SC CEPECOM SA

SUPORT CURS
LUCRATOR IN COMERT
COMERCIANT VANZATOR MARFURI ALIMENTARE

1. CALITATILE LUCRATORULUI IN COMERT

Calitatile lucratorului in comert care ii permit sa realizeze o eficienta sporita in activitatea sa sunt:
- Trasaturi de temperament: sociabilitate, dinamism, operativitate, reactii rapide, mobilitatea proceselor
nervoase, optimism, capacitate de adaptare la oameni si situiatii noi, calm si rabdare in relatiile cu
oamenii.
- Aptitudini fizice si senzoriale:
constitutia fizica robusta si proportionalitatea armonioasa intre partile componenete ale corpului care
confera o tinuta estetica lucratorului si se manifesta prin buna functionare a aparatului locomotor
functionarea normala a aparatului vorbirii care inlatura posibilitatea unui defect al vorbirii vorbire
balbaita, accent defectuos si creeaza posibilitatea unui timbru placut al vocii, intonatie corespunzatoare,
dictie, claritatea vorbirii
starea de sanatate a organismului uman care se manifesta prin vioiciune, buna dispozitie, rezistenta
organismului la efort fizic si psihic
rapiditatea reactiilor a miscarilor care ofera propmtitudine in intelegerea informatiilor si rezolvarea
diferitelor situaii care apar
indemanarea sau abilitatea motorie care creaza premisele exercitarii rapide si corecte a unor activitati in
anumite conditii de calitate si de timp (manipularea aparatelor de casa, demonstarea performantelor
tehnice a unor aparate)
acuitatea vizuala (perceperea detaliilor in cazul receptiilor marfurilor)
acuitatea cromatica (capacitatea de a distinge diferentele de culori)
vederea in spatiu (amplasarea corespunzatoare a marfurilor in raioane si depozite)
auzul, gustul si mirosul, simtul tactil (finetea tesaturii,lemn, sticla, crema )
- Aptitudini intelectuale:

spiritul de observatie ofera capacitatea supravegherii marfurilor si a salii de vanzare autoservire

memoria permite retinerea sortimentelor pe masuri, preturi, a amplasarii produselor in raioane,

unitati, depozite

gandirea concreta ofera intelegerea si rezolvarea in timp optim a problemelor

intelegerea verbala prompta (perceperea dorintelor consumatorului)

limbajul permite formarea unui vocabular bogat si variat ce ofera claritate in desfasurarea
dialogului si intocmirea documentelor de evidenta

imaginatia (intuirea necesitatilor consumatorului)

atentie concentrata si distributiva permite receptionarea mesajelor clientilor, formularea de

raspunsuri si recomandari concrete cu privire la calitatea si pretul marfurilor, paralel cu servirea si oferirea
marfurilor, numarearea banilor, ambalarea
-

Trasaturi de caracter:

atitudinea fata de publicul consumator (politete, respect, tact, stapanire de sine)

atitudinea fata de marfa (pastrarea si gestionarea corecta a marfurilor)

atitudinea fata de munca, profesie, grupul de lucratori din care face parte

atitudinea fata de propria persoana (demnitate, capacitate de a-ti recunoaste greselile,

receptivitate la critica, la nou).
2.DEFECTELE VANZATORULUI:

1. pe plan moral: necinste, rea credinta, aroganta, nepasare, irascibilitate, lene, suscebilitate,
nesiguranta, pesimism
2. pe plan profesional: ignoranta sub toate aspectele
3. pe plan intelectual: superficialitate, lipsa spiritului de observatie, subiectivitate, confuzie, dezordine,
lipsa de initiativa, memorie slaba
4. pe plan fizic: predispozitie la boala si oboseala, neglijenta, dificultati in exprimare

3. ETAPELE DIALOGULUI COMERCIAL

ETAPA I - etapa de primire a cumparatorului
Aceasta etapa deschide actul de vanzare si are ca scop declansarea relatiei vanzator-cumparator.
Se realizeaza prin:
- salutul cumparatorului cu (BUNA ZIUA) sau cu inclinarea capului (gest de politete sau de
atentionare);
- zambetul comercial ce insoteste salutul: privire senina, destinsa, calma vanzatorului in ochii
cumparatorului ; vanzatorul sa nu fie posomorat, expresia fetei sa nu fie severa, fara mutra
acra, sa fie vesel, senin si bine dispus;
- starea de comunicare psihica favorabila si atitudine serviabila.
Regula 4 x 20
- primele 20 de secunde: vanzatorul e evaluat de client; vanzatorul sa zambeasca, sa fie
politicos, sa para entuaziast, sa fie imbracat si aranjat bine, sa fie o persoana placuta si
simpatica;
- primii 20 cm: aspectul fetei trebuia sa fie trist pentru ca clientul se va simti nedorit in magazin;
- primele 20 de cuvinte: vanzatorul sa le pregateasca dinainte, cuvinte alese, pronuntate corect,
sa fie rationale, sa aiba inteles, ton politicos, amabil, plin de solicitudine, calm, regula folosirii
pluralului, vanzatorul va vorbi privindu-l in fata pe client, respectarea acordului gramatical,
denumiri straine, pronuntie corecta.
- Primii 20 de pasi: miscarea vanzatorului (activ, bine dispus, bine pregatit sa rezolve
problemele clientului)
ETAPA II etapa de cunoastere a nevoii cumparatorului
In aceasta etapa vanzatorul identifica trebuintele cumparatorului si orienteaza nevoia acestuia
catre fondul de marfa din magazin. Se pun intrebarile: Ce doriti? Cu ce va putem servi? Exista 4
variante de raspuns de la cumparator:
Raspunde: Nimic, ma uitam. In acest caz vanzatorul, pe ton calm, amabil, cu zambet comercial,
va spune: Va rugam, ne face placere.
Solicita un produs existent in magazin, precizand clar caracteristicile acestuia (cerere ferma).
Daca produsul are pret relativ mic, vanzatorul va incerca sa ofera o cantitate mai mare,
insistand pe calitate; daca pretul e mare, vanzatorul va oferi accesorii, piese de schimb,
ingrediente de preparare (Ar fi indicat sa asortati la poseta o pereche de manusi in aceeasi
nuanta)
Solicita un produs existent, fara sa precizeze caracteristicile (cerere labila). Vanzatorul va
intreba clientul daca produsul e pentru el sau pentru altcineva , care e destinatia articolului,
oferind produse din magazin de calitate superioara.
Solicita un produs care nu exista in magazin. Vanzatorul va oferi un articol similar sau
complementar existent in magazin sau va incerca sa ofere oricare alt produs superioar calitativ
ne pare rau, nu va putem oferi produsul x, insa daca tot ati intrat in magazinul nostru, va
rugam sa vedeti produsul y. )
ETAPA III-etapa de prezentare si oferire a produselor
In aceasta etapa vanzatorul pune in valoare calitatile si parametri functionali ai produselor.
Prezentarea verbala se face pe principiile:
Individualitatii se scot in evidenta calitatile deosebite si caracteristicile tehnice ale produsului, iar
cumparatorul va fi tratat ca un individ cu o personalitate si gusturi deosebite Pentru dvs., in mod
special, va pot oferi produsul x de o calitate deosebita
Esteticului se pune accent pe latura estetica a produsului Bluza va vine perfect!

 Simbolismului imagini detaliate despre utilizare, preparare, combinare, asortare a produselor in

viata cotidiana cliantul e interesat cum se intretine un tricotaj, cum se poarta, cu ce l poate
asorta, ce accesorii sa-i adauge)
Realismului si adaptarii sa nu insele cumparatorul, sa nu induca in eroare, sa nu exagereze, sa
prezinte adevarul
Aisbergului vanzatorul sa nu accepte neconditionat motivul de necumparare declarat de client, ci
prin intrebari si contraargumente bine alese, sa caute sa afle motivul real
Reguli generale de oferire a produselor:
a. umanizarea produsului: particularitati, utilizare, purtare, folosire
b. gesturi controlate, rapide, gratioase: oferirea produselor cumparatorilor in mana, intimizarea
servirii, fara miscari bruste, fara trantirea produselor sau oferirea acestora indiferenta
c. evidentiaza calitatile, performantele tehnice si estetice a produselor, declansand dorinta de
posesiune a cumparatorului
d. produsele mici se oefera apucate de extremitati, prinse cu varful degetului mare, aratator si
mijlociu; o prezentare in palma e inestetica
Produsele nu se arunca pe tejghea sau pe podea .
La obiectiile clientului vanzatorul nu trebuia sa se enerveze, trebuie sa asculte cu interes, discuta
obiectiile formulate de clinat, tine cont de obiectiile si retineriele clientului.
ETAPA IV etapa de calcul a contravalorii produselor si intocmirea bonului
Aceasta etapa presupune incasarea banilor si intarirea deciziei de cumparare. Mimica
vanzatorului reia zambetul comercial, miscare rapida, coordonata; la intocmirea bonului se spune
amabil va fac imediat bonul; bonul se inmaneaza cumparatorului cu pozitia corpului si capului
putin inclinata; vanzatorul indica verbal si prin gesturi pozitia casei de marcat.
ETAPA V - etapa de incheiere a vanzarii si a despartirii de cumparator
Aceasta etapa consta in intarirea convingerii cumparatorului ca alegerea facuta este cea mai
buna. La primirea bonului, vanzatorul nu va lasa clientul sa astepte, va opri servirea celorlalti si va
oferi prompt pachetul. La inmanarea pachetului se va spune multumesc si alegerea facuta de dvs.
este foarte buna, folosindu-se zambetul comercial.
Se incearca transformarea cumparatorului in client permanent la despartire folosindu-se zambetul
comercial si va rugam sa mai treceti pe la noi. Pentru dvs. va rugam sa mai treceti pe la noi.
Pentru dvs. vom avea intotdeauna ceva deosebit sa va oferim. Cumparatorul va fi condus la
iesirea din magazin, daca e posibil.
4.Conditii imperative pentru a fi un bun vanzator:
1. Comportament adecvat fata de client:
Prezenta de spirit si aer optimist chiar daca vanzarile scad
Acorda importanta vanzarii, indatoririi sociale fata de client
Manifesta placere pentru ce face, captand interesul clientului
Actioneaza cu siguranta si calm pentru a castiga increderea clientului
2.Incredere in fortele proprii:
Sa cunoasca temeinic produsele pe care le vinde, cu avantajele si inconvenientele lor,
comparativ cu produse similare existente pe piata, clientul avand astfel certitudinea ca
vanzatorul stie ceea ce vinde
Sa invete si sa practice metode si tehnici de vanzare diferite
3.Trebuie sa respecte etica, sa nu vanda orice si oricui:
Sa analizeze nevoile reale ale clientilor pentru satisfacerea lor
Sa multumeasca clientii pentru ca ei pot aduce noi clienti, formand o imagine favorabila
firmei si vanzatorului

 Sa formeze o clinetele pe care sa o pastreze pe baza unor relatii de amabilitate si

respect
Sa fie intotdeauna la dispozitia clientilor
4.Trebuie sa fie tenace si perseverent:
Vanzatorul trebuie sa informeze bine clientul, deoarece un clint bine informat, chiar
daca nu a cumparat imediet, va reveni
Trebuie multumiti clientii, ei pot aduce noi clienti, formand o imagine favorabila firmei si
vanzatorului
Daca vanzatorul este abil si isi cunoaste clientii, exista multe sanse sa va vindeti marfa,
aplicand tactica cea mai adecvata
5.Ce trebuie sa stie un vanzator pentru a vinde cu succes?
1. Cum se abordeaza un client?
- chiar daca clientul pare indiferent sau are o figura mohorata, vanzatorul trebuie sa zambeasca
si sa-l salute politicos, si sa-l intrebe daca poate ajuta in alegerea sa
- sa fie intelegator, punandu-va in locul clintului
- destindeti atmosfera prin amabilitate
2. Sa asculte clientul.
- clientul trebuie lasat sa-si termine frazele, sa spuna ce retineri are, nevoi, care e destinatia
produsului.
3. Sa stie sa puna cele mai bune intrebari:
- explicati-mi va rog
- descrieti-mi va rog
- daca am intels bine, dvs. cautati
4. Sa stie sa argumenteze.
- sa cunosca temeinic produsul oferit si pe cele ale concurentei, pentru a evidentia avantajele
celui pe care le vinde
- sa tina cont de cerintele clientului
- sa fie fantezist pentru ca clientul e sensibil la frumusete, dorinta, prestigiu
- sa nu denigreze concurenta pentru a produce sentimentul ca produsul sau e cel mai bun si
celelalte sunt proaste
5. Sa stie sa raspunda obiectiilor facute de client.
- trebuie sa anticipeze reactiile clientului referitoare la carecteristicile depasite ale produselor
(performanta, termen de fabricatie) pentru a nu fi luat prin surprindere
- sa nu se eschiveze de la raspunsuri
- sa nu treaca la faza de inchidere a vanzarii fara a furniza clientului raspunsul pe care l
asteapta
6. Sa comunice fara vorbe.
- prin aspect ingrijit, prin zambet
- sa priveasca clientul in ochi, pentru a - i capta atentia si pentru a-i da incredere in el
- sa insoteasca cuvintele de gesturi care accentueaza ceea ce doreste sa comunice
6.Ce trebuie sa stie vanzatorul pentru a atrage cumparatorul si a finaliza o vanzare?
1.
2.
3.
4.

Vindeti! Este singura idee, din prima secunda.

Asigurati-va ca i-ati transmis clientului dorinta de a avea produsul.
Intrebati clientul daca vrea comanda imediat, multi nu indraznesc sa intrebe.
Vindeti cu adevarat cand clientul incepe prin a spune Nu, descoperiti motivele reale ale
retinerii sale.
5. Nu finalizati vanzarea imediat, nu dati doar o informatie exacta despre produs. Vindeti si
produsele asociate cand vanzarea e finalizata.
6. Pastrati in memoria dvs. numele si figurile clientilor.

7. Secretele celor mai buni vanzatori:

1.
2.
3.
4.

Nu neglijati niciodata infatisarea dvs.

Fiti intotdeauna amabil si zambitor!
Nu judecati clientii la prima vedere.
Nu uitati ca functia esentiala a dvs. e de a presta un serviciu clintului si de a rezolva o
problema, nu de a vinde orice.
5. Nu promiteti nimic daca stiti ca nu puteti sa va tineti de cuvant.
6. Sa stiti sa inspirati clientului dorinta de a cumpara produsul oferit.
7. Sa fiti la curent cu tot ce se intampla.
8. Concentrati-va energia asupra vanzarii produsului oferit, nu asupra denigrarii concurentei.
9. Sa stiti sa spuneti nu, daca un client doreste un produs ce nu i potriveste.
10. Nu ezitati sa repetati clientului ca face alegerea cea mai buna cumparand prousul respectiv.
11. Vindeti cele mai bune produse! Combinatia vanzator bun-produs bun e cheia succesului.
8.Cerinte le imbunatatirii servirii cumparatorilor:
1. Adu-i inapoi. Dati cumparatorilor ce doresc si ei vor reveni in magazin.
2. Promite mai putin si ofera mai mult. Cumparatorii se asteapta sa-ti tii cuvantul. Cumparatorii
sunt incantati cand servirea e mai buna decat s-au asteptat.
3. Cumparatorul e rege. Raspunde intotdeauna cu da la ceea ce doreste clientul. Daca nu
raspundem la cererile clientului el va merge in alta parte. Daca insulti clientii ei nu vor reveni si
vor spune si altora despre insatisfactia lor . Trateaza-ti clientii exact cum ti-ar placea sa fii
tratat.
4. Rezolva prompt nemulumirile clientilor. Daca o problema nu e rezolvata pe loc, devine
costisitoare pentru firma.
5. Incurazeaza relamatiile. Daca clientii iti spun ce e gresit, deficienta e imediat reparata.
6. Oamenii cumpara mai intai oameni. Imprezioneaza clientii. Banii investiti in pregatirea
personalului sunt eficienti.
7. Oamenii cumpara avantaje, nu caracteristici.
8. Foloseste numele clientilor ori de cate ori e posibil.
9.TIPURI DE CLIENTI
a. In functie de trasaturile de temperament:
1. tipul de client coleric: vorbeste urat, tare, cu ton ridicat, cu o mimica si gestica foarte bogate,
irascibil, impulsiv, inegal in manifestare.
Atitudinea vanzatorului: sa vorbeasca mai putin, la obiect, ton calm, politicos, cu mimica si gestica
reduse, sa se situeaze pe punctul de vedere al cumparatorului, evita contrazicerea clientului,
prelungirea discutiei, tonul ridicat, nervozitatea.
2. tipul de client flegmatic: vorbeste calm, lent, cu pauze, exprimare nesigura, mimica si gestica
mai putin expresive, atitudine rezervata si timida, nu-si exprima clar gusturile, rabdator, pasiv,
receptiv la recomandari.
Atitudinea vanzatorului: vorbeste mai mult, cu fraze ample, ofera informatii suplimentare despre
marfuri, ton vioi si convingator, mimica si gestica mai bogate pentru convingere, el va deschide
discutia, va expune faptele clar si precis, se va evita pasivitatea, indiferenta, vorbirea monosilabica,
neoferirea de informatii suplimentare, de recomandari.
3. tipul de client sanguin : vorbeste energic, egal ca intensitatea, clar si organizat, mimica si
gestica moderate, sociabil, vioi, optimist, indraznet, sigur pe el.
Atitudinea vanzatorului: ton vioi, binevoitor, mimica si gestica moderate, serveste rapid, fara a pierde
timp si a prelungi inutil discutia, se evita oferirea de recomandari si sfaturi repetate, insistente,
nedorite.

4. tipul de client melancolic: vorbeste putin, ton scazut, mimica si gestica putin expresive, total
nesociabil, impresionabil, linistit, sensibil, hotarat.
Atitudinea vanzatorului: vorbeste mai mult, fraze ample, ton atent, binevoitor, bland, mimica si gestica
mai bogate, deschide sicutia, evidentiaza calitatile marfii , ofera informatii suplimentare si sfaturi,
evita lipsa de delicatete si tact.
b. In functie de trasaturile de caracter:
1. clienti dificili: sunt foarte varbareti sau foarte tacuti, mimica si gestica bogate, nervozitate,
preteniosi, se hotarasc greu, resping argumentele vanztorului.
Atitudinea vanzatorului: vorbeste moderat, corecteaza cu tact informatiile eronate ale clientului,
mimica si gestica moderate, rabdator, tact, stapan pe sine, evita contrazicerea clientului indiferent de
tonul acestuia.
2. clienti atotstiutori: vorbesc energic, le place sa fie ascultati, mimica si gestica moderate,
convinsi de corectitudinea informatiilor detinute, nu recunosc ca ua gresit, se enerveaza unor
cand e contrazis.
Atitudinea vanzatorului: ton calm, politicos, mimica si gestica moderate, binevoitor, sa
nu-l contrazica, evita lipsa de delicatete si rabdarea in incercarea de corectare a erorilor strecurate in
informatiile cumparatorului, intreruperea din expunere a acestuia.
3. clienti entuziasti: vorbesc mult, neintrebati, lauda excesiv produsele ce ii plac, mimica si
gestica bogata, explicatii, impresionat repede de produse, pe care le recomanda si celorlalti
cumparatori.
Atitudinea vanzatorului: ton calm, politicos, aprobator, mimica si gestica moderata, intaresc
entuziasmul, apreciindu-i alegerea facuta si simtul estetic, evita intreruperea clientului din expunerea
sa, lipsa de atentie si apreciere pentru alegerea facuta.
4. clienti economi: pun multe intrebari pentru a se hotara ce sa cumpere, enerveaza, mimica si
gestica moderate, foarte atent la pretul produselor si la argumentele vanzatorului, chibuieste
foarte mult pana se decide sa cumpere ceva.
Atitudinea vanzatorului: raspunde vioi si convingator, fara pauze, insista pe calitatea marfurilor si nu
pe pret, evita insistarea asupra pretului, pasivitatea, neintretinerea dialogului comercial.
c. In functie de varsta:
1. copii: limbaj si mimica in functie de temperament, influentati de cularile vii, afectivi si sensibili.
Atitudinea vanzatorului: ton bland, atent si binevoitor, gingas, evita desconsiderearea personalitatii lor
ca potentiali cumparatori.
2. adolescenti: limbaj si mimica in functie de temperament, imita adultii, cand sunt singuri sunt
timizi, cand sunt in grup sunt indrazneti, sensibili la prezentarea estetica, independenti in
decizii.
Atitudinea vanzatorului: binevoitor, recomanda, da informatii suplimentare, recomanda produse
moderate ca pret, evita lipsa de consideratie pentru personalitatea si gustul estetic al acestor clienti.
3. adultii: vorbire mai lenta, intrebari multe, reveniri enervante, mimica si gestica reduse,
atasament fata de produsele cunoscute si fata de vanzatorii vastnici.
Atitudinea vanzatorului: ton calm, rabdator, ofera informatii suplimentare, insista pe utilitate, pe
rezistenta si intretinerea usoara a marfurilor, evita nervozitatea, lipsa de respect si tact, tonul ridicat si
agresiv.
3. clientii mai in varsta: comportament constant de consum, experienta, decid singuri ce
cumpara.
Atitudinea vanzatorului: ton calm, rabdator, respect pentru varsta clientului, ofera informatii
suplimentare insistand pe utilitate, resistenta.
d. In functie de sex:

1. femei: sensibilitate accentuata, influentabile la cumparare, manifesta exigenta fata de marfuri

si comportamentul vanzatorilor, receptive la esteticul ambiant al magazinului. Vanzatorul va
manifesta multa solicitudine, atentie deosebita.
2. barbati: mai decisi la cumparare, incredere mare in propria persoana, evita cumparaturile care
ii pun in dificultate. Vanzatorul sobru, politicos, apreciind siguranta si priceperea.

10.Exemple de vanzatori:
1. orgoliosul tendinta de a arata greselile cuiva, tendinta de a spune ultimul cuvant: eu., da,
dar.
2. smecherul are competente tehnice si comerciale reduse, pentru el clientul este un adversar,
confunda negocierea cu tocmeala, afacerea cu pacaleala
3. agresivul nu l intereseaza prea mult nevoile clientilor, sigur pe el, necrutator, neatent la
reactiile clientului, incearca sa impuna cu orice pret produsele sale, asculta putin clientul,
vorbeste mult, are raspuns la toate, are tendinta de a indispune clientul, rateaza vanzarea si
pune aceasta pe seama ignorantei celorlati
4. plictisitul ofteaza, l considera pe client un rau necesar, este monoton, se uita pe pereti,
prezinta argumentele c simple informatii, clientul se plictiseste
5. timidul se teme de conflicte, evita sa contrazica clientul, adesea sacrificand imaginea
propriului produs, se scuza de multe ori, nu are curajul sa ceara clientului sa ia o decizie si se
relanseaza in argumente
6. arogantul a avut o ascensiune rapida, se intalneste la firmele mari, considera ca ii face o
favoare clientului, cauta sa l complexeze, clientul simte acest lucru si va cauta sa i-o plateasca
7. snobul bun teoretician dar abstract, idealist, nerealist, mereu in cautarea unor mari afaceri, nu
ii plac micile vanzari foloseste un limbaj sofisticat, abunda tremenii tehnici, neologisme, se
simte neinteles, frustrat
8. neglijentul prost platit, prost imbracat, neingrijit, vine cu prospecte murdare, rareori este
ascultat, imaginea lui este asociata cu firma pe care o reprezinta
9. descurcaretul stie cate putin din toate si se bazeaza exclusiv pe intuitie, pe experienta
personala, gata sa vanda orice, fara prea multe probleme, este tot timpul la limita
10. metodicul muncitor, ordonat, ascultator, receptiv, evita situatiile complicate, folosit pentru
produse de valoare medie care se vand usor
11. tehnicianul cazul tipic al inginerului foarte competent care devine vanzator, amabil, prezinta
incredere, debiteaza pe nerasuflate detaliile ca o scapare
12. relationalul pune accentul pe relatiile personale, bun psiholog, se face usor acceptat,
disponibil, amabil, reuseste sa pastreze clientii, joaca rolul de arbitru
11 REGULILE TINUTEI CORESPUNZATOARE A VANZATORULUI:
-

igiena corporala: starea de curatenie impecabila, corporala si vestimentara; folosirea deodorantelor,

evitarea folosirii parfumurile prea puternice.
parul : trebuie sa fie curat si pieptanat ingrijit, la femei parul strans, la barbati parul trebuie tuns,
evitandu-se excesele.
fata: pentru machiaj se folosesc culori deschise, se evita machiajul strident; la barbati fata rasa zilnic,
indicandu-se folosirea lotiunilor sau solutiilor dupa ras.
mainile: curate, unghii taiate scurt, nu se folosesc lac sau pasta de unghii, nu se accepta folosirea
inelelor din motive igienico-sanitare.
uniforma: calcata, curata, se recomanda purtarea de ecusoane.
incaltamintea: comoda, usoara, flexibila, in culori inchise, se interzice folosirea papucilor, tocul sa nu
depaseasca 4 cm.
12. ETAPELE DE DERULARE A COMPORTAMENTULUI UNUI CONSUMATOR :

1.Starea de activare a nevoii: mobilizarea unei trebuinte ce trebuie satisfacuta (senzatia de sete genereaza
trebuinta unei bauturi).

2.Starea de disconfort: luarea la cunostinta a ofertei de poduse ce satisfac trebuinta activata (cumparatorul
se opreste in fata unui chioc cu bauturi racoritoar si priveste fondul de marfa).
3. Analiza cognitiva: cumparatorul suprapune oferta de produse necesitatilor sale
4. Alegerea alternativei: cumparatorul alege varianta optima.
5. Evaluarea post-cumparare: cumparatorul verifica prin consum valoare alegerii facute.

13.INFLUENTA PSIHOAFECTIVA A CULORILOR

-

culoarea aduce bucurie sau tristete, caldura sau raceala, liniste si prospetime sau agitatie si
preocupare
lucrator in comert trebuie sa stie cum sa foloseasca culoarea estetic, functional, ergonomic si atractiv
in scopul producerii relaxarii, ambiantei cromatice, obtinerii de performante superioare
lucratorul in comert trebuia sa stie cum sa incalzeasca anumite spatii sau sa raceasca, cum sa
indeparteze sau sa apropie anumite marfuri, cum sa le faca mai atractive si interesante

Prezentam in continuare, efectele psihologice ale principalelor culori si posibilitatile de aplicare ale acestora cu
recomandarile mai importante:
- rosu : este o culoare foarte calda, stimulator general, irita, incita la actiune, nelinistitor, da senzatia de
apropiere in spatiu, mobilizator. Se caracterizeaza ca forta vointei si se recomanda in holuri, camere
sau laboratoarele din alimentatie publica cu accente de inviorare a spatiilor si marfurilor, in spatiile
mari, in depozitele de marfuri, in vitrinele care expun marfuri pentru sezonul toamna iarna;
- portocaliu: exprima optimism, veselie, este o culoare calda, stimulator emotiv, da o senzatie puternica
de apropiere, culoare sociabila, este mai activ decat galbenul, da impresie de sanatate si voie buna, in
cantitati si pe suprafete mari pare iritant si dulceag. Se recomanda in raioanele care desfac jucarii,
confectii, articole de menaj, in spatiile inguste si lungi, pentru a favoriza comunicarea;
- galben : este culoarea cea mai vesela, da senzatia de intimitate, caldura, dinamism, stimuleaza
vederea, calmant in starile nervoase, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare a omului,
predispune la comunicare; privita insa prea mult timp da senzatia de oboseala, dar in tonuri palide este
suportat bine. Se recomada in magazinele ce desfac articole de copii, in magazinele alimentare, in
depozite, in incaperile orientate spre nord, cu luminozitate redusa;
- verde : este o culoare rece, placut, odihnitoare, linistitoare si calmanta, da senzatia de buna dispozitie,
relaxare, echilibru, da impresia de prospetime. Se recomada in vitrinele ce expun articole pentru
sezonul primavara, pentru magazinele cu suprafete mari, fiind usor suportata in tonuri deschise;
- albastru : este o culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare, indeamna la calm si reverie, in exces
conduce la depresie, si la incetinire a ritmului activitatilor, si se recomanda pentru magazinele care
desfac grupe de marfuri ca articole de gablonturi, cristale, portelanuri, pentru suprafetele mari in
tonalitati deschise, in incaperile mici pentru a le mari prin crearea senzatiei de spatialitate;
- violet: este o culoare rece, nelinistitoare si descurajatoare, are efect contracdictoriu, stimuleaza si
indeparteaza in acelai timp, da senzatia de gravitate si se recomanda pentru suportii de etalare la
produsele de bijuterii, cosmetice, cristal, portelan.
- negru: da impresia de retinere, neliniste, de adancime. Poate fi folosit ca element de delimitare si
contrast pentru celelalte culori. Un mobilir negru este pus in valoare de o tapiserie colorata din care sa
nu lipseasca rosul. Poate fi folosit ca fond pentru celelalte culori;
- alb: este expansiv, da senzatia de suavitate, robustete, raceala, este obositor prin raceala ce o prezinta
datorita capacitatii de reflexie totala a luminii. Se recomanda pentru delimitarea raioanelor in
magazinele mari, in raioane ce desfac marfuri de culori inchise;
- gri: devine mai valoros in prezenta celorlate culori ale caror efecte le atenueaza. Este recomandat
pentru pereti, covoare, tapiterii, in combinatii-gri verzui, gri albastru, gri galben.
In reclama comerciala, culorile au un rol de trezire a atentie, de asocire cu anumite idei, de relaxare sau
incitare a cumparatorului.
14.Calitatea produselor in relatie cu protectia consumatorilor
Drepturile consumatorilor
Consumatorul este o persoana fizica ce dobandeste utilizeaz sau consuma produse obtinute de la
agenti economici sau care beneficiaza de servicii prestate de acestia.
Organizatia Mondiala a Consumatorilor a definit urmtoarele drepturi ale consumatorilor:

dreptul la satisfacerea cerintelor esentiale de viata (dreptul la bunuri se servicii care garanteaza
supravietuirea)
- dreptul la siguranta dreptul de a fi protejat impotriva produselor , proceselor sau serviciilor care pun
in pericol sanatatea sau viata oamenilor
- dreptul de a fi informat dreptul de avea elementele necesare pentru a lua o decizie, pentru a face o
alegere
- dreptul de a fi protejat impotriva informatiei, publicitatii , etichetarii sau altor practici frauduloase ,
inselatoare sau false
- dreptul de a fi ascultat se refera la posibilitatea consumatorilor de a-si exprima nemultumirile legitime
referitoare la bunuri si servicii si la conditile de cumparare ale acestora
- dreptul la despagubire-aceste cuprinde derptul rezolvarii echitabile a reclamatiilor justificate
- dreptul la educare- inseamna derptul de a obtine cunostintele princare se formeaza un consumator
informat
- dreptul la un mediu ambiant sanatos, adica dreptul la un mediu natural care sa imbunatatesaca ceea
ce definim drept calitatea vietii
Cele mai frecvente incalcari ale drepturilor consumatorilor sunt cauzate de:
- comercializarea de produse care prezinta abateri de la carcteristicile calitative sau care pot pune in
pericol viata , sanatatea sau securitatea consumatorilor
- comercializarea de produse falsificate sau contrafacute
- pastrarea si depozitarea produselor destinate comercializarii in conditii care nu asigura mentinerea
caracteristicilor de calitate ale acestora
- comercializarea produselor cu elemente de identificare incomplete
- prezentarea prin publicitate a unor produse ce nu caracteristicile prezentate
PRINCIPIILE CU PRIVIRE LA PROTECTIA CONSUMATORILOR
- asigurarea securitatii fizice a consumatorilor (in cazul produselor care prezinta defecte grave sau cu
risc major pentru viata si sanatatea consumatorilor, producatorii si ditribuitorii sunt obligati sa le retraga
de pe piata)
- promovarea si protectia intereselor economice ale consumatorilor
- luarea de masuri pentru despagubirea consumatorilor in cazul produselor defecte
- promovarea unor programe de educatie si informare a consumatorilor cu privire la : sanatate, produse
periculoase, etichetarea produselor, informatii cu privire la pret, poluarea mediului inconjurator
PRINCIPALUL ORGANISM GUVERNAMENTAL CU ROL IN PROTECTIA CONSUMATORILOR ESTE
OFICIUL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR (OPC) care asigura:
- urmarirea respectarii dispozitiilor legale referitoare la protectia consumatorilor, calitatea produselor si
serviciilor
- verificarea respectarii standardelor oblgatorii de catre agentii economici
- constatarea unor contraventii si aplicarea de amenzi
- desfasurarea unor activitati de informare si educare a consumatorilor
-

15.RECEPTIA MARFURILOR
Este de doua feluri: calitativa si cantitativa.
Se face de o comisie de receptie si presupune urmtoarele etape:
- descarcarea marfurilor
- sortarea lor pe sortimente si preturi
- numararea intregului lot de marfa primit bucata cu bucata
- confruntarea cantitatilor sortimentelor primite cu cele din factura
- daca marfurile corespund din punct de vedere cantitativ comisia de receptie trece la verificarea calitatii
marfurilor, care se face prin sondaj, urmarindu-se: modul de ambalare, modul de marcare, aspectul
exterior al marfurilor
- daca marfurile corespund si din punct de vederecalitativ comisia de receptie semneaza de primire a
marfurilor (factura fiscala)
16. APARATELE DE MARCAT
-

Agentii economici care efectuaeza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct
catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparatele de marcat electronice fiscale, avand obligatia de a
emite bonuri fiscale si de a le preda clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si
factura fiscala.

10

Aparatele de marcat electronice fiscale sunt livrate prin distribuitori autorizati, persoane care au dreptul
de a comercializa aparate de marcat electronice fiscale, inclusiv produse complementare acestora,
avand si obligatia de a asigura si service la aceste aparate, direct sau prin alti agenti economici.
In situatia defectarii aparatelor de marcat, utilizatorii sunt obligati ca in momentul constatarii defectiunii
sa anunte distribuitorul autorizat care a livrat aparatul. Pana la repunerea in funciune a aparatelor de
marcat electronice, agentii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru, special
intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate, si sa emita facturi fiscale pentru respectivele
operatiuni, la cererea clientului.
Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprinda cel
putin: denumirea si codul fiscal al agentului economic, adresa de la locul de instalare a aparatului, tipul
si seria fiscala a aparatului, numarul de ordine orientat progresiv, ora si data emiterii, numarul bonurilor
emise in ziua respectiva, valoarea totala a operatiunilor efectute si valoarea taxei pe valoare adaugata ,
cu precizarea nivelului cotei.
Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sa fie dotate de catre distribuitor cu manualul de
utilizare a acestora precum si cu o brosura cu pagini numerotate, denumita carte de interventii.
17. INTOCMIREA DOCUMENTELOR

Documentele sunt formulare tipizate cu regim special impuse in tara noastra, avand urmatorele reguli
de intocmire:
- data intr-un document se trece astfel: ziua de la 01,021031, luna in litere prescurtat (ian.), anul
normal
- intr-un document nu sunt admise corecturi, ingrosari, modificari, daca s-a gresit se taie cu o linie ce a
fost scris, in asa fel incat sa se vada ce a fost gresit si se trece corect alaturi sau dedesupt, insotit de
semnatura persoanei care face modificarea
- aceste documente nu trebuie sa fie completate cu creion
- inainte de a semna un document trebuie sa verificam daca datele inscrise in acesta sunt corecte si
corespund cu realitatea, daca calculele sunt bine facute, daca semnaturile sunt toate
- semnatura trebuie sa fie mereu aceeasi trecuta in specimenul de la banca
- nu avem voie sa terminam in locul altei persoane
toate spatiile ramase libere intr-un document trebuie barate cu o linie orizontala sau cu un Z
salariatii care primesc spre folosinta aceste formulare raspund de utilizarea lor, si au obligatia sa
justifice in orice moment existenta lor
- formularele neutilizabile, defectuos tiparite sau in alte cazuri similare se anuleaza prin bararea pe
diagonala facandu-se mentiunea anulat pe toate exemplarele
- formularele cu regim special de inseriere si numerotare, pierdute sau sustrase se declara nule in
Monitorul Oficial al Romaniei.
Documentele ce se intocmesc cu ocazia intrarii marfurilor:delegatia, comanda, dispozitia, avizul de
insotire a marfii, factura fiscala, chitanta fiscala.
Delegatia este un formular care se intocmeste de unitatea comerciala beneficiara si cuprinde datele
personale ale persoanei delegate sa aprovizioneze cu marfuri unitatea. Este valabila insotita de BI/CI timp
de 7 zile de la data emiterii. Se semneaza de conducatorul unitatii cu tampila rotunda.
Comanda se intocmeste impreuna cu delegatia in doua exemplare. Un exemplar merge la furnozor
pentru a ne aproba marfurile solicitate. Aceasta cuprinde denumirea si cantitatea marfurilorpe care dorim
sa le achizitionam.
Dispozitia de livrare document prin care se dispune livrarea marfurilor comandate in baza comenzii. In
acest document sunt trecute denumiri, preturi si cantitati ale marfurilor. Se intocmeste de furnizor in doua
exemplare
Avizul de insotire a marfii
- formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare
- tiparit in blocuri de cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite- albastru,
exemplarul 1, rosu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3.
- Serveste ca : document de insotire a marfii pe timpul transportului; document ce sta la baza intocmirii
facturii
- Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul
livrarii, facandu-se mentiunea urmeaza factura
Chitanta
- este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare
- este tiparit in carnete cu cate 100 de file
-

11

serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii; document
justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate
- se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se
semneaza de acesta pentru primirea sumei
- circula la depunator exemplarul 1 cu tampila unitatii; exemplarul 2 ramane in carnet fiind folosit ca
document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa
- exemplarul 2 se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea complata a carnetului
Factura fiscala
- este un formular cu regim special de inseriere si numerotare
- este tiparit in blocuri de cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru
exemplarul 1, rosu exemplarul 2, verde- exemplarul 3.
- Serveste ca document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si
marfurilor livrate, a lucrrilor executate sau a serviciilor prestate; ca document de insotire a marfii pe
timpul transportului; document de incarcare in gestiunea primitorului; document justificativ de
inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
- Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehncii de calcul in trei exemplare, la livrarea produselor si a
marfurilor, si se semneaza de compartimentul emitent
- In acest document nu se accepta greseli de completare
- Se trec toate marfurile comandate, cantitatile, pretul, valoarea si TVA-ul acestora
- Se semneaza de gestionar si predator si are tampila rotunda a unitatii furnizore.
Documentul ce se intocmeste cu ocazia receptionarii marfurilor primite: nota de intrare receptie (NIR)
Nota de intrare receptie (NIR)
- se intocmeste de comisia de receptie dupa ce toate marfurile au fost verificate din punct de vedere
calitativ si cantitativ
- cu acest document se inregistreaza in contabilitate toate intrarile de marfuri
- este semnat de gestionarul primitor si de comisia de receptie
- se intocmeste in 3 exemplare, unul dintre exemplare merge la contabilitate pentru inregistrare in
gestiune
- cuprinde denumirea marfurilor, cantitatile primite, pretul de livrare, valoarea marfurilor primite, pretul de
vanzare si valoarea marfurilor
- este un document de ne poate reprezenta alaturi de factura in justitie.
Documente ce se intocmesc cu ocazia vanzarii marfurilor: bonul de vanzare, borderoul bonurilor
de vanzare, tichetul de casa sau fiscal si monetarul.
Bonul de vanzare se intocmeste in 2 exemplare de vanzator in momentul perfectarii vanzarii. In acest
document se trec societatea, data, denumirea marfurilor cumparate, pret si cantitate. Un exemplar se
inmaneaza cumparatorului pentru a fi achitat la casa electronica de marcat.
In momentul achitarii valorii bonului casa electronica de marcat elibereaza bonul fiscal sau tichetul de casa.
Vanzatorul trebuie sa verifice valoarea bonului sa observe daca marfurile corespund. Pachetul trebuie sa fie
insotit obligatoariu de bonul fiscal.
Borderourile bonurilor de vanzare cuprinde o centralizare a valorii bonurilor incasate in ordinea incasarii
lor. Scopul lui este acela de a tine o mai buna evidenta. Totalul general al borderourilor dintr-o tura este egal
cu totalul monetarului si cu totalul casei de marcat electronice la sfarsitul turei. Eventualele plusuri constatate
in urma intocmirii monetarului si verificarii casei de marcat electronice raman in casa si se inregistreaza in
gestiune. Minusurile constatate se imputa casierului si se platesc in maxim 24 de ore.
Monetarul e un document ce se intocmeste de casier in doua exemplare si cuprinde o centralizare a
valorilor incasate pe feluri de bancnote si monede. E semnat de casierul predator si primitor.
Documente ce se intocmesc cu ocazia vanzarii marfurilor la comertul stradal:
Documentul cu care se predau marfurile pentru a fi vandute este procesul verbal de predare restituire. Seful
de magazin trece in acest document denumirea, cantitatea si pretul marfurilor pe care ni le preda pentru
vanzare.
Vanzatorul verifica marfurile primite (cantitate, denumire, pret) dupa care semneaza documentul de primire a
marfurilor.
La sfarsitul serviciului vanzatorul trece tot in acest document marfurile ramase nevandute cu cantitatile, pretul,
valoarea vanzarii si l preda in magazin si primeste un tichet de casa sau bon fiscal. Bonul trebuie sa stea
capsat la procesul verbal de predare restituire.
La sfarsitul programului vanzatorul preda : marfurile ramase si tichetul de casa cu valoare vanzarilor.
Formula de verificare:
Valoarea marfurilor vandute = valoarea marfurilor primite monetarul
Valoarea marfurilor primite monetarul = valoarea marfurilor ramase
Documentele ce se intocmesc in momentul inventarierii:
-

