COLEGIUL TEHNIC ELIE RADU MUNICIPIUL PLOIESTI

DOMENIUL: ELECTRIC
CLASA A X-A

MATERIAL DE NVARE
MSURAREA REZISTENELOR ELECTRICE

COMPETENE
Definete rezistena electric
Precizeaz tipuri de rezistoare electrice
Selecteaz aparate de msurat pentru rezistenele electrice
Efectueaz msurarea direct a rezistenelor electrice
Efectueaz msurarea indirect a rezistenelor electrice prin metoda
ampermetrului i voltmetrului
Efectueaz msurarea indirect a rezistenelor electrice prin metode de punte

OBIECTIVE VIZATE
Precizarea valorii rezistenei, utiliznd Codul culorilor;
Deducerea formulelor de calcul a rezistenei pentru gruparea serie i paralel a rezistoarelor
Msurarea direct a rezistenei rezistoarelor cu ohmetrul.
Executarea montajelor AMONTE i AVAL pentru msurarea rezistenelor electrice
Deducerea formulelor de corecie pentru obinerea valorilor adevrate
Calculul erorilor relative de msurare pentru montajul amonte i aval

NOIUNI GENERALE

Rezistena electric este un parametru specific rezistoarelor, care se msoar n ohmi.

Conform legii lui Ohm se poate determina rezistena cu relaia:

U
R=
I

CLASIFICARE:
Rezistoarele se pot clasifica dup mai multe criterii. Dup materialul folosit:
rezistoare din metale sau aliaje metalice diverse sub form de srm sau benzi
caracterizate fiecare prin rezistivitate (sau rezistene specifice) ;
rezistoare peliculare obinute prin depunerea unei pelicule pe un suport izolant,
obinndu-se astfel grosimi foarte mici i deci rezistene, de valoare ridicat;
rezistoare cu lichid bazate pe rezistena unui strat de lichid intre dou plci metalice
cufundate n lichid.
Dup construcie :
rezistoare fixe, a cror rezisten nu poate fi modificat ;
rezistoare variabile, a cror rezisten poate fi modificat prin deplasarea unui contact.
Rezistoarele variabile pot fi realizate cu modificarea rezistenei n trepte sau continuu. De
asemenea, ele pot avea trei borne, putnd fi montate n circuite de reglaj poteniometric
(reglajul tensiunii ntre zero i valoarea nominal).
Rezistoarele variabile pot fi:
cu variaia liniar a rezistenei (proporional cu deplasarea contactului) ;

1
 cu variaia logaritmic a rezistenei (modificarea rezistenei se face logaritmic cu
deplasarea contactului).

REPREZENTARE CONVENIONAL:

CONSTRUCIA REZISTOARELOR
Din punct de vedere constructiv se pot identifica trei tipuri principale de rezistoare, ce se
vor prezenta pe scurt n continuare.

Rezistoare bobinate
Const dintr-un fir conductor lung nfurat n jurul unui cilindru izolator (fig.4). Lungimea
conductorului sau rezistena sa pe unitatea de lungime este variabil pentru a controla
valoarea rezistenei.

2
Rezistoarele tip pelicul superficial (film resistor)

Sunt fabricate prin depunerea, n mediu vidat, a unui strat subire de metal pe un substrat
izolator. Rezistivitatea stratului conductor este meninut constant, n vreme ce grosimea,
limea sau lungimea sunt variate n scopul controlrii rezistenei. Aceast tehnic de
fabricaie permite combinarea n vederea obinerii de circuite integrate.

Rezistoarele din amestec de carbon

Sunt alctuite dintr-un element rezistiv cilindric n care este inclus un fir ale crui
capete sunt accesibile sau care are borne terminale metalice de care sunt ataate firele de
legtur. Elementul este protejat cu vopsea sau cu plastic (fig. 6). Elementul rezistiv este
format dintr-un amestec din praf fin de carbon i material izolant (n general ceramic), unite
printr-un liant (rin). Rezistena este dat, de raportul dintre cantitatea de carbon i
cantitatea de material izolant folosite. Astfel o cantitate ridicat de carbon nseamno
rezisten sczut.

3
Rezistoarele variabile sau poteniometrele.
Acestea sunt dispozitive cu trei borne de acces; dou borne sunt conectate la capetele
unui element rezistiv, iar a treia born este un contact mobil cu elementul rezistiv ntr-un
punct intermediar.

