Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel
1. TRADUCTOARE I SISTEME PENTRU ACHIZIIE SI CONTROL

1.1. GENERALITI
Una din cele mai importante funcii n diferite aplicaii practice de conducere automat a
unor procese indiferent de mijloacele i procedeele aplicate este cea de informare. Aceste
informaii sunt valori a unor mrimi fizice ca rezultat a unor operaii de msurare. Aceste operaii
de msusurare sunt efectuate de ctre aparate de msur sau de ctre sisteme de achiziie date
care introduc calculatorul n controlul unui astfel de proces. In sistemele automate conduse de
calculator aceste operaii sunt efectuate de ctre traductoare, dispozitive care stabilesc o
coresponden ntre mrimea de msurat i o mrime cu un domeniu de variaie calibrat, apt de
a fi recepionat i prelucrat de echipamentele de conducere. Principalele cerine impuse
traductoarelor sunt: o relaie liniar de dependen intrare ieire i dinamic proprie care s nu
influeneze esenial funcionarea traductorului. Singurele mrimi accesibile n exteriorul
procesului n vederea prelucrrii, poziia unui traductor ntr-un sisteme automat este prezentat n
fig.1.1. (Ionescu, 1985).
P E R TU R B A TII
E X TE R N E
TR A D U C TO R
Yr
PRO C ES
E L E M . E X E C U TIE
R E G U L A TO R
Fig .1.1
unde: P perturbaile externe procesului, X- mrimea de msurat reprezentnd parametrul din
proces reglat, Y- valoarea curent, Yr valoare de referin, C- comanda, - eroarea (abaterea), Emrimea de execuie.
1.2. STRUCTURA GENERAL A UNUI TRADUCTOR
1
Realizarea funcilor menionate de ctre traductor astfel nct semnalul obinut la ieirea
acestuia s reprezinte valoric mrimea msurat instalaiilor de automatizare, implic o serie de
operaii de conversie cu caracter informaional nsoite de transformri energetice bazate pe
energia asociat procesului. In acest scop structura unui traductor conine urmtoarele
componente (fig. 1.2):
P I1 P i2 P i3
P in
P e 1P e 2 P e 3
P en
TR A D U C TO R
E L E M . S E N S IB IL
A D A P TO R
Y = f (X )
R 1R 2R 3
Rn
Fig. 1.2.
Elementul sensibil (captor sau senzor): este elemetul care realizeaz detectarea mrimii
fizice pe care traductorul trebuie s o msoare (din mediu doar mrimea X). Modificarea strii
acestuia se face printr-un consum energetic preluat de la proces (care in general trebuie s aib o
valoare foarte mic). n funcie de structura constructiv elemetele sensibile se mpart n dou
mari categorii:
elemente sensibile parametrice: sunt de fapt componente pasive sau active de circuit care i
modific parametrul n funcie de influena mrimii de msurat. De exemplu: rezisten electric
modificat de influena temperaturii, capacitate electric modificat de variaia distanei dintre
armturi, fototranzistor sau fotodiod, etc. In toate aceste cazuri ES este parte component a unui
circuit de adaptare ( de ex. n cazul rezistenelor puntea Wheastoane) care realizeaz
transformarea parametrului de circuit ntr-un semnal electric unificat fiind necesar n acest caz o
surs de enegie extern (surse de alimentare).
elemente sensibile generatoare: sunt caracterizate prin faptul c genereaz o sarcin electric,
tensiune sau curent proporionale cu mrimea de msurat.Putem enumera aici: elementele
sensibile piezoelectrice (pe baza efectului piezoelectric al cuarului) care genereaz sarcin
electric pe axa electric proporional cu fora aplicat pe axa mecanic a cristalului,
2
tahogeneratoarele maini de CC sau CA ce genereaz o tensiune proporional cu turaia i

termocuplul generator de tensiune sub efect termoelectric proporional cu temperatura de
msur (Rosca, 1997).
Adaptorul: are rolul de adaptare a informaiei obinut de ES la cerinele impuse de
aparatura de msurare. Particularitile semnificative ale acestui bloc sunt: pe partea de intrare
adaptorul se caracterizeaz printr-o mare diversificare din necesitatea de a putea prelucra
variatele forme sub care pot aprea modificrile de stare ale ES iar pe partea de ieire trebuie s
conin elementele constructive comune specifice generrii semnalelor unificate. Prin urmare se
poate spune c adaptorul este elementul care asigur conversia variailor de stare ale elementelor
sensibile n semnale calibrate reprezentnd valoarea mrimii de intrare. n cadrul adaptorului se
realizeaz operaia specific msurrii-comparaia cu unitatea de msur adoptat.
n funcie de legile fizicii pe care se bazeaz detecia efectuat de ES i msurarea n cadrul
adaptorului, poate aprea necesitatea efecturii unor operaii liniare de calcul cum ar fi: atenuare,
amplificare, sumare, integrare, etc sau neliniare: produs, ridicare la putere,logaritmare etc. Forma
de variaie a semnalelor de la ieirea adaptorului pot realiza o clasificare n adaptoare numerice i
analogice. Semnalele analogice se caracterizeaz prin variaii continue a unui parametru
caracteristic similare cu variaiile mrimilor de intrare. Ca exemplu de semnale analogice
unificate pot fi:
curent continuu: 0,5...5mA; 2...10mA; 4...20mA
tensiune continu : 0...10V; 0...20V; -10V....+10V;
Adaptoarele numerice conin circuite de conversie analog numeric. Ieirile acestora sunt de tip
numeric cu nivele standard (TTL, CMOS, etc) pe structura unor coduri numerice cunoscute:
binar natural, Gray (Stoica, 1977).
1.3. CARACTERISTICILE SI PERFORMANTELE TRADUCTOARELOR
1.3.1. CARACTERISTICILE STATICE
Reprezint de fapt dependena ntre intrarea i ieirea unui traductor innd cont de
ntregul ansamblu de factori menionai nainte dat de relaia:
Y=f(X)
:n care Y i X ndeplinesc cerinele unei msurri statice, relaia stabilit ntre cele dou putnd
fi exprimat analitic sau grafic. Relaia de mai sus exprim torui o situaie idealizat, n cazul
real intervin aici i o serie de perturabii interne (mrimile PI1..Pin) sau externe (mrimile
PE1...Pem) traductorului (vezi Fig.1.2). Pe lng acesta ntr-un proces de msurare intervin i
3
mrimile de reglaj R1...Rp care nu procoac modificri nedorite ale caracteristicii statice ideale ci
au rolul de a oferii posibilitatea unor reglaje n domeniul de variaie a mrimii de msurat (ex.
calibrarea intern, reglarea la zero, alegerea sensibilitii etc.). Mrimile perturbatoare externe au
o influen direct asupra caracteristicii statice i pot fi de natura unor factori de mediu,
temperatur, presiune, umiditate, cmpuri magnetice externe etc. Mrimile perturbatoare interne
se manifest ca urmare a efectului zgomotului generat de rezistoare, semiconductoare,
modifcarea proprietilor materialelor prin imbtrnire, frecri n lagre etc. Influena acestor
mrimi determin aa numitele abateri de la relaia de dependen ideal erorile de influen.
Prin urmare caracteristica real static a unui traductor este descris de funcia:
Y=f(X; PI1..Pin; PE1...Pem)
Se poate observa c ceea ce genereaz erori sunt variaile acestor mrimi perturbatoare i nu
valorile lor absolute care dac ar fi constante ar putea fi luate n considerare n expresia
caracteristicii. Relaia de mai sus se dezvolt n serie rezultnd:
f
f
f
f
f
X
PI1 ...
PIn
PE1 ...
PEp
x
PI1
PIn
PE1
PEp
toate derivate de ordin I au semnificaia unor sensibiliti astfel:
traductorului,
f
X - sensibilitatea util a
X
f
f
PE1 - reprezint sensibiliti parazite. Admind c influenele
PI1 i
PE1
PI1
perturbailor nu depesc eroarea tolerat atunci caracteristica static uzual pentru traductoarele
analogice este:
Y=K(X-X0)+Y0
unde: X0 i Y0 pot lua valori pozitive sau negative inclusiv zero (Stoica, 1977).
X
Y = K (X - X 0 )+ Y 0
K = tg
Y= KX
K = tg
X0
Y
Y0
L in ia ra u n id ire c tio n a la
Y
L in ia ra p ro p o rtio n a la b id ire c tio n a la
Fig. 1.3.1.
1.3.2. ERORILE DE NELINIARITATE SI HISTEREZIS
n general caracteristile statice reprezint o aproximare a carcateristicilor statice reale
neliniare. Pentru evaluarea acestei aproximri se utilizeaz abaterea de la neliniaritate sau
eroarea de neliniaritate. Pentru acesta n Fig. 1.3.2. se traseaz o dreapt AB prin fixarea
punctelor extreme care s aproximeze ct mai bine caracteristica real. Paralel cu aceast dreapt
se traseaz dreptele AB i AB. Cea mai mare dintre diferenele Y si Y reprezint eroarea
de neliniaritate care raportat la domeniul (Ymin, Ymax) este:
n
Ymax
100[%]
Ymax Ymin
B
B
Y
Ym ax
Y
Y
Y m in
A
A
X m ax
X m in
A
Fig. 1.3.2.
1.3.3. DOMENIUL DE MASUR

Se situeaz de regul n zona liniar a caracteristicii statice i se exprim prin:
Xmin...Xmax
Att Xmin ct i Ymin pot fi zero sau diferite de zero.
1.3.4. SENSIBILITATEA
In cazul caracteristicilor statice liniare sensibilitatea se exprim ca fiind coeficientul
unghiular al dreptei.
S
sau raportat la domeniu: S
dY Y
K tg
dX X
Y max Y min
X max X min
Uneori este utilizat i forma sensibilitii relative Sr ca fiind raportul dintre sensibilitatea
relativ a mrimii de ieire i sensibilitatea relativ a mrimii de intrare:
Y
Sr Y
X
X
1.3.5. REZOLUIA
Se definete ca fiind intervalul minim de variaie a mrimii de intrare care poate
determina apariia unui salt al semnalului de ieire. Fiind un parametru calitativ al unui traductor,
rezoluia este utilizat n special n cadrul traductoarelor numerice a cror caracteristic variaz
n trepte unde se reprezint comod prin numrul de bii (de ex. pentru un semnal de ieire pe 10
bii, domeniul de msurare Xmin...Xmax se cuantific n 1024 de nivele posibile ceea ce duce la o
rezolutie de 0,1% din valoarea domeniului).
1.3.6. PRECIZIA
Este cel mai important indicator al calitii procesului de msurare. Astfel precizia este cu att
mai bun cu ct pentru o probabilitate dat (care adesea se ia aproape de 1), intervalul n care se
situeaz valoarea real este mai restrns. Diferena dintre rezultatul msurrii i valoarea real
este denumit eroare de msurare i este evident c msurarea este cu att mai bun cu ct aceste
erori sunt mai mici. Cauzele erorilor de msurare sunt complexe, ele putnd fi evideniate numai
dup o analiz atent a operaiei de msurare i tinnd cont de caracteristicile mrimii de
msurat. In funcie de aceste cauze erorile se pot clasifica in felul urmtor:
eroarea de interaciune : este cauzat de exercitarea aciunii directe asupra valorii reale de nsi
elemetul sensibil al aparatului de msurat astfel nct valoarea efectiv msurat difer de cea
real (Stoica, 1977).
6
eroarea de model : o surs de erori poate fi determinarea imperfect a caracteristicii statice prin
idealizarea lor. Cnd aceste caracteristici sunt deduse experimental utiliznd etaloane, acestea la
rndul lor pot avea precizii limitate, iar condiile reale de utilizare pot diferii de cele
corespunztoare etalonrii- erori de model.
eroarea de influen: exist cazuri cnd n aplicaiile practice exist tendina de a nu se in cont
de efectele influenelor externe i interne. Un instrument poate funciona corect pentru efecte
minime a acestor mrimi, dar devine inacceptabil pentru valorile mari ale acestora- eroare de
influen.
n funcie de proprietile lor generale prin care se pot stabili formalizri matematice, erorile pot
fi calsificate i pe urmtoarele criterii:
erori sistematice: se produc n acelai sens n condiii neschimbate de repetare a msurrii i au
valori constante sau variabile dup o lege dat.
erori aleatoare: apar ntmpltor sau accidental , la repetarea msurrilor apar diferene att ca
sens ct i ca valoare cu variaii imprevizibile.
erori grosiere (inadmisibile): conduc la rezultate total eronate iar efectele lor nu pot fi luate n
considerare (Ionescu, 1985).
n determinrile calitative a erorilor de msurare se utilizeaz i urmtoarea clasificare:
eroarea real: diferena Xi dintre valoarea real X i valoarea msurat a mrimii Vi
Xi=Vi-X
eroarea absolut: diferena Vi dintre valoarea msurat Vi i valoarea de refrin V
Vi=Vi-V
eroarea relativ: se definete ca fiind raportul dintre eroarea real i valoarea adevrat.
Xirel=Xi/X sau Virel= Vi/V
2. MASURAREA MARIILOR CINEMATICE

