Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana
Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana
Sisteme de Achizitie Date Pentru Masurarea Turatiei - Daciana
P E R TU R B A TII
E X TE R N E
TR A D U C TO R
Yr
PRO C ES
E L E M . E X E C U TIE
R E G U L A TO R
Fig .1.1
unde: P perturbaile externe procesului, X- mrimea de msurat reprezentnd parametrul din
proces reglat, Y- valoarea curent, Yr valoare de referin, C- comanda, - eroarea (abaterea), Emrimea de execuie.
1.2. STRUCTURA GENERAL A UNUI TRADUCTOR
1
Realizarea funcilor menionate de ctre traductor astfel nct semnalul obinut la ieirea
acestuia s reprezinte valoric mrimea msurat instalaiilor de automatizare, implic o serie de
operaii de conversie cu caracter informaional nsoite de transformri energetice bazate pe
energia asociat procesului. In acest scop structura unui traductor conine urmtoarele
componente (fig. 1.2):
P I1 P i2 P i3
P in
P e 1P e 2 P e 3
P en
TR A D U C TO R
E L E M . S E N S IB IL
A D A P TO R
Y = f (X )
R 1R 2R 3
Rn
Fig. 1.2.
Elementul sensibil (captor sau senzor): este elemetul care realizeaz detectarea mrimii
fizice pe care traductorul trebuie s o msoare (din mediu doar mrimea X). Modificarea strii
acestuia se face printr-un consum energetic preluat de la proces (care in general trebuie s aib o
valoare foarte mic). n funcie de structura constructiv elemetele sensibile se mpart n dou
mari categorii:
elemente sensibile parametrice: sunt de fapt componente pasive sau active de circuit care i
modific parametrul n funcie de influena mrimii de msurat. De exemplu: rezisten electric
modificat de influena temperaturii, capacitate electric modificat de variaia distanei dintre
armturi, fototranzistor sau fotodiod, etc. In toate aceste cazuri ES este parte component a unui
circuit de adaptare ( de ex. n cazul rezistenelor puntea Wheastoane) care realizeaz
transformarea parametrului de circuit ntr-un semnal electric unificat fiind necesar n acest caz o
surs de enegie extern (surse de alimentare).
elemente sensibile generatoare: sunt caracterizate prin faptul c genereaz o sarcin electric,
tensiune sau curent proporionale cu mrimea de msurat.Putem enumera aici: elementele
sensibile piezoelectrice (pe baza efectului piezoelectric al cuarului) care genereaz sarcin
electric pe axa electric proporional cu fora aplicat pe axa mecanic a cristalului,
2
mrimile de reglaj R1...Rp care nu procoac modificri nedorite ale caracteristicii statice ideale ci
au rolul de a oferii posibilitatea unor reglaje n domeniul de variaie a mrimii de msurat (ex.
calibrarea intern, reglarea la zero, alegerea sensibilitii etc.). Mrimile perturbatoare externe au
o influen direct asupra caracteristicii statice i pot fi de natura unor factori de mediu,
temperatur, presiune, umiditate, cmpuri magnetice externe etc. Mrimile perturbatoare interne
se manifest ca urmare a efectului zgomotului generat de rezistoare, semiconductoare,
modifcarea proprietilor materialelor prin imbtrnire, frecri n lagre etc. Influena acestor
mrimi determin aa numitele abateri de la relaia de dependen ideal erorile de influen.
Prin urmare caracteristica real static a unui traductor este descris de funcia:
Y=f(X; PI1..Pin; PE1...Pem)
Se poate observa c ceea ce genereaz erori sunt variaile acestor mrimi perturbatoare i nu
valorile lor absolute care dac ar fi constante ar putea fi luate n considerare n expresia
caracteristicii. Relaia de mai sus se dezvolt n serie rezultnd:
f
f
f
f
f
X
PI1 ...
PIn
PE1 ...
PEp
x
PI1
PIn
PE1
PEp
traductorului,
f
X - sensibilitatea util a
X
f
f
PE1 - reprezint sensibiliti parazite. Admind c influenele
PI1 i
PE1
PI1
perturbailor nu depesc eroarea tolerat atunci caracteristica static uzual pentru traductoarele
analogice este:
Y=K(X-X0)+Y0
unde: X0 i Y0 pot lua valori pozitive sau negative inclusiv zero (Stoica, 1977).
X
Y = K (X - X 0 )+ Y 0
K = tg
Y= KX
K = tg
X0
Y
Y0
L in ia ra u n id ire c tio n a la
Y
L in ia ra p ro p o rtio n a la b id ire c tio n a la
Fig. 1.3.1.
1.3.2. ERORILE DE NELINIARITATE SI HISTEREZIS
n general caracteristile statice reprezint o aproximare a carcateristicilor statice reale
neliniare. Pentru evaluarea acestei aproximri se utilizeaz abaterea de la neliniaritate sau
eroarea de neliniaritate. Pentru acesta n Fig. 1.3.2. se traseaz o dreapt AB prin fixarea
punctelor extreme care s aproximeze ct mai bine caracteristica real. Paralel cu aceast dreapt
se traseaz dreptele AB i AB. Cea mai mare dintre diferenele Y si Y reprezint eroarea
de neliniaritate care raportat la domeniul (Ymin, Ymax) este:
n
Ymax
100[%]
Ymax Ymin
B
B
Y
Ym ax
Y
Y
Y m in
A
A
X m ax
X m in
A
Fig. 1.3.2.
dY Y
K tg
dX X
Y max Y min
X max X min
Uneori este utilizat i forma sensibilitii relative Sr ca fiind raportul dintre sensibilitatea
relativ a mrimii de ieire i sensibilitatea relativ a mrimii de intrare:
Y
Sr Y
X
X
1.3.5. REZOLUIA
Se definete ca fiind intervalul minim de variaie a mrimii de intrare care poate
determina apariia unui salt al semnalului de ieire. Fiind un parametru calitativ al unui traductor,
rezoluia este utilizat n special n cadrul traductoarelor numerice a cror caracteristic variaz
n trepte unde se reprezint comod prin numrul de bii (de ex. pentru un semnal de ieire pe 10
bii, domeniul de msurare Xmin...Xmax se cuantific n 1024 de nivele posibile ceea ce duce la o
rezolutie de 0,1% din valoarea domeniului).
