Revista Martor 04 1999 Supliment

http://martor.muzeultaranuluiroman.ro / www.cimec.
ro
http://martor.muzeultaranuluiroman.ro / www.cimec.ro
MARTOR
Petre Popovat
MUZEUL DE LA ~OSEA
Marlor, IV - 1999, Supliment
Director al revistei Martor: Horia Bernea
Comitet de redactie: Anca Manolescu, Irina Nicolau, loana Popescu
Redactor responsabil: Anca Manolescu

Redactor adjunct: Petre Popovat
Adresa redactiei: Muzeul Taranului Roman,

~os . Kiseleff nr. 3, sector 1, Bucure~ti, Romania ,
Tel.: 650.53.60, Fax: 312.98.75
Tehnoredactare: Ela Petra~cu ~i Corina Mita (Serviciul tehnic al Academiei Cafavencu)
Tipar: EDIMPRESS Camro-SRL
Coperta suplimentului: Horia Bernea
Acest supliment al revistei Marlor nr. IV - 1999 apare gratie suportului financiar al Ministerului
Culturii ~i al doamnei Eleanor Sebastian. Le aducem aici multumirile noastre.
Cuprins
Pre-text ........................ .... . ...... . ..... 10
lntroducere ..... . ................................ 11
Capitolul I: Eram vrednici de un Muzeu ational? ......... 15
Capitolul al II-lea: inceputurile ......... .. .... ......... 20
Capitolul al III-lea: Muzeul de la ~osea . . . . .............. 35
Capitolul al IV-lea: Un pal.at pe ~oseaua Kiseleff ..... .. .... 58
Capitolul al V-lea: Oranduirea salilor ........... ......... 85
Capitolul al VI-lea: Lucratorii Muzeului .. . . . . ............ 98
Capitolul al VII-lea: Parintele Muzeului ..... . . ...... . ... 108
Epilog .................... . . . . ... . . ............ 124
Note .......................................... 126
Bibliografie .................... ... . . ............ 138
Stilp al casei Mogo
(desen 0 . Roguski, 1928)
Motto: ,,lntorcadu-mii de la lacuri ~i privind fnspre sud, de de-
parte, pe deasupra caselor ~i copacilor rasare turnul verde al Muzeu-
lui de artii nationalii
'
din Soseaua
'
Kisele, 1)'
dandu-mi satisfactia
')' '
cii
totusi
, de mine e ridicatii cea mai inaltii sifiiitoasii
, , cladire din intrea-
ga regiune, miigulindu-mii totodatii cu gandul cii nu pentm f olosin-
/a-mi proprie, ci pentrn ace ea a fntregului neam ea a j ost conceputii
~i realizatii cu preful atator greutiifi ... "
Alexandru Tzigara-Samurca~
10 Petre Popovat
Pre-text
1/14 octombrie 1906 .. . (ziarele): Soarele rasare la ora 6.29 ~i

apune la 5.34 La Petersburg au murit de foame trei oameni
Camera Deputatilor din Viena a depus bugetul pe 1907 Puternica
erupti e a vulcanului Montagn e P elee din Martinica (vulcanul
Soufriere este lini~tit) Politia din Predeal a prins un individ, fara
acte pentru a i se stabili identitatea, la care s-au gasit monede straine
~i doua revolvere La Earl's Court se inten\ioneaza sa se organizeze
o expozitie romaneasca ~i balcanica La Societatea arhitectilor a
disparut incasatorul Jean Marinescu cu o mare suma de bani
Comisia germana sub conducerea consilierului intim Wolfram de la
Ministerul de interne din Berlin a vizitat Expozitia Nationala de la Fi-
laret Regele a conferit ordinul ,,Coroana Romaniei", in gradul de
comandor, vicontelui de Bengheim, maestrul curtii Contesei de Flan-
dra Societatea functionarilor de birou inaugureaza seria sa de con-
ferinte Jn capitala: 21 de nascuti ~i 19 decedati La expozitia de
la Filaret, la concursul de sanatate, frumusete ~i costume nationale
s-a inscris sateanul Vasile Balan (50 ani) cu sotia Catinca (48 ani) ?i
cei 18 copii (intre 5 ~i 27 ani) In gara din Moscova a fo st arestata
o doamna bine imbracata, numita Rosnatovski, in bagajul careia s-au
gasit 49 de revolvere ~i o bomba A murit marea tragediana italiana
Adelaida Ristori S-a deschis in Palatul Atheneului expozitia de pic-
tura a D-rei Cecilia Cutzescu Kunzer Ziarul nationalist ,,Poporul
Roman" din Budapesta a fost dat in judecata pentru trei articole pe
care parchetul le-a gasit ea cuprind agitatiune in contra Statului un-
guresc Starea sanatatii ~ahului inspira cea mai mare ingrijorare
Autoritatile ruse~ti au inceput a expulza pe evreii din Vladivostok
Ministrul Mihail Vladescu pe baza inaltului Decret Regal nr. 2777/13
iulie 19061-a numit pe Al. Tzigara-Samurca~ director al Muzeului de
etnografie, de arta nationala, arta decorativa ~i arta industriala ...
*
Titulatura muzeului era ,,prolixa ~i inutil de complicata", dupa
cum ne ma rturise~te, mai tarziu, insu~i nou-numitul director al sau.
De aceea va fi botezat succesiv: ,,Muzeul de etnografie ~ i arta na-
tionala", ,,Muzeul de arta nationala", la care, timp de trei decenii
(1915-1948) is-a adaugat ~i numele Regelui Carol I, eel care-1 cti-
torise. Iar in vremurile mai apropiate noua, odata cu schimbarea
destinatiei sale, a mai primit cateva nume, care mai de care mai
nepotrivite ~ i, chiar, jignitoare.
Dar, oricum i s-ar fi spus pe hartiile oficiale, cei ce 1-au a~teptat
sa se ridice din temelii ~i , apoi, s-au bucurat de prezenta sa in Capi-
tala, i-au gasit un nume de alint pe cat se poate de draga stos:
MUZEUL DE LA ~OSEA.
lntroducere
Orice muzeu i~ i are o istorie a sa, care poate Timidele incercari posthelice de ,,reconside-
sa intereseze, intr-o masura mai mare sau mai rare" a Jui Al. Tzigara-S amurca~ au aparut destul
mica, pe cititori. Nu cred, insa, ea exista vreun de tarziu, prin anii '70 ~ i sunt lucrari eel mai
muzeu, eel putin la noi, care sa fi avut o poveste adesea ,,impanate" cu idei materialist dialectice
atat de fascinanta ea ,,Muzeul de la ~ose a " . (V. Leahu, M. Dumitrescu ~i S. Paduraru, C. D.
A scrie despre acesta a fo st pentru mine o Zeletin ~ i , sper ea intr-o mai mi ca masura,
mare bucurie! Este primul ~i eel mai important P. Popovat). Era conditia obligatorie ce trebuia
muzeu etnografic ~ i de arta nationala din tara, indeplinita pentru a se putea prezenta, totu~i,
dar, in plus, este scena unor lungi ~i grele batalii cate ceva din personalitatea carturarului pe care
duse de-a lungul mai multor decenii. puternicii vremii 1-ar i dorit uitat cu desava r~ire .
Abordarea acestei probleme intampina insa, de Din ac es te moti ve am prefe rat ea docu-
la inceput, numeroase dificultati. Prima este, oricat mentarea s-0 fac preponderent pe haza actelor din
de ciudat ar parea, insuficienta materialului hib- arhive (Arhivele ationale, ale Municipiului Bu-
liografic, in conditiile in care Al. Tzigara-Samurca~, cure~ti, Arhiva Muzeului Taranului Roman ~i cea
dorind sa convinga pe contemporanii sai cat de personala, a lui Al. Tzigara-Samurca~, de la Bihlio-
necesara era crearea unui nou muzeu national, teca Acaderniei Romane, sectia de manuscrise),
cladit, de aceasta data, pe principii ~tiintifice, a scris materialul hibliografi c propriu-zis supunandu-1
numeroase articole ~i bro~uri , stranse apoi in volu- unei selectii cat se poate de riguroase.
mul intitulat Muzeografie Romaneascii. A~adar, 0 alta dificultate consta in cercetarea operei
constatam ea majoritatea bibliografiei dedicate inse~i a lui Al. Tzigara-Samurca~. In mare parte
Muzeului este semnata ... Al. Tzigara-Samurca~ ~i ea este rezultatul incercarilor repetate (prea des
aceasta inseamna ea trebuie, mai intai, expurgata repetate) ale autorului sau de a-~i realiza visul:
de subiectivismul autorului. Pe de alta parte, au crearea Muzeului de Arta Nationala. ~i cum aces-
fost nwnero~i cei care, scriind despre Muzeu, au ta se lovea necontenit de nepasarea ~i de rauta-
facut-0 mai mult cu intentia de a mic~ora meritele tea unora, cele cateva rastimpuri in care cladirea
celui care i-a fost adevaratul parinte spiritual, decat Muzeului se ridica de la temelie erau urmate de
de a da o imagine reala a ceea ce a insemnat unele perioade mai lungi de stagnare, cand con-
,,Muzeul de la ~osea" pentru cultura romaneasca structia se degrada, iar lu crul trebuia reluat
(iata, deci, din nou subiectivism). aproape de la inceput. Era nevoie, parca, de un
Martor, IV - 1999, Supliment
12 Petre Popovat
sacrificiu; ~i atunci Al. Tzigara-Samurca ~ ~i-a pus apare volumul I al acestora, iar eel de-al doilea (~i
in zidirea Muzeului toatii puterea lui creatoare nu ultimul) in 1999. Banuiesc ea intarzierea atat
sub forma scrierilor sale, pentru a-~i vedea opera de mare trebuie cautata in motive politice (pana
desavar~ ita. De aceea a scris mult, tema princi- in 1989) sau finan ciare (dupa aceastii data).
pala fiind necesitatea existentei Muzeului pentru Aparitia in intregime a Memo1iilor, indeosebi a
o natiune civilizatii, ceea ce nu era posibil fara ultimului volum, ar fi acoperit ni~te goluri de in-
efortul finan ciar din partea Statului. $i, aidoma fo rmatii referitoare mai ales la ultima perioada a
picaturii de apa care, daca love ~te la ne sfar~it in vietii ~i a activitatii lui Al. Tziga ra-S amurca ~ .
a cela ~ i punct, poate strapunge piatra, Al. Tzi-
gara-Samurca ~ ~i-a concentrat intreaga sa forta , *
din aceasta rezultand numeroa se pagini care lndife rent daca-1 intfilnim in lucrari tiparite
alcatuiesc tot atatea cereri , referate, memorii, sa u in file prafuite de arhive, indiferent daca
proteste, toate adresate autoritatilor de care de- este vorba despre un text finit sa u o simpla re-
pindea construirea Muzeului. Aq iuni repetate, zolutie notata in coltul unei petitii care i-a fo st
dar ~i adresate in cat mai multe directii: Regelui, adresata, stilul lui Al. Tziga ra-Samurca~ este re-
di ver~ilor mini ~tri care s-au succedat, precum ~i marcabil ~i, a~ zice, inconfundabil. Scria a~a cum
~efilor altor cabinete, Camerei (pentru care va vo rbea (dar sunt convins ea ~i vo rbea a~a cum
primi un nemeritat avertisment), ori opiniei pu- scria). Multimea virgulelor intr-o fraza (de multe
blice - sub forma materialelor tiparite. ori sfidand, chi ar, regulile gramaticale) do ve-
In aceste conditii, ideea fiind aproape unica, de~te ea a~ te rn e a pe hartie ideile pe care ~i le
fraze ~i chiar paragrafe intregi se regasesc in mai ,,dicta" sie~i in gand ~i , la fiecare pauza pentru
multe dosare din fondurile arhivelor, la ca re se respiratie, punea cate 0 virgula, chiar daca nu
adauga acela ~i text (sa u, eel putin, fragmente ale totdeauna la locul potrivit. Oralitatea stilului da
lui) in paginile publicate de neobositul Al. Tzi- savoare intregii opere scri se de Al. Tzigara-Sa-
ga ra-Samurca ~ . Daca energia cheltuita in efortul murca ~ . Cu gre u iti vine sa-i trunchiezi citatele;
de a convinge pe cei ce se lasau atat de greu con- exista tentati a de a i le reproduce integral. Are o
vin~i ar fi fost orientata exclusiv spre studiile din scri ere viguro asa, fi ecare fraz a constituie un
domeniul in care Al. Tziga ra-S amurca ~ era spe- manifest, o invatatura, iar curajul de ,,a taia cu
cialist, am fi avut azi atatea pagini interesante de bisturiul" pare a fi o artii care mie s-a r putea
etnografi e, muzeografie sau istoria artei! sa-mi lipseasca.
Un cercetator neatent, sedus de frumusetea lmp etuozitatea ~ i intelige nta replicilor (fi-
scriiturii, risca sa noteze fraze identice culese indca la Al. Tzigara-Sa murca~ replica este uneori
din izvoare dife rite, iar pentru un singur citat sa mai frecventii deca t asertiunea 1 due la izbuc-
noteze mai multe surse bibliografice. In ceea ce nirea unor adevarate scandaluri publice sau pu-
ma prive~te, am optat pentru prioritatea crono- blicistice, soldate CU Cateva procese de calonmie,
logica, fiind convins ea, inainte de a le tipari, evitarea unui du el doar in ultimul momen t,
paginile respective au fo st concepute sub forma gratie interventiei martorilor ~i altele refuzate de
de act oficial. De aici, indicarea documentelor de adversari.
arhiva, ea sursa principala de informatii. Pe cat de calm este atunci cand i ~ i sustine
0 lucrare despre ,,Muzeul de la $osea" sufera id eil e, p e at at d e viol e nt ~ i n e ie r ta tor se
~i din pricina nepublicarii integrale, pana acum, dovede~te cu cei care i se opun fati ~ . 0 lista, de-
a memoriilor lui Al. Tzigara-Samurca ~ . Imi a- parte de a fi exhaustiva, a celor cu care Al. Tzi-
mintesc ea, prin 1979, Sandu Tzigara-Samurca ~ gara-Samurca ~ a intrat in conflict i-ar cuprinde
imi spunea ea predase manuscrisul tatalui sau lui pe: Gr. Tocilescu, Dr. C. !strati, . Pa tra ~cu ,
loan $erb cu multi ani inainte. Or, abia in 1991 Spiru Haret, N. lorga (de~i ii era var prin alianta
Muzeul de la ~osea 13
~i fin prin casatorie), G. Oprescu (,,corcitura"), plinit visul ce 1-a insotit o viata intreaga.
,,netotul" C. Nicolaescu-Plop~or (specialist de Entuziasmul punerii pietrei fundamentale a
necontestat al preistoriei), G. D. Mirea ( pe care-I noii cladiri, in 1912, consfintita prin actul de la
va aprecia ea pe unul dintre cei mai valoro~i pic- temelia sa ~i iscalit de trei Regi ai Romaniei, a
tori, dupa ce neintelegerile i~i vor fi pierdut ac- fost repede abandonat in imprejurari nepriel-
tualitatea), I. Athanasiu, ,,tarcovnicul" P. Gar- nice: incepute cu mari sperante, lucrarile de con-
boviceanu (administratorul Casei Bisericii, ca re a structie au fost oprite dupa numai patru ani,
facut observatia ea proaspat infiintatul muzeu nu odata cu intrarea tarii in razboi. Rena~terea de
se poate compara cu Luvrul) ~ .a.m.d. dupa Marea Unire ar fi trebuit sa aduca ~i Muze-
Cu greu ni-1 putem imagina pe Al. Tzigara- ului de la ~osea soarta pe care o merita. Dar n-a
Samurca~ ea pe ,,un domn cu barba ro ~ie ~i ochii fo st sa fi e a ~a ... Acelea~i invidioase piedici in
alba ~tri, cu o privire blanda" care citea copiilor calea desavar~irii lui au facut ea muzeul sa fie
lui din ,,Max und Moritz", a ~a cum il evoca fiica ispravit abia dupa patru decenii. Poate in nici un
sa, Maria Berindei Samurca~, intr-o notita scrisa loc din lume, in secolul acesta , constructia unui
cu ocazia vizitarii Muzeului Taranului Roman. muzeu nu a durat atata! ~i cand ne gandim ea, in
Dar, cu tot exclusivismul ~i narcisismul lui urma cu o suta de ani, edificii monumentale care
Al. Tzigara-Samurca~, in su ~iri ce faceau, proba- au facut ea Bu cure~ tiul sa se numeasca Micul
bil, suficient de dificila colaborarea cu el, este Paris (cladirea CEC, Po ~ ta Centrala, Banca Na-
greu, citindu-i opera, sa nu-1 admiri, devenind la tionala, Ministerul Domeniilor etc.) s-au ridicat
randu-ti subiectiv, cand constati cat de mult s-a in doar 3-4 ani .. .
putut dedica un ei idei generoase, care 1-a facut Dificultatea cu care se reu~e a ,,smulgerea"
ea in toate lucrarile sale sa scri e cuvantul ,,Mu- din buget a catorva sume de bani ce, de altfel, se
zeu" cu majuscula. Fiindca Al. Tzigara-Samurca~ dovedeau a fi neindestulatoare, ar fi impins la
~i-a iubit creatia, pe care a privit-o ea pe o fiinta deznadejde ~i renuntare pe oricine altcineva in
vie, ce se na ~te, cre~te, are greutati depa ~ ite cu afara de Al. Tzigara-Samurca~. Cu o tenacitate ce
greu, decade pana la agonie pentru ea apoi (pa- i-a atras noi ~ i noi du ~ manii, acesta re u ~ea sa
cat ea dupa disparitia parintelui sau) sa renasca ... incropeasca o parte a muzeului sau in ca re
adaposte~te adevarate minunatii. In plus, parti-
* ciparea la numeroase expozitii internationale, cu
~i intr-adevar, Muzeul a avut o ,, na~tere grea" obiecte din colectiile muz eului fa ce ea arta
~i chiar periculoasa: exista riscul ea acei care-i populara romaneasca sa fie cunoscuta ~ i admi-
hotarau destinul sa-1 lase sa se dezvolte ea un rata pretutindeni devenind, in perioada interbe-
,, muzeu al p a pu ~ ilor ", imbra cate in cos tum lica, obiect de studiu pen tru multi speciali ~ti
national. A trebuit sa apara Al. Tzigara-Samurca~ straini. Aceasta, datorita neobositei stradanii a
care sa-i indrepte necontenit pa~ii spre ceea ce se lui Al. Tzigara-Samurca~ de a depista , culege ~i
cuvenea sa fie. transforma in exponate nmneroasele obiecte ce
Dar ~i cre~terea lui a fo st anevoioasa. Por- au imbogatit zestrea muz e ului. La ca re s-a
nind de la cele cateva incaperi din vechea tara- adaugat ~ i generoz itatea unor donatori, de la
pana de pe locul Mavroghenilor care ~i-au avut simpli oameni ai satelor pana la toti Regii care
palatul aici, pana la ,,Palatul de la ~osea", cum s-au succedat pe tronul tarii, un permanent ~i
mai era numit, a trec ut prin lungi ~ i penibile declarat sprijin al muzeului fiind Dinastia care,
etape. Adversitate, sau pur ~i simplu neintele- la randul ei, s-a bucurat de fidelitatea fara mar-
gere, justificate de autoritati aproape intotdeau- gini a lui Al. Tzigara-Samurca~ .
na prin ve~ ni ca ,,lipsa de fonduri" au pus la grea intre timp, cu greutati de neimaginat, cla-
incercare rabdarea ~i forta celui ce-~i dorea im- direa Muzeului de la ~osea i~i urma cursul sau
14 Petre Popovat
firesc in ciuda numeroaselor lovituri care s-au razit pe Calea Victoriei, in fosta casa ~tirbey,
abatut, ea un blestem, asupra sa: cutremure, ploi supravietuind politicii anti-culturale a regimului
ce produceau inundatii ~i erodari ale zidurilor, recent instaurat doar gratie eforturilor unui Tan-
razboiul cu bombardamentele sale, sau cu incer- cred Banateanu, valoros specialist care a condus
carea de a-1 transforma in cazarma pentru solda- muzeul pana la aberanta sa unificare cu Muzeul
tii armatei ,,eliberatoare". Dar, eel mai cumplit Satului, unde-~i va muta din nou colectiile.
lucru a fost uzurparea puterii in tara de catre cei Muzeul de la ~osea se ~ tergea treptat din
pentru care cultura era obiect de dispret. Muzeul amintirea bucure~te nilor. Frumoasa cladire din
incepe un nou ~ir de suferinte, de alta natura de caramida aparenta, ro~ie de parca ar fi vrut sa
data aceasta: indepartarea de la conducerea efec- faca pe plac noilor locatari, devenea un simbol al
tiva a lui Al. Tzigara-Samurca ~ (pretextul fiind dictaturii ~ i ar fi fost cu totul ocolita de public
varsta lui inaintata), unificarea CU Muzeul Mu- daca nu s-ar fi nascocit vizitarea ei obligatorie de
nicipal, risipirea colectiilor, politizarea pana la catre a ctivi~tii de partid sau de catre elevi ~i mi-
exces, personalul muzeului fiind chemat sa par- litari in termen.
ticipe la ,,~edinte de sindicat" obligatorii, menite C o ~ marul se va sfar~i, insa, in primele mo-
sa proslaveasca ,,noua oranduire" sau sa ,,infie- mente de dupa Revolutia din 1989, cand muzeu-
reze" pe generalul Franco ... lui ce fusese candva cladit pe locul fostei Mone-
Muzeul i~i pierduse aerul de boierie pe care i-1 tarii a Statului i s-a redat destinatia initiala prin
imprimase directorul sau. ~i, pentru ea dezastrul intemeierea Muzeului Taranului Roman, o ade-
sa fie complet, colectiile stranse cu atata dragoste viirata re na ~ te re.
~i truda de Al. Tzigara-Samurca~ ~i bunii sai co- ~i nu ~tiu daca, vreodata, la noua titulatura se
laboratori (0. Roguski, Fr. ~irato) au fost surghiu- va adauga ~i numele lui Carol I sau al lui Al. Tzi-
nite intr-o cladire veche, total neprielnica unui gara-Samurca~, ea o recunoa~tere a stradaniilor
muzeu. In locul lor aveau sa vina ,,exponate" con- celor fara de care n-ar fi existat muzeul, dar bine
stituite preponderent din falsuri, impuse doar in ar fi ea oamenii sa invete sa-1 numeasca din nou,
incercarea de a legitima o nelegiuire. ea pe vremuri, cu tandrete ~i prietenie, ,,Muzeul
Noul muzeu, numit acum ,,de arta populara", de la ~osea".
i~i ducea existenta intr-un local ce-i fusese ha-
Capitolul I: Eram vrednici de un Muzeu National?
Societatea romaneasca din a doua jumatate a (1874), momentul eel mai important fiind cre-
secolului al XIX-lea era, ea intreaga lume de altfel, area Bancii Nationale (1880), cu dreptul de a
cuprinsa de o adevarata febra a prefacerilor, ce se emite mon eda de harti e. Existau banci mari, ea
manifesta in absolut toate domeniile. Este epoca Banca Agricola (1894), de pilda, dar ~i multe
in care Romania devenea ceea ce se poate numi banci populare de care beneficiau, in special,
un ,,stat modern" care incepea sii-?i aiba locul taranii. Comunicatiile se exind ~i se diversifi ca.
bine determinat in concertul european. ~ i aceasta Pe Ianga linia ferata Bucure~ti-Giurgiu , se con-
era cu atat mai vizibil ~ i miraculos, in acela ~i struie~te cea care lega Cernavoda de Constanta,
timp, CU cat, CU doar cateva decenii inainte, ne ora ~ ce beneficia acum de un port modernizat.
aflam cufundati inca in ,,barharia orientala" 1. Trecerea peste Dunare se facea peste podul con-
Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor ~i struit de Saligny. In plus, austriacul Oppenheim
venirea pe tron a Principelui Carol de Hohen- construi e~te cai ferate ce unea u Suceava de Ro-
zollern sunt tot atatea momente care au marcat man ~ i Ia ~ i, legatura cu alte centre, din Mun-
afirmarea con~tiintei nationale, dar ~i formarea tenia, fiind asigurata de liniile construite de ger-
Statului national independent, precurn ~ i mo- mani (Stroussberg). Vapoarele ce ap artinea u
dernizarea acestuia, pana catre atingerea stan- Serviciului Maritim Roman, tot acum infiintat
dardelor impuse de o lume civilizata. (1895), legau portul nostru de la Marea Neagra
Intr-un timp relativ scurt, economia Romaniei de altele, mai ales de la Mediterana.
- chiar daca se haza in continuare pe agricultura - Capitala tarii i~i schimba aspectul, tinzand sa
devine de nerecunoscut. lntroducerea ma~inilor merite apelativul de Micul Paris. Edificii publice
agricole face ea zone intregi precum Baraganul ~i (opere mai ales ale unor arhitecti francezi sau el-
Burnasul sa devina ,,lanuri imense" 2. vetieni) dar ?i multe case particulare, proiectate
Dupa ce se voteaza prima lege pentru pro- de primii no?tri arhitecti de valoare, se inmultesc
tectia industriei nationale (1887), apar nume- in centru ~i in cartierele rezidentiale ale Bucu-
roase fabrici, legate in primul rand tot de pro- re~tiului. Simpla alaturare a doua ilustratii - o
ductia agricola a tarii (mori, distilerii, fabrici de gravura de la inceputul secolului ?i o fotografie
zahar sau de ulei etc.). de la sfar~itul sau, ne da imaginea uluitoare a
lnvestitiile sunt favorizate de aparitia ban- schimbarilor ce s-au produs: de la un ora~ cu un
cilor: Creditul fun ciar rural (1873) sau eel urban pregnant aspect rural, la unul mare ~i modern,
16 P etre Popovat
pe care edilii vremii nu conteneau sa-1 innobileze. exemplare, ajunga ndu-se la un maximum de
Prezenta tramvaiului, a telefonului sau, chiar, a 800 5, ciite ,,minti luminate" putea ea satisface?
automobilului nu mai mira pe nimeni acum. Avea dreptate Titu Maiorescu cand i~i expunea
Dar, poate, cele mai spectaculo ase trans- teoria ,,formei fora fond "? ,,Inainte de a avea
formari s-au produs in domeniul cultural. ,,Socie- partid politic - scria el6 - noi am fondat jurnale
tatea romana se desprinde din societatea agrara politice ~i reviste literare ~ i am falsificat ~ i dis-
7i, dupa ce s-a organizat economice7te, burghezia pretuit jurnalistica. Inainte de a avea invatatori
incepe sa se organizeze 7i suflete7te", observa sate~ti, am fo cut ~coli prin sate ~ i inainte de a
Eugen Lovinescu3. avea profesori capabili, am deschis gimnazii ~ i
Obligativitatea invatamantului primar atrage universitati ~i am falsifica t instructiunea publica.
de la sine inmultirea 7colilor, in special la sate. Inainte de a avea o cultura crescuta peste mar-
Dar 7i invatamantul superior se diversifica prin ginile ~coalelor, am focut atenee romane ~i aso-
ere area de noi fa cultati la U nive rsitatile din ciatiuni de cultura ~ i am dispretuit spiritul de so-
Bucure7ti 7i Ia7i, sau aparitia Facultatii de Teolo- cietati literare. Inainte de a avea o umbra macar
gie (1884), a ~colii Nationale de Poduri 7i ~o sele de activitate ~ tiin tifica originala, am fo cut So-
(1881), a celei de Arhitectura (1896) etc. cietatea academica romana (... ) ~ i am falsificat
In iarna lui 1864 lua na7tere societatea ,,Ju- ideea academiei. Inainte de a avea arti~tii tre-
nimea" cu revista sa, Convorbiri literare (aparuta buincio ~ i , am fo cut conservatorul de muzica;
la 1 martie 1867), la care director va fi, intre inainte de a avea un singur pictor de valoare, am
1924 7i 1939 7i Al. Tzigara-Samurca7. focut ~coala de belle-arte; inainte de a avea o sin-
In 1875 se infiinteaza So cietatea Regala gura piesa dramatica de merit, am fundat teatrul
Romana de Geografie care cuprindea, inca de la national - ~i am depretiat ~i falsificat toate aces-
inceput, o sectie de etnologie4, societate care va te forme de cultura".
edita Inca neegalatul Mare dictionar geografic al In acest context se poate pune ~i intrebarea din
Romaniei, in primii ani ai secolului nostru. titlul capitolului (pe care oricine a recunoscut-o ea
Societatea Literara Romana (1866) devine, in fiind inspirata de articolul lui Al. Tzigara-Samur-
anul urmator, Societatea Academica Romana, ca~, ,,Suntem vrednici de un Muzeu national?"), la
pentru ea in 1879, sa se numeasca Academia care raspunsul nu poate fi decat afirmativ.
Romana, cu cele trei sectii ale ei - filologica, is- In primul rand, in momentul in care scria
torico-arheologica 7i a 7tiintelor. Titu Maiorescu randurile de mai sus, el nu avea
Este perioada unor Eminescu , Caragiale, cum sa ~tie ea de~i, la vremea sa, numarul mare
Delavrancea, dar 7i lorga, Racovita sau P etru de ziare nu se justifica pe deplin, tocmai gratie
Poni. Nu intentionez sa numesc nici macar pe existentei lor, in redactiile acestora s-au format
principalii expon enti ai ,,intelighentiei" roma- ziari7ti de marca; daca 7coala de belle-arte sau
ne~ti a timpului, pentru ea ar trebui sa includ conservatorul au aparut cand adevaratii arti~ ti
aici cea mai mare parte a panteonului nostru cul- nu erau prea nume ro ~ i , multi ~i-au desavar7it ta-
tural. Intr-adevar, cele mai remarcabile perso- lentul tocmai absolvind aceste institutii, iar aca-
nalitati ale vietii noastre spirituale s-au manifes- demicienii de mai tarziu nu ar fi putut sa-7i im-
tat in acesta perioada. parta7e asca exp erienta, menita sa de7 tepte
Dar erau ace~ti oameni de mare cultura cu poporul, fora sa fi existat o aula a societatii lor.
adevarat reprezentativi pentru intreaga societate Chiar daca forma era fara fond, Eugen Lovi-
romanesca? Cati aveau acces, de pilda, la men- nescu demonstreaza ea, de fapt, forma a fo st ca-
tionata revista Convorbiri literare, la care se fa c pabila sa creeze fondul .
dese referiri cand se vorbe ~ te despre cultura In al doilea rand, intrebarea este legata de un
acelei vremi? Cu un tiraj initial de numai 300 de caz aparte - infiintarea unui Muzeu national,
Muzeul de la ~o sea 17
care sa gazduiasca in special produsele artistice dra, dar refuza din motive politice, pentru a nu
ale poporului roman. ,,Cultura unui popor e o se repeta umilito area situatie precedenta 11 .
creatiune lenta ~i colectiva; nu e in puterea unei Obiectele selectionate (33% erau textile) sunt do-
generatii de a o consolida", spunea Lovinescu7. nate Muzeului National de Antichitati, care s-a
~i, in perioada la care ma refer, ea se consoli- imbogatit, printre altele, cu o ,,rogojina lucrata
dase de mult ~i prin propriile ei forte. Aceasta cu flori (din Cocarge aua)", ,, un ~ te rga r (p e~
cultura incepe sa intereseze pe or a~e ni , care chir)", ,,cojoc alb, bracir, marama de borangic,
ajung chiar sa idealizeze viata de la tara prin fota, bete, ii" 12 etc.
temperamentele idilice ale lui Alecsandri, Gri- In 1863 Al. I. Cuza da o ordonanta dom-
gorescu, Co~buc8 . neasca pentru organizarea unor expozitii in care
lnteres ul ora~enilor ata de lumea satului du- intra ~i produse ale industriei casnice sate~ti. Ca
ce la crearea unor societati culturale, ateliere ~ i rezultat, la 20 mai 1863, la Obor se deschide
~coli de meserii, specializate in industria casnica. ,,Expositiunea nationala de la Mo~ii de vite, de
Se inmulte~te numarul de colectionari de piese flori, de legume, de produse agricole ~i industri-
de costum sau de interior taranesc, ,,de plus en ale" organizata de Ion Ionescu de la Bradl3.
plus nombreuses (sont) les dames de la haute so- Pentru a da un impuls ,,industriei casnice"
ciete qui proposent leurs albums de modeles de ce suferea din pricina concurentei produselor
broderies et de tapis nationaux,, afin d'eduquer straine (la moda ~ i , In plus, mai ieftine, fiind cre-
les jeunes filles de la campagne"9. A~adar, mo- ate industrial), se fa c tot mai multe expo zitii
delele de ,,arta nationala" plecau de la sate spre nationale, iar Romania participa tot mai des la
ora ~, aici erau, intr-o oarecare masura, ,,adap- cele internationale 14. Astfel, pentru prima data
tate" (in orice ca z seleqionate), dupa ca re se apare un pavilion national romanesc la Expozitia
intorcea u la locurile lor de origine, pentru a-i universala de la Paris (1867), pavilion construit
invata pe creatorii lor cum trebuie lucrat. Pas- de A. Baudry. Din comisia pentru expo zitie
trarea autenticitatii artei taranului roman era un faceau parte Al. Odobescu (comisar general) ~i
argument puternic in favoarea crearii unui mu- P. S. Aurelian (comisar adjunct)l 5. ,,Fara sa fi
zeu care s-o adaposteasca ~i s-o protejeze de in- nazuit sa infaptuiasca un muzeu, Odobescu ,
terventiile, oricat de binevoitoare, ale unor per- insa, prin scrierile sale ~i mai ales prin catalogul
soane lipsite, totu~i , de competenta necesara. participarii roma ne~ti la Expozitia internationala
De la simpla colectionare a obiectelor de arta de la Paris, din 1867, pusese in evidenta fru-
populara se ajunge curand la adevarate mici mu- musetea produselor taranului roman", va scrie
zee particulare, cum ar fi eel al lui D. A. Pappa- Al. Tzigara-Samurca ~, cand il va evoca pe men-
soglu, creat in 1864 ~i care cuprindea, pe langa torul sau spiritual 16.
antichita ti greco-romane, cateva obiecte etno- Odobescu prezinta la amintita expozitie ,,o-
grafice, despre a caror valoare colectionarul nu biecte de arta populara (chiupuri cu termene
avea nici o indoiala. comparative cu ceramica de fa ctura romana),
Din colectiile particulare, aceste obiecte de spre a ilustra originea autohtona, unitatea ~i con-
arta populara sunt alese pentru a fi prezentate in tinuitatea poporului roman" l7.
strainatate cu ocazia expozitiilor internationale In 1873, Romania participa cu succes la Ex-
la care a fost invitata ~i tara noastra. Prima par- pozitia internationala de la Viena 18 , iar obiectele
ticipare a Tarii Roman e~ti ~i a Moldovei la o ast- ce fus esera expuse sunt oferite, de asemenea,
fel de expozitie a fo st cea din Londra (1 mai Muzeului de Antichitati care, la randul sau, le va
1851) cand cele doua Principate expun sub pavi- schimba in 1874, cu o colectie de arta populara
lion ... otomanlO. In 1862, Principatele (acum din Grecia, Tunis, Sudan ~i Japonial 9. In acela~i
unite) sunt invitate la o noua expozitie la Lon- an, la Bu cure~ti, se organizeaza o ,,Espositiune
18 Petre Popovat
puhlica", de catre ,,Societatea Amicilor Belelor portretul Regelui, dese mn in care trasaturile
Arte din Romania" . In ,,sectiunea a III-a" era sunt alcatuite din litere microscopice, alaturi de
expusa arta populara (tesaturi ~i hroderii) sub nu- un dulap cu a rme ~ i zeitati ale salhaticilor
mele de ,,Arte industriale, adica aplicatiunea Americii de Sud, intre cari se remarca Un cio-
artelor la industrii ~i mai alesu, specimene care mag de queleracho, din tribul Tohas , sau un
sa dovedeasca desftre instinctulu artisticu al po- evantail de pene de papagal, alaturi de idoli
porului Romanu" o. din China, Batavia ~ i alte curiozitati, toate
Expozitiile interne, la care sunt prezentate purtand etichete foarte detaliate. Pe parete dea-
produse ale artei populare (in special port) se supra dulapului: frescele de la Curtea de Arge~!
inmultesc: in 1880, ,,Expozitia de arte ~i indus- Un alt "dulap cu costume nationale ~i vestminte
trie" patronata de Societatea ,,Concordia Roma- boiere ~ti cuprinde exemplare ordinare ~i lipsite
na"21, iar in 1883, Dimitrie Butculescu se ocupa de interes. 0 inscriptie lunga atrage atentia asu-
de ,,Expozitia cooperatorilor din tara" 22 ; in pra ohiectului principal din acest dulap: cor-
strainatate, Romania participa la Expozitia de donul-lenta cu care s-a scohorit sicriul rama-
arta ~i industrii de la Moscova23. ~itelor pamante~ ti ale lui Voda Cuza. Pe dulap
Pavilionul romanesc, avand comisar general vase chineze~ ti (... ) Alaturi: colectia de instru-
pe Generalul George Bibescu 24 este apreciat la mente muzicale, daruite de domnul Burada (... ),
marea Expozitie lnternationala de la Paris, din in fundul salii: ca tap eteazma de la bise rica
1889, anvergura fiind datorata de aniversarea Cotroceni, de care se reazima capacul pictat al
Caderii Bastiliei. mumiei egiptene expus alaturi (... )". Concluzia o
In sfar~it, produse ale industriei casnice ro- trage autorul descrierii: ,,0 mai mare habilonie
mane~ti i~ i gasesc locul ~i la Expozitia din 1900, nu se poate, nici un amestec mai monstruos" 27 .
tot de la Paris, despre care va fi vorha, mai pe ldeea construirii unui adevarat Muzeu natio-
larg, intr-unul din capitolele urmatoare. nal (organizat, hineinteles, dupa alte principii
M-am referit mai sus, de cateva ori, la Mu- decat era eel existent) a animat in dese randuri pe
zeul National de Antichitati. Acesta fusese creat, cei din fruntea Ministerului Cultelor ~ i al ln-
prin decret domnesc, de catre Cuza, in 1864 ~i structiunii puhlice, catre sfar~itul veacului trecut.
se afla inghesuit in salile de la Universitate 25. ~i A~a cum se va vedea la locul cuvenit, s-au exe-
cum, in vorhirea curenta, el era denumit mai cutat planuri (care au fost platite), s-au pus intr-o
mult cu forma prescurtata - ,,Muzeul National", lada ~i, a~a cum ne este obiceiul, li s-a pierdut
s-ar putea pune, firesc, intreharea: ce rost avea ea urma, ramanand doar intentiile frumoa se. in
Al. Tzigara-Samurca ~ sa militeze din rasputeri acela~i timp, insa, muzee mai ,,norocoase" (de Is-
pentru infiintarea unui nou Muzeu national? De- torie naturala, al lui Antipa sau de Geologie, al lui
scrierea fa cuta de acesta a unei sali a muzeului Mrazec) se construiau in Bucure~ti, in cladiri con-
existent este suficienta pentru a da raspunsul cu- cepute anume pentru scopul in care au fo st gan-
venit26: ,,in dreptul u~ei: o vitrina cuprinzand dite. Fara a nega importanta unui Muzeu de Zo-
inele, bratari, cercei vechi romane~ti alaturi de ologie, acela ~i Al. Tzigara-Samurca ~ se intreba, pe
un crucifix de filde~; un toe obi~nuit din zilele drept cuvant: ,,pana cand dohitoacele sa se bu-
noastre, fara ahsolut nici o particularitate, nici cure de o mai mare favoare decat oamenii? Oare
vreo explicare; reproducerea tezaurului de la Vet- lupii, ur~ii, ~erpii, ~i toate celelalte lighioane de la
tersfeld; o pendula din metal; toate acestea fara noi, sau chiar din ~lte continente, ne sunt mai
vreo indicatie. Sus de tot, pe vitrina, bustul in scumpe decat produsele artistice ale stramo~ilor
bronz al Principelui Ferdinand turnat de un ar- ~i fratilor no~tri din tara sau de peste hotare?" 28
tist ungur, la Paris. Pe peretele din dreapta: o Degeaha arata el ea nu lipsa de bani este cau-
groaznica copie dupa un tahlou al lui Gendron; za absentei Muzeului national: ,,Caci ideea de a
inzestra Capitala tarii cu o cladire demna de un cladirii ~i mai ales de organizarea unor aseme-
Muzeu national a preocupat in mai multe ran- nea institutiuni" 29.
duri pe oamenii no ~tri de Stat. Dovada sunt nu- ~i atunci, la intrebarea daca eram vrednici de
meroasele credite ce s-au votat intr-acest scop in un Muzeu na~onal, raspunsul nu poate fi decat:
vremurile de bel~uguri bugetare. Astfel in ras- da, publicul romanesc merita sa se bucure de un
timpul de la 1884-1891, numai, s-au votat cre- asemenea laca~ de cultura; nevrednici erau, insa,
dite extraordinare (... ) pentru construirea Muzeu- cei carora din nepasare, nepricepere sau din in-
lui national, Bibliotecei centrale, Academiei, terese cu totul extra-culturale, le lipsea curajul de a
Pinacotecei ~i Glyptotecei din Bucure~ti, suma se pune in fruntea unei atari intreprinderi. A tre-
de 8 milioane 224.134 lei. ~i cu toate acestea buit sa vina Mihail Vladescu ministru al Cultelor
nici unul dintre localurile planuite, afara de Aca- pentru ea, in 1906, sa infiinteze Muzeul de Etno-
demie, nu a fo st construit. De cele mai multe ori grafie, de Arta Nationala, Arta Decorativa ~i Arta
creditele votate au fost date uitarii. Caci desigur lndustriala. Dar, poate, eel mai mare merit al mi-
era mai u~ or a cere Parlamentului sa voteze o nistrului a fost intuitia ea, la conducerea Muzeului,
suma, decat a se ocupa in urma de alcatuirea eel mai indreptatit era AL Tzigara-Samurca~.
