REZISTOARE ELECTRICE

Rezistenta electrica:
Rezistența este o mărime fizică care exprimă rezistența unui conductor
electric la curentul care trece prin el. În inginerie electrică, este o măsură
de determinare a valorii tensiunii necesare pentru ca un anumit curent să
circule printr-un anumit circuit (conductor). Unitatea de măsură (SI)
pentru rezistență este ohmul, exprimat în Ω.

Într-un circuit simplu (ochiul), valoarea rezistenței sale este calculată

folosind legea lui Ohm și este egală cu raportul dintre tensiunea U
aplicată la bornele circuitului și puterea curentului I care curge prin
circuit.

Dependenta rezistentei de dimensiunile conductorului:

 unde:

 ρ este rezistivitatea materialului din care este făcut conductorul,

măsurată în ohm · metru;
 l este lungimea conductorului, măsurată în metri;
 S este secțiunea transversală a conductorului, măsurată în metri
pătrați;
Rezistorul
Un rezistor este un element din circuitele electrice și electronice a cărui
principală caracteristică este rezistența. Rezistoarele obișnuite au două
terminale; conform legii lui Ohm, curentul care trece prin rezistor este
proporțional cu tensiunea aplicată pe rezistor. Cel mai important
parametru al unui rezistor este rezistența acestuia, exprimată în ohmi.
Când corelația U = f (I) este liniară, rezistorul se caracterizează în
întregime prin relația dintre tensiunea la borne și curentul prin element.
Rezistoarele pot fi clasificate după mai multe criterii.
În funcție de materialul folosit, procedați astfel:
 Rezistoare metalice sau aliaje metalice (fire sau bare);
 Rezistori cu peliculă de carbon, (filme depuse pe suporturi
izolatoare);
 Rezistoare cu peliculă de oxid de metal;
 Rezistoare lichide, bazate pe rezistența unui strat de lichid între
două plăci metalice scufundate în lichid.

Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență poate fi reglată prin

mișcarea mecanică a unui contact electric intermediar (glisor); în
majoritatea cazurilor, astfel de rezistențe au trei terminale: capătul
rezistenței (cu rezistența cea mai mare și constantă) și conexiuni la
mișcare. contacte (glisoare). Dacă contactul în mișcare nu are nimic în
comun cu unul dintre capete, acesta este de obicei numit
„potențiometru”, adică un divizor de tensiune variabil.
Într-un circuit, rolul unui rezistor poate fi:
 producerea scăderii de tensiune dorită între două puncte din circuit;
 determinarea curentului necesar printr-o altă parte a circuitului;
 Împărțirii tensiunii într-un raport dat (circuit divizor de tensiune);
 Terminarea liniei de transmisie (ca rezistor de sarcină).
Gruparea rezistorilor:
Orice porţiune a unui circuit electric comunică cu restul circuitului
printr-un număr oarecare de borne. Cea mai simplă situaţie este cazul în
care porţiunea de circuit este un dipol. Dacă dipolul este pasiv (nu
conţine generatoare), fiind format numai din rezistoare, atunci el poate fi
înlocuit cu un singur rezistor, numit rezistor echivalent, astfel încât
restul circuitului să nu "simtă" înlocuirea.
Un rezistor este echivalent unei grupări de rezistoare dacă, la aplicarea
aceleiaşi tensiuni la bornele rezistorului echivalent ca şi la bornele
grupării, circulă un curent electric cu aceeaşi intensitate.
A. Gruparea serie
Două sau mai multe rezistoare sunt conectate în serie dacă aparţin
aceleiaşi ramuri dintr-o reţea electrică. Rezistoarele grupate în serie sunt
parcurse de acelaşi curent electric.
Considerând un grup de trei rezistori conectaţi în seie, la bornele fiecărui
rezistur se va regăsi câte o tensiune U1; U2 şi U3 încât se poate scrie:
U=U1+U2+U3
Pe baza legii lui Ohm pe fiecare rezistor rezultă:
U=IR1+IR2+IR3
sau U=I(R1+R2+R3)
Aplicăm aceeaşi lege la circuitul echivalent:
U=IRs
Rezultă următoarea relaţie: Rs=R1+R2+R3
În cazul general, când sunt conectate n rezistoare în serie

