MEMORII

Memoria interna
Cea mai importanta si costisitoare componenta fizica a
unui
calculator
personal este memoria
interna,
prin
intermediul careia vom putea aprecia performantele unui
calculator. Aceasta este unitatea functionala a calculatorului
destinata pastrarii permanente sau temporare a programelor si
a datelor necesare utilizatorului si binenteles a sistemului de
operare.
Memoria interna a unui calculator este caracterizata de doi
parametrii:
- dimensiunea;
- timpul maxim de raspuns;
Dimensiunea acestei memorii este n strnsa legatura cu
microprocesorul folosit (n speta cu limitarile impuse de acesta).
O valoare des ntlnita pentru aceasta marime este de 1 Mbyte.
Cu ct aceasta este mai mare. Cu att performantele
calculatorului sunt mai bune.
Timpul maxim de raspuns se refera la intervalul de timp
care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date.
Mai exact, intervalul de timp ce se scurge din momentul n care
primeste de la microprocesor comanda de citire si momentul n
care depune pe magistrala de date valoarea citita (similar este
si pentru scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de
70 ns. Cu ct aceasta valoare este mai mica, cu att
calculatorul este mai rapid.
n configuratia unui sistem electronic de calcul n functie
de modul n care se realizeaza accesul la memorie, pot fi
ntlnite simultan doua mari tipuri de memorii: memorii ROM si
memorii RAM.
Memoria ROM (Read Only Memory - memorie care poate
fi doar citita) - este un tip de memorie nevolatila (informatia
continuta de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea
calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin
constructie nu permite programatorilor dect citirea unor
informatii nscrise aici de constructorul calculatorului prin
tehnici speciale Memoriile de tip ROM se clasifica la n functie
de modalitatea de scriere a datelor n PROM &# 11211d324l
351;i EPROM..

1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM

programabile, care permit o singura rescriere de programe;
2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care
pot fi sterse si reprogramate din nou de mai multe ori, utiliznd
tehnici electronice speciale.
Programele aflate n ROM sunt livrate odata cu calculatorul
si alcatuiesc asa numitul firmware.Calculatoarele din familia
IBM - PC contin si o memorie CMOS (de tip RAM, alimentata n
permanenta de o baterie pentru a nu-si pierde continutul
informational. n aceasta memorie se stocheaza informatii
referitoare la configuratia hardware a sistemului electronic de
calcul.
Daca accesul la memorie este permis att pentru citire ct
si
pentru
scriere
memoria
se
numeste RAM (Random Access Memory - memorie cu acces
aleator).
Memoria RAM reprezinta un spatiu temporar de lucru
unde se pastreaza datele si programele pe toata durata
executiei lor. Programele si datele se vor pierde din memoria
RAM, dupa ce calculatorul va fi nchis, deoarece aceasta
este volatila, pastrnd informatia doar atta timp ct
calculatorul este sub tensiune.
n functie de circuitele din care sunt implementate
memoriile RAM acestea se clasifica n: memorii statice (SRAM) si
memorii dinamice (DRAM).
La rndul sau memoriile DRAM se mpart n:
1. memorii FPM (Fast Page Mode) - caracteristica acestui
tip de memorie o reprezinta facilitatea de a lucra cu pagini de
memorie. O pagina de memorie este o sectiune de memorie,
disponibila prin selectarea unei adrese de rnd.
2. memorii EDO (extended Data Out) - functioneaza la fel
ca si memoriile FPM dar accesul la datele din celulele de
memorie este mai rapid cu 10 - 15 % fata de FPM
3. memorii SDRAM (Syncronous DRAM) - un astfel de tip
de memorie reprezinta un modul DRAM ce lucreaza n mod
sincron cu procesorul (prin constructie, la origini memoriile
DRAM conventionale functionau n mod asincron)
4. memoriile VRAM (Video RAM) - este o memorie rapida
folosita n special pentru placile video.

