Romania si Uniunea Europeana

Dup semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, Romnia a devenit stat n

curs de aderare, obinnd statutul de observator activ la nivelul tuturor instituiilor
comunitare, fiind necesar asigurarea prezenei reprezentailor romni la nivelul
instituiilor europene i al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator
activ a permis Romnei s i exprime punctul de vedere, fr drept de vot, n
procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putnd astfel influena aceste
decizii i promovndu-i interesele naionale.
Romnia a participat ca observator activ n urmtoarele instituii ale Uniunii
Europene:

Parlamentul European,

Consiliul European,

Consiliul Uniunii Europene,

Comitetul Reprezentanilor Permaneni COREPER I i II,

Grupurile de lucru ale Consiliului,

Comitetele i grupurile de lucru ale Comisiei Europene,

Comitetului Regiunilor i Consiliului Economic i Social.

Dup aderare Romnia a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru

cu drepturi depline. Romnia a devenit a aptea ar din UE dup numrul de
locuitori. ara desemneaz 35 de deputai pentru Parlamentul European, dar
numrul acestora va scdea printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulat
n Tratatul de la Nisa. Limba romn a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii
(a aptea dup numrul de vorbitori, n concuren strns cu olandeza, urmnd ca
oricare cetean al UE s se poat adresa instituiilor n aceast limb. Denumirea
de Uniune European, n limba romn, a primit statut oficial.
Amplasarea geopolitic a Romniei va influena politica UE cu privire la relaiile
cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia i Asia. Prin Iniiativa de Cooperare n SudEstul Europei (SECI), Romnia are o oportunitate de a-i demonstra supremaia n
regiune.
Integrarea n Uniunea European a influenat i relaiile regionale ale Romniei. n
consecin, Romnia a impus un regim de vize pentru cteva state est-europene
precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus i Turcia.
Oficialii consider c ara face parte att din Europa Central ct i din Balcani.
Acest lucru reflect ambiiile dualiste ale guvernului romn, care dorete
mbuntirea integrrii euro-atlantice a rii, concomitent cu crearea unei zone de
stabilitate la Marea Neagr.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va influenta in mod ireversibil intreaga

economie nationala. Pentru ca aceasta influenta sa aiba efecte pozitive, este
important ca societatea sa fie pregatita pentru a face fata unor schimbari, sa isi
dezvolte capacitatea de a valorifica oportunitatile noii piete si de a atenua
eventualele efecte nefavorabile. Astfel, se dovedeste oportuna o strategie pe
termen mediu in ceea ce priveste planul de adaptare la piata europeana,
accentuandu-se flexibilitatea programelor financiare si economice.
De asemenea, se poate dovedi benefica pentru Romania si experienta tarilor din
Europa Centrala si de Est care au deja exercitiul pre-integrarii, integrarii si perioadei
post-integrare. Integrarea Romaniei in ciuda tuturor eforturilor depuse de UE si de
statele sale membre, perspectivele de angajare pentru tineri nu sunt prea
incurajatoare. Unul din cinci tineri cu varsta sub 25 de ani nu reuseste sa-si
gaseasca un loc de munca, iar 7,5 milioane de tineri cu varste cuprinse Intre 15 si
24 de ani nici nu lucreaza, nici nu urmeaza studii sau cursuri de formare.
Comisia, constatand ca vechile abordari nu functioneaza si ca problema somajului la
tineri persista, recomanda folosirea unor noi abordari pentru a imbunatati ocuparea
tinerilor de exemplu ucenicia si promovarea antreprenoriatului in ranul tinerilor
inclusiv a antreprenoriatului social.
In aceasta directie, Comisia Europeana propune statelor membre prin comunicarea
933/ 2011 o noua initiativa, "Oportunitati pentru tineret".
Initiativa propune sprijinirea tinerilor someri, care au renuntat la studii/ formare
inainte de a obtine o diploma de bacalaureat, sa revina pe bancile scolii sau sa
urmeze cursuri de formare vocationala, pentru a obtine competentele necesare si asi gasi un loc de munca. De asemenea sunt incurajate oportunitatile de ocupare
care le ofera o prima experienta profesionala absolventilor de universitate care au
dificultati in a se integra pe piata muncii.
Astfel, UE va sprijini financiar si politic un parteneriat intre Comisie, autoritatile
nationale, partenerii sociali si societatea civila, cu fonduri europene mai bine
directionate, pentru a ajuta tinerii sa obtina locuri de munca.
Statele membre vor putea institui sisteme prin care sa garanteze ca, in termen de
patru luni de la terminarea scolii, tinerii lucreaza sau urmeaza alte cursuri.
Comisia va stabili un cadru pentru stagii de inalta calitate, care le va permite
tinerilor sa descopere ce oportunitati au in Europa, cum le pot valorifica si ce
avantaje pot avea ca stagiari.
Amiralul Manhan afirma: puterea, pentru a fi efectiva, trebuie insotita de
capacitatea de a-ti proiecta puterea si de a gasi instrumentele adecvate pentru
aceasta proiectare a puterii. [1] Odata cu sfarsitul Razboiului Rece lumea intra intro noua organizare mondiala, trecand de la un sistem bipolar, catre unul unipolar, iar
mai apoi catre unul multipolar o organizare in care Romania isi cauta locul. Astfel,
inca de la inceputul anilor 90 integrarea in Alianta Nord Atlantica (NATO) si Uniunea
Europeana (UE) devin obiective nationale ale Romaniei, fiind privite ca
instrumentele fundamentale de proiectare a puterii tarii noastre; iar cand folosim

