1.

Psihodiagnosticul expresiei:
- atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, schimbtoare
- tinuta vestimentar: ngrijit sau nu, excentric
- privirea: fix, atent, vioaie, mirat
- vocea: joas, monoton sau cu tonalitate nalt, tare
- mimica: mobil, fix, anxioas, indiferent
2.Tulburari cantitative de Perceptie:
= Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate i
integritate, ele rednd realitatea obiectual n imagini de ansamblu

Multimodal nsuiri multiple ale obiectelor lumii externe.

Modificri:
Cantitative: hipo-, hiperestezia.
Calitative: iluzii, halucinaii.
HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor
Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow.
Cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o
modificare organic evideniabil.
HIPOESTEZIA:
Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburri de contiin.
3. Halucinatii- def, halucinatii auditive
1. Halucinaii funcionale
- percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor percepii false
zgomotele roilor de tren voci amenintoare
percepute att timp ct exist excitantul real
H. Auditive: (afeciuni ORL, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i
infecioase, depresie, sch, parafrenie, aur epileptic)
Localizare n cmpul auditiv

- n afara
Intensitate discrete, surde
- puternice
Complexitate
Elementare (foneme, acoasme)
Comune (ciripit, scrtit)
Verbale (voci)
Continuitate
Episodice/ continui
Rsunet afectiv favorabile/defavorabile
4. H. Vizuale:
Normal trecerea veghe somn
surmenaj, neurastenie,
af. oftalmologice, neurologice
- macroscopice/microscopice
- mono-/policromatice
- n cmpul percepiei/ h. extracampine
- claritate
- complexitate
Elementare (fosfene, fotopsii)
Complexe fantasmoscopii/ h. figurate
Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice)
.unice/multiple
-statice/dinamice
-accese/permanente
5.Halucinaii propriu-zise (psihosenzoriale):
Proiecia spaial: n/dincolo de spaiul perceptiv

 Convingerea asupra realitii lor

Perceperea prin modaliti senzoriale obinuite i ci senzoriale normale
Intensitate discrete/intense
Claritate diferit
Complexitate variabil
Durat (intermitente/continue)
Rezonan afectiv (anxiogene)
n funcie de calea senzorial pe care se produc au fost descrise: Halucinaii
auditive, vizuale, olfactive i gustative, tactile, corporale.
H. Auditive: (afeciuni ORL, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i
infecioase, depresie, sch, parafrenie, aur epileptic)
Localizare n cmpul auditiv
- n afara
Intensitate discrete, surde
- puternice
Complexitate
Elementare (foneme, acoasme)
Comune (ciripit, scrit)
Verbale (voci)
Continuitate
Episodice/ continui
Rsunet afectiv favorabile/defavorabile
H. Vizuale:
Normal trecerea veghe somn
surmenaj, neurastenie,
af. oftalmologice, neurologice
- macroscopice/microscopice
- mono-/policromatice
- n cmpul percepiei/ h. extracampine

- claritate
- complexitate
Elementare (fosfene, fotopsii)
Complexe fantasmoscopii/ h. figurate
Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice)
.unice/multiple
-statice/dinamice
-accese/permanente
H. Olfactive i gustative
gust/miros neplcut sau mai rar plcut
crize uncinate epilepsie, tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri
confuzionale
H. Tactile: impresia de atingere cutanat
- continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu,
punctiform (cocain)
- epidermice/hipodermice
parazitoze halucinatorii

6. Procese afective: descripie i clasificare

Starea de afect = reacie brusc, incontient, de obicei negativ (mnie). Dac
sunt dese, declansate de incitaii minime, caracterizeat o personalitate impulsiv
instabil sau epileptic.
Emoia = reacie brusc, parial contient, pozitiv sau negativ.
Sentimentul = reacie afectiv durabil, constant, contient.
Pasiunea = reacie afectiv de lung durat, ce implic mobilitarea ntregii
personaliti.
Dispoziia = tonusul afectiv de fond al omului pe o perioad de 1 zi, 1 sptmn
sau 1 lun.
Dispoziia poate fi:
- ridicat (omul are energie n plus): vesel sau coleroas.
- cobort (omul are energie n minus): trist sau anxioas.
- apatic (omul are energie zero).
* Tocirea afectiv: individul nu mai are complian afectiv
7. Iluziile: definiie, clasificare i exemplificare clinic
Definiie: tulburri calitative ale percepiei (percepii deformate, false, ale unor
obiecte reale)

Clasificare i exemplificare clinic:

1) iluzii exteroceptive:
a) vizuale (metamorfopsii):
- macropsie: obiectele par mai mari
- micropsie: obiectele par mai mici
- dismegalopsii: obiectele sunt asimetrizate, lrgite sau alungite
- peropsie: distana fa de un obiect este modificat
- falsele recunoateri: dej vu, jamais vu (n manie, demen, stri confuzive,
epilepsie temporal), iluzia sosiilor (bolnavul substituie o persoan cu alt; apare n
psihozele discordante).
b) auditive
c) gustative
d) olfactive
2) iluzii interoceptive: percepia fals, eronat, a funcionrii unor viscere (n
nevroze)
3) iluzii proprioceptive: percepii false asupra mrimii, formei, greutii sau
poziiei propriului corp (n schizofrenie, n intoxicaii cu LSD, cocain).

8. Tulburari de atentie
= Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de
obiecte i fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de
imagini percepute, ct i delimitarea lor net de cmpul perceptiv.
HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci,
fobici, obsesionali.
HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj,
oligofrenii, demene, sch.
9. Memoria
Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare
(conservare) i evocare (reactualizare).
Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere
Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 min
Memoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai
mult
HIPERMNEZIA:

 HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie

AMNEZIILE:
Anterograde: evenimentele trite dup debutul bolii
Retrograde: se ntind progresiv spre trecut
A. lacunar: hiatus mnezic temporar
- stri confuzionale, TCC, echivalene epileptice
A. totale i pariale
A. tardiv/ ntrziat: lacun mnezic despre tulburarea de contien
se instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta
A. electiv/tematic
- evenimente uitate electiv datorit ncrcturii afective negative
10. Gndirea:
Proces central al vieii psihice, o activitate cognitiv complex, mijlocit i
generalizat prin care se distinge esenialul de fenomenal, n ordinea
lucrurilor i ideilor, pa baza experienei i a prelucrrii informaiilor
Operaiile gandirii. : analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea
11/12. Gndirea: definiie i clasificarea tulburrilor cantitative/calitative
Gndirea: proces psihic complex de analiz, sintez, comparare i informare din
mediul intern i extern. Reprezint ansamblul proceselor asociative prin care se
distinge esenialul de fenomenal.
Clasificarea tulburrilor de gndire:
a) modificri cantitative: fuga de idei, lentoarea ideatic, blocaj mental, anideaia,
verbigeraia.
b) modificri calitative: ideea dominant, obsesia, compulsiunea, fobia, ideea
prevalent, ideea delirant.
14. Ideile delirante: clasificare i exemplificare clinic
1) Idei delirante expansive:
- idei de mrire i bogie: apar n manie, paranoia, schizofrenia paranoid.
- idei delirante de reform (moral, religioas, politic).
- idei delirante de filiaie.
- idei eroto-maniace
2) Idei delirante depresive:

- idei de persecuie i de relaie.

