Igiena Totalizarea I
Igiena Totalizarea I
Igiena Totalizarea I
3)
mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea
intensa a aerului, schimbari ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la
razele solare etc.
4)
f. de risc legati de asistenta medicala incompetenta profesionala, asistenta
medicala tirzie
Cunoasterea si determinarea factorilor de risc constituie, poate cea mai valoroaasa
contributie pentru mentinerea si promovarea sanatatii.
3. Necesitatea cunoasterii igienei de catre medicii curativi, domeniile de aplicare a
acestor cunostinte
Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o
conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.
Inca din antichitate, omul a realizat o serie de masuri igienice elementare pentru asi mentine sanatatea. Cunostintele despre igiena sunt foarte importante pentru toti
oamenii si obligatorii pentru medici. Cu ajutorul lor, putem sa planificam si sa
efectuam corect toate masurile obligatorii la studierea specificului bolilor
contagioase si necontagioase intr-o regiune concreta.
Cunoasterea igienei contribuie la daignosticarea corecte a bolilor. Cunoscind
particularitatile conditiilor de munca, influenta lor aupra sanatatii, medicul poate
face deductii despre etiologia bolii, el poate lua masurile eficace de tratament si de
profilaxie a bolii.
Cunoasterea igienei ii va permite medicului sa poata selecta pentru fiecare bbolnav
i parte regimul potrivit de alimentatie, tratament, sa-i recomande exercitiile fizice
si masurile corespunzatoare cu efect de calire a organismului.
Medicul va putea sa-i recomande pacientului profesia si modul de viata potrivit
pentru mentinarea sanatatii.
Cunostintele igienice sunt necesare medicilor pentru activitatea de iluminare
sanitara in masa.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au
ca scop:
1)
prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea
morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active
2)
mentinerea si fortificarea sanatatii
3)
sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
Sarcinile concrete sunt:
aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea
factorilor de mediu
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
11. sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate
corporala)
5. Tipurile de cheltuieli de energie ale organismului. metodele de determinare.
Normativele fiziologice de consum de energie pentru diferite grupuri de populatie
Viata intotdeauna cere un consumde energie, pentru satisfacerea mai multor
necesitati :
repararea uzurilor
Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de
caldura necesara pentru cresterea temperaturi a unui litru de apa cu un grad Celsius
si este primit de la 15 la 16 grade. In anii 1940 a fost primita o alta unitate de
masura Joule. Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei
mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton. 1 kcal = 4184 kJ
1 kJ = 0,239 kcal Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste
anumiti factori:
2.
valoarea calorica a alimentelor ingerate
metoda de calcul La oxidarea:
1 gr proteine = 4,1 kcal 1 gr lipide = 9 kcal 1 gr glucide = 4,1 kcal
3.
consumul de energie
Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul
bazal. Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani) este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci
1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat la virsta de 3 ani este de 2-2,5
kcal/kg/ora. Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani
scade cu 15-20%, la 80 ani cu 30%.
Metodele de determinare a MB:
5)
calorimetria directa avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli.
Printre pereti vircula apa. Energia degajata sub forma de caldura se determina prin
aprecierea volumului de apa care circula in sistem si a gradului de incalzire a ei in
procesul experimentului.
6)
calorimetria indirecta analiza chimica completa a gazelor. Avem nevoie de
un sac Douglas si un rezervor Holdane. Se determina coeficientul caloric.
Cunoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si
dirijat (bazat pe activitatea musculara, lucrul fizic si depinde de activitatea
profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de greutatea corporala,
de starea fiziologica a organismului, de actiunea factorilor externi).
P de clasa I (complete), cu valoarea biologica superioara, care au
caracteristic in componenta lor toti AA esentiali si care se gasesc in proportii
optime pentru organism: P de origine animaliera: oua, carne, lapte si brinzeturi
au functie genetica
dizaharide (oxide) cea mai importanta este zaharoza (cea mai raspindita in
natura, care se descompune in molecule de glucoza si fructoza), lactoza (zaharul
din lapte, unicul zaharid de origine animaliera), maltoza (prin hidroliza se
descompune in 2 molecule de glucoza).
polizaharide (oxide)
1.
amidon forma de stocare a hidratilor de carbon
2.
celuloza polimer al glucozei, care nu disperseaza in apa si e foarte rezistent
la hidroliza acida sau enzimatica. Fibrele celulozei din alimente trec nedigerate de
organism si sunt eliminate sau dezintegrate prin fermentatie microbiana.