Este realizat conversia turaiei n semnal electric.
2.1. TAHOGENERATOARELE DE C.C.
Este un element sensibil de tip generator, tensiunea generat la bornele mainii fiind
proporional cu turaia axului. Tahogeneratorul este o micromain electric construit pe
principiul generatorului de c.c. Din cadrul acestor generatoare de c.c cea mai folosit variant
este cea cu magnei permaneni. Schema de principiu a unui generator de CC cu magnei
7
permaneni i rotor cilindric este dat n Fig. 2.1. Datorit comutaiei perilor pe colector este
posibil ca tensiunea de ieire s fie ondulatorie. Aceste ondulaii sunt cu att mai mici cu ct
numrul de lamele ale colectorului este mai mare. Tot n acest scop la ieirea tahogeneratorului
se introduc filtre trece jos care afecteaz ns timpul de rspuns. Datorit sensibilitii reduse
acest tip de element sensibil de msur a turaiei nu este folosit pentru turaii mici, domeniul lui
fiind situat ntre 50 i 5000rot/min (Toma, 1977).
A)
Fig. 2.1.
Tensiunea electromotoare este dependent de turaie dup relaia: E=Kn, unde K este
sensibilitatea tahogeneratorului i n este turaia. Sensibilitatea depinde direct de numrul de poli
p, de numrul de ci de curent din rotor (2a), de numrul de conductoare N i de fluxul magnetic
al magneilor permaneni.
K
pN
mV
i este cuprins ntre 1 i 10
60 a
rot / min
La mersul n sarcin tensiunea de la borne va fi:

U0=E-KinI-RAI-Up
unde: KinI este o cdere de tensiune ce reprezint reacia indusului (proporional cu n i
curentul rotoric I), RAI este o cdere de tensiune pe bobina generatorului iar Up cderea de
tensiune la perii Dac se noteaz cu r, eroare relativ a tahogeneratorului la mersul n sarcin
vom avea:
r
R A Kin
U p
I
U p
RS R A Kin
I
cu RS rezistena de sarcin. Din relaia de mai sus se trage concluzia c pentru a avea o eroare
relativ mic este necesar ca rezistena de sarcin s fie mare, rezistena bobinei generatorului R A
s fie mic i reacia indusului s fie mare. n practic pot fi utilizate i tahogeneratoarele de CA
sincrone sau asincrone care genereaz la ieire o tensiune sinusoidal monofazat cu valoare
efectiv i frecven dependent de turaie dup relaia:
E(t )
2n
2
NK sin(
nt ) unde: N- numrul de spire, K-constant ce depinde de tipul
60
60
nfurrii, amplitudinea fluxului magnetic i n-turaia (Toma, 1977).

2.2. TRADUCTOARE DE TURAIE CU ELEMENTE FOTOELECTRICE
Elementul sensibil al acestor traductoare este un dispozitiv fotoelectric care detecteaz variaia
de flux luminos ce depinde de viteza de rotaie, folosind un dispozitiv modulator aflat pe axul n
rotaie. Dup modul de obinere a variaiei de flux luminos aceste traductoare se clasific n:
a) traductoare optice cu ntreruperea fluxului luminos (Fig. 2.2a): discul este plasat pe
arborele cruia i se msoar turaia si este prevzut cu fante(orificii) iar elementele
fotoelectrice i sistemul optic paralel cu axul. Fantele trec succesiv prin dreptul disp.
fotoelectrice i a sursei de lumin obinndu-se o serie de impulsuri care convertite de
circuitul formator au o frecven dat de relaia: f=pn unde p este numrul de orificii
i n turaia. Exemplul de schem a unui circuit formator este dat n Fig. 2.2.b.
Fig. 2.2a. si 2.2b.

b) traductoare optice cu relexia fluxului luminos (Fig. 2.2c.):pe axul n micare se
plasez un marker reflectorizant. Lumina emis se reflect de marker la fiecare
trecere a acestuia prin dreptul celulei fotoelectrice. Semnalele obinute se prelucreaz
similar cu cele de la pct.a.
Acest tip de elemente sensibile se utilizeaz pentru msurarea turailor n domeniul 1-10 7rot/min.
Circuitele de adaptare sunt de obicei frecvenmetrele digitale ce vor fi prezentate pe larg n
9
capitolul msurrii numerice a frecvenei. Avantajele folosirii pe scar larg a lor sunt: utilizarea
la turaii foarte joase, gama larg de turaii, ncrcarea axului cu un cuplu aproape nul (Toma,
1977).
M A RKER
L E N TIL A
F O TO TR A N Z IS TO R
LA M PA
Fig. 2.2c.
2.3. TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL

Elementul sensibil este compus dintr-un magnet prelungit cu un miez de fier pe care este
infasurata o bobin, aflat la mica distana de periferia unui disc din material feromagnetic.
Discul are mai multe proeminene (dinti) sau guri (fante) si este monatat pe axul a carui turatie
se determin (Ionescu, 1985).
10
Fig. 2.3.a
Magnetul, miezul magnetic si discul feromagnetic formeaz un circuit magnetic a crui
reluctant variaz in funcie de pozitia discului fa de miezul magnetic. Cand un dinte se afl in
prelungirea miezului, reluctan va fi minim, iar cand un spatiu liber se afl in dreptul miezului,
reluctan va fi maxim. Aceasta variaie de reluctan duce la o variaie de flux magnetic prin
bobina ceea ce va introduce o tensiune u e (t )
in bobin, conform legii inductiei
electromagnetice. La o rotatie a discului (cu o vitez astfel incat deriva fluxului sa fie suficient
de mare ca sa poat fi sesizata tensiunea electromotoare indus) se obtine un numar de impulsuri
egal cu numarul de dinti de pe cicunferinta discului (Ionescu, 1985).
11
Fig. 2.3.b.
Fig. 2.3.c.
Frecvena f a tensiunii electromotoare induse este egala cu turatia n, in rot/s multiplicat
cu numarul se dinti z ai discului:
f = zn
Elementele sensibile cu reluctan variabil nu se utilizeaz la turatii joase si foarte joase,
deoarece la turatii mici amplitudinea impulsurilor fiind dependent de turatie, poate s scad sub
pragul de sensibilitate al adaptorului. Pentru cresterea sensibilitatii la turatii mici, trebuie mrit
numarul de dinti ai discului.
Elementul sensibil de acest tip poate fi conectat la un adaptor analogic a carui schema
bloc e prezentat in figura :
12
Fig. 2.3.d.
S-a considerat un element sensibil cu o singura proeminen.
Semnalul U ES , de perioad T (egala cu perioada de rotatie), furnizat de elementul sensibil ES,
este amplificat si redresat monoalternan de catre blocul amplificator-redresor A+R. Dupa ce
este format (formatorul de semnal FS) semnalui purttor cu privire la turatie este aplicat
monostabilului M, care genereaza impulsuri dreptunghiulare periodice de perioada T, si de durata
fixata t 0 . Pentru funcionarea corecta se impune condiia
t0 Tmin
, unde Tmin este perioada
minim de rotatie (corespunzatoare turatiei maxime).Tensiunea U m de la iesirea monostabilului
13
este mediate de catre dispozitivul de mediere DM pe o durata
T0 T
, obinandu-se o tensiune
continu U LM proportional cu turatia:

T
U DM
iT
1 0
i
i
1
n
U M (t )dt
U M (t )dt t 0U 0 t 0U 0 U 0 t 0
kn,
T0 0
iT 0
iT
T
60
iT T0 (i 1)T
Etajul de iesire EE furnizeaz un semnal de iesire unificat (tensiune sau current)

proportionala cu turaia. Domeniul de turatii la care poate fi folosit traductorul cu reluctan
variabil este de 100 rot/min 300 000 rot/min, in functie de numarul de dinti ai discului
(Ionescu, 1985).
Pentru micsorarea erorilor traductorul este prevzut, de regul, cu un set de roti dintate
din material feromagnetic, fiecare roata avand un anumit numar de dinti si fiind utilizata pentru o
anumita gama de turatii. Corespunzator se modific constanta de tinp t 0 a monostabilului si
condesatorului de mediere.
Elemental sensibil de reluctan variabil poate fi conectat la un adaptor numeric,
crescand astfel precizia si timpul de raspuns. Avand in vedere particularitaile constructive si
functionale ale adaptoarelor numerice ele vor fi tratate separate (Ionescu, 1985).
14
MSURAREA TURAIEI UTILIZND CIRCUITUL LM2907 (conv. frecv.-tens.)
Fig. 2.3.e.
2.4. TRADUCTOARE DE TURAIE INDUCTIVE.
Acest tip de traductor de turaie (Fig 2.4.) are ca element sensibil dou bobine plasate n
aa fel nct discul din material feromagnetic prevzut cu o fant care este solidar pe axul n
micare se rotete ntre ele. Cele dou bobine fac parte dintr-un oscilator de nalt frecven.
Cnd fanta se gsete n dreptul bobinelor circuitul magnetic este realizat i oscilatorul
funcioneaz (apar oscilaii la ieire). Tensiunea de nalt frecven obinut este apoi detectat i
filtrat obinndu-se astfel la ieire o tensiune de nivel ridicat. Dac discul optureaz ntrefierul
efectul este invers. Funcioneaz ntr-un domeniu foarte larg ncepnd cu turaii joase i ajungnd
pn la 1000000 rot/min (Stoica, 1977).
AX
O S C IL A TO R
D IS C
L1
L2
Fig. 2.4.
15
D E T E C TO R +
F IL TR U
2.5. TRADUCTOARE DE TURAIE CU ELEMENTE SENSIBILE MAGNETICE

Sunt utilizai senzori magnetici integrai cu o funcionare bazat pe efect Hall. La
sesizarea unui cmp magnetic exterior de inducie B, senzorul Hall furnizeaz la ieire o tensiune
diferenial proporional cu B. In Romnia se produc senzori Hall n seria SM23*. n Fig. 2.5.A.
este prezentat montarea senzorului Hall cu ecranarea cmpului magnetic iar in Fig. 2.5.B ,
senszorul Hall cu concentrarea cmpului magnetic (Stoica, 1977).
M agnet
D is c
S e n z o r H a ll
S e n z o r H a ll M a g n e t
D is c
N
S
SS
U h a ll
NN
U h a ll
A)
B)
Fig. 2.5.
Pe axul n micare este prevzut un disc din material feromagnetic cu decupri. Cnd
decuparea se afl n dreptul senzorului cmpul magnetic este dispersat ceea ce produce blocare
senzorului, obinndu-se impulsuri ce apoi pot fi numrate. Ca adaptor poate fi utilizat att
varianta analogic ct i cea digital (Stoica, 1977).
2.6. APLICATII PRIVIND MASURAREA TURAIEI.