- idei de revendicare.
- idei de gelozie.
- idei de vinovie i autoacuzare.
- idei hipocondrice.
- idei de transformare i posesiune: n schizofrenia paranoid, demen.
- idei de negaie: n melancolie, demen.
3) Idei delirante mixte.
15.16. Voina i tulburrile de voin
Voina = latura dinamizatoare a omului care duce la ndeplinirea scopului propus.
Instinct necesitate biologic trebuin voin.
Tulburri ale voinei:
1) hipobulia = scderea voinei. Apare n nevroze, n patologia cr. cu mult
suferin.
2) hiperbulia = creterea voinei.
- momentan: apare n starea de afect patologic.
- de durat: apare n delirul cr. sistematizat.
3) disbulia = dificultatea trecerii la aciune. Apare n neurastenie, schizofrenie.
4) parabulia = deficitul voinei, asociat unor pulsiuni, dorine sau acte, care n
manifestarea lor paralel agraveaz acest deficit. Desfsurarea simultan a 2
activiti fr a se focaliza pe o singur activitate (n schizofrenie). nceperea unei
activiti fr a o putea finaliza (n depresie, nevroze, surmenaj).
17. Demena tablou clinic, debut
- este definit clasic ca o stare de regresie intelectual global, o deteriorare
progresiv cu evoluie cronic
Evidenierea simptomelor clinice precoce ale deficitului cognitive:
Familia sau rudele observ modificri ale memoriei, personalitii sau
funcionalitii
Semnul ntoarcerii capului
Dificultate n a-i aminti date, ezitri de limbaj, anxietate
Minimalizarea i/sau raionalizarea greelilor.
n afar de memorie, sntatea sa este bun
Un istoric cu probleme de memorie pentru evenimentele recente, care nu
afecteaz memoria imediat sau de lung durat
Examinarea medical si neurologic nu remarc o patologie specific
Afectare medie la screening-ul neuropsihologic.

Tabloul clinic al dementei are la baza sindromul demential:

- Simptome cognitive- tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative
(hipomnezia)
-;sunt evidente si marcheaza pe plan clinic debutul dementei.
- Ele se agraveaza progresiv pana la amnezie retro-anterograda (pierdere
progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) si uneori aparitia unor
paramnezii de tipul ecmneziei
- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala a
capacitatii de concentrare (aprosexie)
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile in
stadia mai avansate ale procesului deteriorative
- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta;
- in stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de
persecutie;
- in stadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea
unor sunete fara sens sau mutism
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare
tulburari calitative ale perceptiei -; inconstante -;
- caracteristice sunt halucinatiile olfactive, gustative si perceptii false din sfera
organelor genitale.
- Simptome afective- in stadii incipiente apare depresie ca o reactie la
constientizarea instalarii procesului deteriorative
- iritabilitatea se poate asocia depresiei
- apare dispozitia disforica
- in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de
explozii afective de tipul afectelor fara o cauza aparenta
- Simptome comportamentale- primele simptome pe plan comportamental se
refera la scaderea interesului pentru activitati si a initiativei (simptome care pot
determina confuzie diagnostica cu episodul depresiv)
- progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie,
comportamentul devine dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si
perseverarile motorii si verbale.
18. Dementa faza de stare si terminala
Perioada de stare este marcata de instalarea simdromului AAA- Afazia- aspect
predominant senzorial (pacientul nu mai intelege mesajul celorlalte personae dand
raspunsuri altui subiect)
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- alterarea pronuntiei cuvintelor

- datorita logocloniilor vorbirea devine neinteligibila

Agnoziile
- agnozia structurilor spatiale
- suportul dezorientarii spatiale a pacientilor, ei nu mai pot ansambla obiectele
pentru a forma o imagine unitara a mediului, nu mai pot aprecia corect distantele- agnozia optica - nerecunoasterea culorilor, a formelor si fizionomiilor
Apraxiile - initial diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea
executarii unor activitati uzuale (incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru
descuiatul usii, etc)
- dezorganizarea completa a comportamentului
- miscarile devin neinteligibile si lipsitede scop, avand caracter stereotip si iterativ
sau substitutiv
In perioada de stare mai apar:
- agravarea tulburarilor de memorie
- amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- afectivitatea este relativ bine conservata, initial anxietate datorata dificultatilor de
exprimare verbala, ulterior buna dispozitie nemotivata intrerupta de reactii de furie
si iritabilitate
- hipertonia musculara este caracteristica acestei demente dar ea se instaleaza
relative tardiv in perioada de stare
- uneori apar crize epileptice de tip Grand Mal
Stadiul terminal- tablou clinic de dementa profunda
- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime
- apar reflexele timpurii
- musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toateo biectele la gura, sug si
mesteca in permanenta
- decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor
epileptic
Diagnosticul se confirma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin
examinareade CT cranian.
19. Episodul maniacal
A. O perioad distinct de dispozitie euforic anormal si persistent, expansiv
sau iritabil, ce dureaz cel putin o sptmn (sau orice durat, dac se impune
spitalizarea).

B. Pe perioada tulburrii de dispozitie, trei (sau mai multe) din simptomele

urmtoare au persistat (patru, dac dispozitia e numai iritabil) si au fost prezente
ntr-un grad semnificativ:
1. ncredere n sine exagerat sau grandomanie
2. Nevoie sczut de somn (de ex., se simte odihnit dup numai 3 ore de somn)
3. Pacientul este mai vorbaret dect de obicei sau oblig la continuarea dialogului
4. Fuga de idei sau sentiment subiectiv de gnduri care alearg
5. Distractibilitate (adic, atentia este prea usor distras de stimuli externi fr
importanta sau relevanta)
6. Cresterea activitatii cu scop (fie social, la munc sau la scoal, fie sexual) sau
agitatie psihomotorie
7. Implicarea exagerat n activitati placute, existnd o mare probabilitate a
consecintelor dureroase ( de ex., cumprturi nerestrictionate, indiscretii sexuale
sau investitii financiare dezastruoase)
C. Simptomele nu ndeplinesc criteriile unui episod mixt
D. Tulburarea de dispozitie este suficient de sever pentru a submina activitatea
profesional, activitatea sociala obisnuit sau relatiile cu ceilalti sau necesit
spitalizare pentru a preveni vtmarea propriei persoane sau a altora, sau exist
simptome psihotice
E. Simptomele nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei substante (de
ex., abuz de droguri, medicamente, sau pacientul urmeaz un tratament) sau unei
afectiuni nonpsihiatrice (de ex., hipertiroidismul).
Not: Episoadele asemntoare celor maniacale ce sunt n mod evident
determinate de tratamentul somatic antidepresiv (de ex., medicatie, soc electric,
fototerapie) nu trebuie luate n considerare n diagnosticarea unei tulburri bipolare
20 Episod depresiv sever
- este definit ca o stare depresiv zilnic ce persist minimum 2 sptmni Un
episod poate fi caracterizat prin tristete, indiferent sau apatie, iritabilitate si este
asociat de obicei cu modificri ale functiilor neurovegetative, incluznd somnul,
apetitul si controlul greutattii, agitatie sau inhibitie neuromotorie, fatigabilitate,
alterarea capacittii de concentrare si de decizie, sentimente de rusine si vinovtie,
gnduri legate de moarte.
- Pacientii cu depresie endogen prezint o scdere profund a capacittii de a se
bucura de toate activittile plcute, se trezesc dimineata devreme, simt c

dispozitia disforic este deosebit calitativ de tristete si frecvent noteaz o variatie