3.
Glicogen forma de rezerva a glucidelor
Fibrele alimentare (substantele nutritive) sunt indispensabile in alimentatie
datorita urmatoarelor efecte:
previn constipatiile
5.
sunt furnizoare de energie rapida
6.
sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, muschi, ca energie de rezerva
7.
sunt folosite la sinteza de lipide
8.
aportul organismului vitamnele hidrosolubile indeplinesc functi de
substante biologic active, participa la sinteza acizilor nucleici si AA, la
solubilizarea, transportul si metabolizarea hormonilor.
Surse de glucide digerabile: cerealele si derivatele lor gris orez, cartofi;
leguminoase fasolea, mazarea; legumele; fructele; alimente de origine animala
lactoza laptelui.
Surse de materal fibros: piine neagra, piine inegrala, fasolea, mazarea, nucile,
radacinoasele, legumele, frunzele batrine (de varza, spanac).
Surse de pectina: morcovi, mere, pere, gutui, coacaza, struguri, piersice, prune.
Necesitatea de G in 24 ore pentru diversele grupe de populatie este de 300-580g
pentru barbati si 260-460g pentru femei. Se recomande ca nivelul de glucide sa nu
depaseasca 57% din valoarea energetica a ratiei.
9. Vitaminele - caracterizarea generala, clasificarea acestora
(denumirea uzuala si dupa componenta chimica)
Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismului pentru ca el sa
fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele
trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data
introdus de catre biochimistul polonez Cashemir Fung in 1912. Vita din latina
inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine. Vitaminele sunt considerate
biostimulatori si sunt incluse in grupa substantelor active, ca si enzimele si
hormonii. Ele indeplinesc functia de catalizatori. Combinindu-se cu proteinele,
formeaza fermenti si iau parte la diverse reactii fermentative. Vitaminele joaca rol
in prevenirea unor imbolnaviri. Excesul si insuficienta lor, pot provoca o serie de
tulburari patologice, care conduc la declansarea unor boli specifice. Vitaminele
asigura o functionalitate optima a SNC, a aparatului digestiv, a sist hematopoetic.
Ele maresc rezistenta organismului la infectii, toxine, favorizeaza adaptarea
oganismului la diverse conditii de mediu si de munca.
Clasificarea vitaminelor
4)
Solubile
1.
Dupa grad
1.
liposolubile
vit A retinol
provit A caroten
vit D calciferol
vit E tocoferol
vit K filochinol
2.
hidrosolubile
B1 tiamina
B2 riboflavina
B6 piridoxina
B12 cianocobalamina
Bc acidul folic
B3 acidul pantotenic
H biotina
C acidul ascorbic
P citrina
PP niacina, nicotinamida
2.
Substante cu efecte vitaminice
H1 acidul paraaminobenzoic
B4 colina
B8 inozitol
BT Carnitina
U
3.
Dupa mecanismul de actiune
1.
care au efect nuclear influenteaza transcriptia ADN
2.
cu efect membranar impiedica actiunea unor radicali liberi in organism,
cum este vit E
3.
transferarea unor grupari functionale
4.
transferul de electroni
5)
Insolubile
10. Importanta biologica a retinolului si calciferolului, sursele acestora in
alimentatie, necesarul diurn.
Vitamina A, retinolul, este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In
stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit
A1). Intra in componenta rodopsinei, substanta cu rol important in vedere. Este
extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. Vit A influenteaza
cresterea si inmultirea normala a celulelor, procesele regenerative care au loc in
organism: vindecarea ranilor, arsurilor. Contribuie la mentinerea troficitatii
normale a cll epitaliale. Mentine integritatea mucoaselor, astfel creste rezistenta
organismului la infectii. In lipsa ei se opreste spermatogeneza, intirziie
menstruatia. Insuficienta duce la hemeralopie sau orbul gainii. In caz de carenta
prelungita apare procesul de cheratinizare, care cuprinde si mucoasa bucala,
Sursele: alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere,
carne, rinichi, ficat.
