Drept procesual civil

Examen: 10 grile + redactionale scurte

ihaela Tabarca sau Gabriel Boroi Drept procesual civil
Normele dreptului procesual civil
Dreptul procesual civil cuprinde regulile dupa care se desfasoara judecata si
executarea silita prin care se urmareste protejarea drepturilor civile a unor interese
legitime.
Norma juridica este regula de conduita instituita de puterea publica si a
carei respectare este asigurata, la nevoie, de forta coercitiva a statului.
Criterii de clasificare:
I. In functie de OBIECTUL lor:
1. Norme de organizare judiciara
2. Norme de competenta
3. Norme de procedura propriu zisa

1. Normele de organizare judiciara au ca obiect determinarea instantei de

judecata, statutul judecatorului, respectarea drepturilor si indatoririle acestora
(incompatibilitatile si interdictiile), precum si normele care se refera la
compunerea si constituirea completelor de judecata.
2. Normele de competenta au ca obiect delimitarea atributiilor intre:
a. instantele de acelasi grad competente teritoriala
b. instantele de grad diferit competenta materiala
c. instantele judecatoresti si alte organe cu atributii jurisdictionale
competenta generala
3. Normele de procedura propriu-zisa au ca obiect modul de judecare al
cauzelor civile si de punere in executare a titlurilor executorii.

II. In functie de APLICAREA lor:

1. Norme generale
2. Norme speciale
1. Normele generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu
prevede altfel in mod expres.

Se regasesc in CPC
2. Normele speciale se aplica numai in anumite materii expres prevazute de lege,
fiind de stricta interpretare si aplicare si NU pot fi extinse prin analogie.

Exemple: Codul Muncii, Procedura de Insolventa, ContenciosulAdministrativ, Codul Fiscal;

REGULA: Atunci cand vine in conflict o norma generala cu una speciala, se aplica cu
prioritate norma speciala.
Page 1 of 28

Norma speciala se poate completa cu norma generala, in masura in

care anumite aspecte nu sunt expres reglementate;
Exemple: Legea 554/2004 a contenciosului-administrativ nu
admite de exemplu ordonanta presedintiala;

III. In functie de CONDUITA IMPUSA PARTILOR:

1. Norme imperative
2. Norme dispozitive
1. Normele imperative impun partilor o anumita conduita si nu permit sa se deroge
de la acea conduita (actiune).

Exemplu: instanta nu poate hotari asupra unei cauze decat dupa

citarea partilor
2. Normele dispozitive ingaduie partilor sa deroge de la continutul lor.

Exemplu: instanta poate suspenda judecata, partilor pot exercita;

Sanctiunea:

Incalcarea normei imperative este sanctionata cu nulitatea

absoluta, decaderea sau perimarea;

Incalcarea normei dispozitive este sanctionata cu nulitatea

relativa;
FAZELE SI ETAPELE PROCESULUI CIVIL
Procesul civil parcurge 2 faze:
I.
II.
I.

JUDECAREA
EXECUTAREA SILITA

FAZA JUDECATII
A. Judecata in PRIMA INSTANTA
B. Judecata in CAILE DE ATAC (numai partile pot ataca hotararea prin caile
de atac, un tert porneste un alt proces printr-o alta actiune de exemplu:
act. Pauliana)
A) Judecata in PRIMA INSTANTA
Etape:
1. Cercetarea procesului
2. Dezbaterea procesului in fond
3. Deliberarea si pronuntarea hotararii

Pronuntarea hotararii se face in sedinta publica si este urmata de

comunicarea hotararii tuturor partilor din proces;

Partea nemultumita poate declansa etapa cailor de atac prin atacarea

hotararii prinei instante cu calea de atac prevazuta de lege

Page 2 of 28

B) Judecata in CAILE DE ATAC

Calea de atac in dreptul comun este apelul care se exercita ca regula

in 30 de zile de la comunicarea hotararii
Caile de atac extraordinare sunt:
a. Recursul
b. Contestatia in anulare
c. Revizuirea

In aceste cazuri cauza se verifica numai in limitele anumitor

aspecte

Instanta de fond poate fi prima instanta, dar si cea de apel

pentru ca legea ii permite sa analizeze cauza sub toate
aspectele

II.

Faza EXECUTARII SILITE

Exista in ipoteza in care debitorulu nu isi executa de buna voie
obligatiile prevazute de lege in titlul executoriu;
Constituie titlu executoriu hotararile judecatoresti ramase
definitive sau cele nedefinitive, dar executorii, precum si alte inscrisuri
carora legea le confera caracterul de titlu executoriu;

Exemplu: Contractul de asistenta juridica, cecul, biletul la

ordin, procesul verbal de contraventie, decizia de
impunere, contractul de leasing, contractul de credit, etc.;

REGULA: Numai hotararea definitiva este si executorie, dar exista si exceptii;

De exemplu in cazul judecatorului sindic, in materia contenciosuluiadministrativ hotararea primei instante este executorie.

Page 3 of 28

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL

1. Principiul liberului acces la justitie art. 5 CPC
Impune judecatorului obligatia de a primii si judecata orice fel de cereri care
sunt de compententa istantei de judecata;
Accesul liber la justitie presupune ca pretentiile reclamantului pot fi
examinate in mod efectiv de catre un tribunal;
Nu reprezinta o incalcare a accesului la justitie statuarea unor taxe judiciare
de timbru sau instituirea unor proceduri prealabile sesizarii instantelor
Judecatorul cauzei nu poate refuza solutionarea acesteia pe motiv ca legea
este neclara, incompleta sau ca legea nu prevede

In acest caz (daca legea nu prevede), judecatorul va recurge la

uzante sau va folosi metoda analogiei, iar daca NU gaseste
norme asemanatoare, va solutiona procesul in baza principiilor de
drept si a echitatii;
Se interzice judecatorului sa stabileasca reguli general-obligatorii de care sa
se tina cont in litigiile ulterioare;
2. Principiul dreptului la un proces echitabil art. 6 CPC
Prevede (impune) dreptul unei persoane la jdecarea cauzei sale in mod
echitabil, in termen optim si previzibil (rezonabil CEDO);
Dreptul la un proces echitabil presupune existenta unor garanti
fundamentale de procedura care sa asigure protectia drepturilor deduse
judecatii;

Reprezinta garantii ale procesului echitabil:

b. Egalitatea armelor
c. Contradictorialitatea
d. Motivarea hotararii
e. Dreptul la aparare
f. Publicitatea dezbaterilor
g. Existenta mai multor grade de juristictie

Termenul optim si previzibil in care trebuie solutionat procesul,

respectiv rezonabil, impune judecatorului sa solutioneze cauza intr-o
limita minima de timp, limita care tine de obiectului litigiului,
complexitatea cauzei, precum si pozitia procesuala a partilor;
Judecatorul are obligatia ca la primul termen de judecata sa esitimeze
durata procesului si sa ia masuri pentru asigurarea celeritatii judecatii;
Dreptul la un proces echitabil presupune ca litigiul este solutionat de catre
o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege.

