Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie

N. Testemianu

Catedra Igien general

Sef catedr dr hab. i med,

prof. univ. I. Bahnarel

Referat
Oboseala i profilaxia ei

Pregatit: studenta grupei 1404 Jalbu Cristina

Controlat: Croitoru Ctlina
Nota:

Chiinu - 2015
 Oboseala i profilaxia ei
Coninut:
1. Capacitatea de munc generaliti;
2. Factorii ce influeneaz asupra capacitaii de munc;
3. Oboseala generaliti;
4. Oboseala cauze i metode de evaluare;
5. Formele oboselii;
6. Simptomele oboselii;
7. Metode de profilaxie a oboselii;
8. Managementul oboselii;
9. Sindromul oboselii cronice;
10. Bibliografia.

1. Capacitatea de munc generaliti;

Capacitatea de munc este disponibilitatea organismului de a presta la nivel maxim
anumite lucrri, care pot fi appreciate prin efortul depus.

Capacitatea de munc poate fi evaluat prin urmatoarele metode:

Analitic sau statistic cu o anumit periodicitate se stabilesc consumurile

de timp pentru efectuarea unui lucru;
Fiziologic aprecierea schimbrilor fiziologice n organism pe parcursul
schimbului (temperature, tensiunea);
Energetic evaluarea modificarilor metabolice n organism.

Capacitatea de munc nu se menine pe ntreaga durat a desfurrii activitii la

aceiai parametric. Una din cauzele ce duce la reducerea capacitii de munc este
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman.

2. Factorii ce influeneaz asupra capacitaii de munc;

Capacitatea de munca este efectul aciunii simultane a mai multor factori la un
moment dat, ce se concretizeaz n potenialul funcional al organismului de a
presta la un nivel maxim o activitate utila din punct de vedere social.

Factorii care influeneaz asupra capacitii de munc sunt:

o Factori biologici determina capacitatea de munc din interior (virsta,

coninutul i organizarea alimentaiei, starea de sntate, etc.);
o Factorii psihologici determin capacitatea de munc sub raportul laturii
personalitii umane (aptitudini, temperament, caracter);
o Factori economico- sociali influeneaz capacitatea de munc din exterior,
ei reprezentnd condiiile n care se valorific posibilitile organismului.

3. Oboseala generaliti;
Oboseala este o stare complex ce apare n ntreg organismul ca o consecin a
muncii intense sau ndelungate i se manifest obiectiv prin scderea capacitii
de munc. Subiectiv oboseala se manifest printr-un complex de senzaii
neplacute. Specific oboselii este faptul, c ea este reversibil.

Uneori senzaia de oboseal survine atunci, cnd nca nu sunt cauze obiective.
Aceasta poate avea loc n caz de lucru neinteresant, monoton i uniform.
Trecerea la efectuarea unui lucru interesant, captivant, imediat restabilete
capacitatea de munca.

4. Oboseala cauze i metode de evaluare;

Starea de oboseal are o baz obiectiv determinat de consumul de energie n
timpul activitii, urmnd ca aceasta s fie compensat prin alimentaie i odihn.
Ea indeplinete o funcie de protecie a organismului semnalind individului
respective c au fost atinse limitele de solicitare pe care organismul nu le poate
depi.

Cauzele care determin oboseala sunt:

1. Legate de factorul uman (deficiene de ordin fiziologic, la nivelul proceselor

si calitilor psihice, stari afective negative).
2. Legate de automatizarea muncii (caracteristicile funcionale ale utilajului,
starea utilajului, cmpul semnalelor de control i reglare, gradul de
automatizare).
3. Legate de caracteristicile mediului (temperature, zgomot, umeditate, mediul
social).
4. Legate de sarcina de munca (regimul de munc, monotonia muncii,
suprasolicitarea, responsabilite nalt). [1]

n general, cauzele oboselii pot fi atribuite la 3 categorii:

1. Modul de viaa:
Consumul abuziv de alcool;
Consumul de cofein;
Activitate fizic excesiv;
Mod inactiv de via;
Insuficien de somn;
Regim alimentar necorespunztor.
2. Condiiile psihice:
Anxietatea;
Depresia;
Stesul;
3. Condiiile medicale:
Anemia;
Cancer;
Boli cardio vasculare;
Hipotiroidism;
Obezitatea, etc.