diurn a dispozitiei (care este mai proast n primele ore ale diminetii). Paradoxal,
aceste simptome severe anunt un rspuns bun la tratamentul antidepresiv
Criterii pentru episodul depresiv major
A. Cinci (sau mai multe) din simptomele urmtoare au fost prezente pe o perioada
de dou sptmni si reprezint o modificare a strii anterioare; cel putin unul din
simptome este fie (1) dispozitie depresiv, fie (2) pierderea interesului sau a
plcerii.
Nota: Nu include simptomele care sunt datorate n mod clar unei afectiuni nonpsihiatrice, sau delir si halucinatii ce nu corespund dispozitiei.
1. Dispozitie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat fie
de factori subiectivi (de ex., sentimente de tristete sau de gol sufletesc) fie de
observatii facute de altii (de ex., pare nspimntat).
La copii si adolescenti, poate fi o stare de iritabilitate.
2. Scaderea marcat a interesului si a plcerii n toate sau aproape toate activittile
n cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (indicate de factori subiecivi sau
observatii fcute de altii).
3. Scdere n greutate fr a tine regim sau cretere semnificativ n greutate (de
ex., o modificare cu mai mult de 5% din greutatea initial n mai putin de o lun),
scderea sau creterea apetitului aproape n fiecare zi.
La copii se consider nerealizarea greuttii corespunztoare vrstei.
4. Insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi.
5. Agitatie sau inhibitie psihomotorie aproape n fiecare zi (observat de altii, nu
sentimente subiective de neliniste sau de ncetinire a activittii).
6. Oboseala sau lipsa de energie aproape n fiecare zi.
7. Sentiment de lips de valoare sau vinovtie excesiv ori nepotrivit (care poate
fi delirant) aproape n fiecare zi (nu numai autorepros sau vin de a fi bolnav).
8. Capacitate de gndire sau concentare sczut, sau nehotrre, aproape n fiecare
zi ( fie indicate de factori subiectivi, fie observate de altii).
9. Gnduri recurente legate de moarte ( nu numai teama de a muri), idei suicidale
recurente fr un plan specific sau tentativ de suicid sau existenta unui plan
specific de a comite suicid.
B. Simptome care nu ntrunesc criteriile pentru un episod mixt.
C. Simptomele determin o alterare sau tulburare semnificativ clinic n viata
social, profesional sau alte sfere de activitate importante.
D. Simptomele nu se datoreaz n mod direct efectelor fiziologice ale unei
substante (de ex., abuz de droguri, medicamente) sau ale unei afectiuni nonpsihiatrice (de ex., hipotiroidism).

E. Simptomele nu sunt determinate de o pierdere grea, adic dup pierderea unei

persoane iubite simptomele nu persist pentru mai mult de 2 luni si nu sunt
caracterizate de alterri functionale marcate, gnduri morbide de lips de valoare,
ideatie suicidal, simptome psihotice sau inhibitie psihomotorie.
Depresia major este definit ca o stare depresiv zilnic ce persist minimum 2
sptmni (tabelul 385-5). Un episod poate fi caracterizat prin tristete, indiferent
sau apatie, iritabilitate si este asociat de obicei cu modificri ale functiilor
neurovegetative, incluznd somnul, apetitul si controlul greutattii, agitatie sau
inhibitie neuromotorie, fatigabilitate, alterarea capacittii de concentrare si de
decizie, sentimente de rusine si vinovtie, gnduri legate de moarte.
Pacientii cu depresie endogen prezint o scdere profund a capacittii de a se
bucura de toate activittile plcute, se trezesc dimineata devreme, simt c
dispozitia disforic este deosebit calitativ de tristete si frecvent noteaz o variatie
diurn a dispozitiei (care este mai proast n primele ore ale diminetii). Paradoxal,
aceste simptome severe anunt un rspuns bun la tratamentul antidepresiv
21. Tulturari bipolar
Manifestri clinice Tulburarea bipolar este frecvent, afectnd aproximativ 3
milioane de persoane n Statele Unite, desi este greu de diagnosticat.
Este caracterizat de trecerea imprevizibil a dispozitiei de la manie (hipomanie) la
depresie. Unii pacienti sufer numai de atacuri recurente de manie care, n forma s
pur, e asociat cu o activitate psihomotorie crescut, extrovertire social excesiv,
scderea nevoii de somn, impulsivitate si tulburri de judecat si dispozitie
expansiv, grandioas si uneori iritabil (tabelul 385-9).
n mania sever, pacientii pot prezenta idei delirante si paranoide ce nu pot fi
distinse de cele asociate cu schizofrenia. Aproape jumtate din pacientii cu
tulburare bipolar prezint un amestec de excitatie si agitatie psihomotorie cu
disforie, anxietate i iritabilitate.
Poate fi dificil a distinge mania mixt de depresia agitat. La anumiti
pacienti bipolari (tulburare bipolar II) lipsesc unele caracteristici ale maniei, si
episoadele depresive recurente sunt separate prin perioade de excitatie uoar si
energie crescut (hipomanie).
n tulburarea ciclotimic exist numeroase perioade de hipomanie, de obicei
cu durat relativ scurt, alternnd cu asocieri de simptome depresive care nu
ndeplinesc criteriile pentru depresia major, fie ca severitate, fie ca durat.
Fluctuatiile dispozitiei sunt cronice si trebuie s fie prezente cel putin doi ani
nainte ca diagnosticul s fie pus.
22.Fobia social

- este caracterizat de o team specific fat de situatiile sociale sau de concurs n

care pacientul este supus atentiei unor personae necunoscute sau examinrii si
evalurii posibile de ctre altii.
Exemple de astfel de situatii sunt necesitatea de a conversa la o petrecere, de
a utiliza o toalet public sau de a face cunotint cu necunoscuti. n fiecare caz,
individul afectat este constient de faptul c teama pe care o simte este excesiv si
irational n circumstantele date.
Continutul specific al fobiei poate varia dincolo de limitele impuse de sex,
etnice sau culturale. Tulburrile fobice sunt frecvente, cu o prevalent pe un an de
9% si de 10-11% pe durata unei vieti. Debutul apare din copilrie pn n perioada
de adult tnr si poate fi prezent agregarea familial. La gemenii de sex feminin,
procentele de concordant pentru agorafobie, fobie social si fobie fat de animale
sunt de 23% la gemenii monozigoti si 15% la cei dizigoti.
Criteriile clare de diagnostic sunt evidente la adulti, dar comportamentul de
evitare a persoanelor, situatiilor sau obiectelor necunoscute n copilrie este
frecvent ntlnit n antecedentele acestor pacienti.
TRATAMENT
Studii controlate recente au documentat eficacitatea ctorva agenti farmacologici n
tratamentul tulburrilor fobice. Beta-blocantele sunt n mod particular eficiente n
tratarea anxiettii de performant (dar nu a fobiei sociale n general) si par s
realizeze acest beneficiu prin mpiedicarea aparitiei manifestrilor fizice ale
anxiettii, cum sunt transpiratia, tahicardia, palpitatiile si tremorul. IMAO
amelioreaz fobia social independent de actiunea lor antidepresiv, iar ISRS par a
fi si ei la fel de eficienti. Benzodiazepinele pot fi de ajutor n reducerea
comportamentului de evitare temtoare, dar cronicitatea tulburrilor fobice le
limiteaz utilitatea. Psihoterapia comportamental tintit este o component
important a tratamentului, tinnd seama de faptul c recderile apar frecvent cnd
sunt folosite numai medicamente. Strategiile cognitiv-comportamentale sunt
esentiale n tratament si au aprut dup ce s-a descoperit c perceptia si
interpretarea distorsioant a stimulilor ce produc team pacientilor joac un rol
major n perpetuarea fobiei.
Pacientii cu fobie social, n particular, au o rat crescut de alcoolism,
precum si alte tulburri psihiatrice associate (de ex., tulburri de alimentatie),
necesitnd tratarea n parallel a fiecrei tulburri dac se urmrete reducerea
anxiettii.
23. Reactia acuta la stres
Reactia acuta la stress

Tulburare tranzitorie 2-3 zile (de obicei ore)

Fr alt patologie psihiatric aparent
> 1 lun
Iniial, uluire, perplexitate, ngustarea contiinei i ateniei, dezorientare
Panic (tahicardie, transpiraii etc.)
Amnezie parial sau complet
Dac simptomele > 1 lun, se reconsider dg.