(a. - poteniometru rotitor, b.- poteniometru liniar).

MARCAREA REZISTOARELOR

Valoarea rezistentelor constante poate fi determinata prin doua metode: prima

metoda este de a scrie valoarea rezistentelor cu numere (ca de exemplu 100R,
4
 180K, 1.5M) in varful rezistentelor. Aceasta metoda nu este des utilizata deoarece
exista diferite alfabete in lume, ceea ce duce la neintelegerea marimilor in cazul
folosirii unei rezistente provenind dintr-un alt alfabet.
CODUL DE LITERE i CIFRE: cuprinde trei sau patru caractere, dou cifre i o liter
sau trei cifre i o liter; literele folosite sunt: R, K, M, G, T care reprezint coeficienii de
multiplicare: R-x1, K-x10.

Factor de multiplicare X1 X10 X10 6 X1O 9 X 10

Litera R K M G T

EXEMPLU:
3K7 20%
R = 3700 20%
Rezistoarele pentru cureni mari se marcheaz cu valorile: rezistena nominal,
curent de sarcin, tensiune nominal.
A doua metoda este de a utiliza un cod de culori. Valoarea rezistentei poate fi
aflata cu ajutorul acestei metode, fara a fi nevoie sa folosim vreun alfabet. In
aceasta metoda fiecare culoare descrie un numar. Datorita acestui fapt codul
culorilor trebuie sa fie bine cunoscut.
In general rezistentele de carbon au 4 benzi de culori iar rezistentele de metal au 5
benzi. Figura urmatoare arata culorile, valoarea lor si cum sa deteminam valoarea rezistentei.

5
 Ultima banda de culoare arata toleranta rezistentei. Aceasta toleranta determina limitele
maxime sau minime ale rezistentei.
De exemplu daca culoarea tolerantei unei rezistente de 1K este aurie, culoarea aurie
reprezinta o tolerant de 5%.
Toleranta 5%: 1K*5/100=5000/100
Toleranta 5%: 50R (Ohm)
Deci aceasta rezistenta poate avea valori intre 1000-50=950 R si
1000+50=1050 R. Cu cat toleranta este mai mica cu atat rezistenta este mai buna.
Toleranta anumitor rezistente este prezenta pe schema circuitelor electronice deci
trebuie avuta grija cu toleranta cand se lucreaza cu ele.

EXEMPLU:
1 prima cifra (cea mai apropiata de terminal) GALBEN;
2 a doua cifr VIOLET;
3 factorul de multiplicare ROU;
4 tolerana AURIU;

6
 Valoarea rezistenelor este: 47 x 10 5% (tolerana), respectiv valorile cuprinse ntre
(4465 4935) .

Un alt aspect important care trebuie avut in vedere cand lucram cu o rezistenta este
puterea rezistentei. Unitatea de masura este watt-ul (W). Daca prin rezistenta trec curenti prea
mari, acestia vor fi afectati. Din acest motiv, in functie de circuit, este bine sa folosim rezistente
cu o putere corespunzatoare.
Rezistentele se comporta la fel atat atunci cand se folosesc in curent continuu cat si in
curent alternativ, aceasta numindu-se rezistenta ohmica.

CONECTAREA REZISTENTELOR

Atunci cand valoarea rezistentelor nu este determinata in momentul cand se deseneaza

circuitele, valoarea poate fi obtinuta folosind o combinatie a rezistentelor. Aceasta poate sa
aiba 3 forme: serie, paralel sau combinata.
Nu conteaza ce tip de combinatie avem, puterea pe care o ofera sursa este egala cu
puterea disipata in rezistente.

Conectarea serie

Daca nu exista o rezistenta cu o valoare destul de mare, putem obtine aceasta folosind mai
multe rezistente legate in serie. Pot fi o infinitate de rezistente conectate in serie.

7
 In conexiunea serie, acelasi curent trece prin toate rezistentele. Tensiunea pe rezistente va
fi determinata conform legilor lui Kirchhoff, adica suma tensiunilor in rezistente este egala cu
tensiunea sursei circuitului.

E=E 1+ E2+ E3

Tensiunea pe rezistente este gasita folosind legea lui Ohm.