5. memorii SGRAM (Syncronuos Graphics RAM)- este un

SDRAM adaptat cerintelor foarte mari din domeniul graficii 3D.
6. memorii DDR (Double Data Rate)- prin aceasta
tehnologie se pot transfera date de doua ori mai rapid fata de
tehnologiile anterioare.
Fizic memoria RAM este constituita din elemente care
prezinta doua stari stabile, reprezentate conventional prin
simbolurile 0 si 1 denumite biti sau cifre binare. Aceste
elemente sunt constituite din milioane de perechi de tranzistori
si condensatori. Rolul condensatorilor este de a retine sarcina
electrica, iar al tranzistorului acela de a ncarca cu sarcina
electrica condensatorul. Aceste perechi de condensatori si
tranzistori sunt dispuse sub forma de coloane si rnduri
formnd o matrice. Prin constructie, accesul la memorie se
realizeaza la nivelul unui grup de biti denumit celula
sau locatie de memorie. Fiecarei locatii de memorie
i este asociata o adresa, care identifica n mod unic aceea
locatie. Numarul de biti care se poate memora ntr-o locatie de
memorie reprezinta lungimea cuvntului de memorie. Numarul
total de locatii de memorie reprezinta capacitatea memoriei si
se exprima de regula n octeti. O alta caracteristica a memoriei
RAM o reprezinta timpul de acces la informatie care se defineste
prin intervalul de timp scurs dintre momentul furnizarii adresei
de catre procesor si momentul obtinerii informatiei.
Timpul de acces la informatie la memoriile noi este de ordinul
nanosecundelor.
Organizarea memoriei interna RAM
Memoria RAM din punct de vedere logic este mpartita
astfel:
1. Memoria de baza (conventionala) - este formata din
primii 640 Kb ai memoriei calculatorului, fiind zona n care se
executa toate programele care ruleaza sub sistemul de operare
MS-DOS.
2. Memoria superioara (rezervata) - este formata din
urmatorii 384 Kb, ramasi disponibili pna la 1Mb. Aceasta zona
de memorie este mpartita n felul urmator: primii 128 Kb sunt
rezervati pentru a fi utilizati de adaptoarele video pentru
memorarea informatiei afisate pe ecran, urmatorii 128 de Kb
sunt rezervati pentru a fi folositi de diferite adaptoare ce se pot

conecta la sistem cum ar fi placa video, placa de retea, etc,

ultimii 128 de Kb sunt rezervati pentru a fi utilizati de
componenta BIOS a sistemului.
BIOS-ul reprezinta o colectie de mici programe care
"stiu" sa comunice
cu
perifericele
calculatorului.
Fara
aceste "servicii" oferite de BIOS un calculator nu poate "citi" un
caracter de tastatura si nici nu poate afisa un caracter pe ecran,
deci nu poate functiona.
3. Memoria extinsa - este cuprinsa ntre 1 Mb si 4 Gb,
caracteristica sa fiind ca aceasta poate fi accesata doar daca
procesorul lucreaza n mod protejat.
4. Memoria
expandata EMS (Expanded
Memory
Specification) - acest tip de memorie nu poate fi accesat direct
de catre procesor, ci prin intermediul unei ferestre de 64 de Kb
stabilita n zona de memorie superioara. Acest tip de
memorie este mpartit din punct de vedere logic n segmente de
64 Kb care sunt comutate n aceasta fereastra.
Memoria externa
Memoria externa este o memorie suplimentara care
comunica cu microprocesorul tot prin intermediul magistralei de
date si magistralei de comenzi. Ea este o memorie nevolatila
din care se poate citi si n care se poate scrie.
Memoria externa are de obicei o capacitate mult
superioara celei interne, n care se pot nmagazina mai multe
programe precum si datele corespunzatoare lor. Ea este
reprezentata n mod special de discurile magnetice, discuri
asemanatoare ca forma si mod de utilizare cu discurile de pickup, dar cu proprietatile benzii magnetice : de pe aceste discuri
se poate citi, dar de asemenea se pot scrie informatii pe
suportul lor magnetic.
Memoria externa este alcatuita n principal din discuri fixe
(hard-disk) si discuri flexibile (floppy-disk). Discurile fixe sunt
montate de obicei n interiorul unitatii centrale si nu pot fi
detasate
de
calculator
dect
prin
demontarea
acesteia. Discurile flexibile se folosesc ct este nevoie, ele fiind
introduse ntr-un locas special, dupa care pot fi recuperate cu
usurinta.
HARD-DISCUL (HD) reprezinta o unitate fixa de stocare a
datelor. Acesta este incorporat n cutia care contine unitatea
centrala, ncasetat ntr-un dispozitiv la care nu avem acces