Manifestri clinice
Pacientii pot dezvolta anxietate semnificativ dup expunerea la o trauma
extrem, definit ca un eveniment ce amenint viata sau integritatea propriei
persoane sau a alteia. Reactia poate apare n scurt timp dup expunerea la traum
(tulburare de stress acut) sau poate fi ntrziat si recurent ( tulburarea de stres
posttraumatic, TSPT)
n ambele situatii pacientul prezint simptome asociate de detasare si
pierdere a rspunsului emotional. Pacientul se simte depersonalizat si incapabil ssi aminteasc aspecte specifice ale traumei, desi n mod caracteristic aceasta este
retrit prin intruziuni n gnduri, vise sau prin flash-back-uri, mai ales cnd sunt
prezente elemente sugestive ale evenimentului original.
Ca urmare, pacientul evit cu bun stiint stimulii ce precipit retrirea
traumei si manifest vigilent crescut, neliniste si reactii bruste. Pacientii cu
tulburare de stres au un risc crescut de a dezvolta alte tulburri anxioase, afective
sau legate de abuzul de substante. ntre 5 si 10% din americani vor ndeplini la un
moment dat criteriile pentru TSPT, femeile fiind mai frecvent afectate dect
brbatii.
Factorii de risc pentru dezvoltarea TSPT includ antecedente psihiatrice si o
personalitate nevrotic si extrovertit. Studii realizate asupra gemenilor mono si
dizigoti au demonstrat c exist o influent substantial a geneticii asupra tuturor
simptomelor asociate cu TSPT, dar nici una legat de factorii de mediu.
Etiologie i fiziopatologie Se presupune c n TSPT exist o tulburare a feedbackului negativ de receptor alfa2-adrenergic la eliberarea de noradrenalin din
locus ceruleus indus de stres, cu o sensibilizare comportamental progresiv si
generalizat la stimulii sugestivi asociati cu trauma initial. Activitatea
noradrenergic crescut n proiectia locus ceruleus pe hipocamp si amigdal
faciliteaz n mod teoretic codificarea amintirilor legate de fric, care persist
rezistnd eliminrii. n studiile clinice realizate, diminuarea efectelor
serotoninergice, reducerea eliberrii de cortizol si cresterea sensibilittii acestuia la

inhibarea cu dexametazon diferentiaz pacientii cu TSPT de subiectii control.

Reactia simpatic mai accentuat la stimuli asociati cu trauma este ilustrat prin
datele de laborator, ce indic o eliberare crescut de noradrenalin ca rspuns la
provocare. Sunt raportate si alterri ale legrii de receptorii alfa2 si betaadrenergici si o activitate sczut a adenilat-ciclazei plachetare.
TRATAMENT
Reactiile acute la stres sunt de obicei auto-limitate si tratamentul implic n mod
tipic doar utilizarea pe termen scurt a benzodiazepinelor si psihoterapie
suportiv/expresiv.
Totusi, natura cronic si recurent a TSPT necesit o abordare mai complex
ce cuprinde tratament medicamentos si terapie comportamental. ATC, cum sunt
imipramina si amitriptilina, IMAO (fenelazina) si ISRS (fenoxetina, sertalina,
paroxetina) pot reduce anxietatea, simptomele de intruziune si comportamentul de
evitare. Trazodonul, un antidepresiv sedativ, este frecvent utilizat seara pentru
ameliorarea insomniei (50-100 mg/ 4x pe zi). Carbamazepina, acidul valproic sau
alprazolamul au determinat si ele, independent, ameliorri simptomatice la unii
pacienti, n studii necontrolate. Frecvent este asociat o stare patologic de abuz de
substante, n special alcool.
Strategiile psihoterapeutice sunt utilizate n tratamentul TSPT pentru a ajuta
pacientul s depseasc comportamentul de evitare si demoralizarea si s-si
stpneasc teama de recurent a traumei; cele mai eficiente sunt terapiile care
ncurajeaz pacientul s demonteze pas cu pas comportamentul de evitare prin
concentrarea treptat asupra tririi evenimentului traumatizant.

24. Tulburarea de stress posttraumatic:

Reacie ntrziat (amnat) la un stres
Eveniment catastrofic, extrem de amenintor (ptr. oricine)
Trsturi tipice:
Retrirea repetitiv a evenimentului ("flashbacks")
comaruri
Detaarea de alte persoane
Anhedonia
Evitarea activitilor sau a situaiilor care au legtur cu trauma
Hipervigilen
+/ Insomnie
Anxietate/depresie

 Ideaie suicidar
Dureaz sptmni/luni
Reversibil de obicei
Criterii de diagnostic pentru tulburarea de stres posttraumatic
A. Persoana a fost expus la un eveniment traumatic n care sunt implicate ambele
situatii prezentate mai jos:
1. Persoana a trit, a fost martora sau a fost confruntat cu un eveniment sau
evenimente ce au implicat amenintri cu sau chiar moartea ori rnirea grav, sau
amenintri ale integrittii fizice personale sau a altora.
2. Reactia persoanei a constat n team, neajutorare sau oroare.
La copii, aceste stri pot fi nlocuite de un comportament agitat sau dezorganizat.
B. Evenimentul traumatic este retrit persistent n unul (sau mai multe) din
urmtoarele moduri:
1. Amintiri dureroase ale evenimentului, recurente si intruzive, ce includ imagini,
gnduri si perceptii. La copiii mici poate apare jocul repetitiv, prin care sunt
ilustrate aspect sau subiecte ale traumei
2. Vise tulburtoare ale evenimentului. La copii pot apare cosmare fr un continut
ce poate fi recunoscut.
3. Pacientul actioneaz sau simte ca si cum evenimentul traumatic se repet
(include senzatia de retrire a experientei, iluzii, halucinatii si episoade de flashback disociative, inclusiv cele care apar la trezire sau cnd este intoxicat).
La copiii mici poate apare reconstituirea traumei.
4. Tulburare psihologic intens dup expunerea la factori interni sau externi, ce
simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic.
5. Reactivitate fiziologic dup expunerea la factori interni sau externi, ce
simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistent a stimulilor asociati cu trauma si rceal emotional (ce nu
era prezent nainte de traum), dup cum indic trei sau mai multe din situatiile
urmtoare:
1. Eforturi de a evita gnduri, sentimente sau conversatii legate de traum.
2. Eforturi de a evita activitti, locuri sau oameni care strnesc amintiri ale traumei.
3. Incapacitatea de a-si reaminti un aspect important al traumei.
4. Diminuarea marcat a interesului si a participrii la activitti importante
5. Sentiment de detasare sau nstrinare
6. Limitarea afectivittii (de ex., incapacitate de a simti sentimente de dragoste)
7. Senzatia de viitor limitat (de ex., nu sper s aib o carier, s se cstoreasc, s
aib copii sau o viat normal)