12

Cand a sosit comisia de inventariere se inchide magazinul, se face casa si se incepe numararea marfurilor si
cantarirea acestora. Fiecare unitate are un caiet de evidenta a gestiunii la inventar. Cand toate marfurilor au
fost numerotate si cantarite si inventarul s-a terminat se face totalul, dupa care se intocmeste lista de inventar
in care sunt trecute denumirile marfurilor din unitate, preturi, cu cantitati si valori. Dupa ce contabilitatea
verifica si compara rezultatele cu stocurile scriptice putem constata daca daca m avut plusuri sau minusuri.
Stocul faptic = ce exista in unitate
Stocul scriptic= ce ar trebui sa fie
Stocul faptic = stocul scriptic
Document ce se intocmeste cu ocazia transferarii de marfuri de la o unitate la alta in cadrul aceleeasi
societati comerciale: nota de predare-transfer.
Nota de predare transfer se intocmeste in 3 exemplare, fiind un document cu dubla funcie, de intrare pentru
unitatea primitoare si de iesire pentru unitatea predatoare.
Nu poate fi folosit decat pentru unitatile aceleasi societati

MERCEOLOGIE
Merceologia provine de la cuvantul mercis din lb latina care inseamna marfa si logos din lb greaca care
inseamna stiinta
- stiinta care studiaza valorile de intrebuintare a marfurilor
- studiaza marfurile din toate punctele de vedere: materii prime, proces tehnologic, structura, proprietati
organoleptice, proprietati fizico-chimice, indici de calitate, metode de verificare a calitatii, clasificare, sortiment
comercial, conditii de ambalare, marcare, depozitate, transport.
- se ocupa de asemenea de imbunatatirea continua a calitatii marfurilor si largirea sortimentelor, contribuie la
impiedicarea patrunderii in reteaua comerciala a marfurilor necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Cuprinde doua ramuri:
- merceologia produselor alimentare
- merceologia produselor nealimentare
MARFA - Cel mai uzual criteriu de clasificare al marfurilor se refera la similitudinea caracteristicilor
valorilor de intrebuintare a produselor in consum. Din acest punct de vedere marfurile se grupeaza in :
1. sectorul de marfa : alimentar si nealimentar
2. grupa : este un segment al sectorului cu destinatie mai restransa de consum. Ex sectorul
alimentar are ca grupe: moraritul si panificatia, legume-fructe, zaharoase.
3. articolul :este produsul cu utilitate stricta in consum, avand in linii generale aceleasi materii
prime si aceeasi tehnologie, diferentierile facandu-se intre calitati si marci de productie sau
producatori.
STANDARDIZAREA:
- scopul standardizarii il constituie identificarea produselor. Se utilizeaz codul de bare cu 12-13
caracteristici pentru producatori si 6-7 caracteristici pentru comert. Decodarea se face cu scanare
optica.
CARACTERISTICILE DE CALITATE:
Caracteristicile psihosenzoriale cuprind proprietatile organoleptice si estetice.
Proprietatile organoleptice determinate cu ajutorul organelor de simt sunt:
a) aspectul, forma, culoarea

13

b) gradul de compactitate, fluiditate, forma, netezimea

c) mirosul, gustul
Senzatiile vizuale ne arata forma produsului, aspectul , culoarea suprafata.
Senzatiile auditive sunt exprimate prin sunet, zgomot.
Senzatiile olfactive sunt exprimate prin insusirea organoleptica, denumita miros iar senzatiile gustative stabilite
de cavitatea bucala si laringe se exprima prin gust diferentiat in 4 tipuri: dulce, acru, sarat, amar.
Senzatia tactila stabilita cu ajutorul degetelor, a limbii este exprimata prin neted, aspru, tare, moale, fraged,
compact.
Caracteristicile fizice:
a) Masa - cantitatea de materie dintr-un produs det prin cantarire. Masa bruta este masa marfii inclusiv
masa ambalajului. Masa neta reprezinta numai masa marfurilor.
b) Compactitate gradul de umplere a unui produs cu substanta. Exista produse f compacte ca lemnul,
untul si poroase cu goluri de aer numeroase cum e painea, cozonacul.
c) Vascozitatea- rezistenta la curgere a unui fluid. Exista produse vascoase cu curgere dificila gem,
bulion- cu curgere lejera miere, lapte batut, smantana.
d) Umiditatea se det prin cantitatea de apa pierduta prin uscare la temperatura de 105 C , f mare la
legume, fructe, carne
e) Hidroscopicitatea- proprietatea marfurilor de a absorbi vaporii de apa din mediu-maxima la pulberi,
fainuri.
Caracteristicile mecanice:
a) Duritatea proprietatea corpurilor de arezista mai mult sau mai putin la patrundere
b) Plasticitatea proprietatea materialelor de a se modela usor
c) Elasticitatea proprietatea corpurilor de a reveni la forma si dimensiunile initiale
d) Durabilitatea proprietatea de a-si pastra insusirile cat mai mult pe perioada utilizarii in consum.
Caracteristicile tehnologice-comprtarea unor produse in procesul de prelucrare
Caracteristicile chimice-definesc cantitatea si felul substantelor chimice din produs , comportarea la diferiti
agenti chimici.
Caracteristicile microbiologice-se refera la cantitatea si felul microorganismelor admise in alimente.
CALITATEA MARFURILOR
Calitatea produselor este definita prin totalitatea insusirilor concrete si a caracteristicilor care determina
utilizarea lor in raport cu scopul pentru care au fost create, precum si eficienta lor economica.
Insusirile concrete care caracterizeaza calitatea unui produs alimentar, in functie de natura lui, sunt insusiri
organoleptice, caracteristicile fizico-chimice, starea produsului din punct de vedere igienico-sanitar,
caracteristici microbiologice, ambalarea, marcarea.
Calitatea unei marfi este determinata de:
- parametri tehnici: functionalitate, rezistenta la uzura
- parametri economici: consum de nergie de materii prime
- parametri estetici: aspect, culoare, forma
Factori care influenteaza calitatea:
1. proiectarea stabilita prin standarde pe baza careia se obtine omologarea produsului in consum.
Calitatea unui produs este influentata in proportie de 70-80% de valoarea proiectarii.
2. materiile prime si materiale utilizate - o materie prima de calitate este de natura naturala, respectiv
ecologica fara aditivi, inlocuitori, stimulatori chimici.
3. procesul tehnologic- calitatea utilajului, gradul de igiena. Cuprinde un ansamblu de operaii
desfasurate pe baza unor retete de fabricatie sau a unui proiect tehnologic.
4. ambalarea
Functii ale ambalarii:
- pastrare-conservare a calitatii
- transport manipularea produselor
- mijloc de promovare a vanzarii material utilizat, forma si elementele grafice (desene, culoare, text).
Aceste cerinte estetice au mare rol asupra psihicului cumparatorului.
Are influenta pozitiva asupra produsului atunci cand intruneste urmtoarele conditii:
- este bine construit ca sa poata asigura integritatea produsului
- este neutru fata de produsul ambalat
- corespunde din punct de vedere-sanitar
- are insusiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimuleze vanzarea
produsului
- este usor de manipulat
Ambalajele trebuie:
- sa fie din materiale care sa nu cedeze alimentelor substante straine, peste limita admisa

14

sa nu modifice caracteristicile organolepticeale produselor alimentare

sa asigure protectie eficienta contra agentilor fizici, chimici si bacteriologici
sa fie curate, dezinfectate si sa nu fie infestate cu insecte si rozatoare
sa nu fie purtatoare de substante toxice pe suprafata lor- anterior sa nu fi fost folosite pentru
depozitarea unor substante toxice
- vasele de metal sa nu cedeze metale
Fiecare metod de ambalare are importante valene n vnzarea mrfii:
a. ambalarea celular- se face cu pelicule transparente de material plastic, care prin presare ader
nchiznd din loc n loc produsul; avantaj- vizionare; dezavantaj-distrugerea produselor ambalate
(frmiare), prezena aerului cu impuritile sale;
b. ambalarea cu pelicule aderente tiipic brnzeturilor, constnd n acoperirea cu material peliculogen
care prin uscare, formeaz un strat protector ferm; avantaje- nu penetreaz aerul, nu se poate atinge
produsul; dezavantaje combinarea peliculei cu stratul de suprafa al produsului, distrugerea cu
uurin a peliculei;
c. ambalarea sub vid lapte praf, ou, cafea; avantaje- etaneitate perfect, impermeabilitate;
d. ambalarea cu gaze inerte la produse tip carne felii, ambalate n folii transparente; se extrage
oxigenul i se introduce azotul; avantaje-nu permite microorganismelor viaa; dezavantaje - azotul
intoxic microorganismul, dar i consumatorul, nefiind un gaz specific vieii;
e. ambalarea Cryovac carne, preparate carne, pete, brnzeturi, legume, fructe; ambalarea se face n
folii plastice, se scufund n ap fierbinte i se contract cu 50-80%, lund forma produsului; avantajeetaneitate; dezavantaje la temperaturi nalte aminoacizii se descompun i vitaminele se distrug n
produs;
f. ambalare ultrapack lapte, sucuri, n ambalaje de carton nchise cu ap fierbinte, cu un orificiu pentru
pai; avantaje etaneitate; dezavantaje distrugere vitamine, dup desigilare trebuie pstrat la
frigider;
g. ambalare tetrapack pentru lichide, n cutii vidate i sterilizate; optim;
h. ambalare freschpack la preparate culinare, ambalajul fiind o tvi subire de aluminiu cu pelicul
transparent, vidat, ntr-un tunel cu ap fierbinte; avantaje etaneitate; dezavantaje distrugere
substane proteice, vitamine.
i. ambalare aerosol n recipiente metalice, cu gaz lichefiat pentru cosmetice, metalo-chimice.
5. marcarea- are dublu rol: de informare - identificare a produsului si rol estetic determinat de varietatea
solutiilor.
Marcarea trebuie sa cuprinda:
- denumirea produsului
- denumirea marcii, fabrica
- numar standard
- data fabricatiei
-cantitatea ambalata
Elementele de informare cuprind:
- stuctura produsului
- conditii de pastrare
- conditii de utilizare
- conditii de intretinere
Formele de marcare sunt:
- etichete litografiate care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat (la cutiile sau
borcanele cu produse conservate )
- baderole litografiate folosite de regula la produsele zaharoase
- ambalaje de hartie superioara (cerata, metalizata)
- stantarea - o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte aplicata pe ambalaje de
sticla
- stampilarea si pirogravarea sunt imprimari in lemn aplicate ambalajelor din acest material
6. transportul fiecare grupa are un tip de transport specific. Pentru a-si indeplini rolul de factor,
trasportul trebuie sa asigure :
- mijlocul de transport corespunzator fiecarei grupe de produse;
- conditii de temperatura, umiditate, aerisire-specifice grupei de produse;
- conditii de igiena sanitara pe perioada manipularii si transportului;
- o aranjare corespunzatoare a ambalajelor care sa permita stabilitate pe toata durata transportului.
7. pastrarea si comercializarea specifica fiecarui produs si se face in spatii amenajate. Cerintele
acestui factor impun:
- asigurarea parametrilor de pastrare specifici fiecarui produs (temperatura, umiditate)
-

15

- aranjarea marfurilor respectandu-se vecinatatea admisa intre produse (exista produse care transmit in
spatiul de pastrare mirosul lor caracteristic)
- asigurarea conditiilor de igiena sanitara
RECEPTIONAREA MARFURILOR se efectueaza
- operatia de luare in primire a marfurilor prin verificarea lor cantitativa si calitativa
RECEPTIONAREA CANTITATIVA- verificarea cantitatii marfurilor primite
RECEPTIONAREA CALITATIVA verificarea calitatii marfurilor, fie prin sondaj fie asupra intregului lot de
marfa
Grupa morarit si panificatie
Importanta alimentara, caracteristica cerealelor:
-asigura 85% din necesarul de calorii si 45% din totalul de proteine
- aport in glucide, vitamine, saruri, minerale
- sunt: grau, secara, orez, porumb, orz, ovaz
- structura bobului: invelisul contine minerale, vitamine, inlaturat la faina alba ca tarate; endospermul-miezulcontine amodon, proteine care in prezenta apei dau glutenul; embrionul- contine lipide
- sticlozitatea boabelor este proprietatea care indica pastrarea optima a cerealelor, cele cu aspect sticlos fiind
de calitate superioara.
Produsele de morarit:
1. Faina produs sub forma de pulbere care se obtine prin macinarea boabelor de cereale
panificabile (grau, secara).
Procesul tehnologic de obtinere a fainii cuprinde doua faze: pregatirea boabelor pentru macinare si macinarea
propriu-zisa.
Tipuri de faina de grau:
- faina alba superioara tip 480
faina superioara 650- utilizata la painea alba
- faina tip 950- utilizata la paine intermediara
- faina tip 1350- utilizata la paine neagra
Tipurile de fin:
Tip
Alb
semi
alb
neagr

Subst.
minerale
0,7
0,8

Amidon

Proteine

Celuloz
0,15
1

Vit
B1
0,05
0,15

Vit
B2
0,04
0,08

Vit
B3
0,1
0,2

Vit
PP
0,6
1

Vit
E
0,2
0,5

80
75

11
12

1,3-1,8

72

13

0,4

0,2

0,5

2,2

Condiii de calitate: aspect-culoare: alb pur-alb glbui, n funcie de tip; gust specific, fr nuane de
mucegai, acru, rnced; umiditate % maxim 14.5; gluten umed % minimum 26-24. Glutenul este
esenial n fin ntruct cu apa d o mas elastic care nglobeaz gazele n timpul dospirii, formnd
prin coacere un miez poros.
In afara de aceste tipuri de faina, se mai obtine faina alba superioara trei nule (000), folosita in patiserie, faina
alba doua nule (00) tip 550, faina graham folosita la painea dietetica.
Conditii de calitate :
- culoarea variaza in functie de tip
- gustul specific, fara nuante de mucegai, acru, ranced
- mirosul este specific, placut
- lipsa impuritatilor
- infestarea cu daunatori nu este admisa sub nici o forma
- aciditatea fainii se explica prin prezenta de saruri minerale, a acizilor proveniti din descompunerea
glucidelor, a substantelor proteice si a grasimilor
- umiditatea nu trebuie sa depaseasca 14,5%
- finetea fainurilor determina randamentul de panificatie
- continutul de gluten trebuie sa fie de minim 22-24%
Ambalarea si marcarea fainii:
- se ambaleaza in saci de panza, curati, in greutate de 80 Kg. Fiecare sac contine o eticheta cu:
denumirea intreprinderii producatoare, denumirea si tipul produsului, data macinarii, data expedierii din
moara, greutate neta.

16

In comert faina se desface in pungi de 1 kg.

2. Crupele
- se obtin din prelucrarea boabelor de cereale sau leguminoase cu ajutorul unor masini speciale
Clasificare:
- crupe normale-intregi: decorticate- hrisca; decorticate, slefuite, polizate-orez; fragmentate-brizura de
orez, gri, malai
- crupe larminate- oparite-fulgi de ovaz; prajite- fulgi de porumb
- crupe expandate-pufuleti, pufarini
3. Malaiul
- se obtine prin macinarea boabelor de porumb cu sau fara germen. Contine o cantitate mai mare de
lipide ca graul.
Tipuri de mlai
a. 0-90, fr degerminare, galben cu urme de tre;
b. 0,75 fr degerminare, galben portocaliu cu uoare urme de tre;
c. comun cu degerminare, galben, urme de tre;
d. superior cu degerminare, galben-portocaliu fr tre;
e. extra cu degerminare, galben-portocaliu, granulat, fr tre.
4. Grisul
- se obtine concomitent cu faina alba, avand o structura glanulara. Contine 84% amidon si 18% proteine
5. Orezul
- din bobul de orez prin decorticare, slefuire, polizare , galsare
- tipuri de baza: tip S- decorticare, slefuire cu urme de rizuri; tip G glasat, decorticare, slefuire, polizare si lustruire cu talc si
-

sirop de zahar, cu aspect sticlos

6. Arpacasul
-prin decorticarea, slefuirea bobului de orez, grau
7. Pufuletii
-se obtin din granule de porumb prin expandare si granulare cu diferite adaosuri
8. Fulgii de porumb
-prin prelucrarea hidrotermica a miezului bobului de porumb la care se adauga zahar, glucoza, sare, miere, cacao, vitamine, minerale.
Se adauga la acestia fulgii de ovaz, orez, mussli.
PASTELE FAINOASE
Se obtin din aluat crud, nedospit, modelat si uscat din faina cerealelor sticloase, bogate in gluten, la care se adauga oua, pasta de
tomate, legume verzi etc.
Tipuri de paste fainoase:
a) dupa proprietati: standard, extra, superior
b) dupa forma si dimensiuni: lungi-macaroane, spaghete, taitei, figuri de paste fainoase (melci, litere, figuri geometrice)
c) dupa continut: simple, cu continut de branza, carene, legume
Caracteristici:
Caracteristici
Paste
Paste
Paste
Standard
Extra
Super
aspect
neted, fr urme
netede,
translucid,
netede,
translucid,
structur
fin, ncovoiere cu
ruptur
sticloas,
ruptur
sticloas,
sgeat ncovoiere
sgeat ncovoiere1
sgeat ncovoiere
1,5 cm
cm
0,5 cm
culoare
alb, fad
alb-glbui
galben-auriu
cretere volum
250
400
400
PRODUSE DE PANIFICATIE
SORTIMENT:
- paine simpla (neagra, semialba, alba)
- paine cu adaosuri: cartofi, ceapa, seminte, tarate
- paine speciala-dietetica, fara sare, graham
- produse de franzelarie simple sau cu adaosuri: cornuri, chifle, batoane, japoneze
Defectele painii:
- defect de aspect: aspect turtit, fara volulm, datorat fainii cu procent redus de gluten
- defect de miez: miez cleios, datorat calitatii fainii si adaosului mare de apa
- defect de gust miros: gust acru- dospire indelungata, gust amar- faina impura cu seminte de pelin
bolile painii sunt provocate de microorganisme: mucegairea, boala cretoasa-pete albe pe paine cu aspect cretos, boala
intinderii miez mucilaginos, cu filamente subtiri, miros de fructe putrezite
In promovare se insista pe cantitatea mare de gluten care aduce aportul de proteine, aspect pufos, pe puritatea compozitiei.
Factorii care influenteaza calitatea painii: faina; drojdia, sare, zahar, grasimi, oua, condimente.
Pentru imbunatatirea calitatii painii se adauga anumite substante care se numesc ameliatori cum sunt: acidul citric; acidul lactic;
acidul asorbic.
Verificarea calitatii painii:

17

aspect: painea trebuie sa aiba forma regulata, neturtita

coaja: neteda, lucioasa, fara lipituri
culoare: specifica pentru fiecare tip, nearsa, dar nici palida
miezul: porozitate uniforma, elastic, fara straturi compacte, fara corpuri straine
gustul si mirosul: placute, caracteristice, fara scrasnet la mestecare datorita impuritatilor
semne de alterari microbiene lipsa. Prin ruperea painii sa nu se formeze fire mucilaginose.

PRODUSELE DE PATISERIE:
a) din aluat dospit: cozonac, briose
b) din aluat fluid: blaturi, cheguri
c) din aluat fraged:placinte, fursecuri
d) din aluat oparit: ecleruri , indiene, coji
e) din foitaj: pateuri, saleuri
BISCUII
Biscuiii se obin din aluat afnat cu praf de copt, carbonat de amoniu, sodiu n compoziie adugndu-se zahr, grsimi, arome, ou,
miere etc.
Fina biscuiilor dulci (zaharoi) are o granulaie mai mare, biscuiii glutenoi avnd o fin mai fin.
Sortiment: zaharoi, glutenai, priai; simpli, umplui; ambalai, vrac; aperitiv, desert.
n promovare se poate merge pe dou direcii: pentru biscuiii simplii se precizeaz c cu ct nivelul de prelucrare este mai ridicat cu
att elementele supracalorice, aditivii, conservanii sunt mai numeroi; pentru biscuiii cu umpluturi, desert se insist pe valoarea
caloric, energetic i pe gust.
NAPOLITANELE din vafe cu umplutur de creme sunt fabricate din aluat afnat cu carbonat de acid de sodiu. Umplutura conine
amidon, zahr, margarin, cafea, cacao, arome, colorani.
n promovare nu se poate insista dect pe valoarea caloric a acestora, accentund la umpluturi diferenele dintre crema propriuzis i cremele Tip.
STIXURILE, GRISINELE sunt o subgrup special, realizate din aluaturi de fin superioar, supui unui proces de deshidratare
termic. Pot fi dimple sau cu adaosuri diverse n compoziie sau la suprafa (de obicei semine).
n promovare se insist pe calitatea finii, pe aportul caloric redus.
NOT: n prezentare se insist c lotul de finoase al magazinului, dei de la aceiai fabric are mereu o arj de fin superioar
fa de loturile din care s-au realizat celelalte produse, cu mai mult gluten (protein), mcinat la moara X, recoltat din zona Y din
care se fac tranele pentru clientela permanent a fabricii, susinnd afirmaiile.
Aplicai n prezentarea produselor simple principiul simbolismului- adic dai sugestii de utilizare a produselor n realizarea rapid a
unor preparate: tort de biscuii, negrese, salam, budinci de gri, etc.

CONCENTRATELE ALIMENTARE
Concentratele alimentare cuprind produsele care prin procese termice sau de hidrolizare i mresc volumul i sunt
apte consumului.
Concentratele se obin prin procesele de deshidratare, fie prin procedeuri loifilizante, fie prin tratament termic.
Procedeul de conservare folosit are n vedere reducerea la maxim a apei, n afara crora majoritatea microorganismelor nu
i pot desfura procesele metabolice.
Ambalarea majoritii concentratelor se face sub vid, sau n pungi etaneizate, contactul cu aerul alternd, n
majoritatea cazurilor produsul.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.

Principalul sortiment de concentrate cuprinde:

legumele, leguminoasele - sub form de pulberi sau buci (rondele, batoane);
fructe sub form de pulberi (destinate n special copiilor) i buci;
crupele de cereale i leguminoase;
pastele finoase i fulgii;
lactatele sub form de pulberi; laptele praf, frica;
oule numai sub form de pulberi;
concentrate proteice cu condimente, legume i amelioratori gustativi sub form de pulberi mari sau compacte tip cub;
tip vegeta, delikat;
preparate/ semipreparate culinare preparate lichide calde- supe, ciorbe, creme, consomeuri; sosuri; mncruri
diverse; creme desert, ngheate etc;
produse din carne i pete cu concentraie redus de ap;
grsimi alimentare aromatizate;
cafeaua solubil.

Majoritatea concentratelor au n compoziie adaosuri de proteine, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale, conservani,
stabilizatori, amelioratori, colorani, fapt care are repercursiuni asupra nuvelului ecologic al produsului.

18

n promovare se insist pe viteza i comoditatea preparrii lor, pe calitile gustative, pe pre (de obicei acceptabil) i pe
adaosul de substane nutritive, evitnd precizarea aditivilor, n special a celor cancerigeni ( gama E-urilor, prezent n
majoritatea concentratelor).
Se comercializeaz insistnd pe caracterul de preparare rapid, uoar i calitile gustative.
Legumele si fructele
Legumele i fructele sunt principalele furnizoare de vitamine, glucide optime, substane minerale.
LEGUMELE:
LEGUMEComponente
Condiii de comercializare
GRUPA
Rdcinoas - morcovii cu soiurile Nantes, Chantenay, Uria, Brelicum cea mai
e
nutritiv rdcinoas (caroten); diametri 20-50 mm;
curai, fr crpturi, pete, diametrul
-ptrunjel diametrul 20-50 mm pstrnac diametrul min. 35 mm, conform soiului ntre 20-50 mm,
elin- diametrul minim 80 mm; coninut uleiuri eterice, minerale; consisten puternic;
-ridichile cu soiurile de lun, var, iarn;
-sfecla roie glucide, potasiu, calciu, vitamina B,C; soiurile Bordo,
Lunga de Erfurt
Tuberculifer cartoful amidon, azot, vitamina C
curai, cu ochiuri incipiente, neptai,
e
nemucegii, cu diametre standard
fr abateri mari pe lot, puternic
consisteni
Bulboase
-ceapa uscat din arpagic; din smn-ceaclama; prin rsad-de ap, curate, cu membran,
hidratate,
ceapa verde; la ceap uscat diametrul bulbului min. 40 mm, nlimea fr frunze ncolite din bulb
bulbului min. 60;
-usturoi uscat, verde, diametrul bulbului min. 30 mm;
-praz se utilizeaz tulpina fals (bulbul) condiia zona alb cca. 1/3
din lungimea tulpinii
Importante: conin subst. nutritive, fitoncide cu aciune mpotriva
microbilor, vit. C, E, B
Solano-roii vitamina A, B, P, diametru variabil n funcie de soi;
-consisten
ferm,
hidratate,
fructoase
-vinete- zaharuri, fosfor, calciu, fier, vit. B,C; cele de calitate elastice la coapte, fr pete, nepturi, cu
apsare, cu lojile de semine puin pregnante;
codi.
-ardei-vit. C; n varianta gras, lung(capia), gogoar;
Bostnoase -castraveii-de ser lungime 30-25 cm, de cmp 19-16cm, Cornior-3- -curai, consisten ferm, fr pete,
12 cm;
maturitate de coacere.
-dovlecei n floare; Patssion , alte soiuri; diametru de la 7 cm la 25
cm;
-pepenele galben- soiuri variate: Turkistan, Trgu-Frumos;
-pepenele verde cu clasele de calitate 1,5-3 kg; 3-6 kg; peste 6 kg;
Crucifere
-varza alb, roie, crea, de Bruxelles(cu cpni aezate una - hidratate, culoare intens, tipic
lng alte n form de spiral;
soiului, frunza ferm, fr guri n
-conopida;
frunze, fr pete la conopid i gulii;
-gulii/gulioare- difereniate prin greutate
Frunzoase
-spanacul frunz fraged, peiolul mic 5 cm;
-culoare intens specific soiului,
-salata verde- masa cal I-100-150/cal II - 80-100;
frunz ferm, fraged, fr capete
-andivele o specie de cicoare; pe caliti- extrav 9-17 cm, diametru 6 palide (mai puin andive care au
cm; cal I 9-12 cm, diametru 8 cm; cal II 9-24 cm, diametrul 10 cm
culoare alb-glbui), fr guri n
Conin: vitamina A, B, C, caroten, sruri.
frunz.
Condimenta -mrarul, leuteanul, cimbrul, tarhonul. Consumate pentru frunze sau -fermitate,
frgezime,
parfum
re
seminele uscate
secific, pregnant.
Pstioase
-mazrea verde n psti sau boabe, minim 4 la pstaie, cu gust dulce -mazrea cu boabe dulci, suculente,
datorit amidonului, sau relativ dulce;
fragede, fr duntori; fasolea
-fasolea psti(fidelu, lat, alte soiuri) i uscat;
psti fraged, fr ae, pete,
-bamele-lungime 5-7 cm;
hidratat;fragede, periori moi, fr
zone uscate, ptate.
Ciupercile
-conin azot, zaharuri, lipide, calciu, fier, cupru, vit. BD; sunt de mai -plria n culoarea soiului, fr
multe soiuri, n sortimente tiate, ntregi
pete, nuane nchise, duntori,
mucegai, leziuni.
AMBALARE - n lzi de lemn, plastic, cu sau fr cma de hrtie, ntre 20-40 kg
legumele i 10-12 kg fructele;
-n casolete plastic, suporturi de plastic cu fr folie, cu greutate ntre
0,5- 1,5 kg;
-n plase plastic cu greutate 10-20 kg;
PSTRARE
Leguma
tem.
umid.
durat
-fasole psti
8-10 gr
90-95%
10 zile
-praz
0-1
95
14 zile
-cartofi
3-5
85-90
5-9 luni
-varz
0-1
85-90
2-4 luni
-morcov
0,5-3
90-95
4-6 luni
-tomate
5-15
85-90
6-21 zile
-salat
0-1
90-95
5-7 zile
-ceap uscat
0-1
75-80
3-7 luni
Temperatura optim de pstrare este n general de 4 grade.

19

Meninerea la temperatur sub 0 duce la ngheare. Umiditatea optim

ntre 80-95%, lipsa umiditii duce la zbrcire, deshidratare, umiditatea
prea mare la mucegire.Curarea este extrem de importantprezena pmntului duce la alterarea rapid ca urmare a numrului
mare de microorganisme existente n acesta
FRUCTELE
FRUCTEGRUPA
Seminoas
e

Legumele i fructele sunt principalele furnizoare de vitamine, glucide optime, substane minerale.
Componente
Condiii de comercializare
-merele, pere, gutui
concentraie mare de vitamine, sruri, soiuri variate

Fructe
cu
smburi

-caise, prune, piersici, viine ciree. Clasificarea pe caliti se

realizeaz n funcie de soi i mrime.

Fructe
arbuti

-cpuni, afine, zmeur, coacze vitez mare de degradare, condiii

de ambalare speciale, scumpe fapt ce mpiedic comercializarea
frecvent

de

Struguri
Fructe
import

de

AMBALARE

PSTRARE

-strugurii de mas- soiuri variate, pe clase de calitate extratimpurii,

superiori, mijlocii, obinuii, extra, cal. I i II, sortiment variat intern i de
import. Cei extrasezon i extra impun condiii de depozitare, pstrare
-citrice, lime, portocale, mandarine, grapefrut, banane, ananas, papaia,
rodii, kiwi, mango, avogado, curmale, smochine, cocos etc. Soiuri i
ri de provenien diverse.
- n lzi de lemn, plastic, cu sau fr cma de hrtie, ntre 20-40 kg
legumele i 10-12 kg fructele;
-n casolete plastic, suporturi de plastic cu fr folie, cu greutate ntre
0,5- 1,5 kg;
-n plase plastic cu greutate 10-20 kg;
Fructa
-citrice
-mere
-struguri
-cpuni
Temperatura optim de pstrare este n general de 4 grade.
Meninerea la temperatur sub 0 duce la ngheare. Umiditatea optim
ntre 80-95%, lipsa umiditii duce la zbrcire, deshidratare, umiditatea
prea mare la mucegire.
Curarea este extrem de important-prezena pmntului duce la
alterarea rapid ca urmare a numrului mare de microorganisme
existente n acesta

-coninut ferm, diametrul, mrimea

standard pe caliti, fr pete, zone
atacate de bacterii, coaj neted
-hidratate, coaj intact, ferme,
conform standardelor de mrime ale
soiului
-cu excepia cpunilor ce impun
protecie special prin ambalaj,
restul fructelor nu sunt tipice
alimentului
ci
pieelor
agroalimentare
-fermi, adezivi la codi, hidratai,
fr
urme
de
substane
fitofarmaceutice
-tipice fiecrui fruct.

tem.
10-18
0-1
0-1
0-2,5

umid.
durat
85-90
4-12 spt
90-95
6-7 luni
85-90
5-7 zile
85-90
3-5 zile

Conservele din legume i fructe utilizeaz urmtoarele metode de conservare:

1.

Congelarea (-30 grade, apoi pstrarea la 18 grade) pentru legume (varz, fasole, mazre, conopid, ardei, cartofi
curai, feliai etc.) i fructe la care se mai adaug zahr tos 1/3 din cantitate pentru a se evita oxidarea. Pstrarea
numai la 18 grade, umiditate 95, durata aproximativ 10-12 luni.

2.

Deshidratarea /pierderea apei prin procese termice, viaa microorganismelor ncetnd la 30% umiditate. La legumerdcinoase, ceap, cartofi, varz, mazre, amestec de legume i fructe prune, caise, struguri, viine, ciree, amestec
de fructe etc. Pentru deshidratare se taie n felii, rondele, tiei, se opresc i se deshidrateaz. Se pstreaz numai n
pungi sudate, etane de cca. 11 kg la legume i 200, 500. 11 kg la fructe, la temoeratur de 115-118 grade i umiditate
60-70%.

3.

Conserve din fierberea fructelor cu zahr constau n fierberea n sirop de zahr cu concentraie de peste 50% i
utilizarea unor acizi alimentari ca tartric, citric, lactic. Coninutul de fructe s depeasc 45 %. Sortimentele sunt:
marmelada; gemul care folosete inclusiv pectina pentru pentru gelificare, dulceaa. Ambalare n borcane pasteurizate
i etane de sticl sau n forme de plastic cu folie adeziv de staniol. Pstrare la 10-20 grade.

4.

Conserve sterilizate din legume-fructe cuprinde cel mai larg sortiment:

n soluii de sare-saramur: mazre, fasole, dovlecei, bame, spanac, castravei, ciuperci etc;
n bulion tomate, vinete, bame, ghiveci etc;
n ulei vinete, bame, tocan etc;
n ap spanac, zarzavat supe, foi vi;
n oet (marinare) castravei, gogoari, ciuperci;
n suc de zahr pentru fructe compoturi, creme, piureuri.

20

Ambalarea se face n borcane de sticl, cutii metalice, cutii de carton. Pstrarea la 4-18 grade, umiditate maxim
80%. n pstrarea conservelor sterilizate principala problem o reprezint bombajul. Acesta poate fi:
fizic nu distruge coninutul conservei i este provocat de aciunea frigului care provoac nghearea apei din
conserv;
chimic- apare urmare acumulrii hidrogenului format n urma aciunii unor acizi din din produse distruge
capacel;
microbiologic urmare nerespectrii regulilor de sterilizare este extrem de periculos.
Regula este ca la apariia bombajului conserva se scoate din consum.
Modul n care se face recepia organoleptic prin verificarea n profumzime a calitii figureaz n tabel.
Principalele grupe de legume:
1. legume radacinoase: morcovul, patrunjelul, pastarnacul, ridichii, telina, sfecla
2. legume tuberculifere: cartoful
3. legume bulboase: ceapa, usturoiul, prazul
4. legume varzoase: varza alba, varza rosie, varza creata, gulia, conopida
5. legume pastaioase: fasolea pastei, mazarea, bamele
6. legumele solano-fructoase: rosiile, ardeii, vinetele
7. legumele frunzoase: spanacul, salata, macrisul, stevia, urzici, loboda
8. Ciuperci comestibile - se deosebesc de celelalate legume, prin faptul sunt lipsite de clorofila, de aceea pot trai la intuneric
Semiconserve de legume:
1. legume uscate uscarea consta in deshidratarea partiala a legumelor (indepartarea apei din continutul lor), pana ce
in legume nu mai raman decat circa 14% apa. Uscarea se poate face cu ajutorul caldurii naturale (uscare la soare) si
cu ajutorul caldurii artificiale(in uscatorii)
Sortimentul de legume uscate cuprinde: ceapa uscata, cartofi uscati, radacinoase uscate, praz.
Principalii indici de calitate:
- aspectul
- gustul
- miros
- culoare
- consistenta
- umiditate
Ambalarea legumelor uscate se fac in saci de hartie, legati bine pt a se asigura o inchidere perfecta. Ambalarea se mai face
in pungi, foi din material palstic. Pastrarea se face in incaperi uscate, la temperatura de circa 20C si umiditate relativa a aerului de
70-75%.
2. legume congelate- sunt indicate legumele cu consum mai mic de apa.
Sortimente de legume congelate: fasolea pastai, mazare extrafina si fina, patlagele rosii, spanac piure, dovlecei, balme
sultanine, conopida.
Indici de caliatate: aceste produse tb sa aiba culoarea si forma caracteristice soiului respectiv, consistenta sa fie frageda , tb
sa fie lipsite de gust si miros straine.
Ambalarea se face in pungi de celofan, hartie pergaminata, in cutii de carton si in saci de hartie.
Pastrarea se face in frigorifere, la temperatura de -20C si umiditate relativa a aerului de 98%. Termenul de pastrare pentru
legumele congelate este de 6 luni.
3. legume murate
Murarea este un proces prin care sunt create conditii favorabile fermentatiei lactice.
Pentru murare sunt indicate legume tarzii si semitarzii, cu un continut minim de zahar de 2%.
Sortimentul de legume murate: varza murata tocata sau in capatani, castraveti murati, patlagele verzi murate(gogonele),
pepeni verzi murati, ardei grasi umpluti cu varza (gogosari), muraturi asortate.
Indicii de calitate sunt:marimea aproape uniforma, sanatoase, consistenta tare sau elastica, crocanta, gustul potrivit de acrisor,
zeama limpede.
Ambalarea se face in putini sau butoaie de fag sau stejar(bine papurite,fara miros strain).
Depozitarea se face in locuri racoroase , la temperatura de 0.5C
4 .legumele sarate
Acestea se obtin prin adaugarea de sare comestibila in proportie de 15-20%.
Sortimentul acestora sunt : verdeturile la sare(patrunjel,marar), dovlecei la sare, ardei la sare.
5.legumele in otet(marinate)
Se obtin prin adaugarea de otet de 6 sau 9 grade. Acidul acetic existent in otet ajuta la conservare, crend un mediu
nefavorabil dezvoltarii microorganismelor.
6. produsele obtinute din tomate: bulionul de toamna, pasta de tomate si sucul de rosii.
Conditii de calitate ale bulionului si pastei de tomate: aspect tb sa fie de masa omogena, densa , sa nu prezinte semne de
alterare, mirosul si gustul sa fie placut, culoarea sa fie rosie-aprins pana la rosie-caramizie, uniforma in toata masa.
Ambalarea se face in borcane de sticla, cutii de tabla. Pentru transport, ambalajele se introduc in lazi de lemn.
Depozitarea se face in magazii uscate, la temperatura de maxim 10 grade si umiditate relativa a aerului de maxim 75 %.
Conserve de legume
1. conserve de gatit: conservele de legume in apa si conservele de legume bulion. Conservele de legume in
apa: conservele de fasole pastai, de mazare, de dovlecei, ardei iuti, spanac etc.
2. conserve de legume in ulei: ghiveci in ulei, tocana de legume, ardei umpluti cu orez, patlagele vinete in ulei
3. conserve de legume dietetice: mazare fara sare, fasole pastai fara sare, rosii in bulion fara zahar si sare.
Atat pentru pastrarea legumelor cat si a fructelor este necesar sa se asigure conditii corespunzatoare: temperaturi cat mai mici, insa sa
nu scada sub punctul de inghet al acestora, umiditate relativa a aerului. Este indicat ca fructele sa fie tinute intuneric , pt ca lumina
favorizeaza si grabeste maturatia. Ele trebuie controlate periodic, indepartandu-se cele bolnave sau cu inceput de alterare.