1.3.6. PRECIZIA
Este cel mai important indicator al calitii procesului de msurare. Astfel precizia este cu att
mai bun cu ct pentru o probabilitate dat (care adesea se ia aproape de 1), intervalul n care se
situeaz valoarea real este mai restrns. Diferena dintre rezultatul msurrii i valoarea real
este denumit eroare de msurare i este evident c msurarea este cu att mai bun cu ct aceste
erori sunt mai mici. Cauzele erorilor de msurare sunt complexe, ele putnd fi evideniate numai
dup o analiz atent a operaiei de msurare i tinnd cont de caracteristicile mrimii de
msurat. In funcie de aceste cauze erorile se pot clasifica in felul urmtor:
eroarea de interaciune : este cauzat de exercitarea aciunii directe asupra valorii reale de nsi
elemetul sensibil al aparatului de msurat astfel nct valoarea efectiv msurat difer de cea
real (Stoica, 1977).
6
eroarea de model : o surs de erori poate fi determinarea imperfect a caracteristicii statice prin
idealizarea lor. Cnd aceste caracteristici sunt deduse experimental utiliznd etaloane, acestea la
rndul lor pot avea precizii limitate, iar condiile reale de utilizare pot diferii de cele
corespunztoare etalonrii- erori de model.
eroarea de influen: exist cazuri cnd n aplicaiile practice exist tendina de a nu se in cont
de efectele influenelor externe i interne. Un instrument poate funciona corect pentru efecte
minime a acestor mrimi, dar devine inacceptabil pentru valorile mari ale acestora- eroare de
influen.
n funcie de proprietile lor generale prin care se pot stabili formalizri matematice, erorile pot
fi calsificate i pe urmtoarele criterii:
erori sistematice: se produc n acelai sens n condiii neschimbate de repetare a msurrii i au
valori constante sau variabile dup o lege dat.
erori aleatoare: apar ntmpltor sau accidental , la repetarea msurrilor apar diferene att ca
sens ct i ca valoare cu variaii imprevizibile.
erori grosiere (inadmisibile): conduc la rezultate total eronate iar efectele lor nu pot fi luate n
considerare (Ionescu, 1985).
n determinrile calitative a erorilor de msurare se utilizeaz i urmtoarea clasificare:
eroarea real: diferena Xi dintre valoarea real X i valoarea msurat a mrimii Vi
Xi=Vi-X
eroarea absolut: diferena Vi dintre valoarea msurat Vi i valoarea de refrin V
Vi=Vi-V
eroarea relativ: se definete ca fiind raportul dintre eroarea real i valoarea adevrat.
Xirel=Xi/X sau Virel= Vi/V
permaneni i rotor cilindric este dat n Fig. 2.1. Datorit comutaiei perilor pe colector este
posibil ca tensiunea de ieire s fie ondulatorie. Aceste ondulaii sunt cu att mai mici cu ct
numrul de lamele ale colectorului este mai mare. Tot n acest scop la ieirea tahogeneratorului
se introduc filtre trece jos care afecteaz ns timpul de rspuns. Datorit sensibilitii reduse
acest tip de element sensibil de msur a turaiei nu este folosit pentru turaii mici, domeniul lui
fiind situat ntre 50 i 5000rot/min (Toma, 1977).
A)
Fig. 2.1.
Tensiunea electromotoare este dependent de turaie dup relaia: E=Kn, unde K este
sensibilitatea tahogeneratorului i n este turaia. Sensibilitatea depinde direct de numrul de poli
p, de numrul de ci de curent din rotor (2a), de numrul de conductoare N i de fluxul magnetic
al magneilor permaneni.
K
pN
mV
i este cuprins ntre 1 i 10
60 a
rot / min
R A Kin
U p
I
U p
RS R A Kin
I
cu RS rezistena de sarcin. Din relaia de mai sus se trage concluzia c pentru a avea o eroare
relativ mic este necesar ca rezistena de sarcin s fie mare, rezistena bobinei generatorului R A
s fie mic i reacia indusului s fie mare. n practic pot fi utilizate i tahogeneratoarele de CA
sincrone sau asincrone care genereaz la ieire o tensiune sinusoidal monofazat cu valoare
efectiv i frecven dependent de turaie dup relaia:
E(t )
2n
2
NK sin(
nt ) unde: N- numrul de spire, K-constant ce depinde de tipul
60
60
capitolul msurrii numerice a frecvenei. Avantajele folosirii pe scar larg a lor sunt: utilizarea
la turaii foarte joase, gama larg de turaii, ncrcarea axului cu un cuplu aproape nul (Toma,
1977).
M A RKER
L E N TIL A
F O TO TR A N Z IS TO R
LA M PA
Fig. 2.2c.
10
Fig. 2.3.a
Magnetul, miezul magnetic si discul feromagnetic formeaz un circuit magnetic a crui
reluctant variaz in funcie de pozitia discului fa de miezul magnetic. Cand un dinte se afl in
prelungirea miezului, reluctan va fi minim, iar cand un spatiu liber se afl in dreptul miezului,
reluctan va fi maxim. Aceasta variaie de reluctan duce la o variaie de flux magnetic prin
bobina ceea ce va introduce o tensiune u e (t )
electromagnetice. La o rotatie a discului (cu o vitez astfel incat deriva fluxului sa fie suficient
de mare ca sa poat fi sesizata tensiunea electromotoare indus) se obtine un numar de impulsuri
egal cu numarul de dinti de pe cicunferinta discului (Ionescu, 1985).
11
Fig. 2.3.b.
Fig. 2.3.c.
Frecvena f a tensiunii electromotoare induse este egala cu turatia n, in rot/s multiplicat
cu numarul se dinti z ai discului:
f = zn
Elementele sensibile cu reluctan variabil nu se utilizeaz la turatii joase si foarte joase,
deoarece la turatii mici amplitudinea impulsurilor fiind dependent de turatie, poate s scad sub
pragul de sensibilitate al adaptorului. Pentru cresterea sensibilitatii la turatii mici, trebuie mrit
numarul de dinti ai discului.