Rezistenţa echivalentă Rs este întotdeauna mai mare decât oricare dintre

rezistenţele Rk.
B. Gruparea paralel
Două sau mai multe rezistoare sunt grupate în paralel dacă sunt
conectate între aceleaşi două noduri.
Rezistoarele grupate în paralel au aceeaşi tensiune la borne. Conform
legii I a lui Kirchhoff
I=I1+I2+I3

sau 

şi 

Pentru circuitul echivalent 

De unde rezultă:

Sau în cazul în care sunt conectaţi în paralel n rezistori

Rezistenţa echivalentă Rp este întotdeauna mai mică decât oricare din

rezistanţele Rk. Pentru cazul în care sunt conectate doar două rezistoare
în paralel este comod de calculat rezistenţa echivalentă folosind relaţia:

Masurarea rezistentei electrice a unui resistor:

1. Montaj aval
2. Montaj amonte
3. Puntea cu fir
4. Puntea Wheatstone
1.Montaj aval
Montajul aval în care voltmetrul se montează în circuit „după”
ampermetru (adică în „aval” față de ampermetru, în sensul „curgerii”
curentului electric prin circuit), ca în circuitul prezentat în figura
alăturată, adică ampermetrul este conectat în serie cu gruparea paralel
formată din rezistor și voltmetru. Ampermetrul ideal nu opune rezistență
la trecerea curentului, în timp ce voltmetrul ideal nu permite trecerea
curentului electric prin el. De aceea, ampermetrul ideal măsoară
intensitatea curentului electric ce trece prin el dar și prin rezistor, I, iar
voltmetrul ideal măsoară exact tensiunea la bornele rezistorului, U. În
consecință rezistența rezistorului se calculează cu precizie,
2.Montajul amonte
Montajul amonte în care voltmetrul se montează în circuit „înaintea
ampermetrului” (adică în „amonte” față de ampermetru, în sensul
„curgerii” curentului electric prin circuit), ca în circuitul prezentat în
figura alăturată, adică voltmetrul este conectat în paralel cu gruparea
serie formată din ampermetru și rezistor. Ampermetrul ideal nu opune
rezistență la trecerea curentului, în timp ce voltmetrul ideal nu permite
trecerea curentului electric prin el. De aceea, tensiunea la bornele
ampermetrului ideal este nulă, iar voltmetrul ideal măsoară tensiunea la
bornele rezistorului, U, în timp ce ampermetrul ideal măsoară exact
intensitatea curentului electric ce trece prin rezistor, I. În consecință
rezistența rezistorului se calculează cu precizie, la fel ca în cazul
montajului aval.
3.Puntea Wheatstone
1. Consideraţii teoretice Rezistenţa electrică a unui cilindru cu lungimea
ℓ şi secţiunea S se calculează cu relaţia: R= ρ·ℓ/S [R]SI = Ω (Ohm-i) (1)
unde ρ este o constantă de material, rezistivitatea electrică, măsurată în
ohm·metru (Ω·m). Pentru măsurarea rezistenţelor există numeroase
metode diferind după specificul şi mărimea rezistenţei de măsurat,
precizia urmărită şi aparatele de măsură utilizate. Metodele de punte
utilizate în condiţii de laborator oferă precizia maximă, în timp ce
metodele industriale, a ampermetrului şi voltmetrului sau a ohmetrelor,
oferă posibilitatea unor determinări mai rapide dar mai puţin exacte.
Metodele de punte se bazează pe metoda de comparaţie, fiind analoage
cu metodele de compensaţie utilizate la măsurarea tensiunilor. Cele mai
utilizate sunt puntea Wheatstone cu care se măsoară rezistenţe cuprinse
între 1Ω şi 1MΩ şi puntea Thomson pentru rezistenţe între 1Ω şi 10–6Ω.
Puntea Wheatstone are schema reprezentată în figura 1. Este o reţea cu
patru noduri, de forma unui patrulater având pe laturi rezistenţe, pe o
diagonală sursa şi în cealaltă diagonală galvanometrul.