21

Principalele grupe de fructe:

1. fructe cu seminte: merele, perele, gutuile
2. fructele cu samburi: caisele, prunele, piersicile, visinile, ciresele
3. fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi: capsuni, afine, zmeura, coacazele, strugurii
4. fructe nucifere: nucile
5. fructele din import: portocale, mandarine, lamaii, grapefruitele, bananele sunt sensibile la frig, nu suporta
temperatura sub 1 grad Celsius si sunt atacate cu usurinta de mucegaiuri, provocand putrezirea.
SEMICONSERVE DE FRUCTE:
1.fructe uscate deshidratate: prune uscate, mere uscate, struguri uscati.
2. fructe congelate: capsuni , mere, afine, zmeura, visine, caise.
3. pulpele si marcurile de fructe: semifabricate de fructe obtinute cu ajutorul unor conservanti chimici, si folosite la obtinerea
marmeladei.
4. produsele conservate cu zahar: marmelada, gemul si dulceata.
Conditii de calitate ale marmeladei:
- tb sa fie netede sau usor ondulata la suparafata, usor umeda fara sa siropeze
- sa nu prezinte semne de mucegaire sau fermentare
- sa aiba culoare uniforma si consistenta normal gelificata
- atunci cand este rasturnata din lada pe o suparafata plana tb sa-si pastreze forma
- miros caracteristic
- gust placut dulce-acrisor
- termenul de garantie este de 4 luni cand e ambalata in ladite de lemn si 12 luni in borcane de sticla
CONSERVE DE FRUCTE:
1. compoturile: se clasifica dupa: felul fructelor (dintrr-un singur fel sau asortate) si dupa compozitie (cu zahar
si dietetice)
2. cremele de fructe: pireul de castane
Conditii de calitate ale compoturilor:
- recipientele cu compot sa fie ermetic inchise, neturtite, nebombate
- fructele sa fie de dimensiuni apropiate de aceeasi variatate, acoperite cu sirop
- siropul este limpede sau slab opalescent
- fructele tb sa fie potrivit de tari, nedestramate, de culoare caracteristica
- gust placut , caracteristic
- continutul de fructe este de 45-57% in functie de sortiment
Defectele compoturilor:
- gust fad, datorita fructelor fara aroma sau necoapte
- fructe terciuite, din cauza oparii exegerate sau fructelor prea coapte
- fructe tari, datorita oparirii insuficiente
Stimulente si condimente
Stimulentele :
- CEAIUL este un produs ce se obtine din frunzele culese de la arbustul de ceai si care sunt supuse unor prelucrari speciale.
Arbustul creste in China, Japonia, India, Brazilia etc, avand o inaltime de 1 m. In comert ceaiul se prezinta sub forma de ceai
verde si negru.
Ceaiul uscat are culoare inchisa si se sorteaza in trei calitati: ceai de calitate superioara, ceai de calitatea I, ceai de calitatea a II-a.
CEAIUL:
a. obinere din frunzele arbustului de ceai conine o substan asemntoare cofeinei thein n proporie de
1,5-3,5%;
b. productori mondiali: China, Ceylon, India, republicile ruse din orient, America Latin;
c. ceaiul verde se obine prin oprirea cu vapori de ap, rsucire, uscare; ceaiul negru prin ofilirea frunzelor,
rsucire, fermentare;
d. calitile ceaiului: superioar obinut din recolta I, frunze negru-argintiu, infuzie galben; medie- recolta a II a ,
frunze negru nchis, infuzie galben-deschis; inferior din recolta a III-a i a IV a, frunze negru-cenuiu;
e. sortiment comercial frunze, plicuri instant;
f. ambalare cutii carton, cutii metalice;
g. pstrare umiditate 70-75%; tem. 16-20 grade; rezist n condiii de pstrare corespunztoare 1 an i peste:

CAFEAUA - se obtine din semintele arborelui de cafea specia Caffea, familia Rubiaceelor. Se poate intrebuinta numai dupa
ce a fost prajita si macinata. Prajirea cafelei se face in prajitoare la temperatura de 180-200 grade C. Inlocuitorii de cafea
(surogatele) sunt produse care seamana la culoare cu cafeua macinata si se obtin prin prajirea si macinarea boabelor de orz,
secara naut, cicoare, arpacas.
CAFEAUA:
a. provenien: arborele de cafea, soiurile cele mai cultivate arabica i robusta;
b. productori mondiali: Brazilia, Columbia, Costa Rica, Angola, Nigeria, Guatemala, India altele;
c. obinerea se face deshidratnd fructul i separnd partea crnoas;
d. substana activ cofeina exist n funcie de soi n proporie de 0,7-1,8%, prezena sa fiind mai maxim n
soiul robusta;
e. caracteristici: culoare la cafea verde -de la alburiu la verzui-albastru- culoarea deschis tipic cafelei de calitate;
la prjire culoarea nchis coacere defectuoas, culoarea deschis coacere corect; mrimea boabelor
boabele mici sunt specifice cafelei de calitate superioar; umiditatea maxim 12%; aroma i gustul se formeaz

22

numai dup prjire la 180-200 grade Celsius, prin prjire crete volumul i scade n greutate 18%-procentul de
cafeol (eter mirositor) d parfumul cafelei;
f. sortiment comercial:
cafea boabe crud;
cafea boabe prjit;
cafea mcinat n diferite concentraii- pulberi;
cafea cu arome de vanilie, ciocolat, fernet, etc;
cafea decofeinizat 0,5% cafein;
cafea solubil ness, fr adaosul de celuloz al cafelei natur, mai concentrat;
surogate, nlocuitori de cafea boabe de cicoare, secar, alpaca; amestec de cafea i surogat;
g. ambalare de obicei vidat, n cutii metalice;
h. pstrare umiditate 65% pentru cea prjit; 75% pentru verde; 80-85% ambalat; tem. 16-20 grade; rezist n
condiii de pstrare corespunztoare 1 an i peste:
- PUDRA DE CACAO produs hranitor ce se prezinta sub forma unei pulbere fine, de culoare bruna, gust amrui, placut.
CACAOA:
a. obinere din fructul arborelui de cacao, care prin presare formeaz turte din care se extrage untul de cacao, iar
prin mcinare se extrage praful de cacao; conine o substan asemntoare cofeinei- theobromina;
b. productori mondiali: fostele colonii Olandeze, Germane cea mai valoroas fiind cea Olandez;
c. caracteristici de calitate culoarea deschis ndic o calitate mai slab, cea nchis o calitate superioar;
d. ambalarea n pungi de hrtie etane, sigilate, cutii de carton, tabl;
f. pstrare umiditate 75%, tem. 16-20 grade; rezist n condiii de pstrare corespunztoare 1 an i peste.
Condimentele:
Condimentele fac parte din grup de produse gustative i cuprind urmtoarele subgrupe i sortimente de
mrfuri:
Tipuri
subgrupe
ACIDE

Sortiment

Caracteristici

-oetul alimentar (acid acetic) n varianta

oet de vin; oet distilat din ap i acid
acetic; oet de mere; oet de miere;
-sarea de lmie (acid tartric)

-oetul de vin este falsificat de

obicei cu oet distilat; tria nu
este corect;

-acidul citric

VEGETALEPICANTE

VEGETALEMIRODENII
(Aromate)

SALINE

-piperul- varianta alb este negru cu coaj

decorticat;
-mutarul din prelucrarea seminelor cu
ap, oet, vin, zahr, sare, cimbru, tarhon;
-boiaua uscarea i mcinarea unor soiuri
de ardei dulci i iui;
-vanilia din fructul de vanilie;
-coriandrul fructul unei plante;
-enibaharul pentru aromatizare carne;
-dafin frunze pentru aromatizare legume,
pete;
-scorioara- din coaja de copac uscat i
pisat;
-cuioarele sunt muguri de florali ai unui
arbore;
-oregano, busuioc, etc
-sarea de buctrie

-din
drojdia
vinului,
concentraii mari extrem
iritant;
-din fermentaia sucului
lmie, fiind superior srii
lmie;
-boabe-mcinat, alb-negru;

n
de
de
de

-dulce-iute; simplu cu hrean,

alte adaosuri;
-dulce-iute; praf-past;
-psti lungi, scurte; esene;
zahr vanilat (cu esene);
-se comercializeaz sub form
integral
sau
la
unele
mcinate, n ambalaje etane
din hrtie, sticl, plastic.

-extra fin, fin, grunjoas,

granulat; cu sau fr iod, cu
arome;

1. condimentele de la care se folosesc semintele:

mustarul se obtine din semintele plantei cu acelasi nume: mustar alb, mustar negru, mustar vanat
nucsoara se obtine din semintele arborelui tropical Myristica.
2. condimente sub forma de fructe:
- coriandru
- anasonul
- chimenul
-enibaharul
- vanilia
- piperul
- boiaua de ardei
3. condimente cultivate pentru flori si partile din flori:
- cuisoarele
- sofranul

23

4. condimente la care se folosesc frunzele:

- foile de dafin
5. condimentele la cer se intrebuinteaza coaja:
- scortisoara
6. condimente acide si saline:
- acide: otetul si sarea de lamaie
- saline: sarea comestibila(extrafina, fina, marunta si uruiala).
Amidonul, glucoza, zaharul, produsele zaharoase si mierea
AMIDONUL
- o substanta alimentara grauntos-fainoasa, de culoare alba galbuie, se gaseste in tesuturile vegetalelor.
- este intrebuintat la obtinerea unor produse zaharoase cum este glucoza si este folosit in industria produselor alimentare la obtinerea
rahatului si a bomboanelor, in industria farmaceutica la fabricarea comprimatelor, in industria cosmetica la obtinerea pudrei.
- Se clasifica dupa materia prima folosita: amidon de cartof, amidon de porumb, amidon de grau, amidon de orez, amidon de orz.
Indici de calitate ai amidonului:
- aspectul tb sa se prezinta sub forma de pudra fina
- culoarea este alba
- gustul si mirosul caracteristice
- cantitatea punctelor negre (se poate datora necuratarii suficiente a cartofilor, procesului tehnologic necorespunzator sau
ambalarii defectuoase)
- umiditatea amidonul este maxim 20% la cel din cartofi si 15% la cel din porumb
- aciditatea. Prin pastrarea necorespunzatoare a amidonului poate avea loc cresterea aciditatii, influentand negativ calitatea
produsului.
- Continutul in substante proteice este de maximum 0.1% pentru amidonul de cartofi si de 0.3 % pentru cel de porumb si grau.
GLUCOZA
- se gaseste in cantitati mici in aproape toate tesuturile organismelor animale si vegetale. In cantitati mai mari se gaseste in
stare libera in fructe si in miere.
- Constituie alaturi de zahar o materie prima importanta in industria produselor zaharoase.
- Se clasifica in doua tipuri: glucoza lichida (calitate superioara si calitatea I) si solida
ZAHAR
- o substanta solida cristalizata de culoare alba si cu gustul dulce usor solubila in apa ce se obtine prin prelucrarea sfeclei de
zahar sau trestiei de zahar, si care constituie unul din alimentele de baza ale omului.
- Are o mare valoare calorica, e folosit in cantitati din ce in ce mai mari(consumul anual de zahar in tara noastra este de 3540kg pe locuitor)
- 3 tipuri de zahar: zahar cristal (tos), zahar bucati, zahar pudra.
Conditii de calitate ale zaharului:
- culoarea tb sa fie lucioasa la zaharul cristal si alba mata la zaharul bucati sau pudra.
- Aspectul. Zaharul cristal se prezinta sub forma de cristale nelipicioase , uscate, neaglomerate; zaharul bucati se prezinta sub
forma de bucati curate si fara pete; zaharul pudra trebuie sa aiba aspectul de faina fina, nelipicioasa , uscata.
- Nu tb sa prezinte miros sau gust straine.
- La zaharul cristal sunt admise maxim 3 mg impuritati metalice la un kg de produs
- Continutul de zaharoza tb sa fie de minim 99,75% la zaharul cristal si zaharul pudra si de 99,8 % la zaharul bucati.
- Umiditatea. Continutul maxim de apa al zaharului este de maxim 0.15%.
Defecte ale zaharului:
1. defecte datorate procesului tehnologic: culoare, prezenta aglomerarilor, prezenta cristalelor neuniforme,
prezenta impuritatilor metalice
2. defecte de ambalare
3. defecte cauzate de manipularea incorecta sau pastrarea necorespunzatoare
Clasificarea produselor zaharoase:
1. produse de caramelaj : bomboane sticloase neumplute si bomboane umplute
2. drajeuri
3. caramele
4. produse de laborator: fondante simple, bomboane fondante umplute, serbeturi, bomboane, jeleurilor
5. produse de ciocolata:produse de ciocolata neumplute si produse de ciocolata umplute.
Conditii de calitate ale ciocolatei:
- aspect exterior: suprafata lucioasa, fara pete, bule de aer
- aspectul in sectiune: masa omogena, fara bule de aer in ruptura
- mirosul si gustul tb sa fie placute, aromate
- consistenta tb sa fie tare, casanta la rupere
- culoarea maro inchis pana la maro deschis
- umiditatea este de 2% pentru toate tipurile
- continutul in grasimi este de 26-31% in functie de sortiment
6. halva : halva simpla, halva desert si halva cu adaosuri
7. rahat: aromatizat si cu adaosuri
8. inghetata: cu lapte, vanile, cacao, fistic, capucino
MIEREA- este un aliment natural dulce, hranitor si gustos, produs de albine
Clasificare:

24

1.dupa provenienta: miere de flori si miere de mana(provine in intregime sau in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti
ale plantelor in afara de flori, in ceea ce priveste valoarea nutritiva este inferioara mierii de flori)
2.dupa provenienta, insusiri calitative si valoare comerciala: tip A (miere de flori si miere de mana cu insusiri calitative si valoarea
comerciala superioara: miere de salcam, tei, izma) si tip B (miere de flori si miere de mana care nu se incadreaza la tipul A)
3.dupa proprietatile organoleptice: calitatea I si calitatea II
Conditii de calitate ale mierii:
- aspectul: tb sa fie fara spuma si fara adaosuri de falsificari, sa nu contina corpuri straine
- culoare: cea de calitatea I este aproape incolora sau galbena-deschis, la calitatea II culoarea galbena inchis
- gustul si mirosul: miros placut, gustul dulce, nu e admis gustul acru sau gustul de ceara
- aroma: e data de nectarul floral
- consistenta tb sa fie uniforma, fluida, vascoasa sau cristalizata
- cantitatea de zahar invertit este de 70-80% la mierea de flori si de 60-70% la mierea de mana
- continutul in apa: maxim 20%
- mierea artificiala: nu are in continutul ei vitamine, enzime arome.
GRUPA PRODUSELOR LACTATE
Laptele unul din cele mai imp alimente de origine animala
- contine: lipide, protide, glucide, saruri minerale, vitamine
- e un aliment usor digestibil
Defectele:
a) defecte de gust si miros : gust amar se poate datora unor furaje, gustul acru se dat formarii acidului lactic, gustul si
mirosul de seu se dat oxidarii grasimilor laptelui tinut la lumina, gustul metalic se dat patrunderii in lapte a unor
cantitati mici de metal, provenite de la vasele de colectare, mirosul de balegar apare cand lapetele a fost pastrat mai
mult timp in grajd, gustul sarat se datoreste imbolnavirii ugerului
b) defectele de consistenta: actiunea unor bacterii
c) defecte de culoare: culoarea rosie dat picaturilor de sange patrunse in lapte in cazul unor afectiuni ale ugerului,
culoare albastra dat activitatii bacteriilor cromogene
Sortimentul comercial de lapte de consum:
b) laptele crud laptele netratat termic si racit la temperatura de maxim 10 grade Cdupa ce a fost curatat de impuritati
c) lapte pasteurizat curatat de impuritati, tratat temic prin incalzire in pasteurizatoare si apoi racit la temperatura de maxim 8
grade C.
Conditii de calitate ale laptelui:
- aspect tb sa se prezinte ca un lichid opac, omogen, lipsit de sedimente si impuritati.
- culoarea laptelui de vaca tb sa fie alba cu nuanta usor galbuie. Cand apar alte culori sau nuante aceasta constituie defecte
ale laptelui.
- gustul laptelui: placut, dulceag, caracteristic
- mirosul laptelui miros caracteristic, placut, putin pronuntat
- grasimea din lapte continutul in grasime al laptelui de consum este cel indicat la tipurile de lapte crud si lapte pasteurizat
- aciditatea laptelui se exprima in grade Thorner(reprezinta numarul de milimetri de hidroxid de sodiu). Pt laptele crud
acciditatea tb sa fie cuprinsa intre 15-20 grade T, iar pt cel pasteurizat intre 15-21 grade T.
limita maxima admisa pentru acciditatea laptelui este de 22 grade T.
- temperatura laptelui la iesirea din unitatea furnizoare tb sa fie de maxim 12 grade C. la centrele de distributie este admis ca
temperatura laptelui sa fie de maxim 15 grade C.
Marcarea se face pentru bidoane prin etichetare (etichete prinse de bidon cu urmtoarele specificatii): denumirea sau emblema
unitatii producatoare, categoria si tipul laptelui, ziua livrarii, continutul in litri, numarul STAS-ului.
SMANTANA
Clasificare:
- smantana dulce (frisca) cu un continut de 32% grasime
- smantana fermentata care se clasifica in : Tip 30 (cu 30% grasime), Tip 25(cu 25 % grasime)
Defectele smantanii:
- defecte de aspect si consistenta poate prezenta un aspect spumos si o consistenta mucilaginoasa(dat folosirii unor vase
murdare)
- defecte de gust: gust acru dat aciditatii prea mare a laptelui, gust amar (dia cauza furajelor), gust ranced
UNTUL
- doua calitati:

unt superior

unt de msa: unt de masa calitatea I, unt masa calitatea II

Indici de calitate ai untului:
- culoare si aspect: culoare alb galbui pana la galbena pai, uniforma in toata masa, cu luciu specific sau mat. In sectiune produsul
sa nu prezinte picaturi vizibile de apa sau goluri de aer.
- mirosul si gustul tb sa fie placute caracteristice aromate. Nu este admis la unt gustul acru ranced de mucegai sau alt gust strain.
- consistenta untului de 10-13 grade C este masa compacta.
- ambalajul tb sa fie curat , nedeformat ingrijit
- continutul de grasime este de 80% la untul superior si 74% la untul de masa (calit I si II)
- se livreaza sub forma de pachete avand un continut de 25,50,100,250,500 g. pachetele de unt superior se invelescin hartie
metalizata, iar cele de unt de masa in hartie pergament.
- tb depozitat in incaperi frigorifice la temperatura de maxim 4 grade C. in unitatile de desfacere temp tb sa fie de 12 grade C.
Defectele untului:

25

defecte de gust si miros: gust amar cauzat de hranirea animalelor cu foi de sfecla; gust metalic din cauza vaselor metalice
necositorite, gust de mucegai dat pastrarii indelungate; gust acru cand se faol smantana cu acciditate mare; ranced dat
pastrarii necorespunzatoare.
- Defecte de aspect culoare si consistenta: aspect apos dat malaxarii necorespunzatoare a untului; pete de mucegai ca urmare
a nerespectarii conditiilor de depozitate, culoare prea intensa din cauza pigmetilor, consistenta moale sau prea tare din cauza
baterii necorespunzatoare a untului
- Defecte de ambalaj: ambalare necorespunzatoare, marcare defectuoasa sau pastrarea la temperaturi ridicate
Branzeturi :
1. dupa specia de la care provine laptele: din lapte de vaca si din lapte de oaie
2. dupa consistenta pastei: branzeturi moi, semitari, tari
3. dupa continutul in grasime: branzeturi creme duble (min 60% grasime), branzeturi creme (50 5 grasime),
branzetri f grase (45% grasime), branzeturi grase (40% grasime), branzeturi trei sferturi grase(30%
grasime), branzeturi semigrase (20% grasime), branzeturi un sfert grase(10% grasime), branzeturi slabe
(sub 10%)
4. modul de obtinere: proaspete, fermentate, framantate si topite

a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
1.
-

BRNZETURILE
Obinere: se obin prin coagularea laptelui i prelucrarea ulterioar a coagulului format.
Etapele de obinere sunt:
pregtirea laptelui - pasteurizare, omogenizare;
adugarea maielelor de culturi pentru coagulare, srurilor de calciu;
coagulare i prelucrarea coagulului n vederea deshidratrii;
formarea brnzeturilor, presarea pentru ndeprtarea zerului, srarea;
maturarea prin tratamente speciale, cu rol foarte important n calitatea produsului 20-30 zile la telemea; 30-60 zile cacaval; 5-6 luni
vaier.
Clasificare:
dup specia de lapte: de vac; de oaie; de bivoli; mixte;
dup coninutul de ap: moi peste 50% ap; semitari 40-50% ap; tari sub 40% ap;
dup coninutul de grsime: clasificarea este variat pornind de la 60-70% grsimi i ajungnd la 2% la cremele dietetice;
dup modul de obinere:proaspete; fermentate; frmntate; topite; creme; speciale;
Brnzeturi proaspete, cuprind:
caul de vac, oaie- 50% ap; 50% grsimi; temperatur 7-8 grade; indicat tergerea cu soluie de sare 10-20% pentru prevenirea
mucegaiului alb;
urda din precipitarea albuminei din zer; dulce-srat; 50% ap; 25-50% grsimi; garanie 24 ore cea dulce; 5 zile srat; tem.
pstrare 7-8 grade;
brnza proaspt de vac; pe varieti de grsime de la 10% la 50%; tem. 5-7 grade; garanie 24 ore;
brnz de vac cu smntn procent de grsimi 20%-50%; ambalaj ermetic; 5-7 grade;
2. Brnzeturi fermentate, cuprind:
brnzeturi cu past moale- telemeaua de vac, oaie, mixt; grsimi vac ntre 40-50%; oaie 47-50%; ap ntre 55% oaie 5760% vac; sare ntre 2,5 4%; pstrare n saramur pn la 14%, fr saramur 4-7 grade; valabilitate maxim 4 luni n condiii de
saramurare n camere de frig;
brnzeturi semitari tip Trapist, Olanda, Rnov etc; din lapte de vac pasteurizat cu sau fr adaos de lapte crud maxim 20%;
grsime 45%, ap 45%, sare 1-3 %; depozitare 5-8 grade; miez semitare, elastic, omogen cu ochiuri mici i rare de fermentare;
brnzeturi tari vaier, permezan; minim 45% grsimi vaierul, cu ochiuri 8-22 mm, nu se admite miez fr ochiuri sau buretos; 3542% grsimi parmezanul, obinut din amestec de brnz cu smntn, miez compact, consisten foarte tare sfrmicioas;
brnzeturi maturate Camembert, Roquefort (Bucegi); Camembertul din lapte de vac i mugegai Penicillinium camemberti, cu
miez onctous, alb-glbui, 35-35% grsimi, acoperit de un strat de mucegai alb, subire ca o catifea; Roquetortul lapte de oaie, vac,
bivoli cu mucegai Penicillinium roquefort, miez marmorat cu hife verzi-albstrui de mucegai, pstos, cu sfrmare uoar, fr coaj
sau cu coaj subire, miros uor de ciuperci; grsimi 45-50%; Temperatur de pstrare 2-8 grade;
brnzeturi oprite cacavalurile. Pot fi din lapte de vac, oaie, amestec; se obin prin oprirea caului, amestecndu-l n ap,
frmntndu-l, apoi punndu-l n forme la maturare 45-60 zile; grsime ntre 38-48%, n funcie de tipul de lapte; ap ntre 43-50; sare 33,5%; pstrare la temperatur 2-8 grade; exist sortiment care dup maturare intr n procesul de afumare la rece sau cald;
3. Brnzeturile frmntate brnza de burduf, Ludu, etc. sunt obinute din ca de oaie, de vac, tocate, frmntate cu sare.
mas omogen, mrunit fr goluri de aer, prin presare ntre degete s se ntind ca o past gras, grsimi 45%; pstrare 2-8 grade;
brnza crem din lapte n amestec cu smntn, iaurt, alte componente, existent ntr-un sortiment extrem de larg, n funcie de
coninutul de grsimi, adaosuri- ceap, mrar, alte verdeuri, unc, etc; depozitare 2-7 grade;
4. Brnzeturi topite obinute din amestecuri de brnzeturi care au defecte fizice , sau din brnzeturi superioare (Olanda, vaier,
telemea, ca) cu adugare de smntn unt, iaurt. Brnzeturile tiate se macin, amestec, se topesc sun vid adugnd sruri de
topire (citrai, fosfai alcalini), se toarn n forme, se ambaleaz; unele sortimente se pot sra. Concentraia de grsimi de la 20% la
60%, majoritatea situndu-se la 40-45%; miez onctuos, suprafa neted, lucioas, consisten moale, sare cca. 3%. SE realizeaz
simple sau n amestec cu diferite adaosuri; pstrare 2-8 grade.
DEFECTELE BRNZETURILOR
Defectele cele mai importante sunt de form, consisten, gust, miros, culoare.
Defecte de form datorate ambalrii i depozitrii defectuase;
Defecte de consisten datorate pastei de obicei caracterul lipicios datorat unei cantiti prea mari de ap;
Defecte de desen goluri prea numeroase sau mari din cauza deshidratrii excesive, goluri prea puine din cauza maturrii la
temperaturi prea sczute;
Defecte de gust i miros acru (aciditate prea mare a laptelui) amrui ( amidon, furaje tratate) mucegai;
Bolile brnzei:
balonarea timpurie goluri mici i numeroase cauzate de un tip de bacterii speciale;
putrezirea cenuie pasta devine gri-albstruien sub influiena bacteriilor de fermentaie;
mucegirea evitarea prin pstrarea la umiditate 85% maxim:

26

branzeturi proaspete:
- casul din lapte de vaca sau de oaie (cas gras si slab)
- urda : urda sarata si dulce
- branza proaspata de vaca
- branza proaspata aperitiv e obtinuta din branza proaspata de vaca cu adaos de sare si condimente
- branza prospata de vaca cu smantana
branzeturi fermentate:
1. branzeturi cu pasta moale: telemeaua
2. branzeturi semitari: branza Trapist, Olanda si Rasnov
3. branzeturi tari: svaiter si branza parmezan
4. branzeturi mature cu anumite mucegaituri: branza Bucegi, Postavarul
5. branzeturi oparite: cascavalul
defecte ale branzeturilor:
- defect dat calit inferioare a materiei prime, a procesului tehnologic
- defecte de forma dat ambalarii defectuoase
- defecte de consistenta
- defcte de desen apar sub forma de goluri pre numeroase
- defecte gust si miros: gust acru, amarui
- defecte de culoare; culoare neuniforma
alte produse lactate acide dietetice:
- iaurtul
- crema de iaurt
- lapte batutu
- chefir
produse lactate cu diferite adaosuri:
1. crema de lapte : cu arome, cu cacao, cu fructe
2. frucotla: lapte smantanit pasteurizat cu adaugare de diferite arome.
Conserve de lapte:
- laptele concentrat
- lapte concentrat cu zahar

OUALELE

unul din produsele alimentare care datorita substantelor pe care le contine are valoare nutritiva ridicata
este format din coaja (invelisul exterier, rol de protectie), membrana cochilifera (se gaseste sub coaja si e formata din doua
membrane lipite intre ele la ouale proaspete, care se desprind una de alta pe masura invechirii, formandu-se o camera de
aer), albus si galbenus
- contine: apa 71%, substante proteice 13 %, substante grase 13%, glucide 0.85 % minerale 1 %.
- prospetimea se determina verificand aspectul exterior si interior al oualelor. Coaja oualelor proaspete tb sa fie curata, tare,
intreaga, fara miros, pete => aspectul mat se dat cuticulei care dispare pe masura ce ouale se invechesc iar coaja capata
luciu. Ouale invechite se recunosc dupa: coaja lucioasa, , camera de aer este mai mare, albus apos.
Clasificarea oualelor:
- dupa prospetime: f proaspete (dietetice) la 5 zile de la ouare, proaspete, conservate (prin refrigerare-la temperatura de +15grade, in apa de var , in bioxid de carbon)
- dupa masa: mari (peste 50grame) si mici (peste 40 grame pana 50 grame inclusiv)
Ambalarea oualelor proaspete se face in cofraje, asezate in pozitie verticala cu varful in jos pt evitarea fixarii galbenusului pe
coaja
Marcarea se face pe ambalaj si pe oua cu data ouatului.
Pastrarea se face in incaperi curate, racoroase, cu temperaturi de 0-14 grade Celsius, uscate, fara daunatori sau miros strain,
ferite de razele solare si de marfuri al caror miros se poate transmite.
1. Valoare alimentar extrem de complex constnd n:
ovolitelina protein coninut de glbenu;
lipide, dintre care lecitina cu rol important pentru celula nervoas;
substane minerale - fosfor, fier, calciu;
vitamine A, B, D, E, PP.
Structura nutritiv de mai sus este valabil dac ne referim la oule ergonomice, adic la cele la care hrana ginii
este natural; n cazul n care aceste sunt hrnite cu concentrate n care este prezent din abunden fina de oase,
vitamine de sintez nu se obin parametrii de mai sus.
Oul este uor digestibil 91-95% oul fiert.
2. Sortimentul de ou:
dup mrime: mari peste 50 gr; mici 40-50 gr;;
dup gradul de prospeime: foarte proaspete 5 zile de la ouare; proaspete 114-20 zile; conservate.
Conservarea se face prin pstrarea la temperaturi de 1- -0,5 grade i umiditate 80%; congelare;
deshidratare;

27

3. Ambalarea n cofraje, 30 buci;

4. Marcarea pe ambalaj i pe ou cu tu special, notnd data sortrii i ambalrii;
5. Pstrarea la temp. 0-14 grade, umiditate 70%, ferite de radiaii solare; se admit pete 15% i ciocniri 0,5%, dar cu
membran intact. La pstrare trebuie pornit de la aspectul c la ou coaja este cu pori prin care se face schimbul cu
mediul; la umiditate mare coaja se umezete prin condens iar numrul microorganismelor crete. Oul este un mediu
de cultur extrem de propice pentru microorganismele patogene. Aceste ptrund prin coaj n interiorul oului,
alterndu-l rapid. Prin splare porii oului se deschid, de aceea este indicat pstrarea lor n condiii corespunztoare.
6. Condiiile de calitate: coaj intact, curat, uscat, cele proaspete cu un vag strat de praf de calciu; albu clartranslucid; glbenu vizibil, sferic, uor aplatizat, mobil la rsucire revenind n poziie central.
GRASIMILE ALIMENTARE
Grasimile alimentare:
- sunt alimente importante din punct de vedere energetic, deoarece prin ingerarea unor cantitati relativ mici, organismul
beneficiaza de un numar mare de calorii in comparatie cu alte alimente
- detin o pandere de 25-35% din ratia calorica zilnica
- se obtin din tesuturile animale si din fructele si semintele unor plante, prin topire, presare sau prin extractie, urmata de rafinare
- se impart in doua grupe:

de origine vegetala : lichide (ulei de masline,floarea soarelui,rapita, dovleac rafinat, migdale) si solide (untul de cacao, de
palmier, de cocos, margarina )

de origine animala : lichide (uleiul de balena, delfin) si solide (untura de porc, untura de pasare, jumarile comestibile)
Uleiurile comestibile se ambaleaza in butelii de 0,5 l, 1l, 5 l.
Marcarea cuprinde date utile pentru identificarea produsului: data fabricatiei, compoziia, calitatea, masa neta, conditii de pastrare.
Pastrarea grasimilor se face in incaperi uscate, curate, dezinfectate, intunecoase, aerisite, la temperatura de 4-10 grade C si o
umiditate relativa a aeruluide 60-90%. Alaturi de grasimi nu se depoziteaza produse cu miros particular (peste, condimente)
Proprietati generale ale grasimilor:

culoarea variaza de la alba-galbuie la galbena deschis pana la bruna, culori cu nuanta verzuie (la majoritatea grasimilor
vegetale)

miros: cele mai multe grasimi nu au miros, altele au miros caracteristic

desnsitatea grasimilor este mai mica decat a apei

la pipait grasimile sunt unsuroase , nu sunt solubile in apa

ard cu mult fum si au putere calorica mare

grasimile rancezesc, adica se oxideaza sub influenta aerului, a luminii si a caldurii

Carnea si produsele din carne
CARNEA SORTIMENT, VALOARE NUTRITIV, PROPRIETI ORGANOLEPTICE
1. Sortiment: din punct de vedere comercial n grupa carne sunt incluse: carcasa animalelor de mcelrie, a
psrilor, vnatului precum i a produselor obinute din acestea.
Carnea se obine i comercializeaz astfel:
a. de la taurine carnea de viel, mnzat, vit, n funcie de vrsta de sacrificare;
b. de la porcine purcel de lapte, porc;
c. de la ovine miel, oaie, batal;
d. de la psri galinacee (gini, curcani); palmipede (gte, rae); iepuri, vnat.
2. Valoarea nutritiv conine toate substanele substane nutritive de care are nevoie organismul uman, n special
proteine de clasa I, aminoacizii esenial cu rol de refacere a celulelor, esuturilor, de susinere propriu-zis a vieii,
astfel:
esutul muscular - conine proteine 18-22%, respectiv aminoacizi eseniali, uor asimilabili i vitali;
esutul conjunctiv este mai srac n protein;
grsimile (lipidele) care asigur energia organismului, termoreglarea, sunt mai uor de asimilat la
carnea de porc, mai dificil la cea de oaie i vac; dintre grsimi cele saturate, complexe sunt mai
nocive organismului stnd la baza colesterolului, o lipid care se depune pe vasele de snge,
ngreunnd circulaia i producnd n timp accidente vasculare;
glicogenul, care este o glucid, zahrul din carne i se gsete n cantitate mai mic 0,2-1,2% , n
special n ficat.
n carne sunt prezente pe lng proteine, lipide, glucide i substane minerale: fier important la
formarea globulelor roii, fosfor important pentru celula nervoas, calciu, potasiu, magneziu.
Carnea este cel mai complex i hrnitor aliment, baz pentru refacerea i rezistena organismului uman.
3. Proprietile organoleptice sunt cele ce se pot determina cu ajutorul organelor de sim i se determin n cadrul
recepiei calitative a crnii.
acestea sunt:
1. Aspectul exterior i n seciune suprafaa curat, cu esut conjunctiv, tendoane, articulaii lucioase. Mduva s
fie elastic i s adere pe toat marginea osului. Scurgerea de lichid sanguin, roiatic, suprafeele lipicioase indic o
alterare a crnii.

28

2. Culoarea variat de la roz la rou nchis n funcie de animal, vrst, ngrare, regiunea anatomic din care
provine. EA este mai nchis n regiunea gtului, abdomenului i mai deschis pe pulpe; Grsimea trebuie s fie
galben sau albicioas specific rasei, culoarea cenuie, maronie indicnd alterarea.
3. Consistena crnii imediat dup tiere este moale, iar dup maturare (proces prin care carnea se frgezete,
devine mai suculent) este mai elastic, prin apsare revenind rapid la forma iniial. Carnea gras are o
consisten mai moale, cea a animalelor tinere este mai dur, esutul muscular fiind mai compact;
4. Mirosul trebuie s fie specific rasei, cel mai bine se determin la cald, fie folosind o vergea nroit n foc cu
care se strpunge carnea, fie lund o bucat i introducnd-o ntr-o baie de ap fiart. La caldur, se simte imediat
existena n carne a unor compui ce indic alterarea;
5. Gustul crnii este specific rasei, i se determin tot prin fierbere.
Indiferent de controlul organoleptic al crnii este obligatoriu ca aceasta s intre n consum nsoit de
certificatele de control veterinar i de tampilele de control- la carnea de porc trebuie efectuat i marcat
controlul trichinelei, respectiv lipsa acestui parazit extrem de periculos; la cea de vit se verific i marcheaz
absena bacilului Koch (al tuberculozei) i teniei.

unul din alimentele de baza din hrana omului, continut mare de substante proteice si grasimi, continut redus de glucide
animale pentru carne: taurine, porcine, ovine, caprine
CARNEA- SORTIMENTUL COMERCIAL OBINUT PRIN TRANARE.
Tranarea este procesul de mprire pe pri anatomice a carcasei de animal.
2. Carnea de viel provine de la tineret pn la 6 luni, i se livreaz cu denumirea de:
preambalat Specialiti muchi, antricot, vrbioar, nu conine os;
Calitatea I pulp, spat, grabn, fleic, piept, rasoale, oase de antricot, vrbioare:
3. Carnea de mnzat provine de la tineret ntre 6 luni i 1,5 ani, n greutate de peste 400 kg. Sortimente:
preambalat muchi fasomat, carne calitatea I antricot, vrbioar, pulp, spat, piept, fleic,
rasoale;
vrac, neambalat calitatea a II a gt, ir, vrbioar, coad;
4. Carnea de vit de la animal matur, cuprinde;
muchi fasonat preambalat;
preambalat calit. I antricot, vrbioar, pulp, spat fr os;
preambalat calit. II grabn, piept, fleic, rasoale;
amestec pentru mncare;
nepreambalat.
5. Carnea de porc fr slnin:
preambalat cu denumirea de muchiule, cotlet fasonate;
preambalat calitatea I ceaf, antricot cu os, pulp, spat;
preambalat, calitatea a II a fleic;
nepreambalat.
6. Carnea de porc cu slnin se prezint astfel:
preambalat calitatea I ceaf, antricot, cotlet, pulp, spat;
preambalat calitatea a II a fleic, piept, rasol.
Livrarea pentru comer se face congelat, proaspt, tocat, carcas.
Carnea congelat se pstreaz la 12 grade; carnea refrigerat la temperatura de 0-4 grade.
Garania este de 24 ore pentru carnea refrigerat i 10-12 zile pentru carnea congelat. n condiii bune de
pstrare carnea congelat se poate pstra i 4-12 luni.
PREPARATELE DIN CARNE- OPERAII DE FABRICARE

Operaiunile generale de fabricare a preparatelor de carne. Carnea destinat fabricrii preparatelor se supune urmtoarelor operaii
tehnologice.
1. Tranarea este operaiunea prin care prile principale, adic sfertul anterior i sfertul posterior sunt tiate n piese mari, mprite
pe poriuni anatomice ale animalului;
2. Dezosarea este operaia prin care carnea se desprinde de pe oase.
3. Alesul crnii este operaia de sortare a crnii pe caliti, dup valoarea alimentar, adic dup cantitatea de esut conjunctiv,
nlturndu-se tendoanele, vasele sanguine, nervii, pieliele, grsimea.
Aceste operaii se fac pe faian la temperatura de 8-12 grade pentru a se evita alterarea.
Calitile crnii n funcie de cantitatea de esut conjunctiv.
Carnea se clasific calitativ n funcie de raportul diferitelor esuturi din compoziie esut epitelial (pielea) ; esut conjunctiv, esut
muchiular. esutul conjunctiv are rolul de susinere i legtur ntre organele interne el este membrana care acoper muchiul,
nervii i conine o protein care duce la sclerozare prin consum calogenul. Cu ct o carne are mai puin calogen cu att este mai
valoroas. Animalele tinere au mai puin colagen-esut conjunctiv deci sunt mai pune calitativ.
Semifabricatele cuprind toate produsele comestibile obinute de la secia de tranare care au fost pregtite n vederea folosirii lor la
fabricarea preparatelor de carne. n semipreparate intr carne, slnin pentru mezeluri, pulpe, spate, piept, muchi, oase care sunt
tratate cu diferite amestecuri de srare pentru conservare. Dup srare semipreparatele se matureaz la rece n camere frigorifice.
Srarea este cea mai rspndit metod de conservare a crnii i se aplic n combinaie cu frigul la temoeratura 2-4 grade. La
srarea se folosete pe lng sare i un amestec de srare prin care se urmrete ameliorarea gustului i culorii spre roz-roiatic. n
amestecul de sare se folosete azotatul de sodiu sau azotitul, iar la unele preparate zahrul. La slnin se folosete numai sarea, fr
azotit sau azotat.
Metode de srare - .
1. Srarea uscat utilizeaz sare, amestec de sare, cu azotit i azotat de sodiu, formnd dou compoziii : Amestec A, cu efect mai lent
de maturare, Amestec B, cu amestec rapid de maturare.