Elementul sensibil de acest tip poate fi conectat la un adaptor analogic a carui schema
bloc e prezentat in figura :
12
Fig. 2.3.d.
S-a considerat un element sensibil cu o singura proeminen.
Semnalul U ES , de perioad T (egala cu perioada de rotatie), furnizat de elementul sensibil ES,
este amplificat si redresat monoalternan de catre blocul amplificator-redresor A+R. Dupa ce
este format (formatorul de semnal FS) semnalui purttor cu privire la turatie este aplicat
monostabilului M, care genereaza impulsuri dreptunghiulare periodice de perioada T, si de durata
t0 Tmin
13
T0 T
, obinandu-se o tensiune
U DM
iT
1 0
i
i
1
n
U M (t )dt
U M (t )dt t 0U 0 t 0U 0 U 0 t 0
kn,
T0 0
iT 0
iT
T
60
iT T0 (i 1)T
14
Fig. 2.3.e.
2.4. TRADUCTOARE DE TURAIE INDUCTIVE.
Acest tip de traductor de turaie (Fig 2.4.) are ca element sensibil dou bobine plasate n
aa fel nct discul din material feromagnetic prevzut cu o fant care este solidar pe axul n
micare se rotete ntre ele. Cele dou bobine fac parte dintr-un oscilator de nalt frecven.
Cnd fanta se gsete n dreptul bobinelor circuitul magnetic este realizat i oscilatorul
funcioneaz (apar oscilaii la ieire). Tensiunea de nalt frecven obinut este apoi detectat i
filtrat obinndu-se astfel la ieire o tensiune de nivel ridicat. Dac discul optureaz ntrefierul
efectul este invers. Funcioneaz ntr-un domeniu foarte larg ncepnd cu turaii joase i ajungnd
pn la 1000000 rot/min (Stoica, 1977).
AX
O S C IL A TO R
D IS C
L1
L2
Fig. 2.4.
15
D E T E C TO R +
F IL TR U
S e n z o r H a ll M a g n e t
D is c
N
S
SS
U h a ll
NN
U h a ll
A)
B)
Fig. 2.5.
Pe axul n micare este prevzut un disc din material feromagnetic cu decupri. Cnd
decuparea se afl n dreptul senzorului cmpul magnetic este dispersat ceea ce produce blocare
senzorului, obinndu-se impulsuri ce apoi pot fi numrate. Ca adaptor poate fi utilizat att
varianta analogic ct i cea digital (Stoica, 1977).
L1
100p
10uH
10uH
L2
16
1
2
8
7
E1
E2
Fig. 2.6.
17
Fig. 3.a.
Toate cele trei tipuri de senzori sunt alcatuite structural dintr-un magnet permanent
prelungit cu un miez fromagnetic pe care se afl o bibin. Aceti senzori se afl montai foarte
aproape de roata dintat. Cand trece un dinte prin faa senzorului un impuls electric apare in
bobin, fiecare dinte crend un astfel de impuls. Numarul de impulsuri intr-o secunda reprezint
frecvena semnalului (Stoica, 1977).
Cu cat roata (arborele) se roteste mai repede cu att apar mai multe impulsuri.
Impulsurile sunt apoi transformate cu ajutorul unor convertoare frecven-tensiune in tensiune,
astfel tensiune de la ieirea convertorului este mai mare daca numarul de impulsuri creste.
Creterea tensiunii e proportional cu frecvena impulsurilor. Tensiune poate fi apoi usor
interpretat pentru masurarea turaiei si controlul acesteia (Stoica, 1977).
SENZORUL CU RELUCTANTA VARIABILA
Fig. 3.b.
Distanta dintre rotor si sensor este critica, cu cat senzorul se indeparteaza de rotor (roata
dintata) cu att semnalul e mai slab, este de dorit ca distana sa fie constant. Nu toate roile
prezinta dini sunt si cu cioplituri (crestturi) care au rolul de a produce acela efect. Acest tip de
18
Fig. 3.c.
Fig. 3.d.
19
Fig. 3.e.
ECM-ul folosete semnalul senzorilor de vitez a vehicolului (VSS-vehicle speed sensor)
pentru a modifica funciile motorului si a iniia rutine de diagnosticare. Se pot folosii diferite
tipuri de senzori in functie de scop, astfel exist senzori doar pentru a citi o turatie sau senzori de
roata pentru monitorizarea si controlul unui sistem ABS.
20
Fig. 3.f.
Senzor cu reluctan variabil pentru aplicatii auto
21
Fig. 3.g.
4.CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGIC
22
UIm ax
R
UI
T0 I r tr
R
1
f0
UI
RIr tr
C
U IS
UI
AO
U IS
C O M P
UC
C BM
U0
Ir
UC
U0
Tr
T0
Fig .4.1.
Pentru construcia unui convertor tensiune frecven cu performane bune putem opta
pentru schema din Fig. 4.2 n care circuitul LM555 este folosit ca oscilator astabil. Incrcarea
23
R1C(UPS UPJ )
Ui
unde: UPJ i UPS sunt tensiunile de prag ale comparatorului SUS i JOS din 555.
Perioada total a oscilaiei de ieire este:
(UPS UPJ )
Tdesc
Ui
1
Ui
T
R1C(UPS UPJ )
24
IN TR A R E 1 0 K
+ 15V
7
2
10K
6
Lm 2 0 1 A
3
8
4 1
6 ,8 p
-1 5 V
T
4
A LO
D ESC
8
V+
2 ,2 K
IE S 3
5
C
PS
2 PJ
IE S IR E
2 ,5 K
5 ,6 K
-1 5 V
-1 5 V
Fig. 4.2
+ 5V
2n
100K
IN TR A R E
2n
A LO
7
+ 15V
7
2
100K
10K
741
3
4
D ESC
10n
2n
IE S IR E
IE S 3
6 PS
2
PJ
8
V+
C
1
5
10n
-1 5 V
Fig. 4.3
5. REDRESOARE DE PRECIZIE CU AMPLIFICATOARE OPERATIONALE
5.1. REDRESORUL MONOALTERNANTA DE PRECIZIE
Este utilizat pentru conversia semnalelor de curent alternativ n semnale de curent
continu. Se numete de precizie deoarece la mai mici valori pozitive ale semnalului de intrare
acesta este practic transferat la ieire (monoalternan). In funcionare se regsesc urmtoarele
cazuri (Fig. 5.1.):
-
25
Tensiunea Ui>0, ierea AO tinde spre valori pozitive i aduce dioda n stare de
conducie stabilind astfel calea de reacie pozitiv rezultnd Ue=Ui.