termenul putere nu ne referim la incercarea de a deveni un hegemon, ci la

consolidarea politica, economica, sociala si militara, la dreptul de a avea acces la
propria istorie.
Iata ca, la inceputul anului 2011, cele doua obiective au fost atinse. Intrebarea pe
care acest eseu o ridica este unde se situeaza Romania in urma integrarii
europene?, ce au avut de castigat si/sau pierdut atat Romania cat si Uniunea
Europeana in urma acestui proces ? Este UE calea spre consolidarea Romaniei?
Raspunsul incepe inca din anul 1951, cand Franta, Belgia, Olanda, Germania, Italia
si Luxemburg semneaza la Paris Tratatul CECO [2] (Comunitatea Carbunelui si a
Otelului)- ce avea ca scop infiintarea unei piete comune pentru carbune si otel,
prin abolirea barierelor tarifare si adoptarea unui tarif vamal comun pentru terti [3]
Insa nu acesta a fost singurul motiv al infiintarii CECO, Europa dorind sa devina
unita si din alte trei motive: in primul rand ca o solutie in fata amenintarii
comuniste, apoi ca o consolidare economico-politica pe plan international, si nu in
ultimul rand, se dorea o Europa strans legata economic, ale caror state sa se poata
aseza la masa tratativelor, gasind o solutie comuna prin evitarea conflictelor
militare. [4] Astfel de viziuni, ale unei Europe unite atat din deziderente economice
cat si politice nu erau noi in gandirea europeana, Liga Natiunilor inchipuita de Kant
sau Mitteleuropa lui Friederich Naumann, fiind doar cateva exemple.
Un rol important in evolutiile europene l-a avut semnarea in 1957 la Roma a
Tratatului CEE, ce prevedea printre altele constituirea unei piete comune (PC),
asigurarea corecta a concurentei economice si implementarea unor politici comune,
precum cea agricola, de transport sau comerciala. [5] Modificarile nu vor inceta sa
apara, CECO transformandu-se in 1967 in Comunitatea Europeana (CE) iar mai apoi,
in urma ratificarii Tratatului de la Maastricht, in Uniunea Europeana.
UE este astfel o entitate in continua miscare, greu de definit din punct de vedere al
organizarii, prezentand atat elemente federaliste cat si confederaliste. Unde se va
opri extinderea este greu de spus, in ciuada faptului ca Tratatul UE prevede marirea
comunitatii doar cu state din Europa Continentala. Astfel, daca in 1951 puteam
vorbi doar de sase membri, mentionati mai sus, in Uniune se gasesc in prezent 27
de state. Astfel in 1973 se adauga Danemarca, Irlanda si Marea Britanie (slabita de
pierderea coloniilor si izbucnirea Crizei Canalului Suez), in 1981 Grecia, in 1986
Portugalia si Spania (acestea fiind caracterizate de o situatie economica precara,
mult mai slaba decat a Romaniei in momentul integrarii), iar in 1995 adera Austria,
Suedia si Finlanda urmand ca pentru aproape un deceniu sa nu se alature nici un alt
stat. Trebuie precizat insa, ca in 1990 RDG si RFG se unesc, cea din urma fiind
inclusa automat in CE, odata cu caderea Zidului Berlinului. Apoi urmeaza perioada
celor 10+2. Astfel, in 2004 Cipru, Letonia, Estonia, Lituania, Cehia, Polonia, Malta,
Ungaria, Slovacia si Slovenia impreuna cu Romania si Bulgaria in 2007 vor inchide
deocamdata lista membrilor.
Pentru a putea intelege ceea ce inseamna UE la nivel global, trebuie sa
constientizam faptul ca reprezinta cea mai mare piata comerciala din lume, are cel
mai mare PIB din punct de vedere al puterii de cumparare 30 % din PIB-ul mondial
brut; detine cea mai mare rezerva monetara din lume, fiinde prinicpalul investitor in