Necesitatea diurna in acid nicotinic e de 16-28mg sau 6,6mg la 1000kcal.
Vitamina B6
Cuprinde piridoxina. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in
compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la
sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Necesitatea diurna 2mg,
pentru femeile gravide si mamele care alapteaza 4mg.
Vitamina Bc acidul folic
Necesar pentru hematopoeza. Se contine in drojdii, ficat, rinichi, verdeata, mai
putina in peste si produsele lactate. Necesitatea diurna 0,2-0,9mg.
Vitamina B12 - cianocobalamina
In lipsa ei se deregleaza hematopoeza si se dezvolta anemia pernicioasa. Se contine
in ficat, carne, oua, lapte. Necesitatea diurna 0,003mg
13. Importanta acidului ascorbic in alimentatie. Necesitatea organismului in vit C
si factorii ce o determina. Produsele furnizoare si produsele bogate in vit C
Vitamina C se considera una din cele mai importante vitamine, deoarece
indeplineste mai multe functii : influenteaza rezistenta capilarelor, reactivitatea
organismului, gradul de rezistenta la actiunea agentilor patogeni si a factorilor
nocivi externi, participa la procesele de oxidoreducere celulara si constituie un
puternic agent reducator, participia la detoxifierea organismului si la folosirea
rezervelor de Fe, protejeaza vit A si E, economiseste vit din gr B. Vit C asigura
structura si functionarea normala a celulelor care sintetizeaza colagenul, un
component de baza al substantei intercelulare. Acidul ascorbic mareste rezistenta
organismului la actiunea unor noxe chimice din mediul ambiant : plumb, mercur,
benzen.
Necesitatea de vit C depinde de intensitatea muncii, de virsta, de starea fiziologica
etc. Pentru cei care efectueaza o munca de intensitate medie necesitatea zilnica e
de 70mg. Necesarul de vit C este marit la persoanele care depun efort muscular
intens si la cele care isi desfasoara activitatea in locuri reci.
Sursele principale de vit C, care sunt si furnizoare sunt zarzavaturile , fructele
proaspete (varza alba 45mg vit C/100g produs, varza rosie 70mg, cartofi
20mg, visine 15mg, ardei 120mg). Produsele bogate in vit C sunt : citricele,
macesul uscat, patrunjel verde, marar verde, fragi, agris, macris, ceapa, rodii, pere
etc. Cerealele si zaharoasele nu contin vit C.
14. Hipovitaminoza C, cauzele si profilaxia ei. Metodele de determinare a
saturatiei organismului cu vitamina C.
In zona noastra climaterica nu se simte carenta mare de vit C, deoarece avem multe
fructe su legume. Insa primavara, devreme, poate surveni o oarecare insufucuenta,
cauzata de pastrarea indelungata a produselor, ele astfel pierzind din cantitatea de
acid ascorbic. In caz de carenta a vit C in produsele alimentare si ca profilaxie, se
recomanda de vitaminizat bucatele finite. Manifestarile hipovitaminozei sunt
edematierea si laxitatea gingiilor, hemoragii gingivale. In organism apare o
hipercheratoza foliculara. Se manifesta prin cheratinizarea foliculilor de pe fese,
coapse, partile extensoare ale antebratelor. Pielea devine aspra, piele de gaina .
Epiteliul cheratinizat se descuameaza usor, avind niste papile rosietice.
Continutul vit C in urina este de 0,3 mg/h (norma fiind de 0,7 1mg/h), in singe e
putin de 0,3mg% (norma fiind de 0,7 1,2mg%), in leucocite mai putin de 10mg
% (norma fiind de 20-30mg%).
La aprecierea saturatiei organismului cu vit C se determina rezistenta capilarelor cu
ajutorul aparatului Nesterov si proba linguala cu reactivul Tilmans.