29

2. Srarea umed saramur, prin scufundare sau injectare.

3. Srarea mixt metod care combin sararea uscat cu cea umed, ea genernd o srare mai uniform i mai rapid. Este utilizat
n general la srarea pieptului de porc.Concentraia de sare se msoar n grade BEAUME BE.
Materii auxiliare folosite la prepararea mezelurilor
Sarea este o principal materie auxiliar folosit la preparerea mezelurilor ajutnd n varianta uscat, umed la maturarea materiilor
prime. Azotatul de sodiu, potasiu (silitra), azotitul de sodiu, potasiu (nitritul) i amestecul de polifosfai de sodiu sunt substane chimice
cu rol de maturare i n special de conservare a preparatelor. Utilizarea lor se face numai dup determinarea cantitilor n laborator,
fiind periculoase cantitile mari. Zahrul se folosete ca atare, ct i n soluie i este utilizat tot ca conservant dar i pentru a ameliora
gustul unor preparate.
Materii prime folosite la prepararea mezelurilor
1. Bratul. Bradtul este o component de baz a mezelurilor fiind o past omogen de carne care leag compoziia mezelului. La
bradtul carnea tocat se pune n cuter, o rotaie, se amestec cu amestec de sare A sau B i mai face cteva rotaii. Se adaug n mod
progresiv apa cu ghea. Pasta de carne astfel obinut se las la cuter pn are aspect lucios i este lipicioas la mn. Se pune n
tvi de aluminiu, strat de 15 cm i se d la rece 0-4 grade minim 8 ore /amestec de srare B i 72 ore/ amestec de srare A n prezent
prin tehnologiile actuale se folosete la prepararea rotului o past de resturi animaliere- fin de oase, tendoane, zgrciuri alte
componente MDS-uri. MDC-uri a cror valoare nutritiv este nul i care este duntoare sntaii.
2. rotul. Prepararea rotului
rotul reprezint bucile mari de carne din compoziie, fiind de 200-300 grame. Acestea se pun n malaxor i se adaug amestecul de
sare, lsnd s se omogenizeze. Se pun pe tvi, 25-30 kg i se dau la camerele frigorifice, 4 grade, inndu-se 3-4 zile la amestec de
srare A i 24 ore la amestec de srare
Metode de afumare.
1. Afumarea cald HIUIREA se realizeaz n dou etape. Zvntarea membranelor se face la o temperatur de 45-75 grade ntre
10-40 minute n funcie de tipul de membran. A doua etap este afumarea propriu-zis la o temperatur de 75-95 grade celsius cu
timp oscilant de 20-50 minute n funcie de grosime mezelului, cantitatea de produs. La afumare este foarte important calitatea
fumului, tirajul pentru a asigura suficient aer. Cnd tirajul nu este bun i nu este aer fumul este ntunecat, iar cnd aerul este pre mult
nu se afum produsul n toat masa.
2. Afumarea la rece se aplic mezelurilor semiafumate i de durat, precum i afumturilor n general. Ea se face la o temperatur de
15-40 grade celsius n funcie de preparat. Ea dureaz n general ntre 6-24 ore i are rolul de a mri rezistena produsului. Salamurile
se afum la 8-12 grade, timp mai mare de 24-36 ore,
Afumarea este n sine un procedeu care confer un risc de mbolnvire prin consumul preparatelor, aceasta ntruct
numeroase componente din fum sunt cancerigene.
CONDIII DE CALITATE
curenia membranei ;
integritatea membranei ;
fermitatea la apsare ;
lipsa de goluri n compoziie, sau umpleri cu gelatin, ap ;
etichetare standartizat ;
miros, gust specific ;
miros corespunztor la ntreptrundere cu ac nclzit.
I. CLASIFICAREA PREPARATELOR DE CARNE
1. Preparate tip prospturi- cu mrunire ridicat, tratament termic redus.
crude : crnaii proaspei ;
fierte : caltabo, tob, sngerete ;
fierte i afumate : crenvurti, crnai :
Concentraia de ap ntre 64-77 ; grsime 18-40 ; temperatura de pstrare 2-5 grade maxim 10 ; garanie ntre 2-6 zile sau n funcie
de ambalare mai ndelungat ;
2. Preparate tip salamuri :
salamuri standard: Bucureti, de var, parizer, victoria etc;
Concentraia de ap ntre 40-75 ; grsime 18-50 ; temperatura de pstrare 2-5 grade maxim 10 ; garanie ntre 3-15 zile sau n funcie
de ambalare mai ndelungat
salamuri crude afumate Sibiu, etc ;
salamuri crude uscate Carpai, Bnean, Bacu, Babic, Ghiudem, crnai Plai ;
Concentraia de ap ntre 60-75 ; grsime 35-55 ; temperatura de pstrare 10-12 grade ; garanie ntre 10-90 zile sau n funcie de
ambalare mai ndelungat ;
3. Specialiti : muchiul file, ignesc, montana, unca, ceaf, pastram, piept etc.
Concentraia de ap ntre 64-77 ; grsime 18-40 ; temperatura de pstrare 2-5 grade ; garanie ntre 2-4 zile sau n funcie de
ambalare mai ndelungat ;
Clasificarea carnurilor pe calitati:
1. aspectul carnea proaspata se caracterizeaza print-o pelicula subtire, uscata care acopera tesutul
muscular, in sectiune este lucioasa putin umeda, insa nelipicioasa. Carnea alterata are suparafata uscata
sau umeda si lucioasa , acoperita cu pete de mucegai, grasimea este mata.
2. culoarea 3 categorii de carnuri: albe (cele de la animalele tinere: miel ied, purcel de lapte, vitel de lapte),
rosii (carnurile animalelor adulte: carnea de oaie, porc, bou, cal, bivol)si negre (carnuri de la animalele de
vanat: mistret, caprioara, iepure si pasarile de vanat)
3. consistenta e rezistenta pe care o opune carnea cand este apasata cu degetul. Ea depinde de acceasi
factori ca si culoarea-carnea de taur si bivol are o consistenta tare, cea de bou este mai fina, iar cea de porc
are o consistenta moale)
4. mirosul carnii este specific fiecarei specii
5. fragezimea variaza dupa specie, rasa, varsta, sex, regiunea de unde provine
6. gustul carnii: depinde de cantitatea de grasime care intra in alcatuirea acesteia
Controlul sanitar-veterinar:

30

se efectueaza asupra animalelor vii pentru depistarea si excluderea animalelor bolnave

se executa si asupra carcaselor si organelor interne rezultate in urma sacrificarii pt depistarea unor boli infectioase si
parazitare
- in urma controlului sanitar-veterinar rezulta mai multe categorii de carne ce se marcheaza prin stampile astfel:

carne buna pentru consum-se marcheaza cu o tampila de forma ovala, la care se trece: Romania, codul judetului, urmat de
nr. de autorizare sanitar-veterinara a unitatii si expresia controlat sanitar-veterinar

carne admisa pentru consum conditionat (dupa sterilizare prin fierbere) provenita de la animale la care s-au depistat germeni
sau paraziti , se marcheaza cu o tampila patrata cu latura de 4 cm

carne de calitate si valoare nutritiva redusa slabe , batrane cu defecte de culoare si miros sau de la animale sacrificate, se
marcheaza cu un cerc incadrat intr-un patrat cu latura de 5 cm

carnea confiscata care nu corespunde din punct de vedere sanitar, se marcheaza cu o tampila sub forma de tringhi
echilateral cu latura de 5 cm.
Pastrarea carnii in stare proaspata:
1. conservarea prin refrigerare in frigorifere la temperatura de 0-3 grade C si umiditate relativa a aerului
2. conservarea prin congelare
3. conservarea prin sarare si afumare
Sortimente si calitatea principalelor produse din carne:
Produsele din carne cuprind: mezeluri, preparate din carne afumata, specialitati din carne, conservele si semiconservele din carne.
Mezelurile preparate obtinute din carne tocata si condimentata maturata, introdusa in membrane naturale sau artificiale si supusa
unor tratamente termice (pasteurizare, afumare, uscare)care difera in functie de tipul si sortimentul fabricat.
In functie de tratamentele aplicate, mezelurile se clasifica in :

preparate pasteurizate tobe, leber,caltabos

preparate afumate la cald si pasteurizate (parizer, cremwurst, salam Bucuresti, carnati Trandafir)

preparate afumate la cald, pasteurizate si afumate la rece (salam de vara, cabanos)

preparate crude (salam sibiu, carnati cruzi, ghiudemul) care comporta tratament de afumare
Sortimentele de produse se diferentiaza intre ele dupa calitatea si natura carnii din care se obtin, dupa forma si dimensiuni, dupa
caracteristicile lor nutritive si organoleptice.
Preparate crude uscate si presate fabricate in tara noastra sunt ghiudemul si babicul.
Ghiudemul se fabrica din carne de oaie 8o% si carne de vita 20%. Condimente utilizate: boia de ardei iute, piper, cuisoare. Durata
totala a procesului de fabricatie este de cca 3 saptamani.
Babicul se obtine din carne de oaie 50% si carne de vita 50% si e condimentat cu ardei iute pisat si usturoi.
Salamurile crude si afumate prezinta in exterior un strat de mucegai alb uscat pe toata suprafata. In sectiune masa compozitiei
este lucioasa, compacta, bine legata, fara aglomerari de grasime topita.
Salamurile crude, afumate si uscate se pstreaz la temperaturi de 10-14 grade C si umiditatea aerului de 70-80 % perioade
cuprinse intre 30-90 de zile.
Defecte ale mezelurilor:
- mezeluri cu memebrana plesnita - dat tratarii termice necorespunzatoare. Cauze: utilizarea membranelor rupte, putrezite sau
deterioarate de microorganisme; efectuarea afumarii la cald la temperaturi prtea ridicate; fierberea prea indelungata sau la
temperatura prea mare.
- Salamurile fierte prea mult sau insuficient fierte
- Mezeluri ce au culoarea cenusie pe sectiune , cu aspect murdar
- Mezeluri cu goluri de aer in compozitie se datoreaza operatiunilor de umplere
- Mezeluri cu continut sfarmicios, neelastic si salb legat
- Mezeluri cu gust ranced (slanina ranceda) acru au in compozitie produse vegetale
Conserve de carne: sunt produse obtinute din carne de vita , porc, pasare, organe cu adaos de condimente, legume si altele.
Acestea sunt umplute in cutii si inchise ermetic. Sunt tratate termic la temperaturi de peste 100 grade C, cu scopul de a distruge
microorganismele si enzimele.
Clasificare:
1. conserve de carne propriu-zise: carne in suc propriu, specialitati de carne de vita, aperitiv, pateu
2. conserve mixte: carne de porc cu fasole boabe, sarmalute in foi de vita, ardei umpluti cu carne, pilaf cu carne de porc,
papricas, limba in aspic, tocana macelareasca, carne de porc cu mazare.
3. conserve de vanat cu carne de vanat
4. conservele de pasare : rasol de pasare, pilaf de pasare, pulpa de pasare in sos picant, piept de pasare in aspic, pateu de ficat
de pasare, curcan pe varza
5. conserve dietetice: recomandate la diferite regimuri alimentare : carne de manzat in sos de legume, ardei umpluti cu carne de
manzat, carne de porc in sos alb, perisoare in sos alb
Semiconserve de carne-produse care se obtin din carnea care a fost in prealabil supusa altor procedee de conservare (sarare,
afumare, fierbere); se introduc in cutii inchise etans si tratatetermic la o temp. Mai scazuta de 100 grade C. (sunca la cutii,
crenvurstii la cutii)
Conditii de calitate:
- aspect exterior cutiile nu tb sa fie bombate, turtite sau ruginitesau scurse si nici sa prezinte fisuri
- culoarea carnii tb sa fie specifica sortimentului, uniforma iar a grasimii alba
- aspicul sa fie clar si sa nu depasesca 9 5 din greutatea bruta
- miros si gust specific, fara alte mirosuri straine
- sa respecte termenul de garantie

Pestele
reprezinta un aliment important dat continutului in substante energetice, vitaminele A si D si a asimilarii usoare de catre
organism

31

valoarea nutritiva a carnii de peste este determinata de bogatia de substante proteice, grasimi si vitamine
productia de peste este valorificata sub forma de peste proaspat sau prelucrat
indeplinirea conditiilor igienico-sanitare inclusiv a celor de prospetime constituie conditii de baza pentru comercializarea si
prelucrarea pestelui proaspat
- controlul sanitar veterinar este destinat consumului pestelui in stare proaspata, conservarii si prelucrarii
- prospetimea pestelui se det prin examen organoleptic si fizico-chimic
Specii de peste:
a) pestii din familia sturionilor: morunul, nisetrul, pastruga, cega (carnea si icrele acestor pesti au o valoare nutritiva ridicata,
carnea este alba, gustoasa si se consuma prospata, afumata sub foma de batog-muschii spinali sau conserve sterilizate)
b) familia clupeide: scrumbia, rizeafca, gingirica au carnea grasa si se folosesc la obtinerea conservelor sterilizate in ulei.
c) familia salmonide: pastravul (are carnea fina, gustoasa)
d)familia ciprinidae: cuprinde majoritatea pestilor din apele dulci-crapul, platica, rosioara si vaduvita, oblet, lin, morunas, mreana
e) familia siluride: somnul are carnea fara oase, foarte gustoasa, grasa
f)familia mugilidae: chefalul
g)familia carangidae: stavridul
h)pestii oceanici: sardina, hering, cod, merluciu, ton etc.
Caracteristicile pestelui proaspat nealterat si bun pentru consum:
- aspectul general: culoarea normala specifica specieie, cu aspect metalic si stralucitor
- pielea: intinsa, umeda si lucioasa; solzii si inotataoarele se detaseaza greu
- starea ochilor si a branhiilor: ochiul limpede, viu, stralucitor, corneea transparenta, ochiul umple bine orbita; branhiile sunt de
culoare roz sau rosie-viu, bruna stralucitor, fara miros neplacut
- starea pantecului si a anusului: pantecele isi pstreaz forma normala si nu are pete. Solzii sunt intacti si stralucitori. Anusul
este normal, fiind aproape invizibil
- consistenta, cavitatea abdominala, musculatura: consistenta tare peste tot corpul , fara a lasa vreo urma la apasarea cu
degetul . intestinele au o infatisare stralucitore , fara miros neplacut . musculatura este la pipait elastica , alba cenusie sau
usor roscata, neteda in sectiune, stalucitioare si se desprinde greu de os.
Caracteristicile pestelui alterat si impropriu pentru consum:
- aspectul general: culoare modificata mai inchisa si fara luciu
- pielea: are cute, iar mucusul devine cleios si cu miros de putregai. Solzii si inotatoarele se detaseaza foarte usor
- starea ochilor si a branhiilor: ochiul este tulbur, intunecat. Corneea tulbure opaca. Ochii sunt infundati in orbite. Branhiile de
culoare rosie caramizie , rosie cenusie , verzui fara luciu, uscate si cu miros neplacut
- starea pantecului si a anusului: pantec deformat , uneori cu musculatura abdominala rupta cu pete de culoare inchisa . solzii
sunt detasati fara luciu si acoperiti cu un mucus lipicios. Anusul este proeminent.
- consistenta, cavitatea abdominala, musculatura: consistenta moale, dispare rigiditatea musculara. Intestinele sunt fara luciu si
cu miros neplacut, musculatura este moale la presiune
Pastrarea pestelui se face cu gheata, in depozite frigirifice sau in camere reci, la temperatura de 0 - +5 grade celsius si
umiditate relativa 90-95%. Pastrarea corecta a carnii de peste influenteaza durata de desfasurare a modificarilor biochimice
(rigiditatea musculara, alterarea).
Semiconserve din peste:
1. pestele sarat prin sare, in peste se produc modificari in ceea ce priveste culoarea si consistenta. Se
pierde 10-15 % din apa, o parte din saruri de potasiu, albumina. Carnea pestelui sarat capata aroma si
fragezime. Pestele sarat tb sa indeplineasca tb sa indeplineasca urmatorele conditii de calitate:
- aspect exterior: suprafata tb sa fie curata, de culoare specifica speciei, burta tare si elastica, ochii intregi
- musculatura tb sa fie rigida
- miros si gust caracteristic de peste sarat
- consistenta densa la pestele de apa dulce si mai putin densa la pestele de mare
Defectele pestelui sarat:
- aspect exterior: suprafata intunecata si ingalbenita, inrosirea carnii, prezenta parazitilor
- in sectiune: culoarea rosie de sange complet transformata in jurul coloanei vertebrale
- mirosul si gustul: de ranced, de mucegai
2. pestele afumat conditii de calitate:
- aspect exterior: suprafata curata fara leziuni cu abdomenul tare, solzii daca exista sa fie lipiti, culoarea aurie, luciosa si uniforma pe
toata suprafata
- mirosul si gustul placute, specifice caracteristice pestelui afumat
SEMICONSERVE DE PROPRIU-ZISE:
- semiconserve de peste in ulei: pestele se aseaza in mod uniform, cu coada in sus , uleiul tb sa fie limpede, gustul caracteristic
- semiconserve de peste marinate
- pestele cu ceapa
- salata de peste cu maioneza
- pasta de peste
CONSERVELE STERILIZATE DE PESTE:
- conservele in sos tomat: bucatile de peste sa fie intregi, cu pielea nejupuita, cu carnea compacta si suculenta, cu gust si miros
placute, sosul sa fie de culoare rosie deschis
- conservele in ulei: scrumbii in ulei, sardele in ulei
- conservele in suc propriu se prepara din crap , salau
- tocatura de peste: pasta de peste, chiftelute de peste
Icrele :

32

- boabe acoperite cu o membrana densa

- au o mare valoare alimentara dat substantelor care intra in compozitia lor:proteine, grasimi, substante minerale, lecitina, apa si
vitaminele A si D
- sortimenul de icre comercializat: icre negre moi (caviar) masa formata din boabe uniforme si intregi; incre negre tescuite se obtin
prin sararea acestora intr-o solutie de saramura incalzita dupa care se pun in saci de panza care se tescuiesc cu ajutorul unei prese;
icre rosii; icre tarama se obtin din icrele diferitilor pesti (crap, babusca, platica), icre de manciuria.
Bauturi alcoolice
din aceasta grupa fac parte bauturile care contin in cantitati diferite alcool etilic
au o compozitie chimica complexa formata din acizi organici, vitamine, substante minerale, acool etilic, iar prin consumarea
lor in cantitati rationale influenteaza in mod pozitiv unele procese metabolice din organism
- consumarea unei cantitati mai mari de bauturi alcoolice este foarte daunatoare pentru organism , producand starea de betie
dat faptului ca alcoolul este absorbit repede in sange si actioneaza asupra creierului ducand la paralizarea unor centri nervosi
Vinul
- este o bautura alcoolica naturala obtinuta prin fermentarea alcoolica a mustului de struguri proaspeti
- contine o mare cantitate de vitamine, fiind considerat un aliment si un stimulent valoros , atunci cand se consuma in cantitati
moderate
FAZELE DE DEZVOLTARE A VINURILOR:
- formarea incepe cu terminarea fermentatiei mustului
- maturizarea cuprinde operatii tehnologice care echilibreaza, inlatura defectele , demetalizeaza, pasteurizeaza vinurile
- invechirea vinul atinge maximum de calitati specific soiului, formandu-si buchetul. Vinurile se maturizeaza si invechesc intre
4-18 ani, cele rosii 8-20 ani.
- degradarea cand vinul depaseste perioada de imbatranire inceoand sa piarda din calitati
APRECIEREA CALITATII VINULUI SE FACE PE URMATORII PARAMETRI:
- gust de la sec la dulce
- finete de la foarte fin la aspru
- limpezime-claritatea si puritatea lichidului , de la limpede luciu la limpede
- culoarea-specifica soiului
- buchetul aroma lasata cavitatii bucale de vin
Culoare
Gust
Catifelare
Buchet

Art.
Alb

sec acid

corpolent,

fructos

Chardonnay
Feteasc alb
Feteasc Regal
Galben
Gras
Muscat-Ottonel
Pinot gri
Riesling
Sauvignon
Tmioas

alg-glbui
galben-verzui
Alb
alb-verzui
alb-verzui
galben-verzui
Galben-pai
alb-verzui
alb-verzui
alb-glbui

dulce, lichoros
Sec, demisec, dulce
sec, demisec
sec, demisec
dulce, lichoros
Semidulce, dulce
sec, demisec
Sec
Demisec
dulce lichoros

Armonios
foarte catifelat
uor acid
vinos, savuros
foarte fin, uleios
Catifelat
foarte fin
acid
fin
Uleios

discret
fructos
Flori de pdure
fructos
Parfumat, discret
parfum discret
aromat
Echilibrat, aspru
Prospeime, fructos
Arom miere salcm

Bbeasc
Cabernet Sauvignon
Feteasc neagr
Merlot
Pinot noir
Cotnari-cupaj
din
Gras, Feteasc alb,
Busuioac
Murfatlar-cupaj

rubiniu deschis
rubiniu nchis
Rou
rubiniu deschis
rou rubiniu
alb, alb roz

Sec
Sec
Sec
Sec
Demisec, demidulce
Demidulce, dulce

Dur
Catifelat
Catifelat
Discret
Corpolent
Uleios

amarrui
Tonic, dur, viguros
Puternic cu nerv
arom fin
fructos
parfumat

Galben pai

Dulce

uleios, plin

parfumat

Aligote

Clasificarea vinurilor:
1. dupa continutul de zahar: vinuri seci, demiseci, demidulci, dulci
2. dupa parametri de calitate: vinuri de masa si vinuri de calitate superioara
BUTURILE PE BAZ DE VIN
1. AMPANIA se obine respectnd 3 condiii:
vinurile din soiurile de struguri Pinot noir, Meunier, Chardonnay;
soiurile s provin din regiunea Champagne;
s fie pregtite dup metoda Champenoise porivit creia a doua fermentaie a vinului are loc n sticle dup o tehnologie
specific. Conform tehnologiei de fabricaie, prin procedee speciale, se produce degajarea de ctre alcool a dioxidului de carbon
care confer ampaniei savoarea i gustul specific.
ampania poate fi de culoare alb i roze.
a. Clasificarea ampaniei dup sortimentul de zahr:
brut - zahr 4 g/l;

33

sec - zahr 4-15 g/l;

demisec - zahr 15-40 g/l;
demidulce - zahr 40-80 g/l;
dulce - zahr peste 80 g/l;
2. VINURILE SPUMOASE
Vinurile spumoase, sunt asemntoare ampaniei prin savoarea lor, ns procesul tehnologic este diferit. n timp ce la ampanie
dioxidul de carbon este degajat de vinul nsui, la vinurile spumoase acesta este introdus n sticle prin procedee industriale, din tuburi
de dioxid. Nici calitatea nici gustul vinului spumos nu pot fi comparate cu cele ale ampaniei.
3. CONIACUL
Butur alcoolic obinut prin distilarea vinurilor din ragiunea Cognac din Frana, produsul fiind nvechit dup
diferite metode, care conduc la creterea natural a triei buturii.
3.1. Calitatea coniacului este dat de:
soiul strugurilor;
climatul cu soare, umiditate, sol calcaros;
calitatea lemnului de stejar folosit la butoaiele de nvechire a distilatului din care se extrage aroma i taninul;
volunul de alcool 27-30%;
numrul anilor de nvechire: 3 ani trei stele; 3-5 ani cinci stele; peste 5 ani coniacurile special; peste 8 ani coniacurile OT.
4. VERMUTUL
Vermutul se obine din alcool etilic (vin), zahr, macerat de plante (pelin, mueel, stnjenel, etc.).
Este de culoare alb-glbui i rou, gustul variind de la sec la dulce..
5. BITERUL
Biterul se obine din vin cu adaos de macerat de plante (cirei amare, viine), uleiuri eterice, esene de fructe.
Culoarea sa este un rou-granat, gustul amrui.
Berea

este o bautura alcoolica nedistilata, slab alcoolica, care se obtine prin fermentarea alcoolica si lactica a fainii de mei si uneori
a fainii de orz sau de porumb
sortimente de bere: bere blonda, bere blonda speciala, bere bruna, bere caramel
caracteristicile berii: tb sa fie limpede, fara sedimete sau impuritati, cu miros si gust caractersitice, fara miros si gust straine
Bauturile pe baza de alcool rafinat:
vodca: 36-45 grade, incolor, aroma neutra
rom: 38-80 grade, alb, galbui, brun, gust neutru si usor dulceag
gin: 45 grade, incolor, gust placut, parfumat, usor dulceag
whisky: 43 grade, galben inchis, brun, gust fumigen aromat
lichior: 18-45 grade, dulce, siropos, culori variate
Ingrediente
Sortiment
Vodca
Rom
Gin
Whisky
Lichioruri

Alcool alimentar din cereale,

cartof
Alcool rafinat din trestie zahr
cu adaos de caramel, zahr,
esene
Alcool rafinat, ap potabil
macerat alcoolic cu fructe de
ienupr
Alcool din cereale maltificate,
nemaltificate,
Alcool rafinat, zahr, glucoz,
distilat fructe, uleiuri eterice,
esene, colorani

Tria
alcoolic
(grade)
36-45

Aspect, gust

38-80

Alb, glbui, brun, gust neutru i uor

dulceag

45

Incolor, gust plcut, parfumat, uor

dulceag

43

Galben nchis, brun, gust fumigen

aromat
Dulce, siropos, culori variate

18-45

Incolor, arom neutr

BUTURILE NEALCOOLICE
Cuprind urmtoarele subgrupe:
A. APELE
1. Apa mineral coninnd bioxid de carbon i diferite sruri minerale, specifice izvorului de exploatare. n general concentraia
srurilor minerale se situeaz n jurul a 4 gr/l, iar concentraia de CO2 1,5-5 gr/l;
2. Apa carbogazoas ap potabil n care se introduce industrial dioxid de carbon n concentraii de 5-7 g/l ;
3. Apa plat este ap pur microbiologic i chimic;
4. Apa tonic este ap potabil n care se adaug zahr, glucoz, extracte de plante (chinin, lmie), dioxid de carbon, fiind
indicat a se consuma n asociere cu diverse buturi alcoolice gin, votc, rom altele.
B. SUCURILE NATURALE DE FRUCTE I LEGUME
Sunt realizate din sucul natural de fructe, filtrat de pulp. Cuprind urmtoarele sortimente:
sucuri simple, dintr-un singur fruct; sucuri mixte din combinaii de fructe;
sucuri cu adaos redus (concentrate) sau mare de ap (pn la 50%);
sucuri cu/fr adaos de zahr, vitamine, sruri;
sucuri cu fr conservani.
C. NECTARURILE DE FRUCTE

34

Sunt un amestec de suc de fructe i pulp de fruct. Au ca i sucurile de fructe acelai sortiment.
D. SIROPURILE DE FRUCTE
Se obin prin fierberea sucului de fructe n zahr pn la obinerea unui lichid mai vscos i foarte dulce. Se consum n combinaie cu
sifon sau ap carbogazoas. Varietatea de fructe este practic nelimitat. Exist un sortiment larg de siropuri care nu se obin din sucul
natural de fruct ci din nlocuitori - esene, colorani cu gustul, mirosul, culoarea fructului, denumirea generic a cestora fiind tip sau cu
gust , arom de .
E. BAUTURILE NEALCOOLICE INDUSTRIALE
Cuprind un sortiment vast de sucuri ale diverselor companii: Coca-Cola, Schweppes, Pepsi-Cola, Transilvania, Dorna etc. Toate aceste
buturi au n comun folosirea esenelor, coloranilor, extractelor de fructe, plante formula utilizat pentru majoritatea fiind cu gust de

cu arom de .
Caracteristicile buturilor nealcoolice: sunt n totalitate pasteurizate, respectiv tratate termic anterior mbutelierii la o temperatur de 60
grade Celsius.
Ambalajul utilizat este:
din plastic n capacitate de 250ml, 300 ml, 500 ml, 1000 ml, 1500 ml, 2000 ml, 5000 ml la ap mineral, plat;
din sticl cu capacitate de pn la 1 l;
din carton tip Tetrapack i Ultrapack;
din aluminiu n cantiti pn la 500 ml;
Pstrarea se face la temperaturi ntre 2-maxim 20 grade, sub 0 grade nghend iar peste 20 fiind pericolul fermentaiei sau apariiei
unor combinaii periculoase ntre aditivi din compoziie. Se evit expunerea la razele solare.
Termenul de valabilitate este specificat de productor n funcie de compoziia i natura conservanilor utilizai.
TUTUNUL
- Este o planta de origine subtropicala si face parte din familia Solanaceae. Germineaza la temperatura minima de 11-12 grade
C si are nevoie de mari cantitati de caldura.
- Partea cea mai valoroasa a plantei o constituie frunzele, celelalte parti reprezentand deseuri neutilizabile
- Compozitia chimica a foilor de tutun este foarte variata si depinde de soiul de tutun, gradul de coacere, de momentul cand s-a
recoltat foaia, de conditiile de clima si sol ce le-a avut planta in timpul dezvoltarii
- Din punct de vedere chimic tutunul are o compozitie foarte complexa: substante organice cu azot (nicotina) , substante
minerale (potasiu, calciu, fosfor), glucidele se gasesc in tutun in proportie de 12%, substante coloranterasinile si uleiurile
eterice. Aroma care se formeaza in timpul fumatului se datoreste rasinilor.
- Uleiurile eterice imprima tutunului parfumul specific. Cantitatea de uleiuri eterice din tutun variazaintre 0,7 si 1% din care o
parte sunt antrenate direct in fum.
- Nicotina da tutunului si fumului de tutun proprietati toxice. Nicotina actioneaza asupra sistemului nervos si duce la tulburari la
nivelul celor mai felurite organe: inima, vase de sange, stomac, intestine, glandele suprarenale
Conditiile de calitate ale tigarilor:
- au ca material de aplicatie hartie alba, colorata sau imitatie de pluta, potrivit certificatului de omologare
- trebuie sa aiba o umplere unoforma pe toata lungimea lor si sa nu contina corpuri straine
- nu se admit tigaretele cu mirosuri si gusturi straine
- trebuie sa fie curate, intregi, fara rupturi
- sa aiba lipitura suficient de rezistenta, pentru a nu se dezlipi
- la tigaretele cu filtru, atasarea filtrului de tigareta se face etans

TERMENUL DE GARANIE. TERMENUL DE VALABILITATE

Termenul de garanie pentru produsele alimentare reprezint intervalul de timp de la data fabricrii produsuilui pentru care
se garanteaz calitatea n anumite condiii de ambalare, pstrare, prescrise n standarde sau acte normative.
Termenul de valabilitate reprezint limita de timp stabilit de ctre productor, n care produsul poate fi consumat i n
care acesta trebuie s i menin caracteristicile de calitate prescrise , dac au fost respectate condiiile de transport,
depozitare i consum.
n vederea determinrii termenului de garanie pentru un produs alimentar este necesar declararea pe ambalaj a
urmtoarelor elemente: data fabricaiei, termenul de garanie, condiiile de depozitare-pstrare.
Termenul de valabilitate se nscrie pe eticheta produsului sau pe ambalaj dup cum urmeaz:
- n cadrul produselor perisabile se precizeaz data limit de consum precedat de meniunea a se consuma pn
la data de, fiind specificat ziua, luna i anul, sau Expir la data de.(lapte pasteurizat i buturi rcoritoare);
- n alte cazuri se trece limita de consum precedat de meniunea; a se consuma nainte de ziua, luna,
anul(margarina);
- pentru produsele alimentare care pot fi pstrate mai mult de 3 luni respectiv 3-18 luni ( ceai, miere de albine, zahr)
se poate meniona numai luna i anul, iar cele ce pot fi pstrare mai mult de 18 luni se menioneaz numai anul (fructe i
legume);

35

- n cazul produselor alimentare uor perisabile cu durat de pstrare sub 3 luni se poate meniona numai ziua i
luna(smntna ,lapte, iaurtul). Termenul de valabilitate este nsoit de condiiile de pstrare(a se pstra la temperatura.,
umiditate.., ferit de ..)
TEMA - BIJUTERII.GABLON
Definiie: Bijuteriile sunt obiecte de podoab din metale preioase, cu sau fr montur, lucrate prin diverse metode.
Bijuteriile de calitate, scumpe sunt lucrate prin: filigran, laminare;
Bijuteriile mai accesubile sunt lucrate prin: turnare, tanare.
1. METALE PREIOASE
A. AURUL-metal preios, cu duritate sczut, prezent n bijuterii sub form de aliaje:
a. Aur aliat cu cadmiu= aliaj verziu, scump;
b. Aur aliat cu argint= aliaj galben deschis, scump;
c. Aur aliat cu cupru= aliaj roiatic, mai ieftin.
Titlul aurului = proporia de grame de aur la 1000 grame de aliaj. Titlul ncepe de la : 958 gr=23 carate; 766 gr= 18 carate; 583 gr= 14
carate; 375 gr= 9 carate.
Caratul (K) este cantitatea de aur pur dintr-un aliaj. Aurul pur are 24 K.
Nr. caratului = (Titlul x 24) : 1000
Aurul este atacat de Clor i Flor.
B. ARGINTUL metal preios, mai dur ca aurul, atacat de hidrogenul sulfurat din atmosfer care l negrete.
Argintul este folosit la bijuterii n aliaj cu cuprul.
Titlul argintului= cantitatea de argint la 1000 grame de aliaj. Titlul argintului este: 916 gr; 800 gr; 750 gr.
C.PLATINA este un metal foarte preios, alb-cenuiu, lucios, dens, inoxidabil,rezistent la acizi. Datorit duritii sale platina este
folosit la montarea pietrelor preioase.
Platina se folosete n aliaj cu Argintul i are titlul 953 gr.

2. PIETRE PREIOASE
A. DIAMANTUL este o varietate cristalin de carbon pur. Are duritatea maxim-10 pe scara Mohs.
Valoarea diamantului este dat de : culoare, puritate, mas, transparen, mod de prelucrare(numr de faete tiate).
Masa diamantului se exprim n carate(K). 1 K=205 mg. diamant
Diamantul cu peste 10 K (2050 mg) se numete solitar i este extrem de scump.

B. CORINDONUL este oxid de aluminiu cristalizat. Are duritatea 9 pe scara Mohs.

Varietile corindonului cele mai cunoscute sunt:
-Rubinul care este rou;
-Safirul care este albastru;
-Corindonul stelar care scnteiaz la lumin foarte puternic, este foarte scump.

C.
D.

SMARALDUL- este silicat de aluminiu, are culoarea verde, 8 duritate pe scara Mohs, se monteaz numai n aur;
TOPAZUL este florosilicat de aluminiu, transparent, galben.

3. PIETRE SEMIPREIOASE
A. GRANATUL este un silicat de aluminiu impurificat cu fier, crom, magneziu.
Varietile sale sunt: almandinul(rou-albstrui); granatul de Boemia (rou-brun); granatul rubin, cel mai preios (rou aprins);
B.
C.