SUA [6] si America de Sud, principalul partener economic al Chinei si al doilea al

Americii de Sud.
In momentul de fata Turcia si Macedonia sunt posibile candidate pentru aderarea in
cadrul Uniunii Europene, carora li se adauga alte state ce si-au manifestat interesul
precum: Bosnia, Albania, Muntenegru, Islanda, Serbia, Norvegia [7], Elvetia, San
Marino, Lichenstein, Vatican, sau Ucraina si Republica Moldova.
In ceea ce priveste Romania, este singurul stat din blocul comunist care desfasoara
contacte diplomatice si economice cu CE, culminand cu introducerea tarii noastre in
1974 in Sistemul General de preferinte al CEE, si cu creearea Comisiei Mixte
Romania-CEE in 1980. Dupa caderea comunismului, tara noastra depune in 1993
Acordul de Asociere, urmand a intra in vigoare in 1995, an in care Romania depune
Cererea pentre Aderare, urmand ca negocierile sa inceapa in 2000, atunci cand va fi
reprezentata un an de catre Departamentul Guvernamental de Integrare Europeana,
atributiile urmand a fi preluate de catre Ministerul Integrarii Europene si Delegatia
Nationala de Negociere a Aderarii Romaniei. Acordul de Asociere urmarea printre
aletele: dezvoltarea si consolidarea economiei romane de piata; liberalizarea
circulatiei marfurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor si crearea cadrului pentru
dezvoltarea cooperarii economice, sociale, financiare si culturale [8] Pentru
dezvoltarea acestor proiecte, Romania urma sa beneficieze de ajutoare si fonduri
ISPA, SAPARD, RICOP si PHARE.
Procesul de extindere 10+2 s-a datorat in mare parte necesitatii Uniunii Europene
de marire a pietei, si de introducere a noi parteneri europeni cu puteri de
cumparare. Astfel pe langa cele 22 milioane de consumatori, si o forta de munca
ieftina de peste 3 milioane de oameni ce au plecat in tarile vestice, Romania a
contribuit la consolidarea UE ca actor economic si politic international prin: forta
umana; dinamism economic cresterea cu 7,7 % in 2006, fata de 2,9 % in UE-25;
grad redus de indatorare datoria publica a Romaniei era de 3,2 ori mai mica decat
media UE-25; finante publice sanatoase un deficit bugetar de 4,7 ori mai mic
decat media UE-25 in 2005; independenta energetica crescuta fata de media UE-25,
cu peste 80 % [9]
Mai mult decat atat, Romania poate reprezenta un avantaj prin suprafata sa agricola
62% din suprafata totala a tarii, cu o zona forestriala de 27 %, si cu o larga iesire
alaturi de Bulgaria [10] la Marea Neagra, zona cu un imens potential geoeconomic,
aflata la confluenta dintre Europa, Asia Centrala si Orientul Mijlociu, fiind singura
regiune prin care se pot transporta resurse energetice alternative, reprezentand
totodata un important coridor energetic pentru transportarea resurselor din zona
Marii Caspice catre Occident. Astfel, prin pozitia sa geopolitica, Romania poate
deveni si un important partener al UE in discutiile cu Republica Moldova, Serbia si
mai ales cu Ucraina si Rusia.
Principalele avantaje ale Romaniei in urma aderarii la Uniunea Europeana sunt de
ordin social, politic si economic. Din punct de vedere social UE se constituie prin
valori precum democratia si respectarea drepturilor omului, ceea ce asigura si
implementarea acestora in tara noastra. Din punct de vedere politico-economic,
Romania beneficiaza de libera circulatie a marfurilor si a fortei de munca, cetatenii