pentru a-l nlocui cu altul. n caz de defectare se nlocuieste

ntreg ansamblul. Acest ansamblu se mai numestedisc
fix sau disc Winchester,
dupa
numele
tehnologiei
de
constructie. Denumirea de disc fix, atribuita initial, a avut n
vedere faptul ca acesta se fixeaza n interiorul calculatorului si
nu poate fi detasat cu usurinta de catre un utilizator obisnuit. n
ultimul timp nsa, aceasta denumire a devenit improprie,
deoarece au fost create si HD care pot fi cu usurinta conectate
si deconectate n exteriorul calculatorului prin porturile de
intrare/iesire ale acestuia.
n functie de interfata de conectare hard discurile se
clasifica n:
1. Hard discuri SCSI (Small Computer System Interface) hard discuri avnd caracteristici deosebite fiind conectate la o
interfata SCSI, interfata ce este controlata de sisteme
inteligente (controlere) acestea avnd menirea de a coordona
fluxul de informatii dintre hard disc si sistem.Acest tip de unitati
de stocare se folosesc cu precadere montate pe servere sau pe
acele calculatoare unde se doreste o performanta ridicata
privind transferul de date.
2. Hard discuri EIDE (Enhaced Integrated Drive Electronics)
- termen general aplicat tuturor unitatilor care au un controler
inclus n unitate. De-a lungul timpului unitatile de stocare de
acest gen au cunoscut o serie de implementari printre care
amintim protocolul Ultra ATA care mai estedenumit si Ultra
DMA/ ATA-33/ DMA-33, Ultra ATA 66, Ultra ATA 100. Aceste
denumiri se refera direct la realizarea transferului rapid de date.
Legat de hardurile EIDE n ultimul timp si-au facut aparitia pe
piata cele SATA (Serial ATA), hard discuri ce reusesc sa obtina o
viteza de transfer de 150 M/s.
Componentele reprezentative ale unui hard disc sunt:
1. incinta nchisa ermetic
2. pachetul de discuri - este alcatuit din cteva discuri
montate la distanta unul de altul pe acelasi ax al unui motor.
3. capetele de scriere/citire si mecanismul de antrenare a
lor - acestea sunt dispuse pe fiecare dintre fetele unui disc,
toate capetele de scriere citire fiind montate pe un dispozitiv
comun care le pune n miscarere. Bratul care sustine capetele

se poate misca linear (nainte si napoi) sau se poate roti

cu un anumit unghi.
4. motorul pentru antrenarea discurilor
5. placa logica - denumita si controler, are menirea de a
comanda ntreaga activitate a unitatii de hard disc: rotirea
discurilor, pozitionarea capetelor n vederea scrierii sau a citirii,
verificarea pozitionarii corecte a capetelor, codificarea sau
decodificarea informatiilor, transferul de informatii, etc.
6. memoria cache - are rolul de a stoca temporar anumite
date sau comenzi primite de la procesor. Acest tip de memorie a
fost introdus n cadrul acestui tip de dispozitive pentru a creste
performantele acestora.
Principalele caracteristici ale HD se refera la:
capacitatea de stocare a informatiilor/capacitatea de
manipulare a datelor de catre PC (PC Data Handling);
timpul de cautare (seek time) - este o masura
exprimata n milisecune a rapiditatii cu care hard discul si
poate deplasa capetele de scriere citire de la o locatie la alta.
ntrzierea produsa de rotatie reprezinta timpul necesar pentru
ca sectorul dorit sa ajunga n dreptul capului de scriere/citire,
odata ce capul s-a pozitionat pe pista respectiva.
rata de transfer a sistemului gazda - este reprezentata
de cantitatea de date ce poate fi trensferata prin magistralele
de date ale sistemului;
rata de transfer a hard-discului (media rate) - reprezinta
viteza cu care datele sunt transferate spre si dinspre platan.
Unitatea uzuala de masura a acestei caracteristici este numarul
de biti pe secunda. Parametrul care influenteaza rata de
transfer pe lnga viteza de rotatie este dat si de densitatea
datelor pe platan exprimata fie prin numar de piste / inch fie
prin cantitate de biti / inch.
numarul de rotatii/minut (rpm) -reprezinta viteza de
rotatie a discului. Particularitatea acestui parametru o
reprezinta faptul ca aceasta viteza este constanta. Cu cat
aceasta viteza este mai mica cu atat ntrzierile datorate
pozitionarii mecanismelor fizice sunt mai mari avnd un impact
direct asupra asteptarii generate de miscarea de rotatie si
implicit asupra ratei de transfer a discului;

 cantitatea de memorie cache - influienteaza n mod

direct performantele hard discului, reducnd timpii de
asteptare.
Anumite instructiuni de scriere/citire folosite uzual, nu mai
sunt apelate din memoria RAM a calculatorului ci sunt accesate
direct din acest tip de memorie.
Fiecare dintre aceste caracteristici si spune cuvntul n
ceea ce priveste determinarea performantelor sistemului de
calcul n ansamblul sau.
FLOPPY-DISCUL (discul flexibil sau discheta), aparut
pentru prima data n anul 1971, reprezinta un disc format dintro singura placa realizata din material plastic acoperit cu un strat
feromagnetic.
Principiul
de
functionare
consta
n
urmatoarele: un mecanism de antrenare roteste floppy-discul cu
o viteza constanta, iar scrierea/citirea se realizeaza cu ajutorul a
doua capete de scriere/citire, care se pozitioneaza pe
informatiile plasate pe piste (track), dispuse n cercuri
concentrice.
Floppy-discurile sunt de dimensiuni diferite si deci de
capacitati diferite. Cele mai raspndite sunt floppy-discurile cu
diametru de 5 1/4 inch si cele cu diametrul de 3 1/2 inch, care
surprinzator, sunt de capacitate mai mare. Un disc magnetic
flexibil se roteste n interiorul unitatii cu o viteza de 300
rotatii/minut avnd, n principiu un timp de acces la informatie
de 100 ms.
COMPACT DISCUL constituie un alt suport de memorie
externa care, datorita unor performante superioare fata de
discurile flexibile, tinde sa se generalizeze.
Putem defini discul compact ca pe un suport pe care sunt
stocate informatii prin intermediul mijloacelor optice (tehnologia
laser) att n procesul de scriere, ct si n cel de citire. Succesul
tehnologiilor optice, nu numai pe piata calculatoarelor
electronice, se datoreaza progreselor realizate n domeniul
laserilor, suporturilor optice si a procesarii semnalelor. Astfel, au
aparut o serie de standarde, cum ar fi:
ISO 9660 (Sony si Philips);
High Sierra;