D. Simptome persistente de hiperexcitatie (ce nu era prezent nainte de traum),

ilustrate de dou (sau mai multe) din situatiile urmtoare:
1. Dificultate de a adormi sau a sta treaz
2. Iritabilitate sau crize de furie
3. Dificulti de concentrare
4. Hipervigilent
5. Reactii bruste, exagerate
E. Durata tulburrii (simptome B,C i D) mai mare de o lun
F. Tulburarea produce simptome clinice semnificative sau afecteaz viata social,
profesional sau alte aspecte ale vietii pacientului.
25. Sdr. de sevraj alcool etilic
Simptomele sevrajului: transpiraii, puls > 100, tremurri, insomnii, grea i
vom, halucinaii tactile (destul de frecvente), vizuale i cel mai rar auditive,
anxietate, crize epileptice;
1. Intoxicatia acut (betia acut) se manifest prin euforie, dezechilibre
comportamentale, dislalie, labilitate emotional, ataxie.
2. Sevrajul necomplicat (sindromul de abstinent) cuprinde semne si simptome
aprute la un dependent de alcool cnd se ntrerupe brusc consumul. Se instaleaz
simptome de obicei opuse celor produse de drog (alcoolul este anxiolitic, iar
primul simptom al sevrajului este instalarea progresiv a unei stri de anxietate
difuz, care poate deveni, n starea de sevraj profund sau complicat cu delirum
tremens, o anxietate psihotic).
Durata si debutul sevrajului depind de T1/2 al substantei (pentru alcool este de 4-5
ore - deci, chiar si o noapte de somn este suficient pentru aparitia primelor semne
de sevraj, de unde necesitatea ingerrii primei ratii de alcool chiar dimineata, la
sculare). De cele mai multe ori apare la circa 12 ore de la ultima ingestie, atinge
maximum de intensitate la 48-72 de ore si se reduce progresiv pn n ziua a 4-a, a
5-a.
n 95% din cazuri este mediu/moderat ca intensitate:
- simptome neuro-vegetative (transpiratii, tahicardie, tahipnee, temperatur) sau
neurologice (hiperreflexie osteo-tendonoas, tremor) mai rar semne
gastrointestinale (great, vrsturi etc.).
- Anxietatea este simptomul psihic principal, cel mai des si precoce ntlnit,+/disforie (stare depresiv iritabil), insomnie +/- cosmaruri. Pe durata sevrajului o hipoperfuzie a cortexului frontal si temporal.
- Simptomele sevrajului sunt asimilabile unei hiperactivitti neuro-vegetative si
centrale de tip rebound, cu originea ntr-o hiperactivitate a sistemului receptorului
NMDA.

Dup stingerea strii acute de sevraj, apare sindromul de sevraj alcoolic tardiv
manifestat prin: HTA moderat, tremor discret, disforie, disconfort care persist
sptmni, chiar luni; o justificare pentru pacient s reia consumul de alcool.
Psiho-educatia, includerea ntr-un program de preventie a recderilor l vor ajuta
pe bolnav s traverseze aceast perioad fr a face o recdere.
Obiectivele terapeutice sunt:
a.
b.
c.
d.

revitaminizare cu preparate polivitaminice orale

administrare de formule farmaceutice cu Zn, Mg, vit. D
hidratare per os
tratament psihofarmacologic cu psihotrope care au o tolerant ncrucisat cu
alcoolul - benzodiazepinele; alte preparate: clordiazepoxid (Napoton, Librium);
medazepam, lorazepam, betablocante (propranolol, atenolol) si agonisti aadrenergici (clonidina) ( reduc tremorul, tahicardia, HTA, diaforeza si, n doze mai
mari, aritmiile din miocardiopatia alcoolic preexistent la acesti pacienti), exist
unele controverse n legtur cu utilizarea barbituricelor n sevrajul la alcool.

3. Sevrajul complicat
a) sevrajul complicat cu delirium tremens (DT) apare la circa 5% din pacientii intrati
n sevraj; se instaleaz la 72 de ore (sau mai trziu) dup ntreruperea consumului.
- Simptomele apar n urmtoarea ordine: la cteva ore dup ntrerupere tremurturi ale extremittilor, febr (> 39oC), tahicardie (> 120 bti/min.), HTA;
- la 12-24 de ore - anxietate, agitatie psiho-motorie, halucinatii vizuale (mai rar
auditive), semne de simpaticotonie, confuzie agitat (delirium), halucinatii (de
obicei zoopsihice), idei delirante etc.
- Complicatii: crize epileptice simptomatice (rum fits) la 48-72 de ore, la marii
butori, cu o "carier" ndelungat de alcoolici.
- Mortalitatea este de 0,2% si n primele 48 de ore entitatea nosologic constituie o
urgent medical ce trebuie tratat n serviciul de terapie intensiv.
Comorbiditate: insuficient hepatic, pancreatit, infectii bronho-pulmonare,
hematoame subdurale posttraumatice, miocardiopatie metabolic cu tulburare de
ritm, polineuropatii periferice toxice
b) sevrajul complicat cu crize epileptice este modalitatea de debut a sevrajului n 1%
din cazuri, sub forma unei crize convulsive unice.
Complicatiile psihiatrice ale alcoolismului:
- tulburarea psihotic (halucinoza Wernicke)
- tulburri amnestice (sindromul amnestic - Korsakoff indus de alcool)
- back-out-urile (episoade tranzitorii de amnezie anterograd - de fixare)
- dementa alcoolic

- tulburarea de dinamic sexual indus de alcool

- tulburarea de somn indus de alcool.
Complicatiile somatice ale alcoolismului
- complicatii digestive - steatoza hepatic, esofagita, gastrita, ciroza hepatic, risc
de pancreatit acut si sechele functionale pancreatice (deficienta de insulin si
enzime)
- complicatii cardiovasculare si cerebrovasculare - HTA, coronaropatie,
cardiomiopatia alcoolic, tulburri grave de ritm (pot fi fatale), microhemoragii n
vasele cerebrale, risc (considerabil) de AVC
- complicatii hematologice - leucopenie, scderea imunittii, afectarea celulelor
stem ale seriei rosii, cresterea volumului eritrocitar mediu peste 95
- complicatii neurologice - encefalopatia hepatic cu confuzie, agitatie, alterri de
personalitate si apoi flapping tremor; sindromul amnestic Korsakoff; neuropatia
periferic; degenerare cerebral ce se poate asocia psihozei Wernicke-Korsakoff;
dementa alcoolic
- complicatii psihiatrice: sindromul de sevraj complicat/nu cu delirium tremens,
tulburarea amnestic (sindromul Korsakoff alcoolic), dementa alcoolic, depresia
alcoolic etc.
26. n tulburarea de somatizare,
- pacientul prezint multiple simptome fizice ce tin de diferite organe si sisteme
- debutul apare nainte de 30 de ani, iar tulburarea este persistent.
Criteriile diagnostice formale necesit consemnarea a cel putin patru simptome
dureroase, dou gastrointestinale, unul de natura sexual si unul pseudoneurologic.
Pacientii cu tulburare de somatizare se prezint frecvent cu acuze dramatice, dar
acestea sunt inconsistente. Simptomele de anxietate si tulburrile de dispozitie sunt
comune, putnd fi rezultatul interactiunilor medicamentoase datorate tratamentelor
initiate independent de medici diferiti. Pacientii cu tulburri de somatizare pot fi
impulsivi, revendicativi si frecvent sunt diagnosticati cu o boal psihiatric formal
asociat.
Criterii de diagnostic pentru tulburarea de somatizare
A. Un istoric cu multiple acuze fizice nainte de 30 de ani, care apar pe o perioad
de ctiva ani si duc la cutarea unui tratament sau la tulburarea semnificativ a
vietii sociale, profesionale sau a altor sfere de activitate.
B. Fiecare din criteriile urmtoare au fost ndeplinite, cu simptome individuale
aprnd n orice moment pe parcursul tulburrii:
1. Patru simptome dureroase: durere n antecedente legat de cel putin patru locuri
sau functii diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulatii, membre, piept, rect, n
timpul menstruatiei, a actului sexual sau a mictiunii).