UD
Ui
U0
RS
Ue
Fig. 5.1.
Tensiunea Ui>0, ieirea crete foarte repede datorit buclei de reacie lucru ce duce la
trecerea n conducie a lui D2 i blocarea lui D1.
Us
R2
Ui
R1
Tensiunea Ui<0, ieirea scade foarte repede datorit buclei de reacie lucru ce duce la
trecerea n conducie a lui D1 i blocarea lui D2.
US=0
Ui
D
U0
Fig. 5.1.a.
26
RS
Ue
Formele de und a celor dou tipuri de redresoare sun date n Fig. 5.2.b.
.
2R
D
Ui
D
U0
U1
RS
R
Fig. 5.2.a.
27
Ue
Ui
M O N O A L TE R N A N TA
Ue
U1
Ue
B IA L TE R N A N TA
Fig. 5.2.b.
5.3. CONVERTOARE INALTA FRECVENTA-JOASA FRECVENTA
De multe ori n diferite aplicaii este necesar conversia unui semnal de nalt frecven
de ordinul MHz n semnal de joas frecven pentru a fi apoi prelucrat. Procedeul are la baz
utilizarea detectoarelor de vrf care n regim de CA furnizeaz la ieire o tensiune egal cu
valoarea maxim a tensiunii de intrare. Schema bloc a unui convertor IF-JF este prezentat n
Fig. 5.3. Structura include dou detectoare vrf la vrf cu caracteristici ct mai apropiate, un
amplificator de eroare A, divizorul rezistiv D i un oscilator sinusoidal O a crui amplitudine este
comandat n tensiune. Unul din detectoare este comandat de tensiunea de intrare UI de nalt
frecven, n timp ce la intrarea celui de al doilea se aplic semnalul oscilatorului divizat de un
anumit numr de ori. Sistemul descris reprezint de fapt o bucl de reglare automat care
stabilete nivelul tensiunii furnizate de oscilator la o valoare pentru care amplitudinile
semnalelor sunt egale. Tensiunea de la ieirea convertorului reprezint rezultatul conversiei, in
regim de semnal sinusoidal egalitatea amplitudinilor implic egalitatea valorilor efective. Din
funcionarea descris mai sus se pot deduce o serie de avantaje: realizeaz stabilirea valorii
efective a unui semnal de IF, circuitul prezint o bun liniaritate care se pstreaz pn la valori
mici ale semnalului de intrare(mV), precizie de msur ridicat fiind determinat n esen de
erorile circuitului ce msoar valoarea efectiv.
28
A
R1
C
UI
O SC
R1
D
100KHz
D IV IZ O R
D
R E D R E SO R
Fig. 5.3.
Transmiterea datelor e necesar a fi facut pe distante mai lungi sau mai scurte.
Prelucrarea informatiei poate consta in operatii simple (comparari), pna la prelucrari
matematice complicate (integrari, diferentieri, medieri, calcul de transformate Fourier, etc.).
Scopul prelucrarii difer de la caz la caz: comanda unui proces (industrial, militar, de cercetare),
sau numai informare asupra evolutiei procesului prin vizualizarea datelor. Operaia cea mai
importanta este conversia analog numeric, realizata cu unul sau mai multe circuite. In funcie
de tipul aplicatiei mai pot fi necesare si alte circuite analogice de prelucrare.
intrari analogice;
intrari numerice.
dublul frecvenei maxime din spectrul acestui semnal. Dac se cere ca esantioanele prelevate sa
reprezinte cu suficient precizie un semnal continuu de la intrare, fara a mai calcula valori
intermediare esantioanelor prelevate, frecvena de esantionare trebuie sa fie de cel putin 810
ori mai mare dect frecventa celei mai inalte armonici. Perioada de esantionare nu poate fi mai
mica dect timpul de conversie (Toma, 1997).
Inaintea esantionrii, semnalele analogice sunt supuse unor operatii de adaptare cu
sistemul de prelucrare, numite generic condiionare. Acestea pot fi:
compresie logaritmica;
filtrare;
32
Fig. 7.
prin asigurarea unor programe care sa rezolve tipul de masurare dorit, dup
algoritmi specifici. Programele folosite sunt dezvoltate de firmele producatoare de
astfel de echipamente, fiind intr-o continua evolutie, in concordana cu cea a
echipamentelor hardware.
33
Fig. 8.
La realizarea unui sistem de achiziie de date computerizat se pot urmari etapele:
a. identificarea tipurilor de intrari si iesiri:
o
34
CAN cu comparare
de tip paralel
cu urmrire
cu aproximri succesive
35
CAN tensiune-timp
cu dubl integrare
CAN tensiune-frecven
b 2
K 1
cu bK {0,1}
Cea mai mic valoare convertit diferit de zero este treapta elementar (cuanta):
q=UR2-N
Dou secvene adiacente difer ntre ele cu q care reprezint de fapt i rezoluia convertorului.
Pentru o precizie bun q trebuie s fie ct mai mic iar N ct mai mare.
Deoarece semnalul de intrare UX este de tip continuu iar semnalul de ieire are valori discrete n
timp rezult posibilitatea existenei unor erori de aproximare (de cuantizare) care au valoarile
cuprinse ntre 0,5 LSB pentru caracteristica de transfer din Fig. 9.1a. Erorile de cuantizare pot fi
exprimate prin relaile:
N
e UX UR b k 2 k [ v ]
k 1
N
2
UX b k 2 N k [ v ]
UR
k 1
unde biii bk sunt corelai cu tensiunea de intrare UX, n concordan cu Fig. 9.1a.