Determinarea rezistentei capilarelor. Aparatul Nesterov consta din manometru cu
mercur, conducta pentru evacuarea aerului si ventuza. La inceputul probei, in
aparat se formeaza vacuum, apoi se aplica ventuza pe partea palmara a
antebratului. Deschizindu-se robinetul angiorezistrometrului, sub ventuza se obtine
o presiune scazuta, ce se mentine timp de 3 minute. Pentru determinarea rezistentei
capilarelor, presiunea atmosferica in ventuza scade pina la 240 mmHg. Rezultatul
se preciaza dupa numarul de petesii aparute sub ventuza: pina la 15 petesii
saturatie suficienta, 15-30 petesii mici si medii hipovitaminoza usoara, 30 petesii
si m multe, hemoragii subcutanate de merimi mici medii si mari hipovitaminoza
vadita, avitaminoza.
Proba pe limba. Pa linia medie a limbii picuram o picatura de reactiv Tilmans
(100g de reactiv + 100ml apa distilata, se fierbe), apoi se fixeaza timpul in
decursul caruia picatura se decoloreaza. Decolorarea in decurs de 23 sec
demonstreaza o asigurare suficienta a organismului cu vit C.
Cantitatea de vit C poate fi determinate in singe si in urina. De asemenea saturatia
organismului cu acid ascorbic poate fi determinate dupa datele din chestionar si de
observatie.
15. Regimul alimentar - notiune, exigenta fata de el.
Regim alimentar luarea mesei la anumite ore si repartizarea rationala a ratiei
alimentare diurne conform meselor. La recomandarea unui regim alimentar, trebuie
de luat in consideratie specificul activitatii de munca , regimul zilei, virsta,
deprinderile si particularitatile individuale ale omului. Daca masa se ia permanent
la ceeasi ora, apare un reflex conditionat, care contribuie la sporirea poftei de
mincare si a digerarii alimentelor consumate. Iar daca omul maninca neregulat, se
va deregle functia tubului digestiv, inrautatindu-se si incetinindu-se digerarea
Mirosul (specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat,
nespecific)
Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele
nepasteurizat va obtine imediat culoarea albastra)
17. Importanta carnii, pestelui, oualor in alimentatie. Expertiza igienica a acestor
produse. Bolile ce pot fi transmise prin carne, peste,oua, profilaxia lor.
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale
ratiei alimentare. Continutul de lipide variaza in limite foarte mari. Carnea grasa
contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si
bogata in fosfor. Ea contine mult fier. Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa
importanta de vit B2 si B6.
Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea
suprafetei carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau rosu-deschis, muschii pe sectiune
putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si
elastica, la apasare cu degetul nu lasa urme, miros specific carnii proaspete,
grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba sau roz-deschisa),
ligamentele sunt elastice, tari, suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea
bulionului va fi transparent, cu aroma placuta. In cazul in care rezultatele
examenului organoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de
laborator, chimice si bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile,
poate forma toxine, poate servi drept vector de transmisie a diferitor boli : antrax,
bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare.
Pestele are rol insemnat in alimentative ca si carnea. El contine 7-19% protein de
inalta valoare nutritive. Continutul de lipide variaza in functie de specie (intre 0,2
34%). Lipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii,
aducind in ratie si vi A si D. Untura de peste contine multi acizi grasi nesaturati.
Carnea pestilor de mare e bogata in microelemente, inclusiv iod. Pestele contine
mult calciu si mai multe microelemente in comparatie cu carnea (iod, cupru,
scaderea metabolismului,
distrofia proteica
hipo- si avitaminozele
rahitismul
ateroscleroza
anemiile nutritionale
gusa endemica
caria dentara
2.
Hiperalimentatia patologie cauzata de alimetatia abundenta. Formele
hiperalimentatiei:
Consecintele:
obezitatea
diabetul zaharat
hepatite cronice
fluoroza
3.
Alimentatia calitativ neadecvata patologie cauzata de carenta sau lipsa
totala a unei sau a mai multor substante nutritive.
4.
Alimentatia neecilibrata patologii cauzate de disbalanta substantelor
nutritive in ratia alimentara
21. Intoxicatiile alimentare - notiune, clasificare. Particularitatile lor.
Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii
alimentelor contaminate masiv cu microelemente de o anumita specie sau
impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau
nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau
sub forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat este consumat de un
numar mare de oameni.