E1=I R 1

E2=I R 2

E3=I R 3

Sa consideram rezistenta totala egala cu R si tensiunea circuitului scrisa folosind legea lui
Ohm.

E=IR

Daca combinam cele doua ecuatii obtinem:

E=E 1+ E2+ E3

i
I R=I R1 + I R2 + IR3

Daca impartim ecuatia cu I, obtinem ecuatia rezistentei totale.

R=R 1+ R 2+ R3

8
 Exemplu:
ntr-un circuit, exista doua rezistente conectate in serie cu valorile R1=70 R si R2=50 R si
tensiunea in sursa de alientare U=240V AC.
1) Gasiti rezistenta totala a circuitului?
2) Gasiti valoarea curentul in circuit?
3) Gasiti valoarea tensiunii pe fiecare rezistenta?

Conectarea paralela

Daca o rezistenta nu are destula putere, problema se poate rezolva daca folosim o
conectare paralela a rezistentelor. In conectarea paralela, fiecare rezistenta are un pin conectat
la un nod iar celalalt pin la alt nod.

9
 In conectarea paralela toate rezistentele au aceiasi tensiune. Tensiunea in circuit poate fi
gasita folosind legea de curent a lui Kirchhoff. Conform acestei legi, suma curentilor care intra intr-
un nod trebuie sa fie egala cu suma curentilor care ies din acel nod.

Deci, suma curentilor in nodul A este:

I =I 1 + I 2+ I 3

Curentul pe fiecare rezistenta conform legii lui Ohm este:

E
I1 =
R1

E
I2 =
R2

E
I3 =
R3

Sa notam rezistenta totala cu R si prin legea lui Ohm:

E
I=
R
Combinand cele doua egalitati obtinem:

I =I 1 + I 2+ I 3

E E E E
= + +
R R1 R 2 R 3

Daca impartim cu E, obtinem ecuatia rezistentei totale in cazul conectarii paralele:

1 1 1 1
= + +
R R1 R 2 R 3

Exemplu:
ntr-un circuit, sunt doua rezistente conectate paralel cu valorile R1=40 R, R2=80 R si
tensiunea in circuit egala cu 240V AC.
1) Gasiti rezistenta totala a circuitului?
2) Gasiti valoarea curentului in circuit?
3) Gasiti valoarea curentului pe fiecare rezistenta?

MSURAREA DIRECT A REZISTENELOR ELECTRICE

10
 Rezistena se poate msura direct, cu ajutorul unui aparat de masur, numit ohmmetru.
Ohmmetrul poate fi realizat n constructie serie sau derivatie.

Acesta este un aparat cu citire direct, iar funcionarea lui se bazeaz pe legea lui Ohm.
nainte de utilizare, ohmetrul analogic necesit urmtoarele reglaje:
Cu bornele n scurtcircuit se regleaz reperul 0;
Cu bornele n gol se regleaz reperul .
Pentru reglaje se folosesc: corectorul de zero, pentru nceput de scar i poteniometrul pe aparat
pentru captul de scar.
La bornele ohmetrului se conecteaz capetele rezistorului i se msoar rezistena electric.

APARATE I DISPOZITIVE NECESARE

Platforma de laborator cu diferite rezistoare notate n codul culorilor, codul de litere i cifre
sau n clar;

Ohmetru analogic.

Utilizarea multimetrului analogic n msurarea rezisten ei electrice

Ohmmetrele serie au scara gradat invers i foarte neuniform, fiind folosite pentru msurarea
rezistenelor mari (de la sute de ohmi pn la kilo i megaohmi).

nainte de fiecare utilizare este necesar s se regleze cu ajutorul rezistenei R1 indicaia

corespunztoare pentru Rx=0, prin scurtcircuitarea bornelor de msurare ale Rx. Indicaia
corespunztoare valorii Rx= se regleaz cu ajutorul corectorului de zero al aparatului
magnetoelectric.

Pasul 1 n funcie de valoarea rezistenei se alege domeniul de msurare a ohmetrului.

n cazul nostru, valoarea rezistenei este 1,5k, i n consecin, domeniul ales este X 100

11
Pasul 2 Odat ales domeniul de msurare vom pregti multimetrul n vederea msurrii prin
scurtcircuitarea cordoanelor de msurare. n aceast situaie acul multimetrului se va deplasa ctre
dreapta, depind domeniul de msurare al scalei aparatului.