2. Dou simptome gastrointestinale: cel putin dou simptome gastrointestinale n

antecedente, altele dect durerea (de ex., great, meteorism, vrsturi n afara
sarcinii, diaree sau intolerant la diferite alimente).
3. Un simptom de natura sexual: cel putin un simptom de natur sexual sau
reproductiv n antecedente, altul dect durerea (de ex., indiferenta fat de
activitatea sexual,disfunctii erectile sau ejaculatorii, ciclu neregulat, menoragii,
vrsaturi n timpul sarcinii).
4. Un simptom pseudoneurologic: cel putin un simptom sau deficit ce sugereaz o
tulburare neurologic si nu se limiteaz la durere, n antecedente (simptome de
conversiune ca tulburarea coordonrii sau a echilibrului, paralizie sau slbiciune
muscular localizat, disfagie sau nod n gt, afonie, retentie urinar, halucinatii,
pierderea sensibilittii tactile sau dureroase, vedere dubl, cecitate, surditate,
convulsii; simptome disociative ca amnezia, pierderea contientei, n afar de
lesin).
C. Oricare din urmtoarele:
1. Dup investigatii adecvate, nici un simptom din cele enumerate la punctul B nu
poate fi explicat n totalitate de prezenta unei afectiuni non-psihiatrice cunoscute
sau de efectele directe ale unei substante (de ex., abuz de droguri, medicamente).
2. Cnd exist o afectiune non-psihiatric diagnosticat, acuzele fizice sau
afectarea vietii sociale si profesionale sunt excesive, tinnd seama de datele
istoricului, ale examenului fizic sau de laborator.
D. Simptomele nu sunt produse sau simulate intentionat (ca n tulburarea factice
sau simulare)
n hipocondrie, principala caracteristic este convingerea pacientului c are o
afectiune medical grav, convingere care persist n ciuda asigurrilor medicului
si a evalurii clinice si paraclinice potrivite. Ca si n tulburarea de somatizare,
pacientii ipohondrii au un istoric de relatii proaste cu medicii afirmnd c au fost
consultati si tratati insuficient si inadecvat.Hipocondria poate fi incapacitant prin
intensitate si este persistent, cu simptomatologie oscilant.
27.Tulburari de conversie (nevroza isterica): se raporteaza la nevroza isterica
descrisa de Freud.
- este caracterizata prin hiperexpresivitate, in tendinta preconstienta de a
atrage atentia asupra sa.
- ea apare la persoanele hiperexpresive cu vulnerabilitate nevrotica: imaturitate
afectiva egofilie imaginative bogata, mobilitate crescuta.
- aici putem vb de simptome de conversie, ca transformarea, convertirea trairilor
psihice neplacute si neacceptabile in simptome corporale expressive,
varsaturi,
dispnee,
miscari
involuntare,
crize
paroxistice,

hipersexpresive, precum e criza de lesin histeric, care nu e criza

epileptic s i s t a r i l e d i s s o c i a t i v e d e c o n s t i i n t a , d e z o r i e n t a r e ,
amnezie lacunara partiala
28. Schizofrenia: definiie i forme de debut
Schizofrenia: grup de tulburri psihice caracterizate prin pierderea concordanei
sau a congruenei dintre diverse componente psihice ale omului sau ntre el i
mediul nconjurtor (disociaie ideo-afectiv).
Forme de debut:
a) debut acut:
+ episod psihotic acut bufeu halucinator delirant
- halucinaii plurisenzoriale, auditive, vizuale, psihotice
- deliruri vii, floride, cu agitaie psiho-motorie, cu auto- i heteroagresivitate
- bolnavul se simte invadat de senzaia unei nstrinri fa de realitate
(derealizare) i de impresia unei transormri corporale i psihice (dezanimare,
desomatizare)
- cedeaz n 10-30 zile
+ episod pseudo-maniacal -euforie, rs nejustificat, bun dispoziie prosteasc (ca
n mnie)
+ episod pseudo-depresiv - tristee, plns nemotivat, tentativ autolitic (ca n
melancolie)
+ aciuni cu implicaii medico-legale - crim, tentativ de crim, viol
b) debut insidios:
- izolare progresiv fa de cei din anturadaj (forma neuroastenic)
- pierderea interesului fa de cei din jur (forma pseudoisteric)
- invazia progresiv a delirului (forma pseudo-obsesiv).
29.Schizofrenia paranoid:
- halucinaii din exterior (voci unice sau multiple, comentatoare, poruncitoare),
- pseudohalucinaii (voci interioare sau sonorizarea propriilor gnduri),
- halucinaii vizuale (omulei, spiridui ascuni n cap),
- idei delirante, neasamblate,
- delir nesistematizat paranoid,
- tulburri de gndire (exprimare circumstanial, metaforic, nu distinge ntre
sensul propriu i cel figurat al cuvintelor, echivocitate).
30.Schizofrenia hebefrenic:
- halucinaii la nivel latent, neconcludente
- simptome de deficit grupate n jurul sdr. autist

- personalitate detaat, izolat, abulic (lipsit de voin)

- tocire afectiv (scderea afectivitii), autoviolen afectiv, inversare afectiv
-comportament dezintegrat (incoerena persoanei n totalitatemimic inexpresiv,
atitudine placid, gesturi fr sens, grimae)
11.Tulburarile nevrotice.Definitie,clasificare :
Nevroze: tulburri ce au la baz un conflict intern.
Epidemiologie: 70% din pacienii care trec prin spitalele de psihiatrie i 15-30%
din totalul afeciunilor psihiatrice.
Clasificare:
1. neurastenia: tulburare psihic caracterizat prin oboseal, fatigabilitate nervoas
din cauza unei suprasolicitri continue i difuze.
2. atacul de panic: tulburare psihic caracterizat prin anxietate paroxistic, cu
maximum la 4 minute.
3. nevroza anxioas: tulburare psihic caracterizat prin anxietate permanent cu o
stare de contractur generalizat.
4. nevroza fobic: tulburare fobic caracterizat prin frica fa de ceva (obiecte,
persoane, situaii) n exces.
5. nevroza obsesiv-compulsiv: tulburare psihic caracterizat prin imagini,
cuvinte sau impulsuri recurente care paraziteaz psihicul persoanei i acte ritualice
prin care persoana caut s scape de obsesie.
12.Neurastenia.Simptomatologie si forme clinice:
Neurastenia: nevroza astenic.
Forme clinice:
a) forma simpl: oboseal
b) forma anxioas: anxietate, nervozitate
c) forma depresiv: tristee
d) forma cenestopat: acuze diverse din partea diverselor organe, cu caracter
ciudat.
Simptomatologie:
- debut: stare de oboseal psihic trait penibil i cu team, se concentreaz mai
greu, uit repede, i amintete greu unele date, nelinite, iritabilitate i labilitate
emoional.
- perioada de stare: cefalee fronto-occipital difuz, surd, astenie, fatigabilitate,
scderea voinei (hipobulie), insomnii de adormire, somn superficial i puin
odihnitor, populat cu puine vise, fond de iratabilitate (HTA labil, palpitaii,
nepturi epigastrice), iritabilitate prin acumulare de stres pe latur somatic.
14.Nevroza isterica.Simptomatologie si forme clinice:

- Pierderea parial sau total a integrrii normale dintre amintiri, contiina

identitii, a propriilor senzaii, a controlului micrilor
- Origine psihogen, asociat cu psihotraume
- Ex. fizic - normal
- Atenie! O posibil afeciune somatic.