Clasificarea rezistorilor:
Rezistoarele se pot clasifica în funcţie de caracteristicile lor după modul
constructiv, după materialul din care sunt construite, după caracteristică
tensiune curent.
În acest articol voi vorbi despre modul constructiv al rezistoarelor.
Dupa modul constructiv sunt:

 rezistoare cu rezistenţa fixă

 rezistoare cu rezistenţa variabilă

Rezistoarele fixe după cum spune şi numele sunt rezistoare ce au o

rezistenţă fixă ce nu se poate modifica.
Într-un circuit rezistoarele se pot recunoaşte uşor. Există totuşi rezistoare
fixe care sunt mai mari şi sunt introduse în nişte corpuri de porţelan,
aluminiu sau ceramică. Acestea sunt rezistoarele de putere. Rezistoarele
cu o putere mai mare de 1W au pe corpul lor pe lângă valoarea în ohmi
şi valoarea puterii în waţi. Pe multe sunt scrise toleranţă în procente.
În funcţie de utilizarea lor rezistoarele fixe pot aveau forme şi
dimensiuni diferite chiar şi materialul din care sunt făcute poate fi diferit
de la un model la altul.
Acum voi enumera câteva tipuri de rezistoare fixe dintre cele mai
utilizate:
Rezistoare bobinate
Rezistoarele bobinate pot avea puteri de disipaţie până la câteva sute de
waţi, acestea au de obicei dimensiuni mai mari şi se folosesc de obicei în
montaje cu tensiuni sau intensităţi mari şi sunt ideale acolo unde avem
nevoie de rezistente sub 100 ohmi şi în medii cu temperaturi înalte de
până la 450 grade. acestea sunt folosite foarte des şi în tehnica de
măsurare deoarece rezistenţele bobinate pot fi construite cu tolerante
mici (0,005%) şi au o stabilitate bună la modificări de temperatură. Au şi
un dezavantaj. Deoarece stratul rezistiv este bobinat, construcţia acestui
tip de rezistor fiind asemănătoare ca a unei bobine, acesta are o
inductivitate parazita. Adică rezistorul poate a avea un efect ciudat dacă
este folosită într-un montaj de înaltă frecvenţă. De exemplu un
radioreceptor.
Rezistoare cu peliculă de carbon
Aceste tipuri de rezistoare sunt foarte întâlnite şi sunt ieftine. Se găsesc
în majoritatea aparatelor electronice şi au valori de la 1 ohm până la
20mohmi cu o putere de până la 2 waţi şi tolerante de 5% 10%. Aceste
tipuri de rezistoare sunt aproape universale şi se folosesc peste tot, ideale
în circuite de înaltă frecvenţă deoarece inductivitatea lor nu se simte. ai
şi ele dezavantaje: sunt sensibile la umiditate, nu pot lucra la temperaturi
mari şi au toleranţe mari.
Rezistoare cu peliculă de metal
Aceste tipuri de rezistoare sunt asemănătoare cu rezistoarele cu peliculă
de carbon dar se pot realiza cu toleranţe mici, nu sunt sensibile la
umiditate, temperatura, pot lucra la frecvenţe mari. Majoritatea
rezitoarelor de precizie sunt cu peliculă de metal. dezavantaj: acestea
sunt mereu mai scumpe ca celelalte tipuri de rezistoare. Se folosesc de
obicei în aparatura profesională, tegnica de masurare.
Rezistoare SMD
Acestea sunt sub formă de cip pătrat sau cilindru şi au dimensiuni foarte
mici. Despre rezistoare SMD voi scrie in alt articol.