Dac semnalul de la intrarea unui CAN este de ambele polariti, n intervalul de variaie
a lui UR (dela -UR/2 la +UR/2, cu valori tipice de 5V i 10V), convertorul analog numeric se
numete bipolar i are caracteristica de transfer prezentat n Fig. 9.1b. Pentru codificarea
ieirilor numerice a convertoarelor analog-numerice cel mai folosit cod este complementul fa
de doi n care semnificaia bitului MSB este de bit de semn.Precizia (eroarea) total a unui CAN
este dat de diferenele dintre caracteristica real i cea ideal i include toate erorile de ctig,
decalaj, neliniaritate, precum i derivele acestora (Toma, 1997).
36
Fig. 9.1.
Etalonarea unui CAN const n calibrarea decalajului urmat de calibrarea ctigului.
Pentru un CAN unipolar, calibrarea decalajului se face astfel nct prima tranziie
(00...00000...001) a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de 0,5LSB.
Calibrarea ctigului se face astfel nct ultima tranziie (11...11011...111) a secvenei de ieire
s corespund unei tensiuni de intrare de UR-1,5LSB. Pentru un CAN bipolar, calibrarea
decalajului se face astfel nct prima tranziie (10...00010...001) a secvenei de ieire s
corespund unei tensiuni de intrare de 0,5LSB. Calibrarea ctigului se face astfel nct ultima
tranziie (11...11011...111) a secvenei de ieire s corespund unei tensiuni de intrare de UR/21,5LSB.
Pentru caracteristica de transfer din Fig. 9.1b eroarea de cuantizare e este n funcie de
tensiunea de intrare UX. Puterea erorii de cuantizare se calculeaz cu relaia:
1
2
e de
P e2ef
1
2
unde eef este valoarea efectiv a erorii de cuantizare. Prin calculul integralei se obine:
eef
1LSB
12
2N
UR
UR
1LSB
12P
38
Se recomand folosirea unor plci cu rezoluia optim aleasa in raport cu aplicatia careia ii
este destinat, intruct plcile cu rezolutii ridicate au preturile in consecin.
analog
numeric,
amplificatorul
cu
cstig
programabil,
39
Imunitate la
[biti]
zgomot
redusa
1424
foarte buna
mediu
- cu integrare
redusa
1218
foarte buna
scazut
- cu aprox. Successive
medie
1016
mica
scazut
foarte mare
48
fara
mare
Tip convertor
- cu convers.
Viteza
Pret
tens./frecv.
- paralel (flash)
registre FIFO (primul intrat, primul iesit) sunt locatii de memorie prevazute pe
plcile de achizitie pentru stocarea temporar a mrimilor de intrare convertite.
Ele constituie un tampon intre viteza ridicat de conversie si vitez la care
calculatorul poate prelua esantioanele de pe placa. Functionarea lor nu permite
suprapunerea sau pierderea de date;
intrari/iesiri numerice - este funcia fara conversii analog - numerice cel mai des
prezent. Ea permite conectarea placii la surse de semnal numeric, respectiv la
dispozitive de iesire numerice. Foarte multe plci au prevzute interfee pentru
semnale TTL. Chiar si astfel de plci au totusi circuite de condiionare a
semnalelor, permitnd lucrul cu o mare varietate de semnale;
41
Fig. 10.
Schema bloc a unei plci de achiziie de cost redus Lab-PC+ - se da in Fig. 10. si se pot
regasi etajele amintite anterior.
42
M A G IS TR A L A D E D A T E
P O R TU R I
I/ O
REG . N UM . A D RESE
U LA
M E M O R IA
DE
D A TE
R E G . D E D IC A TE
R E G . A C U M U L A TO R
REG . N UM . AD RESE
M E M O R IA
PRO G RA M
C IR C U IT E D E C O D IF IC A R E
R E G . IN D . C O N D ITII
G E N E R A TO R
TA C T
M A G IS TR A L A D E A D R E S E
M A G IS TR A L A D E C O N TR O L
Fig. 11.
unde:
U.A.L.: unitatea logico aritmetica - este componenta principal a unui SPN executnd operaiile
de baza cum ar fi: adunarea, scderea, inmulire, mprire, incrementare, decrementare i
operaiile logice (SI, SI-NU, SAU, etc.). Aceste operaii se execut asupra operanzilor, bii sau
cuvinte de 8,16,32,64,etc bii. Deoarece UAL este un circuit combinational este necesar
memorarea temporar a rezultatului operaiei sau a operanzilor n registre de memorare.
REG. IND. CONDITII: n urma unei operaii desfurate de UAL rezultatul obinut poate
depi domeniul de reprezentare, poate fi zero, poate fi negativ, cu numr par sau impar de 1, etc.
Aceste informaii privind starea rezultatului sunt memorate ntr-un registru de stare numit i
indicator de condiii. Fiecarreia din aceste condiii i se asociaz un bit al acestui registru.
MAGISTRALA DE DATE: operanzii i rezultatul operaiilor alctuiesc mulimea datelor SPN.
Un registru care conine operandul unei operaii se numete surs, iar registrul care incarc
rezultatul unei operaii, destinaie. Registrele fac parte din memoria SPN, orice locaie de
memorie putnd fi utilizat n acest scop. Transferul ntre componentele SPN a datelor se face pe
magistrala de date ce reprezint fizic conexiuni cu 8,16,32,etc. fire de legtur. Accesul la
magistrala de date (care este de tip bidirecional) se face de ctre ecipamantele SPN prin circuite
TSL (amplificatoare de sens tree-state). In funcie de numrul de bii ai magistralei de date
spunem c SPN este de 8,16,32,,etc bii.
MEMORIA DE DATE: de tip RAM sau ROM memoria de date este utilizat pentru memorarea
datelor SPN. Componenta ROM a memoriei de date este utilizat pentru memorarea unor
constante care intervin n algoritmul de lucru. Adresarea locatilor memoriei de date se face pe
magistrala de adrese de 16,20,24 sau 32 de bii. Magistrala de adrese este utilizat i n
43
procesul de adresare a tuturor componentelor SPN n procesele de scriere sau citire. Magistralei
de adrese de 16,20,24 sau 32 de bii i corespunde un spaiu de adresare de 64K,1M,16M sau
4Gcuvinte.