Capitolul al II-lea : lnceputurile
Muzeul National
, de Antichitati, nent-colonelului Dimitrie Pappasoglu de catre
Muzeul de Antichitati, colectie ce cuprindea ~i
Oricate lipsuri a avut Muzeul National de An- unele obiecte de arta populara. A fost, fa ra in-
tichitati, oricat de dezorganizat a fo st el, aici tre- doiala, o anive rsare fortata. In primul rand,
buie cautate inceputurile, in acest muzeu pe achizitii de aces t ge n, Muzeul mai fa cuse ~ i
care, de altfel, Irina Nicolau il vede ea pe un stra- inainte de 1874, chiar daca de o amploare mo-
mo ~ indepartat al Muzeului Taranului Roman: desta, cum ar fi cea de la 22 februarie 1871, cand
,,Pour dresser un arbre genealogique on designe Sofia Mavrodin doneaza trei prosoape3. De altfel,
des ancetres . Le Musee national d'Antiquites Pappasoglu i~i organizase in 1864 (cu zece ani,
m'interesse clans la mesure ou il est un ancetre deci, inainte de a-~i fi oferit colectia), un muzeu,
eloigne du Musee du Paysan roumain" 1. Mo- ce-i purta numele, intr-un pavilion al casei per-
mentul de inceput consider ea este anul 1875, sonale4. Apoi, colectia sa este propusa Muzeului
an in care Titu Maiorescu, ministru al Cultelor ~ i in 1874, achizitionarea ei producandu-se, insa,
al lnstruq iunii publice, da urmatoarea ,,Deci- mult mai tarziu5, dupa ce va fi cercetata ~i evalua-
siune", la 16 mai 18752: ta de catre mai multe comisii de speciali ~ti. A~a
dar, alegerea anului 18 74, ea data in care se
,,Se va infiinta la museul national din Bu- fonneaza nucleul viitorului Muzeu de Arta Na-
curesci o sectie deosebita in care sa se expuna tionala, a fost facuta din cu totul alte ratiuni: tre-
lucrarile de arta textila fa cute in tara: imbra- buia cautata, cu orice pret, pentru anul 1974, o
caminte, covoare, panzarii, postavuri etc. ocazie de sarbatoare pentru ea autorita tile de
Obiectele de imbracaminte se vor a~e za dupa atunci sa nu se dezica de festivismul epocii.
districte, a~a incat sa formeze o expozitie perma- In schimb, in 1875 s-a organizat, in cadrul
nenta a porturilor romane in deosebite parti ale unui muzeu existent, o sala special destinata ex-
tarei". pune ~ii unor obiecte de arta populara. Masura a
fo st luata oficial, printr-o decizie ministeriala,
Cu ani in urma, pe vremea cand se cautau intarita de un Decret domnesc.
prilejuri de festivitati, s-a celebrat, in 1974, cente- Dupa ce daduse decizia aminti ta, Titu Ma-
narul Muzeului de Arta Populara, considerandu-se iorescu ii cerea, la 24 decembrie, Domnitorului
ea inceput al sa u, achizitionarea colectiei locate- Carol:
,,Prea inaltate Doamne, temporani), dar este, intr-o oarecare masura, ne-
Referindu-ma la raportul general ce am supus dreapta. Sigur, cele patru sali nu au fast organi-
Mariei Tale la 15 Noemvrie expirat, viu cu eel mai zate la Muzeu, dar nu se poate spune ea Titu
profund respect a Va ruga, Prea inaltate Doamne, Maiorescu, dupa ce a dat decizia ministeriala , a
sa bine-voiti a semna anexatul proiect de Decret ramas inactiv. Chiar in aceea~i zi, la 16 mai
prin care se aproba infiintarea a patru sectiuni 1875, da dispozitia ea, pentru strangerea de o-
noui la Muzeul national din Bucure?ti ... " 6. biecte, sa se contacteze ,,deocamdata" :
Drept care, la 30 decembrie 1875, Domnito- ,, 1. D. primar din Curtea de Arge?
rul semneaza urmatorul decret7: 2. D. Jude de pace din Draga?ani
3. Cuvioasa Maica Starita din Mon. Horezu.
,,Carol I-iu Se va trimite fiecaruia din aceste persoane un
Prin gratia lui Dumezeu 9i vointa Nationale acompt de 330 franci pentru a se da sa se lucreze
Domnu al Romaniloru. obiectele cerute" 10 .
La toti de facia ?i viitori sanetate Neprimind nici un raspuns, Ministrul trimite
Asupra raportului Ministrului Nostru Secre- telegrame primarului Nanoescu ~ i judecatorului
tar de Stat la Departamentul Cultelor ~i Instruc- de pace, Aramolu, cu urmatorul continut: ,,No.
tiunei publice sub No.1 0484 8625 . Rog dispuneti cand trimiteti costumurile
nationale pentru care v'am trimis mandatul? Mi-
Am decretat ei decretam: nistru Maio rescu" 11.
Art. I. Se aproba infiintarea a patru Sectiuni In fandurile Arhivelor Nationale nu am gasit
noui la Muzeul ational din Capitala ?i anume: decat raspunsul telegrafiat de primar, la 5 de-
a) Sectiunea porturilor nationale cembrie 1875: ,,Dlui Ministru Cultelor Buk. Ter-
b) Sectiunea tablourilor istorice nationale menul d'o luna sunt gata costumele reret destul
' '
c) Sectiunea de gemme ?i camee ?i intarzierea fiind incelat in fagadueli" 2.
d) Sectiunea industriala Nu am gasit nici un document care sa ateste
Art. II. Ministrul Nostru Secretar de Stat la primirea de catre Muzeu a comenzilor acute de
Departamentul Cultelor ?i Instru ctiunei publice Ministru.
este insarcinat cu executarea decretului de fata . Intre timp , A. Russo, directorul Muzeului,
Data in Bucure~ ti, la 30 decembrie 1875 (ss) este destituit pentru neglijenta intruca t, in noap-
Carol tea de 19/20 noiembrie 1875, un anume Di-
Ministrul Cultelor ~i Instructiunei publice (ss) mitrie Pantazesc'u Popescu, student 13, a sustras
Titu Maiorescu No. 2036" o parte din pretiosul tezaur de la Pietroasa (un
sfert de tava 9i o bratara cu inscriptie). Este nu-
Acest text este litografiat 9i inramat, contra mit director provizoriu N. Burghele, directorul
sumei de 100 lei de catre societatea Socec&Comp 8. Bibliotecii Nationale din Bucure9ti 14 . Acest eve-
In legatura cu aceasta, Al. Tzigara-Samurca? va niment, care a tinut multa vreme pagina intai a
scrie mai tarziu: ,,Decretul domnesc, incadrat ziarelor bucure~te n e, a descurajat pe multi din-
intr-un chenar faarte decorativ, a sfar~ it intr-una tre eventualii donatori de obiecte unui muzeu ce
din salile Muzeului. Nefiind pus in aplicare, duse dovedea a fi nesigur. In plus, multe colectii
pa cum se dovede~te prin lipsa totala a numitelor oferite spre vanzare se pierdusera fara urma. In
sectiuni, decretul a devenit el insu?i piesa de acest sens, mi se pare semnificativa ,,jalba" 15
muzeu, obiect de curiozitate, expus alaturi de trimisa Domnitorului Carol de catre un mace-
frescele de la Arge~ ~i ni~te monezi"9. Imaginea donean, al carui nume nu 1-am putut descifra fi-
decr etului devenit pie sa de muzeu este se- indca semnatura sa este redactata in caractere
ducatoare (a fast preluata de unii cercetatori con- grece~ti redate destul de aproximativ, de 0 mana
22 P etre Popovat
neobi~nuita cu scrisul. Este vorba de un roman din toata Romania, care este unicul; cum eu sin-
din Macedonia, venit din ora ~ul Sima pe timpul gur pictor ce am collectat de 30 de ani tot ce este
lui Alexandru Ghica. In ora~ul sau poseda mai mai insemnat in tara din care costume multe sint
multe ,,antichitati" (mo~tenite din familie) ~i, ~i perdute cu inaintarea civilisatiunei ~i din care
afland ea se face un Muzeu national la Bucure~ti, o parte am collectat in mai multe escursiuni
le-a oferit comisiei compuse din: Mavru (Gene- insarcinat de Guvern, o alta parte am dessem-
ralul Mavros?), Florescu, lordache Filipescu ~i nat-o in calatoriele uncle am avut onoarea sa
Grigore Obedeanu, care ii evaluasera colectia la insotesc pe l.S. Domnitorul, singura occasiune
75.000 de galbeni (suma, evident, exagerata de de a se vedea toata tara intr'o stare din cele mai
petitionar). I s-ar fi oferit, in plus, o ,,recompensa favorab ile. Toate statele pune (sic!) eel mai mare
nationala" de 2000 lei pe luna, o casa de locuit silinta sa conserve tot ce se attinge de histo ria
~ i promisiunea ea ,,copiii vo r ocupa functiuni patriei ~i nationalitatii - a~a cred Domnu Minis-
dupa meritul lor". Mai adauga el, i s-a facut o tru ea ~ i Domnia Voastra primiti cu bucuria o
oferta ~ i din partea generalului m s Ruthman, collectiune cum este unica ~i care constitua un
care-i dadea ,,500 de carboave pe luna" ~i o ... thesaur unei natiuni, CU atata mai mult, CU cat
,,decoratie de onoare", dar a preferat ea obiec- civilisatiunea europ eana de zi in zi mai mult
tele sa le dea Romaniei. Nu a primit insa nici un ~terge particularitatea nationala. Foile din aceas-
ban ~i , la 83 de ani, este muritor de foame. De- ta collectiune inestimabile vreind sa le fac ho-
sigur, aceasta jalba poate fi privita ~i ea o tenta- magiu celei d'a doua patrie a mea offer cu pretiu
tiva de extorcare a Statului prin exagerarea su- forte modice 24 franci bucate.
mei pe care pretindea ea i-a oferit-o comisia, dar Primiti domnule Ministru assegurarea spre
astfel de cazuri reu~eau sa indeparteze pe multi distinse a mele consideratiuni. Al Domniei Voas-
colectionari reali, de~i ace~tia mai apar in docu- tre pre suppus servitore Carolu Satmari, Pictor ~i
mente. Unul dintre ei este Niculae Radulescu, Photograph Domnitorului".
,,Calpaci Ba ~a la patru domnii", care donea za Rezolutia lui Titu Maiorescu suna astfel: ,,Se
Muzeului de Antichitati un i~lic ,,cu care in ase- achizitioneaza pt. Muzeu, sectia costumelor. E
menea model de i~lic au venit Domnu Caragea vorba de 240 fotografii (3 lei noi) ~i 34 acuarele
din Tarigrad ~i care se purta de catre toti boierii (24 lei noi). Total 1536 lei noi. 29 ian. 1876",
in genere pe timpul acela pana mai incoace" l6. din care se vede ea Ministrul cuno ~tea acesta co-
In arhive am intalnit referiri ~i la alti ofer- lectie, deoarece Szathmari nu pomene~te, in scri-
tanti; dintre ei, eel mai intere~ant mi s-a parut soarea sa, nimic despre numarul de exponate, ci
Carol Popp de Szathmari care, in 1876, se face referire doar la pretul lor. Prin ordinul mi-
adreseaza in acest sens lui Titu Maiorescu. Voi nisterial nr. 738/29 ianuarie 1876, obiectele
reda scrisoarea pictorului-fotograf in intregime, sunt primite de catre N. Burghele care raportea-
datorita atat pitorescului limbii ~i ortografiei, dar za: ,,~i voi avea onoarea a lua dispositiuni pentru
mai ales ideilor generoase pe care le expune pen- a~ezarea lor in mod sistematic in sala destinata
tru a-~i sustine cauza: 17 spre acest scop" 18 . Totodata, cere incuviintarea
,,Domnule Ministru, sa trimita cele 240 fotografii la Biblioteca Na-
Conform ordinului Domnia Voastre am onoa- tionala, uncle crede ea ,,ar fi mai nemerit" l9 ~i
rea a va presenta Photographiele reprezentand uncle, nu trebuie uitat, era director.
costumele, pozitiunea ~i monumentele cele mai Incurajat, Carol Popp de Szathmari face o
insemnate ale Romaniei in formaturi cu preturi noua oferta, aprobata ~ i aceasta , la 26 aprilie
de 3 lei bucata. 187620 .
Tot de odata am on6re se Va present, o col- ,,Co nform angagiamentului ce am avut cu
lectiune de dessemnuri colorate de costumuri acest Onrb (onorabil, n.m.) Minjster, viu cu tot
Muzeul de la ~ o sea 23
respectul a ve presenta odata cu acesta Inca cinci aceasta de catre mo ~ te nitorii sai, reprezentati
spre zece aquarelle din care unele represinta cos- prin Mihail Pappasoglu din Bucure~ti , str. Auro-
tume care astazi nu mai esista ~i va rog Domnule ra nr. 33.
Minjstru sa bine-voiti a ordona sa mi se libereze Conform ce rerii-oferta, colectia era compusa
costul lor in suma de lei trei sute ~ase zeci (360) din ,,ceramica, numismatica, bronzarie, pietre
socotit a 24 lei bucate. Bine-voiti Domnule Mi- scrise, biblioteca, documente ~i varia" 26. Pretul
'
nj stru a primi asegurarea prea distinsei mele fixat era de 30.000 lei. Spiru Haret (ministrul de
stime ~i consideratiune. (ss) Carolu Szathmarl". acum) ii cere lui Grigore Tocilescu, directorul
Acuarelele au fo st inramate la pretul de 9 lei Muzeului de Antichitati sa ,,visiteze" colectia ~i
bucata (avand un format mai mare), in vreme ce s a-~i <lea avizul daca merita sa fi e cumparata ,
primele 34 s-au inramat cu doar 8 lei bucata 21. ,,ori de nu, daca se pote da invoirea de a se vinde
lntentionat am lasat la urma, datorita pro- in streinatate" .
blemelor pe care le-a ridicat, renumita colectie a Tocilescu, interesat de achizitionarea colec-
locotenent-colonelului Dimitrie Andrei Pappa- tiei, scrie Ministrului, la 23 dece mbrie 1898:
soglu (aceasta este ortografia corecta a numelui. ,,Acesta collectiune ar fi de lipsa sa intre in po-
De altfel, tot a ~ a semna ~ i fiul sau, colonel C. sesiunea Statului, de ore-ce tote sunt formate es-
Pappasoglu, comandantul Regimentului 32 clusiv in tara ~i instreinarea lor peste hotare ar fi
,,Mircea", cu ga rnizoana la Ploie~ti)22. neindoios o paguba ireparabila" 27 . Evaluarea pe
Cand, in 1856, Ministerul lnstructiunii cere ea care o face el este de 20.000 lei. ~i aceasta suma
patru ,,ba rba~ cu cuno~tinte speciale" sa mearga la este considerata a fi prea mare. Ministrul scrie
manastiri pentru a face inventare ale obiectelor de pe referat: ,, 12 I 99. efiind fond , nu putem
valoare23, D. A. Pappasoglu va pleca in Olt, Muscel, cumpara colectiunea. (ss) Haret'' . De uncle se
Dambovita ~i Prahova. Dupa care, culege pentru vede ea procentajul din PIB alocat culturii nu
sine (din Romanati, Dolj, Arge~ ~i lalomita) obiecte este o inventie a zilelor noastre ...
cu valoare arheologica dar ~i 56 din domeniul artei La 31 martie 1906, colonelul Constantin
populare, formand o colectie cu care-~i incrope~te Pappasoglu, alt fiu al colectionarului, aminte~te
un muzeu in locuinta sa din Bucure~ti, str. Vaca- Ministrului ea, in 1902, inregistrase la Minister o
re~ti nr. 151, ,,coloare albastra" . intre acestea: ,,o cerere, in care solicita sa se <lea raspuns favora-
solnita de sare mare, incolacita intr-un singur lemn bil doleantei de a se cumpara de catre Stat co-
de mesteacan, lucru de munteni", ,,o cama~a ie, lectia stransa de raposatul sau tata. El declara ea
cusuta cu matasuri, port taranesc muntean", ,,an- intreaga sa familie este de acord cu suma oferita
tirie de postav alb (...) cu gaitan negru, port din (20.000 lei platibili in trei rate anuale), cu con-
Romanati", ,,p e~chire cusute cu firi ~ i matasuri ditia ea ,,dansa (colectia) sa poarte denumirea de
muntene ~i de campie" 24 etc. Colectia colonelului Dimitrie Andrei Pappa-
in 1874 i~i ofera colectia personala, spre van- soglu, cu care in timp de 60 de ani, mult regre-
zare, Muzeului de Antichitati, demers ramas fara tatul nostru parinte a colectato (sic)" 28.
rezultat, de vreme ce, la 22 septembrie 1875, va Ministrul M. Vladescu aproba cererea ofiteru-
face o noua oferta pentru obiectele colectate ,,in lui ~ i scrie urmatoarea rezolutie pe marginea
45 de ani in districtele Romaniei", cerand pen- acesteia: ,,20 Mai 1906. Se deleaga Dl. Adminis-
tru ele pretul de 300 de galbeni 25 . Nici acum trator al Casei artelor ea impreuna cu Dl. Do-
colectia sa nu este achizitionata; ministrul Titu brescu sa ia in primire colectia cu inventar in
Maiorescu scrie pe cerere: ,,Se va avea in vedere, regula, a~a cum s'a inventariat de catre Dl. Di-
cand vor fi fonduri disponibile" . rector al Muzeului de Antichitati. Se va impa-
in 1892, Papassoglu murind, colectia este cheta in lazi ~i expedia la Bucure~ti, pe adresa
din nou ofe rita spre vanzare (in 1898), de data Casei Artelor. Dupa impachetare ~i expediere se
24 P etre Popovat
va mandata plata primului acont trecut in budget de nume ilustre ea: Rosetti, dr. I. Cantacuzino,
~i se vor inscri (sic) in doi ani viitori consecutivi Sutu, Ghica-Bude~ti, I. Bianu, AJ. Tzigara-Sa-
in budgetul Casei Artelor ciite ~apte mii cinci murca~, Const. Em. Krupenski, la care se adau-
sute lei spre a se achita intreaga suma de lei ga, totu~i, ?i G. Sterian, referat in care se ma-
doua zeci de mii. (ss) Vladescu". nifesta indoiala in privinta valorii coleqiei
Aceasta hotarire este transmisa (la 1 iunie Pappasoglu.
1906) urma ~ilor lui Pappasoglu, specificiindu-se ,,Suntem informati ea sa urmeza tractari a sa
ea Ministerul este de acord cu mentionarea nu- cumpara pentru Stat de Minister cu suma de
melui colectionarului, iar plata se va face astfel: 20.000 lei colectia de vechituri (sic) remase de la
5000 lei dupa predare, iar restul de 15.000 lei, reposatul Lt. Colonel Papazoglu. Acesta colectie
in rate de ciite 7 .SOO lei, ce se vor inscrie in ne este celor mai multi dintre noi de mult ?i bine
bugetele anilor 1907/1908 ~i 1908/190929. cunoscuta , ?i ea e compusa din obiecte in cea
In acela?i timp insa, George Sterian, admi- mai mare parte fara nici o valore nici artistica
nistratorul Casei Artelor - raporteza Ministrului nici istorica.
ea, impreuna CU Dobrescu, a procedat la inven- Din acesta cauza, subscri?ii Membri ai Comi-
tarierea colectiei (ce se gasea la Ploie~ti) dar, spu- tet. Societatei Arta Romiineasca ne indeplinim
ne el, ,,mi-a ramas impresiunea cum ea valoarea o datorie de a va atrage atentiunea asupra aces-
lor este foarte greu de pretuit, de oare-ce din exa- tui fapt ?i a va ruga Sa impiedecati acesta chel-
minarea acestor obiecte in sine, nu reiese la tuiala fara nici un folos ~i a da sumei disponibile
prima vedere o valoare artistica sau archeologica o intrebuintare mai folositore pentru cautarea,
vadita; ea numai prin acte doveditoare de origina adunarea ?i pastrarea obiectelor ramase din tre-
acestor obiecte, care sa stabileasca valoarea ?i cutul vietei artistice a tarei" 32 .
legatura lor cu trecutul nostru s-ar putea inte- Pare bizara acesta brutala negare a colectiei
meia cine-va (... ). Este aproape cu neputinta a (considerata a fi co mpusa din ,,vechituri ") a
intocmi un inventar con?tiincios de catre noi, carei valoare nu fusese contestata, de vreme ce
delegatii Dvs., insuficient pregatiti pentru a face parcimoniosul Minister era dispus sa cedeze pen-
o evaluatiune exacta a acestei colectiuni". Pro- tru ea o suma deosebit de mare la acea vreme. Sa
pune ea ,,o comisiune de barbati speciali in ma- fi fost, oare, opera lui Al. Tzigara-Samurca?, care
terie arheologica, numismatica etc sa fie de ur- dorea sa impiedice inzestrarea muzeului condus
genta chemata spre a-?i da parerea asupra valorei de inamicul sau Tocilescu, cu o valoroasa colec-
ei ~i sa stabileasca in mod amanuntit acest in- tie ? Ar fi trist, dar ipoteza nu poate fi neglijata ...
ventar"30. Nu pot trece cu vederea probitatea lui E drept, Cezar Bolliac acuzase ~ i el pe Pappa-
G. Sterian, calitate de care va da dovada ~i ciite- soglu (in timpul vietii acestuia) ea a striins ,,gea-
va luni mai tiirziu, ciind nu va protesta ea, in muri sparte, smoala, cum ~i alte scalambaturi",
locul sau, va fi numit director al proaspat infi- pe care ,,le-a adus guvernului drept antichi-
intatului muzeu Al. Tzigara-Samurca~, pe care-I tati"33. Dar poetul-arheolog amator avea un
considera mai competent in acest post31. motiv special: in calitate de succesor al gene-
Ministrul scrie pe referat: ,,2 iunie 1906. Se ralului Mavros la pre~edintia Comi tetului arheo-
nume~te o comisiune compusa din Dnii. D. Stur- logic, vedea in Pappasoglu un concurent care,
dza, [Mihai] Sutu ~i [Grigore] Tocilescu spre a nu de putine ori, ii ,, rapise" unele sapaturi.
examina ~i a ne da parerea asupra valorei ei ~i Dupa mult e amiinari, colectia este achi-
oportunitatei cumpararii de catre Minister". In zitionata in 1909 ?i impartita Muzeului de
aceea?i zi, insa, este inregistrat la Minister un Antichitati, celui de Arta Nationala (al carui di-
referat trimis de acei ciitiva
, ,,barbati, speciali in rector, acum, nu mai are nici o obiectie ... ), Bi-
materie arheologica, numismatica etc", semnat bliotecii Academiei, Arhivelor Statului, Labora-
torului de Petrografie ~i Muzeului de Geologie ~i prezinta la Minister planurile d-lui prof. Georg
Paleontologie3 4. Nieman din Viena. Putin mai tarziu, dl. dr. Mo-
ritz Dreger, tot din Viena, este direct insarcinat
de ~eful Muzeului cu facerea unor planuri, fa-
Planuri pentru Muzeul National
gaduindu-se chiar executarea cladirii (... ). Ce s-au
La sfar~itul secolului trecut se na~te ideea con- fa cut planurile, nu se ~tie" . (ln orice caz, cele ale
struirii unei cladiri noi, monumentale, pentru Mu- lui Nieman sunt platite in 1892 cu suma de
zeul National, eel adapostit in salile Universitatii 10.000 lei39.) ~i, marturise~te, mai departe Al.
dovedindu-se total neadecvat. ln publicatia Minis- Tzigara-Samurca~, ,,cate planuri va mai fi prezen-
terului Cultelor ~ i al lnstructiunii publice, ,,Dare de tat de atunci neobosita Directie, n-am cuno ~
seama as upra lucrarilor votate de Corpurile le- tinta"40.
giuitoare de la 1880 pana la Octomb. 1898", la pa- Sunt in masura sa dau raspunsul: eel putin
gina 3535, se relateaza: Jn 1885 a fost insarcinat inca unul! Chiar daca nerealizate planurile, s-a
dl. arhitect Schmieden, din Berlin, cu facerea pla- semnat un contract in acest sens. Este vorba de
nurilor ~i devizelor mai multor construc~uni, intre eel se mnat intre Take Ionescu, Ministrul CuJ-
care ~i aceea a Muzeului National, in conditiunile telor ~i al lnstructiunii publice ~i arhitectul de
de a i se plati 2,16% din valoarea devizelor. Lu- origine elvetiana, Louis Blanc, la 25 mai 1899.
crarile insa nu s-au inceput ~i, din creditele pre- Documentul inedit, ce se afla in fondurile Arhi-
vazute, s-au platit numai diferite obiecte pentru velor Nationale, nu a mai fost consultat de nici
Muzeu". Despre acest proiect, Al. Tzigarn-Samur- un alt cercetator ce se ocupa de acesta proble-
ca~ scria in 1906 ea, din publicatiile straine, aflam ma41. El cuprinde urmatorul text:
ea localul urma sa adaposteasca la un loc, pe langa ,,Contract
Muzeu, Academia Romana, Biblioteca Centrala ~i lntre Ministerul Cultelor ~i lnstructiunei
Arhivele Statului. De asemenea, ,,de corpul central Pub lice pe de o pa rte ~ i L. Blanc de alta s' a
al cladirii se legau prin galerii deschise doua alte incheiat urmatorul Contract pentru facerea pla-
cladiri mai mici, ce urmau sa se ridice mai tarziu: nurilor necesare museului National din Bu-
una destinata Pinacotecii, cealalta Muzeului Indus- curesci ~ i pentru conducerea executarei acestor
trial. Era un plan nu se poate mai frumos ~i tot deo- Constructii.
data mai practic" 36 . Locul se alesese pe malul Dam- Proiectul se va face pe basa programului sta-
bovitei, iar, dupa aprobarea schitei in 1886, bilit de dl. Ministru al Cultelor ~i lnstructiunei
Schmieden ~i colaboratorii sai, von Weltzien ~i Publice ~i care se va comunica D-lui Blank (sic)
Speer, au executat planurile cerute, a~a cum im- in cele doua luni care vor urma iscalirei presen-
punea seriozitatea germana ... Mai mult, in anul tului Contract.
urmator, revista Deutsche Bauzeitung anunta ea Art.I. D-lu Blanc se obliga a preda:
arhitectii au terminat lucrarea, pe care o descrie a) Toate planurile ~i desenurile necesare pen-
amanuntit, dand-o drept exemplu de fericita re- tru cladiri.
zolvare arhitectonica. b) Devisele ~i antimasuratorele.
La Minister sosesc ,,lazi enorme continand c) Caetul de Conditiuni Speciale daca va fi
planurile, din care unele parti erau in marime nevo1e.
de exectiune" 38 . Schimbarea ministrului face ea d) Se obliga de aseminea Dl. arhitect L. Blanc
aceste planuri , dupa ce fusesera platite, sa se a preveghea Constructiunele ~ i instalatiun ele
abandoneze ~i sa li se piarda urma (sitatie tipic pana la predarea cheilor, spre a se esecuta in
autohtona ... ). cele mai bune conditiuni technice precum ~ i a
ldeea de a se comanda noi planuri nu este verifica ~i iscali situatiunele provisorii ~i defini-
insa abandonata: Jn 1892, directia Muzeului tive ale Antreprenorilor.
26 Petre Popovat
Art. II. Dl. Arhitect L. Blanc se angajaza a Contract catra Minister, Contractul de fata dupa
preda mai intai o schiVi a proiectului care schita doua avertismente prealabile se va considera de
va fi supusa aprobarei Ministerului ~i apoi pe drept resiliat fara somatiune ~i judecata remand
basa acestei schite aprobate Dl. Arhitect va ela- (sic) Dl. Arhitect L. Blanc respunqator de dau-
bora planurile definitive de esecutie ~i devisul. nele Causate Ministerului din ne indeplinirea
Art. III. In cursul lucrarilor Dl. Arhitect se obligatiunilor D-sale.
indatoreaqa a nu face nici o lucrare ~i nici o Facut in doua exemplare
cheltueala suplimentara fara aprobarea inscrisa a Astadi 25 Mai 1899
Ministerului. ' (ss) Take Ionescu
Ministru
Art. IV. Dl. Arhitect L. Blanc este indatorat a Arhitect (ss) Louis Blanc."
supraveghea el insu~i lucrarile sau a trimite in A~a cum era stipulat in contract, dupa tre-
locul D-sale la fata locului pe a sa raspundere ~i cerea a doua luni de la semnare, urma sa i se
cheltueala o persona de incredere pentru a face transmita arhitectului programul stabilit de Mi-
ea ordinele date de Dsa sa fie esecutate riguros. nister. Termenul trecand, Louis Blanc, punctual
Art. V. Ministerul se obliga a plati D-lui Arhi- ea toti concetatenii sai, atrage atentia Ministrului
tect L. Blanc pentru toate lucrarile stipulate mai ea, la 30 iulie 1899, nu primise inca programul
sus o tantiema de 5% din sumele cheltuite pen- planurilor viitorului Muzeu 42 . Acela~i lucru il so-
tru ridicarea construqiunilor ~i a celor pentru in- licita ~i la 12 octombrie, specificand: ,,V-a~ fi
stalatiuni ~i mobilier care se vor face prin inter- foarte recunoscator daca mi 1-ati putea comuni-
mediul D-sale, insa fara a se tine sama de rabatul ca, pentru ea sa fac studiile necesare in timpul
lasat de antreprenor, adica socotind tantiema pe iernii" 43. Raspunsul Ministrului, a carui ciorna
preturile devisului acceptat de Minister. este scrisa pe verso-ul adresei lui Louis Blanc, mi
Acesta tantiema de 5% represinta lucrarile se pare caracteristic: ,,23 oct. D-lui L-Blanc. La
urmat6re: rap. dv. din 12 c. avem onoarea a raspunde ea
1 1/2 % pentru proiect cestiunea facultatii de Medicina din la~i ~i a Mu-
- 1/2 % ,, antimasurat6re ~i devis zeului National se amina pentru o data ulte-
1 - % ,, detaliuri rioara". Trecusera doar 5 luni de la semnarea
-1/2 % ,, situatiune unui contract ferm ~i Take Ionescu nu mai putea
1 1/2 % ,, supravegherea lucrarilor sa-1 onoreze! ,,cate primejdii il vor impresura pe
Tantiema se va respunde in modul urmator: omul de Stat, cate promisiuni va indeplini el
a) 2% din valoarea totala a devisurilor de pre- (subl. mea) (... ) toate atarna de atatea ~i atatea
sentarea proiectului ~i a devisurilor. Din aceasta imprejurari, nenumarate ~i acestea ea valurile
suma se va da D-lui Arhitect L. Blanc un acomp- printre care a pornit indraznetul luntra( scria,
te de (8,000) opt mii lei la iscalirea presentului despre Ministru, 1.1. Caragiale intr-un articol
Contract. politic44 .
b) 2 1/2 % din fie care situatie platita Antre- Neangrenat in toate aceste lupte politice, dar
prenorului. doritor a-~i respecta propria semnatura, Louis
c) Restul la receptia provisorie a lucrarilor. Blanc mai face o tentativa, la 3 noiembrie, scri-
Art. VI. Orice cheltueli relative la Construc- ind aceluia~i:
tiunea lucrarilor Museului National din Bu- ,,Domnule Ministru,
curesci despre care se vorbe~te in acest Contract in adresa Dvs. No. 77581 din 3 8bre (sic) 99
vor trebui sa fie iscalite de Dl. Arhitect L. Blanc imi faceti cunoscut ea cestiunea cladirii Museu-
pena la predarea cheilor. lui National s'a amanat pentru o data ulterioara.
Art. VII. In cas cand Dl. Arhitect L. Blanc Deoarece am primit un acont (subl. mea) pen-
nu se va tine de angaja~nentele luate prin acest tru elaborarea planurilor acestui edificiu, va a~ fi
r ec un osca tor sa-mi comuni cati programul pozitate era eel al ~co lii profes ionale de fete
Museului. Nr. 3, ce se afla in fosta Monetarie a Statului, de
Astfel ea fara a cere secutarea (,,executarea", la ~ oseaua Kiseleff. Dar, in final, nu s-au strans
n.m.) stricta a contractului sa va pot eel putin decat cateva p apu~ i rudimentare, imbracate in
presinta schite pentru a rasplati acontul primit" 45. costume populare, pe care Th. Sperantia, la acea
In fata corectitudinii arhitectului, Take Io- data, profesor la Liceul ,,Matei Basarab" din Bu-
nescu, de~i era convins ea nu exista resursele fi- cure~ti, le-a primit de la ,,~coala Froebeliana" (in
nanciare, se vede obligat sa scrie lui Tocilescu ~ i fa pt gradinita de copii) din Tulcea.
Antipa: ,,Ministerul avand intentiunea de a con- Prin Inaltul Decret Regal Nr. 541/ 14 fe brua-
strui un local propriu pentru Muzeul ational, rie 1901 , la conducerea Ministerului Cultelor ~i
pe terenul situat in fa ta lmprimeriei Statului ~ i al lnstructiunii publice vine Spiru Haret49, eel
incheind in acest scop un contract cu d-nul L. caruia invatamantul ~i cultura din Romania ii da-
Blanc subsemnatul va roaga sa ne comunicati toreaza enorm. Paralel cu politica de culturali-
nevoile ~i lamuririle dv. dupa care sa se poata zare a satelor, Haret cauta ea ~i productia artis-
intocmi schita de plan"46. tica a acestora sa fie cat mai cunoscuta. In acest
Negasind in arhive nici raspunsurile celor doi scop, preia in mod serios ideea predecesorului
~i nici vreo dovada ea se executa se respectiva sau, de organizare a Muzeului de Arta Nationala.
schita, se poate trage concluzia ea ~i acest proiect Sarcina de injghebare a acestui muzeu este
a fo st abandonat, precum cele precedente. data lui Juan Alpar (emfaticul pseudonim, cure-
De altfel, arhitectul nascut la Geneva ~i care zonante iberice, al pictorului loan Al. Paras-
a lasa t Bu cure~tiului numeroase cladiri impu- chivescu) care trebuia, pentru inceput, sa folo-
natoare, cum ar fi printre altele: Facultatea de seasca obiectele de arta populara ce fusesera
Medicin a din Bucure~ti; Ministerul Agriculturii trimise la Paris, la Expozitia din 1900. In vede-
~i al Domeniilor, partea veche a Universitatii din rea recuperarii aces tora, Spiru Haret scria (la
la ~i, se stingea in 1903... 1 aprilie 1901 ), ministrului Domeniilor:
,,Prin adresa No. 2329 din Junie 1899 Co-
misariatul General al Expozitiei din Paris a so-
Muzeul de la ,,tarapana".
licitat de la Ministerul nostru sa punem la dis-
Pana a se face un nou local Muzeului Natio- pozi tia D-lui Alpar, agent al Expozitiei, mai
'
nal, ideea infiintarii unei institutii care sa ada- multe scorte ~i chilimuri de la Monastirile Neam-
posteasca arta nationala trebuia pusa in practica. tu ~ i Agapia, tesaturi ce aveau sa invedereze
Al. Tziga ra-Samurca~, intr-o scrisoare din 4 strainatatii industria n6stra casnica.
iunie 1907, adresata Elisei I. C. Bratianu, arata Ministerul a dat atunci ordinele superiorilor
ea: ,,. .. inca din anul 1900 Ministerul lnstruc- acelor monastiri de a pune la dispozitiunea D-lui
tiunii publice a proectat infiintarea la Bucuresci Alpar 4 din acele sc6rte ~i chilimuri, cu obligatia
a unui muzeu de arta nationala ~ i etnografie, pentru d. Alpar de a le restitui dupa terminarea
adica produsele artistice ie~ite din geniul taranu- Expozitiei.
lui roman" 47 . Ministru era , de la 7 iulie 1900, Sub-scrisul, fiind informat acum ea Onor.
Con stantin C. Arion , in guve rnul lui P . P . Minister al Domeniilor a decis sa cedeze Camerii
Carp 48 . lntentiile sale nu sunt insa pe deplin rea- de comerciu ~i colectia de stofe ~ i chilimuri na-
lizate. tionale formate de d. Alpar prin radicarea lor de
Obiectele care ar fi constituit inceputurile la acele Monastiri sau de la alte institutiuni apar-
colectiei noului muzeu erau cele ce fu sesera tinand Ministerului nostru avem on6re a ve ru-
prezentate la Expozitia internationala din 1900, ga, D-le Ministru, sa hine voiti a lua masurile cu-
de la Paris. Localul in care ele urmau sa fie devenite ea tote acele stofe ~ i chilimuri sa nu fie
28 Petre Popovat
cedate Camerii de comerciu ci sa ni se restitue perisabile: ,,Este unanim recunoscut ea exista in

depunandu-se la Monetaria Statului fiind ca voim tara o nesecata bogatie de elemente artisti ce pen-
sa ne serve ea inceput pentru un museu de arte tru un asemenea muzeu ~i cari, din nenorocire
nationale" 50. se perd cu iuteala uimitoare ~i perderea lor totala
~i, aceluia ~i ministru, mai explicit, la 17 apri- ar fi o paguba in veci nereparabila pentru arta
lie: ,, ... Ministerul no stru voind sa faca un in- nationala (.. .). De aceia, D-le Ministru, cred ease
ceput de museu de tesaturi ~i arte nationale, ve impune, pana este inca timp, inceperea un ei
roga sa bine voiti a lua masuri ea tote obiectele: colectiuni de tesaturi ~i broderii originale, de de-
hroderii, tesaturi, scorte, instrumente muzicale, senuri ~i fotografii despre monumentele ce se
olarii, furci de tors, adunate din tera de d. Alpar mai gasesc atat in intreg cat ~i in detaliu, dupe
pentru a figura la Expozitia din Paris sa se pre- portile ~i crucile tara ne~ti cu modele de lucrari
dea D-lui Alpar dupa listele ce se gasesc in do- de lemn , ~i in fine, dupe tot ce se poate intalni
sarele acelui Minister (Comisariatul General al cu o valoare arti stica"54.
Expozitiei) ~i sa se depuna in localul Monetari ei ~i fiindca i s-a cerut parerea, Alpar arata ea
Statului uncle se va instala viitorul museu de arte actiunea ar costa 10-1 5.000 lei pe an, pe timp de
nationale" 51. 2-3 ani, iar instalarea obiectelor, ce se gasesc
Intentia ministrului era clara: organizarea deja la Mon etarie se poa te fa ce imediat, in-
unui muzeu de arta nationala. ~ i , chiar daca nu vestitiile pentru dotarea muzeului fiind , dupa
va reu~i pe deplin ~i muzeul va fi intemeiat abia parerea sa, minime: ,,Ar fi nevoe de 3-4 vitrine
de catre succesorul sau, Mihail Vladescu , in cari n'ar costa decat 800-1.000 lei. Localul este
1906, meritul lui Spiru Haret nu este diminuat suficient ~i in cea mai buna stare"ss.
cu nimic; demersul sau constituie o etapa insem- Ministrul este de acord cu evaluarile pictoru-
nata in istoria Muzeului de la ~ o se a . lui ~iii scrie, la 17 iulie 1901 , ea acesta va primi
Chiar ~i alegerea locului parea a fi de bun au- suma de 3.000 lei, dintre care 1.000 lei pentru a
gur in des tinul muzeului : acolo uncl e fu sese comanda ,,stelasge" pentru viitorul muzeu, iar
Monetaria , adica de uncle porneau valorile in de rest, sa cumpere obiecte: ,,stofe, broderii,
toata tara , acum urma sa se fa ca un laca~ din tesaturi, costume, covoare, scoarte, precum ~i
ca re se va raspandi o alta mare valoare, cultura. orice obiect fabricat in tara avand un caracter
In vremea la care ma refer, cladirea era ocupata, bine determinat, in gustul ta rii"56. Mai es te
a~a cum am aratat, de ~coala profesionala de fete sfatuit ea, pentru obiectele ce nu se pot cumpara,
Nr. 3. Pe liinga Muzeu, in acela~i imobil, Haret sa execute desene sau fotografii (in care scop,
intentiona sa instaleze ~i un muzeu pedagogic52 . Ministerul ii va imprumuta un aparat fotografi c),
Intre timp , la ~coala se adunasera mai multe prioritate avand obiectele sau monumentele care
obiecte, provenite din toata tara. Paraschivescu- incep sa di spara, ,,scopul Museului fiind mai cu
Al par es te soli citat sa evalueze daca aces tea seama de a conserva modelele artei noastre tre-
merita sa constituie un in ceput de muzeu. In- cute, spre a servi ea elemente pentru arta noastra
tr-un raport catre Ministerul Cultelor (18 iunie viitoare" 57.
1901)53, pictorul arata ea este vorha de doua ca- Spiru Haret nu renuntase insa la ideea ea ~i
tegorii distincte: obiecte confectionate de eleve obiectele lucrate in ~coli trebuie sa figureze in
~i care ar putea constitui un muzeu special ~i al- acela ~i muzeu. El pune un mare pret pe invata-
tele, ,,mult mai putine la numar, sunt tesaturi ~i mant (nu degeaba fusese numit ,,Omul ~colii") .
broderii nationale, adeca produse ale industriei Din pacate, in acest caz, el nu intelegea ea ni~te
ta rane~ ti" . Fiind familiarizat cu arta populara, lucrari executate, de cele mai multe ori, cu stan-
pledeaza pentru con servarea ~ i strangerea in- gacie, nu i~i puteau gasi locul intr-un muzeu spe-
tr-un muzeu a exemplarelor acestei arte, atat de cializat.
