Anomaliile Apei

Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de
anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor. In natura
si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a
putut sa se dezvolte si sa existe in apa.
1) Daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte,
apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant.
N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.
2) Caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se
incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita
capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata
amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.
3,4) A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de
vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi
necesitate de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta
proprietate, multe lacuri si rauri ar asana repede pana la sezut si viata din ele ar pieri.
5) Inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara
decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la sezut. Gheata care-l
acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este
foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera
prea mult de frig.
6) Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar
recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta
mereu cand scade temperatura, dar la +4 C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se
dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la
+4C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4C, ea coboara la sezut si aici se pastreaza in
decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul
circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri,
lacuri si helestee.
7) Dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De
aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in
pelicula sa superficiala. carevasazica, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula
foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca
una destul de mare. Pe aceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si
se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de
o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone!

Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, dar, o astfel de apa.
Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune
dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si
fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin
capilarele noastre.
8) Ultima anomalie se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva
foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care
le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din
organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi
solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.

Apa este lichid ntr-un interval mare de temperatur (0 0C 100 0C) datorit asocierii
moleculelor prin legturi de hydrogen

Dac inem seama de structura chimic, apa ar trebui s se topeasc i s fiarb

la temperaturi mai sczute
Cldura specific ridicat(CAPACITATEA CALORIC) C=4.18 J/grad

Apa se ncalzete de 5 ori mai ncet dect nisipul

Procesul de rcire al apei este lent

Datorit acestei clduri specifice, vietile marine nu sunt ameninate de o

supranclzire sau rcire excesiv a apei.

CLDURA LATENT DE VAPORIZARE RIDICAT

Dac nu ar exista aceast proprietate, multe lacuri i ruri ar seca repede

CLDURA LATENT DE TOPIRE RIDICAT lt = 80 cal/g

Dac nu ar exista aceast proprietate, ghearii s-ar topi repede
n ghea se gsete un numr dublu de legturi de hidrogen fa de cel din apa
lichid
Gheaa are o structur afnat (cu goluri)

Aceast anomalie salveaz viaa tuturor vieuitoarelor care ierneaz n ruri

sau lacuri
max = 1g/cm3 la +40C

APA ARE CEA MAI MARE TENSIUNE SUPERFICIAL DINTRE TOATE

LICHIDELE

Suprafaa apei este acoperit cu o pelicul foarte subire de

molecule;
Pe aceast pelicul alearg insectele de ap;
Apa, datorit forelor de coeziune se ridic n tuburile capilare;
Pe acest principiu se bazeaz hranirea plantelor si circulaia
sngelui.

= 72,7 dyn/cm(200C)

Anomaliile apei. tiai c?

Cu toii tim c apa este un lichid inodor, insipid i incolor. Apa este un compus
chimic cu stabilitate mare, format prin combinarea a doi atomi de hidrogen
legai de un atom de oxigen. Despre acest lichid, Leonardo da Vinci, spunea c
i-a fost dat puterea magic de a deveni seva vieii pe pmnt
Dar apa, cel mai banal lichid, nu se comport ca celelalte lichide. Aceasta
prezint o serie de proprieti specifice, numite anomaliile apei, se arat pe
newscientist.com/.
Apa i pstreaz forma lichid pe un interval larg de temperatur, cuprins ntre
0oC i 100oC. Datorit structurii sale, apa, ar trebui s fiarb la temperaturi
sczute, care nu exist pe pmnt, iar noi nu am cunoate dect apa sub form
de vapori.
Apa curat are densitatea maxim la 4C, iar pe msur ce apa se nclzete
sau se rcete, densitatea ei scade, datorit gradul diferit de asociere a
moleculelor de hidrogen.
Prin nghe, apa i mrete volumul cu nou procente. Foarte rar se ntmpl ca
un lac s nghee n totalitate. Stratul de ghea care se formeaz la suprafa,
acioneaz ca o ptur i protejeaz petii i alte vieti acvatice de frig. Mai
mult dect att, la formarea gheii numrul atomilor de hidrogen se dubleaz.
Datorit golurilor care se formeaz n structura sa, gheaa are o structur
afnat, ceea ce i d proprietatea de a pluti deasupra apei.

