de starea
patologic; adaog 13% pentru fiecare grad de t peste
37; 20-30% pentru agitaie;
- calculez bilanul ingesto-excreta;
- corectez tulburrile hidroelectrolitice i rezerva
alcalin;
- rehidratarea oral va ncepe ncet, cu cantiti mici
de lichide, oferite cu linguria;
- monitorizez funciile vitale.
Obiectiv nerealizat n primele 6 ore, in urmatoarele

ore pacientul incepe sa mnnce normal
Alterarea temperaturii corporale din cauza

leucocitozei manifestata prin febra
Pacientul sa nu prezinte febra
- asigur condiii de confort termic n salon;

- hidratez suficient copilul prin administrare oral de
lichide;
- administrez antitermice, antibioticele recomandate
de medic;
- msor t copilului la intervalele cerute de medic i
notez valorile obinute n foaia de temperatur;
- calculez bilanul intrri-ieiri, adaug 500 ml ap
pentru fiecare grad peste 37C.
Obiectiv realizat, temperatura copilului este

normal: 37,3C.
Alterarea somnului din cauza durerii manifestata prin

insomnie
Pacientul sa doarma suficient.
- asigurarea linitii nocturne i a condiiilor de confort

termic;
- planificarea ngrijirilor i interveniilor delegate,
astfel nct acestea s fie minime n intervalul 2400600;
Alterarea eliminarilor din cauza febrei manifastata

prin diaforaza
Pacientul sa prezinte eliminari fiziologice

Hidratez pacientul
Asigur o temperatura optima in salon
Asigur lenjerie curata.
Recoltez singe si urina pentru analize
Administrez medicatia recomandata de medic:
-vincristin
-asparaginaza- perfuzabile/24h
Obiectiv parial realizat.
Stare pacient imbunatatita
Epicriza cazul C
copil de sex masculin n vrst de 3 luni se interneaz n cadrul clinicii pentru evaluare
clinico-biologic. Examenul clinic general relev ganglioni superficiali mrii n volum.
Biologic prezint leucocitoz 15000/ mm, vsh- 20/h. Recomandri la externare:
- revine la control peste 5 zile
- mediu fr umezeal, cureni, egrasie
- alimentaie variat, bogat n fructe, legume
FOAIE DE TEMPERATUR
Numele P. Prenumele R.
Temp
Puls
T.A.
Resp.
D.
Ziua
Zile de boal
35
30
160
41O
30
25
140
40O
25
20
120
39O
1500
20
15
100
38O
1000
15
10
80
37O
500
10
60
36O
40
35
3000
2500
2000
Lichide ingerate
Scaune
Diet
D S
D S
D S
D S
D S
D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S D S D S
D S D S
CAPITOLUL VI
Educaia sanitar a bolnavului cu leucemie cronic
Boala canceroas ( leucemiile) este indiscutabil una din marile probleme ale medicinii
moderne. Contrar prejudecilor care mai dinuie n rndul populaiei i chiar n anumite
cercuri medicale, aceast boal este curabil i, n multe cazuri, chiar vindecabil, Pronosticul
depinde de mai muli factori, dintre care cel mai important este prevenirea sau profilaxia,
urmat de diagnosticul precoce i de tratamentul corespunztor, competent i cu mijloace
clinice moderne.
Apariia cancerului poate fi determinat de numeroi factori endogeni i de mediu. S
amintim doar civa: poluarea aerului, apei i solului, expunerea necontrolat la radiaiile
solare, obiceiurile nesntoase (fumatul, alcoolul, alimentaia neadecvat),
n procesul de prevenire a cancerului un rol important l are i profilaxia secundar
(controalele periodice dup o anumit vrst: col uterin, sn, rect, prostat). Nu mai puin
important este educaia sanitar a populaiei.
Al doilea element n aceast lupt este diagnosticul precoce. Tratamentul propriu-zis,
care i el trebuie s fie instituit ct mai repede, trebuie s fie condus de specialiti n oncologie,
care s dispun de aparatur modern, cu toat gama de iradieri i medicaie de ultim or.
Leucemiile sunt din ce in ce mai comune si un tratament concret nu exista de aceea cred
ca cel mai important este profilaxia. Din metodele de profilaxie cele mai cunoscute este o
alimentatie sanatoasa. Intr-o lume plina de chimicale acest lucru pare imposibil. Evitarea
alimentelor bogate in E-uri este poate cel mai usor de realizat.
Bibliografie
Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului Editura Medical 1987