Muzeul de la ~o s ea 29
Fiindca printre obiectele revenite de la Ex- identifica. lntre timp insa acesta murise ~i Spiru
pozitia de la Paris, erau ~ j unele ce apartineau Haret deleaga pe N. Radulescu-Niger (,,de la dir.
~colii profesionale ,,Madona Dudu" din Craiova, 1")63 sa depisteze scoartele, acesta fiind ,,in 6re-
Spiru Haret se adreseaza directoarei acesteia, la care mesura a cun6~te acele sc6rte, caci a fost in
9 mai 1901: ,,(...) Ministerul nostru dorind sa serviciul expozitiei" .
infiinteze un museu de tesatorie ~i arta natio- In aceasta vreme, localul de la Monetarie era
nala, va r6ga sa-i comunicati de urgenta daca ac- ocupat, fara nici o insarcinare din partea Minis-
ceptati ea aceste obiecte sa faca parte din museu terului, de catre Th. Speranta (Sperantia) CU al
sau tineti absolut sa vi se trimita"58. sau ,,Museu de Etnografie Bucuresci" al carui di-
Tonul deloc irnperativ al adreselor Ministru- rector se autointitulase. El intentiona sa adune
lui incurajeaza pe unele directoare sa incerce a-~i aici celebrele sale papu~i in costume nationale,
pastra obiectele. Este cazul Cleopatrei Gheor- ce-i soseau de la ~colile primare unde trimisese o
ghiu, de la ~coal a profesionala de fe te din Ia ~i, circulara in acest sens. Existenta acestui muzeu
care-i cere, la 31mai1901, sa i se restituie obiec- este bizara prin faptul ea, timp de 4 ani, el a
tele trimise la Expozitie, ,,(.. .) ea sa le putern ex- functionat ilegal fiind , in acela ~i timp , subven-
pune, eel putin, la Expositia de fin ea anului tionat de Minister. .. Avea, in afara de ,,director",
curent, de 6rece la Paris, din causa negligentei un custode, in persoana lui Ilie Dumitrescu, cu o
amploi antil or (sic) au fo st aruncate in fundul leafa de 50 lei lunar64, ~i pentru care Th. Spe-
unui dulap de unde cu mare greutate le am ranta cere sa i se permita sa poata locui ,,in cor-
putut sc6te, ~i acesta dupa trecerea comisiunei pul de case din mijlocul curtii de la Museul Etno-
examinat6re"59. Ministrul o pune in fa ta faptului grafic", unde ,,sint nisce camere in care locuesc
implinit comunicandu-i , la 21 iunie: ,,(...) de 6re- servitori de pe la Ministere"65.
ce acele obiecte sunt deja trimise la Muzeul de Directorul acestui ,,muzeu-fantoma" trimite
arta nationala ce Ministerul va infiinta la Bu- nenumarate cereri lui Spiru Haret, aproape ex-
curesci, nu se p6te satisfa ce cererea din mentio- clusiv in scopul obtinerii de fonduri care, cul-
natul raport"60. Directoarea ~colii mai face o ten- mea, de multe ori, i se ~i aproba ! Astfel, la 13
tativa, cerand exponatele, macar cat sa le vada fe bruarie 1901 ce re bani pentru a confectiona
publicul ie~ean , dupa care promite ea le va re- 34 de etaj ere: 32 reprezentand fiecare ciite un
trimite la Bucure~ti 0 1 . Dar rezolutia ministeriala judet, una pentru Capitala ~i una ,,pentru mate-
este categorica: ,,De oare-ce acele obiecte s'au tri- rialul privitor la moravuri populare" 66. Mai
mis la Muzeul ce se instituie in Bucure~ti , nu se mult, el descrie Ministrului cum vedea realizarea
poate satisface cererea". ~ i astfel, ni~te obiecte acestor etajere: din lemn de brad, vopsit in ne-
care ar fi putut figura cu succes intr-o expozitie gru. ,,Formatul etaj erei rotund, la mijloc cu un
~colara , sunt aduse intr-un muzeu iar, dupa ce stiilp 8/ 8 cu patru picioare patrate, intre politi
acesta va fi organizat pe haze ~ tiintifice, vor fi cu console." lnaltimea mobilei urma sa fie de
'
risipite care incotro. 2,45 m iar ,,in virful stilpului, un steguletu 3 co-
Ministerul Cultelor n-a gasit nici la manastiri lori cu o placarda de tabla cu inscriptia fie-carui
o cooperare deplina. Staretul de la Neamtu cere, judetu vap sit in ulei. Pretul unei etaj ere .. ....
la riindul sa u, cele 5 scoarte (~i nu 4, cum s-a 25 lei"67 . Sper ea, pana la urma, putinii bani ai
va zut mai sus) ce fu sese ra adunate de Juan Ministerului nu au fo st cheltuiti pentru un astfel
Alpar, in iulie 1899, pentru Expozitie, dintre de mobilier ...
care una, ,,cu pecete de ceara a miinastirii datata Fiindca, in urma circularei de mai sus, inva-
1374 (!)" care este in ,,inventarul ~ i zes trea tatorii incepusera sa trimita obiecte, Th. Spe-
manastirii" 62. Aceste scoarte erau depozitate la ranta cere Ministrului , la 21 februarie 1901, sa-i
Ministerul Domeniilor ~i doar Alpar le-ar fi putut aprobe fonduri pentru a plati un hamal care sale
30 Petre Popovat
transporte de la Po~ ta centrala la Ateneul Ro- de la ~osea" sa i se repartizeze,_ deoarece ,,este

man, uncle urmau sa fie depozitate intr-o prima material propriu pentru acest muzeu" 74 ..Dupa ce
etap a, inainte de a- ~ i ga si lo cul pe etaj erele Ministrul deciae sec: ,,29 XI 1901. Nu se aproba
muzeului 68 . (ss) Haret", cere sa i se faca un refer at, care-I va in-
Intrucat la numeroasele cereri de bani pe ca- fo rma ea ,,obiectele ~colare intorse de la Expozitie
re le adresa Ministrului, acesta punea rezolutia au fost trimise la ~cola profesionala de la ~ osea ~i
ea ,,se va achita din cheltuieli extraordinare" apoi predate d-lui Alpar, azi decedat, care fusese
(dar de multe ori se intreba el ins u~i: ,,Din ce insarcinat de Dv. pentru a injgheba un inceput de
fonduri" ?), Th. Speranta cere aprobarea sa se muzeu de arta nationala. Dl. Speranta cere acum
perceapa o taxa pentru vizitatorii muzeului sau: ea acele obiecte sa fie date museului etnografic de
SO bani de persoana ~i 25 bani pentru copii, pen- sub conducerea sa"75.
tru ,,a ajuta la cheltuielile de intretinere ~i poate Edificat in sfar~it, Spiru Haret trimite adresa
ar forma ~ i un mic fond pentru achizitiuni de Nr. 12262 din 5 decembrie 1901 ,,D-lui Strim-
material nou"69. De taxe vor fi scutiti elevii ,,ve- bulescu, profesor la ~cola de bele arte. Loco" cu
niti in corpore" ~i invatatorii. De asemenea, o zi urmatorul continut76:
pe saptamana, intrarea va fi libera. Faptul ea ,,Ministerul nostru dorind sa incepa un mu-
Ministerul ii aproba initiativa (diminuand, e seu de arta nationala cu obiectele care fusesera
drept, pretul biletelor la 30 bani de persoana ~i trimise la Expozitia din Paris din 1900 ~i cari se
la 15 bani pentru copii, duminica fiind intrarea afla date in primirea Directiunei ~colei profe-
gratuita) 70 a facut ea unii cercetatori sa con- sionale de fete instalata in locul fostei monetarii
sidere ea la 1 iunie 1901 avem de-a fa ce cu un a statului de la ~o sea , insarcinase CU acesta inca
Muzeu de Arta Nationala oficial instalat in ~ o din lulie a.c. pe decedatul Juan Alpar acordan-
seaua Kiseleff 71. Intr-adevar, poate deruta pe du-i ~i suma de 3000 lei, pe care a primit-o deja
oricine atitudinea ezitanta a lui Spiru Haret care ~i din care D-sa avea sa comande stelaje in valore
subventiona ~i recuno~tea dreptul de functionare de 1000 lei, iar din restul de 2000 lei sa cum-
unui muzeu despre care va cere lamuriri, cum se pere obiecte pentru muse u: stofe, broderii, tesa-
va vedea, abia in 1904. turi, costume, covoare, scorte, precum ~i ori-ce
Nu ~tiu daca biletele de intrare au fost pro- obiect fabricat in tera avand un caracter artistic
fitabile, dar Th. Speranta face unele achizitii pe bine determinat, in gustul terii.
care le raporteaza Ministerului, ea aceea din 15 In locul repausatului Juan Alpar, subscrisul
noiembrie 1901, mentionata ea fiind compusa are onore a va ruga sa primiti in mod gratuit
din ,,trei costume miniaturi" . In realitate, din insarcinarea de a alca tui acel museu de arta
simpla citire a chitantelor de 17,50 lei, platiti nationala. ~i de ore-ce am rugat ~i pe d. profesor
pentru aceste obiecte, aflam ea ele erau: ,, 1 paf u- Ion Bianu, prin adresa speciala, sa urmareasca
~a tarina, 1 papu~a tar, 1 papu~a apoleon" 7 ... intrebuintarea sumei de 3000 lei primiti de re-
Din fericire, ministerul se opune la alte ,,achi- pausat in scopul dotarii museului, subscrisul ve
zitii" ale directorului, care ceruse sa i se transfere roga, Domnule profesor, sa luati intelegerea in
de la Facultatea de ~tiinte din Bucure~ti, labo- privinta acestei cestiuni cu respunsul D-vostra
ratorul ,,de fi sica, gravitate, caldura, electrici- cat mai curand". Noul administrator al Muzeului
tate"' cateva aparate scoase din uz: ,,o ma ~ina va fi, deci, tot un pictor77 . Aceasta nu insemna
electrica Ramsdan, un manometru cu aer com- insa ea muzeul lui Speranta parasise localul; in
primat ~i un condensator electric deteriorat"73. iunie 1903 se mai trimeteau hartii oficiale la
Tenace, Th. Speranta cere ea ~i ,,materialul de Minister avand antetul: ,,Directiunea Museului
teseturi ~i lucruri ~colare, care a servit la expozitia Etnografic din Bucuresci", purtand semnatura
de la Paris ~i acuma e depus la ~coala profesionala ,,Director Th. Sperantia"78.
0 atitudine mai ferma a Ministerului apare din Tulcea ~i urmand ea aceste papu~i sa fie
la 3 .octombrie 1903, cand i se transmite: ,,Mi- pastrate la Monetaria Statului, pentru museul
nisterul hotarand ea sala cea ma-re din localul pedagogic, s'a scris tot D-lui Sperantia, ea sa le
~colii profesionale No. 3 sa se puna la dispozi- aranjeze in local.
tiunea D-lui Ipolit Strambulescu pentru a a~eza Toate lucrarile acestea fiind sub conducerea
in ea muzeul de arte nationale, am onoarea a va directa a D-lui Sperantia, D-sa in rapoartele pe
ruga sa ridicati papu~ele din acea sala" 79. Nici care le inainta Ministerului, punea titlul Direc-
acest ultimatum nu este in masura sa-1 determine tiunea museului etnografic Bucuresci, semnand
pe Th. Speranta sa abandoneze localul. Ba, mai in calitate de Director. Ast fel s'a continual pana
mult, el continua sa primeasca salariu pentru in present.
,,custodele" sau, cum reiese din cererea de or- (ss) ~tef. Popescu"8J .
donantare a acestuia, trimisi in martie 1904 (!). Daca atitudinea lui Th. Speranta poate fi ca-
Abia acum Spiru Haret cere lamuriri precise. El racterizata undeva intre grandomanie ~i impos-
scrie pe marginea cererii: ,,20 III 1904. Se va tura, e de neinteles cum rninistrul Spiru Haret a
libera (suma) insa servitorul va fi al museului de putut tolera, timp de aproape patru ani, o situatie
arta romaneasca (sic), iar nu al celui etnografic, ambigua care, pe deasupra, era ~i pagubitoare pen-
care nu mai exista (sublinierea mea). Sa mi se tru Stat (a nu se uita sumele platite pentru salariu,
refere in ce chip d. Speranta a capatat titlul de intretinere, chiar ~i pentru unele achizipi).
director al rnuzeului etnografic ~i dreptul de a lpolit Strambulescu era cu totul altfel decat
cere plata de lefi" 80 . Pe verso, el scrie, la 24 apri- predecesorul (11 putem numi astfel ?) sau. Pe
lie 1904 (deci a tinut hartia o luna pan a sa ia o langa ea era dotat cu o pregatire artistica ce nu
decizie !): ,,Museul etnografic nu are fiinta: in trebuie neglijata (tablourile le semna, insa, Ip.
locul unde erau papu~ile s'a pus museul de arta Strambu), el i~i ia in serios rolul de organizator
nationala. Servitorul depinde (de) acest museu de muzeu (nu a fost niciodata numit director).
~ i e pus sub ordinele D-lui Ip. Strimbulescu, care In aceasta calitate, face achizitii direct, prin nu-
va avea insarcinarea de a semna statul lui de pre- meroase deplasari pe teren. Ca prima actiune, se
senta. (ss) Haret". ~i, pe acela~i act, se afla ~i ex- duce la revizoratele ~colare ale unor judete, pen-
plicatia pe care functionarul din Minister, ~tefan tru a explica invatatorilor care sunt criteriile de
Popescu, o da situatiei confuze ce a existat pana selectie a obiectelor ce trebuie adunate pentru
la acea data: muzeu82. Ministerul il sprijina, dupa cum reiese
,,Referat. Din lucrarile aflate in dosarele Mi- din scrisoarea adresata la 3 martie 1904 Revizo-
nisterului se constata ea Dl. T. D. Sperantia nu a ratului ?Colar al judetului Putna, in care cere sa
avut nici un ordin expres, relativ la titlul de di- se dea o circulara invatatorilor din Vidra, Tul-
rector al museului etnografic. D-sa in 1900 a pre- nici, Soveja, Racoasa, Naruja, Paltin ?i Nerej (se
sentat o cerere, impreuna cu o circulara tip, prin remarca faptul ea acestea sunt printre cele mai
care spunea ea, in basa dorintei exprimate verbal semnificative localitati din actualul judet Vran-
de Dl. Ministru de a pune basele unui muse u cea) ea acqtia sa organizeze mici expozitii de
etnografic, sa i se incuviinteze cererea de a invi- arta populara in ~coli, astfel incat, cand lpolit
ta invatatorii sa colectioneze papu~i, care sa Strambulescu va trece prin satele enuntate, sa-?i
represinte oamenii din localitatile cu portul de poata alege obiectele pentru muzeu, fora a mai
vara ~i de iarna. Aceste papu~i sa fie trimise pierde vremea cu depistarea lor83 . Sistemul se
direct D-lui Sperantia, care a fost insarcinat cu pare ea a dat roade, de vreme ce, la 7 octombrie
pastrarea la Ateneu. 1905, Strambulescu roaga pe Ministru sa ceara
In 1901 se primesce (sic) la Minister nisce revizorului ~colar din judetul Valcea sa-i dea con-
papu~i, confectionate de copii sc6lei fro ebeliene cursul in deplasarea lui pentru achizitii 84 . Cat de
32 P etre Popovat
diferite erau aceste achizitii fata de cele a cute nu sunt potrivite a fi expuse in muzeul de arta
de Th. Speranta aflam dintr-un rapo rt al cheltu- nationala".
ielilor efectuate in anul 19048 5 : In peregrinarile lui prin Bucovina, Stram-
,,- 1 ca ma~a din Babeni - Vfilcea (1 ,50 lei) bulescu a aflat despre initiativa unui preot de
- 8 cama~i, 4 covoare, 2 ~te rgare, 1 cruce, 1 tara, pe care i-a relatat-o ,,Parintele Marian" (Si-
talge r , 1 ciomag, 1 curea, 2 bucati man eca meon Florea ?)90 ~i anume: intr-un sat, vazand
(altite) ~i 2 tipare de ca~caval din Putna (228 lei) ea femeile au parasit portul traditi onal, preotul
- 5 ca ma~i , 4 broboade CUSUte CU matase, de aici a interzis hora satului pana cand fetele ~i
doua capete broboade, 2 ~te rgare , 2 carpe in cor- fe meile nu vor reveni la vechiul port, metoda ce
nuri, 1 zavelca. Din Valcea (1 27 lei) a dat roade.. .
- 14 ~ervete cusute, 2 covoare ~ i 6 placi fo- Pentru revigorarea industriei casnice, Stram-
tografice - din Bucovina (56,60 lei) bulescu face unele propuneri concrete, pe care le
- 9 cama ~i, 2 chilimuri, 3 fote, 2 carpe in prezinta Ministrului91:
cornuri, 1 valtrap, 1 furca ~i mai multe petece - ,Jn legatura cu dezvoltarea industriei casnice
din Muscel (149,80 lei) la sate imi iau permisiunea a supune aprecierii
- 1 cama~a femeiasca din jud. Bacau (6 lei)" Domniei voastre urmatoarele:
Lista completa a obiectelor achizitionate de a) Pentru studierea mijloacelor practice de lu-
Strambulescu ~i depozitate la Muz eu se afla crarea lanei ~i canepei de catre sateni, sa se tri-
cuprinsa in procesul verbal pe care il va semna mita cativa sp eciali~ti in localitati ea Cisnadie,
impreuna CU Al. Tzigara-Samurca ~, cand acesta Comitatul Sibiului ~i in alte parti destinate spre
din urma va prelua conducerea Muzeului de arta a afla care sunt ma~inile, cele mai practice ~i mai
nationala86 . simple de daracit, tors ~i tesut care ar putea fi
Obiectele adunate erau depozitate cu greu in intrehuintate cu succes ~ i de taranii no ~tri;
localul fostei Monetarii, din pricina papu~ ilor lui h) Sa se procure cate un exemplar din acele
Th. Speranta. Strambulescu raporteaza87: ma ~ini: sa se deseneze ~i sa se trimeata fiecarei
,,Cat prive~te ohiectele culese de min e le-am ~coale de meserii modelele in desen, ea dupa ele
transportat ~i le-am aranjat intr'o sala a Muzeului sa se faca in natura mai multe exemplare pentru
Etnografic, sala insa n'am putut-o incuia, dupa vanzarea in expozitiile viitoare ale ~cohlor de me-
ordinul Ministrului, deoarece D-ul Speranta , Di- serii; de asemenea ~i teascuri de stors mustul fruc-
rectorul Muzeului Etnografic, mi-a spus ea tre- telor ~i cuptoare sistematice de uscat fructele9 2;
huie sa fa ca ni~ te dulapuri pentru papu~ile da- c) Sa se infiinteze pe langa fiecare ~coala ele-
ruite ~i care se afla expuse acolo" . mentara de meserii cate un atelier practic uncle
Ipolit Strambulescu este insarcinat de catre elevii ~i absolventii ~coale i sa prefa ca materiile
Mini stru ~ i cu luarea in primire a obiectelor prime aduse de sateni in panza, dimie sa u aha
culese de C. N. Mihailescu pentru Societatea pentru imhracat;
,,Furnica"ss. Competent ~i riguros, pictorul sem- d) Sa se infiinteze cate o ~coala elementara
naleaza:89 de pomicultura ~i apicultura in fiecare judet de
,,(... ) din aceasta alegere a rezultat ea mare munte din regiunea dealurilor. Aici sa se invete
parte din obiecte nu sunt potrivite pentru acest pastrarea fructelor naturale sau uscate, precum
muzeu, fiind in majoritatea lor simple petice de ~i extragerea mustului din fructe.
diferite stofe sau panze ce n-au nici un caracter Pe langa imbunatatirile vietii sateanului cred
artistic dar care ar fi interesante poate pentru ea prin aceste masuri s'ar pune ~i o stavila panze-
vre-un muzeu industrial din punct de vedere al turilor ~i postavurilor straine, care fiind mai ief-
fabricatiunii lor. In consecinta va rog (... ) a dis- tine, s'au introdus a~a de mult in imbracamintea
pune sa mi se arate ce sa fa c cu acele obiecte ce sateanului" .
Revenind la achizitiile lui Strambulescu, tre- In anul urmator, M. Vladescu trimite o noua
buie remarcat faptul ea obiectele erau stranse circulara catre invatatoare (2 mai 1905) pentru a
din toate satele, nu numai dintre hotarele tarii, cere elevelor sa faca ,,izvoade de cusaturi", rea-
ci ~ i din acele teritorii locuite de romani dar mintindu-le cerintele. El promite ~i premii pen-
care, la acea vreme, se aflau inca sub stapiinire tru acele invatatoare ,,care vor fi lucrat cu mai
straina (Transilvania, Bucovina, Banat). Pentru multa tragere de inima"97.
documentare, Striimbulescu pleaca patru zile la In general, raspunsurile sunt destul de des-
Viena, in decembrie 1903, ea sa studieze ,,ex- curaj ante. De la ~coala rurala din Bogdana, ju-
pozitia produselor casnice a lo cuitorilor din detul Tutova, dE: pilda, Ministrul prime~te: ,,Cu
Galitia" 93, convins ea aici va gasi ~i produse ale toate cercetarile mele, nu sa (sic) gasit i.n locali-
romiinilor din zona, dar raporteaza, dezamagit, tate podoabe nationale de natura, felul ~i ve-
Ministrului: ,,Expozitia permanenta sub forma chimea celor cari trateaza ord. No. 37219 din 3
de bazar mai mult, e facuta cu scopul de a vinde iulie 1904"9 8. La fel, din comuna laza, judetul
produsele taranilor galitieni, ea din cii~tigul lor Ialomita99.
sa dea de lucru mai departe producatorilor". In fata acestei situatii, G. Sterian, ,,sfetnicul"
In Bucovina, cerceteaza colectia ,,Doamnei multor mini ~tri , arata la 3 mai 1905 ea aceasta
Buberl"94, membra a Comitetului Societatii fe- metoda nu a dat rezultat pentru ea ,,lucrarile
meilor romane din Bucovina, iar in 1906 achi- acestea, oriciit de restranse ar fi ele, necesiteaza
zitioneaza 200 de piese (pe care le socote~te a fi cheltuieli ~i unei invatatoare nu i se poate pre-
,,foarte interesante") din colectia baronului Mus- tinde sa rupa o suma, fie ~i mica, din modestul ei
teata, tot din Bucovina, care tocmai intentiona sa salar. Cat despre parintii fetelor, nici nu trebuie
le viinda Muzeului din Viena95. sa vorbim, ata de marea lipsa prin care au tre-
In 1905, la conducerea Ministerului Cultelor cut" 100. Sterian sugerea za ea primariile sa fie
~i al lnstructiunii publice este numit Mihail Vla- acelea care sa subventioneze actiunea ~i sa insti-
descu, care va continua politica lui Haret: inzes- tuie, ea stimulent, mici premii pentru invata-
trarea Muzeului ~i cu produse realizate de elevii toarele cu cele mai bune rezultate. Ca urmare,
~colilor primare. El tipare ~te o ,,adresa circu- invatatoarea din comuna Pa ~cani, judetul Sucea-
lara", pe care o trimite tuturor revizorilor ~colari va trimite pentru Muzeu o fota datiind din anul
din tara, ea ace~tia , la riindul lor, s-o transmita 1827, o cama~a din 1850 ~i un ~tergar din 1859,
invatatoarelor din sate: pentru care prime~te multumiri scrise din partea
,,Doamna invatatoare, Prin adresa No. 37219 Ministerului 101 .
din 3 Julie 1904, vi s'a pus in vedere sa cereti Invatatoarea Paulina Rautescu, din Novacii
elevelor D-voastra, in decursul acestui an ~colar, Gorjului, doneaza o ca ma ~a ,, veche de 7 4 de
sa inceapa fiecare, pe un petec de piinza, toate ani", aratiind ea a inteles care erau cerintele Mi-
riiurile ~i puii cei de demult, ce se vor gasi pe nisterului ~i, in consecinta, va pretinde elevelor
acasa sau pe aiurea (... ) toate aviind, daca se poate, sale sa copieze izvoadele102.
o vechime mai mare de 30 de ani (... ). lzvoadele 0 a treia circulara este trimisa la 8 august
acelea incepute au menirea sa fie pastrate ea mo- 1905, ceriind ea modelele pentru Muzeu sa fie
dele in Muzaul de Arta ationala (... )"96. culese piina la 1 septembrie 103. Dar actiunea se
Dupa parerea mea, aceasta metoda putea fi desfa~ura anevoios, revizorul ~colar din Muscel
folositoare in masura in care se urmarea stabi- aratiind ea, din 26 de invatatoare, doar 10 i-au
lirea unui repertoriu al ornamentelor, insa in trimis materialul ~i cere avizul Ministrului ,,de a
nici un caz ,,petecele" trimise nu puteau sa re- sanctiona pentru neglijenta"l04.
prezinte piese demne de a figura intr-un muzeu Muzeul, chiar daca nu era intemeiat oficial,
de arta populara. functioneaza aproape normal. Prin Decretul Re-
34 Petre Popovat
gal r. 2304, C. Petrescu este numit pe post de Arta Nationala, cu cercetarea ~i cumpararea de
arhitect al Muzeului de Arte Nationale, cu in- tesaturi ~i alte rama ~ ite de Arta Nationala mai
cepere de la 1 aprilie 1905 105, dar in mai 1906, multi ani de-a randul ~i-a indeplinit aceasta misi-
il gasim trecut pe un stat de plata ea desenator une cu multa ravna ~i pricepere"107. A~a cum
~ef, alaturi de D. Pecurariu (desenator) ~i C. Sa- era de a~teptat, Ministrul accepta propunerea de
vulescu (gardian) 10 6; a~a cum am vazut, prestatia a-1 mentine pe post ~ i Strambulescu se va ocupa
lui lpolit Strambulescu era neremunerata. Vo- in continuare de Muzeu pana cand, in bugetul
luntariatul sau da, in schimb, roade, ceea ce de- Casei Artelor, se prevede infiintarea, la 1 oc-
termina pe G. Sterian sa roage pe Ministru sa-1 tombri e 1906, a unui ,,Muzeu Etnografic, de
mentina pe ,,lpolit Strambulescu, profesor la arta nationala, arta decorativa ~i industriala" 108 ,
~coala de Bele-Arte din Bucure~ ti , care a fo st al carei director va fi numit AL Tzigara-Samur-
insarcinat pana acum cu dirijarea Muzeului de ca~. Muzeul de la ~osea se nascuse ...
Stilp al casei Mogo~

(dcsen 0. Roguski, 1928)
Capitolul al III-lea : Muzeul de la ~osea
Expozitia ,,jubiliara" din 1906 ar fi putut fi o ~osea tarmurita de copaci, care trecea pe langa
un imbold pentru infiintarea mult a~teptatului fantana cu renumita ,,apa de Filaret". Era unul
Muzeu de Arta Nationala deoarece, printre nu- dintre locurile de petrecere la iarba verde a bu-
meroasele obiecte expuse, figurau ~ i cele con- cure~te nilor in secolul trecut.
fectionate cu mult simt artistic in gospodariile Planul general al Expozitiei a fast realizat de
satenilor no~tri. francezul Redon (in unele acte numele este or-
,,Nu avusesem Inca nici o manifes tare de tografiat ~i ,,Redont''), un cunoscut arhitect pei-
mare importanta aici in tara, pentru noi ~i pen- sagist2.
tru strainatate In care sa ne prezentam cu pleni- Cladirile, de~i ridicate in pripa, pe timp de
tudinea mijloacelor noastre de stat modern" 1. iarna, erau sugestive (,,cula" ) sau chi ar monu-
Un stat modern intelegea, acum , sa puna la mentale (,,Palatul Artelor"), fapt ce 1-a determi-
curent publicul cu creatiile traditionale astfel ea, na t pe Dr. ! str ati sa propuna ea , dupa de-
pe langa obiectele confectionate ad-h oe, in ~coli montarea Expo zitiei, intregul complex sa fi e
sau diverse societati culturale, in pavilioanele Ex- transformat intr-un muzeu ,,al trecutului nos-
pozitiei apar ~ i produse autentice, cu adevarat tru", cu sectiile de cultura , armata, arte fru-
valoroase. moase, etnografie ~i economie 3. lmpotriva aces-
Expoziti a, deschisa in timpul guvernarii con- tui proiect (care, pe langa ea ar fi insemnat sa
servatoare a lui Gh. Gr. Cantacuzino, dorea sa adaposteasca obiecte de valoare in cladiri inadec-
omagieze implinirea a 40 de ani de la suirea pe va te, ar fi intarziat, da ca nu zadarni cit, con-
tron a domnitorului Carol de Hohenzollern ~ i, in structia unui adevarat muzeu, cladit special in
a cela~i timp, a 25 de ani de la intemeierea Re- acest scop) s-au ridicat atat G. Sterian, adminis-
gatului Romaniei, moment din care, intr-adevar, tratorul Casei Artelor4 , cat ~i Al. Tzigara-Samur-
ne puteam considera un stat modern. ca~5, care reu~esc ea propunerea lui C. !strati sa
Pentru organizarea expozitiei a fast desemnat nu fie pusa in aplicare.
Ion Lahovary (ministru al Domeniilor), cunoscut De fapt, eel putin pentru domeniul care ne
a fi un bun gospodar ~i un fin intelectual, iar ca- intereseaza, Expozitia din 1906 a fa st un fia sco.
litatea de comisar al Guvernului a primit-o Dr. ,,Caci lipsa totala de discernamant in alegerea
C. !strati. Terenul a fast ales sub dealul Filaret, o obiectelor ~i prin lipsa ~ i mai regretabila de gust
zona mla~tinoa sa pe vremea aceea, strabatuta de care a predominat la oranduirea lor, dovada a
36 P etre Popovat
fo st fa cuta de marea deosebire intre intentiile purtator de pachet (?), b eti ~o r rotund pentru
d-lui doctor (!strati) ~i realizarea lor", constata flori" 13 etc., fiecare ~coala din tara fiind obligata
Al. Tzigara-Samurca~ in anul urmator6. Acesta ii sa participe cu exponate.
mai acuza pe fostul Comisar de vanzarea catre ~ i astfel, in loc ea Expozitia de la Filaret sa
particulari a celor mai caracteristice obiecte, de~i fie o ,,repetitie generala" pentru infiintarea Mu-
acestea fusesera rezervate pentru a intra in pa- zeului, mai mult a reu~it sa compromita o idee
trimoniul viitorului muzeu de la ~osea. Insu~i atat de generoasa.
Dr. !strati ,,s-a imbogatit" prin darurile obtinute Proiectul unui inceput de muzeu la fosta Mo-
de la unii expozanti, sau prin cumpararea (sub netarie a Statului era, a~a cum am vazut, mult
pret, desigur) a unor obiecte7 , alcatuindu-~i o im- mai vechi, dar problema se pune in mod oficial
portanta colectie ,,pe urma ~ i in dauna Expo- abia in 1905, prin ~edinta Consiliului de Mini~tri
zitiei", evaluata la 300.000 lei8. Suma deosebit din 21 iulie, cand Mihail Vladescu, ministrul In-
de mare, daca ne gandim ea intreaga colectie de structiunii, este autorizat ,,a face lucrarile de
tablouri ale lui N. Grigorescu (150 piese) a fost amenajare a localului fostei Monetarii a Statului,
vanduta de catre urma~ii sai Statului, la pretul de in vedera instalarii ~coale i de Arte Frumoase,
200.000 lei. Muzeului Etnografi c ~ i Muzeului de Arta na-
Nici eforturile unor mari arti~ti de a da un tionala, lucrari urcandu-se la suma totala de
caracter solemn Expozitiei (,,Pentru incheierea SO.OOO (cinci zeci mii)"l4.
Expozitiei, D-1. G. Enescu a compus un hymn Aceasta casa, ce fu sese ca ndva Palatul Ma-
pentru muzica militara ~i chor", iar ,,cu execu- vrogheni (din care se mai vedeau urme ,,in sala
tiunea partei de chor s'a insarcinat Dl. Kiriac"9) cu stalpi ~ i volte din co rpul mijlo ciu al cla-
nu au putut ~terge impresia de slaba organizare. direi" 15) a fost cedata de catre Ministerul Fi-
Intr-o telegrama a Prefectului Politiei, D. P. Mo- nantelor celui de Culte prin anul 1902, cum i~i
ruzi catre Ministerul lnstruqiunii publi ce se mai amintea Al. Tzigara-Samurca ~, ,,acte despre
arata ea sosesc invatatori din toate partile ~i ,,ni- acestea neexistand la Muzeu" 16.
meni nu se ocupa de ei", iar ,,oamenii umbla pe Pentru a putea functiona, cladirea a trebuit
drumuri". Un grup de 87 de invatatori au fost sa fi e restaurata, adaugandu-i-se ~i cateva inca-
cazati o noapte la compania de sergenti, ea sa nu peri. Ca arhitect, care sa raspunda de aceste
fie lasati sa doarma in stradalO. operatiuni, a fost numit N. Gabrielescu, acela~i
Organizatorii Expozitiei s-au compromis ~ i care, in iulie 1905, era trimis in tara de catre
prin nerestituirea obiectelor catre proprietarii Minister sa fotografieze monumentele ~i obiec-
lor, scuzandu-se ea ,,s-au zapacit ~i nu se mai pot tele ,,prezentand un interes istoric ~ i artistic
gasi" 11 . Din cauza aceasta, Al. Tzigara-Samurca~, national" ~i pentru care ,, ... i-a acordat un credit
devenit acum director de muzeu, se plangea ea de Lei 2.500 ce se vor preleva din sumele de la
intampina reale dificultati in atat de necesarele art. 42 din budgetul Casei ~coalelor" l?.
achizitii fa.cute pe teren: ,,~i-a pierdut taranul - Acesta, pentru a termina cat mai grabnic con-
~i cu drept cuvant - orice incredere in noi ~i, de structia, cere Ministerului sa i se aprobe unele
frica de a nu fi despoiat, nici nu consimte sa mai modificari de materiale: inlocuirea grinzilor din
arate eel putin obiectele vechi sau de valoare ce fier cu altele, din lemn, sa se renunte la cara-
propunem sa-i cumparam" 12. mida smaltuita, a carei procurare ar fi durat foar-
Intr-un fel era normal sa se piarda obiectele; te mult timp (~i, in plus ar fi fost prea scumpa) ~ i
s-au trimis, pe Ianga cele de valoare, uria~e can- sa se recupereze caramida veche, de la zidurile
titati de produse realizate de elevii ~colilor pri- demolate 18, cereri ce nu sunt insa acceptate de
mare - caiete de compuneri, de caligrafie sau Minister. Cu toate acestea, devizul a fost depa ~it
obiecte de genul: ,,coada de pensula, toe de scris, (terminarea cladirii a costat 56.299,09 lei) fi-
indca arhitectul Gabrielescu a executat ~i unele mentionata eronat ~i pagina din Monitorul Ofi-
lucrari ce nu primisera aprobarea. Ce reprezenta cial: 3527, in loc de 3537.)
aceasta diferenta, ea valoare, se poate deduce 0 confuzie a fost creata ~i de faptul ea De-
dintr-un document, din care reiese ea, pentru cretul este emis CU cateva luni inainte de insta-
modificarea intrarii la Muzeu, s-au cheltuit 450 larea lui Al. Tzigara-Samurca~ ea director. El va
leil 9. Cam atat despre restaurarea cladirii, ar- scrie: ,, ... preluarea direqiei noului muzeu pre-
hivele neoferind amanunte in plus, in afara de vazuta fiind pe ziua de 1 octombrie, am cautat sa
desenele referitoare la schita unei vitrine20 ~i de- intrebuintez vacanta de vara spre a vizita mu-
taliul de la balustrada scarii ce ducea la etaj 21. zeele din sudul Dunarii"23.
Cladirea fiind pregatita, nu mai trebuia decat La 17 iulie 190624, Al. Tzigara-Samurca~ pri-
sa fie numit un director care sa se ocupe de orga- me~te ~i adresa oficiala din partea Ministerului,
nizarea colectiilor sale. Acesta a fost Al. Tzigara- prin ca re i se comunica numirea: ,,Domnule,
Samurca~. Inaltul Decret Regal r. 2777, din 13 Avem onoare a va face cunoscut ea, in urma re-
iulie 1906, la articolul al II-lea, prevedea: ,,D. Al. comandatiunei subsemnatului, ati fost numit,
Tzigara-Samurca~ se numesce, pe ziua de 1 Oc- prin Inaltul Decret Regal sub No. 2777, pe ziua
tombre 1906, ea director al muzeului etnografic de 1 Octombrie a.c. ea director al Muzeului etno-
de arta nationala, arta decorativa ~i arta industria- grafic, de Arta Nationala, Arta Decorativa, Arta
la in postul infiintat prin budgetul curent" 22 . Industriala in postul infiintat prin budgetul cu-
Din cauza unor gre~eli (cred) de tipar, apar rent. Cu acest prilej va mai facem cunoscut ea, de
unele neconcordante in privinta datei emiterii pe acum chiar, sinteti insarcinat a ingriji de acest
Decretului, a~a cum este ea mentionata in Mu- muzeu precum ~i de chestiunele relative, facin-
zeografie Romaneascii ~i in Memoriile lui Al. Tzi- du-ne toate propunerile ce veti socoti de nevoe
gara-Samurca~. pentru propa~irea institutiunei. p. Ministru (s.s)
In prima lucrare (p. XVIII) este trecuta data D. Hurmuzescu, Administrator, (s.s) G. Sterian".
de 10 octombrie 1906, in vreme ce in Menwrii, ~ i este adresata ,,Domniei Sale Domnului Al. Tzi-
vol. I, p. 211 este vorba de 13 iulie 1906 ~i pu- gara-Samurca~, Intrarea Nordului, 2 Loco".
blicat in Monitoml Oficial din 13/31 iulie. Ceea Ecoul acestei numiri apare ~i in presa, sem-
ce mi se pare ciudat este faptul ea in Muzeografie nificativ fiind un articol din Via/a literarii din
Romaneascii, care a fost tiparita in 1936 (deci in 23 iulie 1906 care arata ea: ,,A facut o buna im-
timpul vietii autorului), o zi atat de importanta presie numirea d-lui Al. Tigara-Samurca~ in pos-
pentru el, daca nu ar fi fost exact datata, am fi tul de director al muzeului etnografic de arta
gasit-o corectata la sfar~itul volumului, la errata. nationala, arta decorativa ~ i arta industriala.
Pe de alta parte, in Memorii este evidenta eroa- Muzeul de fapt nu exista decat in stare embri-
rea cu privire la data publicarii in Monitoml Ofi- onara, in cateva camere paraginite din localul
cial (13/31 iulie !). Dupa cum se ~tie, diferenta vechiu al Monetariei de ~osea, dar speram ea
dintre calendarul iulian (,,stil vechi") ~i eel gre- prin priceperea ~i harnicia d-lui Tigara, se va in-
gorian (,,stil nou"), pentru secolul nostru este de fiinta de-a binelea ~ i se va deschide in vre-un
13 zile. Prin urmare se poate vorbi fie de 13/26, local mai corespunzator" .
fie de 18/31. Bineinteles ea unica solutie pentru Cum, deocamdata, de un local ,,mai cores-
elucidarea problemei datei emiterii Decretului punzator" nu putea fi vorba, nou-numitul direc-
este cercetarea documentelor oficiale din arhive tor cere Ministrului, la 5 septembrie 1906: ,,Pen-
pe haza carora se poate stabili data cu precizie: tru a putea incepe instalarea Muzeului a carui
Decretul a fost ,,dat in Castelul Pele~ la 13 iulie directiune ati bine-voit a-mi incredinta, am onoa-
1906" ~i apare in Monitorul Oficial nr. 88 din rea a va ruga sa bine-voiti a dispune sa mi se pre-
18/31 iulie 1906. (In Memorii, lap. 211, este dea aripa stanga din cladirea Monetariei, impre-
38 Petre Popovat
una cu cele trei sali construite din nou intr'acest document datat 5 iulie 190629 (deci, anterior cu
scop" 25 . 8 zile Decretului de numire), in care Ministrul se
La aceasta cerere, el ata~eaza ~i schita de plan adreseaza ,,D-lui Alex. Tzigara-Samurca~ Direc-
executata de arhitectul . Ghika-Bude~ti ~i face torul Muzeului Etnografic, de Arta Nationala,
referiri la viitoarea constructie a noului local, Arta Decorativa ~i Arta lndustriala". M. Vladescu
planurile fiind ,,astfel concepute ea lucrarile sa nu se indoia ea, in urma propunerii sale, nu-
se poata repartiza pe trei exercitii bugetare suc- mirea lui Al. Tzigara-Sa murca~ era iminenta.
cesive, u~urand ast-fel acordarea creditelor nece- Pentru a-1 pregati in activitatea ce-i incumba, ii
sare"26. comunica: J n calitate de Director (.. .) aveti ~i
Cate ,,exercitii bugetare" vor fi fo st necesare obligatiunea de a cerceta ~i aduna materialul
pentru realizarea proiectului se va vedea in capi- necesar pentru alcatuirea colectiunilor Muzeu-
tolul urmator ... lui, transportandu-va in acest scop in localitatile
Ministrul Cultelor, convins ea este necesara din toata tara. Ori de cate ori veti crede de cu-
construirea unei noi cladiri, adecvate Muzeului viinta a va deplasa pentru acest sfa r~ it (tradu-
(cea actuala fiind insuficienta ea spatiu), noteaza cerea lui ,,fin" din limba franceza in sensul de
pe marginea hartiei lui AL Tzigara-Samurca~, in ,,scop", n.m.) ~i veti avea nevoie de concursul
a cee a ~i zi ,,se aproba cererea pentru a se preda autoritatilor, veti bine voi a va prezenta Prea
aripa stanga impreuna cu tot museul de arte de- Sfintilor Episcopi, D-lor Prefec\i, Parintilor Pro-
corative ~i cu lazile din materialul adunat din toerei, D-lor Revizori, precum ~i alte autoritati
tara pe comptul Ministerului, precum ~i eel rein- pe care le rugam prin aceasta sa bine voiasca a
tors din Paris. va da tot concursul pentru indeplinirea misiunii
Pentru facerea planurilor ~i devizului com- Dv." Acela~i sistem functionase, cu bune rezul-
plectei cladiri a Museului se insarcineaza Dl. tate, ~i in vremea lui lpolit Strambulescu.
arhitect Ghica N. in conditiunile obicinuite aces- Odata instalat in postul de director al Muzeu-
tor fel de lucrari" . lui, Al. Tzigara-Samurca~ este preocupat de com-
Prin ordinul nr. 1240/19 septembrie 1906, pletarea colectiilor acestuia. La 19 octombrie
Al. Tzigara-Samurca ~ este in~tiintat ea ,,Dl. Mi- 1906 el cere Ministrului (care aproba) ea to ate
nistru v-a aprobat in totul raportul D-voastra No. obiectele de la Muzeul de Antichitati, care aveau
4 din 5 septembrie 1906", iar prin eel cu nr. legatura cu specificul noului muzeu sa fie cedate
1241/19 septembrie 1906, arhitectului Ghika- acestuia din urma, pentru a constitui un inceput
Bude~ti i se cere sa faca planurile ~i devizul noii de fond al colectiilor. ,,Numai in cazul cand ati
constructii 27 . Ordinul ministerial este reiterat la bine-voi a aproba atat de intemeiata cerere de
17 octombrie (nr. 1551), prin care i se pun la fata, a~ putea sa ma oblig ea in eel mai scurt
dispozitie lui Al. Tzigara-Samurca ~, pentru Mu- tirnp , chiar ~ i cu modestele mijloace ce-mi sunt
zeu, ,,intreaga aripa stanga a cladirii fo stei puse la dispozitie, sa alcatuiesc in noul local un
Monetarii a Statului de la ~osea, precum ~i cele Muzeu, in care sa se poata infati~a , dupa cum se
trei sali construite pentru acest scop" ~ i este cuvine, bogatiile noastre nationale, cari azi sunt
rugat sa procedeze la instalarea colectiilor in inca atat de desconsiderate tocmai pentru ea nu
incaperile ce-i stau la dispozitie28. sunt in de ajuns de cunoscute"30.