Independenta instantei tine de modul in care sunt numiti

judecatorii, de durata pentru care sunt numiti acestia, de
inamovibilitatea si experienta profesionala a acestora;
Page 4 of 28

Impartialitatea consta in absenta unei pareri preconcepute de a

judeca cu privire la litigiul respectiv;

Impartialitatea trebuie examinata atata in temeiul

unui criteriu subiectiv (determinat de atitudinea
judecatorului in cazul dat), cat si de un criteriu obiectiv
in care impartialitatea este examinata in baza
aparentelor si are in vedere increderea pe care instanta
o inspira publicului;

Judecatorului lipsit de impartialitate se poate abinte,

poate fi recuzat, iar cand lipsa de impartialitate
afecteaza intreaga instanta se poate solicita
stramutarea judecarii litigiului la o alta instanta;

Instanta stabilita de lege (legea 304/2004) are in vedere

suprimarea jurisdictiilor de exceptie create ad-hoc (de puterea
executiva) pentru circumstante speciale;

b. Principiul legalitatii

Presupune ca justitia se infaptuieste in numele legii si ca instantele

sunt prevazute de lege, precum si ca competenta si caile de atac sunt
prevazute de lege;

Potrivit principiului legalitatii, hotararile primei instante pot fi atacate

numai cu caile de atac prevazute de lege;

Constituie o aplicare a principiului legalitatii: indatorirea judecatorului

de a starui in aflarea adevarului

In acest sens, judecatorul poate pune in discutie orice

chestiune de fapt sau de drept ori poate dispune
administrarea unor probe din oficiu, chiar daca partile se
opun.

c. Principiul egalitatii armelor

Egalitatea partilor in fata justitiei presupune ca:
1. Judecata proceselor se realizeaza pentru toti cetatenii de aceleasi
instante si potrivit acelorasi reguli de procedura;
2. In cursul procesului, fiecarei parti i se recunosc aceleasi drepturi;
Principiul egalitatii presupune ca actele de procedura ale unei parti sunt
communicate partii adverse, care poate sa raspunda astfel, cererea de
chemare in judecata se comunica paratului, iar intampinarea formulata
de parata se comunica reclamantului;
d. Principiul disponibilitatii art. 9 CPC
Consta in posibilitatea partilor de a dispune de obiectul procesului
(dreptul material dedus judecatii), precum si de mijloacele procesuale
de aparare a acestui drept;
In continutul acestui principiu intra urmatoarele drepturi:

Dreptul de a porni procesul (instanta nu se sesizeaza din oficiu)

Page 5 of 28

Dreptul de a determina obiectul si limitele procesului

a. Obiectul determinat de pretentiile exprimate prin cererea
de chemare in judecata, cererea reconventionala ori prin
cererea de interventie princiapa (facuta de un tert care
intervine in proces si cere un drept)
b. Limitele procesului sunt fixate prin actele de procedura
Dreptul de a renunta la judecata sau la insusi dreptul
pretins, precum si de a achesa la pretentiile partii adverse
ori la hotararea pronuntata;
a. Daca renunti la judecata, hotararea care se pronunta are
autoritate de lucru judecat; Instanta ia act de renuntare
insa in acest caz, neavand loc o judecata asupra fondului,
reclamantul poate
________________________________________ .
b. Renuntarea la judecata din partea reclamantului poate
avea loc neconditionat atunci cand se face inainte de
primul termen sau ulterior, numai cu acordul expres sau
tacit al paratului
Dreptul de stinge litigiul printr-o tranzactie;
Dreptul de a cere executarea hotararii;

Nu exista autoritate de lucru judecat daca s-a respins actiunea pe cale de exceptie
(doar pe fond, cand judecatorul il verifica);
Instanta nu poate introduce din oficiu parti in proces, chiar daca reclamantul a
pornit gresit procesul, poate doar sa puna in discutie necesitatea aducerii in proces
a unor parti;

daca reclamantul nu aduce partile in proces, judecatorul poate doar

respinge actiunea ca inadmisibila;
hotararea prin care se ia act de tranzactie nu are autoritate de lucru judecat,
deoarece el nu judecata (analizeaza fondul, ci el examineaza formal ca partile au
consimtit (nu analizeaza eventuale vicii de consimtamant sau daca este ilicita)
CURS 3

e. Principiul bunei credinte art. 12 CPC

Impune partilor sa isi exercite drepturile procesuale cu buna-credinta, potrivit

scopului pentru care au fost recunoscute de lege si fara a incalca drepturile
procesuale ale altei persoane (ipoteza abuzului de drept)

Reprezinta un abuz procesual si indeplinirea cu rea credinta a

obligatiilor procesuale astfel incat se produc prejudicii partii
adverse;

Pentru exercitarea abuziva a drepturilor procesuale, partea poate

fi obligata la plata unor despagubiri precum si la plata unei
amenzi judiciare (art. 178 CPC)
f. Principiul garantarii dreptului la aparare art. 13 CPC
Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau
asistate prin consilier juridic (avocat) sau alt mandatar (numai
persoana juridica poate fi reprezentata doar prin consilier juridic)
Page 6 of 28

 Reglementarea initiala care impunea, sub sanctiunea nulitatii,

exercitarea recursului prin avocat sau prin consilier juridic (art. 83, 84)
a fost declarata neconstitutionala (considerate o retrangere a dreptului
la justitie; pune in sarcina partilor costuri suplimentare, adica sunt
obligati la ceva pentru a beneficia de un drept) decizia 462/2014
Dreptul la aparare presupune ca o parte nu isi poate inrautati situatia
in propria cale de atac, daca legea nu prevede altfel:
a. 1. In cazul invocarii exceptiei autoritatii de lucru judecat;
b. 2. Daca partea consimte
Dreptul la aparare este asigurat si prin urmatoarele masuri:

Instanta nu poate hotara asupra unei cereri, decat dupa citarea

partilor (partea nu e obligata sa se prezinte, exceptie cand e citata
la interogatoriu, dar si atunci daca nu se prezinta nejustificat, poate
creea prezumtia ca isi asuma riscul)

Posibilitatea de a propune probe si de a raspunde sustinerilor

formulate de partea adversa;

Amanarea judecatii pentru lipsa de aparare (art. 222(1) permisa o

singura data, cu caracter exceptional si pentru motive intemeiate si
sa nu fie imputabil partii (judecatorul apreciaza in concret);