 CD-DA (Compact Disc - Digital Audio, pentru

informatiilor audio sau a datelor n format electronic);

citirea

CD-ROM XA (EXtended Architecture), care permite

att citirea standardelor mai vechi, ct si a discurilor ce
utilizeaza tehnica de ntretesere "interlaced mode", cum sunt
cele pentru vizualizarea fisierelor n format AVI);
CD-Recordable,
denumite
si CD-WORM sau CDWO (permit nregistrarea CD-urilor de catre utilizator).
CD-ROM-ul este mai avantajos dect discul flexibil, dar
concureaza discul fix, n sensul ca are capacitate de ordinul
sutelor de MO sau GO. Viteza de lucru este, uneori, mai lenta
dect la HD.
n urmatorii ani, unitatile de stocare optice DVD vor fi
nelipsite din configuratia unui calculator. Acestea au fost
dezvoltate de companiile Sony si Philips reprezentnd
tehnologia de mine pentru stocarea si redarea informatiilor
aflate pe un suport optic. DVD-ul va nlocui CD-ROM-ul si
casetele video VHS.
Unitatile DVD permit, n functie de destinatie, att citirea,
ct si nmagazinarea de informatii.
Suportul DVD este asemanator CD-ului. DVD-ul reprezinta
un disc cu un diametru de 4,7inchi, datele sunt stocate pe
singura pista spiralata a suportului si sunt citite prin intermediul
unei multiple raze laser, procedeu similar celui utilizat la CD.
DVD-ul este compus din doua discuri optice asamblate ntr-unul
singur, permitnd astfel marirea capacitatii de stocare a
suportului. n continuare sunt prezentate principalele tipurile de
DVD-uri existente:
DVD-ROM reprezinta suportul care permite doar citirea
informatiilor, fiind utilizat n special pentru distributia de
produse program, multimedia. Capacitatea maxima de
stocare aacestui suport poate ajunge la 17 GB.
DVD-R (Recordable
inscriptionabil)
permite
executarea unei singure operatii de inscriptionare,
similar CD-R.
DVD-RAM permite citirea si nmagazinarea informatiilor
de "n" ori, functionnd similar hard-discului. Aferent
tehnologiei de inscriptionare exista pe piata de tehnica

de calcul trei formate, definite de cteva grupuri de

firme. Un prim
format DVD-RAM a
fost
realizat
deHitachi si Matsushiti, firma Pionner a impus un al
doilea format DVD-R, iar grupul compus din HP, Sony,
Philips, Yamaha, Ricoh si Mitsubishi a realizat al treilea
format DVD-RW. Toate aceste trei categorii nu sunt
compatibile ntre ele, dar consider ca DVD-RW vadeveni
standard, deoarece grupul de companii creatoare detine
75% din aceasta piata.DVD-RW permite citirea si
scrierea informatiilor cu o viteza de 1,7 MB/secunda,
avnd o capacitate de memorare de 3GB.
Un suport DVD cu o capacitate de 4,7 GB stocheaza un
film video de 135 de minute, avnd o rata de transfer de 4692
biti/secunda, iar unul de 17 GB nmagazineaza 30 de ore de
secvente audio (muzica).
CD-WRITE (Compact
disk
Write
Only
Memory). Este un disc identic ca forma si mod de ntrebuintare
cu discul flexibil. Diferentele nsa sunt esentiale: are capacutate
de cteva sute de Mbsi viteza de lucru de numai 2 - 3 ori mai
lenta dect a discului fix, el putnd fi citit si scris (nregistrat).
Disc optic Aceleasi consideratii ca mai sus.
Streamer Caseta magnetica asemanatoare ca forma cu o
caseta video. Poate fi citita sau scrisa. Capacitatea de
memorare: sute de Mb(120, 250). Viteza de lucru mica n raport
cu discurile optice. Dezavantaj esential- cel al casetei audio.