MSURAREA TURAIEI UTILIZND CIRCUITUL TCA 105 (senzor de proximitate
integrat).
+ V
TC A 1 0 5
D IS C
L1
100p
10uH
10uH
L2
16
1
2
8
7
E1
E2
Fig. 2.6.
3. UTILIZAREA SENZORILOR IN PRACTICA

Avnd o construcie relativ simpl i beneficiind de o rezisten la ocuri i vibraii
sporit acesti senzori sunt folositi in domeniul auto la scara larga, avantajul il reprezint faptul c
citirea o face de pe rotiile dinate ale autovechicolului si sunt construiti mai nou si informa
miniaturizat.
Senzorii de vitez sau pozitie, cum mai sunt numiti, furnizeaz informatii, prin
intermediul mai multor blocuri, sistemului de achiziie care are rolui de a le eantion , memora, si
de a le transmite spre blocurile de afisare prelucrare si daca este nevoie corectare.
Urmatorii senzori furnizeaz astfel de date:
Senzor de poziie pe arboreal cu came
Senzor de poziie pe arboreal cotit
Senzor de vitez auto
17
Fig. 3.a.
Toate cele trei tipuri de senzori sunt alcatuite structural dintr-un magnet permanent
prelungit cu un miez fromagnetic pe care se afl o bibin. Aceti senzori se afl montai foarte
aproape de roata dintat. Cand trece un dinte prin faa senzorului un impuls electric apare in
bobin, fiecare dinte crend un astfel de impuls. Numarul de impulsuri intr-o secunda reprezint
frecvena semnalului (Stoica, 1977).
Cu cat roata (arborele) se roteste mai repede cu att apar mai multe impulsuri.
Impulsurile sunt apoi transformate cu ajutorul unor convertoare frecven-tensiune in tensiune,
astfel tensiune de la ieirea convertorului este mai mare daca numarul de impulsuri creste.
Creterea tensiunii e proportional cu frecvena impulsurilor. Tensiune poate fi apoi usor
interpretat pentru masurarea turaiei si controlul acesteia (Stoica, 1977).
SENZORUL CU RELUCTANTA VARIABILA
Fig. 3.b.
Distanta dintre rotor si sensor este critica, cu cat senzorul se indeparteaza de rotor (roata
dintata) cu att semnalul e mai slab, este de dorit ca distana sa fie constant. Nu toate roile
prezinta dini sunt si cu cioplituri (crestturi) care au rolul de a produce acela efect. Acest tip de
18
senzori produc impulsuri electrice si nu au nevoie de surs de alimentare.O alt caracteristic e

aceea ca au nevoie de doar doua fire pentru a trasmite semnalul. Firele sunt contorsionate,
rsucite si izolate pentru a nu permite interferena semnalului cu alte semnale si alterarea lui
(Stoica, 1977).
Pozitie de montare a unui sensor pe axul cu came
Fig. 3.c.
Fig. 3.d.
19
Senzorul e folosit pentru a determina turaia motorului (RPM).
Fig. 3.e.
ECM-ul folosete semnalul senzorilor de vitez a vehicolului (VSS-vehicle speed sensor)
pentru a modifica funciile motorului si a iniia rutine de diagnosticare. Se pot folosii diferite
tipuri de senzori in functie de scop, astfel exist senzori doar pentru a citi o turatie sau senzori de
roata pentru monitorizarea si controlul unui sistem ABS.
20
Fig. 3.f.
Senzor cu reluctan variabil pentru aplicatii auto
21
Fig. 3.g.
4.CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGIC
22
4.1. CONVERTOARE TENSIUNE FRECVEN

Convertoarele tensiune-frecventa se utilizeaza pentru conversia semnalelor analogice in
semnale numerice ca o variant simpl cu performante deosebite referitoare la rejecia prin
integrare a perturbatiilor si la monotonicitatea caracteristicii de transfer. De asemenea, informatia
de frecvena poate fi transmis la distanta prin semnale numerice seriale (semnale
dreptunghiulare) practic imune la perturbatii si care por trece prin izolatoare galvanice (inductive
sau optice) fara a fi afectate de erorile frecvente. Sructura de principiu a convertorului tensiune
frecven este dat n Fig.4.1 i conine un amplificator operaional AO, un comparator, un circuit
monostabil i un generator de curent de referin Ir. Tensiunea de intrare Ui de polaritate pozitiv
se aplic intrrii circuitului integrator (se consider constant n intervalul unei perioade T0=1/fo a
tensiunii de ieire U0). Integrarea tensiunii de intrare are ca efect variaia liniar cu pant
negativ a tensiunii de la ieirea integratorului UIS. Cnd tensiunea UIS coboar sub nivelul masei
circuitul comparator comut declannd monostabilul (UC). Pe durata acestei stri se comand
cuplarea comutatorului K i integrarea curentului de referin Ir. Pentru stabilirea funciei de
transfer a convertorului se aplic principiul conservrii sarcini electrice la bornele capacitii
integratorului n intervalul corespunztor unei perioade T0:
Ir
UIm ax
R
UI
T0 I r tr
R
1
f0
UI
RIr tr
C
U IS
UI
AO
U IS
C O M P
UC
C BM
U0
Ir
UC
U0
Tr
T0
Fig .4.1.
Pentru construcia unui convertor tensiune frecven cu performane bune putem opta
pentru schema din Fig. 4.2 n care circuitul LM555 este folosit ca oscilator astabil. Incrcarea
23
condensatorului de temporizare C=10nF este asigurat de un generator de curent constant

realizat cu amplificatorul AO1 i tranzistorul T1. Alimentarea sub mas (0...-15V) al circuitului
temporizator produce la ieire impulsuri logice negative cu o perioad T. Deoarece intrrile AO
au acelai potenial curentul care strbate rezistena R 1 este egal cu Ui/R1. Timpul n care
condensatorul C se ncarc ntre UPJ i UPS(10V) este dat de relaia:
Tinc
R1C(UPS UPJ )
Ui
unde: UPJ i UPS sunt tensiunile de prag ale comparatorului SUS i JOS din 555.
Perioada total a oscilaiei de ieire este:
T Tinc Tdesc R1C
(UPS UPJ )
Tdesc
Ui
Frecvena ieirii este inversul perioadei:
1
Ui
T
R1C(UPS UPJ )
Se observ c se poate realiza o conversie tensiune frecven liniar dac descrcarea

condensatorului C se face rapid. Acest lucru se poate face pe dou ci: alegerea unei valoare
relativ mic pentru capacitatea C i prin alegerea unei frecvene maxime de lucru mult mai mic
dect durata de descarcare a condensatorului C.
Domeniul de frecvene este afectat n partea de jos de tensiunea de decalaj i de
coeficientul de variaie cu temperatura a tensiunii de offset a AO. Utiliznd schema din Fig. 4.2.
se poate construi un convertor pe trei decade de frecven, 10Hz...10KH pentru tensiuni cuprinse
n intervalul 10mV...10V. Dezavantajul schemei const n faptul c este sensibil la valoarea
tensiunii de alimentare negativ de 15V. Dezavantajul este nlturat de soluia propus n
schema din Fig. 4.3.
24
IN TR A R E 1 0 K
+ 15V
7
2
10K
6
Lm 2 0 1 A
3
8
4 1
6 ,8 p
-1 5 V
T
4
A LO
D ESC
8
V+
2 ,2 K
IE S 3
5
C
PS
2 PJ
IE S IR E
2 ,5 K
5 ,6 K
-1 5 V
-1 5 V
Fig. 4.2
+ 5V
2n
100K
IN TR A R E
2n
A LO
7
+ 15V
7
2
100K
10K
741
3
4
D ESC
10n
2n
IE S IR E
IE S 3
6 PS
2
PJ
8
V+
C
1
5
10n
-1 5 V
Fig. 4.3
5. REDRESOARE DE PRECIZIE CU AMPLIFICATOARE OPERATIONALE
5.1. REDRESORUL MONOALTERNANTA DE PRECIZIE
Este utilizat pentru conversia semnalelor de curent alternativ n semnale de curent
continu. Se numete de precizie deoarece la mai mici valori pozitive ale semnalului de intrare
acesta este practic transferat la ieire (monoalternan). In funcionare se regsesc urmtoarele
cazuri (Fig. 5.1.):
-
Tensiunea Ui<0, curentul de sarcin nu poate fi asigurat de ieirea AO, deoarece ar

trebui ca Io s aib un sens invers prin diod. Dioda blocat provoac ntreruperea
25
buclei externe de reacie a amplificatorului repetor deci tensiunea de ieire U e este

nul.
-
Tensiunea Ui>0, ierea AO tinde spre valori pozitive i aduce dioda n stare de
conducie stabilind astfel calea de reacie pozitiv rezultnd Ue=Ui.
UD
Ui
U0
RS
Ue
Fig. 5.1.
Evitarea saturaiei n bucl deschis a AO se face ncluznd n schema rezistenele R 1 i R2 ca n

Fig.5.1.a evideniindu-se i aici dou cazuri:
-
Tensiunea Ui=0, D1 i D2 sunt blocate i Ue=Ui=0
Tensiunea Ui>0, ieirea crete foarte repede datorit buclei de reacie lucru ce duce la
trecerea n conducie a lui D2 i blocarea lui D1.
Us
R2
Ui
R1
Tensiunea Ui<0, ieirea scade foarte repede datorit buclei de reacie lucru ce duce la
trecerea n conducie a lui D1 i blocarea lui D2.
US=0
Ui
D
U0
Fig. 5.1.a.
26
RS
Ue
5.2. REDRESORUL BIALTERNANTA DE PRECICIE