Este posibila reprezentarea partii si printr-un mandatar neavocat,

care insa nu va putea pune concluzii in fata instantei;
a. In cazul persoanei fizice, mandatul trebuie incheiat in
forma autentica
b. Acest mandat poate fi acordat si prin declaratie verbala
(oral), facuta in fata instantei si consemnata in incheierea
de sedinta;
g. Principiul contradictorialitatii art. 14 CPC
Presupune ca instanta nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa
citarea sau infatisarea partii, daca legea nu prevede altfel;
Presupune dreptul partilor de a-si face cunoscute in mod reciproc
pretentiile (fie direct, fie prin intermediul instantelor)
Partile au dreptul de a discuta in contradictoriu orice chestiune de
drept si de fapt invocata ori pusa in discutie din oficiu de instanta
a. Instanta de judecata isi va intemeia hotararea numai pe
motive sau explicatii si mijloace de proba care au fost in
prealabil puse in discutie si dezbatute in contradictoriu;
h. Principiul oralitatii art. 15 CPC
Prevede ca procesele se dezbat oral, cu exceptia cazului in care legea
dispune altfel, sau cu exceptia in care partile solicita ca judecata sa se
faca numai in baza actelor depuse la dosar:
a. Oralitatea permite partilor sa poarte un dialog intre ele,
precum si un dialog cu judecatorul
b. Oralitatea are in vedere toate etapele procesului civil (atat
a cercetarii judiciare, cat si a dezbaterilor in fond)
i. Principiul nemijlocirii art. 16 CPC
Page 7 of 28

 Impune instantei de obligarea de a cerceta in mod direct si nemediat

(prin cineva) toate elementele care intereseaza solutionarea cauzei
(administrarea probelor)
Exceptii:
1) In ipoteza declinarii competentei, dovezile administrate de catre instanta de
judecata, raman castigate judecatii;
2) Cand se inregistreaza o noua cerere de chemare in judecata, partile pot
folosi probele administrate intr-o judecata anterioara;
3) In cazul stramutarii, hotararea de stramutare arata daca actele indeplinite
anterior, vor fi pastrate;
4) Administrarea probelor prin comisie rogatorie (proba se administreaza de o
instanta de acelasi grad sau grad inferior, daca din motive obiective,
administrarea probei nu se poate face decat in afara localitatii de resedinta a
instantei)
5) In procedura asigurarii dovezilor (in general, probele se administreaza in
tot cursul procesului, dar cand exista pericolul ca starea de fapt sa dispara,
se poate, pe aceasta cale, sa fie administrata anterior primului termen sau
inceperii judecatii propriu-zise)

j.

Principiul continuitatii procesului de judecata art.19 CPC

Presupune, pe de-o parte, ca dosarul este distribuit aleatoriu catre un
complet de judecata si ca acest complet nu poate fi inlocuit pe durata
procesului, decat pentru motive temeinice;
a. Daca inlocuirea judecatorului se impune in etapa deliberarii
(adica dupa ce s-a dat partilor cuvantul pe fond), cauza se
va repune pe rol;
k. Principiul rolului activ al judecatorului art. 22 CPC
Se manifesta sub urmatoarele aspecte:

Judecatorul poate cere explicatii partilor si poate cere probe din

oficiu;
a. In acest fel, actiunea nu poate fi respinsa ca nedovedita,
intrucat judecatorul are obligatia de a clarifica starea de
fapt sau motivarea de drept;
b. Judecatorul nu este tinut de faptele necontestate de parti si
poate dispune administrarea de probe si in acest caz;

Judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane in

condtiile legii (in procedura necontencioasa, art. 17 L. 554/2004)
a. In materie contencioasa, atunci cand raportul juridic dedus
judecatii o impune, judecatorul pune in discutia partilor
necesitatea introducerii in cauza a altor persoane;
a. Daca partile nu introduc tertul in cauza si
judecatorul apreciaza ca este necesara
participarea acestuia, va respunge
cererea ca neadmisibila, fara a se
pronunta pe fond.
Page 8 of 28

Judecatorul califica cererea/actele/faptele deduse judecatii

a. Judecatorul, cu ocazia clarificarii juridice, clarifica cererea si
nu o modifica;
Judecatorul fixeaza primul termen de judecata si apoi cele
ulterioare;
Judecatorul poate invoca din oficiu incalcarea unor norme
imperative, daca prin lege nu se prevede altfel;
Judecatorul da indrumari partilor
a. In acest sens, pe citatii si actele de procedura se
consemneaza drepturile partilor in raport de masurile
dispuse;
Judecatorul poate da partilor sfaturi de impacare sau le poate
indruma sa apeleze la mediere;

CURS 4

ACTIUNEA CIVILA
Daca dreptul subiectiv material al unei persoane este inlaturat, mijloacul de
restabilire a acestuia este actiunea civila, prin declararea procesului civil;
Dreptul la actiune cuprinde, pe langa dreptul de a sesiza instanta si dreptul de
a solicita probe, precum si dreptul de a exercita caile de atac si dreptul de a
cere executarea silita;
Actiunea civila cuprinde toate mijloacele procesuale pe care legea le
pune la dispozitie pentru protejarea dreptului subiectiv pretins sau
pentru protejarea unei situatii juridice pentru realizarea careia
judecata este obligatorie;

tiunii civile: PARTI, OBIECT, CAUZE

1. PARTILE sunt reprezentate de:

Titularul dreptului subiectiv incalcat. Reclamant in prima

instanta;

cel care se pretinde ca impiedica exercitiul normal al dreptului.

Parat in prima instanta;
2. OBIECTUL se individualizeaza in functie de milocul procesual folosit, astfel
incat obiectul cererii de chemare in judecata este pretentia concreta, adica
ceea ce se solicita prin cerere;

Exemplu: rezolutiunea unui contract, predarea unui bun, plata

unei sume de bani, etc.;

Obiectul cailor de atac sunt hotararile judecatoresti pronuntate

si care se urmaresc sa fie schimbate, anulate sau casate;

Obiectul executarii silite il reprezinta bunurile debitorului care

pot fi valorificate pentru realizarea creantei creditorului;
3. CAUZA este scopul urmarit de cel care apeleaza la actiune;

Exista o distinctie intre cauza actiunii si cauza cererii de chemare

in judecata (Cauza cererii fiind temeiul juridic)
Page 9 of 28

Exemplu: daca se revendica un bun scopul (cauza) este

redobandirea bunului, iar cauza cererii de chemare in
judecata este titlul de proprietate al reclamantului;
Distinctia intre cauza cererii si cauza actiunii e importanta cand
se invoca autoritatea de lucru judecat, autoritatea presupune o
tripla identitate de parti, obiect si cauza;

In acest caz, se verifica cauza cererii de chemare in

judecata;

CONDITIILE DE EXERCITARE A ACTIUNII CIVILE

1.
2.
3.
4.