Pasul 3 aducerea la ,,zero a acului indicator se face cu ajutorul poteniometrului 9

Pasul 4 elibernd cele dou cordoane de msurare se va trece la msurarea rezistenei, a crei
valoare va fi citit pe cadranul aparatului n dreptul diviziunii 14,8 pe scala .

Valoarea citit se va multiplica cu 100, obinndu-se 1480 .

Ohmmetrele derivaie au scara gradat direct i foarte neuniform, fiind folosite pentru
msurarea rezistenelor mici (de la zecimi de ohm pn la sute de ohmi).

nainte de fiecare utilizare este necesar s se regleze cu ajutorul rezistenei R1 indicaia

corespunztoare pentru Rx=, prin lsarea n gol a bornelor de msurare. Indicaia
corespunztoare valorii Rx=0 se regleaz cu ajutorul corectorului de zero al aparatului
magnetoelectric

12
Pasul 1 Comutatorul de funcii este poziionat pe domeniul D.

Pasul 2 Scurtcircuitorul (2) se monteaz n locul bornelor de intrare n a a fel nct ele devin o
born de acces a aparatului. Cealalt born este borna 3 (D).

Pasul 3 Se repet operaia de aducere la zero a acului indicator, la fel ca la ohmetrul serie.

Pasul 4 Conectnd rezistena de msurat, (n cazul nostru 8,2 ), multimetrul va indica 8 .

Atenie!

Dup efectuarea masurrilor este necesar s se deschid comutatorul K, pentru a evita consumul
inutil de curent de la bateria de c.c. E.

13
 Multimetru magnetoelectric cu ohmmetru serie

Valoarea rezistenei electrice msurate Rms se calculeaz nmulind valoarea indicat de

acul indicator cu factorul de multiplicare dat de poziia comutatorului de selecie a
domeniului de msurare (x10, x100, x1K, x10K, x100K etc).

Fisa de verificare a cunotinelor

1. Scala aparatului MAVO 35, utilizat ca ohmmetru, indic valorile precizate prin cifrele de la
1 la 4. Menionai care sunt valorile msurate dac ohmmetrul este derivaie.

14
 2. Indicai ce valori ale rezistenei electrice sunt msurate de ohmmetrul serie cnd
comutatorul de funcii se afl n cele dou situaii:

MSURAREA INDIRECT A REZISTENELOR ELECTRICE

Msurarea indirect a rezistenei electrice cu ajutorul ampermetrului i voltmetrului este o

metod industrial, care const n msurarea intensitatii curentului Ix i a cderii de tensiune Ux pe
rezistena de msurat Rx .

15
 Metoda este afectat de erori sistematice, datorate consumului propriu al aparatelor de
msurat, de aceea, pentru determinarea valorii exacte a rezistenei se pot folosi relaii de corec ie,
care in seama de rezistenele proprii ale aparatelor.

Metoda indirect de msurare a rezistenei se poate realiza cu montaj amonte sau cu

montaj aval.
Varianta aval se utilizeaz pentru msurarea rezistenelor de valori mici, mult mai mici dect
rezistenta voltmetrului.
n acest caz rezistena se calculeaz cu relaia:

Ux U U
R x= = =
I x I I v U
I
Rv

unde Rv este rezistena voltmetrului V

Varianta amonte se utilizeaz pentru msurarea rezistenelor de valori mari, mult mai mari
dect rezistena ampermetrului.
n acest caz rezistena se calculeaz cu relaia:

U x U U A U
R x= = = r A
Ix I I

unde rA este rezistena ampermetrului A

RR x
n ambele cazuri eroarea relativ se calculeaz astfel R= 100 [%]
Rx

Respectarea normelor de protecie a muncii n timpul efecturii lucrrii

1. Scheme de lucru

a) Montaj AVAL b) Montaj AMONTE

2. Nomenclatorul aparatelor
Surs de tensiune continu
A ampermetru
V voltmetru
Rx rezistene electrice diferite
MAVO - 35 instrument de msurare universal

3. Citirea aparatelor
Citirea ampermetrului:
A= numrul de diviziuni citite la ampermetru
16
 Valoarea intensitii curentului msurat:
I = CA A [ A ]