Se caut redresarea ambelor alternane prin nsumarea tensiunii redresate de primul AO
cu chiar tensiunea de intrare (Fig. 5.2.a.). Amplitudinea tensiunii de intrare este amplificat cu
doi (tensiunea U1) pe semiperioada alternaei pozitive. Al doilea bloc cu AO (sumator) realizeaz
nsumarea tensiunii U1 cu Ui.
-
pentru Ui<0, U1=0 i US=-Ui
pentru Ui>0, U1=-2Ui i US=-(2Ui+Ui)=-Ui
Formele de und a celor dou tipuri de redresoare sun date n Fig. 5.2.b.
.
2R
D
Ui
D
U0
U1
RS
R
Fig. 5.2.a.
27
Ue
Ui
M O N O A L TE R N A N TA
Ue
U1
Ue
B IA L TE R N A N TA
Fig. 5.2.b.
5.3. CONVERTOARE INALTA FRECVENTA-JOASA FRECVENTA
De multe ori n diferite aplicaii este necesar conversia unui semnal de nalt frecven
de ordinul MHz n semnal de joas frecven pentru a fi apoi prelucrat. Procedeul are la baz
utilizarea detectoarelor de vrf care n regim de CA furnizeaz la ieire o tensiune egal cu
valoarea maxim a tensiunii de intrare. Schema bloc a unui convertor IF-JF este prezentat n
Fig. 5.3. Structura include dou detectoare vrf la vrf cu caracteristici ct mai apropiate, un
amplificator de eroare A, divizorul rezistiv D i un oscilator sinusoidal O a crui amplitudine este
comandat n tensiune. Unul din detectoare este comandat de tensiunea de intrare UI de nalt
frecven, n timp ce la intrarea celui de al doilea se aplic semnalul oscilatorului divizat de un
anumit numr de ori. Sistemul descris reprezint de fapt o bucl de reglare automat care
stabilete nivelul tensiunii furnizate de oscilator la o valoare pentru care amplitudinile
semnalelor sunt egale. Tensiunea de la ieirea convertorului reprezint rezultatul conversiei, in
regim de semnal sinusoidal egalitatea amplitudinilor implic egalitatea valorilor efective. Din
funcionarea descris mai sus se pot deduce o serie de avantaje: realizeaz stabilirea valorii
efective a unui semnal de IF, circuitul prezint o bun liniaritate care se pstreaz pn la valori
mici ale semnalului de intrare(mV), precizie de msur ridicat fiind determinat n esen de
erorile circuitului ce msoar valoarea efectiv.
28
A
R1
C
UI
O SC
R1
D
100KHz
D IV IZ O R
D
R E D R E SO R
Fig. 5.3.
6. SISTEME DE ACHIZIIE DE DATE. SISTEME INTEGRATE DE MSURARE

6.1. INTRODUCERE. GENERALITI. CLASIFICRI
O importana deosebit este acordat in zilele noastre utilizarii calculatorului in prelucrarea
numeric a datelor disponibile in urma masurrii unor parametrii fizici ai diferitelor procese
industriale si nu numai. Calculatorul poate fii privit ca un sistem de prelucrare numeric
constituit pe baza utilizarii unui circuit integrat pe scara larga de tip microprocesor,
microcontroler sau procesor numeric de semnal. In majoritatea aplicatiilor se pune problema de a
se obine informaii despre aceste procese fizice in vederea memorrii si redrii pentru
comunicatie sau pentru control. Un astfel de proces este caracterizat prin mrimi fizice care
ulterior pot fii transformatein semnale electrice analogice utilizand traductoare. Prelucrarea
acestor semnale se poate face utilizand tehnici analogice sau numerice. In vederea unei prelucrari
numerice este necesara transformarea semnalelor in semnale numerice cu un sistem de achizitie
date (Toma, 1997).
Sistemele de achiziie de date sunt sisteme complexe de supraveghere a unor procese in care
intervin, de regula, mai multe mrimi fizice. Ele realizeaz prelevarea, prin intermediul unor
traductoare adecvate, de semnale analogice sau numerice (in funcie de natura traductorului), in
scopul memorrii, transmiterii sau prelucrarii informatiei achizitionate. Memorarea poate fi
fcuta direct sau dupa prelucrarea datelor, pe intervale de timp mai lungi, medii sau scurte.
29
Transmiterea datelor e necesar a fi facut pe distante mai lungi sau mai scurte.
Prelucrarea informatiei poate consta in operatii simple (comparari), pna la prelucrari
matematice complicate (integrari, diferentieri, medieri, calcul de transformate Fourier, etc.).
Scopul prelucrarii difer de la caz la caz: comanda unui proces (industrial, militar, de cercetare),
sau numai informare asupra evolutiei procesului prin vizualizarea datelor. Operaia cea mai
importanta este conversia analog numeric, realizata cu unul sau mai multe circuite. In funcie
de tipul aplicatiei mai pot fi necesare si alte circuite analogice de prelucrare.
Este necesar supunerea semnalelor, provenite de la iesirea traductoarelor, unor

transformari primare si transformate in tensiuni electrice. Trasformri cum ar fi: atenuarea,
filtrarea, amplificarea, izolarea, conversia tensiune-current, etc. sunt realizate la nivelul
blocurilor de circuitelor de condiionare. Semnalele numerica se obin prin prelevarea la un
moment dat a valorii semnalelor analogice si conversia acestor esantioane in semnale numerice
cu ajutorul circuitelor de eantionare si memorare si circuitelor de conversie analog numerica.
Funciile executate de sistemul de prelucrare numerica pot fi de filtrare numerica, identificare,
reprezentare in domeniul frcventa, clasificare, etc. In urma acestor operatii numerice se obtin
semnale numerice prelucrate care contin informaii despre procesul fizic scopul fiind acela de a
monitoriza, sau controla procesele. Semnalele electrice obinute vor actiona asupra elementelor
de executie: motoare, relee, etc. Ce intervin in desfsurarea proceselor pe baza buclelor de
reglare (Toma, 1997).
Configuraia si tipurile de circuite utilizate intr-un sistem de achizitie de date SAD
depind de o serie de factori:
rezoluia si precizia cu care se cere realizarea conversiei A/N;
numrul de canale analogice investigate;
frecvena de esantionare pe fiecare canal;
capacitatea sistemului de prelucrare in timp real a datelor;
necesitatea conditionarii (adaptarii) semnalului analogic de intrare.
Datele achizitionate pot fi:
analogice (tensiuni, cureni continue sau alternative) si reprezinta, de regula, iesirile

unor traductoare ce supravegheaz marimile care intervin in procesul condus;
30
numerice, provenind de la traductoare cu iesire numerica sau de la alte echipamente

implicate in desfasurarea procesului.
SAD va fi prevazut deci cu un numar corespunzator de intrri adecvate acestor date:
intrari analogice;
intrari numerice.
Alta operaie frecvent intlnita in SAD este esantionarea si memorarea temporara a

esantioanelor prelevate. Frecvena de esantionare se stabileste in functie de:
spectrul de frecven al semnalelor de intrare;
viteza de lucru a convertorului A/N;
precizia impus procesului de prelucrare.

O frecventa minim si care permite determinarea parametrilor statistici ai semnalului este
dublul frecvenei maxime din spectrul acestui semnal. Dac se cere ca esantioanele prelevate sa
reprezinte cu suficient precizie un semnal continuu de la intrare, fara a mai calcula valori
intermediare esantioanelor prelevate, frecvena de esantionare trebuie sa fie de cel putin 810
ori mai mare dect frecventa celei mai inalte armonici. Perioada de esantionare nu poate fi mai
mica dect timpul de conversie (Toma, 1997).
Inaintea esantionrii, semnalele analogice sunt supuse unor operatii de adaptare cu
sistemul de prelucrare, numite generic condiionare. Acestea pot fi:
amplificare/atenuare cu cstig programabil;
amplificare cu izolare galvanica;
comutare automat a intervalelor de masurare;
compresie logaritmica;
filtrare;
conversie tensiune - frecventa;
conversie curent tensiune.
6.2. CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DE ACHIZITII DATE

1. Dupa condiiile de mediu in care lucreaz:
sisteme destinate unor medii favorabile (laborator),

31
SAD destinate utilizrii in condiii grele de lucru (echipamente militare, instalatii

telecomandate, anumite procese industriale, etc.).
2. Dupa numarul de canale supravegheate:
monocanal, cu una din variantele:

o
numai circuite pentru conversia direct a semnalului;
preamplificator urmat de circuitele de conversie;
preamplificator, circuite de eantionare-memorare, urmate de circuite de

conversie;
preamplificator, circuite de condiionare a semnalului si una din variantele

anterioare;
SAD multicanal in una din variantele:

o
cu multiplexarea iesirilor unor convertoare analog-numerice, fiecare convertor

corespunznd unui canal;
cu multiplexarea intrarilor circuitelor de eantionare-memorare (S/H sample and

hold engl.);
sisteme de achiziie destinate multiplexarii semnalelor de nivel scazut (Toma,

1997).
7. STRUCTURA UNUI SISTEM DE PRELUCRARE NUMERIC PENTRU

CONTROLUL UNUI PROCES FIZIC:
32
Fig. 7.
8. SISTEME DE MSURARE CU TEHNICA DE CALCUL

Sistemele moderne de msurare sunt numerice si ele pot fi concepute in una din formele:
sisteme cu tehnica de calcul incorporat;
sisteme de msurare cu tehnica de calcul asociata.
In prima variant, putem vorbi de aparate de masurat numerice, cu o puternic sectiune

de prelucrare numerica incorporat. Functiile partii numerice sunt subordonate functiilor de
msurare, existnd si posibilitatea conectarii acestor aparate la un sistem de calcul exterior, prin
magistrale de date standard cuplate la modulele de interfata ale aparatelor respective. Astfel de
aparate pastreaz denumirea aparatelor clasice cu aceleasi functii: osciloscoape digitale,
generatoare de forme de unda arbitrare, analizoare spectrale, etc. Funcia de masurare este data,
echipamentul incorporat este specific acestei funcii, inclusiv partea de prelucrare numeric, care
poate fi mai mult sau mai putin extins si permite cresterea substantial a preciziei. Prin
complexitatea sa, ea poate conferi aparatului o structura de calculator.
In a doua variant, se folosesc module electronice asociate tehnicii de calcul, de regula un

calculator. De cele mai multe ori aceste module sunt incorporate calculatorului, in conectoarele
de extensie prevazute. Astfel de module poarta denumirea de module de achizitie de date.
Destinatia ansamblului rezulta pe doua cai:
prin alegerea modulului compatibil cu tipul de semnale care se preiau din

aplicaia supravegheat prin intermediul unor traductoare adecvate;
prin asigurarea unor programe care sa rezolve tipul de masurare dorit, dup
algoritmi specifici. Programele folosite sunt dezvoltate de firmele producatoare de
astfel de echipamente, fiind intr-o continua evolutie, in concordana cu cea a
echipamentelor hardware.
Actualmente, in tehnica masurarilor se folosete pe scara larga calculatorul personal. Structura

unui astfel de sistem care foloseste tehnica de calcul in asociere, este redata in Fig. 8.
33
Fig. 8.
La realizarea unui sistem de achiziie de date computerizat se pot urmari etapele:
a. identificarea tipurilor de intrari si iesiri:
o
intrari analogice (temperaturi, presiuni, punti tensiometrice, tensiuni,