CAPACITATEA PROCESUALA
CALITATEA PROCESUALA
FORMULAREA UNEI PRETENTII
JUSTIFICAREA UNUI INTERES

1. CAPACITATEA PROCESUALA
2 FORME:

A. DE FOLOSINTA
B. DE EXERCITIU

CAPACITATEA DE FOLOSINTA

Aptitudinea persoanei de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii

in plan procesual;

Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta

drepturilor civile;
B. CAPACITATEA DE EXERCITIU pune in discutie modalitatea in care o persoana
poate sta in judecata;

Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procesuale in
nume propriu sau prin reprezentant;
1.
Reprezentarea intervine in situatie persoanei fizice lipsite de
capacitate de exercitiu (minorul care n-a implinit 14 ani sau interzisul
judecatoreste)

Acestia stau in proces prin reprezentatii lor legali (parinti,

tutorele sau cel care il reprezinta pe minorul dat in plasament);
2.
Pentru cel pus in interdictie, reprezentantul este tutorele sau
curatorul special numit pana la punere sub interdictie;

Asistarea este necesara in cazul persoanei cu capacitate de exercitiu

restransa;
1.
Minorul va fi citat si va sta personal in proces, dar va fi asistat
de parinti sau tutore;
A.

Page 10 of 28

Autorizarea intervine atunci cand reprezentantul legal al celui lipsit de

capacitate de exercitiu sau ocrotitorul celui cu capacitate de exercitiu
restransa fac acte de dispozitie;
Exista situatii reglementate de art. 58 CPC, in care se instituie o curatela
speciala:
1.
Cand persoana fizica nu are reprezentant legal si exista urgenta
pentru a solutiona litigiul;
2.
Cand exista un conflict de interese intre reprezentantul legal si cel
reprezentat;
3.
Cand persoana juridica parata nu are reprezentant legal.
Curatela speciala este temporara in sensul ca este limitata la durata
procesului, iar curatorul este desemnat de catre instanta de judecata
(curator litis);

A. LIPSA CAPACITATII DE FOLOSINTA:

Sanctioneaza cererea formulata cu nulitatea;

Judecarea cauzei se suspenda de drept prin decesul uneia dintre parti pana la
introducerea in cauza a mostenitorilor;
Atunci cand decesul a intervenit dupa incheierea dezbaterilor, hotararea
pronuntata nu este lovita de nulitate;

B. LIPSA CAPACITATII DE EXERCITIU:

Poate fi invocata in orice stare a procesului, iar cererile formulate de astfel de

persoane (lipsite de capacitate de exercitiu) sunt anulabile

Sanctiune: nulitatea relativa, anularea nu intervine automat la

termenul la care se constata neregularitatea procedurala;

Instanta acorda un termen pentru confirmarea actelor de

procedura anulabile;

Confirmarea: se face de catre reprezentantul legal care intervine in

proces si ratifica actele incapabilului;

2. CALITATEA PROCESUALA

Presupune existenta unei identitati intre cel care formuleaza cererea si cel
care este titularul dreptului din cadrul RJ dedus judecatii CALITATE
PROCESUALA ACTIVA;
Presupune de asemenea existenta unei identitati intre cel impotriva caruia
este formulata cererea si cel obligat prin RJ dedus judecatii CALITATE
PROCESUALA PASIVA;

Pot avea calitate procesuala activa si alte persoane, institutii, autoritati, in cazurile
exclusiv prevazute de lege si cand, fara o justifica un interes personal, actioneaza
Page 11 of 28

pentru apararea drepturilor unor persoane aflate in situatii speciale sau cand
urmaresc ocrotirea unui interes general (public)

Ex: prefectul poate introduce actiuni in contencios-admin.;

procurorul poate introduce actiuni pentru apararea dr. si intereselor
persoanelor pus sub interdictie si a celor disparute; ONG act. In
materia drepturilor omului, drepturilor consumatorului, dreptului
mediului;
RECLAMANTUL - are obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala, cat si pe a
paratulu, intrucat reclamantul declanseaza procesul;
TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE

Pe parcursul procesului, drepturile si oblig. Care determina calitatea procesuala

activa/pasiva pot fi transmise:
Fie unei alte parti
Fie unui tert (strain de proces)

2 FORME:

A. LEGALA
B. CONVENTIONALA

A. Transmiterea legala:

in cazul persoanei fizice se realizaeaza prin succesiune, astfel mostentiorii

care accepta succesiunea preiau drepturile si oblig. Defunctului si continua
in locul lui procesul
in cazul persoanei juridice se realizeaza prin:
o reorganizare
o transformare (fuziune sau absorbite)

B. Transmiterea conventionala intervine prin:

1. Cesiune de creanta cesionarul preia pozitia procesuala a cedentului;
2. Preluarea de datorie cel ce a preluat datoria, preia si calitatea procesuala;
3. Vanzarea sau donarea bunului litigios cumparatorul sau donatarul preia
calitatea pe care a avut-o vanzatorul sau donatorul;

Atunci cand in cazul procesului, dreptul litigios este transmis prin acte intre vii,
cu titlu particular, judecata va continua intre partile initiale;
La proces va participa si succesorul instrainatorului in cazul actelor cu titlu
particular pentru cauza de moarte;
Hotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal va produce
efecte de drept si contra succesorului cu titlu particular, cu exceptia cazului in
care acesta a dobandit dreptul cu buna credinta;

Succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza daca cunoaste

existenta procesului;

Daca succesorul cu titlu particular este de rea credinta si nu intervine in

proces, hotararea ii este obozabila de drept;
Page 12 of 28

3. FORMULAREA UNEI PRETENTII SAU A UNUI DREPT

Obiectul actiunii il constituie protectia unui drept sau a unor interese legitime,
dem. de art. 30 Pretentii;

CONDITIILE DREPTULUI/PRETENTIEI:
1. Dreptul sa fie recunoscut de lege (sa intre in continutul unui RJ legal)
2. Sa fie exercitat in limitele sale materiale si judiciare (sa nu fim in prezenta abuzului
de drept)
3. Sa fie exercitat cu buna credinta;
4. Sa fie actual (corelativ unei obligatii exigibile), adica sa nu fie supus unui termen
suspensiv sau a unei conditii suspensive;

Atunci cand termenul sau conditia nu este inca indeplinita, dreptul nu este
actual si se poate invoca exceptia prematuritatii;

4. JUSTIFICAREA UNUI INTERES

Este folosul practic si imediat pe care il are o persoana care se adreseaza justitiei
(care formuleaza procesul)

CONDITIILE INTERESULUI sa fie:

1. DETERMINAT
2. LEGITIM
3. PERSONAL
4. NASCUT SI ACTUAL
Interesul este personal atunci cand folosul practic urmarit apartine celui care recurge
la actiune (regula este ca are un interes titularul dreptului)
Interesul este nascut si actual adica trebuie sa existe atat la momentul la care se
declanseaza procesul cat si pe intreaga durata a procesului
Lipsa interesului se invoca pe calea exceptiei lipsei de interes;
CLASIFICAREA ACTIUNILOR IN JUSTITIE
1. In functie de scopul material urmarit:
a) Cereri in realizare
b) Cereri in constatare
c) Cereri in constituire
a) Cererile in realizare:

Cele prin care R. Solicita instantei sa-l oblige pe P. Sa-i respecte drepturile
sau daca nu este posibil, sa-l oblige la despagubiri;