Dupa cum se poate constata, cu exceptia or- ln noul local, o anume ,,Doamna Stramms"
dinului de mai sus, toate actele la care m-am ocupa un spatiu pe care refuza sa-1 elibereze,
referit au fost emise inainte de data la care Al. impiedicand pe director sa-~i organizeze muzeul
Tzigara-Samurca~ devenea oficial director al pe care-1 luase in primire. El adresase numeroase
Muzeului, perioada in ca re el ,,i~ i pregate~ te cereri catre Minister pentru a dispune evacuarea
terenul". Dar in Arhivele Nationale exista ~i un chiria ~ei, dar a carei prezenta este consemnata ~i
la 22 octombrie 190731, data dupa care, nemai doua milioane, fara sa ne fi ales cu ce-va. Starea
existand nici un document care sa se refere la trista de azi e rezultatul lipsei de control in chel-
aceasta problema, se poate trage concluzia ea tuieli ~ i mai ales cu lipsa unei directive in lu-
diferendul cu D-na Stramms a fost, in sfar~it, re- crari. S'a cheltuit orb e~te, fara a se avea un plan
zolvat. Dar, oricum, Al. Tzigara-Samurca~ nu bine hotarit, la indeplinirea caruia sa fi lucrat
co nsidera aceasta situatie decat ea fiind provi- toate guvernele cari s'au succedat. Pentru ea pe
zorie. Muzeul instalat in localul fostei Monetarii, viitor sa nu se faptuiasca acelea~i ne ertate gre-
chiar daca era vorba de o constructie renovata ~ i ~eli, am onoarea a va supune, potrivit ordinului
marita special in acest scop (in ciuda aprecierii verbal ce mi-ati dat, aci alaturata schita de pro-
de ,,camere paraginite", facuti'i de autorul arti- gram:
colului din ziarul amintit), nu trebuia sa repre- in vederea intemeierii unui Muzeu National
zinte, in viziunea directorului sau, decat o etapa ar trebui luate urmatoarele dispozitiuni:
premergatoare construirii unui adevarat palat, 1.) Sa se aduca la indeplinire despartirea Mu-
conceput dupa cele mai moderne principii muzeului de antichitati de cea a Muzeului de arti'i
zeografice ~i care sa poarte pe drept numele de nationala potrivit hotarirei deja luate, de dl. Mi-
Muzeu National. De aceea nu trebuie sa ne mire nistru Vladescu, pe baza raportului subsemnatu-
faptul ea, la foarte scurt timp de la preluarea lui, inregistrat sub nr. 2731 din 23 octombre
functiei de director al micului muzeu, Al. Tzi- 1906, in care se arati'i nevoea ~i avantajele acestei
gara-Samurca~ nu se multume~te cu aceasta stare masuri. Separatiunea de alt-fel nu ar constitui de
~ i scrie un lung ~ i argumentat memoriu Mi- cat intrarea in legalitate, de oare ce prin buget se
ni strului (nr. 11/24 noiembrie 1906)32, prin prevede un Muzeu de antichitati cu totul deosebit
care atrage atentia asupra necesitatii inceperii de eel de arta nationala ~i etnografie, care de-
constructiei noului muzeu: pinde de Casa Artelor. Primul, servind studiilor
,,Domnule Ministru, Lipsa unui Muzeu na- universitare, i~i are locul nemerit in palatul Uni-
tional este o ru~ ine, de care cu totii ne dam sea- versitatii, pe cand eel de al doilea trebuie sa fie in
ma. infiintarea unei asemenea institutiuni se im- stransa legatura cu $coala de arte frumoase.
pune cat mai grabnic. Mandria nationala nu ne 2.) Pentru ea noul Muzeu sa se infati~eze in
ingaduie sa mai ramanem ~i in aceasta privinta mod demn, trebue sa aiba un lo cal propriu ,
intr'o vadita inferioritate fata de vecinii no ~ tri potrivit cerintelor cu totul speciale ale Muzeo-
mai tineri ~ i mai de curand intrati in randul grafiei moderne. intr' acest scop, Dl. Ministru
statelor civilizate. Caci CU mahnire trebuie sa Vladescu, pe baza raportului subsemnatului a
constati'im ea Bulgarii ne-au intrecut in aceasta insarcinat, prin adresa nr. 1241 din 19 septem-
ramura a activitatii culturale. in mai putin de brie 1906, pe Dl. Arhitect Ghika-Bude ~ti, ea in
zece ani, ei au injghebat un admirabil muzeu de intelegere cu sub se mnatul sa fa ca planurile
antichitati ~i un nu mai putin pretios Muzeu de Muzeului, ce urmeaza sa se ridice in locul fo stei
etnografie ~i arta nationala. Sarbii de asemenea Monetarii a Statului. Alaturata fotografie da ve-
ne-au dep a~it. Nu mai vorbesc de muzeele Un- dere fatadei cladirei, conceputa in stil romanesc
gurilor, pe Cari CU greu putem nazui Sa le ajun- ~i executata in peatra ~i caramida aparenta. Din
gem vre o data. Cauzele ne existentei unui mu- schita de plan se vede economia cladirei: muzeul
zeu national nu este, dupa cum s'ar putea crede, ar ocupa partea din'spre $oseaua Kisseleff ~i cele
lipsa de fonduri. Caci de fapt s'au cheltuit sume doua aripi alaturate. Catul de jos al fatadei ar fi
cu mult mai mari de cat ar fi fost necesare, ea sa rezervat Bibliotecii ~i Administratiei, iar in salile
fim eel putin la nivelul vecinilor no ~ tri. Am de sus, avand la mijloc 0 bolta, s'ar instala arta
dovedit aiurea cum, in rastimp de ~ apte ani religioasa , care ar forma sectiunea cea mai
numai, s'au risipit in socoteala muzeului peste insemnati'i a Muzeului. Celel'alte sectiuni s'ar in-
40 Petre Popovat
stala in cele doua aripi ale cladirei. In curtea cen- de 40 de ani a fost calauza poporului romanesc
trala, ingradita de un pridvor circular cu arcade, in evolutia sa culturala, noua institutie ar fi pe
s'ar adaposti obiectele cari nu au nevoie de vi- drept botezatii: MUZEUL CAROL I.
trine. Aceasta curte, amintind arhitectura Monas- Director, (ss) Al. Tzigara-Samurca(
tirilor noastre, ar oferi prin contrastul verdetii Acest adevarat program este doar inceputul
un prea placut loc de odihna ~i reculegere pen- unui lung ~ir de lupte duse de Al. Tzigara-Samur-
tru vizitatori. Legatura intre Muzeu ~i ~coala se ca~ spre a-~i vedea Muzeul construit, demers pen-
face prin amfiteatrul, ce ar servi ~i pentru cursu- tru care nu va cruta nici un efort, redactand ne-
rile ~coalei ~i pentru conferintele Muzeului. Par- numarate cereri, memorii sa u proteste adresate
tea de vest a palatului ar fi rezervata ~coalei de Ministerului, implorand acordarea de fonduri
arte frumoase ~i decorative. necesare. Acela~i lucru il va face ~i in aproape
Executarea acestui palat ar necesita suma de toate lucrarile pe care le va publica de acum in-
900.000 lei ce s'ar putea repartiza pe doua sau colo. Aceasta lupta va dura, a~a cum se va vedea
chiar trei exercitii bugetare consecutive. Adaog, in capitolele urmatoare, cateva decenii ~i, de
ea termen de comparatie, ea Bulgarii cladesc ac- fapt, nu se va incheia decat odata cu moartea sa.
tualmente o ~coala de Arte frumoase, care sin- De altfel, chiar in anul urmator (la 8 noiem-
gura costa I.OOO.OOO. brie 1907), cand la conducerea Ministerului Cul-
3.) Pentru sporirea coleqiunilor ~i salvarea telor va reveni Spiru Haret, directorul Muzeului
cat mai grabnica a rama ~itelor artei romane~ti, ce ii trimite ~i acestuia un memoriu aproape iden-
s' ar mai putea gasi, ar trebui ma rite fondurile tic33 cu acela din 24 noiembrie 1906. Atata doar
bugetare destinate intr'acest scop. Bugetul Mu- ea, pentru a capta interesul ( ~i bunavointa) Mi-
zeului de Arta Nationala, care azi este de 12.000 nistrului, Al. Tzigara-Samurca ~ prezinta ni ~te
lei, ar trebui ridicat, in primii ani eel putin, la sume exagerat diminuate fata de cele initiale
30.000 lei. Bugetul s'ar repartiza ast-fel: (bugetul Muzeului i se parea suficient de 25.640
Pentru completarea colectiunilor, intreti- lei, iar costul constructiei viitorului local nu s-ar
ner ea lor, calatorii de ce rcetari, publicatii ridica decat la 400.000 lei). El spera prin aceas-
etc .................... .. .. ............................ .. 20.000 lei ta ea Haret, sedus de modestia proiectului, s-ar
Pentru personal, in loc de 8.340, cat e buge- angaja la demararea sa iar costurile suplimentare
tul actual, s'ar inscrie cifra de ............ 10.000 lei ce vor aparea inevitabil pe parcurs, vor fi platite
~i anume: din cine ~tie ce fonduri extraordinare, mizan-
1 Director a 200 lei lunar .. .. ......... .. 2.400 lei du-se pe ideea de bun simt ea o constructie deja
1 Secretar-contabil a 150 lei lunar .. . 1.800 lei inceputa, ar fi pacat sa se abandoneze din cauza
1 Desenator a 150 lei lunar. ........ 1.800 lei lipsei de bani. In vederea atingerii scopului sau,
1 Asistent a 150 lei lunar ... ......... .. . 1.800 lei Al. Tzigara-Samurca ~ nu ezita sa-~ i flat eze
2 Servitori a 80 lei lunar .... ........ ... 1.600 lei(?) ministrul, amintindu-i ea a pus ,,baza acestui
Uniformele personalului ... .. .. .......... .. .. 500 lei muzeu Inca din anul 1900", dqi in 1910 ii va
nega acestuia vreun merit, afirmand ea muzeul a
Total .. .... ......... .. .. .. ... .. ...... ..... .. ........ 30.000 lei fost infiintat gratie initiativei exclusive a lui
Realizandu-se reformele aci pe scurt indicate M. Vladescu34 .
s'ar pune temeliile trainice ale unei institutiuni Oricum, pana la construirea noului Muzeu
demna sa reprezinte trecutul artistic al poporului National, directorul nu neglijeaza pe eel ce, deo-
roman. camdata, ii fusese pus la dispozitie ~i se ocupa se-
Cred ea anul jubiliar nu s'ar putea incheia rios de colectiile sale. Una dintre primele masuri
mai demn de cat infiintandu-se aceasta institutie pe care le intreprinde este luarea in posesie a
culturala. ~i intru glorificarea Aceluia, care timp materialului deja existent (eel strans cu destula
I
I Muzeul de la ~osea 41
truda de Strambule~cu), fapt consemnat in ur- grafie ~i arta nationala, dorind sa fac un istoric al
matorul proces verbal35: acestei lnstitutiuni ~i ~tiind ea la inceput D.Voas-
,,Astazi 25 Nov . 1906 sub se mnatii lpolit tra ati avut o insarcinare relativa la muzeul etno-
Strimbulescu, ProfeJor, ~i Al. Tzigara-Samurca~, grafic, Va rog sa binevoiti a ne pune la dispozitie
Direc torul Muzeului de etnografi e ~ i Arta dosarele, care negasindu-se in arhiva, presupun
nationala, numit prin adresa Nru. 945 E/17 iulie ea au ramas la D.Voastra, ear in lipsa acestora sa
1906, intrunindu-ne in localul Muzeului de la binevoiti a-mi da lamuririle ce cunoa~teti asupra
~oseaua Kisseleff ru. 3, am procedat la pre- insarcinarii ce ati avut ~i cari ne sunt cu totul in-
darea colectiunilor uzeului ~i neexistand nici complecte, dupa urmele de scripte ~i socoteli ce
un fel de inventar, ~atalog sau registru al colec- am gasit" . Din pacate, pesemne ea Th. Sperantia
tiunilor s'a urmat ast-fel: nu a raspuns solicitarii lui Al. Tzigara-S amurca ~
Ambii fiind de f~ta s'au revazut toate obiec- ~ i proiectatul istoric al Muzeului ramane sub
tele existente ~i dupb ce s'au clasat in ~apte sec- forma unei laudabile intentii.
tiuni s'au numarat ~i s'au trecut in alaturata lista Tot pentru recup era rea unor exponate in-
care cuprinde 103 numere. Dupa o noua revi- teresante pentru Muzeu, directorul sau roaga pe
zuire s'a stabilit lista definitiva, care s'a facut in Spiru Haret sa-1 ajute in ca utarea obiectelor ce
triplu exemplar, din care una a fost predata Dlui. fusesera semnalate de Juan Alpar. In urma in-
Strambulescu spre descarcare, alta D-lui Tzigara- terventiei Ministrului, este insarcinat I. Nicules-
Samurca~, iar a treia pentru Arhiva Muzeului cu , fo st revizor ~colar in judetul Putna, prin
alaturandu-se la acest proces verbal. 0 alta lista 1903, care-i comunica lui Al. Tzigara-Samurca~3?
specifica mobilierului ce s'a luat in primire pre- ea a gasit in comuna Vidra, la o ruda a pictoru-
cum ~i instrumentele. lui, ,,o scoarta mica, cat fata unui birou obici-
S'a (sic) mai predat de DI. Strambulescu ~ i 59 nuit, cu colori foarte vii, in care dominea ea or-
acte referitoare la Muzeu. Facut in triplu exem- nament rombul", ,,2 sau 3 velinte din colori
plar asta-zi 25 Noeipbrie 1906. inchise (se zice ea erau acute pentru o Expozitie
(ss) Al. Tzigara-~ amurca~ de la Paris)" ~ i o colectie de cateva fotografii.
(ss) Ip. Strambulescu. " Mai auzise, fostul revizor ~colar, ea ~i la Foc~ani
lnventarul ne pune in fata unei cantitati deloc ar fi o ruda a lui Alpar, care mai poseda scoarte
neglijabile de obiecte pentru injghebarea unui inde la el. Nu le-a vazut, insa, ea sa nu ,, d e~tepte
ceput de muzeu. De asemenea, din cercetarea in- vre-o banuiala" ... Este clar ea acest Niculescu era
ventarului, reiese faptul ea interesul fata de pro- un outsider; este amuzant, insa, cum descria di-
dusele artistice ale ~a ranilor romani a fost extins mensiunile scoartei (,,cat fata unui biurou obici-
in toate zonele locuite de ace~tia, incluzandu-se nuit"). Pentru un birocrat ce fusese, mobila res-
Bucovina, Transil ania sau Banatul. Doar din pectiva era o unitate de masura, la fel cum,
Basarabia nu exista nici un obiect. Aici situatia pentru japonezi, proportiile locuintei lor erau
era diferita intrucatva (fapt ce s-a intiilnit ~ i cu calculate dupa marimea-standard a tatami-ului.
ocazia Expozitiei de la Filaret): locuitorii din Rezultatele trudei lui Al. Tzigara-Samurca~ se
Basarabia se aflau lln fata unui mai mare rise de a fac simtite. La 8 noiembrie 1907, el scria Mi-
fi persecutati de catre autoritatile ruse~ti, in cazul nistrului Haret38 : ,,de cand subsemnatul am fost
contactelor cu conationalii lor de peste Prut. insarcinat cu directiunea Muzeului, am facut tot
Pentru a concepe un istoric al Muzeului (cat ce mi-a stat prin putinta, in limitele micului
de util mi-ar fi foSit!), dar ~i pentru imbogatirea buget de care dispuneam ea sa dau un avant mai
arhivei, Al. Tzigara-Samurca ~ ia legatura cu mare acestei institutiuni. In timp de abea un an
Th. Sperantia, caruia ii scrie, la 9 aprilie 190736: am reu~it sa ridic la 4480 numarul obiectelor din
Jn vederea inaugurarii Muzeului de etno- 1580 cate am luat in primire. De alta parte am
42 Petre Popovat
ca ~tigat increderea deosebitelor persoane parti- Dar publicul nu se putea bucura pe deplin de
culare, cari au pus la dispozitia noastra obiecte frumusetea lucrurilor expuse, fiind ca Al. Tzigara-
de interes artistic ~i etnografic, cedate in forma Samurca~, conformandu-se parerii sale ea ,,gata
de imprumut, cele mai multe ne-au fo st cedate ni ciodata nu se poate spune ea es te un mu-
de D-na Elisa I. Bratianu ~i D-na Lucia Roma- zeu"45, cere aprobarea Ministerului sa faca u-
nescu. " Trebuie remarcat ea o mare parte din nele transformari in cele trei sali de la etaj, din
a ces ~e obi ecte i~f rumutate au fo st, in final , aripa stanga a Monetariei, urmand parca desti-
daru1te Muzeulm 3 . nul Muzeului: de a fi un permanent ~antier. El
Colectia imbogatindu-se, era absolut necesara cere, la 16 iulie 190746:
alca tuirea unui catalog al Muzeului , pentru a ,,I. Sa se deschida doua u~i de comunicare in
carui tiparire ~ i ilustrare, Directorul cere 2.000 zidurile ce despart actualmente cele trei sali din
lei de la Minister40. catul de sus,
lnaugurarea oficiala a Muzeului fusese fixata II. Sa se cimenteze coridorul catului superior,
pe data de 6 mai 1907 41, dar amanarea ,,s'a fa.- III. Sa se instaleze sobe de teracota atat in
cut subt motivul de a ne da timp sa incorporam salile de jos cat ~i in cele corespunzatoare de sus.
in Muzeu ~i obiectele de la Expozitie" (de la Fi- Pentru a se evita pericolul incendiului precum ~ i
laret)42, arata Al. Tzigara-Samurca~ intr-un ra- pentru o mai buna mentinere a curateni ei sa-
port catre Minister. Din pacate, o ad evarata inau- lilor, ar fi de dorit ea gurile sobelor sa nu fie in
gurare nu va avea lo c niciodata. Nici Muzeul sali ci in coridoarele de-alungul acestora.
,,Carol I", din noua cladire de la ~o sea , nu va IV. Tot in ma sura de siguranta contra in-
putea fi deschis cu fa stul ce i se cuvenea, ga- cendiului se impune instalarea unui rezervoriu
sindu-se mereu motive pentru amanarea acestui de apa in catul superior in locul actualelor la-
eveniment solemn. trine. Dela acest rezervoriu s'ar instala guri de
Referindu-se la Muzeul de la Monetarie, Al. fo e atat in salile de jos cat ~i de sus.
Tzigara-Samurca~ va nota in memoriile sale: ,,De V. Sa se zideasca u~a ce desparte actualmente
o inaugurare nu putea fi vorba, ~i totu ~i se facu salile de jos ale Muzeului de depozitul de carti al
pe ne a ~teptate . La 17/30 aprilie 1907, el fu vi- Academiei romane, ~i aceasta ea masura de izo-
zitat - se poate zice inaugurat - de regina Elisa- lare in caz de incendiu.
beta cu inscri erea in cartea de aur a urma- VI. Sa se repare ~ghiaburile de scurgerea apei
toarelor randuri de incurajare: Din trecutul depe a cop eri ~ (... ) La cele trei sali ale Muzeului
stramo ~esc sa renasca arta noastra viitoare" (ss) trebue deasemeni astupate gaurile fa.cute in zid
Elisaveta,,,'' 43 Ea era insotita de Principele mo~ de etagerele ~coale i de Arte frumoa se, precum ~i
tenitor Ferdinand ~i de Principesa Maria cu oas- spoirea din nou a localului."
petii lor, Marele duce de Mecklenburg ~i sotia Aceste sali la care se referea Al. Tzigara-Sa-
acestuia, Elisabeth. murca~ erau cele de curand puse la dispozitia
Muze ul etnografic ~ i de arta nationala era Muzeului, in urma ca~tigarii conflictului cu di-
acum unanim apreciat. Eforturile lui Al. Tzigara- rectorul ~colii de Arte frumoa se, conflict despre
Samurca~ erau recunoscute chiar de catre ziari~tii care va fi vorba putin mai departe. Dar, parca
liberali care, trecand peste puternicele convingeri urmarit de ghinion inca de la inceput, localul va
conservatoare ale directorului, inserau la 6 iunie suferi stricaciuni ~i in urma cutremurului din
1907, in Voinfa na{ionala44 : ,, .. . noul director noiembrie 1907, ce se vor remedia abia in cursul
intr-un timp fo arte scurt ~i dispunand de fonduri anului 190947 .
restranse, a reu~it sa stranga o mare varietate de Fiindca Muzeul nu are fonduri suficiente, di-
obiecte, !neat azi se poate vorbi de un serios in- rectorul sau cauta sa le completeze prin ,,spon-
ceput de muzeu etnografic". sorizare" (cum am spune astazi) din partea Pri-
mariei. Jntr'acest scop - scria el primarului duse industriale casnice, ce D-sa considera drept
Capitalei - imi penlnit a Va adresa cererea de a arta nationala." 0 atare bagatelizare a Muzeului
inscrie in bugetul omunei o subventie anua- o incearca ~i in alte scrieri oficiale catre Minis-
la. " 48 Cunoscand, din cercetarea altor docu- ter, referindu-se la ,,( ... ) modesta coleqiune ce
mente de arhiva, parcimonia municipalitatii Bu- poseda (Muzeul), neraspunzand scopului ~ i pom-
cure~tiului, ma indoiesc ea aceasta cerere a fo st posului titlu ce poarta, nu prezinta deocamdata
rezolvata favorabil. Dar incercarea trebuia fa- nici un fel de interes de oarece produsele cas-
cuta, Al. Tzigara-Samurca~ dovedindu-se, prin nice ale taranilor no ~trii (sic) prezentate cu toata
tenacitatea cu care ~6a sa bata la cele mai diverse demnitatea sub adevaratul lor nume de catre So-
u~i, a fi un bun ,,manager" (oricat de nepotrivita cietati economico-sociale puse sub augustul pa-
ar fi intrebuintarea acestui termen modern). tronagiu al M.S. Reginei ~i A.S.R. Principesei
I
Romaniei, satisfac cu prisosinta necesitatile unui
asemenea muzau." 52 In alta parte, G. D. Mirea
Conflictul cu G. D. Mirea
i~i exprima parerea despre inutilitatea muzeului
. ~m. va~ut ea.' ~r~n ~edinta Consil,iului ~ e cu ~i mai multa violenta, a~a cum reiese din tex-
mm1~tn dm 21 mhe 1905 49, se hotanse ea m tul reprodus in Muzeografie Romaneasca (p. 42):
acela~i local al fostei Monetarii sa functioneze ,,Exista deja muzee - scrie d-sa - ~tiinta etno-
impreuna atat Muze~, cat ~i ~coala de Arte Fru- grafica urmand in mod firesc sa-~i aibe locul sau
moase. Directorul acestei ~coli era pictorul G. D. in Muzeul de Zoologie (!), iar arta nationala in
Mirea, iar cursul de estetica ~i istoria artei il muzeul de antichitati, uncle ea este inca de mult
preda Al. Tzigara-Saumrca~. Solutia era neferi- prezintata cu toata demnitatea." Lipsa de buna
cita: functionarea a doua institutii in aceea~i credinta este evidenta ~i comentariile sunt de
cladire, CU atat mai mult CU cat temperamentul pnsos.
vulcanic al directoru~ui Muzeului era cunoscut In apararea sa, Al. Tzigara-Samurca~ arata ea,
de mult timp. prin decizia din 5 septembrie 1906, confirmata
Motivul discordiei 1-au constituit cele trei sali prin adresa 1551/7 octombrie 190653, i s-a pre-
de la etaj, in care G. D. Mirea instalase un atelier dat, pentru Muzeu, aripa stanga a fostei Mone-
de sculptura, in vreme ce Al. Tzigara-Samurca~ tarii ~i ,,cele trei sali construite in acest scop".
le revendica pentru Muzeul sau, drept care le ~i Rezulta, deci, ea nu erau atribuite atelierului de
ocupa. In legatura cu 1reptul de folosinta a aces- sculptura. Directorul ~colii insa a incuiat cori-
tor incaperi, Mirea face, in 1906, mai multe dorul de acces la toate salile, a~a cum aflam ~i
rapoarte la Minister (nr.146/12 octombrie, din ,,colorata" declaratie a lui C. Savulescu, ,,cus-
152/20 octombrie, 167/7 noiembrie, 194/11 de- tode" (de fapt, ingrijitor) al Muzeului54: ,,Dom-
cembrie).50 nule Director, Subsemnatul C. Savulescu cus-
In eel din 20 octomhrie 190651 se plange ea todele Museului de Arta Nationala, cu respect va
,,D-Al. Tz. Samurca~ n~ someaza pe de o parte a fac cunoscut ea in ziua de 13 Octombre 1906 sa
evacua atelierele sectiunei de sculptura, iar pe presentat la acest Museu Dlu Gr. D. Mirea Di-
de alta zavore~te nu numai numitele ateliere, dar rectorul sc6lei de Bele Arte ~i mia cerut cheia de
~i u~ile trecerei in curt~ ~i spre poarta principala, la coridorul care corespunde cu cele d6ue sal6ne
isolandu-ne cu desavar~ire de intreaga cladire." ale Museului ~ i care chee mio incredintasati
~i conchide: ,,Am inte,es (...) ea numai lipsa de Dvoastra ~i eu nevoind ai da acea chee spuindui
buna cuviinta ~i respect ce are fata de directi- Dlui Mirea ea am ordin de la D voastra sa nu
unea acestei ~coli, dar ~i resultatul er6rei in care dau cheia la nimeni, Dsa a insistat ea sai dau
se gase~te, luand atelierele sectiunei noastre de acea chee, iar eu vazand ea am sa fiu lovit a tre-
sculptura, drept sali de rmuzeu, pentru ni~te pro- buit sa io dau ~i earn ~i dato pentru ea eu sa nu
44 Petre Popovat
fiu insultat ?i lovit, caci Dlu Mirea mia zis ?i cu- nu numai ea acest curs a fost predat, dar unii
vantul: ea nu mieste ru?ine sa nui dau cheia. Al dintre reclamanti au fo st examinati, obtinand
D voastra supus serv (ss) C. Savulescu chiar note.
Dsale Domnului Director al Museului de Arta Lupta pentru ocup area celor trei incaperi
Nationala Bucure?ti." continua ?i in 1907, cand G. D. Mirea someaza
Al. Tzigara-Samurca? i?i incheie plangerea ast- din nou pe directorul Muzeului sa elibereze o
fel55: ,,In caz ea d-sa (Mirea) nu mi-ar da satis- parte din aripa dreapta a cladirii pe care - spune
fa ctiunea la care am dreptul (prezentarea de el - ,,D-nia Voastra continuati a ocupa din in-
scuze, nota mea), va declar printr'aceasta ea ma caperile acestei aripi, fi e ea locuinte pentru servi-
vad nevoit a'i retrage toata stima ?i considerarea torii muzeului D.Voastre fie ea magazie de com-
ce'i datoram atat ea coleg ?i director al ?Coalei de hustihil etc. " 60
arte frumoase cat ?i ea om onest ?i bine crescut" ... Dife rendul se stinge in vara lui 1907. La 15
Ingrijorat de amploarea pe care o lua conflic- iunie, Al. Tzigara-Samurca~ cere Ministerului
tul, in care fusese angrenat chiar ~i personalul (prin Raportul nr. 96) ea, pe langa aripa stanga a
de serviciu, Ministrul desemneaza pe G. Steri- Monetariei Statului, sa i se atribuie ~i ,,cele trei
an56 sa faca o ancheta, in urma careia, lui Al. sali corespunzatoare din catul intai, ocupate in
Tzigara-Samurca? i se da ca?tig de cauza. Consi- prezent de atelierele ~co ale i de Arte frumo a-
liul Permanent al Ministerului Cultelor ~i al ln- se . "6 1 El arata ea ~co ala are ~i alte sali, im-
structiunii publice, prin adresa nr. 766/22 no- pra~tiate in mai multe localuri: pe strada ,,Himis-
iembrie 1906, hotara?te 57 : ,,Administratia Casei tului", doua sali din Muzeul Aman, ea ~i sala de
Artelor va designa camerile in cari sa se instaleze cursuri teoretice de la Ateneu, precum ~i intrea-
~coala de arte frumoase ~i va comunica d-lui di- ga aripa dreapta de la Monetarie, ,,actualmente
rector Mirea, ea pe viitor, in rapoartele ce le va ocupata numai de locuintele particulare ale D-lui
inainta Ministerului, sa intrebuinteze expresiuni, Director Mirea", in care s-ar putea instala ate-
cari sa nu poata fi privite ea ofensatoare, de catre lierele (salile aveau dimensiuni de 12x8 m), mai
colegii d-sale profesori. " ales ea ~i inainte au fo st ateliere, ale ~colii profe-
Dar G. D. Mirea incearca sa-1 atace ?i pe alte sionale. ,,Mai mult inca, doua din sali, lungi de
cai pe adversarul sau, profitand ea, din punct de peste 9 m sunt cimentate, au lumina expusa spre
vedere didactic, Al. Tzigara-Samurca~ ii era sub- Nord, au c~nal de apa ~i s-:; r eta foarte bine
ordonat. El il reclama pe acesta la Minister58 ea pentru atehere de sculptura. 6
profesorul de estetica ~i istoria artei ,,nu a tinut In ata acestor argumente, Ministerul, prin
prelege ri in tot se mestrul 1-iu al acestui an adresa din 20 iunie, face cunoscut lui Al. Tzigara-
~colar, din care causa nu a putut tine examenul Samurcar ,,(... ) aprobam ea cele trei sali ale
cuvenit - la 16 Januarie - calcand ast-fel regula- cladirei, aflatoare deasupra incaperilor de sub
mentul ~coalei cat ~i deciziunea Consiliului pro- directiunea Dv. sa serveasca tot pentru Muzeu. Am
fe soral din 3 Decemhrie 1906 (.. .) D-1 Al. Tz. Sa- dat in acest scop Directiunei ~coalei de Arte Fru-
murca ~ a fo st calauzit de acele a ~i sentimente ea moase ordinele cuvenite pentru stramutarea ate-
~ i anul trecut, cand in toata durata anului ~colar lierelor in cele-l'alte incaperi ale cladirei, precum ~i
n'a facut mai mult de _11.Jectiuni in loc de 47 cat a va preda Dv. localurile mentionate mai sus." 63
era obliga t sa fa ca" . (In alt raport59 scria ea Acest regretabil conflict (care, dupa parerea
norma era de 46 lectii ... ). lui Al. Tziga ra-S a murca ~, a fo st alimentat din
In raspunsul sau, Profesorul arata Ministru- umbra de mai vechiul sau inamic, Dr. Istrati64)
lui ea, intr-adevar, 11 elevi 1-au reclamat direc- odata stins, relatiile dintre cei doi fo~ti adversari
tiunii ~colii, la 3 martie 1907, ea aces ta ,,a exclus redevin normale. Al. Tzigara-Samurca~ va avea
cu totul" cursul de estetica dar ea, in realitate, grija ea, in viitorul Muzeu ,,Carol I", sa fie preva-
zute sali a caror in~ltime era calculata special actualului local fie unei alte cladiri, nu ar oca-
pentru a fi expuse pk turile inalte de 6 m ale lui ziona deca t noi ch eltuieli pana la rezolvarea
Mirea. De asemenea, intors de la Stockholm in definitiva a problemei, care nu poate fi alta decat
1909, ii ofera directorului $colii de Arte Fru- cladirea unui lo cal propriu. Cerintele muzeo-
moase doua albume cu 80 de stampe dupa grafiei moderne sant astazi atat de numeroase ~i
tablouri celebre, pe111tru care acesta ii va scrie: bine stabilite, !neat cu prea mari greutati ~i
"(... ) am onoarea a Va aduce viile mele multu- enorme cheltui eli s'ar putea amenaja un local
miri pentru acest frumo s dar ~i a Va in~tiinta ea vechiu in vederea unui Muzeu. In cazul special
am dispus inventarie~ea lor in n_umarul uvrajelor a (sic) unui Muzeu national romanesc, ar trebui
bibliotecei acestei ~coale . "65 In Convorbiri li- ea ~i exteriorul cladirei sa fie conform continu-
terare din aprilie 1910, Al. Tzigara-Sa murca ~ tului, adica in stil romanesc."
scria despre ,,(... ) d-~ Mirea, reprezentantul nos- Dar, pana la realizarea acestui deziderat,
tru necontestat al artei ajunsa la cea mai desa- Al. Tzigara-Samurca? intelegea sa-?i gospodareas-
var~ita maturitate. Fiecare din operele sale e ca- ca micul muzeu de care beneficia deocamdata:
ract:r~zata prin f,~cJur.a robusta a unei pi.cturi in toamna anului 1908 se intervine la Direc-
larg1 ~1 sanatoase. 6 $1 exemplele pot contmua. tiunea Generala a Po ~telor pentru a dispu_ne in-
stalarea unui post telefoni c la Muzeu69". In no-
* iembrie 1909 se aproba ea instalatia de curent
Muzeul Etnografic ?i de Arta Nationala, im- electric (asigurata de Societatea A.E.G.) sa fi e
bogatit cu cele trei sali ce i se cuveneau, era racordata la Muzeul de lstorie aturala 70. Dar,
,,gata instalat" inca din 1907, dar nu putea fi in ianuarie urmator, Ministerul revine asupra or-
inca inaugurat ?i deschis publicului nici in fe- dinului (in urma protestelor lui Gr. Antipa) ea
bruarie 1908, de data aceasta ,,din cauza lipsei racordarea conductelor electrice ale Muzeului de
de personal supraveghetor" 67 . Aceasta amanare Arta Nationala cu reteaua principala sa se faca
sine die sa fi fost, oare, o stratagema a lui Al. Tzi- printr-un bran~ament de la instalatia electrica a
gara-Samurca? ? Sa fi intuit el ea, daca s-ar fi con- Muzeului de l storie Naturala, deoarece aceasta
sacrat un muzeu improvizat, autoritatile ar fi operatiune ar fi provocat stricaciuni la cladirea
neglijat construirea unuia mai adecvat, dar ~i acestuia din urma71.
mai costi sitor, bazandu-se pe principiul ,, na- Prin adr esa nr. 119 din 14 noi embri e
tional" ea ,,merge ?i a~a"? Or, pastrand caracte- 1908 72 , Al. T zigara-Samurca? cere Ministerului
rul de provizorat al muzeului gazduit in cateva fondurile necesare pavarii curtii Muzeului. El ar-
incaperi (~i acelea impartite cu o alta institutie), gumenta cererea astfel: ,,Semnalez (... ) faptul ea
directorul sau i~i pastra speranta ea proiectul de cu ocazia vizitei A.S.R. Principesei Maria, auto-
a ridica un palat avea mai multe ~anse sa nu fie mobilul princiar s' a scufundat in pamantul
abandonat. Este o ipoteza, iar argumentele ei moale, neputand fi scos decat cu mare greutate."
co nstau in aceea ea pretextele su ccesivelor Bineinteles ea sosirea banilor s-a lasat a?teptata,
amanari ale inaugurarii sunt dintre cele mai fu- ceea ce-1 face pe directorul Muzeului sa revina
tile: completarea colectiilor cu materialul de la (adresa nr. 2/4 aprilie 1909) 73, oarecum ingrijo-
Expozitie, lipsa personalului de supraveghere rat. El arata ea la fel s-a intamplat ?i ,,cu prilejul
etc. De altfel, raportul lui Al. Tzigara-Samurca? vizitei A.S.R. Principelui Ferdinand ~i al A.S.I.
catre Ministru, scris la 14 noiembrie 1908, mi Principelui Kuni in ziua de 18 martie trecut (... ).
se pare cat se poate de edificator68: Urgenta unor asemenea lucrari se impune cu
,,Ramane dar ea ideea cladirei unui local pro- atat mai mult acum, cu cat trebue sa avem in ve-
priu sa fie cat mai curand realizata. $i nu trebuie dere o eventuala vizitare a Muzeului cu prilejul
pierdut din vedere t a orice amenajare s'ar face venirei in Capitala a A.S.I. Principelui de Co-
46 Petre Popovat
roana al Germaniei." De acest argument va tine director. De fa pt, chiar predecesorul sau, Ipolit
cont Ministrul care, gandind probabil la imagi- Strambulescu, ,,delegat al ministerului pentru
nea grotesca a viitorului imparat al Germaniei ce alcatuirea Muzeului de arta nationala" 77 colabo-
coboara, din automobilul sau impotmolit, direct ra cu muzee similare din strainatate. Astfel, el
in familiarul nostru noroi, aproba grabni c suma anunta pe Ministru, la 25 aprilie 1906, ea a
de 2582,20 lei pentru pavarea bucluca~ei curti. primit o sc risoare ,,de la directorul Muzeului
In aceasta curte, Al. Tzigara-Samurca~ va ex- national din Sofia, D. Marinoff, relativa la posi-
pune patru cruci vechi din piatra ce se aflau pe bilitatea Muzeului nostru de a se in~ela in achi-
jumatate in pamant pe diverse strazi ale Bu- zitionarea unor obiecte vechi biserice~ ti, care se
cure~tiului: ~oseaua ~tefan eel Mare nr. 104, Str. fabrica in Capitala Bulgariei actualmente ~i cari
Matei Voievod nr. 130 (cruce datata 1858), ~ o sunt foarte anevoe de recunoscut ea nu sunt ve-
seaua Filantropiei (datata 1726) ~i Str. Cazarmei ritabil antice." 78 In acela~i timp , el cere sa se
nr. 53 (avand inscri s anul 1669) 74 . Ele sunt atraga atentia ~ i directorului Muzeului de Anti-
obtinute de catre Muzeu cu sprijinul primarului chitati asupra pericolului existentei un or aseme-
Capitalei, caruia Al. Tzigara-Samurca~ ii multu- nea falsuri.
m e~ te intr-o scriso are trimisa la 9 decembrie Pentru mentinera unor bune relatii cu mu-
1910 75. In 1948, cand Muzeul se va numi ,,de zeele straine, Al. Tzigara-Samurca~ achizitiona ~i
Arta ~ i Arheologie", directorul sa u de acum, ,,dublete" ale pieselor din colectie, menite sa fie
George Oprescu, va cere ministrului Artelor sa schimbate cu alte obiecte din strainatate.