curenti, semnale acustice sau vibratii, etc.);
iesiri analogice (tensiuni, curenti, generatoare de functii);
intrri/iesiri numerice (compatibile TTL, de tensiune ridicat c.c., c.a.,

comunicatie paralel, comand relee);
intrri/iesiri de temporizri (de frecvent, numrare evenimente si

temporizare, masurri de durate de impulsuri, generare de trenuri de
impulsuri);
a. alegerea metodei de conditionare a semnalelor:

o
pentru semnalele sensibile fat de zgomote, circuitele de condiioare

(amplificri, izolare, filtrare) pot fi grupate in module speciale, plasate
intre sursa de semnal si unitatea de calcul, avnd posibilitatea de a procesa
concomitent un mare numar de canale;
la aplicatii cu numar redus de intrri si la care pretentiile de imunitate sunt

mai reduse, condiionarea se poate realiza direct pe placa de achiziie sau
cu module mai putin complexe;
la aplicaii care nu necesit conditionare, aplicarea semnalelor se

realizeaz direct, prin elementele de conectare: placi cu conectori, mufe
BNC, alte accesorii;
34
a. alegerea modulului de prelucrare potrivit se face in funcie de precizie,

frecvent de achiziie, numr de canale, repetabilitate, expandabilitate, platforma
de calcul de care se dispune, adic:
o
module de instrumentatie asigur performane superioare ca timpi de

stabilire, precizii garantate, viteze ridicate de esantionare, sincronizare
multipl, numr de temporizari si contorizari, conectori ecranati;
placi de achiziie de cost redus, cu numr de intrri redus si performane

nu prea ridicate;
sisteme de achiziie portabile, folosite in mijloace care se deplaseaza,

testri ale mediului, aplicaii aerospaiale, etc.;
a. alegerea cablurilor de legatur si a accesoriilor pentru condiionarea semnalelor:

pentru precizii bune, protecie fat de zgomote si conectare sigura la modulele de
instrumentaie se recomand conductoare ecranate; in situatii de precizii reduse si
cost redus se pot folosi cabluri panglic;
b. alegerea metodei software de prelucrare se face in functie de platforma de
calcul de care se dispune, de tipul de magistral cu care acesta este echipat, de
functiile de calcul, instrumentele virtuale necesare; fiecare firma are dezvoltate
sisteme software proprii, compatibile cu produsele hardware furnizate; se pot
achizitiona pari de soft in functie de nevoi (Toma, 1997)..
9. CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG NUMERIC

9.1. CONVERSIA ANALOG NUMERIC
Conversia analog-numeric reprezint operaia de obinere a unei secvene numerice de
valoare proporional cu o mrime analogic. In funcie de structura constructiv, vitez,
precizie i pre de cost CAN se clasific n felul urmtor:
-
CAN cu comparare
de tip paralel
cu tensiune de comparat cresctoare
cu urmrire
cu aproximri succesive
35
CAN tensiune-timp
cu integrarea unei tensiuni de referin
cu dubl integrare
CAN tensiune-frecven
Indiferent de tipul convertorului, mrimea analogic este discretizat ntr-un numr de

trepte elementare. Natura acestor trepte elementare poate fi de natur fizic diferit: tensiune,
timp, sarcin etc. In esen tensiunea de convertit U X este permanent comparat cu o tensiune de
referin UR. ntre cele dou tensiuni se stabilete relaia:
UX=MUR cu M1
M
b 2
K 1
cu bK {0,1}
Cea mai mic valoare convertit diferit de zero este treapta elementar (cuanta):
q=UR2-N
Dou secvene adiacente difer ntre ele cu q care reprezint de fapt i rezoluia convertorului.
Pentru o precizie bun q trebuie s fie ct mai mic iar N ct mai mare.
Deoarece semnalul de intrare UX este de tip continuu iar semnalul de ieire are valori discrete n
timp rezult posibilitatea existenei unor erori de aproximare (de cuantizare) care au valoarile
cuprinse ntre 0,5 LSB pentru caracteristica de transfer din Fig. 9.1a. Erorile de cuantizare pot fi
exprimate prin relaile:
N
e UX UR b k 2 k [ v ]
k 1
N
2
UX b k 2 N k [ v ]
UR
k 1
unde biii bk sunt corelai cu tensiunea de intrare UX, n concordan cu Fig. 9.1a.
Dac semnalul de la intrarea unui CAN este de ambele polariti, n intervalul de variaie
a lui UR (dela -UR/2 la +UR/2, cu valori tipice de 5V i 10V), convertorul analog numeric se
numete bipolar i are caracteristica de transfer prezentat n Fig. 9.1b. Pentru codificarea
ieirilor numerice a convertoarelor analog-numerice cel mai folosit cod este complementul fa
de doi n care semnificaia bitului MSB este de bit de semn.Precizia (eroarea) total a unui CAN
este dat de diferenele dintre caracteristica real i cea ideal i include toate erorile de ctig,
decalaj, neliniaritate, precum i derivele acestora (Toma, 1997).
36
Fig. 9.1.
Etalonarea unui CAN const n calibrarea decalajului urmat de calibrarea ctigului.
Pentru un CAN unipolar, calibrarea decalajului se face astfel nct prima tranziie
(00...00000...001) a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de 0,5LSB.
Calibrarea ctigului se face astfel nct ultima tranziie (11...11011...111) a secvenei de ieire
s corespund unei tensiuni de intrare de UR-1,5LSB. Pentru un CAN bipolar, calibrarea
decalajului se face astfel nct prima tranziie (10...00010...001) a secvenei de ieire s
corespund unei tensiuni de intrare de 0,5LSB. Calibrarea ctigului se face astfel nct ultima
tranziie (11...11011...111) a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de UR/21,5LSB.
Pentru caracteristica de transfer din Fig. 9.1b eroarea de cuantizare e este n funcie de
tensiunea de intrare UX. Puterea erorii de cuantizare se calculeaz cu relaia:
1
2
e de
P e2ef
1
2
unde eef este valoarea efectiv a erorii de cuantizare. Prin calculul integralei se obine:
eef
1LSB
12
Numrul N de bii corespunztor convertorului analog numeric poate fi exprimat n

funcie de puterea erorii de cuantizare:
37
2N
UR
UR
1LSB
12P
precizia unui CAN este n general de eroarea total:

tot=d+X+1LSB
unde: d reprezint eroarea raportat la domeniul maxim de msur, +X eroarea raportat la
mrimea msurat iar 1LSB este bitul de semnificaie minim.
Convertoarele analog numerice sunt utilizate n sisteme de achiziie date pentru
transformarea semnalelor analogice n semnale numerice. Aceast trasformare este realizat prin
conversii analog numerice succesive cu frecvena de eantionare fe. Conform teoremei
eantionrii pentru evitarea efectelor de eliniere este necesar ca valoarea minim a frecvenei de
eantionare s sadisfac relaia:
fe2fxmax condiia Nyquist
unde fxmax este frecvena maxim a spectrului semnalului analogic de intrare UX (Toma, 1997).
10. PLACI DE ACHIZITIE DE DATE

Caracteristicile tehnice cele mai importante ale plcilor de achiziie sunt:
rezolutia de intrare - se specifica in biti, mai exact in numarul de biti ai

convertorului analog - numeric folosit. O valoare des intlnita este 12 biti, dar si
de 8, 10,14 sau 16. Exprimarea rezoluiei se poate face fie prin indicarea
numarului de biti, fie a tensiunii pe care o reprezint variaia celui mai putin
semnificativ bit al codului numeric de conversie. De exemplu, pentru un domeniu
de intrare de 5 V, la o conversie pe 12 biti a marimii de intrare, rezolutia care
rezulta este:
10 V : 212 = 10 V : 4096 = 2,44 mV
38
Se recomand folosirea unor plci cu rezoluia optim aleasa in raport cu aplicatia careia ii
este destinat, intruct plcile cu rezolutii ridicate au preturile in consecin.
precizia intrrii - nu este identic cu rezolutia, desi se raporteaz la aceast.

Depinde de performanele circuitelor analogice ale partii de intrare a plcii
(convertorul
analog
numeric,
amplificatorul
cu
cstig
programabil,
multiplexoarele de intrare). Poate fi exprimat prin eroarea absolut sau relativ,

in mai multe moduri, dar avnd acelasi rezultat;
viteza maxim de esantionare, exprimat in numar de esantioane/secunda

(kes./sec., Mes./sec.) si nu in Hz. Atunci cnd plac are mai multe canale de
intrare, pentru a gasi viteza maxim de eantionare a unuia dintre canalele
utilizate intr-o aplicatie, se imparte viteza maxima de eantionare a plcii la
numarul canalelor folosite.
Se pune problema relatiei dintre cstig si viteza maxim de eantionare. De regula,

aceasta este specificat pentru acelasi cstig stabilit pe fiecare canal. Exista plci de achiziie la
care, prin incrementarea codului de selectie a canalelor prin multiplexor, se aplic si amplificarea
selectata pentru intrarea respectiv.
De asemenea, la viteze ridicate de eantionare se pune problema rezervei de memorie a
calculatorului pentru prelucrarea esantioanelor, avnd in vedere si viteza sa de lucru. Pentru
evitarea acestei dificultai, multe din placile rapide de achiziie sunt prevazute si cu memorii
proprii (pna la 2 Mbyte), inct viteza de lucru a calculatorului sa nu devina o limitare. Vitezele
de eantionare pot varia de la plac al plac, de la valori de zeci de kes./sec. pna la valori de 1
Ges/sec (Tiponut, 1983).
Alti parametri:
domeniul de intrare al plcii de achiziie - trebuie pus in acord cu domeniul de

variaie al semnalului furnizat de traductor. Exist plci cu domenii fixe de intrare
si placi cu domenii de intrare selectabile fie hard, prin comutatoare (jumperi), fie
prin program. Pentru o exploatare la maxim a posibilitatilor de conversie, este
necesar ca domeniul de semnal al traductorului sa fie egal cu domeniul de intrare
al plcii;
39
tipul de convertor analog - numeric - poate sa fie un criteriu important la alegerea

variantei de placa aleasa. Cele mai intlnite convertoare sunt cele cu aproximare
succesiva, cu integrare, cu conversie tensiune - frecvent si cele paralel. O
prezentare comparativa a acestor tipuri este data in tabelul urmator.
Rezolutie
Imunitate la
[biti]
zgomot
redusa
1424
foarte buna
mediu
- cu integrare
redusa
1218
foarte buna
scazut
- cu aprox. Successive
medie
1016
mica
scazut
foarte mare
48
fara
mare
Tip convertor
- cu convers.
Viteza
Pret
tens./frecv.
- paralel (flash)
Cele mai multe placi de uz general au prevzute convertoare cu aproximare succesiva.