REG. DEDICATE: sunt registre de 8,16 sau 32 de bii care prin funcile lor sunt specifice
structurii SPN. Unul din cele mai importante registre de acest tip este registrul acumulator
(notat cu A sau ACC),care este utilizat ca surs i destinaie n multe operaii aritmetice sau
logice i de transfer.
PORTURILE DE I/E: de tip serie sau paralel aceste circuite realizeaz transferul de date ntre
SPN i echipamentele de I/E prin operaii de intrare-ieire. Fizic ciruitele de intrare ieire sunt
structurate din regitri adresabili pe magistrala de adrese. Portul paralel are o dimensiune de 8,16
sau 32 de bii accesibili paralel. Portul serial n varianta simpl conine dou linii de comunicaii
una pentru transmisie i una pentru recepie, o serie de registri serie paralel sau cu deplasare
seriala, circuite de realizare a timpului de transmisie i recepie, circuite de control al paritii
pare i impare etc.
MAGISTRALA DE CONTROL: deoarece la un moment dat doar o singur component a SPN
adresat poate avea acces la magistrala de date este necesar comanda acestora (prin dispozitive
TSL) secvenial i ntr-o anumit ordine n funcie de operaile executate de SPN. Acest selecie
se face pe magistrala de control de ctre Blocul de Comand i Control al SPN (Tiponut,
1983).
11.2. FUNCIONAREA CU INTRERUPERI A UNUI SPN.
Orice SPN i desfoar activitatea n cadrul unui program principal. Execuia
programului principal poate fi ntrerupt de o cerere de ntrerupere cerut de un echipament de
I/E sau de ctre alt component a sistemului. Recepia i acceptarea unei cereri de ntrerupere
determin dup terminarea instruciunii n curs de execuie, apelul unei subrutine ce trateaz
cererea de ntrerupere. Dup execuia subrutinei SPN revine n programul principal, ncepnd cu
instruciunea urmtoare celei care a acceptat ntreruperea. Pe timpul execuiei subrutinei de
tratare a ntreruperii, starea programului principal este salvat de exemplu n memoria stiv (cu
instruciuni de tip PUSH). Restabilirea strii se face tot din memoria stiv cu instruciuni de tip
POP. Cererile de intrerupere n funcie de surse pot fi mascabile i nemascabile. O surs de
ntreruperi este nemascabil dac nu exist vreo posibilitate de blocare prin program a acceptrii
ei de ctre SPN. Dac sursa de ntreruperi este mascabil atunci exist posibilitatea validrii sau
invalidrii prin programare a acceptrii de ctre SPN a cererii de ntrerupere, lucru ce se poate
44
face global pentru toate cererile mascabile sau individual n funcie de aplicaie. Pentru
validarea/invelidarea individual a surselor mascabile SPN dispune de un registru de validare
(mascare). Fiecrei surse mascabile i corespunde un bit al acestui registru care poate fi stabilit
prin programare pentru validarea/invalidarea sursei corespunztoare. La un moment dat un SPN
poate primi simultan mai multe cereri de ntrerupere fiind astfel necesar o ordine prioritar de
tratare a lor. Prioritizarea acestor cereri se poare face prin program. In final se poate preciza c o
subrutin de tratare a unei ntreruperi poate fi oricnd ntrerupt de o cerere de ntrerupere venit
din partea unei surse mai prioritare. n urmatoare este prezentat schema unui SPN pe o structur
a circuitului microcontroller (8252/8052) unde:
Cantitate Referinta
Descriere
IC, 74AC20, 2 porti SI-NU cu 4 intrari, DIP-14 (use AC family for 22 MHz)
utilizate, dintre ele portul paralel este mai folosit pentru c ofer mai multe linii de comand, de
stare i control precum i o vitez mult mai mare dect a portului serial. Datorit acestei utilizri
frecvente a portului paralel, acesta a fost standardizat prin standardul IEEE1284/1994 (Pop,
1983).
12.2. STRUCTURA I CARACTERISTICI
n variantele originale linile de date ale portului paralel erau unidirecionale pentru transferul
datelor ctre imprimant, n variantele noi acestea au devenit bidirecionale. Semnalele portului
paralel standard au semnificaie dedicat legrii imprimantei dar n cazul conectrii cu sisteme de
achiziie dedicate aceste semnificaii pot fi schimbate n funcie de aplicaie. In tabelul TAB1
sunt prezentate plasarea semnalelor la nivel de pin utiliznd conectorul standard SPP (standard
parallel port) de tip A. Pe ultima coloan se trec strile semnalelor (active n 1 sau 0 logic).
Fig. 12.2.a.
Semnal SPP
Directie
Registru
Descriere
Activ in:
tip A (D)
1
/STROBE
IN/OUT
CONTROL
2
3
4
5
6
DATA0
DATA1
DATA2
DATA3
DATA4
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
DATA
DATA
DATA
DATA
DATA
*
*
*
*
*
conector
46
7
8
9
10
DATA5
DATA6
DATA7
/ACK
11
12
IN/OUT
IN/OUT
IN/OUT
IN
DATA
DATA
DATA
STARE
Linie de date
Linie de date
Linia de date MSB
Activ arata c datele au
*
*
*
0
IN
IN
STARE
STARE
1
1
IN
IN/OUT
STARE
CONTROL
Imprimanta on-line
Avans al hartiei la fiecare
1
0
BUSY
Paper
Out/paper
End
SELECT
/AUTO LINE
13
14
15
16
17
18-25
FEED
revenire a capului de
/ERROR
/INIT
/SELECT
GND
tiprire
Semnal de eroare
Initializare imprimanta
Imprimant selectat
Masa electric
IN
IN/OUT
IN/OUT
-
STARE
CONTROL
CONTROL
-
0
0
0
3BCH pentru portul paralel de pe plcile video, sau pe placa de baz la PC vechi
SEMNIFICAIE
Adresa de baz pentru LPT1
Adresa de baz pentru LPT2
Adresa de baz pentru LPT3
47
La adresa de baz se afl poziionat registrul de date (numit i port de date). La adresa de baz +
1 este poziionat registrul de stare (port de stare) i la adresa de baz +2 este poziionat registrul
de control (portul de control) dup cum urmeaz Fig. 12.2.b. :
S TR U C TU R A P O R TU L U I P A R A L E L P C
37A
R E G IS TR U L D E C O N T R O L (N U M A I S C
7 6 5 4 3 2 1 0
0 0 0
b it
0
1
379
R IE R E )
Se
+
+
-
3
4
+ S L C T IN
17
+ IR Q E N A B L E
R E G IS TR U L D E S TA R I (N U M A I C ITIR E )
7 6 5 4
3 2 1 0
0 0 0
b it
3
4
5
6
7
m n ifi c a t ie
S TR O B E
A U TO L IN E
IN IT
Se
+
+
m n ifi c a tie
ERRO R
SLC T
PE
- AC K
- BU SY
p in
1
14
16
p in
15
13
12
10
11
R E G IS TR U L D E D A TE (B ID IR E C TIO N A L )
7 6 5 4 3 2 1 0
378
b7
9
b6 b5 b4 b3 b
8 7 6 5 4
b
3
b 0 S e m n ifi c a t ie
2 p in
Fig. 12.2.b.