Depistarea factorilor generatori ai oboselii presupun o studiere atent a muncii, iar

inlaturarea cauzelor oboselii impune cunoaterea riguroas a modului n care
diferii factori de natura fizic sau psihic se recupereaz asupra potenialului de
munc al omului.
Metodele de investigare i evaluare a oboselii se mpart n metode directe i
indirecte. Metodele directe se folosesc pentru determinarea oboselii musculare cu
ajutorul unor aparate speciale. Dintre metodele indirecte amintim msurarea
produciei, etc. [3]

5. Formele oboselii;
Oboseala muscular

Oboseala muscular se refer la un deficit motor, poate descrie scderea gradual a

capacitii forei musculare sau punctul de final al unei activiti prelungite.
Oboseala muscular poate fi msurat
ca o reducere a forei musculare, o
modificare n cadrul activitii
electromiografice sau epuizarea
funciei contractile a fibrei musculare.

Termenul de oboseal
muscular este folosit pentru a defini
o scdere pasager a capacitii fizice
de lucru. Efectund anumite sarcini
fizice pentru o perioad de timp ndelungat, apare oboseala, scznd abilitatea de
a efectua activiti fizice. De fapt, oboseala muscular const n scderea forei
maxime ce poate fi dezvoltat de muchi, acest lucru se constat gradual imediat
dup debutul activitii fizice. [2]

Oboseala senzorial

Oboseala senzorial este mparit n 3 categorii:

- Oboseala vizual, poate aprea n urma solictarii aparatului visual (iluminat

neadecvat, munca obositoare care solicit n special aparatul optic, de
exemplu munca prelungit la calculator). Efectele instalrii oboselii vizuale
pot fi: scderea stabilitii vizuale,
creterea numrului de erori n munc,
scderea productivitii, etc.

- Oboseala auditiv, se definete prin 2

parametri: nivelul creterii pragului
sonor i timpul de revenire la pragul
sonor, dup ncetarea stimulului.
Fenomenul de oboseal auditiv ncepe
s se instaleze dup depairea unei
intensiti a sunetului de 60 dB, timpul
de recuperare fiind proportional cu
intensitatea sunetului. Dac aceast
 intensitate crete, domeniul oboselii poate fi depait, intrndu-se n cel al
traumatismului sonor, caracterizat prin leziuni ireversibile ce conduc la
surditate.

- Oboseala neuropsihic, apare ca urmare a solicitrilor intelectuale

prelungite, respective a ncordrii nervoase. Astzi e cunoscut ca stress.
Depistarea factorilor care o influeneaz presupune o observare i o studiere
atent a procesului muncii.

Oboseala general

Oboseala general poate fi descris ca o lips de

energie i de motivaie (atat la nivel fizic, ct i la
nivel mental). Aceast stare este diferit fa de
somnolen, un termen care este utilizat pentru a
exprima nevoia de a dormi.
Adesea o persoan se poate plange de o stare de
oboseal, care este o problem de sanatate, i este
nevoie de ajutor medical pentru a distinge ntre
oboseala general i somnolena, dei de multe
ori acestea pot aparea n acelai timp. n afar de somnolen i alte stri pot fi
asociate cu oboseala, cum ar fi problemele de respiraie, slabiciunea muscular, etc.

Oboseala mental
Oboseala mental poate avea consecine pe termen scurt sau lung, cum ar fi
diminuarea ateniei, ncetinirea percepiei, diminuarea capacitii de gindire,
scderea randamentului activitii intelectuale. Oboseala mental fiind datorat
lucrului intelectual ndelungat cu lipsa de somn.