Pentru masurari in medii zgomotoase se folosesc cele cu conversie tensiune - frecventa, in timp
ce plcile avnd viteze de eantionare foarte mari sunt echipate cu convertoare paralel.
folosirea de metode de conversie cu triggerare - sunt utile atunci se pune

problema prezentei jitter - ului in semnalul de comanda al eantionarii, deci a unei
intrzieri sau anticipari a momentului exact al initierii procesului. Prin aceasta
este posibil pierderea sau sarirea peste unele eantioane, ceea ce poate, in
anumite situatii, sa compromita procesul de analiza si prelucrare consecutiv
eantionarii. Conversia analog - numerica trebuie sa fie initiata direct printr-un
tact generat pe placa. Sistemele care folosesc initierea software a conversiei sunt
expuse prezentei jitter - ului (Tiponut, 1983).
De asemenea este important si modul de eantionare. Semnale de triggerare pot fi

folosite la initierea preluarii de date, la oprirea ei sau preluare de date inainte si dupa un trigger.
Ultimele dou moduri sunt foarte utile cnd cunoasterea unei prti a datelor este conditionat de
producerea unui eveniment marcat de semnalele de trigger;
modurile de transfer a datelor: la plcile de mare vitez se impune folosirea fie a

transferului prin acces direct la memorie (DMA), fie prin metoda intreruperilor.
40
Prin comanda completa hardware a transferului DMA acesta a devenit extrem de

rapid. In aplicatiile de vitez redus metoda intreruperilor poate fi suficient de
buna;
Pentru asigurarea unei independente a vitezei de preluare fata de viteza magistralei
calculatorului, placile rapide dispun de memorii proprii;
registre FIFO (primul intrat, primul iesit) sunt locatii de memorie prevazute pe
plcile de achizitie pentru stocarea temporar a mrimilor de intrare convertite.
Ele constituie un tampon intre viteza ridicat de conversie si vitez la care
calculatorul poate prelua esantioanele de pe placa. Functionarea lor nu permite
suprapunerea sau pierderea de date;
intrari/iesiri numerice - este funcia fara conversii analog - numerice cel mai des
prezent. Ea permite conectarea placii la surse de semnal numeric, respectiv la
dispozitive de iesire numerice. Foarte multe plci au prevzute interfee pentru
semnale TTL. Chiar si astfel de plci au totusi circuite de condiionare a
semnalelor, permitnd lucrul cu o mare varietate de semnale;
iesiri analogice - sunt folosite pentru generarea de tensiuni de excitatie, comenzi

pentru alte dispozitive, generarea de forme de unda, simulari de ieiri ale altor
echipamente. Iesirile analogice au aceleasi caracteristici ca si intrrile analogice
(rezolutia in biti, viteza eantioanelor in eantioane/sec, etc.);
intrari/iesiri de numrare / temporizare - este o funcie prezent la foarte multe

plci. Circuitele de temporizare sunt utilizate pentru a face mai precis preluarea
de eantioane la intrrile sau iesirile analogice, dar si la msurarea frecvenei,
numrarea unor evenimente, msurarea unor intervale de timp, intrzieri sau la
generarea de frecvene de iesire cunoscute (Toma, 1997).
41
Fig. 10.
Schema bloc a unei plci de achiziie de cost redus Lab-PC+ - se da in Fig. 10. si se pot
regasi etajele amintite anterior.
11. SISTEME DE PRELUCRARE NUMERIC

11.1. STRUCTURA INTERNA.
In cadrul acestui capitol sunt prezentate prevederile generale ce privesc structura fundamentala a
unui sistem de prelucrare numeric indiferent de circuitul utilizate: microcontroler,
microprocesor sau procesor numeric de semnal. Schema bloc a unui astfel de sistem este
prezentat n Fig. 11.
42
M A G IS TR A L A D E D A T E
P O R TU R I
I/ O
REG . N UM . A D RESE
U LA
M E M O R IA
DE
D A TE
R E G . D E D IC A TE
R E G . A C U M U L A TO R
REG . N UM . AD RESE
M E M O R IA
PRO G RA M
C IR C U IT E D E C O D IF IC A R E
R E G . IN D . C O N D ITII
G E N E R A TO R
TA C T
M A G IS TR A L A D E A D R E S E
M A G IS TR A L A D E C O N TR O L
Fig. 11.
unde:
U.A.L.: unitatea logico aritmetica - este componenta principal a unui SPN executnd operaiile
de baza cum ar fi: adunarea, scderea, inmulire, mprire, incrementare, decrementare i
operaiile logice (SI, SI-NU, SAU, etc.). Aceste operaii se execut asupra operanzilor, bii sau
cuvinte de 8,16,32,64,etc bii. Deoarece UAL este un circuit combinational este necesar
memorarea temporar a rezultatului operaiei sau a operanzilor n registre de memorare.
REG. IND. CONDITII: n urma unei operaii desfurate de UAL rezultatul obinut poate
depi domeniul de reprezentare, poate fi zero, poate fi negativ, cu numr par sau impar de 1, etc.
Aceste informaii privind starea rezultatului sunt memorate ntr-un registru de stare numit i
indicator de condiii. Fiecarreia din aceste condiii i se asociaz un bit al acestui registru.
MAGISTRALA DE DATE: operanzii i rezultatul operaiilor alctuiesc mulimea datelor SPN.
Un registru care conine operandul unei operaii se numete surs, iar registrul care incarc
rezultatul unei operaii, destinaie. Registrele fac parte din memoria SPN, orice locaie de
memorie putnd fi utilizat n acest scop. Transferul ntre componentele SPN a datelor se face pe
magistrala de date ce reprezint fizic conexiuni cu 8,16,32,etc. fire de legtur. Accesul la
magistrala de date (care este de tip bidirecional) se face de ctre ecipamantele SPN prin circuite
TSL (amplificatoare de sens tree-state). In funcie de numrul de bii ai magistralei de date
spunem c SPN este de 8,16,32,,etc bii.
MEMORIA DE DATE: de tip RAM sau ROM memoria de date este utilizat pentru memorarea
datelor SPN. Componenta ROM a memoriei de date este utilizat pentru memorarea unor
constante care intervin n algoritmul de lucru. Adresarea locatilor memoriei de date se face pe
magistrala de adrese de 16,20,24 sau 32 de bii. Magistrala de adrese este utilizat i n
43
procesul de adresare a tuturor componentelor SPN n procesele de scriere sau citire. Magistralei
de adrese de 16,20,24 sau 32 de bii i corespunde un spaiu de adresare de 64K,1M,16M sau
4Gcuvinte.
REG. DEDICATE: sunt registre de 8,16 sau 32 de bii care prin funcile lor sunt specifice
structurii SPN. Unul din cele mai importante registre de acest tip este registrul acumulator
(notat cu A sau ACC),care este utilizat ca surs i destinaie n multe operaii aritmetice sau
logice i de transfer.
PORTURILE DE I/E: de tip serie sau paralel aceste circuite realizeaz transferul de date ntre
SPN i echipamentele de I/E prin operaii de intrare-ieire. Fizic ciruitele de intrare ieire sunt
structurate din regitri adresabili pe magistrala de adrese. Portul paralel are o dimensiune de 8,16
sau 32 de bii accesibili paralel. Portul serial n varianta simpl conine dou linii de comunicaii
una pentru transmisie i una pentru recepie, o serie de registri serie paralel sau cu deplasare
seriala, circuite de realizare a timpului de transmisie i recepie, circuite de control al paritii
pare i impare etc.
MAGISTRALA DE CONTROL: deoarece la un moment dat doar o singur component a SPN
adresat poate avea acces la magistrala de date este necesar comanda acestora (prin dispozitive
TSL) secvenial i ntr-o anumit ordine n funcie de operaile executate de SPN. Acest selecie
se face pe magistrala de control de ctre Blocul de Comand i Control al SPN (Tiponut,
1983).
11.2. FUNCIONAREA CU INTRERUPERI A UNUI SPN.
Orice SPN i desfoar activitatea n cadrul unui program principal. Execuia
programului principal poate fi ntrerupt de o cerere de ntrerupere cerut de un echipament de
I/E sau de ctre alt component a sistemului. Recepia i acceptarea unei cereri de ntrerupere
determin dup terminarea instruciunii n curs de execuie, apelul unei subrutine ce trateaz
cererea de ntrerupere. Dup execuia subrutinei SPN revine n programul principal, ncepnd cu
instruciunea urmtoare celei care a acceptat ntreruperea. Pe timpul execuiei subrutinei de
tratare a ntreruperii, starea programului principal este salvat de exemplu n memoria stiv (cu
instruciuni de tip PUSH). Restabilirea strii se face tot din memoria stiv cu instruciuni de tip
POP. Cererile de intrerupere n funcie de surse pot fi mascabile i nemascabile. O surs de
ntreruperi este nemascabil dac nu exist vreo posibilitate de blocare prin program a acceptrii
ei de ctre SPN. Dac sursa de ntreruperi este mascabil atunci exist posibilitatea validrii sau
invalidrii prin programare a acceptrii de ctre SPN a cererii de ntrerupere, lucru ce se poate
44
face global pentru toate cererile mascabile sau individual n funcie de aplicaie. Pentru
validarea/invelidarea individual a surselor mascabile SPN dispune de un registru de validare
(mascare). Fiecrei surse mascabile i corespunde un bit al acestui registru care poate fi stabilit
prin programare pentru validarea/invalidarea sursei corespunztoare. La un moment dat un SPN
poate primi simultan mai multe cereri de ntrerupere fiind astfel necesar o ordine prioritar de
tratare a lor. Prioritizarea acestor cereri se poare face prin program. In final se poate preciza c o
subrutin de tratare a unei ntreruperi poate fi oricnd ntrerupt de o cerere de ntrerupere venit
din partea unei surse mai prioritare. n urmatoare este prezentat schema unui SPN pe o structur
a circuitului microcontroller (8252/8052) unde:
Cantitate Referinta
Descriere
IC, 87C52, Microcontroller (program with PM21_2F4.HEX), PLCC-44
IC, 62256, memorie SRAM, 32Kx8, DIP-28
IC, SST39SF512, memorie Flash ROM, (39F010, 39F020 ok) PLCC-32
IC, 82C55, Port parallel
IC, MAX232, RS-232 Interfaa seriala, +5 Volti, DIP-16
IC, 74HC00, 4 porti SI-NU, DIP-14
IC, 74HC02, 4 porti SAU-NU, DIP-14
IC, 74AC08, 4 porti SI, DIP-14 (use AC family for 22 MHz)
IC, 74AC20, 2 porti SI-NU cu 4 intrari, DIP-14 (use AC family for 22 MHz)
IC, 74HC138, Decodificator, 3 to 8, Active Low, DIP-16
IC, 74HC373, Bistabili de tip D, DIP-20
IC, LM7805, Regulator de tensiune, +5 Volts, TO-220
12. PORTUL PARALEL PC