CA=
A
max
[ ]
Citirea voltmetrului:
V = numrul de diviziuni citite la voltmetru
Valoarea tensiunii msurate:
U = CV V [ V ]

CV =
Un V
max
[ ]
4. Prezentare video a lucrrii de laborator MONTAJ AVAL

MONTAJ AMONTE

5. Tabele cu rezultate
a. Montaj AVAL
U
U R x= RR x
R= U R= 100
Nr. U I Rv I I Rx
Crt. [V] [A] [] Rv
[] [%]
[]
1
2,2 0,011 2870 220 214,98 2,33
2
1,2 0,013 2870 100 95,37 4,84

Montajul aval se foloseste la masurarea rezistentelor mici i se introduce corectia:

U
U
I
rv

Rx =
b. Montaj AMONTE

U U RR x
Nr. U I rA
R= R x= r A R= 100
I I Rx
Crt. [V] [A] []
[] [] [%]
1
20 0,02 1,7 1000 998,3 0,170
2
20 0,01 1,7 2000 1998,3 0.085

Montajul amonte se foloseste la masurarea rezistentelor mari si se introduce corectia :

17
 U
rA
I
Rx =

6. Instructiuni de S.S.M.
La executarea lucrrilor de laborator se impun urmtoarele:
- punerea sub tensiune a montajelor este permis numai dup verificarea acestora de ctre
profesor;
- se va urmri s nu se depeasc valorile nominale ale aparatelor;
- schimbarea domeniului de msur al aparatelor se face numai cu acordul profesorului i
cnd montajul nu este sub tensiune ;
- nu se deconecteaz aparatele de msur cnd acestea sunt sub tensiune;
- nu se vor atinge prile sub tensiune ale montajelor datorit pericolului de electrocutare;
- nu sunt permise improvizaiile;
- se vor folosi numai scule n bun stare de funcionare.
Elevii trebuie s cunoasc si sa respecte instructiunile de S.S.M., iar instructajul se
consemneaza ntr-un proces verbal.

7. Observaii i concluzii
Metoda de masurare indirect a rezistenelor electrice cu ampermetrul i voltmetrul prezint
o eroare sistematic de metod. De aceea pentru aflarea unei valori a rezistenei msurate ct mai
apropiat de valoarea adevrat trebuie s se efectueze corectarea rezultatelor obinute, inndu-
se seama de consumul propriu al aparatelor de msurat.
Se calculeaz eroarea relativ corespunztoare fiecrei msurri.
Pentru a obine o precizie mai mare este necesar ca eroarea relativ s fie ct mai
mic.

8. Interpretarea rezultatelor
Metoda de masurare indirecta a rezistentelor electrice cu ampermetrul si voltmetrul prezint
o eroare sistematic de metod. De aceea pentru aflarea unei valori a rezistenei msurate ct mai
apropiat de valoarea adevrat trebuie s se efectueze corectarea rezultatelor obinute, inndu-
se seama de consumul propriu al aparatelor de msurat.
Se calculeaz eroarea relativ corespunztoare fiecrei msurri. Pentru a obine o precizie
mai mare este necesar ca eroarea relativ s fie ct mai mic.

MSURAREA REZISTENELOR PRIN METODE DE PUNTE

Puntea simpl Wheatstone este o metod de precizie ridicat, pentru msurarea

rezistenelor cuprinse ntre 10 - 106 , realizndu-se uzual precizii de 0,2% din valoarea msurat.
Domeniul de msurare al punilor Wheatstone este limitat ntre 1 i 1M. Rezistenele
care depesc aceste limite se msoar cu erori prea mari datorit rezistenelor conductoarelor de
legtur i a rezistenelor de contact de la bornele de legare a rezistenei de msurat, n cazul
rezistentelor sub 1, iar n cazul rezistenelor de peste 1M, din cauza reducerii sensibilitii punii
datorit micorrii curentului prin laturile punii.
Puntea dubl Thomson se folosete ca metod de precizie ridicat, pentru msurarea
rezistenelor mici i foarte mici cuprinse ntre 1 - 10-6 .