Exemplu:
Page 13 of 28

Cererea in revendicare
Cererea prin care se solicita exectutarea/neexecutarea unui contract;
Cererea prin care se solutioneaza plata unei sume de bani;
Cererea prin care se solutioneaza repararea unei pagube cauzate de o fapta
ilicita (raspunderea delictuala)

Hotararile pronuntate in acest caz pot fi puse in executare (titlu

executoriu)
La anularea unui act cand ceri constatarea inseamna ca e in realizarea
dreptului;
b) Cererile in constatare (recunoastere)

Urmaresc sa se constate existenta unui drept al R. Sau inexistenta unui drept al

P.
Are un caracter subsidiar cererii in realizare (daca nu ai la indemana cererea
in realizare, atunci ceri constatarea)
Hotararile pronuntate nu pot fi puse in executare pentru ca cererea este
combinata cu cea in relizare;

c) Cererile in constituire de drepturi:

Acelea prin care R. urmareste crearea unuei situatii juridice noi:

Exemplu: cererea de divort are statut nou; punerea sub interdictie;

2. In functie de DREPTUL CARE SE VALORIFICA:
a) C. Patrimoniale exemplu: c. in revendicare, evacuare, repararea unui prejudiciu
b) C. Nepatrimoniale exemplu: c. de divort, tagada sau stabilirea paternitatii;
a) C. patrimoniale:
I. Reale se valorifica un drept real;
II. Personale se valorifica un drept de creanta;
3. In functie de CALEA PROCESUALA ALEASA
a) cereri principale acelea care declanseaza procesul civil (c. de chemare in
judecata)
b) cereri accesorii cele ale caror solutionare depinde de solutia data cererilor
principale (cererea de acordare a dobanzii, cererea de dare a cheltuielilor de judecata)
c)cereri aditionale cele care modifica cererile anterioare (majorarea cuantumului
obiectului cererii)
d) cereri incidentale acelea care au un caracter principal, dar care sunt formulate
intr-un proces deja pornit (cererea reconventionala, cererea de interventie)

Preia competenta cererii principale, iar hotararea pronuntata este supusa in

intregime caii de atac prevazuta pentru cererea principala;
Page 14 of 28

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

A. INSTANTA

Notiunea de instanta desemneaza, in sens larg, instantele si organele cu

activitate jurisdictionala;
in sens restrans, desemneaza exclusiv instantele judecatoresti (judecatorii,
tribunale, curti de apel, ICCJ)
in sensul cel mai restras, desemneaza completul de judecata;

INCIDENTE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI

in ceea ce priveste compunerea instantei:

judecata in prima instanta se face de un complet format din 1

judecator;

in apel 2 judecatori,

in recurs 3 judecatori;
in ceea ce priveste constituirea instantei, avem in vedere alcatuirea compeltului
cu celelalte persoane sau organe prevazute de lege (grefier, magistrat asistent la
ICCJ, procuror)
INCIDENTELE REFERITOARE LA COMPUNEREA/CONSTITUIREA INSTANTEI SUNT:

incompatibilitatea
abtinerea
recuzarea

INCOMPATIBLITATEA

institutie procesuala care permite judecatorului aflat intr-una dintre situatiile

prevazute de lege sa nu participe la judecata prezumandu-se ca nu poate fi
impartial;
este reglementat de art. 41, 42 CPC;
incompatibilitatea reglementata de art. 41 vorbeste de cazuri de
incompatibilitate absoluta, iar art. 42 vorbeste de alte cazuri de incompatiblitate
incompatiblitatea vizeaza: judecatorul, grefierul si procurorul;

CAZURILE DE INCOMPATIBLITATE ABSOLUTA

1. JUDECATORUL CARE A SOLUTIONAT CAUZA

nu poate ulterior sa judece apelul, recursul, contestatia in anulare sau

revizuirea impotriva propriei hotarari
nu poate judeca aceasi cauza in urma trimiterii spre rejudecare;
Page 15 of 28

2. Nu poate lua parte la judecata cel care a fost notar, magistrat, mediator,
martor, expert, avocat, asistent sau procuror in aceasi cauza;

in ceea ce priveste celelalte cazuri de incompatiblitate, cea mai intalnita situatie

este ce in care judecatorul s-a antepronuntat cu privire la cauza;
judecatorul care stie ca se afla intr-un caz de incompatiblitate este obligat sa
se abtina de la solutionarea cauzei;
judecatorul aflat intr-un caz de incompatiblitate poate fi recuzat de oricare
dintre parti, inainte de inceperea oricaror dezbateri;
atunci cand pe rol exista atat o declaratie de abtinere, cat si o cerere de
recuzare, se va solutiona cu prioritate declaratia de abtinere;
se poate invoca direct in calea de atac fie ca si motiv de apel/recurs, fie ca
si exceptie, numai incompetenta absoluta;
judecarea declaratiei de abtinere/ cererii de recuzare se face in camera de
consiliu, fara citarea partilor, iar in cazul admiterii judecatorul nu mai poate
participa la solutionarea cauzei;
pot fi recuzati numai membrii completului care solutioneaza cauza, iar in
cazul recuzarii forumulate in cursul sedintei de judecata, aceasta nu va
determina suspendarea judecatii;
!!! solutionarea litigiului nu poate fi facuta anterior cererii solutionarii
cererii de recuzare;

B. COPARTICIPAREA PROCESUALA

Procesul civil presupune existenta a 2 persoane cu interese contrare

reclamant si parat;
atunci cand in RJ sunt implicate mai multe persoane care pot fi impreuna
reclamante sau parate exista coparticipare procesuala (litis
consortium)

Copariticiparea procesuala poate exista in urmatoarele situatii:

1. Cand obiectul procesului un drept sau o obligatie comuna a
reclamantilor/paratilor;
2. Cand drepturile sau obligatiile reclamantilor/paratilor au aceasi cauza;
3. Cand intre drepturile sau obligatiile reclamantilor/paratilor exista o stransa
legatura;
COPARTICIPAREA POATE FI:
1. SUBIECTIVA persoane mai multe cu acelasi interes;
2. OBIECTIVA poate rezulta din reunirea mai multor procese intre care exista o
stransa legatura

Page 16 of 28

EFECTELE COPARTICIPATIEI
REGULA: este cea a independentei procesuale;

actele de procedura sau apararile unuia dintre reclamanti/parati nu le poate

profita si nici nu-i poate prejudicia pe ceilalti
de la principiul independentei pot exista si exceptii:
o atunci cand prin natura RJ sau in temeiul legii efectele hotararii se
intind asupra tuturor reclmanatilor/paratiilor chiar daca actele de
procedura sunt indeplinite numai fata de unii dintre ei;
o exceptia presupune ca aceste acte de procedura profita si celorlalti, iar
atunci cand exista acte potrivnice, se va tine seama de actele cele mai
favorabile;
PARTICIPAREA TERTILOR LA JUDECATA

este posibil ca pe durata procesului sa apara interesul largirii codului procesual

stabilit initial, prin improcesuara si altor persoane acest interes poate sa
apartina:
tertilor interventie VOLUNTARA
partilor interventie FORTATA
1. INTERVENTIA VOLUNTARA