Bruckner I., Medicin interna Editura Medical1980
Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974
Corneliu Borundel
- Manual de Medicina Interna Pentru Cadrele Medii Editura
ALL 2008
P. P. Groza -Fiziologie Editura medicala, Bucuresti, 1991
I.Ichim i colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Editura
CISON, Bucuresti, 2001
Carol Mozes - Manual de Medicina Interna Specialitati nrudite si ngrijiri paliative,
Editura Bucuresti,1998.
- Radiodiagnostic, Radioterapie si Anatomie functionala. Editura Bucuresti, 1997.
- Breviar de exporari functionale si de ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura
Viata Romneasca, Bucuresti, 1997.
- Tehnici de ngrijire a bolnavilor Editura Medicala1974.
- Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint, Bucureti 2001
L. Morariu si colaboratorii - Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos
si bolnav - nursing Editura universal, Bucureti
Titirc
L.,Gal
G.,Seuchea
M.,Ddorobanu
E.,Balt
G.,Zamfir
M.,Ivan
M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistenii medicali,

Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 2001
Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijiri
speciale
acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura Viaa Romneasc, Bucureti 2008
Voiculescu M., Medicin generala Editura Viaa Romneasc, Bucureti 2004

Leucemie Cronica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Leucemie Cronica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Leucemie Cronica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COALA POSTLICEAL VICTOR BABES SPECIALIZAREA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR TIINIFIC: SOMESAN LUCIA

Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt

Eritropoieza are loc in mduva osoas. Convenional, se descriu urmtoarele

neoplasme, limfoleucoz. Scderea imunoglobulinelor (deficit imun) apare in boala Hod-gkin,

Etapele de evoluie a trombocitelor sunt: megacarioblast, promegacariocit,

Trombocitopoieza are loc n mduv (celule stem) i se afl sub controlul

(40 70 g%), aminoacizii i

dintre aceste substane sunt produi finali ai catabolismului proteic

(ureea, creatinina) sau nucleoproteic (acidul uric). Altele

sunt substane de metabolism

intermediar, n tranzit sanguin (aminoacizii, polipeptidele etc.).

Substanele anorganice. Reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i sunt

distruge aproximativ o sutime din numrul total al eritrocitelor, eliberandu-se hemoglobina. in

reprezint principalul mijloc de legtur ntre

esuturile i organele de absorbie a principiilor alimentare.

fundamentale ale homeostaziei organismului meninerea echilibrului hidroelectrolitic ntre

autorennoirea celulelor stem ;

angajarea celulelor stem n procesul de difereniere i orientare spre o

anumit linie celular, trecnd prin etapa celulelor progenitoare ;

proliferarea, diferenierea i maturarea celulelor progenitoare conduc^nd

spre un anumit tip celular matur.

LEUCEMIA LIMFATICA CRONICA

Leucemia mieloida cronica (LMC) reprezinta o proliferare a globulelor albe din

Acestea se maturizeaza si se specializeaza, transformandu-se intr-un anumit tip de celula

- dureri articulare sau osoase

Rolul asistentului medical la examenul clinic

Recoltarea de produse biologice

Leucocite = 5000 9000/ mm

Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA

Explorator pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii

Terapeutic - se face n vederea administrrii unor medicamente,

Psihica se informeaza pacientul asupra necesitii i esenei interveniei

,obtinandu-se consimtamantul informat

pentru puncia sternal bolnavul este asezat in decubit dorsal , cu

trunchiul uor ridicat.

Decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati

pentru punctia in creasta iliaca

Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu

alcool i badijonat cu tinctur de iod.

Sternul poate fi puncionat: manubriului sau corpul sternului , sau la

Spina iliaca posterosuperioara

- n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte

se asigura repausul la pat si se supravegheaza starea generala si semnele

se observa pansamentul daca se imbiba cu sange

unei poziii greite a acului-nfundarea acului(care e desfundat cu mandrenul steril).

Perforatie ale organelor interne inima ,plamani; perforarea lamei

Introducerea infeciei n cavitatea medular osteomielita

Tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala

Pregtirea mduvei extrase pentru trimiterea la laborator:

i alte recoltri pentru numrarea elementelor nucleate, pentru numrarea elementelor

S pregteasc material i instrumentar corespunztor i n stare de funcionare;

S pregteasc pacientul din punct de vedere fizic (poziie corespunztoare i n

acelai timp comod);

S pregteasc psihic pacientul, explicndu-i tehnica;

S asigure condiii de microclimat care s nu influeneze funciile vitale (linite,

temperatur, umiditate corespunztoare);

S cunoasc variaiile normale ale funciilor vitale n funcie de vrst;