18
 Puntea simpl Wheatstone

Principiul metodei de punte const n echilibrarea schemei, adic n atingerea situaiei n

care, prin modificarea corespunztoare a valorilor celor patru rezistene care formeaz laturile
punii, curentul prin diagonala de msurare este nul (I g = 0) i deci cderile de tensiune la bornele
rezistenelor a i Rx respectiv b i R sunt egale dou cte dou:

aI1 = bI2 i RxI1 = RI2

de unde rezult:

a b
=
Rx R

Pentru determinarea valorii unei rezistene necunoscute Rx, cnd se cunosc valorile
celorlalte trei rezistene se va folosi relaia

a
R x =R
b

care este valabil numai la echilibrul punii.

Echilibrarea punii se obine prin reglarea valorilor celor trei rezistene a, b, R n dou
moduri: fie se variaz o rezisten, pstrnd constant raportul celorlalte dou, fie pstrnd
constant valoarea unei rezistene i variind raportul celorlalte dou.
n prezent o larg rspndire o are prima soluie, cnd se pstreaz raportul constant a
dou rezistene i se variaz valoarea unei rezistene.
19
 Puntea dubl Thomson

Schema de msurare a rezistenelor cu puntea dubl Thomson cuprinde dou circuite:

circuitul de msurare i circuitul exterior.
Din circuitul de msurare fac parte rezistenele R 1, R2, R3 i R4 care constituie braele punii
unde R1, R3 formeaz o rezisten dubl n decade, de obicei cu manet iar R 2, R4 se fixeaz cu
ajutorul unor fie, rezisten Re o rezisten etalon ce se monteaz n circuitul exterior al punii.

Rx - rezistena ce se msoar,
r - rezistena firului de legtur dintre Rx i Re care trebuie s fie ct mai redus.
Ca indicator de nul se folosete un galvanometru de current continuu G.

n circuitul exterior al punii este montat un ampermetru magnetoelectric (A) de 5A, un

reostat Rh pentru reglarea curentului i o surs de tensiune continu (12V).
La echilibrul punii curentul prin galvanometru este nul de unde rezult c ntre rezistenele
ce alctuiesc puntea exist relaia:

R3
R x =R e
R4

dac n prealabil a fost realizat condiia:

R 1 R3
=
R 2 R4

n mod obinuit punile duble se construiesc cu raportul

20
 R 1 R3
=
R 2 R4

variabil prin reglarea rezistenelor R1 i R3 ce formeaz o rezisten dubl, cu manet,

rezistenele R2 i R4 fixndu-se cu ajutorul fielor din locaurile punii montate (a), iar rezistena
etalon Re trebuie s fie aleas de acelai ordin de mrime cu R x pentru ca la echilibrul punii s se
foloseasc toate decadele rezistenei cu manet (R1, R3).

Numele si prenumele elevului

Clasa:

Test de evaluare

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 40 min

I.Scriei litera corespunztoare rspunsului corect:

1. Eroarea de masurare in cazul variantei amonte este cu atat mai mica cu cat (ra fiind
rezistenta interna a ampermetrului):

a). R >> ra
b). R << ra
c). R~ ra

2. Rezistenta montata in serie cu galvanometrul la puntea Wheatstone are rol de :

a). extinderea domeniului de masurare
b). protectie a galvanometrului
c). micsorarea domeniului de masura

II.ncercuii litera A, dac apreciai c enunul este adevrat sau litera F, dac apreciai c
enunul este fals
1. Cu ajutorul ohmetrului se poate determina dac un conductor este ntrerupt sau nu. A F
2. Rezistoarele fixe pot fi realizate cu modificarea rezistenei n trepte sau continuu. A F

III.Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere notate cu 1,2,3,4,5.

Operatia de masurare cu puntea Wheatstone consta in modificarea continua a valorii unei

(1). variabile pana la obtinerea conditiei de (2)

Ohmmetrele serie au scara gradat (3)i foarte(4)..., fiind

folosite pentru msurarea rezistenelor (5).

21
 BAREM DE CORECTARE I NOTARE

I. TOTAL: 20 puncte

1 a, 2 b 20 puncte
Se acord cte 10p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa
acestuia se acord 0p.

II. 20 puncte
a A, b F
Se acord cte 10p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa
acestuia se acord 0p.

III. 50 puncte

1 - rezistene
2 echilibru
3 invers
4 neuniform
5 - mari

Se acord cte 10p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa
acestuia se acord 0p.

22