Presupune ca un tert care are un interes, intervine in procesul care se

judeca intre partile initiale;

Tertul intervine din proprie initiativa atunci cand pretinde dreptul dedus
judecatii sau un drept in stransa legatura cu acesta;

Tertul poate sa intervina numai pent a apara dreptul uneia dintre partile
improcesuate initial;

Interventia voluntara poate fi: A) principala sau B) accesorie;

i. Interventia voluntara principala folosita de tertul care urmareste
sa i se recunoasca un drept propriu;
ii. Interventia voluntara accesorie urmareste ca instanta sa pronunte
o solutie favorabila pentru partea sa in favoarea careia a intervenit;

A. INTERVENTIA VOLUNTARA PRINCIPALA

REGULA: cererea de interventie principala trebuie facuta in fata primei

instante inainte de inchiderea dezbaterilor in fond si trebuie sa
indeplineasca toate cerintele de forma ale cererii principale;

EXCEPTIE: este posibila formularea cererii de interventie principala direct

in apel insa numai cu acordul expres al partilor;

Este supusa timbrajului in raport de pretentiile formulate;

Este posibila formularea cererii de interventie principala si in cazul trimiterii

cererii spre rejudecare;

In ceea ce priveste judecata cererii de interventie principala, aceasta fiind o

cerere incidentala, este de competenta instantei care judeca cererea
principala;
Page 17 of 28

Cererea de interventie principala se formuleaza in contradictoriu cu ambele

parti ale procesului (reclamant si parat)
Cererea de interventie principala se comunica partilor si instanta se
prinunta asupra admisibilitatii in principiu dupa ascultarea
intervenientului si a partii;

ADMISIBILITATEA IN PRINCIPIU
Impune instantei sa verifice:
1. Daca tertul justifica un interes si pretinde un drept propriu;
2. Daca cererea are legatura cu cererea principala si se justifica solutionarea
impreuna;
3. Daca in raport cu natura litigiului, este admisibila o cerere de interventie;
instanta se pronunta printr-o:
i. Incheiere de admisibilitate in principiu sau,
ii. Incheiere de respingere ca inadmisibila;
i. incheierea de admitere se poate ataca odata cu fondul;
ii. incheierea de respingere sepoate ataca separata in termen de 5 zile de la:

Pronuntare pentru partea prezenta;

Comunicare pentru partea in lipsa;

Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii

sale si preia procedura din starea in care se afla la momentul admiterii;

Interventientul poate propune probe atat prin cererea de interventie, cat si la

primul termen acordat ulterior admiterii in principiu;

instanta va stabili acest termen ulterior pentru ca partile initiale sa formuleze

intampinare;

este posibila si formularea unei cereri reconventionale fata de cererea de

interventie principala

interventia principala se judeca odata cu cererea principala;

prin exceptie se poate dispune disjungerea cererii de interventie principala atunci

cand judecarea cererii principale ar fi intarziata, prin cerere de interventie,
afara de cazul in care intervenientul pretinde insusi dreptul dedus judecatii;

B. INTERVENTIA VOLUNTARA ACCESORIE

interventia este accesorie atunci cand sprijina apararile uneia dintre partile in
proces
are natura juridica a unei aparari si nu urmareste valorificarea unei pretentii
proprii
Page 18 of 28

fiind o simpla aparare, poate fi formulata in tot cursul judecatii,

inclusiv in caile de atac;
judecarea cererii accesorii nu poate fi disjunsa niciodata de judecarea
cererii principale;
intervenientul accesoriu poate face numai actele de procedura care nu
contravin intereselor partii in favoarea careia intervine (cum isi da
judecatorul seama ? este necesar acord partii pentru care intervenientul
intervine)
dupa admiterea in principiu, intervenientul accesoriu poate renunta la
judecata numai cu acordul partii pentru care a intervenit;
calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se va respinge (ca
neavenita) atunci cand partea in favoarea careia a intervenit nu exercita
calea de atac sau renunta la calea de atac exercitata ori calea de atac a fost
anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond;

2. INTERVENTIA FORTATA
presupune ca partile inteleg sa improcesueze terti in una din urmatoarele
forme:
1. chemarea in judecata a altor persoane
2. chemarea in garantie
3. aratarea titularului dreptului
poate fi formulata de
1. reclamant
2. parat
3. intervenient principal
4. de cel chemat in garantie
1. CHEMAREA IN GARANTIE

partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva careia

ar putea sa se indrepte pe cale separata, cu cerere in garantie sau in
despagubiri;
cel chemat in garantie poate la randul lui sa cheme in garantie o alta persoana
( cel de gradul al 2-lea chemat in garantie nu mai are aceasta posibilite);

exemplu: cumparatorul unui bun chemat in judecata de catre un tert care

revendica bunul, il poate chema in garantie pe vanzator, cerandu-i sa-l
apere contra evictiunii;
cererea de chemare in garantie trebuie formulata sub forma prevazuta pentru
cererea de chemare in judecata (cerere principala);
cererea in chemarea in garantie se incuvinteaza in principiu, similar cu cererea
de interventie voluntara;
cel chemat in garantie va trebui sa depuna intampinare in termenul stabilit de
instanta;
impotriva cererii de chemare in garantie poate formula intampinare si partea cu
interese contrare
Page 19 of 28

chemarea in garantie se judecata impreuna cu cererea principala, iar cu

caracter de exceptie se poate disjunge;

2. CHEMAREA IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE

oricare dintre parti poate chema in judecata o alta persoana care ar putea
pretinde, pe calea unei cereri separate, acelasi drept ca si reclamantul;
o exemplu: in cazul in care raporturile obligationale cu pluralitate de
creditori
atunci cand debitorul este chemat in judecata doar de unii dintre
acestia;
cererea nu trebuie sa aiba forma prevazuta pentru cererea de chemare in
judecata;
si in acest caz se impune admiterea in principiu, dupa care instanta stabileste un
termen pentru a se depune intampinare de catre cel chemat in judecata;
o el dobandeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotararea ii este
opozabila;
3. ARATAREA TITULARULUI DREPTULUI

paratul, care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un
drept asupra bunului, va arata pe acela in numele caruia detine bunul sau
exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un
drept real asupra bunului;
o in acest caz, reclamantul introduce o actiune reala, iar paratul este un
detentor precar;

cererea se incuviinteaza in principiu, dar ea trebuie depusa in termenul prevazut

de lege pentru depunerea intampinarii;
o daca intapinarea nu este obligatorie, cererea trebuie depusa cel mai
tarziu la primul termen de judecata;
daca tertul recunoaste sustinerile paratului si reclamantul este de acord, paratul
este scos din proces, fiind inlocuit de tert;
daca reclamantul, nu este de acord, sau tertul contesta ori nu se prezinta, tertul
dobandeste calitatea de intervenient principal;
COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA

normele de competenta pot fi clasificate in:

1. competenta generala ne raportam la organele de juristictie din sisteme
diferite
2. competenta jurisdictionala organele de jurisdictie din acelasi sisteme;
3. competenta materiala dupa cum avem in vedere instante de grad
diferit;
4. competenta teritoriala dupa cum avem in vedere instante de acelasi
grad;

TRIBUNALUL
Page 20 of 28

reprezinta instanta de drept comun in ceea ce priveste judecata in prima instanta a

cererii de chemare in judecata;

adica, ori de cate ori pentru o cerere nu exista o competenta special

prevazuta de lege, litgiiul va fi solutionat in prima instanta de tribunal;
Competenta materiala se stabileste in funcie de natura, obiecul, valoarea
ligiului, astfel cererile a caror obiect are o valoare mai mare de 200.000 lei, sunt
de competenta tribunalului;
Pana la 200.000 lei, competenta judecatoriei;
Competenta teritoriala 1. De drept comun
2. Facultativa/alternativa;
3. Exclusiva
1. Competenta teritoriala de drept comun este atunci cand cererea se adreseaza
de la domiciliul sau sediul paratului (regula)
2. Competenta teritoriala facultativa exista atunci cand mai multe instante de
acelasi grad, sunt deopotriva competente;

Instanta de la locul stabilirii bunului

Instanta de la locul executarii obligatiei
Instanta locului de plata

3. Competenta teritoriala exclusiva impune reclamantului sa introduca cererea

numai la o anumita instanta;

In materia mostenirii competenta instanta de la ultimul domicliu

al defunctului
Actiuni reale imobiliare competenta numai instanta de la locul
situarii imobilului
In materia insolventei instanta de la sediul debitorului

In functie de caracterul normelor, competenta este:

1. De ordine publica dupa cum este vorba de norme imperative sau
dispozitive;
2. De ordine privata - dupa cum este vorba de norme imperative sau
dispozitive;

Necompetenta este de ordine publica in cazul:

1. Incalcarii competentei generale cand procesul nu este de competenta
instantei judecatoresti;
2. Incalcarii competentei materiale cand competenta revine instantei de alt
grad;
3. Incalcarii competentei teritoriale exclusive
Page 21 of 28

In restul situatiilor necomeptenta este de ordine privata (competenta teritoriala

alternativa/facultativa si competenta teritoriala de drept comun)

COMPETENTA MATERIALA A JUDECATORIEI 94.CPC

Exemplu: cererile evaluabile in bani pana la 200.000 lei

Cererile de partaj, indiferent de valoare;
Cererile de evacuare

TRIBUNALUL JUDECA:
1. In prima instanta toate cazurile care nu sunt date de lege in competenta altei
instante
2. In apel, apelurile declarate impotriva hotararilor in prima instanta de
judecatorii;
3. In anumite situatii ca si instanta de RECURS;
a. Recursurile formulate (in cazurile prevazute de lege) impotriva hotararilor
date de judecatorii:
i. Incheierea de renuntare la judecata sau la insusi dreptul pretins;
ii. Hotararea care contesta perimarea;
iii. Hotararea care constesta invoiala partilor (tranzactia de exemplu)
CURTILE DE APEL JUDECA:
1. In prima instanta cauzele in materia contenciosului-administrativ si fiscal
potrivit legii speciale;
2. Apelurile impotriva hotararilor pronuntate de Tribunal;
3. Recursurile in cazurile anume prevazute de lege (materia conteciosului)
ICCJ judeca:
1. Recursurile declarare impotriva hotararilor pronuntate de CA si in alte cazuri
prevazute de lege;
a. de exemplu in contenciosului disciplinar al magistratilor recursurile
impotriva hotararilor pronuntate de CSM;
2. Recursurile in interesul legii;
3. Cererile priv. Pron. Unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei
probleme de drept;

DETERMINAREA COMPETENTEI DUPA VALOARE

REGULA: se are in vedere valoarea capatului principal din cererea de chemare
in judecata;

Daca se solicita si accesorii (dobanda, penaltitati, etc.) acestea nu se iau in

calcul;

Page 22 of 28

atunci cand exista mai multe capete de cerere principala care se intemeiaza pe
diferite cauze, competenta se stabileste in raport de fiecare capat de cerere in parte;

cand unul dintre capetele de cerere atrage competenta altei instante aceasta va fi
disjunsa si declinata acelei instante

daca insa capetele de cerere principale de cerere se intemeiaza pe aceeasi cauza sau
exista o stransa leatura si atrag competenta unor instante diferite nu se disjung, ci
se solutioneaza impreuna de instanta de grad mai inalt;

daca exista mai multi reclamanti care formuleaza fiecare pretentii proprii sau daca se
reunesc mai multe cauze, competenta se determina in funcie de fiecare pretentie in
parte si nu in raport de suma/cuantumul acestora;

reclamantul este cel care indica valoarea obiectului cererii, iar atunci cand
aceasta valoare este contestata de catre instanta sau parat, se pot administra dovezi
pentru stabilirea valorii, iar in cererile referitoare la drepturile reale asupra unui imobil,
valoarea se determina in funcie de valoarea impozabila;

COMPETENTA TERITORIALA
1. Competenta teritoriala de drept comun;

Regula: art.107 CPC, impune reclamantului sa introduca cererea de

chemarein judecata la instanta de la sediul sau domiciliul paratul daca
legea nu prevede altfel;

Instanta ramane competenta chiar daca ulterior sesizarii, paratul isi

schimba sediul sau domiciliu;

In cazul paratului cu domiciliu necunoscut, cererea se introduce la

instanta de la resedinta sau reprezentanta acesteia, iar daca nu are nici
resedinta/reprezentanta recunoscuta, cererea se introduce la instanta de
la domiciliul sau sediul reclamantului 108 CPC;
2. Competenta teritoriala facultativa/alternativa 127 CPC

Reglementeaza situatia in care mai multe instante pot fi deopotriva

competente;
Astfel:

in cazul unei cereri indreptate impotriva unei persoane juridice de

drept privat, cererea se poate face si la instanta unde aceasta are un
dezmemvramant fara personalitate juridica in legatura cu acte/fapte
realizate prin acel dezmembramant;
in cazul pluralitatii, cererea poate fi introdusa la instanta de la
domiciliul/sediul oricaruia dintre parati;

Page 23 of 28

cererile indreptate impotriva persoanei juridice de drept public pot fi

depuse la instanta de la domiciliul/sediul reclamantului, fie la
domciliul/sediul paratului;
art. 107-113 reglementeaza cazurile de competenta alternativa;

3. Competenta teritoriala exclusiva

nu poate fi inlaturata de catre parti si are in vedere litigiile privind drepturi

reale imobilare (Instanta locului situarii imobilului) sau cele referitoare la
mosteniri (instanta ultimulu domiciliul al defunctului) sau privind insolventa
unei societati (sediul debitoarei)

INCIDENTE PROCESUALE PRIVIND COMPETENTA

1.
2.
3.
4.
5.