Oboseala cronic
Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa
care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte
 simptome, dar cel principal este oboseala care
dureaza de cel putin 6 luni.
Unele persoane se confrunta cu acest sindrom
timp de ani de zile.
Boala nu este foarte bine cunoscuta.
Majoritatea expertilor cred ca este o boala cu
setul ei propriu de simptome. Totusi, unii
doctori nu sunt de aceasta parere. Nu exista
teste care sa confirme diagnosticul de sindrom
de oboseala cronica. Unele persoane dezvolta
acest sindrom dupa o infectie virala sau
bacteriana, cum ar fi gripa. [5]

6. Simptomele oboselii;
Starea de oboseala, fie mentala sau fizica, este de fapt un simptom al unei cauze
mai importante, dar poate fi descrisa ca o combinatie a urmatoarelor manifestari:
slabiciune, lipsa de energie, stare constanta de epuizare, lipsa de motivatie,
dificultati de concentrare, dificultate in inceperea si realizarea sarcinilor. In cazuri
mai grave, pot aparea si alte simptome: lesin sau pierderea cunostintei, batai rapide
ale inimii sau ameteli.
Este recomandat sa ceri ajutorul medicului in cazul in care oboseala apare brusc,
nu din cauza stresului fizic sau mental normal pe termen scurt si este insotita de
slabiciune, stari de lesin, dureri in piept, dificultati de respiratie sau dureri de cap
severe. [4]
7. Metode de profilaxie a oboselii;
In primele faze ale senzatiei de oboseala, ea poate fi inlaturata printr-o perioada
scurta de odihna, dar pe masura trecerii timpului acest lucru se face tot mai greu.
Perioade din ce in ce mai lungi de odihna nu reusesc sa inlature senzatia neplacuta
de oboseala, ea acumulandu-se in timp si conducand la aparitia nevrozelor precum
si la slabirea sistemului imunitar.
Pentru inlaturarea oboselii este recomandat un regim de viata ordonat, cu ore
regulate de munca, ore regulate de masa, de odihna si somn.
Intrebuintarea rationala a orelor de odihna are o mare importanta pentru ca fereste
organismul de suprasolicitari. Somnul profund este considerat de catre fiziologi
"salvatorul " organismului, el reusind sa inlature o prima senzatie de oboseala si sa
creeze echilibrul necesar unei linisti interioare.
Este esential ca somnul sa inceapa inainte de miezul noptii si sa nu fie depasit
momentul cand el apare. De asemenea, o zi intreaga fara o activitate reala, stand in
pat si tinand o dieta lejera este suficienta pentru a echivala o saptamana obositoare
de lucru.
O alternare corecta intre preocupari intelectuale si ocupatii fizice nu poate fi decat
benefica iar exercitiile fizice sunt reconfortante atat pentru cei ce lucreaza intr-o
fabrica cat si pentru cei ce lucreaza o munca intelectuala.
Cei ce se simt obositi ar trebui sa petreaca mai mult timp in aer liber, sa mearga cat
mai mult timp pe jos spre locul de munca si sa practice zilnic exercitii de respiratie.
Tinuta la serviciu si la domiciliu trebuie sa fie cat se poate de comoda. Deci, daca
meseria o permite, la serviciu incercati sa va simtiti cat mai bine, scoateti-va
jacheta, ridicati manecile mansetei etc.
Ajungand acasa incercati sa va schimbati intr-o tinuta lejera de interior.
Din punct de vedere al hranei, ea trebuie sa fie bogata in zarzavaturi proaspete,
fructe, peste, oua si lactate. Sunt de asemenea recomandate cerealele integrale,
drojdia de bere, taratele de grau, semintele de dovleac si de floarea soarelui.
Nu mancati mult si nu beti mult imediat dupa un efort fizic intens. Masa de seara
nu trebuie sa depaseasca ora 20, iar hrana trebuie sa fie lejera si mancata lent intr-
un cadru agreabil.
n toata lumea sunt elaborate un ir de masuri pentru profilaxia oboselei i a
surmenajului.

n rezultatul activitii intelectuale susinute, din cauza ncordrii indelungate a

vaselor sangvine cerebrale poate surveni spasmul vasomotor i nrutirea
circulaiei sanguine n creier. Suprancordarea muscular, poziia forat a corpului
in timpul muncii poate provoca diverse stari patologice ale organismului. n
sistemul de msuri de profilaxie a oboselei o mare atenie se acord exercitrii i
antrenamentului.