aprobe (la 6 aprilie) ea ,,Directiunea Arhitecturii Voi exemplifica doar prin cateva ca zuri de
sa se ocupe de ridicarea crucilor de piatra ~i in- schimburi intre muzee, culese din Arhiva Muzeu-
stalarea lor in alta parte a curtii", confiscandu-le, lui Taranului Roman. La 7 august 1909, Spiru
bineinteles, locul de onoare de care se bucura- Haret ii comunica directorului Muzeului: ,,Avem
sera aproape 40 de ani. Oprescu atragea atentia onoarea a va face cunoscut ea Ministerul a aprobat
ea ,,pentru afectarea acestei operatii trebue~te raportul Dvs No. 55 ~i va autoriza ea din dubletele
multa atentie, unele cruci avand 0 baza foarte acelui Muzau sa alegeti cate-va exemplare mai ca-
grea, ajungand la greutatea totala de peste o racteristice pe cari sa le trimiteti Muzaului Etno-
tona." 76 Se pregatea curatarea terenului pentru grafic din Paris (Palais du Tocadero)" 79. Trebuie
cei ce se vor instala pe de-a intregul in Muzeu ~i mentionata precizarea Ministrului facuta in finalul
care nu ar fi suportat prezenta la loc vizibil a adresei: ,,Va rugam insa, ea in schimb sa cereti Gu-
unor cruci, fie ele ~i vechi de sute de ani ... vernului francez, ea obiectele romane~ti sa fie se-
parate de cele ungure~ti ~i puse la un loc cu obiec-
* tele ce se vor trimite de Dv." In felul acesta se
Muzeul de la Monetarie a intretinut relatii incerca sa se corecteze eroarea pe care o comisese
stranse ~i cu alte muzee din tara ~ i din strai- viitorul Musee de l'Homme, cand expunea de-a
natate. In unele scrieri ale lui Al. Tzigara-Samur- valma obiecte romane~ti ~i ungure~ti. Era epoca in
ca~ se va d e~te interesul acestuia fata de dez- care confuzia nu se referea doar la numele capi-
voltarea mi ~ca rii muzeografice din tara. D e~ i talelor celor doua state...
preocupat - s-ar parea ea exclusiv - de fina- Asemenea schimburi au avut loc ~i cu alte
lizarea Muzeului National, el va avea totu~i timp muzee de peste hotare: ,,Directorul Ermitagiului
sa viziteze muzee etnografice, de curand create Imperial din St. Petersburg" roaga pe directorul
in Romania. In acest sens, relatiile sale cu Mu- Muzeului de arta nationala ,,sa-i cedeze exem-
zeul din Sf. Gheorghe sunt cunoscute. Dar cola- plarele duble. " 80
borari fructuoase a avut ~i cu muzeele din strai- Tot gratie colahorarii cu strainatatea, la 9 sep-
na tate, inca de la instalarea sa in po stul de temhrie 1909 sosesc de la Berlin ,, 15 mane-
I
Muzeul de la ~os e a 47
chine arti stice p e ntr~ costumele nationale din dine, Al. Tzigara-Samurca? in acela ~i loc, aratand
Muzeu." 81 totodata ea exemplul sau a fo st repede urmat ,,~i
Al. Tzigara-Samurca~ vedea imbogatirea pa- de alte persoane binevoitoare, care au daruit sau
trimoniului muzeal reAfizata pe trei cai: achizitii, au cedat numai Muzeului, sub forma de impru-
donatii ?i imprumuturi de obiecte. Inca de la in- mut, obiecte romane?ti din colectiile lor particu-
ceputul activitatii sale de director, el cere, la 4 lare. "85 ~i urmeaza o lista, deloc completa, ce
ianuarie 1907, aprobarea administratorului Ca- cuprinde 68 de asemenea ,,persoane binevo i-
sei Artelor, G. Sterian ea, pentru cat mai grabni- toare". Cel mai impresionat a fos t de gestul mo~
ca deschidere a Muze ului, in conditiile un ei n enilor ~ t e fa n ~ i Co n stantin Negr esc u din
colectii relativ modf ste, sa poata expune ~ i Bala ne~tii Go1jului care au donat ,,o troita mo-
obiecte primite sub forma de imprumut de la numentala ~i fo arte caracteri stica, pe care au
particulari. Dar, pentru a nu se repeta tristele ex- insotit-o de un act de danie cu urmatorul cu-
periente dobandite cu ocazia expozitiilor din prins: "lnsufletiti de ideea infiintarii Muzeului
1900, 1901 ~i 1906 cand multi posesori nu ~i-au de arta nationala, sincer povestitor al trecutului
recuperat obiectele, Al. Tzigara-S amurca ~ cere o nostru frumos, ?i doritori a contribui ?i noi cu
,,intarire oficiala" pentru ea proprietarii sa-~i re- cat puterile ne ajuta la ridicarea unui asemenea
capete exponatele la cerere, chiar ~i ,,in cazul templu maret al romanismului, daruim CU toata
un ei schimb ari de pe rsonal in condu ce rea dragostea, in sus zisul scop, aceasta cruce de
Muzeului"8 2. Cu toat'f aceste masuri de protejare lemn, fa cuta de stramo~ii no ~tri in 1842 ~i gasita
a drepturilor colectionarilor, un dezacord se pro- azi pe mo?ia noastra. "86
duce chiar cu a cela ~i G. Sterian, care cere, la 17 Pentru a-?i injgheba inceputul colectiei, Al.
iunie 1908, sa i se res tituie ,,coleqiunea de Tzigara-Samurca? atrage atentia autoritatilor res-
oale" pe care o imprpmutase Muzeului ~i acum ponsabile ea in mai multe institutii ale Statului
ii era necesara pentru pregatirea cursului sau. se gasesc obiecte al caror loc s-ar fi cuvenit sa fi e
Cererea se love~te df refuzul directorului care in Muzeu. El ii scrie lui Spiru Haret, la 2 aprilie
stabile?te ea ,,oalele reclamate de Dl. Sterian 1907, adica la 6 luni de la numirea sa ea ,,(.. .) in
fiind daruite M uzeul~i ~ i ea atare trecute in in- diferite birouri ale Ministerului ?i din Adminis-
ventarul Muzeului sub 1591-1618, cu mentiunea tratia Casei Bisericii ?i a ~coal elor se afla, dupa
donatorului, nu se pot restitui. "83 cum va este bine cunoscut, desenuri sau gravuri,
Multe obiecte expuse au fo st imprumutate de proprietate a Statului.
la Elisa I. Bratianu care achizitioneaza intreaga Unele din ele, pe langa sau chiar in afara de
colectie de piese ronliane~ti din Transilvania ale merite artistice, au incontestat un interes docu-
lui D. C om~a din Sibiu. ,,Aceasta frumoasa colec- mentar foarte insemnat, fiind sau vechi copii
tie, in valoare de peste 10.000 lei, neputand fi dupa monumente din tara sau reprezentarea
cumparata din buge{ul de 2.000 lei de care dis- unor scene din viata culturala de odinioara.
punea Muzeul nostru, caruia se ofe rise, era sa Considerand ea locul unor asemenea tablouri
treaca la Pesta, daca hu s-ar fi salvat de catre d-na sau gravuri e mult mai nimerit intr' un muzeu de
Elisa I. Bratianu", arata Al. Tzigara-Samurca? in cat ea simpla decoratie in birouri administrative,
191084 . Sotia fo stufui pre~edinte al Consiliului va rog a ma autoriza sa fa c o alegere de aseme-
de mini ~ tri imprumuta Muzeului , pentru ex- nea lucrari, pe cari in urma sa binevoiti a le da-
punere, 0 buna par~ din colectia de curand do- rui Muzeului de Arta Nationala. Ast-fel numai,
bandita, imprumut ce se va transforma in do- aceste documente ar fi puse in lumina ce li se cu-
natie efe ctiva. ,,Nu~ai prin marinimia d-sale, vine ~i ar servi pentru folo sinta ob ~tea sca . " 87
Muzeul se mandre~ te azi CU cateva frumoa se D e~i, incontestabil, formularile lui Al. Tzigara-
exemplare ale acele) colectii", scria, cu gratitu- Samurca ~ aveau darul de a-i fa ce doleantele cat
48 Petre Popovat
mai convingatoare, in acest caz, raspunsul Mi- nistrul Domeniilor, prin adresa nr. 37276/ 15
nistrului, prin rezolutia sa este evaziv: ,, 12 IV mai 1907, a ordonat delegatului insarcinat cu
907. D. Tz. le va vedea ~ i ne va face un referat, ,,liquidarea socotelilor Expozitiunei din 1906" sa
dupe care vom hotari. (ss) Haret." Cu tenacitatea predea Muzeului obiectele cu caracter etnografic
sa proverbiala, care nu de putine ori a iritat pe ramase in Palatul Artelor de la Filaret89.
dive r~ ii mini~ tri ai Culturii care s-au succedat, Tot in aceasta perioada, Muzeul p r im e~ te
Al. Tziga ra-Sa murca~ nu se lasa infrant de lipsa donatii ~i din partea Regelui Carol I, fata de care
de precizie a lui Spiru Haret ~i, doar la cateva Al. Tziga ra-Samurca~ i~ i manifesta recuno~tinta
zile, ii scrie din nou, sugerandu-i o alta sursa intr-un articol scris special in acest scop, in Con-
(gratuita) de imbogatire a colectiei Muzeului 88 : vorbiri literare din mai 1907 ~i intitulat ,,Muzeul
,,Pe urma Expozitiei Generale din vara tre- prime~te daruri regqti" . In arhiva Muzeului
cuta au ramas, dupa cum cunoscut va este, in Taranului Roman se afla scrisoarea primita din
fo stul Palat al Artelor o multime de obiecte din partea bibliotecarului Regelui, care-i comunica
care unele au fo st daruite, cele mai multe insa au lui Al. Tzigara-Sa murca~90:
fost cumparate de Stat. ,,Maison de S.M. le Roi, Bucuresci 29 aprilie
In aceasta colectiune se afla o multime de 1907.
obiecte etnografice, cari intra in cadrul Muzeului Domnule Director, Din lnalt ordin am onoa-
de Etnografie ~i arta nationala. rea a ve remite aci alaturat:
De oare ce Dl. Dr. !strati insu~ i in raportul ce 1.) Un ,,Album National", cuprinzand 14 cro-
a adresat in calitate de Comisar general, in luna molitografii dupa aquarele de Szathmari
lanuarie, Ministerul instructiunii publice, (sic) 2. ) Un album ,,Romania" continand 70 fo-
prevedea ea obiectele cu caracter etnografic sa tografii dupa natura, executate tot de Szathmari,
fie trecute in Muzeul de arta nation ala depen- pe care Maiestatea sa Regele a binevoit a le darui
dinte de departamentul D-voastra ~i afland ea pentru Muzeul de etnografie ~i arta nationala.
acum Ministerul domeniilor ar fi dispus sa ne 3.) 0 colectie de fotografii de furci etc, in-
cedeze acele colectiuni, va rog sa binevoiti a in- credintata Maiestatii Sale de catre Dl. C om ~a
terveni in acest sens. pentru a fi depusa la acela~ Muzeu ~i pe care am
Trebuie sa adaog ea pentru Muzeul de Arta fost insarcinat Sa vi 0 transmit impreuna CU cele
nationala nu am putut cumpara de la Expozitie de mai sus."
absolut nici un obiect, de oare ce, dupa ce in In legatura cu colectia de furci de tors a lui
urma unei cereri mi se permisese sa fac alegerea, D. Co m ~a, a devenit celebra cea obtinuta de
toate obiectele desemnate de mine pentru mu- Al. Tziga ra-S amurca~ in ni ~te imprejurari mai
zeu au fo st retinute la expozi\ie ~i mi s'au ina- putin obi~nuite, pe care le relateaza in memori-
poiat chiar banii pe cari apucasem sa-i platesc ile sale91 : ,,Caracteristic e cazul furcii de tors a
pentru unele obiecte. lui D. C o m~a - Sibiu, de care nu a ~ fi amintit
lnteresul comun fiind ea aceste obiecte sa fie daca el nu ar fi divulgat in ziarul Minerva " din
adunate la un loc, pentru ea numai ast-fel se 24 oct. 1909, sub titlul: 100 coroane pentru o
poate prezinta in mod demn arta romaneasca, furca. lata cum s-a atins acel pret fabulo s pentru
cred, Domnule Ministru ea ve\i binevoi a acorda atunci, aflandu-se in Sibiu pentru a aduna
inalta D-voastra aprobare raportului de fa ta." obiecte, directorul Muzeului din Bucure~ti do-
De data aceasta Al. Tzigara-Samurca~ a avut rea, intre altele, o anumita furca pe care pose-
succes, Ministrul scriind in stilul sau lapidar, pe sorul refuza sa o vanda. Revenit insotit de Anton
nota marginala: ,, 19 IV 907: Se va interveni. (ss) Mocsonyi, Com~a, cu gand de a nu vinde furca,
Haret. " ~ i interventia sa a fo st fructuoa sa, in- ceru pre\ul exagerat de 100 de coroane, pe care
trucat directorul Muzeului este anuntat ea Mi- insa Mocsonyi platindu-le, directorul muzeului
i$i vazu dorinta implinita. Splendida fur ca, Din fe ricire, au existat ~i persoane sa u institu-
datata din 1897, infrumusetata cu cele mai bo- tii care au facut daruri Muzeulu i fara alta recom-
gate izvoade de crestaturi, face fala Muzeului, pensa decat satisfactia de a co ntribui la imboga-
eternizand numele donatorului, fiind reprodusa ti rea acestu i uni c l aca~ de cultura. Printre
sub nr. 27 din lucrarea mea: lzvoade de cres- a ce~ tia , preotul Emilian Micu din Lu go~ ofera
taturi ale taranului roman din 1928." (,,face don") la 6 februarie 1908 ,,doua objecte
Tot in arhiva Muzeului Taranului Roman se vechi numite tulben care poarta feme ile la
a.fla ?i o copie a scrisorii de multumire trimisa de Belin t."9 4 Cu tre i zile inainte, Al. Tz igara-
Al. Tzigara-Samurca? genero ului donator92: Samurca~ ii scrisese ,,D-lui Titu Maiorescu, Str.
,, 12 oct. 1909. D-lui A. Mocsonyi de Foen. Mercur 1, loco":
Ma grabesc a va exprima cele mai calduroase ,,Primind din partea Dv. Pentru Muzeul de
multumiri pentru frumosul dar ce ati facut Mu- arta nationala rarul ~ i intere antul Album
zeului nostru. Nu numai minunata lucrare a fur- moldo-valaque din 1848 precum ~ i 41 litografii
cei ce ne-ati daruit dar ?i imprejurarile parti- din Albumul lui Raffet din 1837, cu vederi din
culare in care multumita numai marinimiei D-V. tara, ma grabesc a Va exprima viile multumiri
acest frumos obiect a putut intra in colectia noas- pentru pretiosul dar cu care ati binevoit a onora
tra, contribuie a da acestei donatiuni o insem- tanara noastra institutie."95
natate CU totul particulara." Evident, Al. Tzigara- Donatii soseau ~i de la cele mai n ea~teptate
Samurca i~i exprimase multumirile ~ i in mod institutii. In acest sens, Al. Tzigara- am urca~
direct, prin viu grai, caci doar fu sese de ata in este destinatarul unei scriso ri din partea o-
momentul cumparar ii obiectului. El nu uita, cietatii pentru protectia animalelor, pe care o
insa, revenit la Bucure~ti, sa le transmita ~i in redau integral, inclusiv antetuJ ... 96
scri s, fiindca buna cre~ te re era caracteristica ,,Fiti miloi. buni i drepti.
unor carturari ai vremii. Societatea pentru Protectiunea Animalelor
De~i, ,,colectionarul" prof. D. Com~a cumpara (S.P.A.)
obiecte (sunt convins ea in schimbul a catorva Recunoscuta ea persoana mora.la Sub Inaltul
,,craitari"), pentru a le revinde la preturi cu mult Patronaj al M.S. Reginei ~ i Prezidentia de onoa-
mai mari (in cazul men~onat mai sus, d epa~ind re a A.S.R. Principesa Maria.
chiar limitele), valoarea incontesta.bila a pieselor Birourile: Pasagiul Roman, 22 Telefon 10/1
achizitionate de acesta il determina pe Al. Tzigara- No. 1170, 2 octombrie 1909
Samurca~ sa se ,,aprovizioneze" in continuare de Domnule Director, In ziua de 1 Martie 1907
la el. Dovada este ~i scrisoarea lui Com~a redac- urmarind prin ma.ha.lalele Bucure~tiului ~ i atele
tata la ,,Sibiu 7 Decembrie V(aleat) 1909"93: vecine pe cei cari dau de obicei caini in tarbaca,
,,Mult Stimate Domnule Director ! Avand agentii no ~ tri au dat peste ni ~ te oameni zi ~ i
neaparata ~i foarte grabnica trebuinta de bani, Cuci cari, conform unei datine a.le carei origini
Va rog sa binevoiti a'mi trimite, cat mai in gra.ba, nu avem ca.litatea de a stabili stateau mascati la
restul de 1200 lei pentru obiectele ce V'am van- drumul mare pazind pe trecatori pre a'i bate cu
dut pe seama museului etnografic. o opinca legata de un bat. Aceasta practica a fost
Este u~or de int les ea am continuat a stran- interzisa in urma intervenirei noastre din 12 la-
ge increstaturi a~a ea in prezent am acasa vre-o nuarie 1909 cu o. 63 de catre Ministerul de ln-
25 piese exclusiv vechi ~ i a.lese cu ingrijire, in terne prin circulara o. 3005 din 27 lanuarie
vre-o 4-5 calatorii." A~adar, colectarea de piese 1909 caci dadea loc la batai ~i punga ie la dru-
etnografice din Transilvania devenise, pentru mul mare. e-am gandit insa ea v'ar interesa sa
prof. D. Co m~a o activitate deosebit de lucrativa, posedati in colectiile muzaului acele masci pe
reu~ind sa ~i ,,stocheze" marfa. cari le-am putut pastra in starea lor de atunci,
50 P etre Popovat
afara numai ea ni~te oglinzi mici ce erau lipite 0 asfel de chitanta tipizata este completata
pe frunte au cazut, deslipindu-se." pentru suma de 3000 lei de catre ,,maiorul cava-
E drept ea Al. Tzigara-Samurca ~ colabora de lerist" 102 Emanuel Ritter von Kostin, reprezen-
mai multa vreme cu Societatea pentru protectia tand ,,olarie preistorica, idoli, obiecte de silex,
animalelor, inca din 16 fe bruarie 1906, cand provenite din statiunea neolitica Sipenitz (Bu-
sustine conferinta ,,Animalul in arta" la sediul covina)" 103. El le vindea cu prioritate Guvernu-
institutiei mai sus mentionate9 7 . lui roman, de~i i se facusera ofe rte ~ i din partea
In sfar~it, sursa principala de formare ~i im- Germaniei. (Este ciudat cum unii colectionari
bogatire a patrimoniului muzeal o constituia sub- propuneau Statului spre va nzare obiectele lor
ventia din partea Statului. exact in momentul in care primea u oferte ten-
Al. Tzigara-Samurca~ ~tia ea piesele cu adevarat tante din partea altar tari ... ). Pentru obtinerea
valoroase deveneau tot mai rare ~i, pentru salvarea acestei sume, Ministerul Cultelor ~i al Instruc-
lor, cere necontenit fonduri de la Minister care, in \iunii publice are un lung schimb de scrisori cu
fi ecare an, ii acorda un buget total insuficient. Inca Ministerul de Finante, in vederea deschid erii
din 23 martie 1907 el atragea atentia ea,,(... ) adu- unui credit extraordinar de 3000 lei, ce a fast
narea obiectelor trebuie grabita, caci ele dispar tot aprobat in cele din urma prin Inaltul Decret
mai mult, fie prin distrugerea chiar a posesorilor Regal no. 3008 din 28 octombrie 1910104.
fie prin concurenta tot rnai mare ce se intampina Dar achizitia pe care Al. Tzigara-S amurca~ a
din partea colectionarilor particulari."98 Cu banii considerat-o ea fiind cea mai valoroasa ~ i cu care
primiti, el poate curnpara de la Elena C. Cornescu, s-a mandrit toata viata, atat pentru frumusetea
pre~edinta Societatii ,,Furnica", in iunie 1907, ,,o ei, cat ~i pentru inovatia ce a constat in fericitul
serie de costume nationale din diferite judete ale mod de expunere a unui monument intr-un mu-
tarii."99 Achizitia era considerata de catre Al. Tzi- zeu de tip pavilionar, a fa st
gara-Samurca~ ea fiind remarcabila pentru ea, spu-
nea el, ,,in intreaga colectie ce am primit dela Dl.
Casa lui Antonie Mogo~ din Ceauru
Strambulescu se afla numeroase cama~i sau parti
de costume nici unul insa complect." 100 Aproape ea nu exista scriere a lui Al. Tzigara-
Pentru a tine o evidenta corecta a cheltuie- Samurca ~ (fie publicata, fie sub forma rapoar-
lilor facute pentru achizi\ii, directorul Muzeului telor oficiale catre autoritati) in care, vorbind de-
folo sea, pe langa chitantele de mana (in dublu spre realizarile sale muzeografice, sa nu se refere
exemplar, desigur) ~i unele chitante tiparite la la achizi\ionarea ~ i expunerea celebrei case din
Tipografia G. Ionescu din Str. Academiei nr. 30, Ceauru, judetul Gorj, realizata in intregime din
in care se men\ionalOl: lemn de catre taranul Antonie Mogo~ . Satisfa ctia
,,Muzeul de etnografie ~i Arta Nationala nedisimulata a directorului Muzeului razbate pe
CHITANTA deplin din urmatoarele doar cateva randuri, ex-
Lei... bani ... Adi ea... trase din articolul publicat In 1910105:
Subsemnatul am primit dela Directiunea ,,(... ) pentru a arata pe taranul nostru in ade-
Muzeului de arta na\ionala din Bucure~ ti pentru varatul sau mediu, am reu~it sa aduc in Muzeu o
urmatoarele obiectele vandute .... .. ........ ..... ........ . casa intreaga, care ocupa singura una din salile
Comuna ... jude\ul ... ziua ... luna ... 19 .. . colectiei. Multumirea pe care vederea acestei case
Vazut, a provocat-o tuturor vizitatorilor - de la Rege pana
(ss) la taran - ~i interesul ce ea a de~teptat printre
Director arti~ti, indrituesc in deajuns transportarea ei aici."
L.S. In cele ce urmeaza, voi urmari istoria acestei
(ss)" case, de la descoperirea ei in satul Ceauru, in
Muzeul de la ~ osea 51
momentul in care constructorul ~i totodata pro- ruta cailor ferate) ~i sa ~i soseasca raspunsul la
prietarul Sau tocmai Se pregatea S-0 demoleze, Bu c ur e~ ti. Dar , pe vr emea aceea, ~ i p o~ t a
pentru a-~ i ridi ca un a noua 106 ~i pana la re- fun ctiona mai bine; o scri soa re trimisa de la
montarea ei in Muz~ul de la ~osea. In acest scop, Ceauru la 15 ianuari e 1908 ajunge pe biroul lui
voi utiliza aproape exclusiv bogatul material ce Al. T ziga ra-Sa murca~ la 18 ianuarie, adica in
se afl a in arhiva Mu zeului Taranului Roman, numai 3 zile!110
nefa ca nd aproape i(imic altceva decat sa pun Deci, directorul Muzeului de Arta Nationala
documentele ca p la cap; simpla lor lectura va scri e Ministrului 111 : J n excursiunile mele in
ilustra etapele ce s-au succedat pana la expu- Gorj am aflat o splendida casa, toata de lemn ,
nerea casei in Muzeu. esecutata cu o nespusa maiestrie ~i o admirabila
In va ra anului 1907, in peregrin arile sale ornamentatie sculpturala de marele artist sculp-
prin tara in vederea unor noi achizitii, Al. Tzi- tor al Go rjului , Antoni e Mogo~ (... ) Casa in
gara-S amurca~ descopera casa de lemn construita chestiune urmeaza sa fie transformata ~i stricata
in intregime de catre Antonie Mogo ~ din Ceau- in vara aceasta. Fata de insemnatatea ei am pro-
ru, un adevarat ,,giuvaer arhitectural" 107, gratie pus proprietarului sa mi-o cedeze pentru Muzeu,
sculpturilor de la stalpii prispei ~ i a proportiilor unde ar fi una din cele mai fru moase ~i intere-
fo arte fe ricite ale intregii case 108. sa n te podoabe. Cu aju to rul primariei lo cale
Din primul moment, Al. Tzigara-Samurca~ intretin corespondenta as upra pretului vanzarei,
este captivat de acest monument ~ i este hotarit impiedicand eel putin deocamdata daramarea
sa-1 cump ere pentru Muz eul din Bu cur e~ ti . casei. Neputand insa plati cei 900 lei ce mi se
Drept .~are, el scrie l~i C. Nitulescu (sau ... _,,N i~~ reclama, tare ma tern ea splendida casa - unica
lesscu , cum semna acesta), secretarul pnmane1 in felul ei - se va pierde pentru Muzeu".
din Ceauru, la 4 iunie 1907109: ,,(...) te rog sa Ministrul aproba mandatarea sumei de 900
binevoie~ ti a ofe ri din partea mea locuitorului lei pentru a se cumpara casa lui Mogo ~, prin
Antoni e Mogo~ pretul de 500 lei pentru casa in- adresa Nr. 3580 E din 20 iunie 1907, inregis-
treaga impreuna cu portile mari . Avand in ve- trata sub Nr. 52/ 907. Cu adresa r. 16896 F din
dere starea de deteriorare a cladirei, cred ea pre- 28 iuni e, s-a trimi s ordonanta de plata Nr.
tul nu este prea mic, materialul ne mai putand fi 1407/907 112. Suma necesara va fi procurata ,,fie
intrebuintat intr'alt scop. Sper ea prin staruinta de la dotatia invatamantului secundar, fie din
Dtale suszisul se va convinge ea pretul ce-i ofe- fondul extraordin ar" ll 3.
rim este destuJ de avrtajos, mai CU seama daca-i Alaturarea celor doua documente (scrisoarea
lamure~ti bine scopul in care sa cumpara ~i sper lui Al. Tzigara-Samurca~ catre C. Nitulescu ~i cea
ea afland ea opera sa .va fi expusa in Muzeul in care se informa Ministerul despre existenta
National se va simti magulit ~ i va ceda pe pretul casei) scoate in evidenta o neconcordanta intre
de mai sus. Puneti-i in vedere, Va rog, onoarea pretul oferit (500 lei) ~i eel pretins autoritatilor
deosebita ce ar rezulta pentru dansul ~ i intreg abilitate a-1 plati (900 lei), diferenta care ar putea
neamul lui de a figu ra in Muzeu prin lucrarea trezi dubii in privinta onestita~i directorului. Ex-
sa, care astfel va fi pe veci pastrata spre admi- plicatia o da Al. Tzigara-Samurca~ insu~ill4, care
rarea intregului neam romanesc." va scrie: ,,(Mogo~) consimti a mi-o vinde pe pret de
Sosindu-i, probab~l, raspunsul afirmativ din 500 lei. Demontatul, transportul ~i recladirea ei in
Ceauru, Al. Tziga ra-$ amurca ~ cere bani de la Muzeu au costat mai mult deca t pretul cum-
Minister, pentru ace~sta achizitie, la 14 iunie pararii". Mai departe se va constata ea transportul
1907. Astazi ar parea ridicola supozitia ea, in de- casei desfacute, pana la gara din Tg. Jiu, a costat
curs de numai 10 zilb, s-a putut trimite o scri- 300 lei, restul de 100 lei reprezentand, probabil,
soare intr-un sat de langa Tg. Jiu (nesituat pe pretul drumului cu trenul pana la Bucure~ti.
52 P etre Popovat
La numai doua zile de la cererea adresata Scrisoarea pe care o voi reproduce catre sfii r~itul
Ministrului (ragaz in ca re a primit ?i aprobarea istoriei casei din Ceauru, d ovede~te ea, dupa ce
acestuia, eel putin verbala, pentru ea, oficial ?i-a vazut ,,opera" expusa ~ i admirata, a inteles -
este, a?a cum am vazut mai sus, anuntat prin in sfiir~it - ce onoare i s-a facut. Dar cine era
adresa din 20 iunie), Al. Tzigara-Sa murca ~ va tri- acest Mogo~?
mite secretarului primariei din Ceauru adresa Pentru scurta prezentare a acestuia, am fo-
nr. 99 din 16 iunie 1907 11 5, in care-i comunica, losit relatarea lui Al. Tzigara-Sa murca? din 1909,
cu o bu curi e p e care n e-o putem ima gina: publicata ~ i in Scrieri despre arta romiineasci'i
,, .. .Cumpararea casei a fo st aprobata. In conse- (Bue., 1987)11 8, dar ~i ni~te notite luate la fata
cinta va trimet prin mandat p o~tal suma de 50 locului, scrise pe aceea~ i hiirtie pe care un dese-
lei ea o prima arvuna ce va rog a inmiina locu- nator (0. Roguski?) a fac ut schita casei din Ceau-
itorului Antonie Mogo ~ din pretul de 500 lei cu ru, desen ce se afla in arhiva lui Al. Tzigara-
care a consimtit a ne vinde casa in intregime pre- Samurca~ de la Biblioteca Academiei Romane,
cum ?i poarta cea mare de la curte (.. .) In vede- sectia manuscrise 119 .
rea transportului ~i a felului de a desfa ce casa Antonie Mogo? s-a nascut in satul Balace~ti
voiu veni eu insumi in curiind la fata locului. din judetul Gorj , de Sf. Maria Mica (8 septem-
Rog a nu lasa sa se strice casa de oarece e nevoe brie) 1835, fiind copilul mai mare al parintilor
sa mai fac o fotografie inainte de dariimare" 116. Nicolae ~ i Pauna. Devine, la o viirsta frageda,
La aceasta Nitulescu ii raspunde prompt: paracliser la biserica din satul natal, ciind invata
,, Domnule Director! Ca res ultat la adres a sa citeasca de la un frate mai mic. ~ tia sa citeasca
Domniei V6stre cu No. 99 din 16 lunie corent, doar ,,slova veche", dar de scris, n-a invatat deciit
cu on6re fa cem cunoscut ea cu Mandatul po ~tal numele sau (cu caractere latine). Cititul 1-a de-
ce ati trimis, am primit suma de lei cinci-zeci; pe prins cu catehismul, apoi cu ,,Alexandria" ?i
care i-am predat locuitorului Antonie Mogo~ din ciiteva carti biserice~ti. Sta paracliser patru ani,
comuna noastra Ceauru, drept arvuna pentru piina ciind moare ciintaretul de la biseri ca, in
obiectele viindute de la care am obtinut chitanta locul caruia este numit in urma recomandarilor
cuvenita, in dublu exemplar ?i pe care vi le inain- din partea protopopului Costache.
tez Dvs. odata cu aceasta. Bine voind a cun6 ~te ,,Bilet de na ~tere ~i botez" nu a avut, caci era
Domnule Director, ea termenul pentru aridi- inscris doar intr-o condica a preotului, pe care o
carea obiectelor s'a ficsat prin acele chitante de tinea la el acasa dar, la un incendiu, casa i-a ars,
catre viinzator de la 15 iulie inainte, pe motivul distrugiindu-se ?i condica.
ea are mare trebuinta pentru adunarea mate- ,,Armata n-a facut; a scapat ea fiu de vaduva
rialului cu construirea casei celei noi. lar in ca- ~i in schimbul a doi poli! " l 20
zul ea chitantele nu vor fi bine regulate, rog a mi La 25 de ani se insoara cu o fata din Ceauru, la
se restitui inapoi impreuna ~i cu un formular al care se muta ~i cu care va avea 8 copii, dintre care
Dvs. dupe care sa lucrez altele" 117. 7 baieti. lmediat dupa casa tori e, protopopul
Trebuie sa remarc ea acest C. Nitulescu s-a Roman i-a scos atestatul de ciintaret al bisericii din
dovedit a fi un excelent colaborator al lui Al. Tzi- Balace~ti ?i i-a adus de la Episcopul Calinic din
gara-Samurca ~, cu care va intretine o bogata Riimnic un alt atestat, pentru biserica din Ceauru.
corespondenta din care reiese ea s-a devotat Dintre toti copiii, do ar unul a terminat 5
intru toul actiunii, fiind con?tient de insemna- clase.
tatea expunerii unei case din satul sau in salile Dupa 21 de ani de casnicie, ii moare nevasta
Muzeului bucure~tean . ~i aceasta in contrast cu ~i Antonie se recas atore~te.
ezitarile lui Mogo ~ care, poate sfatuit de catre Ca avere, a posedat: 16 pogoane din care,
altii, incerca sa obtina suplimentarea cii?tigului. dupa ce a impartit copiilor, i-au ramas doar 2 ~ i
I
3 litre. In afara locului de aratura, mai avea: o treaba cand va sosi Mogo~ pentru reconstructia
casa cu gradina, o vaca, o iapa ~i o ,,cocie" cu casei in Muzeu, ea sa ~tie cand sa-i trimita biletul
care se duce la ora~. Leafa de cantaret era de 33 de tren. Neprimind un raspuns satisfacator, ii
lei pe trimestru iar, du pa ce-~i platea ,,birul", ii scrie ~i me~te rului, la 7 noiembrie, rugandu-1 sa-1
mai ramanea ,,1 pol de cheltuiala"121. anunte degraba cand va sosi in Capitala, pentru
Cand era tanar, a mai facut case prin Tama- a incepe lucrul. Lamurirea vine din partea pri-
~e~ti , Stolojani, Ceauru. Pentru casa care a ajuns marului comunei Ceauru, Vasile Croicu, care-i
la Muzeu a luat lemh din padurea lui Zatreanu, scrie, la 8 noiembrie 127 , lui Al. Tzigara-Samur-
cu cate 5 lei copacu_\. Toata casa e din stejar, iar ca~ ea Antoni e Mogo ~ i-a raspuns ,,intr'un mod
unele grinzi aj ung la ~ungimea de 10 m. A folosit forte neomenos spunand ea mai are de lucru la
70 de copaci pe care i-a cioplit el singur, cu bar- casa cea noua", dar va veni peste vreo luna cu
da. La construirea casei a avut patru ajutoare care conditia sa primeasca 10 lei pe zi, altfel nu ac-
stateau in cele patru holturi, ea sa a~eze grinzile la cepta. In cazul in care suma pretinsa de acesta e
imbucaturi. Pe cand ridicau constructia, un taran considerata a fi prea mare, primarul recomanda
i-a prezis ea o sa vina cineva de la Bucure~ti ~i o alti doi me~teri lemnari, Ion Tanasescu ~ i Luca
s-o ia cu el impreunal22. B. Nitu, tot din Ceauru, care au participat la
Talentul lui Mogo~ nu este o exceptie in zo- ,,spargerea casei ~i ~tiu forte bine semnele Ca-
na; mai exista case asemanatoare, construite de sei". Ei s-ar invoi sa o reconstruiasca, dupa fo-
me~terul Gheorghe \jizante, iar in catunul vecin, tografia lui Al. Tzigara-Samurca~ , pretinzad doar
Ion Ratoiu era un co;nstructor renumit 123. 3 lei pe zi, fiecare.
... Acum, cand pre~icerea batranului taran era Se poate presupune dezamagirea celui ce-~i
pe cale sa se indeplineasca, Al. Tzigara-Samurca ~ pusese atatea sperante in casa din Ceauru, dar ~ i
roaga (la 16 iulie 19017) pe Directorul Prefecturii in privinta caracterului constructorului sau. Cu
Gorj, I. Georgescu, sa ordone lui C. Nitulescu sa mahnire, ii scrie lui C. Nitulescu, la 15 noiem-
supravegheze demontarea casei lui Mogo~ iar, in brie 1907 128 : ,Jn privinta lui Mogo~ am ramas
acela~i vagon cu casa, sa transporte ~i cele trei foarte surprins. Adu-i te rog aminte ea a~ a ne-a
cruci din satele Poe*ari, Rovina~i ~i Ro~ia. Ca fost invoiala ea sa vie sa a?eze casa la Bucure ~ti
urmare, la Muzeul 8.e Arta aponala sose~te platindu-i-se 3 lei pe zi ~i drumul. Nu-i ?ade fru-
urmatoarea telegram~, la 26 iulie: ,,Sa procurat 2 mos sa nu se tie de cuvant. Daca prin vorbe
cruci casa de la Ceauru desfacuta dar lipsa de bune nu vei putea sa-1 convingi, voi veni chiar eu
vagone a produs inta~ziere in a fi expediate insa pe acolo ~i la nevoe voi interveni oficial la pre-
am luat masuri de trimitere ingraba. Directorul fectura . Sfatue?te-1 D-Ta sa nu ceara acuma alt
Prefecturei Gorjiu I. ~eorgescu" l24. pret decat eel invoit ~i sa vie cat rai curand".
Bucurandu-se de faptul ea autoritatile locale se ,,Vorbele bune" ale secretarului primariei
dovedeau extrem de cooperante, Al. Tzigara-Samur- s-au dovedit a fi fost suficiente, fiindca dupa o
ca~ telegrafiaza Oa 3 august) lui ituJescu: ,,vagonul saptamana (ragaz in care Al. Tzigara-Samurca? n-
s'a trimis. Intrebati telefonic gara ~i expediati ar fi avut timp sa efectueze deplasarea) se trimi-
indata lemnaria. Avizati ~i primarul din Bale~ti. te o telegrama la Ceauru: ,,Va a~tept cu Mogo?.
Banii lui Mogo~ la directorul Prefecturii. Suprave- Bilet de calatorie expediat azi prin po~ta pe
ghea~ transportul. Telegrafia~ rezultatul"l25. adresa Dv." 12 9 Dandu-?i seama ea nu a fost clar
Tot lui Nitulescu ii scrie, la 17 octombrie ea ?i Nitulescu era invitat la Bucure?ti (acesta
1907126: merita macar o excursie in Capitala), ii mai tri-
,Jntorcandu-ma din strainatate voiu sa promite, in aceea~i zi, o alta telegrama 130 : ,,Alaturat
ced la instalarea casei lui Antonie Mogo~, care se va trimit foaia de drum pentru Antonie Mogo~ ~i
afla in posesia Muzeului". In aceea~i epistola, inva rog sa veniti impreuna cu el cat mai curand".
54 Petre Popovat
Reconstruq ia casei in Muzeu s-a facut in pe- Muzeului de arta nationala. Casa fusese vizitata
rioada cuprinsa intre eel putin 22 noi embrie de un public larg, dar ~i de inalte personalitati
1907, adi ea a doua zi du pa expedierea telegra- ale vremii.
melor ~i 15 ianuarie 1908, cand Al. Tzigara-Sa- Printre cei prezenti se afla ~i constructorul ~i
murca~ prime~te o scrisoare de la Antonie Mo- fo stul ei proprietar, impresionat la culme de ad-
go ~ 131 (scrisa, bineinteles de altcineva; sa nu miratia starnita de opera sa. Revenit in satul din
uitam ea acesta nu ~tia decat sa iscaleasca) din Gorj, acesta va scrie o scrisoare de multumire lui
care reiese ea primise banii pentru munca pres- luliu Moisil, secretarul Muze ului, originar din
tata, dar a intarziat sa transmita chitantele din ~ ant, judetul Nasaud. Scrisoarea e redactata, ev i-
doua motive: a fost foarte ocupat, fiindca i-a murit dent de catre altcineva ~i a trebuit sa-i ,,ajustez",
,,o fata a copilului" ~i ea nu se pricepe prea bine, putin, ortografia 135 .
dar ,,acum cat de curand mi le face epitropul ~i le ,, 1909 lanuarie 13 Ceauru.
voi transmite pe adresa Dstra". In post scriptum, Sarut mana Domnule Moisil,
anunta pe Al. Tzigara-S amurca ~ ea a vorbit cu Vin cu eel mai profund respect a va onora cu
Gheorghe Vizante ,,pentru u~a casei, dar nu vrea micile mele cuvinte ce Vi le scriu cu cea mai
S-0 Vanda, ea nu are alta S-0 puna in locul ei" . mare dra goste ce am catre Domnia Voastra.
. La 16 fe bruarie 1908, pe adresa Muzeului Vazandu-ma a~a de ridicat ~i numit in rangul de
sosesc ~i chitantele de la primaria Ceauru, pri- Meseria~ al Trecutului a o jumatate de secol pe
vind costul transportului casei lui Mogo~ , din lo- care eu, luptandu-ma a ~a de mult pe la cunos-
calitate pana la Tg. Jiul 32. cutii mei prin satele din apropiere, lucrand mai
Se pare ea fun ctionarii contabili ai Minis- intai cu mintea ~i mai pe urma cu mainile, am
terului pretindeau ni~ te chitante redactate in- intervenit mai in urma a-mi ridica o casa de
tr-un anumit fol, deoarece Al. Tzigara-Samurca~ lemn fa cuta ~i scluptata (sic) din Timpul Tine-
scrie din nou lui C. Nitulescu, la 4 mai 1908 133: retii mele, pe care ce lucram astazi, maine erau
,,Am onoarea a va inapoia cele 3 chitante ce lucru ~ i mai bun ~ i mai a ~e zat. ~ i acum Mul-
mi-ati trimis pentru suma de 100 lei, pe care v'am tumesc lui D-zeu ea am trait de am vazut lucrul
trimis-o la 17/ 30 iulie 1907 pentru sfaramarea ~i meu ce vream sa-1 stric spre a-mi cladi alta casa
transportarea casei lui Mogo~ dela Ceauru la gara ea cum am ~i ridicat-o pe sistemul eel nou. lar
Tg-Jiu, CU rugarea sa binevoiti a face doua randuri acum imi primesc de la multi Invatatori Gorjeni
de chitante ~i anume una de Lei 68 iar a doua de mii de felicitari pentru dragostea ce ati avut-o
Lei 32, amandoua in cate 3 exemplare (1 original Domniavoastra de a fi fotografiat impreuna cu
timbrat ~i 2 copii) punand o data din luna lulie casa mea, care acum sta falni ca in muzeul de
1907, cand s'a efectuat spargerea ~i transportul ~i arta in Bucure~ti .
apoi a mi le inapoia de urgenta " . La care, A~a dar, Domnule Moisil ~i Domnule Director,
rabdatorul secretar al primariei din Ceauru ii tri- va multumesc din suflet ~i Va doresc ea pe parintii
mite la 8 mai (dupa 4 zile !)1 34 chitantele in 6 mei, ea mi-ati fost ea ne~te parinti f. buni care nu
exemplare ,,relativ la cheltuielile efectuate cu casa i~i parasesc fii lor, va voi avea in toata viata mea in
me~ te rului Antonie Mogo ~ din Ceauru, astazi pomelnicul meu. Va multmnesc, Domnule Moisil
expusa in Muzeul de aci (!); dintre care 3 sunt ea am mai primit mai intai un carendar ~i o scri-
pentru lei 68; iar trei pentru lei 32, ~i din ambele soare pe care, Vazandu-le, nu am mai putut de bu-
formulare cate una CU timbru de 10 bani". Biro- curie. Il voi avea spre suvenire cat voi trai eu ~i
cratii din Minister puteau fi, acum, satisfacuti .. . cop iii mei. Antonie Mogo( .