15.Tulburarile de anxietate:
Tulburarile fobic-anxioase
Un grup de tulburari
Anxietatea n situatii bine precizate, nepericuloase
Situatiile sunt evitate sau greu suportate
Palpitatii, senzatie de lesin, frica de moarte, pierderea controlului sau nebunie
Anxietate anticipatorie
1. Agorafobia
- Frica de a parasi locuinta, magazine, locuri aglomerate, spatii publice, tren,
autobuz, avion
- Panica
- +/- Simptome depresive si obsesionale
- Evitarea situatiei
2. Fobia social
- Frica de a fi observat de alte persoane evitarea situatiilor sociale
- Deprecierea propriei persoane, frica de critica
- nrosirea fetei, tremor mini, greturi, senzatia de mictiune imperioasa

- Simptomele progreseaza pna la panica

3. Antropofobia
4. Nevroza sociala
5. Fobiile specifice (izolate)
- Fobii - n situatii restrnse
- Anumite animale, naltimi, tunet, ntuneric, zbor, spatii nchise, toalete publice,
anumite mncaruri, dentist, snge, rani
Acrophobia
Zoofobia
Claustrofobia
Aihmofobia etc.

ALTE TULB ANXIOASE:

- Anxietatea este simptomul dominant
- Nu sunt legate de situatii particulare
- Pot fi simptome depresive si obsesionale
1. Tulburarea de panica (anxietatea paroxistica episodica)
- Atacuri recurente de anxietate severa (panica)
- Nu sunt restrnse la situatii particulare (impredictibile)

- Debut brutal:Palpitatii Dureri precordiale Sufocare Ameteli Depersonalizare,

derealizare Senzatie de moarte iminenta Pierderea controlului Lesin iminent
Pierderea mintilor
2. Tulburarea anxioasa generalizata
- Anxietate generalizata si persistenta ("free-floating")
- Nervozitate, tremuraturi, tensiune musculara, transpiratii, cap gol, palpitatii,
ameteli, disconfort epigastric
- ngrijorare, presimtire legata de sine sau o ruda
3. Tulburarea mixta anxioasa si depresiva
- Simptomele de anxietate si depresie sunt prezente concomitent
- Niciunul nu este predominant
- Diagnostic diferential comorbiditatea depresie/anxietate.
21.Alcoolismul cronic.Simptomatologie si evolutie:
Are trei stadii:
a. Stadiul consumului abuziv - ntreruperea nu declaneaz simptome de
dependen nici psihice, nici organice (sevraj);
b. Dependenei psihice;
c. Ultimul stadiu este cel al dependenei organice, tot mai accentuate .
astenie marcat
facies obosit
tremurturi spontane ale minilor, dar mai ales la emoii minime

 transpiraii
tegumente avnd un aspect carenial i eritematos
teleangiectazii faciale (acnea rosacea)
faciesul eritematos (un nivel crescut al estrogenilor)
congestia conjunctivelor
inapeten, cu scdere n greutate
labilitate emoional, iritabilitate, hipoprosexie, hipoestezie senzorial i
hipomnezia
depresie, anxietate
metamorfozarea personalitii
incapabili sexual - deliruri de gelozie
decdere social.
1. Neuroleptice: efecte secundare
Neurologice: diskinezii (micri necontrolate), sdr. akinetic (scderea iniiativei
motorii; imobil), sdr. parkinsonian (akinezie, hipertonie, tremurturi), sdr.
hiperkinetic-hiperton (akatisie = nu poate sta linitit, tahikinezie = se mic repede,
tremor, anxietate).
Psihice: indiferen afectiv i ideativ, reacii anxioase, depresie, stare
confuzional, somnolen.
Somatice: cardiovasculare (hTA ortostatic, tahicardie), endocrine (amenoree,
galactoree, impoten), oculare (diplopie, glaucom, cataract), digestive (grea,
inapeten, constipaie), metabolice (cretere ponderal), cutanate (dermatite),
urinare (tulburri de miciune).
3. Parafrenia: forme clinice

Parafrenia: sdr delirant sistematizat cu tematic neverosimil, necredibil, nsoit

sau nu de halucinaii.
Forme clinice:
a) parafrenia fantastic: delir de imaginaie, cu tematic fantastic, cosmogonic,
de mrire
b) parafrenia oniric: aspect general de om care viseaz cu ochii deschii
c) parafrenia confabulatorie: halucinaii de memorie, apare la alcoolici, care
ncearc s acopere golurile de memorie cu false amintiri (confabulaii)
d) parafrenia expansiv: delir megaloman pe teme de filiaie, erotism, misticism,
nsoit de exaltare, euforie, excitaie psihomotorie, mai frecvent la femei
e) parafrenia tardiv: delir pe teme erotice sau de prejudiciu n care sunt implicate
persoanele din anturaj, care apare mai ales la femei. La vrst senescenei (70-80
ani)
f) parafrenia sistematic: delir pe persecuie nsoit de halucinaii auditive, vizuale,
olfactive, gustative.
7. Psihoze delirante sistematizate cronice: tratament
n parafrenie:
- antipsihotice (neuroleptice): haloperidol, clordelazin
- psihoterapie de susinere: manifeti nelegere, i ctigi ncrederea, nu l combai
i ncerci s l faci s se adapteze la mediu.
9. Melancolia: forme clinice i evoluie
1) dup simptomatologie dominant:
a) forma frust depresie simpl, moderat
b) forma anxioas anxietate cu agitaie psiho-motorie
c) forma stuporoas stupoare (imobil, privire fix, stare generala rea)
d) forma delirant delir de autoacuzare
e) forma halucinatorie halucinaie anxioas
2) dup evoluie:
a) forma acut
b) forma irenant (cronic)
3) modern:
a) forma unipolar melancolie
b) forma bipolar alternan ntre melancolie i manie (sdr. maniaco- depresiv)
Evoluia poate fi: spre vindecare, spre cronicizare, spre o form maniacal (sdr.
maniaco-depresiv).

10. Tratamentul nevrozelor

Neurastenia:
a) repaus psihic pe durata ct simptomele sunt manifeste
b) nlturarea monotoniei
Atacul de panic:
a) chimioterapie:
- anxiolitice: diazepam, alprazolam (xanax)
- -blocante
b) psihoterapie:
- pe moment
- modificarea n general a modului de a privi lucrurile
- hipnoz, relaxare cu muzic
Nevroza anxioas:
a) chimioterapie: anxiolitice
b) psihoterapie: psihoterapie de relaxare, de lung durat
Nevroza fobic:
a) chimioterapie: anxiolitice, -blocante
b) psihoterapie comportamental specific
Nevroza obsesiv-compulsiv:
a) chiomioterapie:
- anticompulsive
- antidepresive
b) psihoterapie: scderea anxietii + reeducare general
c) psihochirurgie.
12. Neuroleptice: clasificare
1) fenotiazine:
a) crolpromazina, levopromazina (utilizate n urgene)
b) tioridazina (utilizat i n tratamentul enurezisului)
c) trifluoperazina (neuroleptic incisiv = foarte puternic)
2) tioxantenice: clopentixol, flupentixol (utilizate n tratamentul de ntreinere n
schizofrenie)
3) periciazinice: propericiazina, neuroleptil
4) butirofenolice: haloperidol (neuroleptic incisiv, utilizat i n tratamentul
comportamentelor agresive din etilism i oligofrenie)
5) atipice (fr efecte neurologice): clozapina, olanzepina.
16. Oligofrenia: tratament i asistena medico-social

Oligofrenia grd. III, IV:

- ngrijire (nsoitor permanent)
Oligofrenia grd. II:
- ngrijire
- nvarea unor deprinderi elementare
Oligofrenia grd. I:
- asistena permanent
- ntlniri periodice pentru rezolvarea problemelor i evitarea grefrii unor
patologii supraadugate (droguri, delicven)
- asigurarea unui suport afectiv (prezint nevoia de afectivitate)
- inserie socio-profesional (pot deprinde meserii simple)
Tratament medicamentos doar n caz de violen (prezint lips de gradare a
forei), tulburri de comportament, episoade psihotice, crize epileptice.