PREUZEAUA (Turcoaza) este un fosfat de aluminiu, opac, bleu-vert;

CUARUL - este un oxid de siliciu. Are urmtoarele varieti: cristalul de stnc(transparent,incolor,scump); ametistul(violet);
citrinul(galben); morian(negru); aventurinul(rou-brun); onixul (negru); agatul(albastru);
D. JADUL este silicat de sodiu i aluminiu. Are culoarea verzui-albicios;
E. JAISUL este o varietate de antracit dur, neagr, strlucitoare;
F. PERLELE sunt secreii de carbonat de calciu formate n jurul unor corpuri strine aflate n scoic. Culorile perlelor pot fi: alb
sidefat; violete; roii; galbene; verzui; albastrui. Cele cu reflexe colorate sunt mai scumpe.
Perlele sunt apreciate dup mrime i form, astfel: sferice i mari numite parangon sunt foarte scumpe; mici, regulate numite
perlete; neregulate numite baroc mai accesibile ca pre. Perlele sunt atacate de chimicale, transpiraie, spun, ap srat i i pierd
strlucirea.
G. CIHLIMBARUL este o rin fosil galben, brun-rocat. Cel mai preios este cihlimbarul transparent galben deschis;
H. MRGEANUL (CORALUL) este schrlrtul calcaros al coralului rou, prelucrat.
4. GABLONUL

36

Gablonul este obinut dintr-o varietate de materii prime, ntre care: aluminiu eloxat, protejat contra coroziunii cu un strat de
oxid; aliaje diverse de cupru cu nichel, zinc; oel cromat, nichelat, argintat, emailat, aurit. Dintre gablonurile cele mai scumpe fac parte
cele din oel aurit. Acoperirea cu aur se face n dou moduri;
- prin placare electrolitic, cnd oelul este acoperit cu un strat de aur de 3-5 microni, care n timp se cur;
- prin placare n vid n care oelul este bombardat, printr-o tehnologie special, cu ioni de aur care penetreaz n masa
oelului, combinndu-se cu acesta i penetrnd n profunzime 18-20 microni. Este rezistent la purtare i ca urmare scump.
n realizarea gablonurilor plasticul, lemnul, sticla, etc sunt materii prime uzitate dar produsele realizate din astfel de materiale sunt
ieftine i de un gust ndoielnic.
TEMA - COSMETICE. PARFUMERIE.
MATERII PRIME UTILIZATE N INDUSTRIA COSMETIC
1.Excipienii sunt substane care constituie baza produsului coemetic, n el nglogndu-se celelalte substane i care
asigur protecia i hrnirea pielii.
Excipienii uzuali sunt:
- minerali: vaselin, parafin, uleiuri de vaselin, parafin, extrase din petrol. Sunt excipieni ieftini pentru c nu provin din
substane compatibile cu organismul uman;
- animali: lanolin, obinut din seul de oaie, grsimi de porc, glbenu de ou sunt accesibili pentru c se pot obine uor n
cantiti mari. Colesterolul (grsimea scoas de pe vasele de snge), ceara de albine sunt scumpe;
- vegetali: cear de palmier, relativ accesibil, uleiuru vegetale de aloe,cocos,agave mai scumpi datorit posibilitilor relativ
limitate de obinere;
2.Umectanii sunt substane folosite pentru a evita sau limita deshidratarea pielii. ntre ei fac parte: glicolii, glicerina,
sorbitolul care sunt glucide;
3.Substanele active sunt cele care catalizeaz procesele biologice ale produsului cosmetic. Dintre ele fac parte:
- aminoacizii substane foarte scumpe, obinute din sinteza proteinelor;
- biocatalizatorii vitamine, enzime, hormoni, care de asemenea sunt scumpe;
- substane fosfatice lecitina extras din creier i nervi;
- substane complexe polenul, lptiorul de matc, nmoluri, lapte, alge, uleiuri speciale;
4.Emulgatori substane care au rolul de a menine stabilitatea produselor cosmetice. Acetia sunt: gelatin extras din
oase; cazeina extras din lapte; spunurile alcaline care sunt cale mai ieftine;
5.Aglutinani folosii n scopul obinerii unor substane vscoase, cum sunt; pectina, amidonul.
6.Conservanii, deodoranii, coloranii, solvenii, odoranii sunt alte elemente care se adaug la cele enumerate.
SPUNURILE
Spunurile sunt sruri ale acizilor grai superiori, care se obin prin saponificarea grsimilor i prin neutralizarea acizilor
grai cu hidroxid de sodiu sau potasiu.
Fazele tehnologice de obinere a spunurilor sunt: fierberea grsimilor cu hidrixid de sodiu; separarea spunului cu
clorur de sodiu; ncorporarea de substane ca: colorani, odorani, supergresare , adaosuri protectiv-nutritive (ulei de
cocos,palmier, cazein, spumante).
Fiind obinui din acizi grai spunurile superioare sunt cele care pot reduce alcalititatea la un PH = 5, apropiat de cel al
pielii sntoase a omului.
CREMELE
Clasificarea i rolul cremelor este extrem de complex. Prezentm cteva clasificri uzuale n vnzare:
- n funcie de coninutul de grsime: crme uscate 1-15% grsimi; semigrase 16-33% grsimi; grase peste 33% grsimi;
- dup diurnitatea folosirii; de zi; de noapte.
- dup utilitatea primar a cremei: regeneratoare, nutritive, catifelare, hidratare i prevenirea ridurilor, stimularea circulaiei,
reducerea sensibilitii pielii, refacerea stratului acid a pielii, combaterea exfolierii, antiseptic, dezinfectant, calmant,
prevenirea mbtrnirii, stimularea sebaceelor, stimularea metabolismului celular, albire, curare etc.
Trebuie s reinem c nu este indicat n tratamentul actual al pielii folosirea unei crme anumite ci a UNEI GAME
COMPLEXE I SUCCESIVE DE CRME I EMULSII CARE SE POTENEAZ UNA PE ALTA I ASIGUR EFECTUL
DORIT, DIN ACEIAI MARC, CAS, DESTINAIE, LINIE DE UTILIZARE. O crem n sine nu rezolv nimic dac este
scoas din contextul altor crme i emulsii tipice gamei realizate n acest sens.
Ex: demachiant, masc, tonifiant, exfoliant, calmant, crem de ochi, crem de zi, crem de noapte toate din aceiai
gam i cu acelai efect final. ACEASTA ESTE CERIN A DE BAZ A COMERCIALIZRII A CREMELOR I
LOIUNILOR N LUME.
PARFUMERIA
Materiile prime.
1.ULEIURILE ESENIALE (volatile) sunt:
- vegetale: flori (trandafir, lcrmioare, tuberoze, iasomie, flori de portocal, ilang, rozmarin etc.); frunze, tulpini (scorioar,
paciuli etc.); lemn (santal, cedru etc.); semine, fructe. Esenele se extrag prin tehnici variate i costisitoare cum sunt: presare;

37

fierbere n bain-marie, distilare. Plantele din care se extrag esenele se culeg n anumite momente ale dezvoltrii lor, n
anumite momente ale zilei, n anumite zone;
- animale: moscul se extrage din testiculele cpriorului mosc din Tibet, Himalaia; ambra se extrage din fecalele de
caalot; castoreumul este extras din secreiile pe care castorul le elimin pentru marcarea zonei de habitat; civeta se
extrage din secreia abdominal pe care pisica slbatic civeta, din India, o elimin cnd este iritat. Toate aceste esene
sunt extrem de scumpe pentru c se obin foarte greu;
2.FIXATORII omogenizeaz parfumurile i pstreaz mirosul specific al acestora. Se obin din vegetale: conifere, palmier etc;
3.ALCOLUL ETILIC cu rol de dizolvant al esenelor;
4.APA i COLORANI diveri.
Fabricarea parfumurilor.
Parfumurile nu au mirosul propriuzis al unei esene. n laboratoare speciale, analiti ai mirosurilor combin i amestec
mii de esene din combinaia crora va rezulta un nou parfum. Annual se lanseaz pe piaa mondial circa 500 de noi
parfumuri. Parfumurile scumpe au n combinaii minim 90 de elemente, ajungnd pn la 300 de elemente.Parfumurile
se fabric pe 3 tonuri:
- tonul iniial prima senzaie olfactiv pe care o las parfumul, obinut din flori, citrice;
- tonul mediu este buchetul parfumului, tema lui de individualizare;
- tonul definitiv, fixatorul care d o particularitate acestuia, fiind rini, lemu, condimente, elemente animale
Fiecare ton mbin zeci de combinaii de esene, n cantiti i proporii diferite.
Clasificarea parfumeriei:
1.Apa de colonie 20-40 gr. Ulei la litru; concentraie alcoolic 70-75%, persistena mirosului 20 minute pn la 4 ore;
2.Apa de toalet- 30-40 gr. Ulei la litru, concentraie alcoolic 75-80%, persistena mirosului de la 30 minute la 5 ore;
3.Parfumul 90 100 gr. Ulei la litru, concentraie alcoolic 80-90%, persistena mirosului de la 2-20 ore.
Parfumurile obinute din materii prime naturale(prezentate mai sus) sunt extrem de scumpe.
Pe lng aceste parfumuri care nu sunt extrem de numeroase sunt parfumurile obinute din substane chimice care imit
parfumul celor naturale. Ele sunt ieftine, att pentru c se pot obine n cantiti industriale, ct i pentru faptul c
personalitatea lor se pierde rapid, se modific n timp.
Comercializarea parfumurilor.
Ca i cremele parfumurile se comercializeaz n gam. Se obinuiete ca suportul s fie o ap de colonie sau toalet
care se d pe ntreg corpul, iar parfumul se puncteaz n zonele puternic vascularizate ale corpului: carotid la gt,
ncheietura minilor, picioarelor. Parfumurile se pstreaz numai n cutii, la ntuneric, la temperaturi sczute, lumina
solar i cldura genernd reacii care altereaz parfumul.
La un parfum este indicat s se prezinte cel puin cteva ingrediente din fiecare ton component, marcndu-se
compatibilitatea mirosului cu culoarea pielii, vrsta, anotimpul, temperamentul persoanei ce l va purta.
DETERGENII
1. DETERGENII - COMPONEN
Detergenii sunt substane active de suprafa cu putere ridicat de splare, curare.
Compoziie: se obin din derivai ai petrolului i din distilarea gudroanelor de crbune; conin:
a. substane active: acizi grai superiori, alcooli grai, benzen (supuse unor reacii de neutralizare,
sulfonare, alchilare i arilare);
b. adaosuri de condiionare organice, anorganice care mbuntesc solubilitatea i eficiena la
splare;
c. antistatizani- mpiedic ncrcare electric a esturilor;
d. stabilizani de culori, pigmeni;
e. emolieni- evit ifonarea n procesul splarii;
f. enzime permit splarea i n ap cald, pn la 40 grade;
2. SORTIMENTUL DETERGENILOR DE ESTURI
a. detergeni pentru presplare, ndeprtare pete persistente pe baz de clor i alte substane active de
curare: Ajax, Clor, Vanish; etc
b. detergeni pentru splri grele la temperaturi nalte;
c. detergeni pentru esturi de bumbac i tip bumbac albe, colorate i negre; toi- Arile; Persil; Omo, etc;
d. detergeni pentru esturi delicate (Ln, mtase, sintetice): Persil,
e. detergeni pentru splari i curri de pete;
f. detergeni cu condiionani antistatici, odorani, antiifonare;
g. soluii de nlturarea petelor;
h. detergeni pentru covoare i esturi groase;
3. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE DETERGENILOR
a. coninutul de substan activ cu rol de a da produsului capacitatea de splare, ntre 12-40%;

b.
c.

puterea de splare este dat de compuii care au capacitatea de a ndeprta i a trece n faz apoas
impuritile aderente la suprafaa esturii;
puterea de antiredepunere de a proteja suprafaa esturii de aderena n profunzime a impuritilor;

38

d.
e.
f.

puterea de udare fora de a ptrunde complet, concentrat n toat masa esturii, de a nu i descompune
substanele active;
Ph-ul soluiei adaptat testurilor: celulozicele PH alcalin 9,3-11; ln, mtase chimice PH neutru 7-8,5;
Densitatea n grmad cu ct particulele sunt mai mici cu att densitatea este mai mare i capacitatea de
penetrare mai puternic;

TEMA - FIBRE I FIRE TEXTILE

DEF: Fibrele sunt corpuri solide naturale, sintetice unde lungimea n cm. depaseste latimea n microni.
1. PROPRIETATI FIZICE
a. Masa specifica- raportul masa volum.
b. Culoarea - cu pigmenti naturali ai fibrei sau coloranti;
c. Luciul - rezulta din natura fibrei sau tratamente specifice;
d. Finetea - diametrul sectiunii transversale;
e. Lungimea- da rezistenta tesaturii, neimplicnd unirea fibrelor;
f. Tuseul - asprimea, moliciunea fibrei;
2. PROPRIETATI CHIMICE
g. Higroscopicitatea - permite schimbul de vapori, apa cu mediul. Se masoara n repriza . Ex: lna 18,5%; bumbacul 8,5%, cupro 13%;
acetat 9%;
h. Conductibilitatea termica - este tremostabilitatea, comportarea la caldura. Fibrele chimice au stabilitate termica redusa;
i. Rezistenta la rupere - efortul maxim suportat de 1 mm patrat din sectiunea fibrei;
j. Elasticitatea - proprietatea de a se ntinde si a reveni la forma initiala -lna,poliamidicele, poliestericele au elasticitate mare;
k. Capacitatea de filare - km de fir din filare la 1 kg de fibra;
l. Capacitatea de acoperire(finetea) - numarul de mm patrati ce se pot acoperi cu 1 mg. de fibra;
3. PROPRIETATI MICROBIOLOGICE
m. Microbiologice - capacitatea de reducere a microorganismelor. Fibrele sintetice sunt mai antiseptice.

CLASIFICAREA FIBRELOR NATURALE

2. CLASIFICAREA FIBRELOR DUPA MODUL DE PROVENIENTA
A. FIBRE NATURALE:
A1. Fibre naturale vegetale:
- Bumbacul (CO) -finete 20-30 microni; lungime 16-60 mm; rezistenta 36kg forta pa mm patrat; prin actiunea hidroxidului de potasiu
fibra se mercerizeaza, devenind mai rezistenta; repriza 8,5%, elasticitate 6-8%;
- Fibrele liberiene: cnepa, in, manila, sisalul. Inul(Ln)- repriza 12%; rezistenta 36-60 kg forta pe mm patrat; cnepa(Ha); iuta-repriza
13,7%;
A2. Fibre naturale animale:

39

- Lna(Wo)- dupa finete este de 4 categorii: fina, semifina, groasa, semigroasa; rezistenta 10-33 kg forta pa mm patrat; repriza 1518%, cea mai higroscopica, izolare termica mare; elasticitate, rezistenta la acizi, nerezistenta la baze;
- Matasea(Ms)- rezistenta 46 kg forta pe mm patrat, repriza 11%, slab conducatoare de caldura, nesifonabila, se ngalbeneste la
lumina, atacate de acizi si substante alcaline, resturile de fibre sunt folosite la obtinerea buretului.
A3. Fibre minerale:
- azbestul - utilizat n confectii profesionale.
B. FIBRE MINERALE:
B1. Fibre din polimeri naturali - cele mai multe se obtin din materii prime naturale ca celuloza de lemn,stuf, deci pot fi considerate ca
fibre naturale prelucrate. Unele se obtin din cauciuc.
- Vscoza(Cv) - repriza 13%, rezistenta 18-22 kg forta pe mm patrat, alungire 22-24%;
- Cupro (cu) - ca si vscoza, repriza 13%, este mai fin si rezistent ca vscoza. Din cupro samforizat se obtine bembergul;
- Acetatul (CAD) - fin, lucios, izolanta static, se deformeaza la 140 grade celsius;
- Celofibra (ca) - este tip B(bumbac), tip L(lna), tip I(in), tip C(amestecuri rezistente pentru covoare). Intra n amestecuri cu alte fibre
naturale si chimice.
- Fibrele de cauciuc(elastanul) - sunt sensibile la lumina, temperatura.
B2. Fibre din polimeri sintetici- se obtin din petrol, gaz metan, carbune:
- Fibrele acrilice (polinitrilacrilice)- sunt cunoscute sub denumirea de: Melana(PNA)-Romania; Nitron-CSI; Dralon-Germania; OrlonSUA. Se obtin din gaz metan, repriza 1%,conductibilitate termica mica, buna izolare termica, fac piling si se ncarca cu
electricitate statica. Se utilizeaza n amestecuri cu lna, vscoza, relon pentru tricotaje, blanuri, covoare, plusuri;
- Fibre poliamidice (PA)- sunt cunoscute sub denumirea: Relon-Romania; Capron-CSI; Silon-Cehia; Dederon-Germania; Nazlon-SUA.
Sunt lucioase, rezistente, elastice,repriza 5%, se nmoaie la 200 grade si la 215 grade se topesc, fac piling, rezistenta
slaba la lumina. Utilizate n special n ciorapi, covoare, tricotaje;
- Fibre poliesterice(PES) - sunt cunoscute sub denumirea: Terom-Romania, Terital-Italia, Tergal-Franta, Dracon-SUA. Au rezistenta la
uzura, repriza 0,5%, foarte elastice, nesifonabile, piling, se ncarca cu electricitate statica. Se amesteca cu lna, bumbac,
celofibra pentru a da nesifonabilitate si elasticitate, utilizate la tesaturi, tricotaje;
- Fibre polipropilenice (PPE) - utilizate la covoare, stofe de mobila;
-Fibre poliuretanice (PU) - au elasticitate mare si sunt: fibre poliuretanice elastomere(elastanul) - rezistenta mare la tractiune,
mbatrnirea direct proportionala cu procentul de cauciuc; fibre poliuretanice cu miez lycra si fire poliamidece -utilizate la
ciorapi.
CARACTERISTICI MERCEOLOGICE, TIPURI DE FIRE TEXTILE, VERIFICAREA CALITATII
1. VERIFICAREA CALITATII FIRELOR SI FIBRELOR PRIN PROBA ARDERII
Fibra

Mod de ardere

Fibre vegetale

rapid

Fibre animale

lent

Vscoza
Acetat
Fibre PA,PES
Fibre PNA

rapid

Miros

Reziduu

hrtie arsa

cenusa gri deschis

par ars
hrtie arsa

numai flacara
lent
se topesc

cenusa globulara neagra

cenusa gri

otet

margele maro nchis

telina

cenusa globulara maro

chimicale

cenusa globulara neagra.

2.CLASIFICAREA FIRELOR TEXTILE

Definitie: produse obtinute prin paralelizarea,torsionarea,laminarea fibrelor.
Caracteristicile fibrelor: sunt date de proprietatile fibrelor din care sunt obtinute.

40

Finetea firelor - reprezinta subtirimea lor.Ea se masoara n trei sisteme:

- sistemul metric -reprezinta numarul metric (Nm) de fire ntr-un gram. Cu ct N
- m este mai mare cu att firul este mai fin;
- sistemul denier - 1 den=0,05 g. Cu ct denierul este mai mic cu att firul e mai fin;
- sistemul tex - este utilizat, n special la ciorapi. El reprezinta masa n grame a 1000 m de fir. Un tex este de 9 ori mai mic ca un den.

Tipuri de fire:
- fire obisnuite- fire din bumbac si tip bumbac, fire din lna si tip lna, fire liberiene, fire din matase si tip matase, fire chimice;
- fire texturate - sunt fire sintetice cu nsusiri mbunatatite prin modificare structurii prin: ncretire, torsionare, detorsionare, tricotare,
desirare. Au elasticitate mare, tuseu placut, izolare termica, folosite pentru ciorapi, mnusi, art. sportive;
- fire cu efect - au efecte speciale date prin vopsire (degradeuri, reflexie) si prin filare (grosimi variate,fire buclate,nopeuri,flameuri);
-fire volumizate - se bazeaza pe tehnologii de contractare diferita a firelor componente
-fire brocard - se obtin din fire groase din bumbac, nfasurate n fire de matase sau metalice.

TEMA TESATURI, CONFECII, TRICOTAJE

Definitie: produse obtinute prin ncrucisarea firelor de urzeala(lungimea tesaturii) cu a celor pe batatura(latimea tesaturii)
1. Caracteristicile de calitate ale tesaturilor:
- fizice - masa, grosimea, desimea, latimea, rezistenta, uzura(rezistenta la frecare);
- tehnologice - aspectul(netede,scamosate,piuate,plusate); draparea(nsusirea de a forma pliuri); contractia; rezistenta la deplasare a
firelor foarte importanta la stabilirea pasului de coasere, surfilaj, rezerve;
- igienice - higroscopicitatea; conductibilitate termica, permeabilitate la aer,, comportarea la impuritati.
2. Sortimentul de tesaturi:
- tesaturi din bumbac si tip bumbac: terocelul(poliester si celofibra); tercoturile(bumbac 33% si poliester 67%); pnza albita din bumbac
100% sau bumbac n amestec cu celofibra, poliester; olandina din bumbac si bumbac si celo; damasc, tesatura jacard;
terocelul din poliester si celo; diftina cu scamosare pe o fata; catifeaua din bumbac sau bumbac n amestec cu celo,
poliester, cu fire taiate, netaiate etc.
- tesaturi in si tip in: tesaturi lenjerie n amestec cu bumbac; de mbracaminte n amestec cu bumbac sau poliester; tesaturi tapiserie,
decorative rips, jacard; covoare, carpete etc;
- tesaturi lna si tip lna: pot fi din lna 100% sau amestecuri cu celolana, poliester, PNA, sau 100% fire chimice; tesaturi din lna
cardata cu suprafete paroase,legaturi neclare,masa mare, mai putin rezistente; tesaturi din lna pieptanata cu suprafata
neteda,masa mica,lrgaturi vizibile,nesifonabile,rezistente;
- tesaturi matase si tip matase: matase 100% lucioase,desime mare,drapare,nesifonabilitate,mica conductibilitate termica; muselin cu
fire de crep, lucioase sau creponate;tesaturi din vscoza, acetat etc;

CERINTELE DE CALITATE ALE CONFECTIILOR

1. Cerinte de calitate ale tesaturilor:
-cerimte de durabilitate: rezistenta la frecare,ndoiri,cusaturi,rupere,rezistenta culorilor, rezistenta la ntretinere;
- cerinte fiziologice si de confort: izolare termica,higroscopicitate,permeabilitate,masa redusa, neiritanta, ntretinere usoara.

41

2. Receptia calitativa a confectiilor:

- analiza tesaturilor(materiei prime);
- analiza auxiliarelor: furnituri -ata, fermoare, nastur; ntarituri - revere, termofixante, canafas;
- analiza sistemului de confectionare: cusaturile cu tighel - analiza atei, pasilor, surfilajului, rezervelor; cusaturi elastice; cusaturi
termochimice - rezistenta pa tractiune, apa.
- analiza sistemelor de marcare a confectiei: marcarea tesaturilor, marcarea marimilor, marcarea modului de ntretinere.
3. Cerinte de calitate privind marimile antropometrice ale confectiilor:
- grosimea: circumferinta bustului mpartita la 2; la camasi circumferinta gtului n cm;
- talia: lungimea corpului de la sol la crestetul capului. Adolescentii si barbatii au 5 talii; adolescentele si femeile au 2 talii; copii grupa
mijlocie si mare au 2 talii;
- conformatia: A=zvelta; B=proportionala; C= corpolent proportionala; D= corpolent neproportionala.
Tabel cu grupele de marimi
Grupa

Conformatii - marimi

Adoloscenti si barbati A: 42

B: 42-58

C: 46-58

Adolescente si femei A: 41-47 B. 42-48

Copii Baby: 25-27 Gr.mica: 28-30

C: 50-58
Gr.mijloc: 31-35

D: 49-57
D. 49-57
Gr.mare: 36-40

TEMA - SORTIMENTUL ARTICOLELOR DE GALANTERIE

Sortimentul articolelor de galanterie cuprinde:
1. Palarii, bascuri, sepci.
Palariile sunt obtinute din fetru, psla, blana, tesaturi, tricoturi. Marimea palariilor se afla masurnd n cm. circumferinta capului
deasupra urechii cu 0,5 cm. Marimile la barbati sunt de la 53-60, la femei de la 52-58.

2. Articole din tesaturi: cravate, fulare, baticuri, esarfe, batiaste.

Cravatele se confectioneaza din tesaturi de matase sau tip matase (vscoza, acetat, triacetat, poliester). De regula cravata se
asorteaza cu costumul, dar pentru prezentare se poate suprapune si peste camasa.
Baticurile, esarfele se pot comercializa intensiv cuplndu-le cu inele speciale de prindere si modelare a nodurilor, fundelor.

3. Articolele din tricot: fulare, manusi, caciuli.

Manusile pot fi confectionate din materiale diverse. Marimea se stabileste masurnd perimetrul minii n cm. deasupra articulatiei
degetelor. Marimile pentru barbati sunt de la 20-26; pentru femei de la 17-20.

4. Articolele elastice: portjartiere, centuri, bustiere, corsete, sutiene.

Portjartierele, centurile, bustierele, corsetele sunt realizate din fire de matase naturala, sau vscoza combinate cu fire de cauciuc, sau
fire de cauciuc n combinatie cu fire supraelastice, elastomere, texturate. Marimea este cea aferenta chilotilor.
Sutienele au marimea exprimata n litere care indica forma cupei si n cifre care indica marimea cupei. Calitatea lor este data de de
natura centurii de prondere, a bretelelor, perfectiunea croielei cupei, suportul cupei, rigiditatea materialului din care este
confectionata cupa.
TEMA - STICLRIA. CRISTALUL.

42

Materii prime.
n obinerea sticlriei se folosesc materii prime variate, care dau calitatea i valoarea sticlei obinute. Ele sunt:
- vitrifianii dau duritatea, transparena i structura amorf a sticlei. Vitrifianii valoroi sunt: pentaoxidul de fosfor, trioxidul
de bor; vitrifianii ieftini sunt: dioxidul de siliciu, boraxul;
- fondanii coboar temperatura de topire a sticlei. Cel mai uzitat este soda;
- stabilizanii dau rezisten mecanic, chimic, termic sticlei. Cei valoroi sunt: carbonatul de bariu, dolomitul; cel uzual
este calcarul;
- afnanii limpezesec, dau omogenitate, ndeprteaz bulele de aer din sticl. Cei scumpi sunt: arsenul, salpetru, cei ieftini
sunt; sulfat de calciu, clorur de sodiu;
- decoloranii ndeprteaz nuana verzuie, glbuie a sticlei bioxidul de seleniu.O sticl cu nuane glbui-verzui este o
sticl ieftin, mai slab calitativ;
- coloranii sunt compui metalici care coloreaz sticla. Cei foarte valoroi sunt: aurul i argintul coloidal nuan roz, rou,
galben pur; cei valoroi sunt oxidul de nichel-nuan violet-brun; oxidul de cobalt nuan albastru-violet; oxidul de seleniu
nuan rubinie; sulfura de cadmiu nuan portocalie; cei ieftini sunt: oxidul de fier- nuan verde-albastru, verde-galben;
uxidul de cupre nuan albastr; oxidul de mangan nuan negricioas;
- opacizanii pentru sticla netransparent.
Calitile sticlei comune (calcosodic): sticla incolor obinuit transmisie a luminii 73%; sticla alb transmisie a
luminii 87%; sticl semialb transmisie a luminii 87-75%; sticl cu oxizi metalici, scump; sticl incasabil, termorezistent,
colorat.
Cristalul este sticl incolor, foarte omogen, cu oxid de fier puin 0,02%, cu coninut variat de oxid de plumb, potasiu,
bariu, zinc. Valoarea cristalului este dat de indicele de refracie a luminii, modul de lucru al modelului. Varietile de
cristal sunt:
- cristal greu coninut oxid de plumb 30%, indice refracie 1,545;
- cristal semigreu oxid de plumb 13-18%, indice de refracie 1,543;
- cristal uor oxid de plumb 9-16%, indice de refracie 1,53;
- semicristal cu oxid de bariu, zinc, potasiu, indice de refracie 1,52.
n privina lucrturii modelului cu ct acesta este mai bogat, cu tieturi mai multe i mai adnci, cu faete marcate, cu coluri
drepte nu bombate, cu att cristalul este mai scump.
TEMA - MRFURI CERAMICE. PORELANUL.
Materii prime:
- materii prime pentru ciob: argilele sunt roci sedimentare, cele mai scumpe sunt argilele albe; caolinuri sunt tot argile,
dar mai rare, mai puin plastice i au culori albe. Argilele, caolinurile sunt pe 6 sorturi valorice de la A1-A6;
- materiale fondante care scad temperatura de ardere-dolomit, calcar, fin de oase(scump);
- materiale aglutinante care mresc plasticitatea. Varul, clorura de calciu sunt ieftine; magneziu este scump;
- materii pentru finisaj: glazurile sticla depus la suprafaa ceramicii; angob- strat mai gros pentru mbuntirea argilei;
dcor oxizii metalici.
Porelanul este vitrificat, translucid, sub 3 mm grosime, glazura face corp comun cu ceramica. Porelanul are
varietile:
- moale transparen deosebit, glazur semidur ce poate fi zgriat cu vrf de oel. El este:fosfatic (englezesc) cu fin
de oase, translucid, grad ridicat de alb; feldsfatic (seger) alb-glbui;
- tare glazur dur, foarte translucid, cu varietile: feldsfatic (franuzesc) sub 3 mm grosime, difuzeaz lumina puternic;
calcic cunoscul ca porelan de saxa. Porelanul tare este foarte scump.
Valoarea porelanului mai este dat i de modul n care se realizeaz decorarea lui. n acest sens, distingem:
- decorare prin pictare manual, care este foarte valoroas;
- decorarea prin pulverizarea peste un ablon, mai puin valoroas;
- decorarea prin tampilare i prin maini de serigrafie, puin valoroas;
- decorarea prin lustre aplicarea de straturi de acizi rezinici cu aur, argint, crom cobalt care este foarte valoros.
Elemente de difereniere calitativ, constitutiv a porelanului de faian:
Caracteristicii
Porelan
Faian
Culoare
alb,uor glbui
albicios-crem
Aspect sprtur
compact,vitrificat
poros
Duritate
nu se zgrie cu vrf oel
se zgrie cu vrf oel
Comportare lumin
translucid, sub 3 mm
opac
Sunet la lovire
curat,clar,prelung
scurt,nfundat
Glazur
face corp comun cu masa
strat distinct, sare la
ciocnire
Artizanatul ceramic:
- ceramic roie poate fi smluit sau nu, cu desen sau angob, specific n Muntenia, Oltenia, Dobrogea;
- ceramic neagr obinut prin ardere incomplet, specific Transilvaniei i Moldovei.

43

LEGEA COMERTULUI
TERMENI SPECIFICI
Consumator orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara,
dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale.
Comerciant persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare a produselor si
serviciilor de piata
Comert cu ridicata / de gros activitate desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari
in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi

44

Comert cu amanultul / de detail activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula,
direct consumatorilor pentru uzul personl al acestora
Comert de gros cash and carry / forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces
activitate desfasurata de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoene juridice
sau persoane fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a
vanzatorului, in scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile
Comert ambulant activitatea de comercializare cu amanuntul realizata prin trecere dintr-un loc in altul, in
rulote mobile, standuri mobile, chioscuri mobile sau in vehicule special amenajate.
Personalul angajat in efectuarea de activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie
publica trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte profesionale conform OG 99/2000 :
1. sa fi absolvit un curs de specialitate pentru comercializarea produselor alimentare si/ sau alimentatie
publica conform legislatiei in vigoare
2. sa fi desfasurat cel putin 2 ani de activitate profesionala de comercializare de produse alimentare si/
sau alimentatie publica si sa fi absolvit un curs de notiuni fundamentale de igiena, organizat in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare
Orarele de functionare:
- structurile de vanzare pot fi deschise publicului in toate zilele saptamanii
- fiecare comerciant isi stabileste orarul de functionare cu respectarea prevederilor inscrise in legislatia
muncii si cu conditia respectarii reglementarilor in vigoare privind linistea si ordinea publica
- orarul de functionare se afiseaza la intrarea in unitate, in mod vizibil din exeterior, comerciantul fiind
obligat sa asigure respecatrea acestuia
- structurile de vanzare cu amanuntul din sectorul alimentar nu pot fi inchise mai mult de doua zile
consecutive, cu exceptia unor cauze obiective de nefunctionare
- in cazul in care respectiva unitate este rezervata in totalitate, comerciantul este obligat sa afiseze in
mod vizibil, langa orarul de functionare, anuntul rezervat, cu indicarea perioadei de rezervare
- in situatia aprovizionarii structurii de vanzare in timpul programului de functionare, sunt interzise
intreruperea servirii consumatorilor sau inchiderea structurii de vanzare, daca acest lucru nu este
mentionat in orarul de functionare afisat
Urmatoarele situatii pot constitui cauze obiective de nefunctionare:
- decesul asociatului unic, administratorului, managerului, sefului structurii de vanzare sau altui angajat
care lucreaza in acesta
- concediul personalului angajat in structura de vanzare
- inventar
- inchiderea structurii de vanzare pentru lucrari de igienizare, reparatii, reamenajari
- schimbarea profilului structurii de vanzare
- incetarea definitiva a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva
- suspendarea activitatii ca urmare a deciziei organelor de control abilitate
Producatorii si importatorii sunt obligati sa introduca pe piata numai produse sigure pentru viata, sanatatea
si securitatea consumatorilor.
La vanzarea produsului sau la prestarea serviciului comerciantul trebuie sa aduca la cunostinta
consumatorului, pe langa informatiile furnizate prin etichetare, marcare si ambalare si informatiile corecte si
utile privind caracteristicile produsului sau serviciului, conditiile de vanzare si modul de utilizare.
Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protectia calitatii acestora, sa fie usor de manipulat
si sa promoveze vanzarea produselor.
Comerciantul care ofera spre vanzare produse / servicii trebuie sa indice pretul de vanzare / tariful
practicat si pretul pe unitatea de masura in mod vizibil, lizibil si fara prin marcare, etichetare si/ sau afisare.
Cand livrarea produsului se face ulterior platii unui acont, comerciantul este obligat sa elibereze
consumatorului, la plata acontului, un document fiscal.
Comerciantii care utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale vor elibera bonuri fiscale cumparatorilor
de produse / servicii.
In functie de tipul si caracteristicile produsului, pe ambalaj se vor indica vizibil si lizibil dimensiunile sau
numarul de articole (bucati) continute, cantitatea neta, exprimata in unitati de masura recunoscute de
autoritatea statului roman in materie de metrologie, obligatie indicarii acestor date revenidu-I producatorului,
ambalatorului sau importatorului.
In cazul vanzarilor prin corespondenta, orice comerciant care care informeaza consumatorul asupra ofertei
sale prin intermediul cataloagelor, brusurilor este obligat sa mentioneze cantitatea neta afiecrui produs,
precum si pretul.

45

PRACTICI COMERCIALE
Prin vanzari cu pret redus se intelege:
1. vanzari de lichidare
Orice vanzare precedata sau insotita de publicitate si anuntata sub denumirea de lichidare si care are ca
efect vanzarea accelerata a totalitatii sau numai a unei parti din stocul de produse ca urmare a incetarii
activitatii comerciantului, schimbarea profilului structurii de vanzare, intreruperea activitatii comerciale, etc.
Trebuie specificat in mod obligatoriu data de debut a vanzarii si durata acesteia.)
2. vanzari de soldare
Orice vanzare insotita sau precedata de publicitate si anuntata sub denumirea de soldare/ soldari/solduri si
care printr-o reducere de preturi, are ca efect vanzarea accelerata a stocului de marfuri sezoniere.
Se pot efectua numai in cursul a doua perioade pe an, cu o durata maxima de 45 de zile fiecare, cu
conditia ca prousele propuse spre soldare sa fie achitate furnizorului cu cel putin 30 de zile inaintea datei
de debut a perioadei de soldari.
Perioadele de soldari se pot stabili de comerciant intre urmatoarele limite: 15 ianuarie-15aprilie pentru
produsele toamna iarna si 1 august -31 octombrie pentru produsele primavara-vara.
Este interzis sa se anunte o vanzare de soldare in alte cazurisi conditii decat cele prevazute mai sus.
Comerciantii au obligatia sa notifice la primaria in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea perioada
in care efectueaza vanzarile de saldare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea operatiunilor. Pot fi supuse
operatiunilor de soldare numai produse nealimentare a caror desfacere are caracter sezonier, cum ar fi:
confectii, blanarie, pielarie, tricotaje precum si alte produse similare.
Marfurile care fac obiectul soldarii vor fi depozitate separat de celelalte produse si vor fi vandute in raioane
/ spatii special amenajate)
3. vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica
4. vanzari promotionale
5. vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce
evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii
comerciale normale
Sunt considerate produse destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale produsele care se comercializeaza
cu ocazia unor sarbatori: jucarii tematice, globuri, artificii, martisoare, iepurasi si oua de ciocolata, confectii
si tricotaje inscriptionate cu diversuri care fac referiri la acea manifestare.
6. vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute
7. vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu
mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate
8. vanzarea unui produs la un pret alineat la cel legal practicat de catre ceilalti comercianti din
aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential
9. vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au
diminuat.
Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia cazurilor de mai
sus, prin vanzare in pierdere intelegandu-se orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie.
Orice anunt de reducere de pret exprimata in valoarea aboluta sau in procent trebuie sa fie efectuat vizibil,
lizibil pentru fiecare produs sau grupa de produse identice:
- fie prin mentionarea noului pret langa pretul anterior, barat
- fie prin mentiunile pret nou, pret vechi, langa sumele corespunzatoare
- fie prin mentionarea procentului de reducere si a pretului nou care apare langa pretul anterior, barat
Toate documentele justificative legale care atesta veridicitatea pretului de refereinta trebuie sa fie pastrate
pentru a fi prezentate ori de cate ori este nevoie organelor de control.
Orice anunt de reducere de preturi ce nu corespunde reducerii practicate efectiv in raport cu pretul de
referinta este considerat o forma de publicitate inselatoare si este sanctionat conform reglementarilor
legale in vigoare.

46

Vanzarea cu prime este acea practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare produse /
servicii se ofera consumatorului, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sunb forma unor
produse sau servicii:
a) pentru un set de ciorapi cumparat primiti gratuit o pereche
b) pentru developarea a doua filme foto si eliberarea fotografiilor, oferim gratuit developarea unui al treilea
film
Prin vanzare fortata se intelege:
- expedierea unui produs catre o persoana, fara o cerere prealabila din partea acestuia, solicitandu-I
cumpararea acelui produs sau returnarea lui catre expeditor, chiar si fara taxe, in cazul refuzului de
cumparare
- prestarea unui serviciu catre o persoana, fara o cerere prealabila din partea acestuia, solicitandu-I
acceptarea acelui serviciu prin achitarea contravalorii
AMENAJAREA MAGAZINULUI
Locul si rolul proceselor secundare si principale n sistemul tehnologic al magazinului
Magazinul este un "vnzator" de prim ordin, fie ca este organizat n forma de vnzare cu autoservire, fie n
forma clasica unde progresele nregistrate n prezentarea marfurilor, la vederea clientului, ca si aspectul
agreabil si modern al acestuia preiau unele atribute din munca vnzatorului.Frecventnd un magazin,
consumatorul "economiseste" timp, efort, nefiind nevoie sa se adreseze fiecarui producator pentru a-si acoperi
cerintele de consum care pot fi destul de largi ( hrana, mbracaminte, igiena personal, dotare si ntretinere a
locuintei etc.). Deci, magazinul produce servicii si ofera consumatorului mijlocul de a le obtine prin actul de
vnzare.
.Structura functionala a magazinului
Suprafata unui magazin se poate diviza n functie de marimea si profilul sau, vechimea cladirilor n care
acestea si desfasoara activitatea, modul de realizare a constructiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel
a) sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor;
b) depozitul de marfuri, destinat pastrarii marfurilor si continuitatii procesului de vnzare;
c) spatial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalatii tehnice, birouri).
O importanta deosebita pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma si marimea salii de
vnzare. Experienta demonstreaza ca exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt preferate
formele patrate si dreptunghiulare (ct mai apropiate de forma patrata) datorita conditiilor optime de vizibilitate
si de orientare a cumparatorilor n sala de vnzare, de amplasarea mobilierului si utilajelor, de stabilirea celor
mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.
Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure, n timpul zilei,
vizibilitate pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse, precum si
distingerea fara efort, a ntregii palete coloristice a marfurilor.
Tehnologia amenajarii suprafetei de vnzare
Organizarea interioara a suprafetei de vnzare reprezinta, ntr-o anumita masura, modul de prezentare a
magazinului, "argumentul" sau, maniera sa de exprimare n cadrul dialogului pe care-l stabileste cu clientela.
O asemenea viziune, presupune ca magazinul sa fie proiectat din interior spre exterior, ncepnd de la
punctul de vnzare (raionul).
Att n proiectarea noilor magazine, ct si n remodelarea celor existente, se urmareste, n esenta, crearea
unei ambiante care sa promoveze n cel mai nalt grad vnzarile, realizarea unei legaturi optime ntre diferitele
componente ale sistemului pe care l formeaza ansanblul suprafetei de vnzare.