12.1. INTRODUCERE
O importan deosebit este acordat modalitilor de conectare a unui SAD la un
calculator PC. Interfaarea calculatoarului cu aplicaiile externe se poate realiza utiliznd mai
multe ci: portul paralel, portul serial, interfaa USB, precum i sloturile ce permit accesul direct
pe magistralele ISA sau PCI. Fiecare din aceste soluii au avantajele i dezavantajele lor, de
exemplu accesul pe magistral necesit o relizare tehncologic complex a plcii de achiziie
(pentru accesul pe placa de baz) i o cunoatere temeinic a structurii hardware a PC, iar pentru
accesul pe USB dificultatea const n faptul c acest protocol este relativ nou i dificil de
implementat. Porturile paralel i serie se gsesc pe fiecare calculator, sunt cunoscute i frecvent
45
utilizate, dintre ele portul paralel este mai folosit pentru c ofer mai multe linii de comand, de
stare i control precum i o vitez mult mai mare dect a portului serial. Datorit acestei utilizri
frecvente a portului paralel, acesta a fost standardizat prin standardul IEEE1284/1994 (Pop,
1983).
12.2. STRUCTURA I CARACTERISTICI
n variantele originale linile de date ale portului paralel erau unidirecionale pentru transferul
datelor ctre imprimant, n variantele noi acestea au devenit bidirecionale. Semnalele portului
paralel standard au semnificaie dedicat legrii imprimantei dar n cazul conectrii cu sisteme de
achiziie dedicate aceste semnificaii pot fi schimbate n funcie de aplicaie. In tabelul TAB1
sunt prezentate plasarea semnalelor la nivel de pin utiliznd conectorul standard SPP (standard
parallel port) de tip A. Pe ultima coloan se trec strile semnalelor (active n 1 sau 0 logic).
Fig. 12.2.a.
TAB1: Semnalele portului paralel standard

Pin
Semnal SPP
Directie
Registru
Descriere
Activ in:
tip A (D)
1
/STROBE
IN/OUT
CONTROL
Activ arat c pe linile de
2
3
4
5
6
DATA0
DATA1
DATA2
DATA3
DATA4
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
DATA
DATA
DATA
DATA
DATA
date, datele sunt valide

Linia de date LSB
Linie de date
Linie de date
Linie de date
Linie de date
*
*
*
*
*
conector
46
7
8
9
10
DATA5
DATA6
DATA7
/ACK
11
12
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
IN
DATA
DATA
DATA
STARE
Linie de date
Linie de date
Linia de date MSB
Activ arata c datele au
*
*
*
0
IN
IN
STARE
STARE
fost prelucrate de periferic

Periferic ocupat
Lipsa hrtie
1
1
IN
IN/OUT
STARE
CONTROL
Imprimanta on-line
Avans al hartiei la fiecare
1
0
BUSY
Paper
Out/paper
End
SELECT
/AUTO LINE
13
14
15
16
17
18-25
FEED
revenire a capului de
/ERROR
/INIT
/SELECT
GND
tiprire
Semnal de eroare
Initializare imprimanta
Imprimant selectat
Masa electric
IN
IN/OUT
IN/OUT
-
STARE
CONTROL
CONTROL
-
0
0
0
* - semnalele indicate pot lua orice valoare 0 sau 1

Semnalelor portului paralel le sunt asignate ranguri din registre din interfa. Toate modurile
folosesc trei registre de baz. Acestor registre le sunt alocate adrese din spaiu de I/E al PC-ului.
BIOS-ul calculatorului sesizeaz existena ntr-un calculator a pn la trei porturi paralele pe care
le denumete: LPT1, LPT2, LPT3. Adresele de baz utilizate sunt:
3BCH pentru portul paralel de pe plcile video, sau pe placa de baz la PC vechi
378H pentru LPT1
278H pentru LPT2

BIOS-ul ncarc n RAM adresele de baz alocate porturilor paralele dup cum urmeaz:
ADRESA FIX
0000:0408H
0000:040AH
0000:040CH
SEMNIFICAIE
Adresa de baz pentru LPT1
47
La adresa de baz se afl poziionat registrul de date (numit i port de date). La adresa de baz +
1 este poziionat registrul de stare (port de stare) i la adresa de baz +2 este poziionat registrul
de control (portul de control) dup cum urmeaz Fig. 12.2.b. :
S TR U C TU R A P O R TU L U I P A R A L E L P C
37A
R E G IS TR U L D E C O N T R O L (N U M A I S C
7 6 5 4 3 2 1 0
0 0 0
b it
0
1
379
R IE R E )
Se
+
+
-
3
4
+ S L C T IN
17
+ IR Q E N A B L E
R E G IS TR U L D E S TA R I (N U M A I C ITIR E )
7 6 5 4
3 2 1 0
0 0 0
b it
3
4
5
6
7
m n ifi c a t ie
S TR O B E
A U TO L IN E
IN IT
Se
+
+
m n ifi c a tie
ERRO R
SLC T
PE
- AC K
- BU SY
p in
1
14
16
p in
15
13
12
10
11
R E G IS TR U L D E D A TE (B ID IR E C TIO N A L )
7 6 5 4 3 2 1 0
378
b7
9
b6 b5 b4 b3 b
8 7 6 5 4
b
3
b 0 S e m n ifi c a t ie
2 p in
Fig. 12.2.b.
OBS: structura prezentat mai sus este valabil pentru portul LPT1. Pinii din figur corespund
conectorului SPP de tip A ( sau D).
In aplicaii practice este necesar legarea la +5V a unor rezistene de tragere de 4,7K pe
linile de IN/OUT. Nivelele de tensiune ale portului paralel sunt TTL. In diferitele aplicatii pe port
este necesar o dimensionare n curent absorbit/generat de plcile utilizator dup cum urmeaz:
LINIA
PORT PARALEL
PORT PARALEL IEEE1284
DATE la 1 logic>2,4V
DATE la 0 logic<0,4V
CONTROL IESIRE>2,4V
CONTROL IESIRE<0,4V
STANDARD
2,4mA generat
24mA absorbit
0,5mA generat
7mA absorbit
14mA absorbit
14mA absorbit
14mA absorbit
Fig. 12.2.c.
48
NUME SEMNAL
/STROBE
DATA0
DATA1
DATA2
DATA3
DATA4
DATA5
DATA6
DATA7
/ACK
BUSY
PAPER OUT/PAPER END
SELECT
/AUTO LINE FEED
/ERROR
/INIT
/SELECT
GND
CONECTORI (PINI)
Centronics B
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
32
31
36
19-30
SPP A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18-25
Centronics C
15
6
7
8
9
10
11
12
13
3
1
5
2
17
4
14
16
20-36
MODURI DE LUCRU
Modul de lucru Compatibility
Este prevzut pentru a pstra compatibilitatea cu porturile vechi unidirecionale, deci asigur
transferul unidirecional de date de la PC la periferic (Pop, 1983).
49
Fig. 12.2.c.
Modul de lucru Nibble : este un mod frecvent utilizat pentru a primi date de la
periferic utiliznd cele 5 linii ale registrului de strii. Octetul ce urmeaz a fi achiziionat este
segmentat secvenial n dou grupe de 4 bii. Linia /ACK este folosit la dialog (Badea, 1985).
Fig. 12.2.d.
Modul Byte : este primul mod care permite transferul bidirecional pe liniile de date de 8
bii ntr-o singur faz.
50
Fig. 12.2.e.
Modul EEP (Enhanced Parallel Port): este realizat de un important numr de productori
de echipamente periferice n vederea creterii vitezei portului paralel i asigurarea
transferului bidirecional (permite o rat de transfer de 0,5...2Mo/sec) pentru imprimante
laser rapide, CD-ROM-uri scannere etc. Creterea vitezei se face de ctre circuitul controler
de port i nu prin programare soft. Structura i protocolul destul de complex l face puin
utilizat n procesele de achiziie (Badea, 1985).
Modul ECP (Extended Capabilities Port): Utilizat de grupurile Hewlett- Packard i

Microsoft n scopul definirii unui mod mai performant pentru utilizarea imprimantelor laser
i scannerelor. Programarea se face hardware. Dispune de un protocol complex care necesit
un timp mare de programare dar odat realizat confer a vitez mare pe port. Este utilizat n
special de ctre periferice performante i mai puin n protocoalele de achiziie (Badea,
1985).
13. PROIECT TEHNIC
51
Aceast parte a proiectului urmarete si explic functionarea schemei bloc si implicit cea
electrica. Schema bloc a circuitului se compune dintr-un set de blocuri funcionale care in mare
parte sunt in forma integrat astfel ajungndu-se la o schema electrica relativ simpl. Progresul
cel mai semnificativ in domeniul traductoarelor il reprezint realizarea lor sub forma integrat,
prin inglobarea intr-o unitate constructiv miniaturizat, similar circuitelor integrate pe scara
lar, att a elementului sensibil, ct si a adaptorului, inclusiv elemente de calcul, liniarizare,
compensare termic, etc. Cuplarea intre elementul sensibil si adaptor, care la traductoarele uzuale
ridica probleme, in acest caz a disparut. Actualmente se fabrica in mod curent traductoare
integrate de presiune, forte, acceleratie, de temperatura, cu performante ridicate si la dimensiuni
si greuti reduse considerabil fat de traductoarele clasice.
Fig.13.1.
Schema de fata e compusa din patru module de baz : o parte de alimentare, un convertor
frecvent tensiune, unul tensiune binar si un sistem de prelucrare numeric unde elementul
de baz il constituie PC-ul, impreun cele patru blocuri formeaz un traductor de turatie cu
achizitie pe portul paralel.
Traductorul este compus din dou blocuri principale: elementul sensibil i adaptorul.
Elementul sensibil (senzorul) poate fi de tip parametric (inductiv, capacitiv, rezistiv, etc) sau de
tip generator (piezoelectric, termocuplu, tahogenerator). Adaptorul este circuitul care realizeaz
transformarea primar n semnal electric cum ar fi: oscilatoare, amplificatoare de sarcin, punte
52
Wheastone, etc). In actualitate exist tendina realizrii de traductoare inteligente care s

conin i alte blocuri ncorporate cum ar fi: filtrul, circuitele de condiionare i chiar de
conversie analog-numeric. Semnalul generat este de natur electric (tensiune sau curent)
proporional cu mrimea fizic msurat.
Filtrul de intrare cuprinde un filtru trece jos cu rolul de eliminare a efectelor de aliere
care rezult din conversia analog-numeric a semnalului analogic.
Circuitele de condiionare a semnalelor conine circuite care realizeaz prelucrarea
analogic: amplificatoare, circuite de conversie analogic, circuite de izolare etc. Dac este
utilizat un amplificator cu ctig programabil acesta poate permite mrirea gamei dinamice a
semnalului de intrare. Circuitul folosit in lucrarea practica LM2907 integreaza circuitele de
conditionare a semnalelor care contin filtre analogice. Sunt circuite electronice reprezentate fizic
de circuite liniare (cuadripoli) ce conin elemente reactive (LC) exploatnd proprietatea acestora
de a se comporta selectiv fa de semnalele de intrare la frecvene diferite. Altfel spus funcia de
transfer a acestor circuite este dependent de frecvena semnalului de intrare.
Includerea n construcia circuitului a reactanei capacitive face posibil evidenierea
proprietilor selective [2]. Exist dou variante general utilizate: filtru RC trece jos (Fig.13.2.A)
i filtrul trece sus (Fig13.2.B).
C
C
A)
F TJ
B)
F TS
Fig.13.2.
Funciile de transfer al filtrelor RC sunt:

H( j)
1
1 jRC
pentru filtrul FTJ
H( j)
jRC
1 jRC
pentru filtrul FTS
Cele mai uzuale filtre sunt cele active cu amplificatoare operationale care apar direct in
constructia integratului sau in tehnologie integrata.
Filtru activ trece jos cu A.O. integrator:
53
Fig. 2.3
cu:
V0
VI
H0
0
2 20
pentru frecvene foarte mari (>>0) amplificarea este zero iar
pentru frecvene joase (<<0) A
R1
H0 .
R2
Filtru activ trece sus cu A.O:
Fig.2.4
cu:
V0
VI
H0
0
2 20
pentru frecvene foarte mici (<<0) amplificarea este zero
R1
H0 .
R2
Semnalul este citit prin intermediul unui senzor cu reluctanta magnetica ca cel din figura
iar pentru frecvene mari (>>0) A
urmatoare:
54
Fig.13.3.
Avnd o constructie relativ simpl si beneficiind de o rezistent la socuri si vibratii
sporit sunt folosite in domeniul auto la scara larg, avantajul il reprezint faptul ca citirea o face
de pe roiile dinate ale autovechicolului si sunt construiti mai nou si in form miniaturizat.
Senzorii de viteza sau pozitie, cum mai sunt numiti, furnizeaz informatii prin intermediul mai
multor blocuri ale sistemului de achiziie care are rolul de a le esantion , memora, si de a le
transmite spre blocurile de afisare prelucrare si daca este nevoie corectare. Distanta dintre rotor
si sensor este critic, cu cat senzorul se indeparteaz de rotor (roata dintata) cu atat semnalul e
mai slab, este de dorit ca distant sa fie constant. Impulsurile electrice generate de catre senzor
sunt apoi citite si interpretate de un circuit integrat specializat LM2907 care are proprietatea de a
transforma frecventa de intrare in tensiune proportional cu aceasta.
Seria de convertoare frecvent-tensiune a fost dezvoltat astfel incat atat pe partea de
intrare cat si pe cea de iesire a cipului sa necesita un numar cat mai mic de componente pentru a
putea functiona. Acest integrat are capacitatea de a furniza la ieirea lui o tensiune proportionala
cu tensiunea de intrare si in cazul in care frecvena e zero tensiunea de la ieire sa fie nul.
Aceast familie de componente include 3 componenete de baz: un amplificator de
intrare (cu histerezis), un convertor frecvena-tensiune si un amplificator operational comparator
cu un tranzistor la ieire. Exist cateva limitari la alegerea lui R1, C1, C2 componente prin care
circuitul isi face referinte. C1 furnizeaza compensatia interna a convertorului frecven-tensiune,
si trebuie sa aiba o valoare mai mare de 100 pF, valori mai mici pot cauza aparitia unui curent de
eroare prin R1.
Fig.13.4.
55
Tensiunea de la iesirea convertorului este apoi transmisa spre un alt circuit integrat
specializat care face conversie tensiunii in cod binar, cod care poate fii apoi interpretat si
interfatat cu ajutorul PC-ului. Acest tip de convertoare asigur o vitez de lucru relativ
mare i o precizie bun la un grad de complexitate mediu. La funcionare dup metoda
aproximaiilor succesive se folosete compararea bit cu bit n loc de numrarea continu .
La comanda de start a conversiei se genereaza un semnal egal cu V m/2 cu care se
compar tensiunea de intrare. Vm este domeniul de variaie maxim a tensiunii de intrare
Vin . Dac Vin>Vm/2 MSB este 1; dac Vin<Vm/2 , MSB este 0 . Pentru determinarea
urmatorului bit se genereaza
semnalul 3/4*V m dac MSB este 1 sau 1/4*V m dac MSB
este 0 . Al doilea bit este 1 sau 0 dup cum V in>3/4*Vm , sau Vin<3/4*Vm cand MSB = 1 .
Cu MSB = 0 , al doilea bit este 1 pentru V in>1/4*Vm sau pentru Vin<1/4*Vm etc. , procesul
continuand pana se ajunge la bitul de semnificatie minima .
> 7/8*Vm , 1
> 6/8*Vm ,1 -- Vin
< 7/8*Vm , 0
> 1/2*Vm , 1 -- Vin
> 5/8*Vm , 1
< 6/8*Vm ,0 -- Vin
< 5/8*Vm , 0
Vin
> 3/8*Vm , 1
> 1/4*Vm , 1 -- Vin
< 3/8*Vm , 0
< 1/2*Vm , 0 -- Vin
> 1/8*Vm , 1
< 1/4*Vm , 0 -- Vin
< 1/8*Vm ,0
MSB
. . . .
56
LSB
Fig.13.5. Succesiunea comparrilor la un convertor A/D cu aproximaii succesive i

cu rezoluia de 3 biti.
Convertorul tensiune-frecvena folosit in parte practica este unul sub form integrat
folosit frecvent in aplicaii in care se are ca scop afisarea si controlul proceselor cu ajutorul unui
sistem de calcul. Circuitul folosit este un ADC0804 ca cel din figura urmatoare.
Fig. 13.6.
Convertoarele A/D cu aproximaii succesive nu pot fi folosite n aplicaii de tip
histogram n care se lucreaz cu distribuii de amplitudine . Aceasta se datoreaz
treptelor de cuantificare inegale, ceea ce determin neliniaritate diferential mare.
Schema electrica detaliat.
57
Fig.13.7
SOFTUL
In rndurile urmtoare am incercat sa prezint partea de soft care ne ajuta sa citim date,
despre evolutia procesului de masurare, in timp. In cazul de fata se face doar o citire nu se ajunge
la o comand bilateral intre sistemul de achiziie, care este calculatorul, si placa de masura.
Singurul semnal pe care calculatorul il transmite spre placa de msura este acela de start
conversion (sau strobe) semnal far de care nu se poate face nici o citire pe portul paralel.
Codul program se imparte in dou:
- (I) o prim parte ne prezint partea de achizitie de date, colectate prin intermediul
portului paralel.
- (II) a doua parte urmreste partea de codare in C++.
(I) prima secventa de program

Secventa propriu-zisa de citire:
Private Sub Timer1_Timer()
txt_fv.Text = CStr(Val(txt_fv.Text) + 1)
If Val(txt_fv.Text) = 100 Then
txt_fv.Text = 0
End If
Result1 = SetPortVal(Val("&H37A"), Val("&HFF"), 1)
58
Result = GetPortVal(Val("&H" + CStr(adr_rd)), PortVal, 1)

Result2 = SetPortVal(Val("&H37A"), Val("&H00"), 1)
If (Result2 = False) Then
MsgBox "Este o problema cu functia SetPortByte.", vbOKOnly + vbCritical, "Port
Paralel"
Unload Port32
End If
If (Result1 = False) Then
MsgBox "Este o problema cu functia SetPortByte.", vbOKOnly + vbCritical, "Port
Paralel"
Unload Port32
End If
If (Result = False) Then
MsgBox "Este o problema cu functia GetPortVal.", vbOKOnly + vbCritical, "Port Paralel"
Unload Port32
Else
TxtPortByte_h = Hex$(PortVal And &HFF)
TxtPortByte = PortVal
If Abs(Val(TxtPortByte.Text)) > 100 Then
MsgBox "S-a depasit intervalul de oscilatie propus.Reluati citirea", vbOKOnly +
vbCritical, "Turatie motor"
Else
HSc.Value = Val(TxtPortByte.Text)
End If
End If
End Sub
(II) a doua secvent de program

#include <windows.h>
#include <winioctl.h>
#include <conio.h>
#include "port32.h"
#include "winio.h"
bool _stdcall GetPortVal(WORD wPortAddr, PDWORD pdwPortVal, BYTE bSize)
{
tagPort32Struct Port32Struct;
DWORD dwBytesReturned;
if (!IsWinIoInitialized)
return false;
if (IsNT)
{
switch (bSize)
59
{
case 1:
*pdwPortVal = _inp(wPortAddr);
break;
case 2:
*pdwPortVal = _inpw(wPortAddr);
break;
case 4:
*pdwPortVal = _inpd(wPortAddr);
break;
}
}
else
{
Port32Struct.bSize = bSize;
Port32Struct.wPortAddr = wPortAddr;
return DeviceIoControl(hDriver, WINIO_READPORT, &Port32Struct, sizeof(Port32Struct),
pdwPortVal, sizeof(DWORD), &dwBytesReturned, NULL);
}
return true;
}
bool _stdcall SetPortVal(WORD wPortAddr, DWORD dwPortVal, BYTE bSize)
{
tagPort32Struct Port32Struct;
DWORD dwBytesReturned;
if (!IsWinIoInitialized)
return false;
if (IsNT)
{
switch (bSize)
{
case 1:
_outp(wPortAddr, dwPortVal);
break;
case 2:
_outpw(wPortAddr, (WORD)dwPortVal);
break;
case 4:
_outpd(wPortAddr, dwPortVal);
break;
}
}
60
else
{
Port32Struct.bSize = bSize;
Port32Struct.dwPortVal = dwPortVal;
Port32Struct.wPortAddr = wPortAddr;
return DeviceIoControl(hDriver, WINIO_WRITEPORT, &Port32Struct, sizeof(Port32Struct),
NULL, 0, &dwBytesReturned, NULL);
}
return true;
}
61

Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

1. TRADUCTOARE I SISTEME PENTRU ACHIZIIE SI CONTROL

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

tahogeneratoarele maini de CC sau CA ce genereaz o tensiune proporional cu turaia i

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

toate derivate de ordin I au semnificaia unor sensibiliti astfel:

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

1.3.3. DOMENIUL DE MASUR

sau raportat la domeniu: S

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

2. MASURAREA MARIILOR CINEMATICE

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

La mersul n sarcin tensiunea de la borne va fi:

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

nfurrii, amplitudinea fluxului magnetic i n-turaia (Toma, 1977).

Fig. 2.2a. si 2.2b.

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

2.3. TRADUCTOARE DE TURAIE CU RELUCTAN VARIABIL

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

in bobin, conform legii inductiei

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

fixata t 0 . Pentru funcionarea corecta se impune condiia

, unde Tmin este perioada

minim de rotatie (corespunzatoare turatiei maxime).Tensiunea U m de la iesirea monostabilului

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

este mediate de catre dispozitivul de mediere DM pe o durata

continu U LM proportional cu turatia:

Etajul de iesire EE furnizeaz un semnal de iesire unificat (tensiune sau current)

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

MSURAREA TURAIEI UTILIZND CIRCUITUL LM2907 (conv. frecv.-tens.)

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

2.5. TRADUCTOARE DE TURAIE CU ELEMENTE SENSIBILE MAGNETICE

2.6. APLICATII PRIVIND MASURAREA TURAIEI.

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

3. UTILIZAREA SENZORILOR IN PRACTICA

Senzor de poziie pe arboreal cu came

Senzor de poziie pe arboreal cotit

Senzor de vitez auto

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

senzori produc impulsuri electrice si nu au nevoie de surs de alimentare.O alt caracteristic e

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Senzorul e folosit pentru a determina turaia motorului (RPM).

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

4.1. CONVERTOARE TENSIUNE FRECVEN

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

condensatorului de temporizare C=10nF este asigurat de un generator de curent constant

T Tinc Tdesc R1C

Frecvena ieirii este inversul perioadei:

Se observ c se poate realiza o conversie tensiune frecven liniar dac descrcarea

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

Tensiunea Ui<0, curentul de sarcin nu poate fi asigurat de ieirea AO, deoarece ar

Ienaga (Roca) Daciana- Masurarea turaiei cu achiziie pe portul paralel

buclei externe de reacie a amplificatorului repetor deci tensiunea de ieire U e este