19. Medicaia antidepresiv: definiie, clasificare psihofarmacologic

Definiie: substane psihotrope capabile s amelioreze strile depresive endogene
i s transforme dispoziia depresiv n euforic.
Clasificare psihofarmacologic:
a) amine teriare: imipramina, clomipramina, amitriptilina, trimipramina
b) amine cuaternare: maprotilin, mianserin
c) inhibitori de monoaminoxidaz (IMAO): iproniazida, fenelzina
d) inhibitori ai recaptrii serotoninei: fluoxetina, sertralina, fluvoxamina,
venlafaxina, mirtazapina.
22. Psihoterapia: principii i clasificarea metodelor psihoterapeutice
Principii:
- exercitarea unei influene asupra psihicului i/sau a somaticului unei persoane
(pacient) de ctre psihicul unei alte persoane (psihoterapeut) n scopul influenrii
n sens pozitiv a unei afeciuni psihice.
- se folosete limbajul, dar i comportamentul non-verbal.
Clasificare:
a) dup gradul de instrucie al persoanei implicate: psihoterapie empiric,
psihoterapie sistematizat
b) dup nr. persoanelor implicate: autopsihoterapia, psihoterapia individual,
psihoterapia familial, psihoterapia de grup.
27. Medicaia psihoizoleptic (stabilizatoare): cura cu litiu (Li)

Efect principal: srurile de litiu previn oscilaiile timiei (afectivitii) spre manie
sau depresie.
Mecanism de aciune:
- reglarea presinaptic i postsinaptic a transmitelor neuronale
- controleaz permeabilitatea membranar pentru ionii de Na, K, Ca, Mg.
Indicaii:
- sdr. hipertimice (manie, depresie)
- alte boli psihice care se insoesc cu tulburri ale afectivitii.
Contraindicaii: hipotiroidie, afeciuni cardiace, afeciuni hepato-renale, sarcin,
tulburri hidroelectrolitice.
Efecte secundare: neurologice (tremurturi fine ale extremitilor), psihice
(astenie, somnolen, scderea ateniei, memoriei, voinei, libidoului), somatice
(cretere ponderal, grea, diaree, sete, poliurie, leucocitoz).
Posologie (mod de administrare):
- n forma acut a maniei: 1000 1500 mg/zi
- n forma cronic a maniei: 250 300 mg/zi
Cel mai frecvent se utilizeaz carbonatul de litiu i gluconatul de litiu. Se pot
asocia neuroleptice (n manie) sau antidepresive (n depresie). Tratamentul se face
sub controlul sptmnal al litiului sanguin (VN: 0,8 1,2mEq/l). n caz de
intoxicaie cu litiu se face dializ.
29. Medicamente psihotrope: clasificare
1) psiholeptice:
a) anxiolitice (tranchilizante): benzodiazepine, nebenzodiazepine
b) sedative: barbiturice
c) antipsihotice (neuroleptice): fenotiazine, tioxantenice, periciazinice,
butirofenolice, atipice
2) psihoanaleptice:
a) timoleptice (antidepresive ciclice)
b) timoanaleptice (antidepresive IMAO)
c) neoanaleptice (stimulante ale vigilenei)
3) psihoizoleptice
4) psihodisleptice.
31. Psihopatii: clasificare i forme clinice
Psihopatii excitabile: excitabilitate reactiv comportamental exploziv (crize de
mnie, agitaie psiho-motorie).

Psihopatii instabile: motivaie nestpnit de ndeplinire imediat a dorinelor,

imaturitate psihic i a personaliti.
Psihopai astenici: limitarea onstituional a capacitii de efort i timiditate n
comportamentul de relaie.
Psihopai psihastenici: scderea tensiunii psihologice fa de activitile pe care le
implic via.
Psihopai isterici: imaturitate comportamental i afectiv, egofilie,
susceptibilitate crescut, reacii de isterie.
Psihopai hipertimici (timopai): anomalii permanente de dispoziie, n sensul
euforiei sau depresiei.
Psihopai paranoici: egofilie, orgoliu, dezaprecierea celorlali, rigiditate n
gndire.
Psihopai impulsivi: acioneaz sub impulsul patologic de satisfacere a unor
dorine imediat.
Psihopai perveri sexual (sexopai): personaliti dizarmonice cu tulburri sau
devieri ale sexualitii.
32. Atitudinea preventiv n riscul suicidar
Riscul suicidar este permanent i de gravitate maxim. Poate avea loc i atunci
cnd evoluia bolii pare a fi ameliorat (prin diminuarea inhibiiei psihomotorii).
Suicidul poate fi violent i brutal sau pregtit minuios, cu atenie, disimulat de
bolnav.
Suicidul poate avea caracter colectiv, altruist (ex.: mama se sinucide dar i ucide i
copiii pentru a-i scuti de suferinele ei pe care le atribuie i acestora).
Riscul suicidar presupune aadar monitorizarea (urmrirea) cu atenie a bolnavilor
psihici predispui la tentative autolitice (suicid) att pe durata tratamentului ct i
n perioada de evoluie aparent favorabil a bolii psihice.

34. Neurastenia: forme clinice i simptomatologie

Neurastenia: nevroza astenic.
Forme clinice:
a) forma simpl: oboseal
b) forma anxioas: anxietate, nervozitate
c) forma depresiv: tristee
d) forma cenestopat: acuze diverse din partea diverselor organe, cu caracter
ciudat.

Simptomatologie:
debut: stare de oboseal psihic trait penibil i cu team, se concentreaz mai
greu, uit repede, i amintete greu unele date, nelinite, iritabilitate i labilitate
emoional.
perioada de stare: cefalee fronto-occipital difuz, surd, astenie, fatigabilitate,
scderea voinei (hipobulie), insomnii de adormire, somn superficial i puin
odihnitor, populat cu puine vise, fond de iratabilitate (HTA labil, palpitaii,
nepturi epigastrice), iritabilitate prin acumulare de stres pe latur somatic.

35. Tulburrile de ritm i coeren ale gndirii

Fuga de idei = accelerarea gndirii. Apare n manie, schizofrenie, suprasolicitare
nervoas. Cnd se asociaz cu creterea activitii afective i a imaginaiei poart
numele de tahipsihie.
Lentoarea ideatic = scderea gndirii. Apare n depresie, oligofrenie,
schizofrenie, obnubilare. Cnd se asociaz cu scderea imaginaiei poart numele
de bradipsihie. n epilepsie mbrac un aspect particular de vscozitate epileptic
(se asociaz cu letoare general motorie, gestual, mimic inexpresiv i voce
monoton).
Blocaj mental = oprirea cursului de ideaie. Apare n schizofrenia catatonic.
Anideaia = dispariia fluxului ideativ (lipsa ideilor). Apare n oligofrenie,
demen, come, crize epileptice.
Verbigeraia = fuga de idei foarte accelerat, nct nu se mai poate face legtura
ntre cuvinte salat de cuvinte. Apare n demen, schizofrenie, tulburri de
contiin