47

Raportul dintre suprafata de etalare si cea ocupata cu mobilier

Are n vedere naltimea purtatorilor de marfuri (rafturi, gondole, stendere, etc.), numarul si
dimensiunea politelor, distantele minime dintre acestea.
Se va urmari totodata :
" Asigurarea unei lungimi optime a frontului de expunere (5-10 m) ;
" Utilizarea la maximum a mobilierului de-a lungul peretilor pe naltimi variind ntre 2 si 2,20 m ;
" Folosirea n general a unui mobilier cu 4-5 niveluri (polite) de expunere.
. Implantarea raioanelor si suprafata de vnzare a magazinului
Prin operatiunea de implantare se urmareste amplasarea raioanelor, a mobilierului si a
produselor astfel nct sa se asigure prezentarea unui stoc de marfuri echilibrat n raport cu
cerintele clientelei, precum si usurarea alegerii de catre cumparatori a marfurilor expuse.
Fundamentarea implantarii raioanelor implica elaborarea unui plan concret de aranjare
spatiala a suprafetei de vnzare. Fiecare raion are importanta si un rol bine definit n utilizarea cu
maximum de eficienta a suprafetei de vnzare a magazinului. n esenta, la elaborarea acestui plan
se are n vedere gasirea celor mai adecvate solutii de utilizare intensive a spatiilor de vnzare, prin
luarea n considerare a mai multi factori :
Factori de influenta :
" Natura si caracteristicile marfurilor expuse ;
" Formele de vnzare practicate ;
" Dimensiunile si forma suprafetei de vnzare ;
" Obiceiurile de cumparare si preferintele consumatorilor ;
" Conditiile de aprovizionare de la furnizori ;
" Normativele de stoc si viteza de circulatie a marfurilor .
Obiective urmarite:
" Utilizarea rationala a ntregii suprafete disponibile ;
" Dirijarea circuitului clientului ;
" Facilitatea cumparatorilor ;
" Reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor ;
" Realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie .
n general, scopul compartimentarii pe raioane , este de a se crea un raport optim ntre
suprafata raionului si volumul vnzarilor respective. n practica, se utilizeaza, n acest scop, regula
care se bazeaza pe observatiile curente asupra fluxului cumparatorilor n magazine, potrivit carora
acestia se opresc, n cea mai mare parte, n apropierea intrarii n magazine, evitnd drumul pna
n partea opusa intrarii. Pe baza acestor obsevatii, regula cere ca suprafata magazinului sa fie
mpartita n patru parti egale : n prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate
acele raioane care participa cu o cota globala de 40% n volumul vnzarilor, iar n celelate, n
ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% si 10% .
Experienta comerciala din mai multe tari demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele
de atractie cele mai puternice ale unui magazin : raionul de fructe si legume din supermagazine, al
raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale etc.
n ceea ce priveste " implantarea n detaliu ", se va urmari sa se gaseasca amplasamente
corespunzatoare diferitelor raioane, n functie de frecventa de cumparare a marfurilor.
Un plan de implantare optim are ca scop localizarea produselor de cerere foarte mare ntr-o
asemenea varianta nct clientii sa fie atrasi de fiecare dintre ele, traversnd o ntreaga sala de
vnzare. Astfel., clientii au posibilitatea de a nmagazina vizual ntregul linear de prezentare, de-a
lungul caruia vor figura produsele curente si bineinteles, cele de impuls.
Acest mod de rezolvare presupune trei faze successive de abordare a implantarii raioanelor :
" Determinarea amplasamentelor raioanelor de foarte mare atractie, sustinuta de produsele de
apel (cazul legumelor si fructelor sau a mezelurilor ntr-un supermagazin ) ;
" Determinarea amplasamentelor marfurilor de cerere curenta ;
" Determinarea amplasamentelor articolelor care fac obiectul cumparaturilor de impuls.
Asadar, amplasarea marfurilor de cerere foarte mare sau curenta va trebui sa conduca la un
drum dirijat al clientelei, pe ct posibil pe fiecare culoar de circulatie, n timp ce produsele care fac
obiectul cumparaturilor de impuls se amplaseaza n functie fie de o complementaritate n utilizare,
fie de viteza lor lenta de circulatie, care poate fi accelerata printr-o asezare n imediata vecinatate
a unui loc atractiv.
. Echipamentul de prezentare si vnzare a marfurilor
Echipamentul comercial ndeplineste un rol important n activitatea unui magazin, contribuind la

48

folosirea optima a suprafetei de vnzare, la etalarea unei cantitati ct mai mari de marfuri si la
crearea conditiilor favorabile de munca pentru vnzatori.
Raportat la cerintele comertului modern, se apreciaza ca durata de viata a echipamentului
comercial variaza ntre 5 si 10 ani, depinznd de calitatea materialului si de frecventa
consumatorilor n magazin. Evident, deteriorarea constituie primul criteriu de nlocuire a
echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu vizeaza functionalitatea echipamentului. Este
vorba de asa-zisa " uzura morala", sub impactul careia diferitele tipuri de mobilier si utilaj nu mai
corespund unei comercializari optime a marfurilor si nici normelor de rentabilitate si productivitate
ale magazinului .
Exemplul tipic, n aceasta privinta, l constituie casele de marcat, care trebuie nlocuite nu
numai datorita uzurii fizice, ci si faptului ca nu corespund cerintelor unei gestiuni moderne. Pe plan
mondial, se apeleaza din ce n ce mai frecvent la aparatajul electronic, capabil sa nregistreze
operatiunile comerciale si, concomitent, sa codifice informatiile pe benzi magnetice n vederea
prelucrarii ulterioare.
Dispunerea mobilierului n magazin trebuie sa asigure folosirea intensive a spatiilor
comerciale, pe orizontala si verticala, n vederea obtinerii unui grad optim de ocupare cu mobilier
si respectiv de ncarcare a salii de vnzare cu marfuri. Exista o corelatie certa ntre marimea
suprafetei de vnzare si dimensiunile maxime ale mobilierului de prezentare.
Casele de marcat . n rndul utilajelor de baza ale salii de vnzare se cuprind si casele de
marcat. Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul n care se
desfasoara ncasarea contravalorii marfurilor. Numarul caselor de marcat n diferitele tipuri de
magazine trebuie n asa fel stabilit nct sa asigure un proces nestnjenit de ncasare si sa
prentmpine aglomerarile. Amplasarea caselor de marcat se face astfel nct sa favorizeze
utilizarea unei tehnologii comerciale moderne, eficiente. Realizarea acestui obiectiv implica
respectarea anumitor cerinte, dintre care mentionam :
" Asigurarea desfasurarii unei circulatii nestnjenite a clientilor, nct fluxul acestora sa nu se
intersecteze n fata caselor de marcat;
" Clientii vor fi ndrumati n asa fel nct toate casele sa fie solicitate n mod relativ uniform ;
" Evitarea ajungerii n situatii de aglomerare ; supravegherea nestnjenita, de catre casiera, a
unei parti din sala de vnzare ;
" Gruparea ntr-un loc bine delimitat, n cazul vnzarii prin autoservire, a tuturor caselor de
marcat ; exceptiile sunt posibile atunci cnd sala de vnzare are mai multe puncte de iesire.
. Fluxul clientilor n sala de vnzare
Fluxul clientilor este conturat de modul cum se amplaseaza mobilierul comercial (rafturile,
gondolele, mesele etc.) . Mobilierul se amplaseza lnga pereti sau n centrul salii de vnzare si
trebuie sa delimiteze culoarele pentru circulatie. Fluxul trebuie sa fie continuu, nct sa conduca
clientii pe toate culoarele.
Este recomandat ca magazinul sa aiba doua usi, ambele cu deschiderea spre strada ; de
preferat ca pentru intrare si iesire sa existe usi distincte, desi la magazinele mici nu este posibil
acest lucru. Latimea culoarelor este de circa 2m si ea trebuie pastrata constanta. Se prevad spatii
de stationare n dreptul caselor de marcat si a raioanelor mai solicitate.
. Etalarea marfurilor n magazine
Indiferent daca sunt produse alimentare sau nealimentare trebuie respectate urmatoarele
principii :
" Produsele trebuie sa fie dezirabile :
" Aceasta presupune ca pretul, prezentarea si conditionarea produsului sa raspunda motivatiilor
pentru care clientii se adreseaza magazinului.
" Produsele trebuie sa fie liber oferite :
" Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot sa "ascunda" produsele, de a transfera
stocurile de marfuri n sala de vnzare, la ndemna si la vederea clientului.
" Produsele trebuie sa fie lesnicios accesibile.
Etalarea marfurilor pe rafturi trebuie sa asigure senzatia de abundenta si de varietate a ofertei.
Marfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele sa fie decoperite de clienti. Produsele ieftine se expun
printre cele scumpe si la toate trebuie specificat pretul.
Locul de expunere se gaseste n urma unor ncercari repetate prin care se studiaza impactul lor
asupra clientilor. Marfurile care se vnd mai greu se aduc la primele raioane, deoarece clientii sunt
mai atenti la intrare. Marfurile care se vnd mai repede se expun lnga usile de la depozit, dar si
printre cele cu circulatie lenta.
Produsele se expun grupat. Modul de grupare poate fi diferit. De exemplu, se poate face
grupare dupa tipul produselor ( conserve), procesul tehnologic ( bauturile alcoolice), destinatie

49

( barbati, femei, copii). Etalarea depinde de produse : pe rafturi ( conservele), n vitrine frigorifice
(produsele perisabile) etc.Produsele existente n suprafata de vnzare trebuie sa prezinte pretul
lor.
Amenajarea vitrinelor trebuie sa se faca astfel nct :
" sa puna n valoare articolul ;
" sa formeze dorinta de cumparare ;
" sa furnizeze informatii despre utilizare ;
" nu se expun multe marfuri n vitrina ;
" fiecare produs trebuie sa constituie un punct de atractie ;
" vitrina trebuie sa se schimbe ct mai des ;
" trebuie mentinuta o curatenie perfecta n vitrina.

Depozitele pot fi n proprietatea comerciantilor sau pot fi nchiriate.

Principalele tipuri de depozite sunt:
a) depozite de colectare - n ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru expeditie ;
b) depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra loturi mici ;
c) depozite de pastrare - sunt necesare cnd productia nu are acelasi ritm cu cererea (ex. legumele) ;
d) depozite de tranzit - permit schimbarea mijlocului de transport (exista n gari sau porturi) .
n functie de specializarea pe care o au, depozitele pot fi:
a) depozite strict specializate - se amenajeaza pentru pastrarea produselor ce necesita conditii speciale
(ex. sare, cartofi, etc.) ;
b) depozite specializate - sunt organizate pentru grupe de marfuricare au nevoie de aceleasi conditii de
pastrare (confectii, cosmetice, etc.) ;
c) depozite combinate - sunt destinate pentru mai multe tipuri de marfuri (textile, ncaltaminte, etc.) ;
d) depozite generale - pentru categorii de produse (alimentele);
e) depozite mixte - pentru a putea stoca mai multe categorii de produse.
n functie de orientarea lor, depozitele sunt :
a) depozite orientate spre productie - amplasate astfel nct sa colecteze marfurile de la mai multi
producatori;
b) depozite orientate spre clienti - amplasate astfel nct sa alimenteze mai multe puncte de servire.
. Locul de amplasare al depozitului se alege n functie de:
" gradul de dezvoltare al retelei de transport.
" operatiile suplimentare ce trebuie efectuate asupra produselor (conservare, ambalare)
" durata timpului de depozitare (de la cteva zile la cteva luni)
" de caracterul cererii (uniforma sau neuniforma)

50

" de momentele aprovizionarii (ritmic sezonier)

" de particularitatile geografice
" de costurile transportului si depozitarii.
. Amenajarea depozitului este n functie de:
" constructia sa: suprafata, naltime,
" specificul produselor:conditii de temperatura, umiditate modalitati de ntretinere a produselor;
" modul de ambalare: fiecare ambalaj asigura o anumita protectie, are forme diferite, necesita alte mijloace
de manipulare si alte modalitati de stocare.
. Operatiile ce se executa n depozite sunt:
" primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si tehnica,
" depoziterea: pastrarea si conservarea,
" comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita fractionarea, ambalarea si etichetarea
marfurilor,
" expeditia: ncarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.
Toate aceste operatiuni se pot desfasura n spatii distincte sau n perimetrul aceleiasi suprafete, n functie
de:
" dimensiunile depozitului;
" marimea si structura asortimentului de marfuri;
" proprietatile naturale si tehnice ale produselor;
" frecventa de aprovizionare;
" echipamentele tehnice necesare;
" sistemul de preluare a ambalajelor goale.
Fluxul marfurilor si ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupa anumite reguli, precum si
stationarile dorite sau nedorite ale marfurilor si ambalajelor. Rationalizarea acestui flux presupune respectarea
unor conditii:
" reducerea numarului de circuite ale fluxurilor de marfuri;
" ordonarea logica a diferitelor parti componente ale fluxului;
" evitarea intersectarii fluxului de marfuri si ambalaje cu cel al clientilor.
Depozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor n afara spatiilor de vnzare - cu scopul de a le pune la
dispozitia clientelei, la un moment dat, pentru o vnzare continua - presupune existenta unui spatiu de
depozitare, a carui marime este conditionata de:
" numarul si suprafata raioanelor de vnzare;
" specificul marfurilor n functie de frecventa si structura aprovizionarilor.
51

. Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli:

a) mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor;
b) identificarea cu usurinta a fiecarui articol;
c) accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;
d) preluarea marfurilor din depozit dupa principiul "primul intrat, primul iesit".
Stocarea n depozit se face n functie de viteza de circulatie a produselor depozitate. Produsele depozitate
pentru un timp scurt sunt stocate n apropierea culoarului principal de circulatie, cele care sunt stocate pentru
mult timp sunt asezate n zonele mai ndepartate.
Culoar
Zona I - se stocheaza marfuri care au o viteza mare de circulatie
Zona II - se stocheaza marfuri care au o circulatie lenta
Zona III - se pastreaza stocurile de rezerva
. Ca tehnici de depozitare pot fi:
a) depozitarea pe sol;
b) depozitarea pe rafturi.
Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea
si stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pna la o anumita naltime, corespunzatoare conditiilor
tehnice ale muncii:
" naltimea maxima pna la care pot fi preluate manual n conditii de siguranta este de 1,60 m;
" naltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m;
" naltimea maxima atinsa cu o mna este de 2 m.
Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.
. Ambalajele goale n care au fost primite marfurile (cutii, sticle, lazi, etc.) se mpart n:
" ambalaje goale cu obligatia de a fi restituite (palete, recipienti, alte feluri de ambalaje de transport)
" ambalaje refolosibile (sticle, borcane)
" ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate.
Ct priveste preluarea de catre magazin a ambalajelor refolosibile, n practica exista diferite variante de
organizare a acestei operatii:
" ambalajul gol va fi predat la casa n schimbul cumpararii altui produs,
" clientul preda sticlele primind n schimbul lor bani,
" predarea ambalajelor se face ntr-un alt loc, organizat special.

52

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

NOTIUNI
Formarea profesionala a adultilor OUG 129/2000
Aceste programe sunt organizate de furnizorii de formare profesionala autorizati de Consiliul National
de Formare Profesionala a Adultilor.
Furnizorii de formare profesionala elibereaza persoanei care a promovat examenul de absolvire
urmatoarele certificate:
- certificatul de calificare pentru programele de calificare/recalificare
- certificat de absolvire pentru programele de initiere, perfectionare, specializare sau la absolvirea
fiecarui modul in cazul programelor de formare profesionala structurate pe module
Certificatele de calificare sau absolvire sunt tiparite de MMSSF si poarta antetul MMSSF si MEDC.
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
1.
2.
3.
4.
5.

Contractul individual ( C.I ) pe durata nedeterminata cu timp integral si partial

C.I pe durata determinata
Contract de munca prin agent de munca temporara
Munca la domiciliu
Contract de ucenicie

Contractul Individual de Munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica

( salariat ) se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, angajator ce poate fi
persoana fizica sau juridica, in schimbul unei renumeratii denumite salariu.
Angajator- persoana fizica/juridica care potrivit legii poate angaja cu C.I forta de munca;
Se incheie prin acordul ambelor parti in forma scrisa, in limba romana.
Oligativitatea incheierii CI in forma scrisa revine angajatorului.
C.I se incheie in 2-3 exemplare si se inregistreaza la Inspectoratul Teritorial de Munca in max 20 de zile
calendarisitce
Persoana fizica dobandeste capacitatea de munca la implinirea varstei de 16 ani, atunci putand sa incheie un
contract individula de munca.
O persoana poate incheia C.I si la 15 ani doar cu acordul parintilor sau reprezentantilor legali si pentru
activitati corespunzatoare capacitatii fizice si aptitudinilor si cunostintelor sale.
Nu pot incheia C.I in calitate de salariat minorii in varsta de pana la 15 ani si persoanele puse sub interdictie
judecatoreasca.
Incadrarea in munca in locuri de munca grele/vatamatoare/periculoase se poate face dupa implinirea varstei
de 18 ani, locurile sunt prevazute in legi speciale.
Angajatorului ii revine obligatia de informare a salariatului anterior incheierii sau modificarii C.I .
Orice modificare pe contract se face prin act aditional
Clauzele asupra carora angajatorul e obligat sa informeze salariatul :
- identitatea partilor ( nume si locul de munca )
- functia si ocupatia conform clasificarii ocupatiilor din romania ( C.O.R)
- riscurile specifice postului, data la care contractul isi produce efectele ( in cazul
unui contract de munca pe perioada determinata se trece perioada)
- durata normala a muncii ( ore pe zi si ore pe saptamana), durata perioadei de proba, datele la care
se plateste salariul, durata preavizului, salariul,
drepturi legate
de sanatate si securitatea in munca si drepturile si obligatiile ce revin salariatului si
angajatorului;
Clauze specifice:
1-clauza de formare profesionala
2- clauza de mobilitate are efect doar daca e trecuta in C.I si in acest caz salariatul poate beneficia de prestatii
in bani si/sau prestatii in natura
3- clauza de confidentialitate - angajatul e obligat sa pastreze secretul de serviciu atat in timpul C.I cat si dupa
incetarea C.I
4- clauza de neconcurenta - salariatul e obligat ca dupa incetarea C.I sa nu presteze activitate in interesul sau
propriu sau unui tert, activitate ce se afla in concurenta cu angajatorul; cauza de neconcurenta nu poate avea

53

ca efect interzicerea in mod absolut a unei slujbe; salariatul dupa incetarea C.I va beneficia de o
indemnizatie lunara care nu e de natura salariala si nu poate fi mai mica de 50% din media veniturilor brute din
ultimele 6 luni anterioare incetarii C.I ; clauza de neconcurenta isi produce efectul doar daca in C.I sunt
prevazute activitatile interzise , aria geografica unde are loc cauza de neconcurenta, clauza de neconcurenta
are efectul maxim ani dua incetarea C.I
Conditii prealabile incheierii C.I :
1.- examenul medical : inaintea incheierii C.I examenul medical e general si obligatoriu inainte de proba
practica, examen concurs sau perioada de proba;
- o persoana poate fi angajata numai in baza unui certificat medical care constata faptul ca cel in cauza este
apt de munca , contractul individual astfel incheiat ramane valabil;
- ex medical se face de catre medicul de medicina a muncii si se suporta de catre angajator
- obligativitatea examenului medical se efectueaza in urmatoarele situatii: pt persoanele care urmeaza sa fie
angajate, cand persoana reintra in activitate dupa o perioada de intrerupere mai mare de 6 luni pt locurile de
munca du factori nocivi, pentru persoana care reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 1 an pentru
locurile de munca cu factori normali, pentru persoanele care sunt detasate sau trecute in al loc de munca, la
inceprea misiunii, in cazul salariatilor cu contract de munca temporara , in cazul ucenicilor, elevilor si
studentilor, in cazul efectuarii practicii; e necesar periodic in cazul peroanelor care lucreaza in locuri de munca
cu facori nocivi ( stabiliti de medic) , perioadic pentru pers care lucreaza in locuri de munca cu risc de
transmitere a unor boli care lucreaza in unitati de invatamant,alimentare,sanitare, la instalatii de aprovizionare
cu apa potabila ; necesar ex medical prin examinari diferentiate stabilite de medicul de medicina a muncii
2 - dispozitia de repartizare in munca: - emisa de agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca
3 - proba de lucru : - perioada de proba este intervalul de timp in care se verifica aptitudinile si pregatirea
profesionala a salariatului si in functie de rezultate, daca sunt negative se poate exercita dreptul angajatorului
de a-l concedia pe salariat pentru necorepsundere profesionala fara preaviz; pe durata sau la sfarsitul
perioadei de proba contractul de munca poate inceta printr-o notificare scrisa la initiativa oricareia dintre parti
- la inchieirea C.I se poate stabili o perioada de proba de maxim 30 de zile calendaristice pentru functiile de
executie si 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere;
- in cazul persoanelor cu handicap verificare aptitudinilor se face exclusiv printr-o perioada de proba care este
de max 30 de zile calendaristice
- in cazul muncitorilor necalificati perioade de proba are caracter exceptional si e de max 5 zile lucratoare
-pnetru absolventii institutiilor de invatamant care se incadreaza in munca la debutul lor in profesie perioada
de proba e de max 6 luni
- pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in
contractul colectiv de munca, regulamentul intern si C.I
- neindeplinirea obligatiiei de informare a salariatului cu privire la faptul ca la incheierea C.I persoana va
beneficia de o perioada de proba duce la decaderea angajatorului din dreptul de a-l verifica pe salariat
- perioada de proba constituie vechime in munca
- pe durata executarii unui C.I nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba ; prin exceptie salariatul
poate beneficia de o noua perioada de proba cand debuteaza intr-o alta functie; nu pot fi angajate mai mult de
3 persoane succesiv pe perioada de proba pe acelasi post
Dosarul personal al salariatului
- cuprinde cel putin actele necesare angajarii, CI, actele aditionale la executarea/modificarea si suspendarea
C.I si daca persoana respectiva se lichideaza si decizia de incetare a C.I
- actele pentru angajare: copie buletin/carte de identitate, certificat de nastere, certificat de casatori, fisa
aptitudini, cazier, copie permis de conducere, copie dupa certificatele de nastere ale copiilor, livret militar,
actele de studii
- munca prestata in temeiul unui C.I confera salariatului vechime in munca, care se probeaza cu carnetul de
munca; orice salariat are dreptul de a acumula mai multe functii in baza unor C.I beneficiind de salariul
corespunzator pt fiecare din acestea ;
- daca persoana lucreaza la mai multi angajatori cu C.I ea e obligata sa declare care este functia de baza si
doar funcita de baza se completeaza in carnetul de munca
- nota de lichidare
- decizia de desfacere a contractului individual de munca
- dosarul se pastreaza 50 de ani in arhiva societatii
EXECUTAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

54

Principalele drepturi ale salariatului:

1. drepul la salarizare pentru munca depus
2. dreptul la repaos zilnic si saptamanal
3. dreptul la concediu de odihna anual
4. dreptul la egalitate de sanse si tratament
5. dreptul la sanatate si securitate in munca
6. dreptul la acces la formarea profesionala
7. dreptul de a adera la un sindicat
8. dreptul de negociere colectiva
9 dreptul de protectie in caz de concediere
Principalele obligatii ale salariatilor:
1. a-si indeplini norma de lucru/atributiile de serviciu
2. fidelitate fata de angajator in ceea ce priveste executarea atributiilor de serviciu
3. obligatia de a respecta disciplina muncii
4. obligatia de a respecta C.I , regulamentul intern, Contractul Colectiv de Munca
6. obligatia de a pastra secretul de serviciu
Drepturile angajatorului:
1. dreptul de a organiza functionarea societatii
2. dreptul de a stabili atributii corespunzatoare pentru fiecare salariat
3. dreptul de a controla daca salariatul si-a indeplinit atributiile si de a-l sanctiona in caz de nerespectare a lor
4. sa constate savarsirea abaterilor
5. sa aplice sanctiuni
Obligatiile angajatorului:
1. sa informeze salariatii despre conditiile de munca
2. sa asigure conditiile corespunzatoare de munca
3. sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din C.I , C.C.M, Regulamentul Intern
4. sa informeze salariatii despre situatia economico-financiara a societatii
5. sa se consulte cu sindicatul in decizii
6. sa plateasca taxele si impozitele catre stat
7. sa intocmeasca RGES
8. sa elibereze la cerere salariatului toate documentele care sa ateste calitatea de salariat
9. sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului
Modificarea C.I
C.I poate fi modificat doar cu acordul partilor sau exceptional modificarea poate fi unilaterala numai in cazurile prevazute in codul
muncii
Modificarea CI se refera la :
1. durata contractului
2. locul muncii
3. felul muncii
4. conditiile de munca
5. salariul
6. timpul de munca si odihna
Orice modificare la CI se face prin act aditional la contract.
Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea/ detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel
prevazut la CI.
DELEGARE = exercitarea temporara din dispozitia angajatorului de catre salariat a
unor
lucrari
sau
sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului de munca
- are urmatoarele caracteristici:

masura temporara ce poate fi luata pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice , prelungirea fiind posibila numai cu
acordul salariatului cu cel mult 60 de zile calendaristice

delegarea se face fara a se intocmi act aditional la CI

pentru prima perioada de cel mult 60 de zile calendaristice are caracter obligatoriu pentru salariat, urmatoarea perioada de
prelungire cu cel mult 60 de zile se poate stabili doar cu acordul salariatului

pe perioada delegarii salariatul beneficia ( conform legii ) de anumite drepturi

( decontarea transportului, cazarii si diurna )

delegarea inceteaza odata cu incetarea termenului pentru care a fost indeplinita delgarea , dupa terminarea sarcinilor de
serviciu, prin revocarea masurii in cauza, prin acordul partilor , sau prin incetarea C.I

numai unitatea care l-a delegat ii poate aplica salariatului sanctiuni disciplinare
DETASAREA = schimbarea temporara a locului de munca din initiativa angajatorului, la un alt angajator in scopul executarii unor
lucrari;
-are urmatoarele caracteristici:

masura temporara dispusa pe cel mult 1 an prelungirea fiind posibila din 6 in 6 luni numai pe motive obiective ce impun
prezenta salariatului la acel angajator si doar cu acordul salariatului

in mod exceptional prin detasare se poate modifica si felul muncii dar numai cu consimtamantul scris al salariatului

masura de detasare pt 1 an e obligatorie pt salariat

55

in cazul detasarii se acorda cheltueili de transport, cazare, diurna

inceteaza detasarea din momentul expirarii termenului, revocare,acordul partilor sau incetarea C.I

Carnetul de munca ( C.M)

- actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, in functie, meserie sau specialitate, timpul de munca lucrat in conditii
deosebite si salariul tarifar de incadrare
- in carnetul de munca se inscriu si date cu privire la starea de munca, pregatire scolara si profesionala
- carnetul de munca se intocmeste pt personalul incadrat cu C.I
- pentru fiecare persoana se va intocmi un singur carnet de munca
- carnetul de munca se intocmeste de catre societatea unde a fost incadrata perosana prima data si se intocmeste la cel mult 30 de
zile de la incadrarea in munca
-carnetul de munca este un act al persoanei, ce nu poate fi cedat sau instrainat
-carnetul de munca se pastreaza in societate sau la inspectoratul teritorial de munca, salariatul avand autoritatea sa verifice exactitatea
datelor din el
- la incetarea activitatii carnetul de munca se inmnaneaza titularului completat cu toate inscrierile la zi
- carnetul de munca poate fi retinut numai de organul de urmarire penala pt cercetari in legatura cu datele pe care le cuprinde,
organul de urmarire penala fiind obligat sa elibereze persoanei sau angajatului dovada de retinere a carnetului de munca
- modificarile intervenite in executarea C.I dupa intocmirea C.M se inscriu in C.M in max 15 zile de la producerea lor
- actele pe baza carora se intocmeste carnetul de munca trebuie certificate de catre oficiul juridic sau inspectoratul de resurse umane
prin semnatura si stampila plus numele si functia persoanei care face inscrierea in carnet
- inscrierile in C.M se fac pe baza actelor originale si a copiilor certificate de catre inspector
- daca se aduce adeverinta cu vechimea in munca realizata la alta societate adeverinta se pastreaza in original in dosarul de personal
-carnetele de muca sunt documente cu regim special si se achizitioneaza contra cost pe baza unui tabel vizat la ITM si in urma unei
programari la directia de munca
- in cazul neeliberarii carnetului de munca la incetarea activitatii titularul CM se poate adreasa cu o plangere la judecatoria in raza
careia isi are sediul in termen de 30 de zile de la data comunicarii
SUSPENDAREA SI INCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA
Suspendarea C.I
-suspendarea are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator
- pe duarata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor dc acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin
Contractul Colectiv de Munca, Contractul Individual de Munca sau Regulamentul Intern
- in cazul suspendarii contractului din cauza unei fapte imputate salariatului pe durara suspendarii salariatu nu va beneficia de nici un
drept din care rezulta calitatea sa de salariat
Suspendarea de drept a C.I
- opereaza indiferent de existenta unei manifestari de vointa a partilor
Cazuri in care opereaza suspendarea de drept :
- 1. concediu de boala ( incapacitate temporara de munca, persoana beneficiaza de
o indemnizatie )
- 2. concediul de maternitate (126 de zile; 63 de zile prenatal si 63 de zile postnatale )
- 3. carantina
- 4. efectuarea serviciului militar
- 5. exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative sau
judecatoresti pe toata durata mandatului
( parlamentari, primair, viceprimari, prefecti, magistrati )
- 6. indeplinirea unei functii de conducere salarizata in sindicat
- 7. caz de forta majora si alte cazuri prevazute de lege
- 8. cand salariatul a fost arestat preventiv pentru mai putin de 30 de zile
Cazuri in care opereaza suspndarea C.I din initiativa salariatului:
- 1. concediu pentru crestere copil in varsta pana la 2 ani sau a copilului cu
handicap pana la 3 ani
- 2. concediu de ingrijire a copilului bonlav pana la 7 ani sau sau copil cu
handicap pana la 18 ani
- 3. concediul paternal (210/1999) 5 zile lucratoare
- 4. concediu pentru formare profesionala
- 5. exercitarea unei functii elective in cadrul organizatiilor profesionale constituite la nivel central sau local ( medici,
farmacisti, etc)
- 6. participarea la greva
- 7. absente nemotivate in conditiile stabilite de C.C.M , C.I, sau reg intern
Suspendarea C.I din initiativa angajatorului
1. pe durata cercetarii disciplinare
2. ca sanctiune disciplinara
3. daca angajatul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau a fost trimis in judecata pentru fapte incompatibile cu functia
detinuta pana la ramanerea definitiva a hotarii judecatoresti
4. pentru intreruperea temporara a activitarii din motive ecomonice sau tehnologice , sitautie in care salariatul are o indemnizatie ce nu
poate fi mai mica decat 75% din salariul de baza ; in acest caz salariatii se afla la dispozitia angajatorului acesta putand oricand sa-i
cheme la munca
5. pe durata detasarii
Suspendarea C.I prin acordul partilor
1. concedii fara plata
2. pentru studii
3. pentru nevoi personale

56

Incetarea C.I
Contractul individual de munca poate inceta de drept prin acordul partilor la data convenita de acestea sau la initiativa unei adintre parti
55 lit b din codul muncii : incheierea C.I cu acordul partilor
Incetarea de drept a C.I
1. la data decesului salariatului sau angajatorului persoana fizica (art 56 lit A codul muncii)
2. la data ramanerii irevocabila a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau punerii sub interdictie a salariatului sau angajatorului
persoana fizica daca aceasta antreneaza lichidarea afacerii
3 dizolvarea angajatorului persoana juridica la data la care isi inceteaza activitatea
4. la data comunicarii decizieie de pensionara la limita de varsta , anticipata, invaliditate,
5. urmare a constatarii nulitatii absolute a C.I la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sa hotarare judecatoreasca
definitiva
6. adminterea cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoana concediata nelegal la data ramanerii definitive a
hotararii judecatoresti
7. condamnarea penala la executarea unei pedepse privative de libertate la lada ramanerii derinitive a hotararii judecatoresti
8. la data retragerii de catre autoritatile si organismele competente autoritatilor, avizelor atestarilor necesara exercitarii profesiei
9. la data expirarii termenului C.I pe o perioada determinata
10.la data retragerii acordului partilor, reprezentanti legali pt salariatii intre 15-16 ani
Concedierea :
Reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
Poate fi pentru motive care tin de persoana salariatului si pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Daca motivele tin de persoana salariatului:
-1. a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii stabilite in C.I in C.C.M sau in
Regulamentul intern
-2. salariatul e arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile
-3. organele competente de expertiza medicala constata inaptitudine fizica sa
psihica
-4. persoana nu corespunde profesional
-5. persoana indeplineste conditiile pentru pensionare limita de varsta si nu
solicita pensionarea
Concedierea din motive care nu tin de persoana salariatului :
Se produce ca urmare a desfiintarii locului de munca, a societatii, a falimentului. Aceasta poate fi individuala sau colectiva.
Concediere colectiva = atunci cand intr-o perioada de 30 de zile calendaristice se disponibilizeaza cel putin 10 salariati ( pt
societatile comerciale cu 10-100 de salariati) atunci cand se concediaza 10% ( pt S.C cu 100-300 de salariati ) atunci cand se
concediaza 30% ( S.C 300.....) salariatii pot beneficia de plati compensatorii prevazute prin legi speciale sau prin contractul colectiv;
Obligatiile angajatorului in cazul concedierilor colective:
angajatul e obligat sa acorde salariatului un preaviz de 15 zile lucratoare
se acorda preaviz de 15 zile lucratoare in cazul concedierii ca urmare a necorescpunderii profesionale si in cazul de
inaptitudine fizica sau psihica
sa propuna salariatilor programe de formare profesionala
sa ia masuri pentru atenuarea consecintelor concedierii prin acordare de compensatii
tot in termen de 30 de zile calendaristice angajatorul este obligat sa notifice si Inspectoratul Teritorial de Munca si Agentiile
Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca
angajatorul nu poate face angajari pe acele locuri de munca pe o perioada de 9 luni de la data concedierii. In cazul in care se
reia activitatea angajatorul este obligat sa anunte in scris fostilor salariati pentru a fi reangajati, fara examen, concurs sau
proba de lucru. Salariatii au la dispozitie un termen de 10 zile lucratoare de la data comunicarii de a raspunde angajatorului.
Daca nu doresc sa se angajeze, angajatorul poate angaja alti salariati.
Concedierea => previz de minim 15 zile lucratoare
Inaptitudine fizica sau psihica => preaviz de minim 15 zile lucratoare
Necorespundere profesionala
Fac exceptie de la aceasta regula salariatii care sunt angajati pe perioada de proba.
Decizia de concediere se comunica in scris salariatului si cuprinde:
motivele care au determinat concedierea
durata preavizului
criteriile de stabilire a ordinii de prioritate
locurile de munca disponibile si termenele in care pot opta pentru aceste locuri de munca
In situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz se suspenda
corespunzator. Nu se poate suspenda termenul de preaviz in cazul absentelor nemotivate.
Demisia
- actul unilateral de vointa a salariatului care printr-o notificare scrisa comunica angajatorului incetarea activitatii
- salariatul nu e obligat sa-si motiveze demisia
- demisia se acorda in urma unui preaviz de 15 zile calendaristice pentru funcii de executie si pentru 30 de zile calendaristice pentru
funcitii de conducere
- pe durata preavizului contractul individual de munca isi produce toate efectele
- daca pe perioada preavizului se suspenda C.I atunci se suspenda si perioada de preaviz
- CI inceteaza la data terminarii preavizului sau la data renuntarii totale sau partiale de catre angajator la termenul respectiv
- salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu-si indeplineste obligatiile asumate prin contract
Contractul Individual de Munca pe Durata Determinata
- prin derogare de la regula angajatorul poate angaja personal cu C.I pe durata determinata

57

- C.I D.D se incheie in scris cu precizarea duratei in care se incheie si poate fi prelungit de cel mult de 2 ori consecutiv numai
inauntrul termenului de 24 de luni
-C.I.D.D pentru un salariat inlocuit se precizeata in contract perioada pe care o inlocuieste perosoana angajata
-C.I.D.D se incheie in urmatoarele cazuri :
1. pentru inlocuierea unui salariat al carui C.I a fost suspendat cu exceptia
particiaparii la greva
2. pentru cresterea temporara a activitatii
3. desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier
4. pt a favoriza anumite categorii de persoana
5. daca se angajeaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, care in termen de 5 ani de la data anjarii indeplinesc conditiile
de pensionare pentru limita de varsta
6. in cazul angajarii pensionarilor care pot cumula pensia cu salariu
7. ocuparea unor functii eligibile in cadrul organizatiilor patronale si
nonguvernamentale
si in alte cazuri prevazute de legi
speciale
8. in alte cazuri prevazute de legi speciale ori pentru desfasurarea de proiecte, lucrari, programe in conditiile stabilite prin contractul
colectiv de munca la nivel national sau de ramura
- persoana cu C.I.D.D beneficiaza de aceleasi drepturi cu o persoana angajata cu C.I
- perioada de proba pt C.I.D.D e de 5 zile lucratoare pentru o perioada mai mica de 3 luni si de 15 zile lucratoare pt un contract intre 3
si 6 luni , de 30 de zile pentru un contract mai mare de 6 luni si de 45 de zile pentru un contract mai mare de 6 luni pentru functii de
conducere
- la expirarea C.I.D.D se poate incheia doar un C. I
Contractul individual de munca cu timp partial
- se poate incheia CITP cu cel putin 2h/zi
- CITP se incheie in scris cu precizarea numarului de ore cu care se incheie
- salariatul angajat cu CITP beneficiaza de drepturi comparabile cu ale salariatului cu CI sau CIDD
- drepturile se acorda proportional cu timpul lucrat
* si in situatia incheirerii CIDD si CITP angajatorul e obligat sa informeze salariatul despre locurile de munca vacante, sa le asigure
accesul la aceste locuri de munca ( prin afisarea la sediul angajatorului a acestor locuri vacante )
- salariatii incadrati cu CITP nu au voie sa efectueze ore suplimentare. Ele se efectueaza in caz de forta majora.
- stagiul de cotizare in cazul unui CITP este proportional cu timpul lucrat
CI pentru munca la domiciliu
- poate fi pe durata determinata sau nedeterminata, cu timp partial sau cu norma intreaga;
- contractul contine precizarea ca munca se face la domiciliu, iar in contract sunt curpinse urmatoarele: orele intre care angajatorul
poate verifica activitatea angajatului si obligatia angajatorului de a transporta materiile prime la salariat si de a transporta materiile
prime la societate
- se incheie in forma scrisa
- salariatii cu munca la domiciliu se bucura de aceleasi drepturi ca toti ceilalti salariati
C.I pt agent de munca temporara
- munca prin agent de munca temporara reprezinta munca prestata de un salariat care prin dispozitia agentului de munca temporara
presteaza munca prin favoarea unui angajator
- angajatorul e societatea, ministerul muncii care pune la bataie perosnal calificat sau necalificat pe care-l angajeaza
- un utilizator poate apela la agenti de munca temporara doar pentru executarea unor sarcini precise cu caracter temporar in
urmatoarele situatii :
- pentru a inlocui un salariat al carui C.I a fost suspendat
- pt prestarea unor activitati cu caracter sezonier
- pt prestarea unor activitati ocazionale sau specializate
- CIMT se poate incheia pt o misiune sau pentru mai multe misiuni fara ca durata sa depaseasca 18 luni
-agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat angajat prin CIMT in baza unui contract de punere la
dispozitie incheiat in forma scrisa si care trebuie sa contina urmatoarele clauze :
- motivele pentru care se utilizeaza un salariat cu CIMT
- durata misiunii
- conditiile concrete de munca
- echipamentele ce trebuie utilizate
- valoarea contractului de care beneficiaza agentul si salariul
- salariul si toate atributiile se platesc de agentul de munca temporara
Timpul de munca si de odihna
- reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca
- pentru salariatii cu norma intreaga durata mormala a timpului e de 8h/zi si 40h/sapt
- pentru tinerii cu varsta pana la 18 ani durata e de 6h/zi si 30h/sapt
- repartizarea timpului e de regula uniforma in cadrul unei spatamani 8h/zi 5 zile/sapt 2 zile repaos
- se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de muca cu respectarea duratei maxime de 40h/saptamana ; aceasta se
stabileste prin C.I
- durata maxima legala a timpului de lucru nu poate depasi 48h/spat inclusiv orele suplimentare; prin exceptie durata maxima poate
depasi 48h/sapt cu conditia ca media orelor de munca intr-o luna sa nu depaseasca 48h/sapt ; pt anumite sectoare perioada de
referinta poate fi de 1 an;
- pt anumite sectoare durata normala a timpului poate fi mai mica sau mai mare de 8h/zi
- tinerii pana in 18 ani nu pot presta munca suplimentara
Munca suplimentara
este de maxim 8 ore pe saptamana si nu poate fi efectuata fara acordul salariatilor

58

se efectueaza fara acordul salaritilor in caz de forta majora sau pentru lucrari urgente in cazul prevenirii sau producerii unor
accidente
se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 30 de ile calendaristice dupa efectuare
cand compensarea in zile libere platite nu este posibila munca suplimentara va fi platita prin adaugarea unui spor la salariu
corespunzator duratei muncii suplimentare
Sporul pentru orele suplimentare se stabileste prin CCM la nivel de societate
Pentru orele suplimentare de Sambata sau Duminica sau sarbatorile legale persoanele beneficiaza de o indemnizatie de
100% din salariu

Munca de noapte
- munca intre orele 22 si 6 ; iar angajatorul care utilizeaza frecvent munca de noapte e obligat sa informeze ITM
- salariatii care efectueaza 3h de noapte beneficiaza de un program redus cu 1 ora si de un spor la salariu cu minim 15%
- persoanele care efectueaza munca de noapte vor fi suspusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii , apoi
periodic
- tinerii care nu au implinit 18 ani nu pot efectua munca de noapte
- persoanele insarcinate in luna a 6-a si lauzele care alapteaza nu pot fi obligate sa efectueze munca de noapte
Pauza de masa
- salariatii care lucreaza minim 6h/ zi beneficiaza de pauza de masa care nu e cuprinsa in programul normal de lucru iar durata
pauzei de masa e stabilita in CCM-ul societatii
- tinerii pana in 18 ani care lucreaza cel putin 4h si au o pauza de masa de 30 de min
Repausul saptamanal
de regula este de 2 zile pe saptamana, sambata si duminica, in conditiile in care acestea pot periclita interesul public sau
desfasurarea normala a activitatii pot fi stabilite si alte zile de repaus (contractul colectiv de munca si regulamentul intern)
in acest caz salariatii benefiziaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca si va fi inclusiv trecut in
contractul individual de munca
cand zilele de repaus se dau cumulat dupa o activitate ce nu poate depasi 15 zile calendaristice, salariatii au dreptul la dublul
compensatiilor cuvenite
pentru executarea unor lucrari urgente cand repausul saptamanal este suspendat, de asemenea salariatii beneficiaza de
dublul compensantiilor cuvenite
Sarbatorile legale : 1,2 ianuarie, prima si a 2-a zi de Pasti, 1 mai , 1 decembrie, prima si a 2-a zi de Craciun si alte 2 zile pentru
celelalte culte recunoscute de legislatia romaneasca
Salariatii care lucreaza in aceste zile de sarbatoare li se acorda un spor de 100 %.
Concediul de odihna
- fiecare salariat are dreptul la un concediu anual platit
- C.O nu poate face dreptul ca cesiuni sau ridicari
- CCM la nivel national prevede ca dura minima sa fie de 21 de zile
- durata se stabileste prin CCM la nivel de societate si se acorda proportional cu timpul
lucrat intr-un an calendaristic
- sarbatorile legale si zilele libere nu sunt incluse in concediu
- pentru salariatii cu timp partial C.O se acorda proportional cu timpul lucrat
- compensarea in bani a CO neefectuat este permisa doar in cazul incetarii CIM
- salariatii care lucreaza in conditii grele, vatamatoare , periculoase , persoanele cu handicap si tinerii pana in 18 ani beneficiaza cel
putin de 3 zile lucratoare ca CO suplimentar
- efectuarea CO se face in urma unei programari individuale sau colective care se face la sf anului pt unul urmator; in cazul in care se
efectueaza CO fractionat , una din fractii tb sa fie de cel putin 15 zile lucratoare
- pe perioada CO salariatul beneficiaza de o indemnizatie de CO ce nu poate fi mai mica decat salariul de baza+ indemnizatiile si
sporurile cu caracter permanent stabilite prin CCM al nivel de societate
- salariatii sunt obligati sa efectueze CO atunci cand au fost programati, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege sau cand
motive obiective o impiedica
- CO poate fi intrerupt de salariat din motive obiective, iar angajatorul poate recheme salariatul din concediu pentru situatii de forma
majora, pentru executarea unor lucrari urgente, in acest caz angajatorul suportand cheltuielile pentru revenirea salariatului la locul de
munca si a familieisalariatului + eventualele prejudicii.
- in cazul unor evenimente deosebite salariatul are dreptul la zile libere platite ce nu se includ in concediul de odihna. Evenimentele si
numarul de zile se stabilesc prin contractul colectiv de muncasau prin regulamentul intern.
- aceste evenimente sunt: casatoaria salariatului, casatoaria copilului salariatului, decesul unui membru al familiei salariatului,
nastearea unui copil.
- pentru rezolvarea unei situatii personale salariatii au dreptul la concediu fara plata. Durata concediului fara plata se stabileste prin
contractul colectiv de munca.
Salariatul are dreptul si la concediul pentru formare profesionala la cerere cu sau fara plata. Concediul de formare
profesionala fara plata se acorda la solicitarea pe perioada formarii profesionale. Angajatorul poate respinge cererea de concediu fara
plata cu acordul sindicatului numai daca lipsa salariatului afecteaza desfasurarea activitatii. Cererea se inainteaza conducatorului
societatii cu o luna inainte si trebuie sa precizeze perioada, data inceperii cursului, domeniul precum si denumirea institutiei.
Ucenicia la locul de munca
Prin ucenicie la locul de munca se intelege formarea profesionala realizata in baza unui contract de ucenicie la locul de
munca.
Ucenicul este persoana fizica angajata in munca pe baza unui contract de ucenicie la locul de munca
Maistrul de ucenicie este persoana atestata in contextul prezentei legi, care coordoneaza formarea profesionala a
ucenicului. Maistrul de ucenicie este salariat al angajatorului, care organizeaza ucenicia la locul de munca.
Contractul de ucenicie la locul de munca