OBS: structura prezentat mai sus este valabil pentru portul LPT1. Pinii din figur corespund
conectorului SPP de tip A ( sau D).
In aplicaii practice este necesar legarea la +5V a unor rezistene de tragere de 4,7K pe
linile de IN/OUT. Nivelele de tensiune ale portului paralel sunt TTL. In diferitele aplicatii pe port
este necesar o dimensionare n curent absorbit/generat de plcile utilizator dup cum urmeaz:
LINIA
PORT PARALEL
DATE la 1 logic>2,4V
DATE la 0 logic<0,4V
CONTROL IESIRE>2,4V
CONTROL IESIRE<0,4V
STANDARD
2,4mA generat
24mA absorbit
0,5mA generat
7mA absorbit
14mA absorbit
14mA absorbit
14mA absorbit
Fig. 12.2.c.
48
NUME SEMNAL
/STROBE
DATA0
DATA1
DATA2
DATA3
DATA4
DATA5
DATA6
DATA7
/ACK
BUSY
PAPER OUT/PAPER END
SELECT
/AUTO LINE FEED
/ERROR
/INIT
/SELECT
GND
CONECTORI (PINI)
Centronics B
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
32
31
36
19-30
SPP A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18-25
Centronics C
15
6
7
8
9
10
11
12
13
3
1
5
2
17
4
14
16
20-36
MODURI DE LUCRU
Este prevzut pentru a pstra compatibilitatea cu porturile vechi unidirecionale, deci asigur
transferul unidirecional de date de la PC la periferic (Pop, 1983).
49
Fig. 12.2.c.
Modul de lucru Nibble : este un mod frecvent utilizat pentru a primi date de la
periferic utiliznd cele 5 linii ale registrului de strii. Octetul ce urmeaz a fi achiziionat este
segmentat secvenial n dou grupe de 4 bii. Linia /ACK este folosit la dialog (Badea, 1985).
Fig. 12.2.d.
Modul Byte : este primul mod care permite transferul bidirecional pe liniile de date de 8
bii ntr-o singur faz.
50
Fig. 12.2.e.
Modul EEP (Enhanced Parallel Port): este realizat de un important numr de productori
de echipamente periferice n vederea creterii vitezei portului paralel i asigurarea
transferului bidirecional (permite o rat de transfer de 0,5...2Mo/sec) pentru imprimante
laser rapide, CD-ROM-uri scannere etc. Creterea vitezei se face de ctre circuitul controler
de port i nu prin programare soft. Structura i protocolul destul de complex l face puin
utilizat n procesele de achiziie (Badea, 1985).
51
Aceast parte a proiectului urmarete si explic functionarea schemei bloc si implicit cea
electrica. Schema bloc a circuitului se compune dintr-un set de blocuri funcionale care in mare
parte sunt in forma integrat astfel ajungndu-se la o schema electrica relativ simpl. Progresul
cel mai semnificativ in domeniul traductoarelor il reprezint realizarea lor sub forma integrat,
prin inglobarea intr-o unitate constructiv miniaturizat, similar circuitelor integrate pe scara
lar, att a elementului sensibil, ct si a adaptorului, inclusiv elemente de calcul, liniarizare,
compensare termic, etc. Cuplarea intre elementul sensibil si adaptor, care la traductoarele uzuale
ridica probleme, in acest caz a disparut. Actualmente se fabrica in mod curent traductoare
integrate de presiune, forte, acceleratie, de temperatura, cu performante ridicate si la dimensiuni
si greuti reduse considerabil fat de traductoarele clasice.
Fig.13.1.
Schema de fata e compusa din patru module de baz : o parte de alimentare, un convertor
frecvent tensiune, unul tensiune binar si un sistem de prelucrare numeric unde elementul
de baz il constituie PC-ul, impreun cele patru blocuri formeaz un traductor de turatie cu
achizitie pe portul paralel.
Traductorul este compus din dou blocuri principale: elementul sensibil i adaptorul.
Elementul sensibil (senzorul) poate fi de tip parametric (inductiv, capacitiv, rezistiv, etc) sau de
tip generator (piezoelectric, termocuplu, tahogenerator). Adaptorul este circuitul care realizeaz
transformarea primar n semnal electric cum ar fi: oscilatoare, amplificatoare de sarcin, punte
52
C
C
A)
F TJ
B)
F TS
Fig.13.2.
1
1 jRC
H( j)
jRC
1 jRC
Cele mai uzuale filtre sunt cele active cu amplificatoare operationale care apar direct in
constructia integratului sau in tehnologie integrata.
Filtru activ trece jos cu A.O. integrator:
53
Fig. 2.3
cu:
V0
VI
H0
0
2 20
R1
H0 .
R2
Fig.2.4
cu:
V0
VI
H0
0
2 20
R1
H0 .
R2
Semnalul este citit prin intermediul unui senzor cu reluctanta magnetica ca cel din figura
urmatoare:
54
Fig.13.3.