,,Giuvaerul arhitectural", ce avea pe ~tenapul A~a cum s-a intamplat intotdeauna pe aici,
portii sapat: ,, 187 ~i cinci facut de Antonie Mo- orice actiune valoroasa este umbrita de invidia,
go ~" se afla acum expus intr-o sala luminoasa a rautatea ~i injustitia altora. Un neplacut incident
il face pe Al. Tzigara-S amurca~ sa scrie revoltat partea Regimentului 33 Dorobanti din Tulcea,
administratorului Ca9ei ~coalelor, la 6 octombrie rugamintea de a i se trimite schita portii de la
1909 136, referindu-se la vizita arhitectului Caza- casa Mogo~, in vederea construirii unei replici a
ban de la respectiva administratie, la 4 octom- ei in curtea regimentului 138. La fel, prin adresa
brie, ca nd ,,~ i-a permis in public 0 critica nu 279/9 octombrie 1934, directorul N. Gh. Teo-
numai injusta dar chiar necuviincioasa asupra dorescu al ~colii din Mansarova-Caliacra cere mo-
casei tarane~ti ce ab instalat in acel Muzeu. delul, pentru a-1 reproduce la poarta de la in-
Laudandu-se a fi arhitectul constructor al acelor trarea acestei ~colil 39. Exemplul este urmat ~i de
sali, D-sa a ta:xat... de ,,prostie" faptul a~ezarei cei de la caminul cultural ,,C. Dohrescu-Arge(,
acelei case, care dupa D-sa ar periclita intreaga din aceea~i localitatel40.
cladire (... ). lnstalarea casei s'a facut dupa avizul In 1948 casa lui Mogo~ este demontata, pen-
favorahil al unor sp~ciali~ti eel putin tot atat de tru a face lo c colectiilor Muzeului Municipal,
competenti ea D-sa'J In concluzie, Al. Tzigara- care ocupase o parte a Muzeului ce fusese con-
Samurca~ ii interzice pe viitor accesul lui Caza- dus de Al. Tzigara-Samurca~ 14 1 . A fost ocazia de
ban in Muzeu, ,,pentru a nu se mai turbura cei- care ,,culturnicii" vremii au profitat pentru a in-
lalti vizitatori, pe care D-sa a cautat sa-i convinga zestra Muzeul Satului (reorganizat ~ i el tot a-
prin nepotrivitele sale critici". tunci) cu monumentul ce a constituit orgoliul lui
Mai importante sunt, insa, aprecierile unui Al. Tzigara-Samurca~ .
specialist, Konrad Hahm care, referindu-se la Dupa 1990, cand s-a infiintat Muzeul Tara-
casa lui Mogo~, expf sa acum in noua cladire a nului Roman , toate cole ctiile ce apartinusera
Muzeului ,,Carol I', va scrie in articolul ,,Un candva Muzeului de Arta Nationala (~i care, dupa
altar pergameic in Romania", publicat in Welt- multe peregrinari, ajunsesera ~i la Muzeul Satu-
Spiegel din 24 iulie 1936 ~ i reprodus de Al. Tzi- lui) au revenit la locul lor de drept, pe ~oseaua
gara-Samurca~ in a sa Muzeografie Romaneas- Kiseleff nr. 3. In aceste conditii, in incheiere, nu
ca1 37: ,,De la serbarea centenarului muzeelor pot sa nu-mi pun intrebarea: n-ar trebui, oare, ea
din Berlin, marea ~enzatie muzeala din Germa- in virtutea unui ,,restitutio in integrum", casa
nia era reconstruirea maretului altar din Pergam me~te rului Mogo~ sa-~i gaseasca ~ i ea locul in-
(... ) ~i la redeschiderea muzeului national din tr-una din salile noului Muzeu de la ~osea?
Bucure~ti tot o asemenea reconstruqie a produs
senzatie. In mijlocul unei sali incapatoare, sim-
Biserica din Tiurea
pla dar plina de lu~ina, se .inal.ta o cladire ea ~n
altar. Nu e un templu antic dm marmora, c1 o Succesul de care s-a bucurat prezentarea in
simpla casa taraneasca de lemn (... ) Aceasta casa Muzeu a unei case tarane~ti 1-a incurajat pe Al.
adusa din padure, sculptata de tarani, primitiva Tzigara-Samurca ~ sa caute ~ i alte monumente
~i fara alta valoare intrinseca, vade~te totu~i, tot demne de a fi expuse. De data aceasta, atentia ii
atat de simbolic ea ~i altarul din Pergam, o pu- este atra sa de biserica de lemn din secolul al
terni ca cultura". Expunerea ei intr-o sala a Mu- XVIIl-lea, din satul Tiurea (~i nu ,,Turea", cum
zeului ,,ar fi speriat pe oricare altul mai putin apare in toate publicatiile Muzeului Satului din
temerar decat este profesorul Al. Tzigara-Samur- Bucure ~ti) , comitatul Clujului, la vremea aceea
ca ~, creatorul ~i neohositul conducator al Muzeu- (1909). In revista maghiaraA Haz din mai 1910,
lui national din B~cure ~ti. " ea este ,,semnalata ea unul din cele mai impor-
Admiratia fata de ace st exponat deosebit tante specimene de templom olah adica bise-
emana de la toate categoriile de vizitatori. La 5 rica romaneasca" 142 .
iulie 1934, cand se construise noul lo cal al A~a cum reiese din scrisoarea datata 4 sep-
Muzeului, Al. Tzigara-Samurca ~ va primi, din tembrie 1909, catre Sf. S. Parintele Protopop Dr.
56 Petre Popovat
E. Daianu din Cluj 143, Al. Tzigara-Samurca? ungar in perspectiva ce urma sa izbucneasca pe
intentioneaza sa cumpere biserica pentru Muzeul acest motiv; iar Ministerul de Externe, caruia
sau, platind 800 de ,,koroane", in pret fond in- i-am reclamat cazul, m-a sfatuit sa nu insist! Fe-
cluse: ,,biserica cu turla ei precum ?i acelea din ricita desfa~urare a razboiului ne-a adus intreg
obiectele mi?catoare cari servesc la mobilarea ~i tinutul in care se afla biserica, pe care am pu-
decorarea ei". El accepta sa i se predea construc- tut-o ridica ~i transporta la Muz eul din Bu-
tia demontata in momentul ,,cand nu va mai fi cure~ti, in beciurile caruia a ~teapta recladirea ei
necesara cultului, gatindu-se cea noua, acum in in curtea muz eului, n eterminat" 14 5. Ce nu
constructie". Mai mult, intelegea sa achite in spune Al. Tzigara-Samurca~ este faptul ea, de la
avans suma integrala (de indata ce obtine apro- sfar~itul razboiului ~i pana la aducerea bisericii
barea Ministerului), suma necesara enoria~ilor din in depozitele Muzeului au trecut 9 ani. Nu ~tiu
Tiurea pentru grabirea constructiei noii biserici. care au fo st motivele tergiversarii, dar este cert
Al. Tzigara-Samurca~ nu neglijeaza nici aspec- ea unul dintre ele era lipsa de spatiu de depo-
tul politic al aducerii la Bucure~ti a unei biserici zitare in Muzeul care era, Inca, un ~antier. in
romane~ti din Austro-Ungaria, terminand scri- ajutorul dir ec torului a ven it Casa Regala,
soarea arnintita astfel: ,,Sper ea fata de pretuJ mai reprezentata prin Principele Carol (viitorul rege),
ridicat ce ofer acum ~i fata de interesul patriotic caruia Al. Tzigara-Samurca~ ii scrie, la 22 iunie
ea un asemenea monument sa ramana in pose- 1925 146, ea prime~te ,,cu recuno?tinta pro-
siune romaneasca, epitropii zisei biserici nu vor punerea ea deocamdata biserica de la Tiurea sa
~ova i a preferi Muzeul nostru celui din Pesta care fi e adusa la Sinaia ~ i pusa la dispozitia Altetei
va a facut asemenea propuneri de cumparare". Sale, in a~tepta rea imprejurarilor mai prielnice
Dar tocmai acest aspect politic creeaza proble- care sa ne permita sa o adapostim in Muzeul a
me ce depa~eau competentele lui Al. Tzigara- carei proprietate este" .
Samurca~ . Aducerea bisericii din comitatul Cluju- La 1 septembrie 1927 lui Octav Roguski, de-
lui s-a dovedit a fi mult mai dificila decat a unei senatorul Muzeului, i se elibereaza o legitimatie
case taranqti din Gorj . De aceea Al. Tzigara- pentru aducerea bise ricii la Bucure?til47 . 0 le-
Samurca~ scrie ministrului Take Ionescu, la 24 gitimatie de insotire pentru transport prime?te,
septembrie 1910 144: ,,Din scrisorile particulare la 6 septembrie 1927, ~i Grigore Theodoru, gar-
atat a directorului din Budapesta cat ~ i a pro- dian la acela~i Muzeu 148. in aceea ~i zi, condu-
topopului din Cluj, pe care am avut onoare de a vi cerea Muzeului cere Prefectului de Cluj sprijinul
le supune, rezultand ea predarea bisericii romane pentru aceasta operatie, iar directorului re-
din Tiurea ce am cumparat inca din anul trecut gionalei C.F.R., un vagon in acela?i scopl49.
este acum periclitata, iar o favorabila rezolvare a Etapele demontarii bisericii din Tiurea pana
chestiunii necesita interventia mea la locurile la transportarea ei in depozitul Muzeului se pot
competente, voi fi nevoit in decursul lunii oc- reconstitui cu ajutorul unor chitante ce se afla in
tombrie a ma deplasa atat in aceasta chestiune, Arhivele ationale:
cat ~i pentru eventuala demontare a bisericei (... )" ,,Chitanta. Lei 4455 adica patru mii patru
Ce se intamplase, de fapt ? Comisia Monu- sute cincizeci ?i cinci lei am primit de la Muzeul
mentelor istorice din Budapesta, fiindu-i, poate, Carol I pentru demontarea bisericei de lemn
atrasa atentia ~i de interesul manifestat de un din Tiurea, impreuna cu 9 oameni facand in
renumit specialist din Bucure~ti, declara biserica total 36 zile de lu cru . 22 septembri e 1927.
monument istoric, dupa ce ea fusese deja cum- Tiurea, (ss) Chira Vasile"l50.
parata ~i interzice scoaterea ei din tara. Al. Tzi- ,,Chitanta. Lei 6000 am primit de la Muzeul
gara-Samurca~ i ~ i amintea in 1936: ,, Ziarele Carol I pentru transportarea bisericei de lemn
vremii au semnalat chiar conflictul romano- din Tiurea ?i incarcatul ei in gara Garbau. Tiu-
Mu zeul de la ~o se a 57
rea, 23 sept. 1927, \ss) Morariu Vasile" l51. mure~ (sic). Dupa schitele pastrate s-ar parea ea
Drumul pe calea fe rata a durat 4 zile, iar in este una din cele mai interesante biserici de acest
Bucure~ti materialul este depozitat in gara pana gen . Cum in sa instalarea aces teia in spatiul
la 15 octombrie, cand Marin Va sile se mneaza disponibil al Muzeului este imposibila, acesta
chitanta de primire a 4000 lei pentru incarcat, fiind foarte restrans, pe de o parte, iar pe de alta
transportat ~ i descarcat ,,a vagonului cu barne parte prezenta bisericii in depozitele noastre ne
ale bise ricii din Tiurea de la gara de nord la incurca 9i nu are sens (!), va rog sa binevoiti a
Muzeul din ~os. Kiseleff 3" 152. hotari ceea ce trebuie fa cut cu aceasta biserica."
In sfar~it, la 20 octombrie 1927, barnele sunt Este de necrezut faptul ea un ,,specialist" al
carate din curte ~i a~ezate in depozitul Muzeului Muz eului nu-9i dadea seama , din studie rea
de catre 10 oameni, socotiti cu 15 zile de lucru, schitelor, ea este vorba de o biserica din zona
pentru care se plate~c 1860 leil53. Clujului 9i nu din Maramure9, dar mai ales ea nu
Toate actele de mai sus dovedesc ea se renun- citise cea mai la indemana carte din biblioteca
tase la ideea pastrarii la Sinaia (probabil la Cas- acele ea ~ i institutii, Muzeografie Romaneascii
telul Pele~) a bisericii demontate 9i ea i se asi- scrisa de fo stul sau director, ca re fac e dese
gurase locul firesc, in depozitul Muzeului, pana referiri la biserica din Tiurea, iar la pagina Vl re-
la reconstruq ia ei in curte. In aceste conditii, produce chiar o schita a monumentului, semnata
imi este neclara semnificatia unor documente de 0. Roguski. Cat despre afirmatia ea prezenta
din arhiva Muzeului Taranului Roman, cum ar bisericii in depozit ,,incurca 9i nu are sens", ea
fi: adresa nr. 14 18/ 26 august 1933 prin care nu poate fi socotita decit rezultatul convingerii
,,Casa M.S. Regelui cere trimiterea la Palatul ea un simbol al ,,opiului pentru popor" nu are ce
Regal a bisericii Tiurea" 154 , adeverinta din par- cauta intr-o institutie culturala.
tea Casei Regale de primire a ei (la 30 august)l 55 ,,Competenta" pre~edintelui Consiliului Superi-
~ i adresa nr. 1503/115 septembrie 1933 prin or al Muzeelor reiese din rezolutia pe care o sem-
care, nu se ~tie din c~ motive, biserica este resti- neaza: ,,biserica va fi indepartata din Muzeu din in-
tuita Muzeului. Sa fi fost o incercare a lui Al. Tzi- ventar ~i cedata Muzeului Satului", iar schitele,
gara-Samurca9 d: a f arui mo~umentul Regel~i planurile ~i fotografiile referitoare la ea sa fie pas-
Carol al II-lea, dm partea carma a~tepta un spn- trate in arhiva Muzeului de Arta ~i Arheologiel57.
jin cat mai important pentru terminarea Muzeu- Banuiesc ea altcineva a inteles enormitatea ideii de
lui? Sa fi renuntat Regele la acest dar ea sa nu fie a duce monumentul la un muzeu 9i a pastra docu-
acuzat, apoi, ea tocmai eel ce era considerat, pe mentatia acestuia in altul, fiindca in arhiva Muzeu-
drept cuvint, un prot~ctor al c~tur~i romane9ti a lui Taranului Roman nu exista schitele 9i planurile
deposedat un muzeul de patnmomul sau? Nea- bisericii din Tiurea, ele aflandu-se probabil, a~a
vand alte documente sau date bibliografice, nu cum e normal, la Muzeul Satului.
pot decat sa las acestr, ipoteze in suspensie. Avatarurile acesteia nu se vor termina , ea
Cert este ea biser1ca, demontata, a zacut in fiind mutata, acum cativa ani , dintr-un loc in
beciul Muzeului National pana in 1948, cand altul, in cadrul muzeului ce o ga zduie?te din
este mentionata intr-un referat adresat pre ~edin 1948. Cred ea Muzeul Taranului Roman nu ar
telui Consiliului Superior al Muzeelor, la 31 mai, trebui sa o revendice; o noua demontare, trans-
de catre Marcela Foc~a , asistent la acea data, la portare ~i reconstructie i-ar putea fi fatala. De alt-
Sectia de Arta Populara a muzeului ce-~i schim- fel, in curtea acestui Muzeu, a~a cum i~ i dorise
base nu numai directorul, dar 9i denumirea 156: Al. Tzigara-Samurca ~, exista o frumoasa bise-
,,Domnule Pre~edinte, In depozitul sectiei de ricuta din lemn, din Bejani, Muntii Apuseni care
Arta populara a Muzeului de arta 9i Arheologie se sfideaza, parca, oribilul mozaic proletcultist ce-i
gase9te, demontata, o hiserica de lemn din Mara- serve~te drept fundal.
Capitolul al IV-lea: Un palat pe ~oseaua Kiseleff
Odata aprobata constructia noului local al Comisia tehnica a cladirilor ~colare, investita
Muzeului, se punea problema locului pe care de Ministerul Cultelor ~i al lnstructiunii publice
acesta urma sa fie cladit, mai bine ales decat eel cu raspunderea constructiei Muzeului, studiaza
harazit de la inceput - fosta Monetarie a Statu- planurile oferite de N. Ghika-Bude~ti ~i-~i ex-
lui. Incercarile lui Al. Tzigara-Samurca~ de a-1 in- pune concluziile in procesul verbal nr. 31din18
stala undeva in centrul Capitalei s-au lovit de im- ianuarie 1912 2. In ciuda dimensiunilor sale, il
potrivirea celor care puteau sa decida. Pe un voi reda integral, deoarece cuprinde numeroase
raport (No. 9 C.T.) al Universitatii din Bucure~ti observatii deosebit de pertinente, de care se va
din 9 august 1911, ministrul lnstructiunii de la tine seama (~i la care se vor face dese referiri,
acea data, C. C. Arion, pune urmatoarea re- mai ales cand vor aparea divergentele dintre ar-
zolutie1: Jn lipsa de or ce loc mai central de cat hitect ~i directorul Muzeului) in toti anii care vor
acel al Muzeului etnogr. ~i in imposibilitatea de urma pana la terminarea constructiei:
a dobandi un asemenea loc; de ore ce din suma ,, Universitatea din Bucure~ti. Comisiunea
de 1.000.000 afectata Muzeului nu se p6te Technica pentru cladiri ~colare . Proces verbal
cumpara locul - care de almintrelea la cuno~ No. 31. Miercuri, 18 Januarie 1912.
tinta mea nu exista in centru, cestiunea sa pune Comisiunea intrunindu-se, a deliberat asupra
astfel: a nu face de loc Muzeul sau a'l face la ~o observatiunilor acute de Dl. Arhitect Gr. Cer-
seaua Kiselef alaturi de eel de Zoologie ~i in fata chez asupra proectului de Muzeu national ~ i
celui de Geologie. opineaza:
Cred ea muzeul se impune ea o necesitate ~i ea Proectul prezentat da loc la urmatoarele ob-
departarea de centru nu este a~a de mare in cat sa servari:
nu fie visitat. In unele ora~e cum e Munichul 1. Vestiarul prevazut la intrare pare nesufi-
muzeele nu sunt tocmai centrale. Fata cu aceste cient, ar fi bine ea imediat la intrare publicul sa
considera~i rog pe Onor. Comisiune sa examineze gaseasca un vestiar incapator, atat de necesar
planurile D-lui arhitect Chica pentru locul de la climei noastre exceptionale.
~osea. (ss) C.C. Arion." Pe aceasta hartie, Al. Tzi- 2. Este de recomandat sa se asigure o mai
gara-Samurca~ noteaza cu creionul: ,,Staruinte mare independenta intre diferitele sali ale Mu-
prin Marghiloman (interne) la Primar sa nu se zeului. Ast fel in proect, pentru a se ajunge la
cedeze locul din fata Universitatii. Al.Tz.S." incaperile din aripile laterale trebue sa treci prin
salele cele mari din fatada - destinate la studii cu caracter monumental, este inca incomoda,
arheologice - sau prin galeria deschisa in forma din cauza treptelor invartite, care trebuesc cu
de prispa (portic) care inconjoara curtea ceea ce totul inlaturate din edificiile publice destinate a
nu este posibil la noi in vreme de iarna. primi vizitatori numero~i. Trebue neaparat sa se
3. Salile principale de jos, din fatada, primesc modifice aceasta scara, facand treptele drepte de
lumina indirect, din amandoua partile ?i se pare egala largime pe toata intinderea lor ?i despartite
ea aceasta lumina v~ fi nesuficienta. Autorul jus- la intervale prin odihne (paliere).
tifica aceasta prin dbrinta de a lasa salile desti- 8. La toate incaperile din ambele caturi ale
nate Muzeului religi<:>s intr'o lumina redusa, mis- fa tad e i, mas ivele admi se de proec t p entru
tica. Credem insa ea aceasta lumina, favorabila sustinerea boltilor tavanului foe ea sa se pearda
ea efect general, nu va fi suficient pentru stu- prea mult spatiu din toate aceste incaperi.
dierea in bune conditiuni a obiectelor expuse. 9. La catul de sus, salele fata dei au iara~ i de-
4. Salele laterale de la catul de jos din aripa fectul de a primi lumina indirect, prin galeriile
dreapta nu vor primi destula lumina de la singu- a?ezate in fatada pe ambele par\i.
rul rand de fe restre din fatada, din cauza marei 10. Salele laterale de la catul de sus, care sunt
lor adancimi de 9 m.96 ?i 11 m.56. luminate lateral vor avea putina lumina, di n
5. In aripa stanga s-a (sic) a?ezat incaperile cauza marei lor largimi de 11 m. 56.
destinate locuintei directorului ?i biroului ad- 11. Pentru salele de pictura s-a prevazut lu-
ministratiei, despartite printr'un gang, care pune minatul prin tavan ?i invelitoare. Aceste lumina-
in comunicatie curtea interioara cu exteriorul. torii vor turbura de sigur caracterul de veche
Daca acest gang este destinat eventual trecerei manastire ce s'a dat cladirei.
trasurilor sau a carutelor, latimea de 2.50 m ce i Pentru aceste sale destinate picturilor, in spe-
s-a dat este nesuficienta. Din acest gang se intra cial va trebui sa se prevada masuri pentru a im-
de o parte la administratie, de alta parte la piedica intrarea caldurei verii, care deterioreaza
apartamentul directorului, U?ile <land direct in picturile.
ni?te mici vestibuluri, mic?orate inca prin trep- Adauga m ea salile de pictura ne par prea
tele necesare pentru a se ridica la nivelul par- putin numeroa se, fa ta cu desvoltarea ce o ia
dos~lei in.caperilor. tcest~ in~ra ri A ar tr~bui ce~ mereu aceasta arta la noi.
putm sa fie prevazute cu md01te randun de u~1 12. Ca observatie generala asupra proectului,
pentru a impiedica intrarea frigului iernei. gasim ea autorul a cautat mai ales sa se preocupe
6. Jumatate din aripa stanga este ocupata de de aspectul arhitectonic al cladirei, dandu-i ca-
locuinta directorului. In general nu este bine sa racterul unei vechi manastiri romane?ti ?i a lasat
se cuprinda intr'un local al Muzeului locuinte de pe planul al doilea consideratiunile speciale ceru-
ale personalului, caci acestea expun cladirea la te de un Muzeu, fie el in parte ~ i cu caracter re-
nesiguranta ?i la in{endiu. Observam apoi ea ligios.
impartirea este incomoda: Toate incaperile apar- In privinta a?ezarei cladirei fata cu stradele
tamentului despre curte sunt luminate indirect, invecinate, este de dorit sa se a?eze Muzeul nu
prin portic. Incaperile de serviciu sunt prea mici numai paralel cu ?Oseaua din fatada, dar ?i cu
(2 .80/2. 70). Aces te in cap eri coprinzand ?i strada laterala. Prin aceasta este necesar sa se
bucataria, sunt a?ezate in fata incaperilor princi- obtina de la primarie schimbarea aliniarii acelei
pale ?i desr artite de .aeestea ~rintr'un coridor. i?- strade laterale.
tunecos ?I fa ra ae n ~1re. Pnn urmare com1sia Comisiunea men\inandu-?i parerea ea ar fi
crede ea ar fi mai nirnerit ea locuinta Directoru- fo st de preferat sa se construiasca Muzeul intr'o
lui sa fie a~ezata intr'un pavilion separat. pozi\iune centrala a capitalei, crede ea proectul
7. Seara principala care duce la catul de sus, D-lui Arhitect N. Ghica Bude~ti se poate pune in
60 Petre Popovat
executie, introducandu-se modificarile cerute de - P. Axerio, constructor, Hotel Boulevard (cu

observatiunile de mai sus. un rabat de 6,55%);
Comisiunea constata totu~i ea acest tip de - C. Pedrazzoli (,,incetatenit roman"), ingi-
cladire nu utilizeaza destul de bine suprafata ner, str. Cazarmii nr. 77, ,,fiind toti oameni cu
cladita, care este mare, fata de numarul incape- cuno~tinte tehnice stabilite prin titluri ~i cunos-
rilor obtinute. cuti ea con~tiincio~i. " 7
(ss) Pangrati E. Pentru a obtine dreptul de participare la lici-
(ss) M.M. Ramniceanu tatie, toti candidatii erau obligati sa depuna o
(ss) Gr. Cerchez." garantie provizorie de 4% (la valoarea de 1 mi-
De~i la 8 iulie 1911 arhitectul ~ef N. Ghika- lion, cat fusese estimat pretul lucrarii) sub forma
Bud e~ ti intocmise planurile definitive ale Mu- de recipisa, ,,conform legii" .
zeului National ,,ce urmeaza a se cladi pe locul ln ultimul moment (~i acesta este motivul
vechii monetarii a Statului de pe ~oseaua Kise- amanarii licitatiei), arhitectul ~ef trimite invitatii
leff"3, planuri pentru care primise suma de 3000 la inca doi antreprenori: Anghel S. Niculescu,
lei, lucrarile demareaza abia dupa 6 luni, in urma str. Craciun nr. 1, fiind ,,arhitect diplomat al
concluziilor ~ i a aprobarii Comisiei tehnice. ~coalei noastre de arhitectura ~ i se bucura de
Primul pas este organizarea licitatiei antrepre- buna reputatie" 8 ~i inginerilor frati Popovici, str.
norilor, programata initial pe data de 20 ianuarie, Toamnei nr. 39. (Sau, cum scria pe firma lor:
dar amanata la 26 ianuarie 19124. Cu aceasta ,,lng-i Frati loan D. Popovici, Antreprize ~i lu-
ocazie, Ghika-Bude~ti propune Ministerului ln- crari publice ~i particulare. Lucrari speciale de
structiunii publice ea, odata cu executia lucrarilor beton armat. Fabrica sistematica de caramizi.
pentru Muzeu, sa se adjudece ~ i demolarea Cariere de pietri~ ~i nisip".)9 Ace~tia din urma,
vechilor cladiri ce se aflau pe terenul Monetariei: prin oferta unui rabat de 17,57% din deviz, ob-
o parte a lor sa fie demolata imediat, pentru a se tin antrepriza constructiei Muzeului, antrepriza
putea incepe constructia in primavara; localul in aprobata de Consiliul de mini ~tri la 10 februarie
care mai functionau atelierele ~colii de Arte Fru- 1912 10 .
moase sa fie pastrate pana la terminarea anului La putin timp de la licitatie Al. Tzigara-Sa-
~colar 1912 ~i, in sfar~it, cladirile cu fatada spre murca ~, in calitatea sa de director al Muzeului,
~osea sa se pastreze pentru a fi folo site ea birouri scrie Ministrului:
~i magazii necesare ~antierului ~i sa fie daramate ,,Planurile Muzeului national ce urmeaza a se
in momentul receptiei provizorii a noului local 5. cladi pe locul fostei Monetarii a Statului fiind
Optimismul arhitectului era exagerat; acest ultim aprobate, am onoarea de a va ruga ea, in vederea
vestigiu al vechii Monetarii se va demola mult inceperii lucrarilor, sa bine-voiti a dispune de
mai tarziu, in martie 19386. urgenta sa se ia urmatoarele masuri:
N. Ghilrn-Bude~ti propune sa se trimita invi- 1. Sa se intervie pe langa Academia Romana
tatii urmatorilor antreprenori, pentru a participa sa evacueze incaperile din fosta Monetarie a Sta-
la licitatie: tului, ce actualmente ocupa cu depositul du-
- Cesare Fanteli, inginer, str. Occidentului bletelor de carti.
nr. 11 bis; 2. Sa se inchirieze un local pentru depo-
- Grant ~i Perlarca, inginer, str. Occidentului sitarea ~i eventuala expunere partiala a colectiu-
nr. 16; nilor Muzeului Etnografic.
- V. ~tefanescu, arhitect constructor, str. Clo- 3. Sa se prevada un alt local in care cu in-
potarii Vechi nr. 61 , care ofera un rabat de cetarea cursurilor anului ~colar sa se poata muta
12,83% la preturile uzuale. (Primii nu propun ~coala de arte frumoase.
nici un rabat); 4. Sa se autorizeze Dl. Arhitect constructor
Muzeul de la ~o se a 61
al Muzeului ea din locul viran ~i gradina depen- abilitatea sa recunoscuta, Al. Tzigara-S amurca~
dente azi de Muzeul Zoologic, apartinand de profita de ocazie ~i nu contene~te sa aminteasca
asemenea Ministerului Cultelor, sa poata ocupa Ministerului ea, cu banii cheltuiti pe chirie, s-ar
partea de loc necesara cu cladirea cea noua, sa putea urgenta terminarea eel putin a aripii su-
fie pe acee a ~i axa a Institutului Geologic din fata dice a Muzeului. Aceasta se va intampla in 1927
~i sa se armonizeze cu Muzeul de alaturi." 11 cand, la 23 aprilie, sunt predate cheile proprie-
Tanarul director (nu implinise, inca, varsta tarului din Calea Grivitei. Dupa 15 ani ... 18 . Cao
de 40 de ani) avea toate motivele sa fie fe ricit: ironie a soartei, cand Muzeul de Arta ationala
parea ea nici o piedica nu va mai sta in calea rea- ,,Carol I" va fi expulzat din cladirea sa de la
lizarii Muzeului sau. La numai cateva zile, la 6 ~o sea , noul Muzeu de Arta Populara va fi gaz-
februarie 1912, ministrul Arion cere pre~edin duit pe calea Victoriei, intr-o casa ce apartinuse
telui Academiei sa dispuna ,,sa se evacueze cat tot familiei ~tirb ey!
mai neintarziat incaperile din fo sta Monetarie ce A~a cum am vazut, se parea ea Ministerul
actualmente ocupa cu depozitul dubletelor de Cultelor ~i al lnstructiunii publice era hotarit sa
carti care apartin acelei Academii." 12 De aseme- sustina construirea in eel mai scurt timp a
nea, se cauta un local in care sa se adaposteasca cladirii noului muzeu. La 6 aprilie 1912 cere Pri-
provizoriu colectiile Muzeului. Problema se re- mariei Capitalei (in urma mai sus mentionatului
zolva ~i ea, rapid: printr-o telegrama trimisa de la aviz al Comisiei tehnice) sa inceapa alinierea
Viena, Printul G. ~tirbey anunta ea accepta sa in- strazii Mavrogheni , pentru a se putea obtine
chirieze Muzeului, pe timp de trei ani, imobilul atade paralele atilt CU ~o s eaua Kiseleff, cat ~i CU
din str. Grivitei nr. 5 cu 5500 lei semestrial, strada ce delimita partea nordica a cladirii ~i sa
platibili prin Banca Generala Romana la 23 se faca de pe acum exproprierile necesare pentru
aprili e ~i 26 octombri e, conform traditiei l 3. aceasta 19. u mai ramanea decat sa se treaca la
Colectiile sunt mutate imediat, iar la 27 aprilie construirea efectiva.
1912, Al. Tzigara-Samurca ~ anunta in ziarele Antreprenorii Popovici (la 4 mai 1912) cer
Universul, Epoca, Minerva ~ i Adevarul noua Ministerului sa se aprobe schimbarea pietrei de
adresa a Muzeuluil4. Campulung prevazuta in deviz, piatra necesara
~i in acest caz se vade~te un optimism, din zidurilor. Argumentul era ea piatra respectiva se
pacate, prea mare: imobilul a fo st inchiriat doar gasea des tul de greu in cantitati mari, fiind
pe trei ani, timp in care se spera ea noua con- comenzi neonorate inca din anul precedent.
structie de la ~ osea va fi terminata. Proprietarul Constructorii propuneau, in schimb, piatra de
moare ~i ,,Administratia Succesiunii Principelui Magura (cariera Nifon) din judetul Buzau, care
G. ~tirbey" va lupta cativa ani pentru evacuarea are calitati similare daca nu chiar superioare20.
lo calului de catre Muzeul de Arta Nationala. Demersul lor este sus\inut ~i de Comisia tehnica,
Toate cererile admini stratiei, ince pand din prin avizul sau din 7 mai, in care se arata ea
1922, in care se arata ea imobilul din Calea Gri- ,,piatra de Magura este de o calitate comparabila
vitei ,,se afla intr'o stare deplorabila" ~i ,,s'a ru- cu cea din Campulung. " 21 ~i nu se in~elau; cali-
inat de tot" 15, raman fara rezultat, Al. Tzigara- tatea superioara a acestui material a fost ~i mo-
Samurca~ raspunzand de fiecare data ea ,,nu se tivul pentru care, nu intamplator, tabara de
poate eva cua (.. .) neavand uncl e adaposti co- sculptura (inceputa prin anii '70) s-a organizat in
lectiile de acolo. Prin legea actuala a chiriilor, apropierea acestei cariere.
contractul este prelungit de drept. " 16 Sau, mai Dar, pentru a reveni la anul 1912, inginerii
trarn;iant: ,,noul local al Muzeului nefiind termi- Popovici nu banuiau ce vor declan~a prin simpla
nat, nu putem inca ceda nici o incapere din lo- incercare de a schimba un material de con-
calul din Cal ea Grivitei." 17 Pe de al ta pa rte, cu structie. A izbucnit un adevarat ,,razboi al pie-
62 Petre Popovat
trei" , eroul fiind cuno scutul geolog Mathei I. ferm cu Statul (I. B. Isha?oiu, C. V. Stan, I. B.
Draghiceanu, ,,inginer de mine, fost Director al Brailescu, Ion N. Isha?escu, I. G. Florea ~i Nae
~colei de poduri ~i ~o sele din Bucure~ti" . Afliind N. Bucur) trimite un nou apel Ministerului, in
de schimbarea proiectata, aces ta protesteaza octombrie 1913 27 . De data aceasta se cauta mult
printr-o scrisoare adresata Ministrului, in care mai fati ? a se da un aspect politic, cele ciiteva
incearca sa dovedeasca venalitatea lui N. Ghika- fragmente care urmeaza fiind elocvente:
Bude~ti, arhitectul ,,Muzeului Artelor de la ?O- ,,In numele idei (sic) de cinste, idei de stat ?i
sea" . Frauda arhitectului i se parea evidenti'i in- idei de interes general, care au calauzit actiunea
ginerului geolog, aviind in vedere ea piatra de partidului conservator, al carui demn represen-
Buzau era mai ieftina cu 40 lei metrul cub, profi- tant sunteti, viu ?i protestez contra practicei care
tiind astfel de diferenta ,,antreprenorul ?i sus- se urmeaza ~ i azi cu piatra de co nstructiune
tinatorii lui" in detrimentul Statului22 . Urmeaza . dustna
(... )"28 , ,, (... ) m . 1or no as t re es t e
. canere
apeluri patetice la intrarea in legalitate: ,,Sa (sic) lovita in interesul industriei streine a carierelor
saviir~it cu buna ?tiinta o calcare a conditiunilor din Rusciuk pentru o piatra inferioara in calitate
generale de intreprindere ?i ce e mai grav ~i o dovedita in constructiunile publice" 29 sau, mai ve-
fru stare (sic) a Statului cu 40 lei la metrul hement: ,,(... ) dublu atentat la punga Statului, in-
cub." 23 In acela?i memoriu, Draghiceanu ,,de- dustria streina in paguba industriei nationale. " 30
masca" faptul ea ,,(... ) nu s'a gasit pii na la Dl. De uncle se ve de ea sloganul ,,Nu ne vindem
Ghica-Bude?ti un arhitect in tot decursul se- tara!" este mai vechi deciit ne-am fi inchipuit...
colelor care aviind a face o lucrare arhitectoriala S-ar parea ea numeroasele reveniri cu recla-
mai deseama, sa prefere piatra de Buzau sau de matii ~i proteste ale lui Draghiceanu au dus la
Rusciuch, pietrei de C.lung, de cat pe ascuns a satisfacerea intereselor sale, dupa cum reiese din
fost d'a se saviir?i o fapta ilicita in dauna Statu- scrisoa rea adresata Ministrului la 19 august
lui, in complicitate cu antreprenorii (.. .). Nu se 191431, in care-i aduce acestuia ,,multumiri cu
avizeaza nici un arhitect con~tiincios in meseria recuno~ tinta pentru masurile ce ati binevoit a
sa, a face lucrari arhitectoriale in piatra de Bu- lua in interesul Statului ?i al practicii cinstite in
zau sau Rusciuch, pline de gauri de fosile ?i d'un intrebuintarea materialelor de constructiuni ale
aspect murdar, innegrindu-se cu timpul ?i folia- acelui Onor. Minister, cu care ati binevoit a da ~i
tiindu-se. Dovada casele D-lui Gr. Cerchez mem- o satisfa ctiune cererilor ce am formulat in acest
bru comisiunei tecnice, Palatul Po?telor etc sens, spre a nu se mai frustra Statul".