59

Este un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata detreminata, in temeiul caruia o persoan fizica se
obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane fizice sau juridice denumita
angajator, care se obliga sa-i asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionala.
Acest contract pe langa clauzele generale mai cuprinde:
calificarea pe care urmeaza sa o dobandeasca ucenicul
numele maistrului de ucenicie si calificarea acestuia
locul unde urmeaza sa se desfasoare activitatea
repartizarea programului de pregatire practica si a celui de pregatire teoretica
durata necesara obtinerii calificarii sau competentelor
avantajele in natura acordate ucenicului
Modelul cadru pentru acest tip de contract se stabileste prin hotarare de guvern.
Poate fi incadrat ca ucenic orice persoana care a implinit 16 ani, dar nu mai mult de 25 de ani, si nu detine o calificare pentru
ocupatia in care se organizeaza ucenicia la locul de munca. Persoana fizica poate incheia contract de ucenicie si la 15 ani dar cu
acordul parintilor sau reprezentantilor legali.
Durata unui contract de ucenicie nu poate fi mai mare de 3 ani si mai mica de 6 aluni.
Ucenicul poate fi supus unei perioade de proba de maxim 30 de zile lucratoare.
Salariul unui ucenic nu poate fi mai mic decat un salariu minim brut pe tara pt 8 ore pe zi si 48 de ore pe saptamana.
Salarizarea
Reprezinta contraprestatia muncii despuse de salariat in baza unui CIM reprezinta salariul care se acorda in bani.
salariu= salariu de baza + indemnizatii + sporuri + alte adaosuri
- salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului
- salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau colective sau prin legi speciale
- salariul e confidential si SC trebuie sa ia toate masurile ca acesta sa fie confidential
- salariu minim garantat ( stabilit prin HG 1766 din MO 1182/28dec2005) e de 330RON brut, pt 169,333 ore in medie pe luna pt anul
2006
- angajatorul e obligat sa garanteze salariul minim brut si in cazul in care salariatul e prezent la lucru dar nu-si poate desfasura
activitatile din motive neimputabile lui
- plata salariului se face in bani cel putin o data pe luna si la data/datele stabilite prin CCM la nivel de societate
Contributiile suportate
Contributia de Asigurari Sociale ( CAS)
- se plateste pentru pensie, prevazuta in legea bugetului asigurarilor sociale, data anual 380 din MO 1150/19dec2005
- se plateste in functie de conditiile de munca ale societatii
- pentru conditii normale de munca CAS-ul e de 31,5%
- din acestea 9,5% din CAS e suportat de salariat si restul e suportat de catre angajator : 22% pentru conditii normale
- salariul mediu brut pe economie pentru 2006 e de 1077RON
Contributia pentru Asigurari Sociale de Sanatate ( CASS)
- angajatul e obligat sa plateasca 6,5% si angajatorul 7%
Contributia pentru bugetul asigurarilor de somaj
- pentru angajat 1% si pentru angajator 3%
Cota unica de impozitare (16%)
Angajatorul trebuie sa plateasca pe langa cele de mai sus un fond de risc pentru accidente de munca si boli profesionale intre 0,5-4%
in funcite de codul CAEN al societatii
Angajatorul suporta 0,25-0,75% pentru carnetele de munca, din fondul total de salarii
Sanatatea si securitatea in munca
Angajatorul are obligatia de a asigura sanatatea si securitatea in munca salariatilor.
Normele si normativele de protectia muncii pot stabili:
masuri generale de protectia muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, aplicabile tuturor
salariatilor
masuri de protectia muncii, specifice pentru anumite profesii sau activitati
masuri de protectie specifice aplicabile anumitor categorii de persoane
Angajatorul are responsabilitatea pentru protejarea sanatatii si securitatii salariatilor, el avand obligatia sa asigure toti salariatii
pentru risc de accidente de munca si boli profesionale. Instruirea salariatilor se face periodic in functie de specificul activitatii si se
realizeaza obligatoriu pentru toti salariatii nou angajati si celor care isi schimba locul de munca sau isi reaiau activitatea dupa o
perioada mai mare de 6 luni de intrerupere.
Instruirea se face obligatoriu inainte de inceperea activitatii. Angajatorul trebuie sa organizeze in permanenta
controlul asupra starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite.
Regulamentul intern
Se intocmeste de catre angajator cu consultarea sindicatelor sau a reprezentantilor salariatilor si cuprinde:
reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca
drepturi ale angajatorului si ale salariatilor
procedura de solutionare a cerereilor, reclamatiilor
reguli privind disciplina muncii
abateri disciplinare si sanctiuni
Angajatorul este obligat sa afiseze Regulamentul Intern la sediul sau si sa aduca la cunostinta salariatilor prevederile acestuia.
Aducerea la cunostinta se face prin semnatura.
Tot prin regulamentul intern se stabileste si programul de lucru.

60

Sanctiuni disciplinare ce se pot aplica salariatilor

avertismentul scris
suspendarea disciplinara a contractului individual de munca pe o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare
retrogradarea din functie ce nu poate depasi 60 de zile calendaristice
reducerea salariului de baza pentru o perioada cuprinsa intre 1-3 luni cu un procent de 5-10%
reducerea salariului de baza si a sporului pentru o perioada cuprinsa intre 1-3 luni cu un procent de 5-10%
desfacearea disciplinara a contractului individual de munca
Pentru aplicarea unei sanctiuni se tine cont de:
imprejurarile in care s-a produs fapta
gradul de vinovatie
consecintele abaterii pe care a savarsit-o
comportarea generala a salariatului
eventualele sanctiuni suportate de salariat anterior
Sanctiunile se aplica obligatoriu dupa o cercetare prealabila.
Prin persoana in cautarea unui loc de munca se intelege persoana inregistrata la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de
munca pentru a fi spijinita in ocuparea unui loc de munca si care face demersuri pentru a-si gasi un loc de munca prin mijloace
proprii.
Somer persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minim 16
ani pana la indeplinirea conditiilor de pensionare, starea sanatatii si capacitatea fizica si psihica o fac apta pentru prestarea unei
munci; nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitati autorizate potrivit legii, dar mai mici decat
indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni; disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare.
Somer inregistrat persoana care indeplineste cumulativ conditiile prevazute mai susu si care se inregistreaza la agentiile
teritoriele pentru ocuparea fortei de munca.
Stagiu de cotizare perioada in care s-a platit contributia de ajutor de somaj atat de asigurat cat si de angajator, sau dupa caz
numai de asigurat.
Prin asigurat se intelege persoana fizica care realizeaza venituri si este asigurat pentru riscul pierderii locului de munca prin plata
contributiei de asigurare de somaj.
Angajatorii au obligatia sa comunice AJOFM-urilor in a caror raza isi au sediul toate locurile de munca vacante in termen de 5 zile
lucratoare de la vacantarea lor.
Prin locuri de munca vacante se inteleg locurile de munca devenite disponibile ca urmare a incetarii raportului de munca sau de
serviciu si locurilor de munca nou create.
Utilizarea calsificarii ocupatiilor din Romania (COR) este obligarie la completarea documentelor oficiale.
O persoana a carui CIM a incetat din motive neimputabile, poate beneficia de ajutor de somaj.
Prin motive neimputabile se intelege:
art. 56 lit. a codul muncii care se refera la decesul angajatorului persoana fizica
art. 56 lit b declararea mortii sau punerea sub interdictie a angajatorului persoana fizica
art. 56 lit c dizolvarea societatii
art. 56 lit d la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata
partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului potrivit legii
art. 56 lit e in cazul constatarii absolute a contractului individual de munca
art. 56 lit f reintegrarea in functia de salariat a unei persoane concediate nelegal
art. 56 lit h retragerea autorizatiilor si avizelor societatii
art. 56 lit j la data expirarii CIM pe durata determinata
Somerii beneficiaza de indemnizatia de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
au un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii
nu indeplinesc conditiile de pensionare
sunt inregistrati la AJOFM-uri
nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat indemnizatia de somaj
Indemnizatiile de somaj se acorda la cerere la data cand cerearea este integistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca.
Aceasta tb inregistrata in termen de 30 de zile de la data incetarii contractului individual de munca.
Daca cererea se inregistreaza dupa 30 de zile dar nu mai tarziu de 12 luni indemnizatia de somaj se acorda cu data inregistrarii cererii.
Dupa 12 luni decad din dreptul de a mai primi somaj.
Indemnizatia se acorda in functie de stagiul de cotizare astfel:
6 luni pentru un stagiu de cotizare intre 1-5 ani
9 luni pentru un stagiu de cotizare intre 5-10 ani
12 luni pentru un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani
Incepand cu 01.01.2006 cunatumul indemnizatiei de somaj este o suma lunara diferentiata in functie de stagiul de cotizare :
75 % din salariul minim brut pe tara pentru persoanele care au stagiu de cotizare de cel putin un an
Suma prevazuta anterior plus o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimile 12 luni de
stagiu de cotizare a unei cote procentuale in functie de stagiu de cotizare: 3% pentru persoanele cu stagiu de cotizare de
cel putin 3 ani; 5% pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel putin 10 ani; 10% pentru persoanele cu stagiu de cotizare
de cel putin 20 ani.
Somerii au urmatoarele drepturi:
sa se prezinte lunar pe baza programarii la AJOFM
sa comunice in 3 zile orice modificare

61

sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de AJOFM la care sunt
inregistrati
sa caute activ un loc de munca
Angajatorii care au incadrat in munca someri au obligatia de a comunica in termen de 3 zile agentiei.
Absolventii institutiilor de invatamant beneficiaza de ajutor de somaj 6 luni si cuantumul indemnizatiei este de 50 % din salariul minim
brut pe tara, beneficiaza o singura data pentru fiecare forma de invatamant.
-

Incetarea platii indemnizatiei de somaj:

la data incadrarii in munca pentru o perioada mai mare de 12 luni
la data cand realizeaza venituri din activitati autorizate mai mari decat indemnizatia de somaj
la 90 de zile de la data emiterii autorizatiei de functionare pt desfasurarea unor activitati independente
la data refuzului unui loc de munca
la data refuzului de aparticipa la servicii pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala
daca perioada de pensionare pentru invaliditate depaseste 12 luni
la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta, la data solicitarii pensiei anticipate sau la data cand pensia
de invaliditate devine nerevizuibila
la data inceperii executarii unei pedepse privative de liberate pentru o perioada mai mare de 12 luni
in cazul decesului beneficiarului
la data admiterii intr-o forma de invatamant
Suspendarea indemnizatiei de somaj:
la data la care nu s-a prezentat la agentie pentru viza
pentru indeplinirea obligatiilor militare
la data incadrarii in munca pt o perioada de cel mult 12 luni
la data plecarii din tara pt o perioada mai mica de 3 luni, la cererea persoanei
pe perioada cand este arestat preventiv sau penrru executarea unei pedepse privative de libertate de pana la 12 luni
pensie de invaliditate revizuibila
pe perioada acordarii indemnizatiei pt incapacitate temporara de munca, a indemnizateii de maternitate si a indemnizatiei pt
cresterea copilului pana la 2 ani sau 3 la copilul cu handicap
Repunerea in plata se face la cerere in termen de 60 de zile calendaristice.
Pentru a obtine concediu de crestere copil:
2 declaratii : ca nu obtine nici un venit si ca sotul nu beneficiaza de concediu de crestere copil + o cerere

REDACTAREA UNUI CURRICULUM VITAE

Curriculum Vitae reprezinta documentul care descrie studiile, calificarile unui individ si traseaza si experienta lui profesionala, gradata in
timp.
OBIECTIV
Obiectivul unui CV este de a starni interesul cititorului asupra persoanei si ca urmare, obtinerea unui interviu.
El trebuie sa fie:

CLAR. O prima lectura nu trebuie sa dureze decat cateva secunde. Scoateti in evidenta punctele cele mai importante prin intervale, titluri cu
majuscule, litere distincte. Prezentarea trebuie sa fie aerata, dar sa nu depaseasca doua pagini.
USOR DE INTELES. Atentie la abrevieri si prescurtari, care nu vor fi intelese de catre cititor.

CONTINUTUL UNUI CV
Un CV cuprinde de obicei 4 parti:
Date personale ( adresa, telefon, varsta, stare civila, nationalitate etc);
Experienta profesionala;
Pregatire;
Activitati extraprofesionale.
DATE PERSONALE
Prenumele, apoi numele cu majuscule.
Adresa ( NU OMITETI CODUL POSTAL )
Telefon: se vor indica toate numerele de telefon ( nu uitati prefixul ):
- de la serviciu ( daca e angajat; precizati orele la care puteti fi gasit );
- de acasa ( sau numarul unui vecin, daca nu are telefon ).
Data nasterii precizati luna in litere
- Situatia familiala si numarul copiilor: celibatar, casatorit(a), divortat(a), vaduv(a); indicarea profesiunii sotului este, in general de
prisos;o singura exceptie, acceptati un post care presupune o oarecare mobilitate geografica.
Nationalitate: de indicat numai cand persoana are un nume cu rezonanta straina;
Obligatii militare: de specificat numai cand se intelege ca nu a fost satisfacut stagiul militar;
Mobilitate: de precizat natura ( in toata tara, in strainatate );
Fotografie: va fi atasata doar in cazul in care se cere.
DE EVITAT : informatii inutile, incomode sau periculoase.
- nr. de la securitatea sociala (il veti da cand veti semna contractul );

62

mentionarea permisului de conducere;

locul nasterii: nu are importanta reala;
numele de domnisoara pentru femeile casatorite: nu este util pentru acest prim contact;
celibatar, daca aveti mai mult de 30 ani: se poate imagina ca aveti un caracter dificil;
in curs de divort: se va crede ca sunteti prea preocupat de problemele familiale.

EXPERIENTA PROFESIONALA
Tineti minte acest principiu: intreprinderea ma angajeaza pe un post dat pentru o functie precisa destinata obtinerii anumitor rezultate.
Obiectivul profesional va fi cel care va conditiona prezentarea CV.
In general, experienta profesionala este prezentata in mod cronologic, mai ales cand ultimul post corespunde unei mai bune calificari.
Descrierea posturilor detinute si a responsabilitatilor implicate de acestea va fi cat mai concisa.
Trebuie ca in prezentarea experientei profesionale sa se puna in evidenta mai mult postul ocupat si atributiile avute, decat numele
societatii.
Se indica, specificand anii:
- societatile in care persoana a mai lucrat ( nume, localitate, sectorul de activitate);
- eventual, diferitele posturi ocupate in cadrul aceleiasi societati.
Pentru fiecare post ocupat:
- se detaliaza sarcinile incredintate, accentuand asupra sintezei activitatilor. Se poate adauga, daca este cazul si o realizare mai
importanta. Este indicat a se defini in cifre volumul activitatii depuse ( numar de piese, numar de persoane, operatii realizate etc );
- se folosesc verbe de actiune.
Exemple de verbe de actiune care pot face parte din CV: a indeplini, a primi, a amenaja, a anima, a schimba, a sfatui, a controla, a crea, a
corecta, a demara, a admite, a conduce, a castiga, a organiza etc.
Exemplu de activitate profesionala:
1995 prezent
Inginer de sistem la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Ploiesti,
Sectia Exploatare
- cunoasterea si exploatarea echipamentelor existente dupa documentatie;
- asigurarea culegerii centralizate de date prin echip. adecvate;
- asistenta soft in cadrul echipei mixte de depanare cu intrep. X;
1989 1995
Analist programator in Atelierul de Proiectare Sisteme informatice, la Centrul de Calcul UPETROM Ploiesti
- control operational si functional;
- proiectare aplicatii de evidenta financiar-contabila;
1987 1989
Electrician sef la UPETROM S.A.
- conducerea unei echipe de 10 oameni;
- asigurarea bunei functionari a instalatiilor electrice din intreprindere.
PREGATIREA
- daca aveti mai multe diplome, in domenii foarte diferite, indicati-le doar pe cele care au legatura cu postul solicitat.O prea mare
diversitate este deseori interpretata drept lipsa de coerenta, semn al unui spirit dezordonat.
Stagiile de pregatire si memoriile
- nu trebuie sa fie prea numeroase: se va presupune ca n-aveti chef sa reluati viata profesionala.Indicati-le numai pe cele mai
importante.
- nu trebuie nici sa fie prea diversificate: aceasta ar lasa sa se creada ca nu aveti nici un proiect pe termen lung.
- prezentati stagiile dupa schema: Data
Intreprinderea
Functia
In cazul in care experienta profesionala este scurta sau daca ea constituie un atu in raport cu obiectivele propuse, pregatirea profesionala
va figura la inceputul CV ului. Daca nu, se plaseaza in partea a treia, dupa experienta profesionala.
Pregatirea de baza
Pregatirea complementara: nu se vor indica decat stagiile care au adus o completare la experienta profesionala. Se va preciza durata,
anul, societatea care a organizat cursurile.
LIMBILE STRAINE
- nu mintiti niciodata asupra nivelului de cunoastere a unei limbi straine: daca utilizarea ei este necesara, veti fi supus unor teste de
evaluare.
- Daca nivelul d-voastra fi se pare scazut, puteti mentiona ca sunteti gata sa urmati un stagiu de perfectionare.
Stagiile lingvistice indicati sederile in strainatate numai daca sunt semnificative, mai mari de o luna.
Nivelurile de cunoastere a unei limbi straine:
- notiuni presupune o abordare scolara fara nici o practica;
- citit sunteti capabil sa descifrati un text cu vocabular curent;
- vorbit va faceti inteles fara mari dificultati;
- scris aveti notiuni excelente de gramatica;
- curent vorbiti si scrieti fara greseli de sintaxa;
- bilingv este una din lb. Materne.
se precizeaza nivelul de intelegere si, daca este cazul, de folosire in activitatea profesionala.
Permis de conducere:
- se precizeaza categoria permisului ( B, C, D......)
- pentru meserii care necesita deplasare, se specifica daca domiciliul stabil se afla in oras sau in zona rurala.
ACTIVITATILE EXTRAPROFESIONALE
Se considera ca hobby-urile reflecta tendintele profunde ale candidatului.Ele trebuie plasate intr-un context profesional pentru a putea aprecia
semnificatia lor.

63

- practicarea sporturilor de echipa presupune o buna capacitate de integrare, un pronuntat gust pentru contacte umane;
- practicarea sporturilor individuale denota un spirit de independenta;
- pictura, fotografia, desenul indica o fire de artist;
- sahul, lectura, o inclinare spre reflectie;
- multe calatorii in strainatate: o mae curiozitate.
Ce nu trebuie sa faceti:
- sa intocmiti o lista lunga de activitati diverse: se vor intreba cand lucrati;
- sa faceti caz de activitatea cu coloratura politica, religioasa, sau prea mondena: nu toata lumea va impartaseste opiniile;
- sa urmati moda, orice ar fi: sa nu credeti ca trebuie cu orice pret sa pareti zvelt, sportiv si bronzat.Acceptati-va personalitatea;
- sa fortati nota: nu indicati tenis daca returnati o minge din zece.
Aceasta rubrica este facultativa, dar trebuie mentionata daca este de natura sa imbogateasca CV-ul si sa favorizeze candidatura.
- petrecerea timpului liber
- este un mod de reflectare a personalitatii
- este de dorit mentionarea ( daca este cazul ) unei activitati depuse in cadrul unei organizatii, o activitate exercitata in paralel cu
profesia de baza.
FOTOGRAFIA
- alb-negru este mai sobru;
- plasata in partea din dreapta sus;
- scris numele si adresa pe verso.
-

PRETENTIILE SALARIALE
sa fiti bine informati asupra remuneratiei medii a postului pe care l-ati solicitat, si sa nu reduceti sau sa cresteti aceasta cifra cu mai
mult de 10%;
indicati intotdeauna salariul brut, primele si alte avantaje.

DIVERSE
MOBILITATEA este de dorit ca cel care va angajeaza sa stie ca sunteti dispus sa traiti si sa munciti in provincie sau in strainatate
sau ca puteti accepta deplasarile frecvente;
DISPONIBILITATEA unele posturi pot fi ocupate rapid; disponibilitatea imediata sau in decurs de maxim o luna poate fi un punct
pozitiv ( disponibil imediat );
CHENARUL un element al carierei trebuie pus in valoare, pentru a sari imediat in ochii cititorului.

CE DORITI ?
remuneratie mai mare ( pntru nevoile mele );
program mai ordonat ( pentru a ma dedica vietii mele particulare )
contacte mai variate;
posibilitati de promovare;
mai multe responsabilitati;
conditii de munca mai bune;
sarcini mai diversificate ( munca actuala ma plictiseste );
stima celor din jur;
mai multa putere.

VARSTA
inainte de 28 de ani, sunteti destul de tanar;se va crede ca sunteti instabil si ca va lipseste experienta;Mentionati in scrisoarea dvoastra dorinta de stabilitate;
dupa 45 de ani, se va crede ca nu mai aveti capacitatea de adaptare necesara pentru a va integra intr-o noua echipa si ca veti fi mai
putin motivat.Exprimati in scrisoare dinamismul si dorinta de integrare.

CARIERA
Trei intrep. In 5 ani ? Acest punct al CV-ului d-voastra va ridica multe intrebari:
- sunteti un candidat prea mobil, instabil, oportunist, nerabdator, chiar imatur ?
- sunteti un adept al scolii americane care acum 10-15 ani, recomanda tinerilor lupi sa-si ascuta dintii in mai multe intrep. Inainte de
a se stabiliza;
- sunteti pur si simplu o victima a crizeieconomice: ultimul angajat primul concediat ?
- veti explica motivele acestor plecari: nu aveam nici o speranta de promovare, ma temeam de plafonare, am fost concediat din motive
de reduceri de personal.
LIPSA DE MOBILITATE
zece ani in aceeasi intrep. in acelasi post, nu este intotdeauna un lucru bine vazut.Riscul un spirit de delasare de care cu greu va
poate cineva desface.
Faptul ca n-ati schimbat intrep. poate fi interpretat ca o masura de prudenta.Dar absenta evolutiei va atrage cu siguranta multe intrebari, puteti fi
banuit ca va resemnati in fata rutinei, ca sunteti incapabil sa va adaptati unor noi functii.
- puneti in valoare partea de expertiza a exp. d-voastra: dupa 10 ani in aceeasi functie, cunoasteti toate dedesupturile meseriei.
- Insistati asupra stagiilor de pregatire pe care ati avut ocazia sa le urmati pentru a va actualiza cunostintele.
-

64

PREZENTAREA
Tiparirea:
- pe o singura fata;
- respectati marginea de 5 cm in partea stanga, 2 cm in dreapta, 7-8
cm pana la primul rand;
- utilizati o distanta de 1,5 cm intre randuri pentru text si 2 pentru separarea paragrafelor;
- ideal o pagina, admis 2 pagini, prinse cu agrafa stanga sus;
- recomandat trimiteti CV-ul intr-un plic de acelasi format;
- neobisnuit semnatura pe CV.Ea va fi prezenta pe scrisoarea de prezentare.
ORDINEA CRONOLOGICA: clasica, pune in valoare pregatirea, demonstreaza evolutia carierei.
ORDINEA ANTICRONOLOGICA: moderna, privilegiaza ultima experienta,
dificil de citit.
PREZENTAREA UNEI SITUATII DES INTALNITE IN REALITATE :
CV este cel mai dificil de conceput in cazul persoanelor care nu au nici un fel de experienta profesionala, deci in cazul tinerilor absolventi
de liceu sau de facultate.
Tinerii absolventi se blocheaza adeseori, pentru ca in afara de coordonatele obisnuite ( nume, adresa, telefon, studii ) nu stiu ce sa scrie.
Strategia, in acest caz, este sa mentionezi acele informatii despre tine care indica potentialul pe care il ai. Daca esti un tanar absolvent,
atunci mentionarea:
- mediilor foarte bune
- cursurilor relevante
- premiilor
- burselor obtinute
- eventualelor sluje din timpul verii
se pot dovedi pretioasa pentru prezentarea activitatii tale din trecut.
ATENTIE: aceasta nu inseamna ca trebuie sa mentionezi orice lauda sau compliment primit in decursul vietii sau ca in CV trebuie sa
creezi un fel de oda la adresa propriei persoane. Mentioneaza concis numai acele realizari care au legatura cu postul pe care candidezi si se
integreaza in contextul respectiv.
DE EXEMPLU: nu are nici o semnificatie daca mentionezi ca ai practicat atletismul de performanta cativa ani, in cazul in care candidezi pe
un post de contabil. Dar, pe de alta parte, are sens sa mentionezi ca ai obtinut premii la concursurile de sah, atunci cand candidezi pe un post de
manager asistent.
Exemplu de CV pentru un tanar absolvent:
Mircea Ionescu
Str. Metalurgiei nr. 108
Bucuresti, Romania
Telefon: ( 01 ) 410.23.23
Obiectiv: Sa-mi folosesc experienta dobandita in timpul practicii din facultate intr-un post de asistent manager resurse umane.
Sa am ocazia sa-mi dovedesc capacitatea si sa avansez in cadrul firmei.
Studii: Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Psihologie, media generala 9,75 ( 1996 2000 )
Liceul Teoretic nr. 3, Cluj Napoca ( 1992 1996 )
Premii: Mentiune la Olimpiada nationala de sociologie ( 1996 )
Membru fondator al Asociatiei pentru sanatate mentala
Experienta: Vara 1998 si 1999: am lucrat la intocmirea bazei de date pentru personalul Universitatii Babes Bolyai
Limbi straine: Engleza, foarte bine ( scris, citit, vorbit ); Franceza, mediu ( scris, citit, vorbit )
Cunostinte de utilizare a calculatorului: Windows 98, Word, Excel
Hobby-uri: Calatoriile, lectura
ERORI in redactarea unui CV
- absenta unor date esentiale: nu uita sa mentionezi adresa si telefonul la care poti fi contactat;
- scrisul ilizibil: nimeni nu iti va citi CV ul daca nu poate sa o faca sau daca se citeste foarte greu; nu scrie de mana, incearca sa-l
dactilografiezi sau, si mai bine, sa-l editezi pe computer;
- prezenta unor date inutile: nu specifica chestiuni care nu au legatura cu serviciul sau chestiuni legate de orientare religioasa, politic
etc, pe care o ai; nu trimite o fotografie decat daca ti se cere.
- dateaza exact anii in care ai facut liceul, facultatea sau ai avut alte activitati; erorile de cronologie arata ca nu ai abilitati pentru a lucra
cu detaliile sau ca esti neatent;
- nu folosi adjective la superlativ despre tine sau despre activitatile pe care le-ai intreprins

65

POSIBILE INTREBARI:
1.Care consideri ca este cel mai mare defect al tau?
2.Enumerati trei dintre calitatile care credeti ca va reprezinta cel mai bine.
3.Descrie-l pe cel mai bun sef pe care l-ai avut; si pe cel mai rau.
4.De ce ai plecat de la ultima slujba?
5.De doresti aceasta slujba ?
6.Povesteste-ne cate ceva despre tine.
7.Care iti sunt pretentiile salariale?
8.Daca ai putea sa te intorci in timp cu zece ani, ce ai schimba in viata ta?
9.In ceea ce priveste cariera, care iti sunt obiectivele in urmatorii 5 ani?
10.Nu crezi ca esti putin cam tanar/varsta pentru aceasta pozitie?
11.Cum te intelegi cu ceilalti colegi?Te consideri un lider sau dimpotriva?
12.Ce iti placea/displacea la ultima ta slujba?
13.Descrie-ne o situatie dificila cu care te-ai confruntat.
14.Ai fost vreodata concediat?De ce ?
15.De ce as angaja un outsider cand pot numi foarte bine pe acest post un om din interiorul companiei?
16.De ce ai ramas fara lucru atat de mult timp?
17.Am fi interesati sa aflam cateva lucruri pe care le-ai invatat la scoala, pe care le-ai putea folosi pe acest post.

REDACTAREA UNEI SCRISORI DE INTENTIE

O scrisoare de intentie trebuie sa contina urmatoarele puncte:
prezentarea persoanei care candideaza;
prezentarea intreprinderii sau a postului;
prezentarea atuurilor candidatului;
enuntarea clara a motivatiei.
SCRISOARE DE INTENTIE CA RASPUNS LA UN ANUNT PUBLICITAR
Atunci cand un post este liber, multe societati dau un anunt intr-un ziar de mare
circulatie, in vederea ocuparii lui.
A raspunde in scris unui anunt inseamna a adresa o scrisoare de intentie in
vederea depunerii unei candidaturi, catre societatea care are unul sau mai multe
posturi libere.
A scrie o scrisoare de intentie inseamna a va oferi serviciile, evidentiind calitatile,
punctele pozitive.
Scrisoarea de raspuns la un anunt trebuie sa fie:
scurta ( maximum o pagina ), fara detalii inutile;
scrisa de mana, pe o coala alba, sau dactilografiata, dar neaparat semnata.
In scrisoarea de intentie, nu trebuie sa fie indicate pretentiile salariale sau
de alta natura, acestea vor putea fi negociate cu ocazia unui eventual
interviu.
De asemenea, referintele morale si profesionale sunt inutile in aceasta prima
etapa. Ele vor fi prezentate la cerere.
SCRISOAREA DE INTENTIE IN CAZUL UNEI CANDIDATURI SPONTANE
Demersul, in cazul unei candidaturi spontane, se poate face in 4 etape:
informarea
stabilirea scopului
alcatuirea scrisorii

66

 reluarea contactului ( relansare ).

INFORMAREA
Sursele de informare pot fi: anuare profesionale, factori de decizie locali, articole
aparute in presa, oficiul fortelor de munca etc.
STABILIREA SCOPULUI
Mai intai trebuie ca persoana consiliata sa caute una sau mai multe intreprinderi unde
ar putea sa-si depuna candidatura. Aceste intreprinderi vor fi selectionate in functie de
urmatoarele criterii:
sectorul de activitate
oportunitatea postului in raport cu profilul personal
pozitia geografica
dimensiunea intreprinderii
notorietatea, dinamismul.
ALCATUIREA SCRISORII
Adresarea se face catre seful serviciului la care persoana consiliata ar dori sa
lucreze. El este cel mai bine informat despre eventualele posturi libere in prezent sau
in viitor.
Se foloseste telefonul pentru a obtine numele. Astfel, contactul va fi mai
personalizat si mai eficace. In cazul in care nu se reuseste astfel, persoana consiliata
se poate adresa in scris directorului de Resurse Umane sau, in ultimul rand,
directorului general.
RELUAREA CONTACTULUI
Dupa aproximativ o saptamana, trebuie reluat contactul telefonic cu persoana
careia i-a fost adresata scrisoarea de intentie, pentru a arata interesul fata de post.
SCRISOAREA DE CANDIDATURA SPONTANA
Contine 4 parti:
antetul
un paragraf consacrat organizatiei
In scrisoarea de intentie trebuie mentionat motivul pentru care s-a ales
organizatia respectiva.
Puteti trezi interesul cititorului prin:
- criteriile de selectie a organizatiei
- o prezentare personala dinamica
un paragraf referitor la punctele forte
In cateva fraze, se prezinta competentele, aptitudinile si calitatile care se
considera ca ar putea interesa organizatia respectiva.
Se selectioneaza din CV calitatile care pun mai mult in valoare persoana care isi
depune candidatura.

67

 concluzia
Aceasta trebuie sa fie o fraza prin care se solicita un interviu si prin care
se anunta revenirea cu un apel telefonic.
La o saptamana dupa ce a fost trimisa scrisoarea de intentie, se telefoneaza
pentru a solicita un interviu.
Acest demers va permite:
- sa se afle sansele pe termen scurt si mediu;
- sa se dovedeasca o motivatie puternica;
- sprijinirea candidaturii si dovedirea unui dinamism mai puternic decat al altor
candidati.
Exemplu de scrisoare de prezentare ca raspuns la un anunt publicitar
Anuntul publicitar aparut in presa si in care se solicita, printre altele, o
scrisoare de prezentare, era urmatorul: Alfa Trading angajeaza secretara,
engleza, cunostinte de utilizare a calculatorului nivel foarte bun, trimiteti
scrisoare de prezentare si CV la fax nr. 230.11.83. pana la data de 18 martie .
- in acest caz, primul lucru pe care trebuie sa-l faca o candidata pentru postul
respectiv este sa afle cui anume trebuie sa-i adreseze scrisoarea de
prezentare, intrucat acest tip de scrisoare se adreseaza de cele mai multe ori
unei persoane anume, de obicei directorului de personal sau managerului de
resurse umane. Aflarea numarului de telefon al firmei ( daca nu cumva este
identic cu nr. de fax) din Pagini Nationale ( sau din alt catalog cu firme si
institutii ) este primul pas. Ulterior, poti telefona pentru a intreba cine se ocupa
cu angajarile, ce nume si ce functie are aceasta persoana. Aflarea numelui si
a functiei exacte a respectivei persoane arata ca stii regulile jocului si te va
diferentia foarte repede de ceilalti candidati care nu vor tine cont de acest
aspect important.
- Este acceptabil si uneori ti se solicita, sa incluzi in scrisoarea de prezentare
date referitoare la salariul tau actual, dar niciodata sa nu mentionezi salariul
pe care-l doresti de la noul post.
- In anuntul prezentat mai sus nu se cere nici o informatie anumita despre
persoana care candideaza pentru postul respectiv. Aceasta inseamna ca,
dintr-un anumit punct de vedere, ai libertatea sa personalizezi foarte mult
scrisoarea de prezentare; cel mai bine este sa pui accentul pe experienta.
REGULI DE REDACTARE
Scrisoarea de prezentare nu trebuie sa contina informatiile din CV. Ea trebuie sa
fie un insotitor scurt, bine scris si intr-un stil de adresare directa.
Daca nu identifici persoana careia trebuie sa o adresezi, este bine sa o trimiti,
impreuna cu CV, in atentia departamentului personal, in cazul firmelor care dispun de
asa ceva, sau in atentia presedintelui, in cazul firmelor mici.
Atentie la anunturile oarbe acele anunturi care nu mentioneaza firma iar
pentru raspuns este specificata doar o casuta postala. Nu furniza toate informatiile

68

despre tine, este bine sa faci astfel incat firma respectiva sa se identifice cat mai
repede.
Daca un prieten sau cineva cunoscut ti-a recomandat pe cineva de la o anumita
firma, unde sunt locuri vacante, cere permisiunea sa folosesti in scrisoarea de
prezentare numele celui care a facut recomandarea. Daca primesti aceasta
permisiune, poti folosi urmatoarea formula: Dragos Mihalache, de la firma X, mi-a
recomandat sa ma adresez dvs., in vederea trimiterii unui CV .
Ioana Popescu
Str. Mare nr. 13
Bucuresti, Romania
Telefon ( 01 ) 666.83.12
10 martie 2000
Alfa Trading
B-dul Balcescu nr. 4
Bucuresti, Romania
Telefon ( 01 ) 347.00.14
In atentia domnului Dan Munteanu,
Director de personal
Ca urmare a anuntului dvs. Din revista Ora X nr. 3 pentru un post de
secretara, anexez un curriculum vitae, care reflecta trei ani de experienta
pe un post similar la o firma de publicitate.
Datorita mutarii sediului central al firmei intr-un alt oras, sunt nevoita sa-mi
gasesc alt loc de munca. Mentionez ca sunt pregatita sa lucrez si pe un post de
secretara executiva, avand 6 luni de experienta pe acest post.
As fi bucuroasa sa ma pot intalni cu dumneavoastra pentru a discuta despre
eventuala mea angajare la firma dv. Va rog sa ma contactati oricand pentru a fixa un
interviu.
Cu sinceritate,
Ioana Popescu
SCRISOAREA DE MULTUMIRE
De ce este bine sa trimiti o scrisoare de multumire ?
Desi interviul pe care l-ai sustinut s-a terminat, obtinerea unui loc de munca nu a
ajuns la final. In perioada de dupa interviu, reprezentantii firmei sau institutiei care are
locuri de munca vacante trebuie sa ia o decizie privitoare la persoana pe care o vor
angaja. Aceasta este o perioada foarte importanta in care nu mai poti interveni in mod

69

direct. Ai insa posibilitatea sa le amintesti celor care angajeaza de persoana ta prin

intermediul unei scrisori de multumire. Daca vei scrie si concepe scrisoarea de
multumire intr-un mod adecvat, daca ea va ajunge la timp si daca firma unde vrei sa
lucrezi este una profesionista, atunci sansele tale se vor mari.
Scrisoarea de prezentare ii dovedeste celui care angajeaza ca ai capacitatea de
a comunica in mod adecvat, ca ai o buna educatie si ca motivatia ta de a lucra la firma
sau institutia respectiva este una serioasa. De asemenea, ea arata ca ai reflectat
asupra interviului ( deci ai un interes mai mare decat ceilalti pentru job-ul respectiv ) si
ca ai retinut numele si functiile exacte ale persoanelor cu care ai discutat.
REGULI DE REDACTARE
- scrisoarea de multumire trebuie sa fie ingrijita;
- daca numarul persoanelor cu care ai vorbit la interviu este prea mare, atunci
trimite o singura scrisoare persoanei cheie care te-a intervievat si roag-o sa le
transmita si celorlalte multumirile tale;
- nu povesti in scrisoare lucruri fara semnificatie, nu relua vreo tema de la
interviu, nu incerca sa accentuezi ceva sau sa repari o greseala facuta in
timpul interviului;
- daca nu cunosti numele complet, functia sau ortografierea corecta a numelui
celui care te-a intervievat, telefoneaza la firma respectiva si intreaba acest
lucru;
EXEMPLU DE SCRISOARE DE MULTUMIRE
Domnului Director Horia Marchis
Firma X - Com
Strada Vantului nr. 30
Bucuresti, Romania
Stimate Domnule Marchis,
Va multumesc pentru ocazia pe care mi-ati oferit-o sa va intalnesc luni, 30 aprilie
2000, pentru a discuta despre postul de agent vanzari din cadrul departamentului dvs.
Consider ca interviul a fost interesant si as dori sa va informez ca as fi bucuros sa am
ocazia sa raspund acestei provocari. Daca doriti informatii suplimentare despre mine,
va rog sa ma contactati. Astept cu nerabdare vesti de la dvs.
Al dumneavoastra,
Model de Curriculum Vitae european
Curriculum Vitae
INFORMAII PERSONALE
Nume
< numele aplicantului >1 (Nume, prenume)2
70

Adres
Telefon
Fax
E-mail
Naionalitate
Data naterii
EXPERIEN
PROFESIONAL

(numr, strad, cod potal, ora, ar)

EDUCAIE I FORMARE

(Descrieti separat fiecare form de nvmnt i

program de formare profesional urmate,
ncepnd cu cea mai recent:
- Perioada (de la pn la)
- Numele i tipul instituiei de nvmnt i al
organizaiei profesionale prin care s-a realizat
formarea profesional
- Domeniul studiat / aptitudini ocupaionale
- Tipul calificrii / diploma obinut
- Nivelul de clasificare al formei de instruire /
nvmnt)

APTITUDINI I
COMPETENE
PERSONALE 3
Limba matern
Limbi strine cunoscute
Aptitudini i competene
artistice4
Aptitudini i competene
sociale5

Aptitudini i competene
organizatorice6

(zi, lun,an)
(Menionai pe rnd fiecare experien
profesional pertinent, ncepnd cu cea mai
recent:
- Perioada (de la pn la)
- Numele i adresa angajatorului
- Tipul activitii sau sectorul de activitate
- Funcia sau postul ocupat
- Principalele activiti i responsabiliti)

Abilitatea de a : citi / scrie / vorbi

(Muzic, desen, pictur, literatur etc.)
(Exemplu: Locuii i muncii cu alte persoane,
ntr-un mediu multicultural, ocupai o poziie n
care comunicarea este important sau
desfurai o activitate n care munca de echip
este esenial (de exemplu: cultura, sport, etc.))
(Exemplu: coordonai sau conducei activitatea
altor persoane, proiecte i gestionai bugete, la
locul de munc, n aciuni voluntare (de exemplu

nlocuii rubrica <numele aplicantului> cu propriul nume

Toate textele scrise cu aceste caractere au rol informativ i nu apar n CV

dobndite n cursul vieii i carierei dar care nu sunt recunoscute neaprat printr-un certificat sau o

diplom
44, 5, 6, 7, 8

Descriei aceste aptitudini i indicai contextul n care le-ai obinut

5
6

71

Aptitudini i competene
tehnice7
Permis de conducere
Alte aptitudini i
competene8

n domenii culturale sau sportive) sau la

domiciliu)
(Utilizare
calculator,
anumite
tipuri
de
echipamente, maini, etc.)
(Competene care nu au mai fost menionate
anterior)

INFORMAII
SUPLIMENTARE

(Indicai alte informaii utile care nu au fost

menionate, de exemplu persoane de contact,
referine, etc.)