Capacitatea caloric a apei, este ridicat, datorit acestei caracteristici, vietile

acvatice nu sunt afectate de o supranclzire a apei. La o temperatur de 35 oC,
capacitatea termic este minim, dar aceasta crete pe msur ce temperatura
scade sau crete, n timp ce la alte lichide, capacitatea temic crete direct
proporional cu temperatura.
Dintre toate lichidele, apa are cea mai mare tensiune superficial, ceea ce
determin formarea picturilor de ap. Suprafaa apei este acoperit cu o
pelicul foarte subire de molecule, iar specialitii au demostrat c este nevoie
de o for mare pentru a desface legturile formate.
Cu toate c majoritatea lichidelor pot fi mai uor compresibile cu creterea
temperaturii, la ap acest lucru nu este valabil, apa fiind considerat,
incompresibil.
Apa, este un solvent universal. Ea rmne inert i nu se modific sub aciunea
sunstanelor cu care intr n contact.
Puctul triplu al apei este punctul n care toate cele trei stri de agregare ale apei
coexist liber i simultan, n echilibru termodinamic. Cel mai cunoscut puct triplu
al apei este la 0.01oC.
Viteza de propagare a sunetului n ap crete pna la o temperatur de
aproximativ 74oC, ajungnd la 1500 m/s, dup care ncepe s scad. Aceasta
este influenat de presiune, temperatur i concentraia de sruri. La o
temperatur de 10C, Viteza sunetului n ap este de 4 m/s.
Pe de alt parte, apa are un punct ctitic deosebit de ridicat. Punctul critic este
starea de agregare a apei n care dispar diferenele dintre proprietile ale strii
lichide i ale celei gazoase. Punctul critic al apei este atins la o temperatur de
374 C i o presiune de 217 de atmosfere, ceea ce o face un fluid supercritic.
Cu acestea fiind spuse, rmne ntrebarea de ce apa fierbinte nghea mai
repede dect apa rece?
RASPUNS:
Fenomenul a fost observat nc din Antichitate; n anii 1960, a primit numele de
efectul Mpemba, dup numele unui student tanzanian - Erasto Mpemba - care,
urmnd un curs de gtit, a observat c amestecul pentru ngheat se solidific
mai repede dac este pus n congelator n stare cald. Pn acum, nimeni nu a
putut explica n mod convingtor de ce se ntmpl acest lucru. Recent, ns, o
echip de cercettori din Singapore a elaborat o explicaie a acestui ciudat
fenomen.
Totul ine de proprietile neobinuite ale legturilor ce in laolalt atomii care
formeaz moleculele de ap.
O molecul de ap esrte format dintr-un atom mare de oxigen, legat de doi
atomi de hidrogen prin legturi covalente (legturi care implic punerea n
comun, de ctre doi atomi, a dou perechi de electroni)

Dar, cnd un atom de hidrogen dintr-o molecul ajunge n apropierea unui atom
de oxigen dintr-o alt molecul, se leag i de acesta, printr-o aa-numit
legtur de hidrogen.
Aceste legturi de hidrogen se comport n moduri neobinuite i tocmai ele au
atras atenia cercettorilor.
Dei legturile de hidrogen sunt, n general, mai slabe dect cele covalente,
sunt totui mai puternice dect forele van der Waals, ce reprezint suma tuturor
forelor de atracie dintre molecule, cu excepia legturilor covalente.
Chimitii bnuiau de mult c legturile de hidrogen, care unesc ntre ele strns
moleculele de ap, sunt cele care confer apei unele din proprietile ei bizare i
fac ca punctul de fierbere al acesteia s fie mult mai ridicat dect al altor lichide,
compuse din molecule similare.
Cercettorii din Singapore cred c aceste legturi de hidrogen explic i efectul
Mpemba, deoarece ele aduc moleculele de ap n contact strns unele cu altele,
ceea ce determin i apariia unei fore de respingere ntre molecule; ca urmare,
legturile covalente se ntind i acumuleaz energie.
Pe msur ce lichidul se nclzete, moleculele de ap se ndeprteaz unele de
celelalte, trgnd de legturile de hidrogen. Cnd moleculele se micoreaz
din nou i elibereaz energie, acest proces are ca efect rcirea, ceea ce, spun
oamenii de tiin, nseamn c apa cald se rcete mai repede dect cea rece
i explic efectul Mpemba.
Cercettorii au calculat amploarea rcirii suplimentare determinate de activitatea
molecular i au artat c ea justific diferenele observate ntre nghearea apei
calde i cea a apei reci, n cursul experimentelor.
Totui, ali fizicieni susin c explicaiei teoretice date de specialitii de le
Singapore i mai lipsete ceva: ea nu poate prezice noile proprieti ale apei,
rezultate, de exemplu, prin scurtarea legturilor covalente, aa c mai este un
pas de fcut pn la rezolvarea complet a enigmei.
Sursa: Mail Online