(sic). "24 ,,Complotul" parea, in viziunea recla- In realitate s-a recurs la un compromis: ,,pia-
mantului ea are ramificatii oculte, ajungiind tra de talie de Ciimpulung" s-a utilizat pentru
piina la co misia ca re daduse avizul favorabil ,,soclul cladirii, parapete de ferestre ?i in genere
schimbarii materialului de constructie 25 ?i care partile mai expuse ale cladirii" 32 , in combinatie
motivase ea piatra de Ciimpulung, spre deosebire cu cea de Magura. In plus, a~a cum era men-
de cea de la Magura, ,,este geliva (prinde apa) ?i tionat ~i in deviz, piatra ,,streina" de Rusciuc a
are defecte de omogenitate." 26 fo st intrebuintata la ,,arcade, colonade ~ i capi-
Care era, de fapt, substratul protestelor lui tele". Toata lumea se putea declara multumita
Mathei I. Draghiceanu? dar nu este mai putin adeva rat ea acest mic
In spatele grijii deosebite pentru averea pu- ,,razboi" a insemnat peste doi ani de amiinari,
blica se ascundeau interesele lui personale. ln- pe liinga eforturile cerute de expertizele comi-
ginerul, fost director al ,,~colei de poduri ~ i siei, argumentatiile arhitectului sau ale antre-
?Osele", tiirgovi ?tean de origin e, e ra ... co- prenorilor etc.
proprietarul carierei Albe~ti-Ciimpulung. In nu- Mersul fire sc al constructiei s-a lovit ~ i de
mele sau ?i al celorlalti interesati de un contract birocratia unor fun ctionari publici. Inca din 14
iunie 1912 (prin referatul nr. 17)33, arh. N. Ghi- vernului, a Inaltului Cler ~i a numero~i reprezen-
ka-Bude~ti a trimis planurile la Minister, pentru tanti ai culturii romane~ti din acea vreme. Cu
a fi inaintate Primariei Capital ei in ve derea acesta ocazie, la temelia noii constructii s-a de-
ohtinerii autorizatiei de constructie. De~ i Minis- pus un hrisov pe care scria:
terul a intarit cererea prin adresa nr. 41612/4 ,,Noi Carol I
iulie 1912, nu s-a primit nici un raspuns pana la Regele Romaniei
data de 7 octombrie 191 334, ceea ce-1 fa ce pe Dorind a cinsti arta stramo~ea sca cu un ada-
arhitect sa atraga atentia ea lucrarile de con- post vrednic de insemnatatea sa pentru educarea
structie fiind inaintate, aceasta este ,,contrara re- poporului ~ i intarirea sentimentului patriotic,
gulamentelor in vigoare". Ahia la 31 mai 1914 astazi 17/30 lunie, anul Mantuirei 1912 ~i al
Primaria anunta Ministerul ea va acorda auto- Domniei Noastre al 4 7-lea Impreuna cu Augusta
rizatia, conditionand-o insa de plata sumei de Noastra Sotie Regina Elisabeta ~i cu Iubitii No~
7264,80 lei ce reprezinta taxele de constructie 35. tri Nepoti, Principele Ferdinand ~i Principesa
Cu sau fara autorizatie din partea edililor, Maria, Mo ~tenitorii Tronului, de fata fiind Pre-
lucrarile demareaza dupa ce s-a delimitat cu exac- ~edintele ad-interim al Consiliului de Mini ~ tri
titate terenul de la $osea. In acest sens, Ghika- Th. G. Rosetti, Ministrul ad-interim al Cultelor ~i
Bude~ ti scrie in referatul sau (nr.18/20 iunie al Instructiunei C. C. Arion, Pre~edintele Comi-
1912) 36 ministrului C. C. Arion: siunei Monumentelor Istorice I. Kalinderu ~ i
,Jn urma cercetarei acute in ziua de 17 lunie inalti functionari ai Statului, prin serviciu divin,
la fata locului, spre a se hotari in privinta terenului oficiat de I. P. Sf. Sa Conon Mitropolitul Primat,
din gradina Muzeului Zoologic ce este necesar spre Am pus pe locul fostei Monetarii a Statului ~i al
a se putea incepe lucrarile Muzeului National, s'a Palatului Mavrogheni, Temelia Muzeului Natio-
hotarit sa se cedeze intr'acest scop o fa~ie de teren nal menit sa intruneasca colectiile de arta acum
de 15 m largime la fatada dinspre ~oseaua Kiseleff razletite, spre a lasa generatiilor viitoare o oglin-
urmand 0 linie perpendiculara pe ea in lungime de da d es avar~ita a intreg tezaurului arti stic din
80 m aproximativ, iar in fundul locului, uncle cuprinsu} pamantului romanesc, incepand CU
urmeaza sa se cladeasca localul Directiunei, o linie varsta preistorica ~i pana in zilele noastre.
paralela cu cea dintai, dar mai retrasa decat aceas- Intru amintirea acestui fapt, am semnat actul
ta cu 6 m spre Muzeul Zoologic (... ) $i pentru a nu de fata , din care unul se va pastra in archiva
se pierde timp, va rog a autoriza inceperea ime- Muzeului; iar altul s-a zidit in temelia cladirei.
dia ta a lucrarilor" . Prin rezolutia aplicata, Mi- Bucur e~ ti 17/30 Iuni e 1912 ." (urmeaza
nistrul aproba cererea lui Ghika-Bude~ti, precizand semnaturile)38.
ea ,,lucrarile vor incepe imediat". $i, intr-adevar, De~i au semnat documentul de mai sus, Re-
lucrarile nu mai puteau fi amanate, deoarece CU gele Carol I ~i Regina Elisabeta nu au fo st pre-
trei zile mai inainte, la 17 iunie, se pusese piatra zen ti la ce remoni e, afl andu-se la Sinaia. In
fundamentala a viitorului Muzeu National. ,,Odata schimb, au participat, ea reprezentanti ai Re-
inertia trecutului inlaturata - scria Al. Tzigara- gelui, principii mo ~tenitori de atunci (viitorul
Samurca ~ cu acest prilej - viitorul Muzeu este Rege Ferdinand ~i viitoarea Regina Maria) pre-
neindoelnic asigurat. Intemeiat dupa o lunga a~ cum ~i printul (la acea data), viitorul rege Carol
teptare, insa sub auspicii atat de fericite ~i asigurat al II-lea. ,,Actul de intemeiere al Muzeului este
nu numai de inalta ocrotire, dar ~i cu sprijinul real deci semnat de cei trei Regi ai Romaniei de azi",
al tuturor, Muzeul va corespunde sperantelor mari observa Al. Tzigara-Samurca~ in 193639.
ce cu totii nazuim. "37 Festivitatea este completata cu o masa oferita
Ceremonia intemeierii a avut loc, a~adar, la de $tefan Cap~a, proprietarul celebrului restau-
17 iunie 1912, in prezenta Casei Regale, a Gu- rant bucure~tean ce-i poarta numele, care-~i va
64 Petre Popovat
recupera cheltuielile (565 lei) din fondurile Mi- Ministerului sau antreprenorilor, iar pana la re-
nisterului lnstructiunii40. zolvarea dilemei, Corpul de porta rei dispune
Paralel cu inaltarea Muzeului, se trece ~i la oprirea lucrarilor pe ~antier la 16 iulie 1914 45 .
construirea cladirii directorului, conform reco- Nu am gasit in arhive nici un document care sa
mandarii Comisiei tehnice. Casa era compusa ateste cine a cedat primul, dar e cert ea lucrarile
din subsol, parter ~i un etaj, insumand suprafata nu au fost sistate mult timp.
de 220 m2. In anul urmator (1913) devizul aces- Anul 191 3 nu a adus progresele scontate pe
tei lucrari se ridica la 128.338 lei, dintre care ~antierul Muzeului ~ i din alte motive - partici-
60.000 lei reprezentau suma ce fusese alocata in parea Romaniei la razboaiele balcanice a facut
situatia initiala, cand locuinta directorului era in- ea bugetul tarii sa fie canalizat spre alte directii,
globata in corpul principal al Muzeului. Se cere, mai putin pa~nice .
deci, Ministerului aprobarea unui supliment de In sfar~it, ~antierul se inchide temporar odata
63.338 lei, care ar putea fi acoperit din rabatul cu venirea iernii pana in primavara anului ur-
licitatiei de 17,50% (175.000 lei). Comisia teh- mator, a~a cum aflam din cererea arhitectului di-
nica propune sa se plateasca conform devizului, riginte Al. Zagoritz, prin care solicita (sustinut ~i
fara un supliment la cladirea directoriala ~i, de incurajat de N. Ghika-Bude~ti) sa faca ,,o calatorie
asemenea, fara aplicarea rabatului41. de studii de arhitectura, avand in ve dere ea
Pentru racordarea la curentul electric a am- lucrarile nu vor incepe inainte de luna martie. " 46
belor cladiri, s-a luat legatura (la 22 noiembrie C on ~tiinciozitatea acestui tanar ~i nefericit arhi-
1912) cu Societatea de electricitate A.E.G. din tect se va manifesta ~ i in anul urmator cand, tot
strada Clementei42. in perioada de sistare a lucrarilor datorata ano-
Biroul de arhitectura pentru ~antierul Muzeu- timpului rece (noiembrie 1914-martie 1915), va
lui se gasea intr-o camera a vechii Monetarii ~i lucra in mod gratuit la Muzeu pentru executarea
era dotat cu un inventar pentru care cuvantul planurilor necesare campaniei viitoare47 . Chiar
,,austeritate" pare un eufemism: o soba veche de daca pe ~antier nu se lucra, speciali~tii nu ~i-au
la ~coala de Arhitectura ~i doua mese imprumu- luat nici un ragaz: calatorii de studii, realizare de
tate de la antreprenori. Pentru completarea lui, planuri, calculul rezistentei materialelor, cu aces-
Ghika-Bude~ti cere Ministerului bani pentru: ta fiind solicitat ,,lnginerul ~ef I. Vardala din str.
,, - 1 masa cu sertar, Diminetii No. 4", care-i scrie lui N. Ghika-Bu-
- 4 scaune, de~ti la 7 decembrie 191 348:
- 1 dulap pentru planuri, ,,Domnule Arhitect, Ca raspuns la scrisoarea
- a~ezarea geamului lipsa" (!)43, dovedind Dv. o. 22 din 26 nov. 1913 am onoare a va co-
modestia pretentiilor sale. munica ea primesc a ma insarcina cu studierea
Au existat ~i alte greutati venite din partea diferitelor cestiuni de constructiune ~i rezistenta
Primariei. Am vazut ea se ceruse alinierea strazii la cladirea Muzeului National" . Urmeaza proble-
Mavrogheni, astfel incat sa devina paralela cu mele de care se va ocupa inginerul constructor:
fata nordica a Muzeului. Acest lucru nu se rea- ,,- Studierea turnului principal (determina-
lizase pana in septembrie 1913 ha, mai mult, tro- rea repartizarii presiunilor pe fundatii, propu-
tuarul prezenta o curba, a~a incat un colt al cla- neri pentru eve ntuale in tariri ale aces tora, -
dirii se suprapunea pe el. Fiindca, in mod firesc, pentru legaturile n ecesa re turnului, pentru
trotuarul era ocupat cu materiale de constructie, eventuale descarcari de presiuni sau impingeri,
se cere Primariei o scutire de ,,taxe de trotuar" diminutiuni de sarcini moarte.
pe care Consiliul Comunal o refuza , dupa lungi - Pentru elaborarea planurilor de executie a
negocieri, la 3 iulie 191444. Problema se punea acop eri~ului la diferite parti ale cladirii (partea
cui ii revenea obligatia de a suporta cheltuielile: constructiva):
a) Acop e ri ~ul paqilor mediane ale aripilor, gatorii de protectie pentru iarna a constructiei,
unde vin luminatoare prevazut din motive de si- in cazul in care se vor opri lucrarile:
guranta contra incendiului, in intregime din be- - Executia a 220 m2 de plan~euri din beton
ton armat. armat in partile inca neacoperite spre a se fe ri
b) Restul a co p e ri ~ urilor [afa ra de c)], cu temeliile cladirii.
forme metalice, pane de fier, capriori ~i astereala - Realizarea boltilor la sala mare din aripa de
de lemn. nord, unde schelele ~ i cofraj ele era u co mplet
c) Acop eri~ul fatadei spre ~o s . Kiseleff, pre- montate, bolti care s-ar deteriora daca nu se vor
vazut mai u~ or, fi e cu pane metalice sprijinite fa ce acum 100 m 3 de zidarie de ciment.
direct pe ziduri, fie din lemn. - Umplutura de moloz ~ i pardoseala de ci-
d) Luminatoarele metalice in acoperi~ul de la a). ment deasupra boltilor.
e) Plan~eul de beton armat din jurul lumina- - Zidari a boltilor de la etajul I, la extre-
toarelor tavanelor. " mitatile fatadei principale.
Tot in vederea reinceperii lucrarilor, arhitectii - Zidaria arcurilor de desca rcare deasupra ~i
se ingrijesc de achizitionarea tiglelor smaltuite in jurul fe res trelor mari , pentru as igurarea
pentru acoperi~uri. La acea data (fe bruarie 1914), zidurilor 52 .
in tara, producatori ai acestui material mai erau ~ i, astfel, un bilant al anului 1914 ar insem-
firmele: Simileasca din Buza u, Andreescu din na: s-a obtinut ridicarea de ro ~u a celor trei cor-
Craiova, ~i Doppelreiter din Targu-Jiu49. Singura puri ale cladirii, cu exceptia partilor lor supe-
insa care accepta comanda (aproximativ 200.000 rioare ~i a acoperi~urilor ramase neterminate 53 .
de tigle) este cea din Targu-Jiu, dar probele nu au Aceasta nerealizare a fa cut ea, pe timpul iernii,
dat rezultate, degradandu-se dup a o iarna . materialele depozitate in Muzeu sa se degradeze.
Comisia tehnica ajunge la concluzia ea in Roma- Este cazul tocurilor de la u~ile ~i ferestrele casei
nia nu se mai facea tigla smaltuita de calitate su- directorului care, pastrate in astfel de conditii,
perioara ~i ea singura solutie era sa se importe, de s-au stricat din cauza umezelii. Incerca rile lui
pilda din Budapesta, de unde se aduce lesne pe Petre Petrescu din Bu cure~ ti , str. Popa Savu
Dunare pana la Giurgiu. 0 alta posibilitate era ~i nr.13 (angajat sa faca tamplaria la aceasta casa)
oferta facuta de fabrica Schmidt, din Bra ~ov (tot de a obtine despagubiri din partea Ministerului
in ,,strainatate", la 1914...), prin firma Schoen- raman fara rezultat, sugerandu-i-se sa-~i adreseze
feld din Bucure~ti, oferta acceptata de Comisieso. pretentiile antreprenorilor Popovici54 .
Dar, fie ea s-a dovedit insuficienta, fi e ea s-a Anul 1914 este ~i anul mortii Regelui Carol I,
degradat pe parcurs (nu am gasit nici o referire in eel care 1-a sustinut pe Al. Tziga ra-Samurca~ in
acest sens in documentele de arhiva), se va vedea toate imprejurarile, nu de putine ori potrivnice.
ea problema tiglei pentru Muzeu va fi pusa ~i mai Ca un omagiu adus acestuia, directorul Muzeului
tarziu, in diversele etape ale constructiei cladirii. propune ministrului I. G. Duca, la 12 decembrie
Anul 1914 a reprezentat un an ,,bun" pentru 1914, ea Muzeul de Arta Nationala sa poarte nu-
Muzeu fiindca lucrarile s-au desfa~ura t, aparent, mele intemeietorului sau: ,,(.. .) Avand in vedere
nestanj enite. Se trece chiar la o faza avansata, nepretuitele inalte indemnuri ~i necurmate aju-
aceea a executarii modelelor de ipsos pentru toare, de ca re arta romanesca, sub toate ale ei
sculpturi , comandate la atelierul lui Heinrich manifestari, s'a bucurat de partea regretatului
Herdlicka, premiat cu medalia de aur la Ex- nostru Rege Carol I, in decursul lungei ~i binecu-
pozitia Internationala de la Paris, din 190051. vantatei Sale domnii, cred ea ~i DV. Veti aproba
Tinand cont de experi enta anterioara , N. ea aceasta denumire, propusa pentru viitorul
Ghika-Bude~ti cere Ministerului, inca din vara Muzeu al neamului romanesc, nu putea sa fie
(26 iulie 1914) sa se ia urmatoarele masuri obli- mai nemerita. Va fi o cinste pentru generatia
66 P etre Popovat
noastra ~i 0 mandrie pentru cele viitoare ea insti- personalului tehnic de specialitate; la reincepe-
tutia artistica, in care se oglinde~te latura artis- rea lucrarilor din 1915, acesta era compus, pe
tica a poporului roman, sa poarte numele falnic liinga arhitectul ~ef, doar din : arhitectul Al.
al gloriosului Prim-Rege al Romaniei, sub care Zagoritz, conductorul I. Cananau, ~i desenatorul
s'au pus temeliile Muzeului ~i prin al carui im- P. Vimer (ultimii fiind, inca, studenti la ~coala
bold s'au alcatuit diferitele colectiuni, menite sa de arhitectura.)59.
adapostesca noul palat (.. .)"55 Cu toate dificultatile intiimpinate, lucrarile se
In urma raportului nr. 412 5/1915 al ,,Mi- reiau, chiar daca se produc ~i mici accidente, a~a
nistrului secretar de stat la Departamentul Cul- cum reiese din adresa trimisa la 30 martie 1915
telor ~i lnstructiunei", Regele Ferdinand sem- administratorului Casei Bisericii Mavrogheni, in
neaza decretul nr. 201 din 31 ianuarie 1915 care i se face cunoscut ea se vor repara ulucile dis-
prin care, la articolul I, hotara: truse cu ocazia operatiunilor efectuate la Muzeu60.
,,Actualul muzeu National in constructie la Dar, ea ~i cum n-ar fi fo st destule necazuri
~ o se a , va purta pe viitor numele de Muzeul suferite pe ~ anti e r , izbucnesc ~ i neintelegeri
Carol J.."56 intre colaboratori, neintelegeri ce due la con-
flicte violente. Arhitectul Zagoritz, fire impul-
* siva, dar de o exigenta remarcabila, reclama pe
Este, poate, momentul sa abordez ~i un alt as- antreprenori la Minister ea, in scopul ca~tigurilor
pect: in numeroasele dosare din arhive, referi- personale, au inclus in deviz a ~a numitele ,,bolti
toare la constructia Muzeului de Arta Nationala, parabolice" care, in realitate, nu erau construite,
majoritatea filelor sunt ocupate de cereri de fon- sau ea au furnizat pietri ~ de categorie inferioara
duri sau de suplimentare a acestora, la ca re, celei cerute de arhitectul ~ef ~ i ea, la observatiile
aproape invariabil, Ministerul, daca le acorda, fa.cute, antreprenorul D. Popovici Mezin, la 23
diminueaza suma in mod considerabil. Pe de o iunie 1915, 1-a ,,insultat ~i amenintat cu lovire,
parte se constata ea bugetul prevazut constructiei de ata fiind d. Arhitect-~ef N. Ghika-Bude~ti . "6 1
era depa ~it iar, pe de alta parte, devalorizarea Pe de alta parte, Zagoritz este reclamat de catre
treptatii dar sigura a monedei nationale incepuse adversari ea nu a fa. cut verificarile incepute di-
sa-~i spuna cuvantul. Astfel, inca de la inceputul nainte de 1912, ea este ,,un om periculos pentru
campaniei din 1915, Al. Tzigara-Samurca~ cere, revolverul incarcat din buzunar" ~i ea ,,intr'un
pentru continuarea lucrarilor la redeschiderea moment de isterie a scos revolverul sa traga in
~antierului , suma de SOO.OOO lei. Ministerul ii noi ~ i profereaza vorbe injurioase", martor fiind
acorda doar 400.00057 (pe baza creditului ob- a cela ~i N. Ghika-Bud e~ti6 2 . Conflictul se va
tinut prin Decretul nr. 7028 din 1913), dar ~i intinde pe mai multe luni ~i, pentru stingerea
ace~tia sunt redu~i la 348.000 lei58 . S-a reu~it sa lui, este necesara constituirea unei comisii de an-
se ajunga la suma solicitatii initial abia in toamna, cheta, compusa din arhitectii Ghika-Bude~ti ~i R.
cand Consiliul de mini~tri, intrunit la 3 octom- Nedelescu, in septembrie 191563. Ace~tia vor in-
brie 1915, aproba diferenp de 152.000 lei. S-ar tocmi un raport la Minister, pe baza caruia Mi-
putea sa para arida relatarea acestui ,,joc cu nistrul anunta pe Zagoritz: ,,Ministerul de~i apre-
cifrele", dar exprima o situatie dramatica in care, ciaza exigenta in controlul lu crarilor de la
de-a lungul intregii istorii a Muzeului de la ~osea, constructia Muzeului ational, totu~i nu admite
directorul sau s-a vazut nevoit in repetate randuri raporturi prea (!) incordate intre Dv. ~i Dl. An-
sa ,,smulga" pur ~i simplu fondurile necesare atilt treprenor ~i tebuie sa puneti stapanire pe actele
constructiei, cat ~i functionarii acestuia. ~i vorbele Dvs." 64
0 alta problema, ridicatii de data acesta de Impartial, se transmite ~i partii adverse: ,,(.. .)
catre N. Ghika-Bude~ti, a fost cea a insuficientei aveti sa vii supuneti controlului D-lui arhitect
Zagoritz pentru buna aplicare a punctelor din Ministerului care i?i ia raspunderea celor ce are
contract. In caz ea se va (sic) mai repeta scenele de fa.cut." Cu alte cuvinte, Sutor, ne supra cre-
care au motivat aceasta ancheta, Ministerul se va pidam... ~ i mai departe, poate pentru a atenua
adresa Parchetului. "65 Avertismentul fiind in tonul deosebit de dur, da unele explicatii care,
masura sa ingrijoreze, cei doi se supun hota- dupa parerea mea, chiar ?i pentru un profan par
ririlor comisiei de ancheta dar, in realitate, ani- eel putin neconvingatoare, anume ea ?arpanta de
mozitatile dintre ei continua ?i nu vor fi curmate lemn se face acolo unde podul este izolat de
decat prin moartea pe front, in 1916, a arhitec- incaperile Muzeului prin bolti de zid, care fac
tului in primele zile ale razboiului. imposibila intinderea unui eventual in cendiu
Tot acum apar ?i germenii conflictului dintre care nici n-ar avea uncle sa izbucneasca, deoarece
Al. Tzigara-Samurca? ?i N. Ghika-Bude?ti, ce va ~arpanta este izolata ~i spre exterior prin inveli-
culmina mult mai tarziu cu inlocuirea arhitectu- toarea de tigla (!). "69
lui ?ef al Muzeului cu arh. Grigore Ionescu. Este Cu tot ritmul lent ~i stanjenit de desele intre-
vorba nu numai despre opinii diferite in legatura ruperi, lucrarile pe ~a ntier continua ... Dovada
cu planul cladirii, ci despre divergente in prin- sunt multele rapoarte ale lui . Ghika-Bude~ti
cipii: eel al muzeografului , la care primeaza (,,situatii provizorii") in care arata stadiul lucra-
functionalitatea ?i eel al arhitectului estetizant, rilor la un moment dat, situatii pe baza carora
la care aspectul operei savar?ite de el este dea- arhitectul i?i primea tantiemele de 4% din valoa-
supra oricaror cerinte impuse de destinatia cla- rea executiilor, conform contractului incheiat.
dirii. De altfel, N. Ghika-Bude?ti va declara la un ~i din nou, odata cu venirea iernii, se pune
moment dat: ,,N-am vrut sa ma las amagit de problema obtinerii de fonduri pentru comple-
rigiditatea principiilor arbitrare in multe pri- tarea campaniei de lucru a anului 1915. Cal-
vinte, ce tinde sa le decreteze ?i sa le impuna, in culele sunt fa.cute de cei doi arhitecti ~i constau
mod absolut ?i universal, noua ?tiinta ce poarta din urmatoarele:
denumir ea pompoasa de Muz eografi e,,. "66 ,, 1. Carton gudronat la invelitori (2300 mp)
Binei nteles ea nu se poate accep ta o atare 2. ~ipcile batute pe carton
pozitie, eel putin din motivul ea orice arhitect 3. lnstalatiuni la Casa directorului
este obligat sa creeze tinand cont in permanenta 4. Complectari la tamplarie
de cerintele beneficiarului. Acest repro? i-1 fa- 5. Carbuni pentru incalzitul interiorului
cuse ?i comisia tehnica la punctul 12 al obser- pentru a se putea lucra
vatiilor referitoare la planuri. In cazul de fata , 6. Vopsitul tamplariei
neintelegerile dintre cei doi pornesc de la soli- 7. Parchetele (400 mp)
citarea lui Al. Tzigara-Samurca? ea acoperi?ul sa 8. Diverse lucrari de complectare a inte-
fi e fa.cut din beton armat (n einflamabil) , in riorului
vreme ce Ghika-Bude?ti sustinea sa se utilizeze 9. Seara principala
lemnul. Directorul i?i gase?te aliati in antre- 10. Balustrada de fier la scara secundara
prenori care, la 18 august 1915, propun Minis- 11. Invelitoarea de tigla smaltuita
terului sa se schimbe acoperi?ul din lemn cu ma- 12. Vopsitul peretilor in coloare de uleiu
teriale ce nu prezinta pericole de incendiu 67. (500 mp)
Ministrul, bazandu-se pe raportul lui N. Ghika- 13. " cu uleiu al scarei prin-
"
Bude?ti ?i vadit influentat de acesta, da fratilor cipale
Popovici un raspuns lipsit de menajamente, 14. Spoitul cu lapte de var in subsol
aratand ea ,,( .. .) antrepriza nu are altceva de 15. Complectari la acoperi ~ul provizoriu
fa.cut decat sa execute lucrarile a?a cum i se cere 16. Diverse neprevazute
?i nu intra in atributiunile sale de a da sfaturi Total: 70.000 lei
68 P etre Popovat
(ss) Arh.~ef N. Ghika 870.516,33 lei se executasera lucrari ,,conform

(ss) Arh. Al. Zagoritz"70. contractului ~i in hune conditiuni tehnice, in va-
Suma solicitata va fi obtinuta la inceputul a- loare de 1.217.868,90 lei."73
nului urmator, dupa cum reiese din urmatorul Cre~terea ch eltuielilor se datora ~i unor
document: situatii noi, conducand la diverse modificari ~i
,,Jurnal. proiecte noi cerute, in multe cazuri, de catre Al.
Consiliul de Mini~tri in ~e dinta de la 15 Ia- Tzigara-Samurca~. Astfel, la 17 mai 1916, acela~i
nuarie 1915 luand in deliberare referatul D-lui inginer constructor I. Vardala cere Ministrului (~i
Ministru al lnstructiunii ~i al Cultelor sub No. i se aproha) sa faca noi proiecte pentru aco-
113624/1915. Avand in vedere ea prin jurnalul peri~ul de fier ~i beton armat precum ~i pentru
cu No. 650/1915 acel Minster a fost autorizat sa consolidarea turnului, ce se refereau la:
cheltuiasca suma de 400.000 din creditul de lei ,, 1. Modificarea fermelor metalice din cauza
1.000.000 deschis cu Decretul o. 1215/1912 schimbarii pantei invelitorilor.
~i din creditul de 400.000 deschis cu Decretul 2. Modificarea complecta a tavanului de be-
No. 7028/1913, iar cujurnalul 1538/1915 afost ton armat la parterul din aripa stanga, inlocuin-
autorizat sa mai ch eltuia sca inca suma de du-se cu holti de caramida ~i nervuri.
152.000 din creditul de lei 400.000 deschis cu 3. Proiecte noi de consolidari din beto n
decretul No. 7028/1913 pentru continuarea armat cerute la Casa Directorului Muzeului
lucrarilor de constructie a Muzeului de Arta National.
Nationala din Bucure~ti . 4. Idem, pentru montantii mari de sustinere
Avand in vedere ea cu aceste sume nu s-a a acoperi~ului de heton armat la sala de expo-
putut complecta constructia Muzeului, rama- zitiune din aripa stanga.
nand neterminate unele lucrari ce sunt absolut 5. Idem, pentru circa 2000 mp plan~euri de
necesare ~i a caror amanare ar produce daune beton armat la diferite etape ale turnului, pre-
serioase, autoriza pe domnul Ministru al Instruc- cum ~i alte parti constructive tot din heton armat
tiunii ~i al Cultelor sa mai cheltuiasca inca suma la acela~i turn".
de le i 70.000 cu ca re sa se poata termina Pentru toate aceste proiecte noi, de lucrari
lucrarile urgente ce sunt in curs de executie la neprevazute in angajamentul sau ~i care se ridi-
constructia Muzeului de Arta Nationala din Bu- cau la suma glohala de 80.000 lei, inginerul I.
cure~ti din creditul de lei 400.000, deschis cu Vardala pretinde un onorariu de 1.500 lei74 .
Inaltul Decret Regal o. 7028 din 21 decembrie Toate aceste greutati financiare determina pe
1913." Urmeaza semnaturile mini~trilor: Ion I. N. Ghika-Bude~ti sa se adreseze ministrului ln-
Bratianu (pre ~edintele Consiliului de mini~tri) , structiunii, solicitandu-i ea acesta sa ridice pro-
Em. Porumbaru, V. G. Mortun, Dr. Angelescu, I. blema in fata Consiliului de mini ~ tri , fiindca
G. Duca (ministrul lnstructiunii), E. Constanti- ,,lucrarile sufera foarte mult din cauza lipsei mij-
nescu ~i A. G. Radovici71. loacelor"75. Fondurile cerute acum ar fi putut fi
Din banii ohtinuti s-au putut plati firmei E. ohtinute, sugera arhitectul, din hanii neintre-
Wolff 10.056,20 lei, suma ce reprezenta valoa- huintati la alte cladiri, uncle lucrarile stagnau,
rea operatiei de instalare a caloriferelor in Mu- existand asemenea precedente, cum ar fi cazul
zeu, pentru care s-au adus din strainatate ,,radia- lnstitutului de Fiziologie.
toare de cea mai buna calitate" 72 . La randul sau, in raportul catre Consiliul de
Suma alocata initial constructiei Muzeului mini~tri, I. G. Duca avertiza:
era d e pa ~ ita in fi ecare an. Dintr-un certificat ,,Cladirea Muzeului National Carol I, ince-
acordat de Minister antreprenorilor reiese ea, puta in anul 1912 ~i ridicata pana acum, in cea
pana la 26 aprilie 1916 , din totalul d e mai mare parte, pana la inaltimea ei definitiva ,
in situatia in care se afla astazi nu este pusa la murele de pamant au crapat un zid"80, constata
adapost de intemperii ~i lucrarile executate sunt acela~i , cu amaraciune.
expuse a se deteriora daca nu vom fa ce fara in- Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Sa fi fo st,
tarziere unele lucrari, cum ar fi ridicarea zidariei oare, mini~trii pu~i in fruntea culturii romane~ti
in partile necompletate, facerea colonadei din total lipsiti de interes pentru inaltarea unui ade-
curte, care merge de-a lungul cladirii , fara de varat laca~ de cultura, a~a cum lasa Al. Tzigara-
care nu se poate nivela terenul langa constructie, Samurca~ sa se inteleaga? In mod cert, nu erau
executarea fatad ei aparente eel putin in partile probleme de ordin tehnic, fiindca ritmul de con-
mai expuse ~i invelitoarea cu tigla, cea provizorie structie in acel timp era cu totul altul. Am vazut ea
nemai putand rezista". ~i , fiindca suma ce a fost edificii, mult mai pretentioase din punct de vede-
autorizat s-o cheltuiasca se epuizase, cere permi- re arhitectonic decat Muzeul de la ~osea (Palatul
siunea sa dispuna ~i de restul de 68.695,32 lei Po~telor sau eel al Casei de Depuneri ~i Consem-
din creditul deschi s prin decretul regal din natiuni) se realizasera la sfar~itul secolului trecut
191376 . in doar trei sau patru ani, iar acum, in perioada la
Urmeaza ~edinta Consiliului de mini ~tri din care ma refer, se incepusera alte lucrari publice,
10 august 1916, prin care se aproba suma solici- dintre care multe erau deja terminate. In schimb,
tata77 . Din pacate, insa, aceasta venea pre a tar- pentru Muzeu nu se gaseau bani!
ziu: dupa ~a se zile, Romania intra in razboi ~i Cred ea in mare masura, explicatia trebuie
orice lucrare pe ~antier se sisteaza, arhitectul N. cautata in prezenta insa ~ i la conducerea Muzeu-
Ghika-Bude~ti fiind anuntat oficial ea ,,(.. .) pe lui a lui Al. Tzigara-Samurca~ ...
ziua de 1 sept. a.c. inceteaza insarcinarea per- Personalitate controversata ~i indelung con-
sonalului tecnic angajat la constructia acestui testata - numeroasele sale conflicte sunt un pu-
Muzeu ~i la aceea de la Universitate." 78 ternic argument - Al. Tzigara-Samurca~, in tim-
pul ocupatiei germane, a avut curajul sa ri ~te
* acceptarea functiei de Prefect al politiei Capi-
Daca in primii ani (1912-1914) lucrarile la talei. Acesta a fo st pretextul pentru care toti ad-
construirea Muzeului au progresat, chiar daca versarii sai 1-au acuzat, dupa razboi, de tradare ~ i
apareau ~ i multe nedorite intrerup eri, dup a colaborationism, numindu-1 ,,spion al lui Mak-
Razboiul de Reintregire situatia devine de-a kensen", propunandu-se chiar sa i se rezerve
dreptul dramatica. Timp de peste doua decenii, ,,tainitele din salinele umede ~i intunecate (.. .)
cladirea neterminata ~i neasigurata impotriva vi- sau, ea o suprema ispa~ire, salvele expiatoare",
tregiilor vremii ( ~i ale vremurilor) risca sa se ru- cum sugera ruda sa, N. lorga81.
ineze complet, operatiunile realizate intr-un an Sustinut cu ardoare de Dinastie, Al. Tzigara-
degradandu-se in eel urmator, pentru ea apoi sa Samurca~ nu putea fi , teoretic, indepartat de la
se ia totul aproape de la inceput. Subventiile din conducerea institutiei, dar se cauta obtinerea
partea Statului, mult prea neindestulatoare, erau demisiei sale prin numeroasele obstructii, me-
,,ea doftoriile administrate unui bolnav, cu lin- nite sa-i zadarniceasca idealul. ~ i, cu siguranta
gurita, spre a-1 impiedica sa moara, fara nadejde ea s-ar fi reu~it cu oricare altcineva in afara de
de a-1 insanato ~i ", cum scria Al. Tzigara-Samur- eel care a trecut prin momente de dezamagire,
ca~ 79. ,,Nefiind acoperita decat provizoriu ~i in- tristete sau revolta, dar care n-a ajuns niciodata
suficient, cladirea se macina ~i capata umezeala. la deznadejde. La atacuri personale, raspundea
Natura insa~ i , parca pentru a pedepsi indolenta CU promptitudine, folo sind intotdeauna CUVantul
noastra, i~i razbuna contra Muzeului; cu prilejul tiparit; la opreli~ti din partea autoritatilor, venea,
. unei furtuni s-au prabu~it cateva din coloanele in plus, cu o multime de rapoarte ~i de memorii
fatadei, ce nu erau Inca consolidate, iar cutre- care, de cele mai multe ori, i~ i atingeau scopul,
70 Petre Popovat
chiar daca ~i numai partial. Doar tenacitatea sa Initiativa Ministerului era, intr-adevar, incu-
ie ~ ita din comun a fa.cut ea, pana la urma , rajatoare, dar in nici un document de arhiva nu
cladirea Muzeului sa poata fi terminata. am intalnit punerea ei in aplicare ... Mai mult, se
Pana in anul 1921, practic, nu s-a fa.cut nimic refuza ~i alocarea unei sume modice, necesare
notahil pentru edificarea Muzeului. Din timpul executarii a 25 de ferestre metalice pentru suh-
razhoiului, cladirea fusese acoperita partial cu sol, la pretul total de 16.250 (cerut de ,,Casa I.
carton gudronat, care a putrezit in mai multe Haug" ) sau p entru ferestrele din lemn (cu
locuri, la.sand constructia expusa intemperiilor. cercevele exterioare de stejar ~i cele interioare,
lmediat dupa razhoi, s-a acordat ridicula suma de brad) pe care ,,Casa V. D. Marinescu" se ohli-
de ... 15.000 lei, cu care s-au fa.cut diferite lucrari ga sa le confectioneze in schimhul a 900 lei
de intretinere care, insa, nu au putut impiedica metrul patrat86.
degradarea completa a acoperi~ului provizoriu 82. Nici in anii urmatori, Ministerul nu s-a do-
In anul urmator, 1920, se primesc SOO.OOO lei, vedit a fi mai generos. Cand, la 2 martie 1923,
prin adresa nr. 98237 din 18 octomhrie, dar la o Al. Tzigara-Samurca~ cere 5 milioane pentru ter-
data cand lucrarile urmau sa fi e intrerupte din minarea aripii sudice, venind ~ i cu solutia ea
cauza venirii anotimpului neprielnic83. Intr-un ,,suma s-ar putea prelua din creditul ce se des-
raport catre Minister, arhitectul N. Ghika-Bu- chide pentru cladiri ~colare ~i culturale", Minis-
de~ti cere (la 20 aprilie 1921) ea aceasta suma de terul eludeaza prohlema, prin rezolutia aplicata:
o jumatate de milion care, prin neutilizare, se ,,Se va pastra la dosarul chestiunei" ... 87
pierduse, sa fie raportata pentru anul hugetar Ca nu s-a realizat nimic din oferta prilejuita
1921-1922, ,,suhsemnatul neavand nici o vina de festivitatile lncoronarii, reiese ~i din faptul ea
pentru prejudiciul ce s-a adus cladirei Muzeului la 1 ianuarie 1925, cladirea nu era inca acoperita
National, care de 6 ani stil. in para.sire, expus la definitiv cu tigla, iar turnul central nu fuse se
intemperii ~i ruina ... 34 construit88. Pentru aceste operatii, Ghika-Bu-
0 speranta s-a intrezarit cu prilejul incoro- de~ti ceruse aproximativ 11.500.000 lei, ce con-
narii de la Alha-lulia a Regelui Ferdinand ~i a stituiau ,,stri ctul ne cesa r pentru a impiedica
Reginei Maria, moment nu numai politic, el intinderea mereu crescanda a stricaciunilor ce
avand ~i darul, prin simholul pe care-1 reprezen- din an in an se maresc, vazand CU ochii . Daca
ta, de a uni intr-un uria~ entuziasm, toate stra- nici in acest an nu se vor da fonduri, se poate
turile societatii romane~ti . Entuziasmul a cu- considera ea hanii cheltuiti la aceasta cladire
prins ~i Ministerul Cultelor ~i Artelor (cum se sunt pierduti ~i ea ruina o va coprinde definitiv,
numea el acum), care trimite lui Ghika-Bude~ti cu toate sfortarile ce am fa.cut de la razhoi in-
urmatoarea adresa: ,,Cu ocaziunea Marilor ser- coace pentru a 0 mentine pe cat CU putinta. " 89
hari nationale de Incoronare, cari sunt hotarite a Ra spunsul Ministrului vine la 23 iunie 1925
avea loc in luna August a.c. (in realitate, la 15 oc- (dupa mai hine de 6 luni): ,Jn anul curent se vor
tomhrie 1922, P.P.), este neaparat necesar ea eel executa lucrarile pentru acoperi~ (4 milioane) ~i
putin lucrarile Muzaului ce dirigeti, sa fie com- p entru turn (2.500.000 lei). "90 Dec i, cam
plect terminate, ea ast-fel pana la numitul ter- jumatate din suma solicitata.
men sa se poatil. aranja in interior ohiectele ce D e~ i Muzeului i se alocasera, pentru anul
vor fi expuse. 1925, 6,6 milioane de lei (din creditul de 65 de
Jn vederea aceasta, avem onoarea a Va ruga milioane), ministrul Cultelor ~i Artelor, Al. Lape-
sa hine voiti, ea de urgenta, sa ne inaintati un datu ~ i eel al Finantelor, Vintila Bratianu cer
deviz complect al lucrarilor cari sunt de efectuat Consiliului de mini~tri sa se diminueze suma
in care sa se cuprinda ~i suma necesara pentru pentru anul in curs la numai 1.500.000 lei, iar
executare. " 85 restul de 5 milioane sa se afecteze lucrarilor
~colii de Arhitectura9 l. Prin jurnalul din 8 iunie 9. Complectari de zidarie aparenta la fel cu
1925, Consiliul de mini?tri (Ion Bratianu, Al. caramida existenta, lucrata cu mortar de ciment
Constantinescu, Al. Lapedatu, Vintila Bratianu, ?i rostuita cu praf de piatra ?i ciment in coloare
G-ral Mardarescu, G-ral Vaitoianu, I. G. Duca, care se va da: masuratoarea se va face desvoltat:
Dr. Angelescu ?i N. D. Chirculescu) accepta 600 m2 = 360.000 lei.
schimbarea destinatiei fondurilor9 2. In aceasta 10. eprevazute ?i onorariul arhitectului ?i
situatie, N. Ghika-Bude?ti se vede nevoit sa faca ajutorului: 138.000 lei
un nou deviz , mai auster, adaptat la noua Total: 1.500.000 lei.
situatie, dupa cum urmeaza: Arhitect diriginte (ss) N. Ghika. Bue. 25 iulie
,,Deviz asupra lucrarilor la Muz. Nat. Carol I 1925."9 3
din Bue., aripa de sud. In aceasta perioada are loc ?i o noua licitatie
1. Invelitoare de tigla smaltuita verde din pentru desemnarea unei alte antreprize a ?an-
fabrica Andreescu Craiova coprins latii orizon- tierului de la ~oseaua Kiseleff. Profitandu-se de
tali de sub tigla, a?ezate complect dupa regulile stagnarea de dupa razboi, la 10 ianuarie 1920 se
artei: 1500 m2 = 600.000 lei. semnase procesul verbal de lichidare a lucrarilor
2. Coame de tigla smaltuita verde legate cu efectuate de catre antrepriza lnginerilor Frati
sarma galvanizata ?i zidite cu mortar de var alb Popovici, cu care arhitectul Muzeului avusese
amestecat cu ciment: 200 m = 50.000 lei. destule incomoditati9 4 . Cu unul dintre frati ,
3. Dolii de arama 3 mm grosime intre ?ipci Popovici-Mezin, conducerea ?antierului va mai
lucrate ?i fixat e conform cu regulile artei, avea inca multe conflicte in incercarea de a-1 de-
latimea tablei 1.80 mm = 80.000 lei. termina sa paraseasca Muzeul, in care locuia. In
4. ~arpanta din lemn de brad la stra?ina din- ianuarie 1921 se reu?ise evacuarea fostului an-
spre sud coprins a?ezatul consolelor de stejar e- treprenor din biroul de pe ?antier, ,,pe care fara
xistente precum ?i toata fieraria necesara legata drept il detinea de atata timp"9 5, dar din lo-
solidar cu ?arpanta existenta: 80 m = 36.000 lei. cuinta, abia la 15 noiembrie 1930!96
5. Strea?ina din lemn de stejar lucrata cu in- ln urma licitatiei din 1925, adjudecata de
grijire dupa modelul celei existente cu lemn de Intreprinderile Gen erale Technice lngin er
prima calitate, perfect uscat, grunduit cu ulei de Tiberiu Eremie S.A., din str. Stirbey Voda nr.
in fiert: 80 m = 80.000 lei. 88, avandu-1 ea delegat pe arhitectul I. Athana-
6. Jghiaburi din tabla de arama de 3 mm siu, se semneaza un contract intre antreprenor ?i
grosime, coprins carlige solide de fier aramit cu Ministerul Cultelor ?i Artelor, la 22 septembrie,
cutite idem. Diametrul jghiabului de 20 cm, in care se stipuleaza:
a?ezate complect cu toate accesoriile: 60 m = ,,- Lucrarile de completare la Muzeul Na-
54.000 lei. tional Carol I., aripa de sud se fac la devizul de
7. Bur lane din tabla de arama de 3 mm 1.500.000 lei cu un rabat de 12% sub preturile
grosime, diametrul 15 cm, coprins bratare ara- unitare ale devizului. (La licitatie mai participa-
mite solide la distanta de lm.50 una de alta, sera ?i firmele Vignali & Cambra", care oferi-
totul complect fixat ?i a?ezat conform detaliului sera un rabat de 1,9% ?i Ing. M. Vasilescu, cu
ce se vede. un rabat de 11,5%, n.m.).