romani beneficiaza printre altele de dreptul la munca, la asigurare si protectie

sociala sau protectie consulara, intr-un stat in care Romania nu are relatii
diplomatice. Totodata, Romania poate beneficia de fonduri post aderare (in special
pentru dezvoltarea agriculturii, infrastructurii si industriei), si investitii straine, ceea
ce ar implica crsterea locurilor de munca, si realizarea unor produse de calitate
ridicata. La capatul opus, devenind membra a Uniunii, Romania a trebuit sa adopte
standerdele de concurenta loiala, ceea ce a dus la cresterea preturilor in anumite
domenii, precum cel al energiei. O alta problema a fost cea a micilor intreprinderi
care, multe dintre ele, neputandu-se alinea standardelor tehnologice au fost nevoite
sad ea faliment. Alte probleme ce apareau in urma Aderarii constau in faptul ca
Romania trebuia sa aloce bani pentru bugetul UE si sa contribuie la finantarea
proiectelor, insa acesta nu reprezinta un impediment real, intrucat pe perioada
2007-2013 tara noastra ar trebui sa absoarba o suma aproape dubla decat cea
alocata. Cu toate acestea, cea mai mare problema pe care Romania o avea, in
opinia mea, inaintea Integrarii Europene, era data de proasta gestionare a tranzitiei,
dupa 1989, de la o economie centralizata catre o economie de piata, fapt dovedit
prin dezintregrarea industriei si a agriculturii. [11]
Tragand o scurta concluzie din cele prezentate mai sus, putem spune ca extinderea
Uniunii si aderarea Romaniei este o relatie de tip win-win, insa se pare, ca Romania
are serioase probleme in gestionarea acestei situatii, principala problema fiind data
de incapacitatea de absortie a fondurilor europene post-aderare, - fonduri ce sunt
alocate pentru eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre regiunile europene. Insa
Romania nu este deoloc un caz special, in perioada 2004-2006, Polonia cheltuise 2,7
mld. euro din cele 11 mld. alocate, Cehia cheltuise 522 mil. din cele 2,2 mld.
alocate, Ungaria cheltuise 959 mil. euro din cele aproximativ 5 mld. alocate, in timp
ce Slovacia obtinuse doar 452 milioane din cele 1,6 mld. euro alocate [12] In cazul
Romaniei, tara noastra trebuie sa contribuie in perioada 2007-2013 cu aproximativ
10,2 mld euro, putand insa accesa fonduri de 19, 67 mld. euro. Pana in prezent,
Romania a atras doar 7 % din aceasta suma, in ciuda faptului ca este unul dintre
cele mai slabe state dezvoltate. Cu peste 3 mil. de hectare nelucrate si cu o
imbatranire a populatiei de la sat, Romania se pare a se distanta de posibilitatea
fructificarii unui atu considerabil.
In ceea ce priveste Comertul exterior, volumul total s-a ridicat in 2008 la 134 mld.
$ din care 50 mld. $ exporturile si 84 importurile, deficitul balantei comerciale
atingand recordul de 34 mld. $, fata de 12,7 in 2005 sau 2,7 in 2010 [13]. Tot in
2008, din valoarea totala a exporturilor 70,5 % au mers in cadrul UE, de unde 69,6
% reprezinta procentul venit din UE din totalul importurilor, existand un deficit de
comerical de 23, 5 mld. Euro [14].
O alta problema cu care Romania risca sa se confrunte pe termen lung, este data
chiar de exodul fortei de munca [15], ce duce automat la pierderea de valoare
adaugata care s-ar fi putut realize in tara [16]. Peste 85 % din din forta de munca
migrationista este cuprinsa intre varsta de 18 si 35 ani, reprezentand o adevarata
gura de aer pentru Vestul aflat intr-un proces mult mai avansat de imbatranire a
populatiei. Mai mult, migratia internationala a populatiei Romaniei reprezinta cel
mai adesea reactia capitalului uman la politicile dezarticulate, uneori neadecvate,

promovate in Romania in primii ani ai tranzitiei: procesele de restructurale si de

