I.Memoriu Tehnic: 1.1. Reductoare-Consideratii Generale
I.Memoriu Tehnic: 1.1. Reductoare-Consideratii Generale
I.Memoriu Tehnic: 1.1. Reductoare-Consideratii Generale
Memoriu Tehnic
1.1.
Reductoare-consideratii generale
Carcasa reductorului;
Cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);
Rotile dintate;
Lagarele;
Elemente de etansare;
Dispozitivele de ungere;
Capacele;
Indicatorul de nivel al uleiului;
Aerisitorul;
Elemente pentru ridicarea reductorului;
Dopul de golire, organele de ansamblare.
1.2.Carcasa reductorului
Se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate intre ele prin doua
stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile de centrarevsunt necesare pentru
asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori
carcasa este realizata prin turnare. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se
poate realiza si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manopera, dar se
reduc cheltuieliele legate de pregatirea fabricatiei, comparativ cu varianta de carcasa turnata.
Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa functioneze, in corp sunt
prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.
1.3.Arborii
Sunt realizati de obicei cu sectiune variabila, avand capetele cu diametrul si lungimea
standardizata, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se
tip carlig). La reductoarele de dimensiuni mari intalnim ambele forme, inele de ridicare in
capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.
1.11. Reductoare melcate
Angrenajul melcat s-a obtinut din angrenajul elicoidal urmarindu-se eliminarea
dezavantajului de contact unctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizeaza
tendinta de gripare. Unghiul de incrucisare a axelor se ia de 90 de grade si pentru obtinerea unui
raport de transmitere mare numarul de dinti al rotii moatoare este cuprin in intervalul (14), iar
cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numarul mic de dinti se numeste
melc, iar roata cu numarul mare de dinti se numeste roatamelcata. Pentru eliminarea contactului
punctiform roata melcata cuprinde melcul, si astfel intre flancurile dintilor apare contact liniar,
datorita caruia capacitatea portanta creste, conditiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant
sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
In practica, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roata globoidala.
Pentru angrenarea corecta, roata trebuie sa fie pozitionata precis pe directia axiala, iar
melcul axial poate fi deplasat putin.
In functie de procedeul de prelucrare flancurile dintilor la melcii cilindrici sunt suprafete
elicoidale de diferite tipuri prezentate in STAS 6851-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.