Avnd o constructie relativ simpl si beneficiind de o rezistent la socuri si vibratii
sporit sunt folosite in domeniul auto la scara larg, avantajul il reprezint faptul ca citirea o face
de pe roiile dinate ale autovechicolului si sunt construiti mai nou si in form miniaturizat.
Senzorii de viteza sau pozitie, cum mai sunt numiti, furnizeaz informatii prin intermediul mai
multor blocuri ale sistemului de achiziie care are rolul de a le esantion , memora, si de a le
transmite spre blocurile de afisare prelucrare si daca este nevoie corectare. Distanta dintre rotor
si sensor este critic, cu cat senzorul se indeparteaz de rotor (roata dintata) cu atat semnalul e
mai slab, este de dorit ca distant sa fie constant. Impulsurile electrice generate de catre senzor
sunt apoi citite si interpretate de un circuit integrat specializat LM2907 care are proprietatea de a
transforma frecventa de intrare in tensiune proportional cu aceasta.
Seria de convertoare frecvent-tensiune a fost dezvoltat astfel incat atat pe partea de
intrare cat si pe cea de iesire a cipului sa necesita un numar cat mai mic de componente pentru a
putea functiona. Acest integrat are capacitatea de a furniza la ieirea lui o tensiune proportionala
cu tensiunea de intrare si in cazul in care frecvena e zero tensiunea de la ieire sa fie nul.
Aceast familie de componente include 3 componenete de baz: un amplificator de
intrare (cu histerezis), un convertor frecvena-tensiune si un amplificator operational comparator
cu un tranzistor la ieire. Exist cateva limitari la alegerea lui R1, C1, C2 componente prin care
circuitul isi face referinte. C1 furnizeaza compensatia interna a convertorului frecven-tensiune,
si trebuie sa aiba o valoare mai mare de 100 pF, valori mai mici pot cauza aparitia unui curent de
eroare prin R1.
Fig.13.4.
55
Tensiunea de la iesirea convertorului este apoi transmisa spre un alt circuit integrat
specializat care face conversie tensiunii in cod binar, cod care poate fii apoi interpretat si
interfatat cu ajutorul PC-ului. Acest tip de convertoare asigur o vitez de lucru relativ
mare i o precizie bun la un grad de complexitate mediu. La funcionare dup metoda
aproximaiilor succesive se folosete compararea bit cu bit n loc de numrarea continu .
La comanda de start a conversiei se genereaza un semnal egal cu V m/2 cu care se
compar tensiunea de intrare. Vm este domeniul de variaie maxim a tensiunii de intrare
Vin . Dac Vin>Vm/2 MSB este 1; dac Vin<Vm/2 , MSB este 0 . Pentru determinarea
urmatorului bit se genereaza
este 0 . Al doilea bit este 1 sau 0 dup cum V in>3/4*Vm , sau Vin<3/4*Vm cand MSB = 1 .
Cu MSB = 0 , al doilea bit este 1 pentru V in>1/4*Vm sau pentru Vin<1/4*Vm etc. , procesul
continuand pana se ajunge la bitul de semnificatie minima .
> 7/8*Vm , 1
> 6/8*Vm ,1 -- Vin
< 7/8*Vm , 0
> 1/2*Vm , 1 -- Vin
> 5/8*Vm , 1
< 6/8*Vm ,0 -- Vin
< 5/8*Vm , 0
Vin
> 3/8*Vm , 1
> 1/4*Vm , 1 -- Vin
< 3/8*Vm , 0
< 1/2*Vm , 0 -- Vin
> 1/8*Vm , 1
< 1/4*Vm , 0 -- Vin
< 1/8*Vm ,0
MSB
. . . .
56
LSB
Fig. 13.6.
Convertoarele A/D cu aproximaii succesive nu pot fi folosite n aplicaii de tip
histogram n care se lucreaz cu distribuii de amplitudine . Aceasta se datoreaz
treptelor de cuantificare inegale, ceea ce determin neliniaritate diferential mare.
Schema electrica detaliat.
57
Fig.13.7
SOFTUL
In rndurile urmtoare am incercat sa prezint partea de soft care ne ajuta sa citim date,
despre evolutia procesului de masurare, in timp. In cazul de fata se face doar o citire nu se ajunge
la o comand bilateral intre sistemul de achiziie, care este calculatorul, si placa de masura.
Singurul semnal pe care calculatorul il transmite spre placa de msura este acela de start
conversion (sau strobe) semnal far de care nu se poate face nici o citire pe portul paralel.
Codul program se imparte in dou:
- (I) o prim parte ne prezint partea de achizitie de date, colectate prin intermediul
portului paralel.
- (II) a doua parte urmreste partea de codare in C++.
{
case 1:
*pdwPortVal = _inp(wPortAddr);
break;
case 2:
*pdwPortVal = _inpw(wPortAddr);
break;
case 4:
*pdwPortVal = _inpd(wPortAddr);
break;
}
}
else
{
Port32Struct.bSize = bSize;
Port32Struct.wPortAddr = wPortAddr;
return DeviceIoControl(hDriver, WINIO_READPORT, &Port32Struct, sizeof(Port32Struct),
pdwPortVal, sizeof(DWORD), &dwBytesReturned, NULL);
}
return true;
}
bool _stdcall SetPortVal(WORD wPortAddr, DWORD dwPortVal, BYTE bSize)
{
tagPort32Struct Port32Struct;
DWORD dwBytesReturned;
if (!IsWinIoInitialized)
return false;
if (IsNT)
{
switch (bSize)
{
case 1:
_outp(wPortAddr, dwPortVal);
break;
case 2:
_outpw(wPortAddr, (WORD)dwPortVal);
break;
case 4:
_outpd(wPortAddr, dwPortVal);
break;
}
}
60
else
{
Port32Struct.bSize = bSize;
Port32Struct.dwPortVal = dwPortVal;
Port32Struct.wPortAddr = wPortAddr;
return DeviceIoControl(hDriver, WINIO_WRITEPORT, &Port32Struct, sizeof(Port32Struct),
NULL, 0, &dwBytesReturned, NULL);
}
return true;
}
61