Exercitare i antrenamentul

Antrenamentul organismului apare n rezultatul repetrii sistematice a unuia i

aceluiai lucru i se caracterizeaz printr-o cretere a capacitii de munc.
Exerciiul se prezint ca un antrenament de rang particular, repetarea cruia
mrete capacitatea de munc pe un termen strict limitat. Activitatea de munc a
omului se bazeaz pe stereotipul dinamic, aeasta fiind una din masurile adaptive a
organismului. Stereotipul se modufic n dependen de schimbarea condiiilor i
se numete stereotip dinamic.
Antrenarea e caracteristic i pentru activitatea intelectual. n acest caz se
perfecioneaz astfel de funcii ale sistemului nervos central ca raiunea, memoria,
atenia, chibzuina, etc. Antrenarea, exercitarea provoac n organism unele
modificri.

Timpul de munc

Una din importantele masuri de profilaxie a oboselii este limitarea duratei zilei
de lucru. Pentru toi lucrtorii salariai e stabilit durata medie a zilei de 7 ore,
cu 2 zile de odihn, iar pentru muncitorii din industria grea 6 ore.

Mecanizarea i automatizarea proceselor tehnologice

Una din masurile importante de profilaxie se consider mecanizarea i

automatizarea proceselor tehnologice, care include munca fizic grea i aflarea
n condiii nefavorabile. Mecanizarea nlocuete lucrul manual, marete de sute
de ori radamentul muncii, diminueaz considerabil eforturile fizice.

Raionalizarea metodelor de munc

Una din cele mai importante msuri de profilaxie a oboselii const n

organizarea raional a muncii. Aceast msur prevede limitarea maxima a
componentului static n procesul de munc, antrenarea micrilor precise,
stabilirea unui ritm favorabil de munc.

Regimul de munc i odihn

Legislaia prevede anumite perioade reglementate de repaus. Astfel, n decursul

zilei muncitorul are dreptul la pauza de prinz peste 4 ore de la nceputul
lucrului. Dup 5 zile de munc se acord 2 zile de odihn. i tuturor oamenilor
li se acord concediul de odihn de durat diferit, n dependen de caracterul
i condiiile de munc.

Din msuri de profilaxie a oboselii mai fac parte alimentaia raional, prin
includerea n alimentaie a glucidelor usor digerabile i vitaminelor, amenajarea
ncperilor de producie conform cerinelor igienice n ceea ce privete
suprafaa, volumul de aer, iluminaia, microclima, etc. [1]

Pentru a avea un lucru productiv i efectiv este necesar de a combate oboseala prin
unele metode expuse anterior i sa evitm reapariia ei.

8. Managementul oboselii
 Managementul oboselii include:

Tratament specific pentru cauze specific;

Daca etiologia este necunoscuta:
Exercitii fizice minim 30 minute pe zi;
Terapie dietica si hidratarea. Apa creste tensiunea musculara si ajuta la
transportul electrolitilor;
Farmacoterapie. Pacientii trebuie sa primeasca tratament pentru tratarea
maladiilor fiizice sau psihice, care au fost cauza oboselii;
Imbunatatirea somnului, prin respectarea igienei somnului. Pacientii vor
fi mult mai odihniti daca isi controleaza durata somnului;
Fizioterapia;