Particularitatile
-Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:
Botulism
Toxicoza stafilococica
b)
Micotoxicoze
2)
a)
b)
3)
II.
III.
Ergotismul
Fuzariotoxicoza
Aflotoxicoza
Toxicoinfectii
Germeni potential patogeni
E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococi
Germeni insuficient studiati
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas
Intoxicatii mixte
IA non-microbiene
IA idiopatice
greata
voma
insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea
devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina la vinat. Majoritatea au
diaree.
Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice
depistarea surselor
Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de
cap, indispozitie, slabicuni, dureri in epigastru, tulburari dispeptice, dureri
abdominale, meteorism, voma si diaree la inceput care trece in constipatie
monitorizarea nivelului de poluare a materiei prime si a produselor
alimentare
26. Funciile medicului practician n caz de declanare a intoxicaiei alimentare.
Daca dupa particularitatile sale, boala se aseamana cu o intoxicatie alimentara,
medical este obligat
1 S acorde ajutorul medical urgent
2. S fac cercetrile prealabile ale cazului cu scopul de a determina cauzele bolii,
de a lua msurile necesare pentru profilaxia rspndirii sau repetrii intoxicaiei
alimentare, spre exemplu, sustragerea
3. S informeze centrul sanitaro-epide-miologic despre cazul de intoxicaie (prin
telefon sau telegrafic) i s expedieze n-Wnarea._urgent indicnd n ea : 1)
localitatea ; 2), data ; 3) locul (unitatea alimentar), unde s-a ntmplat cazul ; 4)
numrul de victime (inclusiv spitalizate) ; 5) tabloul clinic al bolii ; 6) numrul
de cazuri letale (dac snt) ; 7) produsul alimentar suspect i cauzele, care au dus la
izbucnirea intoxicaiei alimentare ; 8) ce msuri s-au luat
Centrele sanitaro-epidemiologice primesc informaia despre cazurile de
intoxicaie alimentar i imediat trimit n focar un medic-specialist n igiena
alimentar. Acesta efectueaz inspecia sanitaro-epidemiologic a cazului de
intoxicaie alimentar. Studierea cazului ncepe cu cercetarea locului i
chestionarea celor suferinzi, precizndu-se data i ora intoxicaiei alimentare,
specificul clinicii, cu ce bucate s-au alimentat
1. Medicul igienist
Colecteaza anamneze
Igiena alimentaiei
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic
Sursa [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Srurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.
3. Produs alimentar, surs de retinol
Sursa [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Morcov;
b) [ ] Cacaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceap verde.
4. Msuri de prim ajutor suspectatului de botulism
Sursa [1] pag. 146, curs
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [ ] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Splturi gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
5. Amanitina se conine n
Sursa [1] pag. 139, curs
a) [ ] Erburi slbatice;
b) [ ] Neghin;
c) [ ] Ciuperci otrvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminele fructelor.
6. Toxicoza stafilococic este cauzat mai frecvent de
a) [ ] Proprieti organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de sruri minerale.
10.
a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Brnz de vaci;
c) [ ] Alimente - surse cu pectin;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ou.
11.
a) [ ] 15oT;
b) [ ] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.
13.
a) [ ] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14.
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [ ] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16.
a) [ ] Da, n ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, n intestin;
d) [ ] Da, n esutul adipos;
e) [ ] Da, n oase.
17.
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Cderea prului;
d) [ ] Fragilitate i dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivit.
18.
b) [ ] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19.
20.
a) [ ] Proprieti organoleptice;
a) [ ] Sporete;
b) [ ] Nu influeneaz;
c) [ ] Reduce;
d) [ ] Amelioreaz.
a) [ ] Densitate;
b) [ ] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.
21.
a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [ ] Eforturi musculare;
c) [ ] Aciunea dinamic specific a alimentelor;
d) [ ] Meninerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.
22.
Numii intoxicaia alimentar cu cea mai scurt perioad de
incubaie
Sursa [2] pag.100, [1] pag. 139, curs
a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaia cu ciuperci otrvitoare;
c) [ ] Intoxicaiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfeciile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.
23.
a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [ ] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.
24.