Exceptia de necompetenta;
Conflicetele de competenta;
Litispendenta;
Conexitatea;
Stramutarea;

1) EXCEPTIA DE NECOMPETENTA

Se invoca in mod diferit dupa cum este de:

o Ordine publica;
o Ordine privata;

Necompetenta generala a instantei de judecata poate fi invocata de catre parti

sau judecator in orice stare a procesului (in prima instanta si in caile de
atac)
Necompetenta materiala si teritoriala exclusiva pot fi invocate de catre
parti sau judecator pana la primul termen de judecata, la care partile sunt
legal citate in prima instanta;

Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat, prin

intampinare, iar daca intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen de
judecata, la care partile sunt legal citate;
Necompetentele de ordine privata teritorial alternativa sau de drept comun
nu pot fi invocate de catre reclamant sau instanta din oficiu si nici de
catre intervenientul principal care are sistemul juridic al unui veritabil
reclamant;
Potrivit art. 131 instanta are obligatia sa-si verifice din oficiu competenta la
primul termen de judecata la care partile sunt legal citate;
Page 24 of 28

Atunci cand pentru stabilirea competentei sunt necesare lamuriri ori probe
suplimentare, judecatorul va pune in discutia partilor aceasta chestiune si poate
acorda un termen in acest scop;

Page 25 of 28

Instanta analizand exceptia, poate dispune:

o Respingerea prin incheiere urmand a solutiona pricina pe fond;

Incheierea poate fi atacata DOAR odata cu fondul;
o Admite daca admite, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac,
iar dosarul este trimis de indata instantei competente se declina
competenta
atunci cand cererea nu este de competenta instantei romane, cererea va fi
respinsa ca inadmisibila;

2. CONFLICTELE DE COMPETENTA
2 cazuri:

cand 2 sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece

conflict pozitiv;
cand 2 sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta sau in cazurile
declinarilor succesive, daca ulterior instanta declina in favoarea altei instante
care s-a declarat anterior necompetenta conflic negativ;

PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CONFLICTULUI NEGATIV DE COMPETENTA

conflictul negativ este declansat de instanta care a declinat ultima

competenta;
aceasta instanta va constata ca exista conflict de competenta, va suspenda
judecata cauzei si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze
conflictul;
conflictul dintre 2 judecatorii, din circumscripitia unui Tribunal se judeca
de acel Tribunal;
o daca cele 2 judecatorii nu tin de acelasi tribunal, precum si conflictul
dintre judecatorie si tribunal, se judeca de catre Curtea de Apel sau
de ICCJ atunci cand instantele in conflict apartin unor Curti de
Apel diferite;
conflictele de competenta dintre o instanta de judecata si un alt organ
judiciar jurisdictional se solutioneaza de instanta judiciara ierarhic
superioara celei aflate in conflict (exemplu: Tribunalul Arbitrar vs Tribunalul
Cluj CA judeca conflictul)
conflictul de competenta poate sa apara si intre sectiile aceleiasi instante tot
conflict negativ;
o nu se poate crea conflict de competenta cu ICCJ;
judecarea conflictului de competenta se face in Camera de Consiliu fara
citarea partilor, prin hotarare definitiva (este obligatorie pentru instanta de
rimitere pentru motive noi, care nu au fost discutate anterior)
Page 26 of 28

3. EXCEPTIA LITISPENDENTEI
conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza prin invocarea exceptiei de
litispendenta;
o potrivit aceste exceptii nimeni nu poate fi chemat in judecata
pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceasi parte, prin cereri
distincte, formulate la aceeasi instanta sau la instante diferite;
litispendenta presupune identitate de parti, obiect si cauza si precede
autoritatea de lucru judecat;
este necesar ca cele 2 cereri sa fie in curs de judecata (adica sa nu fie niciuna
suspendata) si sa se aflte de asemenea, pe rolul instantei de fond (prima
instanta sau instanta de apel)
NU exista litispendenta daca o cerere se afla in recurs;
o In acest caz, pana la solutionarea recursului, actiunea aflata in
fond va fi suspendata;
Exceptia litispendentei poate fi invocata de catre parti sau din oficiu de
instanta, in orice stare a procesului, in fata instantei de fond;
Exceptia se invoca in fata instantei sesizata ulterior, iar in cazul admiterii
exceptiei, dosarul se trimite primei instantei investite;
Daca instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca in fata instantei de grad
inferior si daca se admite, dosarul se trimite instantei de grad mai inalte;
4. CONEXITATEA
Este posibila conexare (reunirea) mai multor procese care se poarta intre
aceleasi parti sau cu alte parti daca obiectul sau cauza lor au o stransa legatura;
Exceptia de conexitate poate fi invocata de parti sau din oficiu, in fata instantei
sesizata ulterior, cel mai tarziu la primul termen;
In cazul admiterii exceptiei, dosarul se trimite instantei mai intai
investita ori instantei de grad mai inalte;
Atat incheierea prin care se solutioneaza exceptia litispendentei cat si cea prin
care se solutioneaza exceptia conexitatii se pot ataca odata cu fondul;
5. STRAMUTAREA
Pentru 2 motive:
1) Banuiala legitima poate fi ceruta de catre parti;
2) Siguranta publica poate fi ceruta de catre procurorul general al Parchetului de
pe langa ICCJ
Banuiala se considera legitima cand:
o Exista indoiala cu privire la impartialitatea judecatorilor;
o Din cauza circumstantelor procesului;
o Din cauza calitatii partilor;
o Din cauza unor relatii conflictuale locale;
Page 27 of 28

 Cererea de stramutare intemeiata pe banuiala legitima este de competenta

Curtii de Apel cand se cere stramtarea de la Judecatorie sau de la un Tribunal;
Daca se cere stramutarea de la Curtea de Apel, competenta revine ICCJ;
In cazul stramutarii pentru siguranta publica competenta revine intotdeauna
ICCJ;
Pana la solutionarea cererii de stramutare, se poate dispune suspendarea
judecatorii procesului cu plata unei cautiuni de 1000 lei (exista si situatii
in care pana se judecata stramutarea, se judeca procesul si stramutarea ramane
fara obiect);
Cererea de stramutare se soltuioneaza de urgenta, in Camera de Consiliu cu
citarea partilor;
Hotararea nu se motiveaza si este definitiva;
Curtea de Apel, in cazul stramutarii, va trimite dosarul la una din
instantele din circumscripita sa, iar ICCJ la una din instantele Curtii de
Apel invecinate;
In cazul unei alegeri eronate, instanta unde s-a trimis dosraul nu poate trimite
dosarul altei instante;
Daca dupa admiterea stramutarii s-a solutionat litigiul, hotarea este
desfiintata se drept si dosarul este trimis instantei de judecata;

Page 28 of 28