9. Sindomul oboselii cornice (SOC);

Sindromul de oboseala cronica sau encefalomielita mialgica este o tulburare
caracterizata printr-o senzatie de oboseala extrema care se poate acutiza in cadrul
unor activitati fizice sau psihice sustinute si care nu cedeaza dupa repaus.
Exista o serie de ipoteze cu privire la acest sindrom, de la infectii virale la stress
psihologic, de cele mai multe ori cauza exacta nu poate fi determinate.
Simptomele tind sa fie atit de severe incit pacientii care sufera de SOC, tind cel
mai des sa se izoleze de societate. SOC are o rata de prevalenta globala intre 0,2 si
2,6 %. Acest sindrom afecteaza in principal adultii tineri cu virste cuprinse intre
20-40 ani si este mai raspindit in cazul femeilor.
Dintre cauzele SOC pot fi mentionate:
Depresia;
Deficitul de minerale, in special de fier, care produce anemia
feripriva si implicit o scadere a capacitatii eritrocitelor de a lega
oxigenul, conducind la o oxigenare deficitara a intregului organism
in special a sistemului nervos central;
Hipoglicemia, alergiile, infectiile virale cum ar fi cele cu virusul
Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6.
De obicei un caz tipic de SOC apare brusc la o presoana aparent in plina stare de
bine. La debut, simptomatologia poate sa inceapa cu o afectiune asemanatoare cu
gripa, dupa care se instaleaza o stare de epuizare severa. Persoanele cu SOC pot
experimenta o varietate de semen si simptome care u reapecta un tipar clinic
anumit.
Sindromul de oboseala cronica se caracterizeaza in principal prin 9 simptome:
Senzatia de oboseala;
Pierderea de memorie sau a starii concentrare;
Dureri in git;
 Dureri usoare si difuze la nivelul ganglionilor limfatici ai gitului;
Dureri musculare de intensitate usoara sau medie aparent fara o
cauza anume;
Senzatii dureroase care intereseaza anumite parti ale corpului si care
se muta frecvent dintr-o zona a corpului in alta;
Cefalee de intensitate moderata, de obicei difuza, care cuprinde
intregul cap;
Pacientul nu isi revine din starea de oboseala dupa somn sau dupa
perioade de repaus;
Dupa anumite activitati fizice sau psihice mai sustinute, intervine o
stare extrema de oboseala care dureaza peste 24 de ore.
Exista si alte semen si simptome aditionale care apar cu frecventa diferita de la
bolnav la bolnav.
In ceea ce priveste tratamentul oboselii cornice, nu exista nici un tratament
specific. Tratamentul se bazeaza pe scopul de a ameliora semnele si simptomele
afectiunii folosind combinatii de tratamente care pot include: moderatia
activitatilor zilnice, efectuarea exercitiilor fizice, consilierea psihologica,
tratamentul tuburarilor de somn, mentinerea unui stil de viata sanatos, etc.
Pentru a avea un lucru productiv i efectiv este necesar de a combate oboseala prin
unele metode expuse anterior i sa evitm reapariia ei.
10. Bibliografie
1. Igien, R. D. Gabovici, S.S. Poznanski, 1991;
2. Asmussen E. Muscle fatigue. Med Sci Sports. 1979
link:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2375565

3. Fosnocht KM, et al. Approach to the adult patient with fatigue.

http://www.uptodate.com/home. Accessed Dec. 28, 2012.

4. Wilkinson JM (expert opinion). Mayo Clinic, Rochester, Minn. Jan. 27,

2013.
5. Fatigue. Medline Plus, a service of the National Library of Medicine
National Institutes of Health.
http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/003088.htm
6. Journal of Chronic Fatigue Syndrome, Vol 11, 2013
 Tabelul 1. Cauzele potentiale a oboselii anormale [6]

Bolile acute sau cronice Viroze

Infectii bacteriene
Infectii parazitare
Tulburari de dispozitie
Insuficienta de somn
Reactii alergice cronice
Boli cardiovasculare Agranulocitoza
Anemia
Boli cardiace congenitale
Leucemia
Stenoza mitrala
Miocardita
Disfunctii metabolice Avitaminoze
Diabet zaharat
Dizbalanta electolitica
Hipotiroidism
Hipertiroidism
Menopauza
Disfunctii endocrine Hypopituitarism
Acromegalia
Metale grele toxice Plumb
Mercur
Arseniu
Alte cauze Colita ulcerativa
Sindromul malabsorbtiei
Accidente cerebrovasculare
Scleroze multiple
Polineurita etc.