26.
a) [ ] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaie mixt;
e) [ ] O alimentaie raional.
27.
"Normativele consumului de energie i cantitatea necesar de
substane nutritive" vizeaz pentru populaia adult
Sursa [1] pag. 112, curs
a) [ ] Dou grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [ ] Cinci grupuri.
28.
Dup "Normativele consumului de energie i cantitatea
necesar de alimente" chirurgii se refer la grupul
Sursa [1] pag.112, curs
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [ ] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.
29. Pentru avitaminoza A este caracteristic
Sursa [1] pag.270, [17] pag. 124, curs
a) [ ] Diaree;
b) [ ] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoz;
e) [ ] Depuneri de calciu n esuturi.
31. Factorii nefavorabili pstrrii vitaminei "C" n produsele alimentare
Sursa [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Srurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturi ridicate.
32. Manifestrile hipovitaminozei severe "PP"
Sursa [1] pag.124, [17] pag. 286, curs
a) [ ] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demen;
e) [ ] Cefalee.
33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP
Sursa [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs
a) [ ] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demen;
e) [ ] Cefalee.
34. Produse alimentare - surse de vitamina "B 1"
Sursa [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs
a) [ ] Orez decorticat;
b) [ ] Pine coapt din fin de calitate inferioar, secar;
c) [ ] Cerealiere ;
d) [ ] Drojdie de bere;
e) [ ] Leguminoase uscate.
35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt
Sursa [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs
a) [ ] "B6";
b) [ ] "A";
c) [ ] "D";
d) [ ] "F";
e) [ ] "E".
36. Amanitin nu se conine n
Sursa [1] pag. 139, curs
a) [ ] Ierburi slbatice;
b) [ ] Neghin;
c) [ ] Ciuperci otrvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminele fructelor.
a) [ ] Proprieti organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de sruri minerale.
40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare
Sursa [1] pag.113, [17] pag. 237, curs
a) [ ] Pine;
b) [ ] Lapte;
c) [ ] Legume;
d) [ ] Pete;
e) [ ] Carne.
41. Valoarea nutritiv a produselor alimentare se va aprecia dup
Sursa [1] pag. 112, curs
a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Brnz de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectin;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ou .
48. Vitamine hidrosolubile sunt
Sursa [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
Sursa [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
50. Rolul biologic al vitaminei B1
Sursa [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [ ] Rahitizm la copii;
c) [ ] Hipotonie muscular;
d) [ ] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
52. Surse alimentare de vitamin "A" (retinol) nu sunt
Sursa [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
a) [ ] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [ ] Fructe;
d) [ ] Ceap verde;
e) [ ] Ardei dulci.
53. Rolul biologic al vitaminei "A"
Sursa [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Asimilarea bun;
b) [ ] Coninutul de proteine i grsimi cu valoare biologic superioar;
c) [ ] Coninutul sporit de vitamina C;
d) [ ] Coninutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprieti organoleptice.
a) [ ] Cazein;
b) [ ] Lactoalbumin;
c) [ ] Vitelin;
d) [ ] Lactoglobulin;
e) [ ] Lecitin.
57. Nu sunt proteine ale laptelui
Sursa [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [ ] Cazein;
b) [ ] Lactoalbumin;
c) [ ] Vitelin;
d) [ ] Lactoglobulin;
e) [ ] Lecitin.
58. Calitatea pinii se determin conform urmtorilor indici cu excepia
unora
Sursa [2] pag. 43, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Porozitate;
c) [ ] Permeabilitate pentru ap;
d) [ ] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.
59. De ce depinde valoarea biologic a proteinelor
Sursa [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs
a) [ ] De coninutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [ ] De coninutul aminoacizilor eseniali;
d) [ ] De raportul dintre aminoacizii eseniali i neeseniali;
e) [ ] De coninutul calciului.
60. Valoarea biologic a lipidelor de origine vegetal e determinat de
Sursa [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs
a) [ ] Asimilare bun;
b) [ ] Valoare energetic mare;
c) [ ] Proprieti organoleptice satisfctoare;
d) [ ] Coninut mare de vitamine A i D;
e) [ ] Coninut de acizi grai nesaturai.