privatizare au fost insuficient sustinute cu masuri de raspuns pe piata muncii si in
mediul de afaceri, care sa permita absortia populatiei disponibilizate [17].
Intorcandu-ne catre inceputul eseului, si facand uz de formula P= ( C+E+M) x
(S+W) x A [18], adica Puterea = ( Masa Critica (populatie+teritoriu) +Capacitate
Economica + Capacitate Militara) x (Scopul Strategic + Vointa de a conduce) x
Gradul de acoperire prin aliante, vom observa ca Romania este departe de a se
constitui ca o putere de sine stataoare, independenta, de a avea acces la propria
istorie, in ciuda unor avantaje geopolitice, sau demografice- a saptea tara ca
marime din UE. Din punctul de vedere al rolului clasei de mijloc, putem spune ca
Romania este caracterizata printr-o societate adormita, intrucat clasa de mijloc,
considerata motorul dezvoltarii economice, nu este una consolidata, caracterizata
printr-o anumita cultura ideologica. Uniunea Europeana reprezinta astfel o parghie
pentru crearea unei astfel de culturi ideologice si stabilitate democratica, prin
valorile promovate si contactul direct cu societatile vestice, o parghie care inca nu
este fructificata.
Uniunea Europeana va aduce valoare adaugata tarii noastre pe toate planurile, dar
si Uniunii Europene. O data cu semnarea tratatului, Romania a devenit observator
activ, putand avea interventii la nivelul expertilor Uniunii Europene in diverse
domenii.
Asemenea unor mari scriitori despre care mai mult se discuta decat sunt cititi,
problematica integrarii Romaniei in Uniunea Europeana reprezinta un subiect amplu
ce suporta in momentul actual numeroase interpretari si mai putina analiza si
informare de specialitate din partea multora.
Nu trebuie sa privim pragmatic integrarea in Uniunea Europeana, numai din punct
de vedere al costurilor si beneficiilor, trebuie sa privim procesul de integrare ca pe o
racordare generala la un sistem amplu de valori. Este adevarat ca unele domenii
vor fi puternic afectate din punct de vedere al masurilor ce vor fi luate in vederea
alinierii practicilor si mecanismelor la cele utilizate in Uniunea Europeana, fiind
necesare reforme structurale sustinute si rapid implementate (protectia mediului,
concurenta), dar exista si domenii ce au facut deja pasi importanti, aici numaranduse si sectorul transporturilor rutiere.
Costurile pe care le va avea Uniunea Europeana cu integrarea Romaniei si Bulgariei
se ridica la aproximativ 44,3 miliarde EURO si se vor intinde pe o perioada de 7 ani,
pana in 2014. Infrastructura rutiera va necesita 7 miliarde EURO pentru a fi
adaptata astfel incat sa suporte 11,5 tone/osie, iar imbunatatirea protectiei muncii
va absorbi 4 miliarde EURO.
Romania va trebui sa participe la randul ei la bugetul Uniunii Europene cu 2,5
miliarde EURO in perioada urmatoare aderarii. In plus, va trebui sa finanteze
proiecte ale Bancii Centrale si ale Bancii Europene pentru Reconstructie si
Dezvoltare.

Din calculele efectuate de Ministerul Integrarii Europene, fiecare roman va contribui

zilnic cu 4.000 lei timp de 3 ani la bugetul Uniunii Europene si va primi zilnic, sub
forma fondurilor investite in programe si actiuni de reconstructie, reabilitare,
aliniere etc, aproximativ 18.000 lei. Gestionarea sumelor se va dovedi insa o
provocare pentru societatile si autoritatile financiare din Romania. Unele state ce au
aderat la Uniunea Europeana s-au dovedit capabile a asimila 90% din fondurile
primite, pe cand altele au reusit sa asimileze numai 50%.
Referat rezumat in engleza
Romania's integration into EU structures shows more advantages than
disadvantages. Romania will join a market in which goods can move freely, and we
as people will be able to travel to any country and have access to all areas, which
until now could not have been accessed, for various reasons; Romania's economic
potential will increase as the EU brings foreign investors, who will know how to
exploit the potential that we have, but not how to capitalize it. Perhaps, the most
important advantages, which Romania's EU integration brought are the rights that
Romanian citizens have acquired. From 1st January 2007 we, Romanians have the
same rights as any citizen of the European Union. These rights, which guarantee us
European Social Charter are the following: the right to practice any profession in
one of the countries of the European Community choice; right to equitable
remuneration; right at improving the living conditions and working conditions; the
right to social protection provided by the system in force in the host country; the
right to freedom of association and collective bargaining; the right to vocational
training; the right to equal treatment between men and women; right to
information, consultation and participation of employees; the right to health
protection and job security; consular and diplomatic protection from another
Member State; right to the protection of children and adolescents; guaranteeing a
minimum income for the elderly; right to professional and social integration for
people with disabilities. Are these drawbacks of integration?