ANEXE

(Enumerai documentele ataate CV-ului, dac

este cazul)
NOTIUNI DE MANAGEMNT

1. DEFINIREA STIINTEI MANAGEMENTULUI

MANAGEMENTUL reprezinta procesul de coordonare a resurselor umane,
informationale, fizice si financiare in vederea realizarii scopurilor organizatiei
2. FUNCTIILE MANAGEMENTULUI
Procesul de management se poate partaja in cinci functii:
a) PREVIZIUNEA consta in ansamblu proceselor de munca prin intermediul carora
se determina principalele obiective ale firmei, precum si resursele si principalele
mijloace necesare realizarii lor
Previziunea raspunde la intrebarile ce trebuie si ce poate fi realizat in cadrul firmei?
Rezultatele previziunii sunt:
- prognozele, ce acopera un orizont de minim 10 ani
- planurile, care se refera la perioadele cuprinse intre 5 ani si o luna
- programele, care au orizontul redus, o saptamana, o zi, o ora, sunt foarte
detaliate
b) ORGANIZAREA reprezinta ansamblu proceselor de management prin intermediul
carora se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si
componentele lor (operatii, lucrari, sarcini), precum si gruparea acestora pe posturi,
formatii de munca, compartimente si atribuirea lor personalului, corespunzator
anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, in vederea realizarii in cat
mai bune conditii a obiectivelor previzionate.
Organizarea raspunde la intrebarile cine si cum contribuie la realizarea obiectivelor
firmei?
Raspunsul il constituie combinarea nemijlocita a resurselor umane si in mod indirect
materiale, informationale si financiare.

72

c) COORDONAREA - consta in ansamblu proceselor de munca prin care se

armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale, in cadrul
previziunilor si sistemului organizatoric stabilite anterior
Pentru asigurarea unei cooordonari eficace este esentiala existenta unei comunicari
adecvate la toate nivelurile managementului, prin comunicare intelegand transmiterea
informatiilor si perceperea integrala a mesajelor continute
Comunicarea eficace depinde de mai multi factori:
- realismul obiectivelor
- nivelul de pregatire al managerilor si al executantilor
- stilul de management
- interesul fata de solutionarea problemelor implicate
- receptivitate la nou
d) ANTRENAREA functia de antrenare incorporeaza ansamblu proceselor de munca
prin care se determina personalul firmei sa contribuie la stabilirea si realizarea
obiectivelor preconizate, pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza.
Antrenarea raspunde la intrebarea de ce personalul societatii participa la stabilirea si
realizarea obiectivelor ?
Principalul motiv este motivarea : pozitiva sau negativa.
Motivarea pozitiva se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului ca urmare a
realizarii sarcinilor atribuite.
Motivarea negativa se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor
daca nu realizeaza intocmai obiectivele si sarcinile repartizate, al caror nivel este
foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a executantilor.
In firmele moderne se foloseste cu prioritate motivarea pozitiva.
Scara motivationala a lui Maslow:
- necesitati fiziolofice
- securitate si siguranta
- contacte umane si afiliere la grup
- statut social si stima
- autorealizare
Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii personalului sa
fie :
- complex : utilizarea combinata a stimulentelor materiale cat si morale
- sa fie diferentiat, adica motivatiile considerate si modul lor de folosinta sa tina
cont de caracteristicile fiecarei persoane ale fiecarui colectiv de munca
- sa fie gradual : o necesitate de ordin inferior trebuie sa fie satisfacuta inainte ca
urmatoarea mai intensa, sa se poata manifesta la maxim
e) CONTROL EVALUARE - poate fi definita ca ansamblu proceselor prin care
performanta firmei, subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si
comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial, in vederea eliminarii
deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive.
Raspunde la intrebarea cu ce rezultate s-a finalizat munca depusa?
Presupune 4 faze:

73

1. masurarea realizarilor
2. compararea realizarilor cu obiectivele si standardele stabilite initial, evidentiind
abaterile negative
3. determinarea cauzelor care au generat abaterile constate
4. efectuarea corecturilor, inclusiv atentionarea asupra cauzelor care au generat
abaterile negative
3. STRATEGIA SI PRINCIPALELE SALE CARACTERISTICI
STRATEGIA ansamblu obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung,
principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii
avanjatului competitiv potrivit misiunii organizatiei
POLITICA FIRMEI cuprinde un set de obiective pe termen mediu, ce se refera fie la
ansamblu activitatilor, fie la componentele majore ale acesteia, avnad un orizont mai
redus (0.5-2 ani) si un grad de detaliere pronuntat.
AVANTAJUL COMPETITIV- vizeaza pozitia unica pe care o organizatie o dezvolta, in
raport de concurentii sai.
MISIUNEA FIRMEI consta in enuntarea cuprinzatoare a scopurilor fundamentale si a
conceptiei (filozofiei) privind evolutia si desfasurarea activitatilor firmei, prin care se
diferentiaza de intreprinderile similare si din care decurge sfera sau domeniul de
activitate si piata deservita.
Misiunea descrie produsul firmei, piata, domeniile tehnologice prioritare.
Exemplu :
MISIUNEA FIRMEI SC X SRL
Scopul principal al SC x SRL este sa se faca cunoscuta ca o firma de formare
profesionala astfel incat sa fie in masura sa ofere servicii necesare, care sa
satisfaca clientii si sa asigure castiguri optime si profituri pe termen lung.
Domeniul principal de activitate al companiei este organizarea de cursuri de
formare profesionala a adultilor.
Unde actionam societatea se adreseaza in primul rand celor care lucreaza in
domeniu si nu au calificare, precum si celor care doresc sa dobandeasca
competentele necesare unei anumite meserii.
OBIECTIVELE FUNDAMENTALE reprezinta obiectivele ce au in vedere orizonturi
indelungate, de regula 3-5 ani si care se refera la ansamblu activitatilor firmei sau la
componenetele majore ale acesteia.
Obiectivele fundamentale se divizeaza in doua categorii:
1. obiective economice : profitul, cifra de afaceri, productivitatea muncii, calitatea
produselor si serviciilor

74

2. obiective sociale: cooperarea cu autoritatile, salarizarea si conditiile de munca

ale salariatilor, controlul poluarii etc
Obiectivele fundamentale trebuie sa fie realiste, mobilizatoare, comprehensibile si
stimulatoare.
Obiectivele derivate sunt obiectivele care se deduc nemijlocit din obiectivele
fundamentale .
Obiectivele specifice sunt obiectivele care contribuie la realizarea obiectivelor
derivate.
Obiectivele individuale sunt obiectivele specifice la nivelul persoanelor.
OPTIUNILE STRATEGICE definesc abordarile majore, cu implicatii asupra
continutului unei parti apreciabile dintre activitatile firmei, pe baza carora se stabileste
cum este posibila si rationala indeplinirea obiectivelor strategice.
RESURSELE trebuie stabilite resursele necesare indeplinirii obiectivelor stabilite.
Este foarte importanta dimensionarea rationala din punct de vedere economic.
TERMENELE STRATEGICE delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei,
precizand de regula, momentul declansarii si finalizarii optiunilor strategice majore.
AVANTAJUL COMPETITIV reprezinta realizarea, de catre o firma, a unor produse
sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori,
comparativ cu oferte de articole similare ale majoritatii concurentilor.
- avantajul competitiv se refera la inovare: inoirea produsului, tehnologiei,
echipamentelor, proprietarului, personalului
- este necesar ca avntajul competitiv sa fie durabil, deoarece in caz contrar este
un avantaj temporar, bazat pe valorificarea unei oportunitati trecatoare sau pe o
conjunctura favorabila
4. STRUCTURA ORGANIZATORICA reprezinta ansamblu persoanelor si
subdiviziunilor organizatorice astfel constituite incat sa asigure premisele
organizatorice in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor previzionate.
ORGANIGRAMA reprezentarea grafica a structurii organizatorice cu ajutorul
anumitor simboluri si pe baza unor reguli specifice
Organigrama reda strutura organizatorica a intregii organizatii si se numeste
organigrama generala sau de ansamblu.
Cea mai frecvent intalnita este organigrama piramidala, ordonata de sus in jos, in
partea superioara sunt trecute organismele si posturile manageriale de nivel superior,
dimensiunea competentei si responsabilitatii subdiviziunilor organizatorice diminuanduse pe masura ce se apropie de baza piramidei.
POSTUL reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica a firmei ce poate fi
definit ca ansamblu obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor, care in
mod regulat, revin spre exercitare unui salariat al firmei.
Obiectivele postului reprezinta obiectivele individuale.

75

Totalitatea posturilor care prezinta acelasi caracteristici principale formeaza o functie.

Ponderea ierahica reprezinta numarul de salariati condusi nemijlocit de un manager.
Compartimentul reprezinta ansamblu persoanelor ce efectueaza munci omogene
si/sau complimentare, de regula pe acelasi amplasament, care contribuie la realizarea
acelorasi obiective derivate si sunt subordonate nemijlocit aceluiasi manager.
Nivelul ierahic este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la
aceeasi distanta ierarhica de adunarea generala a actionarilor sau de proprietarul unic
al firmei.
5. CULTURA ORGANIZATIONALA reprezinta ansamblu valorilor, credintelor,
aspiratiilor, asteptarilor si comportamentelor conturate in decursul timpului in fiecare
organizatie, care predomina in cadrul sau si-I conditioneaza direct si indirect
functionalitatea si performantele.
Climatul organizational exprima starea de spirit a personalului.
Cultura organizationala se poate referi la: istoria firmei, proprietarii firmei, tehnologia si
tehnologia utilizata, simbolurile, norme comportamentale organizationale, ritualuri si
ceremonii, istorioarele si miturile organizationale.
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE
ROF detaliaza modul de organizare a companiei si a subdiviziunilor de organizare a
companiei si a subdiviziunilor organizatoric, stabileste regulile de functionar, normele
de conduita, drepturile si obligatiile pentru personalul organizatiei.
Un regulament de organizare si functionare cat mai complet trebuie sa cuprinda:
- descrierea organizarii companiei si a subdiviziunilor organizatorice
- regulile de functionare in cazul principalelor activitati ale companiei (politici,
proceduri)
- normele de conduita, drepturile si obligatiile personalului
Descrierea organizarii companiei si subdiviziunilor organizatorice contine:
- scurt istoric al organizatiei
- misiunea si scopul companiei (Misiunea noastra este de a activa ca un partener
credibil pentru vanzarea si distribuitia produselor alimnetare, in scopul de a
maximiza profiturile obtinute prin furnizarea de servicii utile partenerilor nostri.
Pentru aceasta ne propunem cresterea numarului de produse ditribuite prin
utilizarea retelei de distributii proprii si prin folosirea unui personal inalt calificat si
motivat)
- baza legala a existentei organizatiei
- descrierea subdiviziunilor organizatorice (posturile, atributiile, competentele si
sistemul de relatii)
REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARA contine normele de conduita, precum
si politicile, procedurile de resurse umane

76

Principalele capitole ale unui regulament de ordine interioara sunt:

- conditiile de lucru
- timpul de lucru si pauzele
- modalitatile de recompensare / penalizare a personalului
- concedii de odihna
- alte tipuri de concedii, cu plata sau fara plata
- reguli privind la consumul de bauturi alcoolice si fumat in cadrul organizatiei
- reguli privind la relatiile intre persoane in cadrul organizatiei
- politici de angajare de promovare, de salarizare, de evaluare, de integrare, de
pregatire profesionala
Drepturile si obligatiile de personal inscrise in regulamentul de ordine interioara trebuie
sa corespunda prevederilor legale.
CE ESTE FLUCTUATIA DE PERSONAL ?
Reprezinta plecarea angajatilor organizatiei, contractul de munca incetand. Plecarea
poate avea loc in urmatoarele forme:
- demisie cand decizia de plecare ii aprtine angajatului
- pensionare pentru limita de varsta si vechime in munca sau pentru invaliditate
- concediere cand decizia aprtine managerului si este luata ca urmare a
incompetentei angajatului, incalcarii unor reguli ale organizatiei, insubordonarii,
etc
- reduceri de personal determinate de restructuarea activitatii; presupun de
obicei concedierea simultana a mai multor angajati.
Cum puteti reduce fluctuatia de personal?
- oferiti-le noilor angajati instruirea adecvata
- oferiti perspective de promovare
- asigurati conditii corespunzatoare de munca
- introduceti un sistem prin care sa rasplatiti vechimea in cadrul firmei
- sustineti interviuri la plecarea din organizatie, prelucrati informatiile astefel
obtinute si tineti seama de concluziile care se impun

DOMENIUL: MICROBIOLOGIE I IGIEN N ALIMENTAIA PUBLIC I COMER

Micr
oorganismele i rolul lor asupra alimentelor:
clasificarea microorganismelor;
condiii favorizante pentru dezvoltarea microorganismelor.

77

a.Microorganismele sunt organisme foarte diverse, microscopice, unicelulare, cu

metabolism i nmulire proprii. Ele ptrund n organism prin aer cum ar fi gripa,
variola, prin aparatul digestiv cum ar fi hepatita, febra tifoid i prin piele cum ar fi
tetanosul sau ciuma.
Ele se clasific astfel:
-bacteriile care se gsesc peste tot n natur i organisme;
-drojdiile existente n fructele coapte, folosite la fabricarea pinii, spirt, bere, vin;
-mucegaiurile se gsesc n fructe, pine, lactate sunt cancerigene;
-virusurile se gsesc peste tot i produc infeciile.
b.Condiiile favorizante sunt:
-oxigen;
-temperatura ntre 7-60 grade (zona periculoas);
-umiditate mare;
-ph neutru pentru bacterii i uor acid pentru drojdii i mucegaiuri.
Bolile transmise prin alimente- bolile parazitare.
Transmise prin viermi. . Poart denumirea de infestare Cele mai rspndire sunt:
-giardioza ( se transmite prin multe alimente inclusiv ap i afecteaz ficatul i
intestinul gros);
-teniaza ( din peti, crnai afumai, pastram etc., afecteaz intestinul subire).
-limbricoza ( din legume i fructe nesplate);i
-teniaza( din peti, crnai afumai, pastram etc., afecteaz intestinul subire).
Bolile transmise prin alimente bolile infecioase:
-Infeciile alimentare: de tip infecios( stafilococul i salmonela, din smntn,
fric, budinci, ngheat, produse din carne, pete, ou de ra i lipsa de igien a
celor care lucreaz);
Toxinfeciile alimentare: de tip toxic (provocate de toxinele din mucegaiuri sau din
conservele eronat realizate);
-Virozele transmise prin alimente.
-Virozele transmise prin alimente contaminate inclusiv persoana care le
manipuleaz. Acestea sunt, n principal:
Hepatita A transmis prin virzsul hepatic, n mod special de de persoanele
infectate. Boala atac ficatul, bolnavul trebuind izolat.
Enterovirozele- pot fi provocate de mai multe tulpini de de virusuri i se localizeat
n stomac i intestinul subire.
Ambele boli sunt tipice lipsei de igien a personalului, fiind cunoscute sub
demunirea de Boli ale minilor murdare

REGULI DE IGIEN A LOCULUI DE MUNC- DEZINSECIA, DERATIZARE

1. Dezinsecia este aciunea de combatere a insectelor, cu ajutorul unor substane
speciale. Prin dezinsecii se distrug, n special gndacii, furnici, mute, nari etc. Pe
timpul ei materiile prime i alimentele trebuie s fie riguros protejate.

78

2. Deratizarea este aciunea de combatere a roztoarelor( oareci, obolani ) cu

substane chimice.Acetia transmit numeroase boli, contaminnd alimentele prin
contact direct, fecale, urin, saliv.
Dup dezinsecie i deratizare suprafeele ce vin n contact cu alimentele se spal cu
mult ap i detergent.
Concepte generale de igien :
Circuitul produselor alimentare este parcursul pe care un produs l face din
etapa de materie prim, fabricaie, depozitare, transport, comercializare, servire,
respectiv de la productor la consumator.
Contaminarea reprezint schimbarea compoziiei normate a unui produs
alimentar, urmare existenei microorganismelor patogene, substanelor chimice
sau radioactive, care produce prin consum mbolnvirea persoanelor.
Impurificarea reprezint prezena n aliment a unor substane, dar de obicei a
unor corpuri fizice nespecifice compoziiei alimentului (hrtie, sfoar, lemn) care
n condiiile consumului acestuia nu mbolnvesc persoana, dar sunt improprii i
dezgusttoare.
Salubritatea-insalubritatea alimentelor. Un aliment este insalubru atunci
cnd este impropriu consumului, fie urmare contaminrii fie urmare impurificrii
sale. Un aliment este salubru cnd este apt pentru consum i nu afecteaz
sntatea sau apetitul consumatorului.
Regulile de igien individual
Regulile de igienizare a minilor sunt:
1.Splarea cu ap cald i spunire abundent, timp de 30-40 secunde;
2.Perierea unghiilor tiate scurt, cu mult spun;
3.Cltirea abundent de spun;
4.Dezinfectarea cu soluii speciale sau cu soluii de spirt medicinal sau alcool rafinat
n concentraie de 60%;
5.Uscarea numai cu hrtie de unic folosin sau cu aer cald, prosoapele
reprezentnd medii de cultur pentru microbi.
Minile se spal nainte de servire i dup debarasare obligatoriu.
Nu se permite tierea pielielor pentru a nu permite infectarea minii, purtarea de
inele cu montur care acumuleaz rezerve de microbi.
Regulile de igien individual ale lucrtorului din unitile alimentare
-examenele medicale obligatorii.
La angajarea n AP sunt necesare urmtoarele analize medicale:
1.Wassermann analiz de snge pentru depistarea sifilisului, boal veneric
transmisibil;
2.Radiografie pulmonar pentru depistarea tuberculozei, boal contagioas
transmis prin saliv, respiraie;
3.Examen dermatologic pentru depistarea unor boli de piele datorate stafilococilor,
streptococilor i transmisibile prin piele;
4.Examenul materiilor fecale pentru depistarea viermilor intestinali.(coprucultur)

79

Transformrile alimentelor sub aciunea microorganismelor- procesele

enzimatice: fermentaia alcoolic,
fermentaia lactic.
Microorganismele produc diferite substane pe care le elimin n mediul
gazd.Acestea sunt enzimele. Ele afecteaz mediul n mod pozitiv sau negativ,
rol care poate fi controlat. Cele mai importante procese enzimatice care au lor n
alimente sunt:
a.fermentaia alcoolic sau glucidic, prin care se descompun glucidele i
care are rol pozitiv n procesul de obinere a vinului i negativ n alterarea
fructelor, sucurilor;
b. b.fermentaia lactic care descompune lactoza i n variant pozitiv duce la
obinerea brnzeturilor iar n variant negativ altereaz laptele, acrindu-l;
Toate aceste transformri se produc dac exist temperaturi peste 7 grade,
oxigen i umiditate.
Transformrile alimentelor sub aciunea microorganismelor-putrefacia.
Putrefacia este alterarea i distrugerea substanelor organice sub aciunea
bacteriilor de putrefacie.
Are dou faze:
1.etapa alterrii uoare cnd proteinele din alimente se descompun n
componente simple. n aceast faz alimentul dei nu produce mbolnviri este
impropriu consumului schimbndu-i culoarea, gustul ;
2.etapa degradrii totale cnd substanele proteice sunt descompuse n
compui chimici extrem de periculoi pentru organism
putrescin,
cadaverin, scatol, hidrogen sulfurat, alimentul devenind otrvitor i producnd
grave toxinfecii alimentare.
Toate aceste transformri se produc dac exist temperaturi peste 7 grade,
oxigen i umiditate.
Procesele de inhibare a microorganismelor conservarea alimentelor i
preparatelor:
a.uscare;
b.srarea;.
Pentru prevenirea alterrii i proceselor enzimatice, alimentele sunt supuse unor
procese de conservare cum ar fi:
a-uscarea respectiv conservarea crnii, petelui, fructelor prin reducerea
coninutului de ap; n lipsa acesteia majoritatea microorganismelor nu pot
supravieui;
b-srarea respectiv acoperirea cu un strat de sare a alimentelor, n special pete,
carne, distrugndu-se membrana celular a bacteriilor;
c. afumarea- respectiv conservarea crnii, petelui prin intermediul fumului-exact
acidului fumaric, care inhib i distrug chimic microorganismele; produsul afumat
pstreaz i o oarecare nocivitate i pentru consumator;
80

d. deshidratarea - respectiv conservarea crnii, petelui, fructelor prin reducerea

coninutului de ap; n lipsa acesteia majoritatea microorganismelor nu pot
supravieui; aceasta se face n cuve, instalaii speciale, folosindu-se temperaturile
nalte.
Procesele de inhibare a microorganismelor-procesele de frig congelarea,
refrigerarea alimentelor i preparatelor.
Refrigerarea este procesul de conservare care consta n pstrarea alimentelor la
temperaturi cuprinse ntre 2-7 grade, cnd majoritatea bacteriilor i blocheaz
metabolismul, neputnd altera produsul. Dac se scoate produsul diin frigider i se
pstreaz la temperatura camerei el va fi imediat ns atacat de microorganmisme
care au fost inactivate dar nu distruse. Se interzice deci, reintroducerea unui produs
care a fost scos de la refrigerare i lsat la temperatura camerei.
Congelarea const n nghearea alimentului la 30 de grade i pstrarea lui la 18
grade, cnd majoritatea microorganismelor mor. Dup decongelare alimentul este
puternic atacat pentru c las suc celular, de aceea un produs congelat nu se mai
recongeleaz prezentnd un grav pericol de mbolnvire.

Procese de inhibare a microorganismelor procesele termice pasteurizarea;

sterilizarea.
Pasteurizarea este procesul termic de conservare a alimentelor prin tratarea la
temperaturi de pn la 6o de grade, unde se distrug majoritatea microorganismelor.
Rmn ns sporii care pot fi reactivai cnd alimentul intr n ciclul normal de via.
Pasteurizarea se aplic n special buturilor- bere, vinuri, sucuri de fructe, precum i
laptelui, brnzei i smntnii. Un produs, dei pasteurizat dup desigilarea
ambalajului se pstreaz numai la frigider.
Sterilizarea este procesul de conservare prin tratarea produselor la temperaturi
foarte nalte de 60-90 grade in 90-120 grade, distrugndu-se i sporii
microorganismelor, astfel alimentul poate fi pstrat vreme ndelungat. Prin
sterilizare, ns sunt distruse i vitaminele i aminoacizii din alimente, scznd
valoarea lor nutritiv. Se aplic alimentelor care intr n rezerve de stat.

DOMENIUL : ORGANIZAREA MUNCII N COMER

81

TEMA 1 - Tipurile de societi comerciale.Constituirea societ ilor comerciale

Dup forma de constituire, societile comerciale se mpart n:societate n
nume colectiv, numr redus de asociai, capital mic, afaceri relativ limitate, garantare
cu patrimoniul social, rspunderea nelimitat i solidar a asociailor;-societate n
comandit simpl, asociaii se mpart n 2 categorii: comanditari care contribuie cu
fonduri, fr a participa efectiv la activitate , rspund limitat i comanditai persoane ce
se asociaz la ctig i pierderi i rspund nelimitate;societate n comandit pe aciuni,
la fel ca cea dinainte, ns capitalul este mprit pe aciuni;societatea pe aciuni,
principala form, cumulare de mari capitaluri, se numesc acionari, sunt obligai numai
la plata aciunilor subscrise;societatea cu rspundere limitat, numr limitat de
asociai, pri sociale transmisibile numai pe cale succesoral sau prevzute n statut,
rspundere limitat.
Dup obiectul de activitate: societi de producie , de desfacere, de construcii, de
prestri servicii.
Dup gradul de rspundere al asociailor; cu rspundere nelimitat, atenuat
limitat.
Dup formare capitalului: societi de persoane, de capital, de persoane i de
capital.
Trebuie ndeplinite dou condiii pentru constituirea unei societi comerciale:
Condiii de fond: existena unui contract de asociaie, numrul i calitatea
participanilor, consimmntul i capacitatea de a contracta, obiectul contractului,
prile sociale, participarea tuturor asociailor la profit i pierdere proporional.
-Condiii de form: redactarea i semnarea contractului, formalitile de publicare.
TEMA 2 - Tipuri de societi comerciale n comerul interior.
Dup forma de proprietate: pe aciuni de stat; pe aciuni cooperatiste.
Dup felul operaiunilor efectuate: cu ridicata de mrfuri ( en gross); pentru
desfacerea cu amnuntul ( en detail); simultan ridicata i amnuntul.
Dup sortimentul de mrfuri comercializate: Cele cu ridicata por fi :strict
specializate( o subgrup sau un produs), specializate( o grup de produse),
combinate( 2-3 grupe de mrfuri), universale ( numai mrfuri dintr-o categorie). Cele
cu amnuntul pot fi : specializate, combinate, generale( gam larg de alimentare
i sortiment restrns de nealimentare), mixte ( cooperatiste).
Dup mrime: grad special, gradul I, II, III, IV, V, i VI.
Dup raza de activitate: republicane, interjudeene, judeene, municipale i osneti,
intercomunale i comunale.

82

TEMA 3 - Clasificarea reelei comerciale cu amnuntul

Reeaua comercial se poate clasifica n funcie de urmtorii parametrii:
Din punct de vedere al stabilitii :
-reea comercial fix(- forma principal de organizare, format din uniti comerciale
mari i mijlocii: magazine , restaurante etc. i din reea mrunt: tonete, chiocuri.
Avantaje: concentrarea mare de stocuri de mrfuri n sortiment variat, cunoaterea
amnunit a mrfurilor, loc de depozitare i recepie, practicarea formelor moderne de
servire, prestarea de servicii suplimentare);
-reeaua comercial mobil sau ambulant:( numr mai mic de uniti ce se
deplaseaz uor, sortiment restrns , pe strzi apropiate de locuine i are comerul
ambulant de mn n parcuri, stadioane, mrfuri cu bucata i comerul ambulant cu
vehicule pentru cartiere, sortiment mixt n locuri cu concentrare mai mare de populaie.
Din punct de vedere al specializrii reelei:
Prin specializarea reelei se nelege delimitarea sferei de activitate a unitilor
comerciale cu amnuntul la anumite categorii, grupe, subgrupe de mrfuri sau
articole, sau la anumite forme de vnzare pentru a asigura satisfacerea deplin a
cerinelor populaiei n condiiile de maxim eficien economic.
Nivelul i formele de specializare in de: volumul i frecvena cererii de mrfuri;
complexitatea sortimentului; condiiile locale de dezvoltare a comerului;
necesitatea desfurrii unei activiti cu profit. Paralele are loc i un proces de
despecializare a reelei prin lrgirea ofertei de mrfuri i presiunea timpului
liber al clientelei.
TEMA 4 - Tipizarea i amplasarea reelei comerciale cu amnuntul
Prin tipizare se nelege un ansamblu de mrfuri, prin care se stabilesc cele
mai funcionale i eficiente tipuri de magazine, pe baza combinrii raionale a
criteriilor ce caracterizeaz fiecare tip de unitate n parte. Elementele de baz:
structura sortimentului ( grupele de mrfuri); dimensiunile unitii ( suprafaa
minim a slii de vnzare i spaiilor anexe). Avantaje: organizarea
aprovizionrii mai bun, raionalizarea muncii n depozite, reducerea
cheltuielilor de circulaie,uurarea muncii personalului, reducerea cheltuielilor
de investiii.
La stabilirea tipurilor de magazine ce desfac alimente se ine seama de:
solicitarea zilnic de ctre clieni a acestora, mrfuri de cerere curent; marea
majoritatea a lor sunt nrudite ntre ele de aceea se cumpr mpreun;
majoritatea sunt uor perisabile necesitnd condiii speciale de pstrare; se pot
include i sortimente de menaj, chimicale etc: majoritatea se preteaz bine la
preambalare i deci la comercializarea prin autoservire sau comer mobil.
Tipul reprezentativ este magazinul general cu autoservire- supermarketul.
Alt tip poate fi magazinul cu servire la domiciliu pe baz de comand prealabil. Alte
tipuri: magazine combinate mezeluri-brnzeturi, legume- fructe; uniti specializate:
carne, pete; uniti strict specializate: ape minerale, bombonerie etc
Amplasarea reelei comerciale cu amnuntul nseamn repartizarea teritorial
a diferitelor tipuri de uniti n cadrul unui anumit teritoriu sau al unei localiti n
83

vederea satisfacerii cererii populaiei locale i atrase. Criteriile de amplasare sunt:

numrul populaiei, puterea de cumprare, structura socio-profesional,
preferinele pentru anumite tipuri de uniti sau forme de vnzare, deplasrile,
volumul desfacerilor, frecvena cumprturilor diferite, gruparea armonioas a
diferitelor tipuri de magazine, aezarea geografic, raza de activitate a unitilor
economice , apropierea de ci ferate, staii de mijloace de transport n comun,
asigurarea eficienei economice a unitii comerciale.
TEMA 5 - Relaiile economice dintre comer furnizori, consumatori.
1. Relaiile comerului cu furnizorii: Relaiile celor doi factori oglindesc
responsabilitile specifice fa de nevoile consumatorului. Raportul se refer la
ansamblul legturilor economice dintre diferitele verigi ale comerului cu
furnizorii. Rolul comerului este de a sesiza i de a evalua corect nevoile de
cumprare, ierarhizarea lor, materializarea sub forma cererii de marf i n
calitate de reprezentant al cumprtorului, de a informa industria cu privire la
produsele necesare pentru satisfacerea acestora. Cadrul legal este dat de:
Codul comercial, Legea calitii produselor, Legea proteciei consumatorului
etc. Una dintre cele mai importante reglementri este contractarea fondului de
marf, contractele trebuie s reflecte cerinele populaiei n funcie de
posibilitile de valorificare al furnizorilor.
2. Relaiile economice dintre comer i consumatori: Drepturile fundamentale
ale consumatorilor: de a fi protejai mpotriva riscului de a cumpra un produs
care ar putea s le prejudicieze sntatea sau securitatea; de a fi informai
corect, complet i precis asupra caracteristicilor produselor; de a avea acces la
piee care le asigur o gam variat de sortimente de calitate; de a fi despgubii
pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunztoare a produselor; de a
se organiza n asociaii pentru protecia consumatorilor. Comercianii sunt
obligai s : retrag de pe pia produsele ca care s-a constatat existena unor
defecte care pot afecta viaa sau sntatea; s livreze produsele nsoite de
Declaraia de conformitate sau Buletinul de analiz sa Buletinul de ncercri; s
utilizeze numai laboratoare avizate; s opreasc comercializarea produselor ca
care s-au constata abateri post-cumprare.
TEMA 6 - Indicatorii circulaiei mrfurilor. Dimensionarea volumului desfacerilor i
stocurilor de marfuri
Circulaia mrfurilor cuprinde trei momente importante: aprovizionarea, stocarea,
vnzarea.
Corespunztor avem trei indicatori: desfaceri, stocuri i intrri de mrfuri.
Cel mai important este cel al desfacerilor de mrfuri, ntruct n funcie de
acesta se determina si ceilalti doi indicatori: volumul stocurilor necesare
asigurarii continuitatii desfacerilor si volumul intrarilor pentru a acoperi atat
vanzarile cat si stocurile de marfuri.

84

Intre acesti trei indicatori exista o corelatie ce poarta denumirea de balanata

circulatiei marfurilor, exprimata astfel:
Si+ I= D+ Sf,
in care Si= stocuri initiale, I= intrari de marfuri, D= desfaceri, Sf= stocuri finale.
In cazul marfurilor perisabile, pentru care sunt prevazute cote de pierderi apare
si indicatorul P care exprima marimea acestora.
Desfacerile reprezinta cererea solvabila a populatiei si se fundamenteaza pe
urmatoarele elemente: cererea de marfuri a populatiei; analiza realizarii
desfacerilor de marfuri din perioadele anterioare; capacitatea de desfacere a
retelei si folosirea intensiva a spatiilor, calculandu-se indicatori ca: desfaceri pe
metru ptrat suprafa util, pe loc de munc etc; posibilitile de acoperire cu
mrfuri a desfacerilor.
Stocuri de marfuri= cantitatea existenta la un moment dat in depozit cu scopul de
a asigura continuitatea desfacerilor.
Daca sunt prea mari fata de necesar determina imobilizari de fonduri, cresterea
cheltuielilor cu depozitarea si pastrarea, salarizarea etc. Daca sunt prea mici
creeaza goluri in aprovizionare.
Factorii care influenteaza marimea si structura stocurilor sunt: volumul si
structura desfacerilor de marfuri, viteza de circulatie a marfurilor.
Stocurile de mrfuri se clasifica: dupa perioada de identificare in initiale, finale;
dupa loc: in depozit cu ridicata, cu amanuntul; dupa destinatie in curente,
sezoniere.
TEMA 7 - Organizarea muncii in activitatea comerciala
Categoriile de personal sunt stabilite avand in vedere diferentierea functiilor intre
lucratorii comerciali.
Acestia se grupeaza, tinand seama de modul de participare la realizarea
procesului circulatiei marfurilor, in doua mari categorii: muncitori si personal
operativ; personal de specialitate, de administrare si servire generala;
Prima categorie inglobeaza personalul care realizeaza efectiv procesul
comercial. A doua categorie o reprezinta economistii, contabilii si alt personal
functionaresc.
Pentru a avea o productivitate corespunzatoare a activitatii prin care intelegem
volumul marfurilor vandut de un lucrator intr-o unitate de timp in conditiile
servirii civilizate, se tine seama de influenta urmatorilor factori: organizarea
buna a muncii; aprovizionarea ritmica; stabilirea rationala a orarului de munc;
specializarea locurilor de munca; pregatirea prealabila a marfurilor; folosirea
formelor moderne de vanzare; dotarea cu utilaj si mobilier de vnzare
performant; pregatirea profesionala a lucratorilor.
TEMA 8- Contractul colectiv de munca.Conractul individual de munca.Salarizarea
personalului
85

Contractul colectiv de munc se incheie in forma scrisa la nivel national, la nivelul

ramurilor de activitate, grupurilor de unitati si se semneaza de catre participantii
la negociere, se inregistreaza, depune si pastreaza la Ministerul Muncii si la
Directia de Munca. La nivelul unitatii se incheie intre patroni si salariati, acestia
din urma fiind reprezentati de catre sindicate sau prin vor secret isi vor delega
un reprezentant. Se incheie pe o perioada determinata,nu mai mica de un an sau
durata unei lucrari determinate.
In conformitate cu prevederile contractului colectiv, se incheie intre patroni si
salariat, un contract individual de munca prin care se stabilesc drepturile si
obligatiile reciproce privind conditiile de munca, salarizare etc.
Contractul individual de munc cuprinde: salariul de baza stabilit in functi de
clasificarea, importanta, complexitatea postului, pregatirea profesionala;
adaosuri/ sporuri in raport cu rezulatele, conditiile concrete, vechimea in munca.
Salariile individuale se stabilesc prin contractele individuale de munca, sunt
confidentiale.
De la 1 martie 2003 conventiile de prestari servicii si-au incetat existenta, in
prezent existand contract de munca cu timp de 8 ore, contract partial de munca
cu 2 sau 4 ore si alte forme prevazute de actele in vigoare.
Formele de salarizare in comert sunt: salarizarea pe baza de cote stabilite anual,
individual sau colectiv, pe unitati, grupe de unitati, pe produse sau grupe de
produse; salarizarea pe baza de cote procentuale, in special lucratorii din
comertul mobil, punctele sezoniere, greu vandabile, izolate. In aceste cote sunt
incluse unele cheltuieli ale unitatii care se suporta de vanzatori din veniturile
realizate: apa, lumina etc;
salarizarea in acord direct proportionala cu
indeplinirea indicatorilor de plan folosit pentru personalul operativ si de
specialitate; salarizarea in regie sau in raport cu timpul efectiv lucrat se aplica
pentru acele categorii pentru care se stabilesc sarcini concrete de munca;
salarizare pe baza de tarife aplicata pentru activitatea de prestari servicii.
TEMA 9 - Somajul si protectia sociala
Somerii sunt considerati persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din
lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatiri lor.
Persoanele ce intra in aceasta categorie: a) absolventii institutiilor de invatamant
in varsta de 18 ani care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin
jumatate de salariu minim stabilit pe economie si care in 60 de zile nu au reusit
sa se incadreze in munca; b) tinerii lasati la vatra care nu au fost incadrati in
munca inainte de efectuarea stagiului militar si intr-o perioada de 30 de zile nu sau putut angaja;c) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din
initiativa unitatii, a lor, sau expirarea termenului.
Somerii beneficiaza de un ajutor de somaj si alte forme de protectie sociala
precum si de sprijin in vederea reintegrarii lor profesionale prin calificare si
recalificare. Ajutorul de somaj se plateste potrivit legii si nu este impozabil.
TEMA 10 - Cheltuielile de circulatie. Pretul cu amanuntul

86

Cheltuielile reprezinta expresia baneasca a consumului de munca si se realizeaza

dupa: cheltuieli materiale (materii prime, ambalaje, transport etc); cu munca vie
(salarii, CAS, somaj); impozite si taxe.
Cheltuielile de circulatie pot fi cheltuieli productive legate de continuarea
procesului de productie, transporturi de marfuri, pastrae, preambalare si
cheltuieli neproductive legate de slaarii, dobanzi, reclama etc. Dupa modul de
repartizare ele sunt: directe sau indirecte.
Structura lor este determinata de complexitatea activitatii societatilor,
programarea lor si tinerea evidentei fiind necesara pentru stabiliraea eficientei
economice si a profitului.
Pretul de vanzare cu amanuntul este format din pretul de vanzare cu ridicata si
adaosul comercial.
La randul sau pretul de vanzare cu ridicata este format din pretul de livrare sau
cumparare si adaosul comercial en gross.
Pretul de livrare cuprinde preul de producie, profitul productorului si TVA.
Pretul are rol in reglarea pietii si este influenat de: productivitatea muncii,
costurile de producie, cererea si oferta, nivelul profitului, nivelul altor preturi
din economie si de pe piaa mondiala, ndeosebi al celor ce importa.
Formarea pretului e baza cererii si ofertei de mrfuri.

87