8. Zidarii de caramida dublu presata speciala, - Termenul de executie: un an de la data co-
in dimensiunile cele existente la corni?a dinspre municarii in scris a aprobarii lucrarilor.
sud, lucrata aparent, cu mortar de ciment, ros- - Arhitectul insarcinat de Minister cu direc-
turile umplute cu praf de piatra amestecat cu ci- tiunea ?i supravegherea lucrarilor este . Ghika-
ment in culoarea ce se va da. Corni?a este lucrata Bude?ti, director general al Serviciului tehnic al
la fel cu cea existenta la celelalte corpuri de cladiri. Comisiei Monumentelor Istorice, arhitect diriginte
72 Petre Popovat
al ?antierului de la Muzeul National Carol J,,"97. terul nu achitase facturile pentru plata apei con-
Bineinteles ea fo~tii antreprenori protesteaza ea sumate, Primaria Capitalei (prin inspectorul
nu au fost ?i ei chemati sa participe la licitatie, Pascu) transmite o soma tie, la 10 iulie 1926, ea
,,cum dupa lege trebuia neaparat sa fim ?i noi invi- va opri debitul103. Urmeaza un lung ?ir de a-
tati" - a~a cum aratau ei - ,,deoarece am fost lichi- drese intre Minister ?i Primarie, in care eel din-
da~ dupa razboi din lipsa de fonduri"98 ~i cer orga- tiii protesta contra costului exagerat, in evidenta
nizarea unei noi licitatii. Pe cererea lor adresata neconcordanta cu consumul efectiv. ,,Misterul"
Ministerului, arhitectul Ghika-Bude~ti justifica omi- pare a fi lamurit abia la 21 iunie 1927, ciind se
siunea intentionata a acestora prin faptul ea fratii constata ea apometrul, dupa care agentii Uzi-
Popovici ,,sunt lipsiti de personal tehnic ?i de o nelor Comunale Bucure?ti (U.C.B.) citeau cotele
buna organizare" ?i ea, in general, ,,am tinut sa evit de apa presupusa a fi consumata la localul vechii
in viitor dificulta~e ce am avut de suferit"99. Monetarii, era de fapt ata?at unui bran?ament ce
Din pacate, nici cu noul antreprenor stadiul nu avea nici o legatura cu vechea Monetarie sau
lucrarilor pe ?anti er nu avanseaza in ritmul noul Muzeu. Probabil ea apometrul a fo st a?ezat
dorit. La 19 iulie 1926 (cu putin timp inainte de la un bran?ament ,,mort'' al vechiului local; con-
expirarea termenului prevazut in contract pen- ducta fiind sparta, apa se pierdea in pamiint, pe-
tru terminarea opera tiunilor) arh. N. Ghika- riclitiind chiar temelia cladirii Muzeului. ,,Fata
Bude?ti ce re Ministrului sa fa ca ,,o somatie de aceasta constatare - se arata intr-un memoriu
legala" inginerului Tiberiu Eremie, care ,,de adresat Primariei - se vede ea pe nedrept se
anul trecut are contract cu Ministerul pentru in- puneau in contul Muzeului acele fabuloase can-
velirea cu tigla a unei parti din aceasta cladire ?i titati de apa pe care Ministerul nu a tinut sa le
care nici piina astazi nu a inceput aceasta lucrare achite, vina fiind a instalatiei Primariei."104
~i nici nu are tigla pe ~an tier" . Arhitectul diri- Terminarea interiorului din aripa sudica a
ginte se temea ea ,,~i in aceasta iarna cladirea va Muzeului permite aducerea colectiilor ce fusesera
fi acoperita doar provizoriu cu carton gudronat, depozitate in imobilul inchiriat in calea Grivitei
ceea ce poate aduce pagube cladirii ?i lucrarilor nr. 5. In zadar succesorii Principelui Stirbey
interioare care se executa in prezent." 100 cerusera, in repetate riinduri, sa li se elibereze lo-
Deoarece singura sursa de reconstituire, in calul ,,care s'a ruinat de tot" 105; aceasta nu se
detaliu, a etapelor de constructie a Muzeului putea produce deciit in momentul in care s-ar fi
sunt fondurile arhivistice, am incercat sa extrag asigurat conditiile de depozitare a obiectelor
din fiecare document ciit mai multe informatii. muzeale, in vederea expunerii lor ulterioare. A?a
Astfel, din cele de mai sus ni se dezvaluie faptul cum am vazut, evenimentul mult a?teptat de
ea, in paralel, se lucra intens la amenajarea inte- toata lum ea, s-a petrecut la 23 aprili e 192 3.
riorului. De altminteri, tot dintr-un act de arhiva, Transportul (cu ,,camioane" trase de cai) a fost
aflam ea la acea data se trecuse la o faza relativ efectuat de catre: G. Marinescu, din Str. Vladescu
avansata - procurarea feroneriei necesare: fo- nr. 24 (46 ,,camioane" . Evident, este vorba de-
reibere, ciirlige, broa ~te etc., de la Ion Palo?anu spre numarul de transporturi ?i nu de eel al ve-
(,,La Ce rbul de Aur" ) precum ?i balamale ?i hiculelor ), C. Ionescu, str. Vladescu nr. 30 (21
zavoare, de la loan I. Gologan (,, Magazin cu camioane) ?i N. Radulescu, din comuna Baneasa-
fierarie ?i marchitani e")101. Herastrau (66 camioane ?i 2 oameni) 106, iar cos-
De asemenea, materialele electrice sunt fur- tul total a fo st de 90.000 lei 107. La acestea se
nizate de catre ,,Societatea Romana de electrici- adauga ?i pretentia lui N. Radulescu de a i se
tate Siemens-Schuckert S. A" l02_ reface fieraria unei ,,trasuri-diligente", in schim-
0 problema, nicidecum minora, era ?i ali- bul a 15 transporturi fa.cute suplimentar la mu-
mentarea cu apa a ?antierului. Deoarece Minis- tarea colectiilor din calea Grivitei 108 .
Tot in anul 1927 se face ~i ,,~oseaua" cu tro- nume il poarta Muzeul, in care, de la infiintare -
tuar de la aripa sudica pana la ~ose aua Kise- in 1906 - toate provinciile, azi reunite, erau
leff 109, iar la gardul Muzeului se construiesc ,,o reprezentate." 112
poarta dubla pentru vehicule, executata din Rezolutia aplicata de Primul ministru este
lemn de brad negeluit insa catranit, cu balamale definitori e pentru atitudinea autoritatilor fata de
americane (!) ~ i zavor pentru laca t complect, apelurile repetate ale directorului Muzeului: ,,sa
montata cu stfilpi de stejar" ~i ,,o portita pentru se transmita min. Cultelor ~ i Artelor spre stu-
pietoni executata ea mai sus."110 diere, cu observatia ea nu sunt fonduri" ... 11 3
In anul urmator au existat mari neajunsuri Cu toate acestea, la 28 august 1929, are loc
datorate celor trei luminatoare din acop eri~ care, receptia definitiva a lucrarilor executate la corpul
nefiind e tan~e, au la sa t sa patrunda apa de sudic al cladirii (cea provizorie se facuse la 15
ploaie, ce a distrus parchetul ~i a provocat cra- iunie 1928), la care participa ing. Al. Davidescu,
paturi in peretele nordic al salii mari din mijloc, delegat din partea Ministerului, ing. Grigorescu,
de la subsol pana la etaj 111 . din partea antreprizei ~i 0. Roguski, reprezen-
Starea deplorabila in care se afla Muzeul il tand Muzeul de Arta Nationala. Cu aprecierea ea
determina pe Al. Tzigara-Samurca~ sa se adre- ,,lucrarile se mentin in buna stare", antrepriza
seze (pentru a cata oara?) Pre~edintelui Consili- Ing. Tiberiu Eremie este lichidata 114. (Muzeul va
ului de mini ~ tri , ca ruia ii scrie, la 30 aprilie fi terminat de ca tre ,,Societatea Roman a de
1929: lucrari Publice Arh. Gh. Ionescu-Galati din Bu-
,,Cu prilejul inaltatoarelor serbari ale Unirii, cure~ti, str. Roma nr. 25" 115).
imi permit a va aminti starea de parasire in care In mod firesc, deceniul al patrulea ar fi tre-
se afla cladirea Muzeului National de la ~osea, a bui t sa adu ca tran sfo rm ari importante p e
carui piatra fundamentala a fost pusa acum toc- ~antierul Muzeului. Odata cu venirea pe tron a
mai 17 ani. Regelui Carol al II-lea care, la 30 august 1930, la
Azi, cu ocazia sarbatorii intregirii neamului, Universitatea de la Valenii de Munte anunta:
se impune, mai mult ea oricand, sa ne gandim la ,,Vo i fi un Brancove anu al culturii roma-
terminarea Muzeului , menit nu numai a oglindi ne~ti! " 11 6, cresc ~i sperantele lui AL Tzigara-
in modul eel mai stralucit inalta noastra stare Samurca~ ea, in sfar~it, Muzeul va fi terminat, CU
culturala dar ~i a dovedi, prin omogenitatea sen- atat mai mult cu cat regala promisiune fusese in
timentului artistic de care e insufletit poporul mare parte indeplinita.
roman, indiscutabila noastra unitate etnica. Auspiciile erau favorabile: aripa sudica, in-
Reslatite cum sant azi, prin diferite localuri trata in circuitul de vizitare la 1 octombrie 1930
improprii, comorile noastre artistice pierd din pune la dispozitia publicului 480 m2 repartizati
valoarea lor ~i nu pot fi infati~ate in modul demn in trei sectii ale artei nationale: ceramica, lemnul
ce li se cuvine. Reunindu-le intr'un singur local, (in care piesa de rezistenta o reprezenta, desigur,
tezaurele noastre artistice ar minuna lumea, nu casa lui Mogo ~) ~i tesaturile. Era un inceput mo-
numai prin adevarata lor valoare artistica dar ~i dest (s-au expus doar 4% din piesele aflate in de-
prin unitatea sufleteasca ce caracterizeaza deo- pozi t, adi ca 560 de obi ec te din totalul de
potriva pe toti fiii Romaniei de azi. 13.800), dar se putea afirma ea Muzeul i~i des-
Dupa ce cu prilejul serbarilor s-au dotat uni- chisese portile pentru public, chiar daca numai
versitatile noastre, cred ea s-ar impune sa se de doua ori pe saptamana, ,,cat va permite lipsa
acorde fondurile necesare spre terminarea aces- de caldura, de lumina ~ i de mijloa ce de in-
tui singur monument de arta ramas neterminat. tretinere" 117. Se putea trece cu vederea ~i starea
Ar fi totodata ~ i un omagiu adus memoriei de provizorat, in care paravanele de panza su-
marelui Rege Intemeietor al Regatului, al carui plineau zidurile, iar tavanele erau de panza
74 Petre Popovat
transparenta, in loc de luminatoare cu sticla tregi; 30.000 de bucati lungi; 30.000 de bucati
mata. Esential era ea Muzeul fuses e - fi e ?i ,,jumatati scurte"; 50.000 de bucati ,,sferturi" ?i
partial - deschis. 40.000 de bucati ,,radiale") in valoare totala de
~i totu~i, ?antierul cladirii Muzeului (excep- 203.000 lei. In nota de comanda se ce rea ea
tand aripa de sud) se afla in aceea?i situatie dra- aceste caramizi (cele intregi) sa aiba dimensiu-
matica. In 1933, Al. Tzigara-Samurca? se adre- nile de 27xl3x6 cm, ,,sa fie perfect arse ~i nete-
seaza Ministrului cu cereri in care se regasesc de, cu muchiile regulate de culoare roz-galben
argumentele din mult prea numero asele sale a~a cum s'au aratat mostrele". Caramizile ,,radia-
apeluri anterioare. Cu ocazia implinirii a 25 de le" urmau sa aiba dimensiunile de ,,27x l 3 cm ~i
ani ,, de cand fun ctioneaz a in mod efectiv 6 cm jos, 4 cm sus." 122
Muzeul de arta nationala, colectiile sale fiind De asemenea, se coma nda ~i 100.000 de
atunci inaugurate de Regele Carol I ?i de Regina bucati de tigla smaltuita de culoare verde deschis
Elisaveta", Al. Tzigara-Samurca? incearca sii-?i (la 2,25 lei pretul, pe bucata) . Tiglele sunt
convinga Mi11istrul, la 6 iunie: ,,De atatea de- smaltuite doar pe o parte, dar cele de la coama
cenii nimeni nu s'a mai interesat de Muzeele (in numar de 2.000 de bucati) urmau sa fie
noastre, incat vii este rezervata soarta de a reda smaltuite in intregimel23.
viata necesara acestor atat de oropsite pana In acela~i timp, noua antrepriza Ursescu-Ga-
aci" 11 8. Sau, cateva zile mai tarziu, la 30 iunie: lati, fa ce probe (imersiune in apa, timp de 24 de
,,Cladirea Muzeului, parasita din 1912 se dete- ore) ~i la caramida aparenta provenita de la alte
rioreaza mai mult ea oricand, din cauza ploilor doua fabrici: Baneasa-"Contesa de Montesquieu"
mai abundente" . ~i, mai patetic: ,,Va implor (!) ~ i lonescu-Pipera, recomandandu-se achizi-
numai sa nu lasati sa treaca ~i anul acesta fara sa tionarea celei dintai, intrucat ,,nu prezinta crii-
fi venit in ajutorul ei (cladirii). (... ) Sper ea apelul paturi, deci contine putina piatra de var ~i are o
de fata , care nu e decat un strigat de deznadejde, coloare mai frumoasa ~i mai omogena, este mai
nu va ramane ?i de data aceasta fara a avea ecoul bine presata ~i are fetele mai bine taiate" 124 .
cuvenit" l l 9. Se confirma ~i comanda, la ,,Onor. Exploa-
,,Strigatul de deznadejde" al petentului se tarea Farola" din str. V. Lascar nr. 1, a 250 foi
face auzit ~ i , in anul 1934, asistam la rein- arama de lx2 m, cu o grosime de 0,6 cm (la
ceperea lucrarilor de constructie a Muzeului pretul de 62 lei/kilogram) n ecesa re co nfec-
,,Carol I", gratie aproharii unui credit de 20 mi- tionarii burlanelor. Se vede, deci, ea pe ?antier
lioane de lei de catre ministrul de Finante, Vic- lucrarile erau intense.
tor Slavescu, realizat printr-un imprumut la Casa Pentru marirea localului (se avea in vedere
de Depuneri, in acest scopl20. proiectul initial in care, pe langa Muzeu, urma sa
Evenimentul nu trece neohservat. ,Jn 1934, se construiasca ~i un Institut al Artei), la 12
dupa douiizeci de ani, ~antie rul muzeului na- noiembrie 1934, se cumpara de la Epitropia Bi-
tional de la ~osea ~i-a reluat activitatea. Buruie- sericii Mavrogheni o fa?ie de teren (1137 m2)125.
nile fura smulse din coloanele riisturnate, schele Trecuse mai bine de un deceniu de cand, la 22
se ridicara, acoperi~ul se ispravi ~i edificiul in noiembrie 1923, Al. Tzigara-Samurca~, intr-o
cateva luni i?i pierde aspectul de ruina pre- adresa ciitre primarul Capitalei, cerea ea locul ~i
matura", scria G. M. Cantacuzino 121. cladirea ce se gaseau in coltul buleva rdului
Pentru placarea fatadelor noilor corpuri de Ghica (Filantropia) cu strada Monetariei sa nu
cladire, arhitectii Muzeului comanda ,,Onor. fie cedate sau vandute vreunui particular fara
Fabricii de caramida Hogianof-Ko~ca , din str. prealabila avizare a Ministerului, precum ~ i a
Lipscani nr. 19" o cantitate de 200.000 de ,,ca- directiei Muzeului, deoarece acel spatiu era re-
ramizi presate aparente" (50.000 de bucati in- zervat maririi constructiei Muzeului l26. La 26
septembrie 1926 se cere in mod expres Minis- (Schmieden din Berlin, impreuna cu Weltzien ~i
terului Cultelor ~i Artelor sa cumpere aceasta Speer), in 1892 (Nieman ~i, apoi, Dreger, ambii
portiune de teren 127, dar aceasta se va realiza, din Viena) ~ i in 1899 (contractul incheiat cu
a ~a cum am mentionat, abia in 1934. Louis Blanc), dar toate sunt, pe rand date uitarii
In acest an, costurile lucrarilor ajung la suma (vezi capitolul II). Noul proiect, al lui Ghika-
de 8 milioane lei 128. Dar, parca pentru a nu dez- Bude~ti, intrunea toate cerintele muzeografice de
minti soarta ingrata a Muzeului, in anul urma- la acea data, motiv pentru care Al. Tzigara-Samur-
tor, neachitandu-se ratele restante, nu s-a mai eli- ca~ il sustine cu entuziasm. Aceste planuri stau la
berat ~i restul din imprumutul acordat. Cu toate baza celor aprobate in 1911, prin care se incepe
somatiile din partea firmei contractante, cu toata constructia efectiva a Muzeului National. Pe par-
interpelarea dep utatului C. C. Giurescu in curs, insa, apar doua tendinte ale caror antago-
~edinta Camerei la 1 aprilie 1936129, pentru a ni sme se amplifica pe ma sura ce cladirea se
nu mai vorbi despre protestele lui Al. Tzigara- apropia de des avar~ire : cea a muzeografului ~ i
Samurca~, lucrarile sunt din nou sistate , pe cea a arhitectului. Profitand ~i de experienta altor
motiv ea nu s-a platit Casei de Depuneri anui- muzee din Europa (Trocadero, de pilda), Al. Tzi-
tatea de 4 milioane din creditul de 20 de milioa- gara-Samurca~ intelege ea o constructie muzeala
ne de lei. ,,Tiglele au ramas pe astereala aco- trebuie sa se subordoneze scopului ei, ea ,,prin
p eri~ului ne a~eza te - antreprenorul risca ruina, Muzeu nu se intelege cladirea, ci colectiile ce ea
neprimind valoarea lu crarilor efectuate", de- cuprinde, indiferent de aspectul localului. (... ) Nu
plangea Al. Tzigara-Samurca~ situatia ivita. 130. localul ci colectiile primeaza. Nevo ilor de ex-
In urma scrisorii deschise a fostului ministru punere ale acestora trebuie sa se conformeze
de Finante, Victor Slavescu, adresata succesoru- cladirea menita sa le adaposteasca." 133
lui sau, Mircea Cancicov, prin care-1 roaga sa In opozitie, N. Ghika-Bude~ti ,,fiind preocu-
gaseasca o solutie pentru a ie ~i din impas, Mi- pat exclusiv de aspectul cladirii", nesocotea
nisterul de Finante, prin adresa 211612/7 oc- ,,cerintele adevarate ale unui Muzeu." 134 ~i ast-
tombrie 1936, a intervenit pe langa Casa de De- fel, numeroase elemente din proiectul initial
puneri ~ i Consemnatiuni pentru a pune la sunt contestate de Al. Tzigara-Samurca ~, care
dispozitia Ministerului Cultelor ~ i Artelor ,,in dore~te sa le armonizeze cu necesitatile muzeo-
contul imprumutului de 20.000.000 lei, contract grafice. In acela~i timp, Ghika-Bude~ti opereaza
in baza legii No. 1327 din 8 mai 1934, sumele ~i el modificari in propriul sau proiect, condus
exigibile de care acel Departament are nevoie de sincera-i dorinta de a-1 imbunatati cu elemen-
pentru continuarea constructiei Muzeului." 131 te dobandite din experienta arhitectului, im-
Gratie acestei masuri salvatoare, lucrarile se pot bogatita in decursul deceniilor, cat a durat con-
relua in 1936 ... structia.
De data aceasta, insa, piedicile vin chiar din Conflictul dintre cei doi se agraveaza in
interiorul Muzeului, prin izbucnirea conflictului 1934, cand fi ecare incearca sa aduca modifi-
dintre director ~i arhitect, conflict rezultat din carile pe care le considera necesare, lovindu-se
modificarile aduse cladirii. de opozitia celuilalt. Sunt, cum spuneam, doua
Pornind de la ideea, expusa in 1903, de a atitudini total diferite: in vreme ce Al. Tzigara-
strange toate colectiile intr-un singur local, Al. Samurca~ este atent la principiile muzeografice
Tzigara-Samurca~ convinge Ministerul sa insar- (expuse, in special, la Conferinta de la Madrid
cineze oficial (prin adresa nr. 1210/ 19 septem- din 1934) ~i intelege ea un proiect, vechi de 30
brie 1906) pe arhitectul . Ghika-Bude~ti cu de ani, trebuia ameliorat in functie de noile
alcatuirea planurilor Muzeului 132. Proiecte simi- teorii aparute ~ i unanim acceptate in lumea
lare mai fu sese ra facute ~ i inainte: in 1885 ~tiintifica , N. Ghika-Bude ~ti intentiona sa faca
76 P etre Popovai
din Muzeul National o capodopera, incununarea pentru astfel de sarcini. ,,0 casa a lui Mogo ~ -
carierei sale, neacceptand nici un compromis din arata Ghika-Bude~ ti - trebuie a~e z a ta intr-un
partea reprezentantului unei ~tiinte pe care nu o cadru natural iara nu intr-o camera pardosita,
recunoa ~te ~i pe care o considera ea ,,poarta de- uncle nu se poate armoniza cu peretii ~ i par-
numirea pompoasa de Muzeografie." 135 Nici doseala interioara. Va trebui avut in vedere, in vi-
unul din cei doi nu cedeaza ~i fiecare aduce in itorul program de lucrari, locul destinat acestei
favoarea sa argumente, pe care ~i le sustine cu case, precum ~i bisericii de lemn din Ardeal." 140
vehementa sexagenarului. E drept, la acestea se Nu trebuie trecut CU vederea ea autorul ran-
adauga ~i temperamentul lui Al. Tzigara-Samur- durilor de mai sus, de data aceasta, depa ~e~ te
ca~ ~i ar fi de neconceput ea acesta, dupa o co- putin domeniul arhitecturii, trecand in eel al
laborare de trei decenii sa nu ajunga sa intre in muz eografiei, pe care, in alte ocazii, o des-
conflict ~i cu N. Ghika-Bude~ti! considera.
Inca din 1927, muzeograful este surprins ~i Pus in fata faptului implinit ~i nedoritor de
protesteaza la Minister ea, trecandu-se peste au- cheltuieli suplimentare, Ministerul hota ra~te ea
toritatea sa, in salile de la etajul intai al aripii su- lucrarile nu mai pot fi oprite: cele trei sali vor fi
dice s-a montat parchet, in loc sa fie placate cu pardosite cu parchet, iar pentru restul incape-
ciment, piatra sau mozaic. ,,Azi s' a inceput rilor se va studia solutial41. Al. Tzigara-Samur-
a ~e zarea parchetului in salile de sus ale Muzeu- ca ~ considera ea a suferit o mare infrangere, pe
lui", scria el la 30 noiernhrie 1927. ,,Diferenta care o va evoca deseori in lucrarile sale ulte-
de nivel ce rezulta intre parchet ~i mozaicul din noare.
casa scarii de intrare e de 0, 11 m, formand un Conflictul dintre cei doi capata aspecte ire-
prag foarte suparator la intrare." El nu accepta conciliabile in 1934 odata cu reluarea lucrarilor
parchet decat in birouri, iar in salile de la parter pe ~antier. Inlaturandu-se cartonul gudronat de
a preferat sa lase pardoseala provizoriu, CU Un pe acop e ri~ul turnului central, s-a constatat ea o
simplu strat de asfalt peste beton. ,,Parchetul - buna parte a lemnului de brad este putrezit. Al.
insista el - azi este exclus din orice Muzeu mo- Tzigara-S amur ca ~ profita de ocazie pentru a
dern." 137 ~i nu uita sa aminteasca faptul ea, inca reaminti ea a cerut, de la inceput, ea acop eri ~ul
de la inceput, a preconizat ea materiale de con- sa fie construit din beton armat, neacceptat insa
sfructie sa nu fie decat: piatra, caramida aparen- de arhitect, ,,pe motiv ea temelia turlei nu putea
ta, betonul armat, fierul ~i sticla 138, lemnul fiind suporta o noua greutate, de~ i ea ar fi fo st repar-
exclus, din cauza proprietatilor sale inflamabile. tizata pe o raza destul de mare."142 ,,Prin be-
In contrapartida, N. Ghika-Bude~ti, care ,,in- tonul armat s'ar putea amenaja ~ i depo zitele
voca parchetul din vechiul Louvre" 139, sustinea necesare Muzeului (in turla, P.P.), cele din sub-
ea devizul initial (care prevedea acest mod de sol fiind prin experi enta improrrii pas trarii
pardosire), fiind facut cu aprobarea direqiunii, obiectelor, din cauza umezelii" 14 , argumenta,
iar parchetul fiind aproape gata montat, schim- in plus, Al. Tzigara-Samurca~. In cazul in care
barea lui ar necesita cheltuirea unor bani in n-ar putea sa-~ i impuna punctul de vedere, el
plus, cu atilt mai mult cu cat placile sunt mai cere ea lemnul de la acop eri~ ,,macar sa fie im-
scumpe ~i creaza ~i o diferenta de nivel. Arhitec- bibat, inainte de a se a ~e za tigla, cu unul din
tul incearca sa dezvaluie cauzele reale ale opo- preparatele contra incendiului ." 144 Pana la
zitiei lui Al. Tzigara-Samurca~ : acesta intentiona urma el re u~e~te inlocuirea podului din lemn
sa expuna casa lui Mogo~ in sala mare de sus, prin eel de beton armat, ,,obtinand splendidele
ceea ce nu ar fi fost de acceptat pentru ea greu- incaperi de sub acoperi ~. " 145
tatea casei era prea mare ~i ar ameninta solidi- Cu acela ~ i prilej (eel al reluarii lucrarilor),
tatea grinzilor plan~eului, ce nu fusese calculat constatand ea salile de la parter nu sunt suficient
de luminoase, Al. Tzigara-Samurca~ propune sa Probota." 149 Aratand ea, in acest mod, etajul su-
se suprime galeriile curtii interioare care, ,,oricat perior ar fi lipsit de o scara principala de acces
de frumoa se ar fi , ar aduce insa o intunecare iar, din cauza boltii, acela~i etaj ,,ramanea astfel
prea mare a salilor din subsol ~i din parter (... ). despartit printr'un gol in doua parti" 150 ~i se-
Renuntand la frumusetea cladirii, sa avem in ve- sizand, de asemenea, pericolul in caz de in-
dere numai utilitatea ei in vederea scop ului cendiu, Al. Tzigara-Samurca~ obtine de la Minis-
careia este destinata." 146 Trebuie remarcat aici ter abandonarea grandiosului proiect.
ea nu co ntesta estetica proiectului lui Ghika- Un alt motiv de dezacord a fost ~i intrarea
Bude~ti, ci ii repro ~a doar lipsa de functionali- principala a muzeului. In planurile initiale, din
tate care, in viziunea exigentului muzeograf, tre- 1906, se prevedea la intrare o bolta la nivelul
bui a sa aiba prioritate. De altfel , cand va solului, ,,stabilind comunicarea directa intre
propune ~i alte modificari, Al. Tzigara-Samurca~ strada ~i curtea centrala." 151 Ghika-Bude~ti o in-
va sugera sa se inspire din alte lucrari , apar- locuie~te cu o ,,marchiza" (ce apare ~i in vederea
tinand tot lui Ghika-Bude~ti, dovedind astfel un perspectiva publicata in revista Arhitectura nr. 2
fair-play care-I onoreaza. Galeriile, insa, intrau din 1941) care, pe langa ea scadea din monu-
in contradictie cu principiile muzeografice, care mentalitate, ,,pierduta" pe o fatada de 72 m, dar
cereau o mare atentie in privinta luminii in salile nici nu proteja suficient treptele care ar fi de-
de expozitie, tinand cont de ,,avantagiile ~i desa- venit impracticabile in timpul iernii. Al. Tzigara-
vantagiile diferitelor sisteme de distribuire a lu- Samurca~ propune in 1934 (renuntand la ideea
minii naturale (laterala ~i zenitala, dirijata sau re- sa initiala pe care nu o mai considera potrivita)
flectata), precum ~i a celei artificiale (directa ~i realizarea unui portic acoperit dese rvit de o
indirecta). " 14 7 Aceasta problema a fost dez- parte carosabila ce ar ajunge direct pana la
voltata la adunarea de la Viena a directorilor de nivelul intrarii principale, fara trepte interme-
muzee - Internationaler Museenverband - la diare152 . Solutia oferea, pe de o parte, comodi-
care Al. Tzigara-Samurca ~ participa in septem- tatea ~ i siguranta accesului, iar pe de alta parte
brie 1937. In comunicarea tinuta s-a ocupat de un loc ideal pentru primiri protocolare, ,,in locul
acest subiect, al distribuirii luminii, ,,demon- celor 14 trepte descoperite ~i expuse inzapezirii,
strand prin decurand inventatul ~i inca nepopu- fiind in plina bataie a crivatului." l53 Din nou,
larizatul aparat de masurat lumina - Metrolux - Al. Tzigara-Samurca~ tine sa aprecieze talentul
al firmei Zeiss din Jena."148 Deducem ea vechea lui Ghika-Bude~ti , cand propune: ,,Ca model s-ar
lui pasiune, de a face demonstratii optice, pe putea lua (...) porticul casei cladite, in acela~i stil
care o avea (a ~a cum se va vedea intr-un capitol ea Muzeul, de insu~ i Dl. Ghika, in str. Barbu
urmator) inca din copilarie nu-1 parasise nici la Catargiu" (azi, str. Moxa)l54.
batranete .. . Directorul Muzeului se opune ~i executarii
In planurile modificate ale lui N. Ghika- unor lucrari de sculptura la balustradele ~i stfilpii
Bude~ti se prevedea, in sala centrala, o cupola galeriei din fatada principala, ,,pe care le gasesc
inalta de 17 m ce ajungea pana la nivelul etajului cu totul inutile ~i ale caror machete singure costa
al doilea care, astfel, era lipsit de scara princi- 100.000 lei." 155 Pe langa costul exagerat, el in-
pala. Arhitectul o vedea ea pe o rotonda cu un voca ~i un motiv de ordin estetic: ,,sculpturile in
balcon circular la etajul al II-lea, de unde ar fi bogatul ~ i infloratul stil brancovenesc al ma-
fost o perspectiva interioara generala asupra ga- chetelor nu se potrivesc delo c cu stilul sobru
leriilor expozitiei ~i asupra scarii principale. El moldov e nesc in care e con ce puta intreaga
vedea partea superioara a rotondei ,,incoronata cladire" ~i propune ea, la balustrade, sculpturile
cu o cupola boltita, inspirata din boltile lui ~te reliefate ~i perforate sa fie inlocuite cu simple
fan eel Mare ~i Petru Rare~, de la manastirea sculpturi lineare, in acela~i mod fiind tratate ~i
78 Petre Popovat
capitelurile ~i bazele coloanelorl56. in biroul Dv. dupa pranz ea mai inainte, deoa-
Chiar ~ i insc riptia din piatra a Muzeului rece (.. .) am vazut ea nu eram pus la curent cu
devine un motiv de discordie intre director ~i lucrarile in curs." 164 ~i, cateva zile mai tarziu:
arhitect. D e~ i prevazuta in planuri, ea nu fusese ,,Constatand cu surprindere ea planurile initiale
inca realizata pana la 26 noiembrie 1937 157 ~i ale Muzeului au fost modificate fara prealabila
urma sa se sparga zidul, pentru a fi incastrata. intelege re conve nita intre noi (... ) va rog sa
Locul indicat de Ghika-Bude~ti nu-i convenea lui binevoiti a inlatura aceste modificari ce nu cores-
Al. Tzigara-Samurca~, pentru ea ar fi ,,prea inde- pund scopului caruia cladirea este destinata." l65
sa ta intre varful arcadei mijlo cii ~ i braul de Dupa care, face raport Ministerului, aratand ea
piatra ~i corni~a de zimti de caramida la nivelul ,,competinta arhitectului, ce o reclama pentru
catului doi" 158 , motiv pentru care insista sa fie D-sa nu poate suplini pe cea muzeografica, de
a~ezata sub fereastra din turla, pe doua randuri care trebuie sa tina seama."166
(d eci, mai scurta) , ,,i ntrerup and monotonia Afirmatiile celor doi devin acuzatii, taxate de
acelei suprafete". Pana la urma, a~ a cum se vede fiecare in parte drept calomnii. Lucrarile de pe
din desenul arhitectului M. Davidescu, ea a fost ~antierul, abia deschis, stagneaza, de data aceas-
fixata pe balustrada porticului aprobat de Con- ta din cauza deselor modificari contradictorii ale
siliul tehnic superior la 26 iunie 1941159 . ln planurilor.
privinta caracterului literelor, Al. Tzigara-Samur- 0 incercare de aplanare a conflictului este
ca~ propune ea inscriptia sa fie sapata in litere facuta de Serviciul de arhitectura al Ministerului
clasice romane ,,ca re peste tot ~i in toate tim- care, prin adresa nr. 41144 din 2 decembrie
purile au fo st intrebuintate", in vreme ce Ghika- 1936, stabile~te ea, pentru orice propunere de
Bude~ti o dorea ,,in pretinsele slove romane~ti modificari pe care le-ar face N. Ghika-Bude~ti, sa
(... ) constand dintr'o corcitura intre literele clase ceara ~i avizul directiunii Muzeului 16 7.
sice ~i a ~a zisele slove cu pretentii chirilice cari La 16 aprilie 1937, arhitectul I. Pompilian,
nu se mai vad deca t p e un ele firme de la profesor la Academia de Arhitectura ~i arhitect
periferie." 160 ~ef al Ministerului Educatiei national e, ,,in
Deasupra intrarii, la 25 m inaltime, arhitec- dorinta de a vedea ca t mai curand terminata
tul propusese sa fi e montata stema tarii, dar cladirea Muzeului de la ~osea (... ) ofera in mod
renunta, ,,convingandu-se ea nici nu s-ar fi vazut cu totul gratuit serviciile sale de consilier spre a
a~a de sus" l61 ~i accepta sugestia lui Al. Tzigara- pune de acord cerintele Directiei Muzeului cu
Samurca~ s-o inlocuiasca cu cadrul de piatra al ale Serviciului arhitectonic al cladirei, evitan-
fere~trei n_e?esare r entru incaperea lipsita de du-se, astfel, actualele diferende." l 6S Cu toate
lumma suf1c1ental6 . acestea, la 11 noi embri e 1937, Al. Tzigara-
Acestea au fost doar cateva dintre neinte- Samurca~ cere ea arhitectul Ghika-Bude~ti sa fie
legerile privind constructia Muzeului intre cei deferit Comisiei de judecata a Ministerului ,,pen-
doi responsabili cu ducerea la bun sfar~ it a pro- tru vadita culpa de a ma fi calomniat pe baza
iectului. Nu am prezentat ~i cazurile in care di- unor asertiuni false" 169, iar la 11 martie 1938
rectorul Muzeului acuza pe arhitect ea executa cere Ministerului sa ,,decida cele de cuviinta, co-
lucrari suplimentare inutile (demolari de ziduri laborarea cu dl. Ghika fiind daunatoare bunului
refacute, ulterior, aidoma), insinuand ea astfel mers al cladirii." 170 El considera ea aces ta 1-a
,, ben efi ciaza de un ~ro ce nt asupra totalului calomniat in mai multe randuri, concluzie la
sumelor cheltuite" 16 , ceea ce mi se pare eel care ajung ~i arhitectii M. Davidescu (secretar ge-
putin, exagerat ~i nedrept. neral al Ministerului) ~ i Grigore Ionescu , in
La 16 iulie 1934 Al. Tzigara-Samurca~ scria urma anchetei facute p e ~ anti e r , in iunie
lui N. Ghika-Bude~ti: ,,Am incetat de a mai veni 1938171.
Ministerul Educatiei, Cultelor ~i Artelor sta- insista ea, pentru intretinerea lor, sa fie angajat
bile~te, la 1 aprilie 1941, ea nu mai este obligat sa un mecanic calificat, ,,avand in vedere ea insta-
continue lucrarile Muzeului cu . Ghika-Bude~ti . latia se compune din pompe, injectoare, aparate
Aceasta hotarire a fost luata in urma referatului de aer cald. " 177
lui Al. Tzigara-Samurca~ din 19 februarie 1941, Am fi putut crede ea, in curand , Muzeul
prin care se arata ea arhitectul nu mai fusese pe putea fi considerat, in sfa r~it, terminat. Dar n-a
~antier din august 1938, cand s-a fa.cut receptia fost sa fie a~a ... Noi calamitati se abat asupra lui.
provizorie a lucrarilor, neluand parte nici la ulte- La 10 noiembrie 1940 avusese loc un cutremur
rioara receptie, definitiva , precum ~i conform devastator care a produs grave deteriorari Mu-
avizului nr. 1488 din 1941 al Serviciului con- zeului ~ i casei directoriale , ,,accentuandu-s e
tencios (compus din avocatii N. C. Davidescu, C. simtitor ravagiile initiale cauzate de cutremurul
Ion escu ~ i Gh. I. Suciu), vizat de ministrul de din noiembrie 1929."178
atunci, Generalul Radu Rosetti 172 . Arhitectul Grigore Ionescu constata ea au
Ministerul, considerand misiunea lui Ghika fost stricate toate co~urile ~i co~ul eel mare, al
terminata, trece lucrarile de ,,amenajament inte- caloriferului, ambele localuri nemai putand fi
rior" in seama arhitectului Grigore Ionesc u. incalzite. De asemenea, deschiderile produse in
Aceste lucrari se vor fa ce ,,sub directa suprave- acoperi~ riscau sa faca posibila patrunderea apei
ghere a directorului Muezului, care singur ras- de ploaie.179
punde de distributia ~i instalarea interioara a in- In curand, insa, va izbucni Razboiul care, pe
sti tu tiei, economisindu-se totodata procentul langa stricaciunile provocate de bombarda-
incasat pana aci de Dl. Ghika asupra fondurilor mente, va aduce transformari mai grave, ce vor
acordate." 173 insemna distrugerea insa~i a ideii de Muzeu Na-
Astfel, dupa 35 de ani, colaborarea dintre Al. tional.
Tzi g ara-Samur ca~ ~ i N. Ghika-Bude~ti ince- In 1942, Al. Tzigara-Samurca~ scria (in Mu-
teaza ... zeul Nafional Carol I):
,,Potrivit dorintei d-lui Mare~al Conducator al
* Statului, ea toate cladirile in curs de executie sa
La 15 iunie 1937, Al. Tzigara-Samurca~ scria fie neaparat terminate, nadajduim ea, in curand
Ministrului ea, Muzeul fiind cea mai inalta se va inaugura ~i Muzeul national, atat de amar
cladire din zona, ,,atat terminatul acum co~ al de vreme a~teptat." l80 S-a dovedit ea sperantele
caloriferului, cat ~i turla sa fie cat mai urgent sale erau, o data in plus, in~elate. In primul
prevazute cu paratonerele necesare." 174 rand, este ciudat ea s-a dat o astfel de dispozitie
Inca din aprilie 1938, pentru terminarea Mu- intr-o tara in plin razboi: sa se termine ni ~te
zeului ramasesera ,,de efectuat podelile, u ~ile ~i cladiri incepute care ar putea fi, apoi, complet
ferestrele, instalatiile interioare sanitare ~ i ca- distruse de bombardamente. E drept ea raidurile
loriferul, instalatia luminei ~ i celelalte lucrari aviatiei sovietice nu produsesera ingrijorari prea
mai marunte." 175 lnteriorul fusese tencuit, iar mari; abia puternicul bombardament anglo-ame-
ea lucrari exterioare nu mai era de realizat decat rican din 4 aprilie 1944 a adus distrugeri impor-
porticul (terminat insa abia in 1941); se renun- tante. Nu am intfilnit in nici un document vreo
tase definitiv la galeriile ~i sea.rile din curte, ,,ea referire la stricaciuni ale muzeului provocate in
in utile ~i costisitoare." 176 aceasta zi nefasta pentru bucure~ teni dqi, ti-
lnstalatiile interioare, prevazute, dupa cum nand cont de zona in care era amplasat, ma in-
am aratat, inca din 1938, sunt realizate in iulie doiesc sa fi sea.pat neatins. In schimb, Muzeul
1942, de catre ,,Societatea Romana de Lucrari sufera cumplit din cauza bombardamentelor ger-
publice Const. ~i arh. Gh. Ursescu-Galaf', care mane din august 1944.
80 Petre Popovat
Al. Tzigara-S amurca ~ se plange Ministrului la murile sunt sparte, i-am convins ea deocamdata
5 septemhrie: ,,Cladirea Muzeului, inclusiv can- nu se poate instala. Pentru a evita insa o viitoare
celariile precum ~ i locuinta directoriala, fiind ocupare a localului care, in caz ea ar servi drept
complet deva state in urma bombardarilor din cazarma, ar fi cu totul ruinat, am onoarea a va
24-25 Augu st , am ono area de a va rug a sa ruga sa binevoiti a lua masurile preventive in
binevoiti a ma autoriza sa dispun efe ctuarea vederea salvarii Muzeului de asemenea ru~ine ~i
reparatiilor absolut necesare, pentru a se putea degradare." 184 Evident, nu ni~te geamuri sparte
utiliza incaperile necesare traiului in localul de- ar fi oprit o armata, in fapt de ocupatie, sa se in-
vastat. Spezele lucrarilor efectuate sub controlul staleze uncle ar fi dorit. Acest lucru a fo st impie-
d-lui arhitect Grigore Ionescu, delegat al Minis- dicat doar de operativitatea cu care Ministrul, ge-
terului pe langa acest Muzeu, se vor acoperi din neral I. Boiteanu a ~tiut sa intervina. Pe cererea
restul de fonduri al lucrarilor in curs la cladirea lui Al. Tz iga ra-Sa murca ~ pune rezolutia: ,,Ur-
Muzeului , in a ~ tepta rea altor fonduri speciale gent. lnterventie la C.M.C. (Comandamentul Mi-
pentru repararea definitiva a distrugerilor de litar al Capitalei, P.P.) pentru a putea evita ocu-
bombardamente." 181 Situatia era grava, cu atat parea Muzeului, care ar da n a~ te re la pagube
mai mult cu cat, cu a ceea ~i ocazie, s-a spart ~i incalculabile." ln aceea~i zi, el scrie ~i la Co-
canalul de apa din preajma Muzeului, din strada mandament, rugand ,,a interveni la Comanda-
Monetari ei colt cu Bulevardul Regele Mihai I mentul Militar Sovietic pentru a se putea evita
(numele dat, in timpul razboiului, ~oselei Kise- ocuparea Muzeului de Arta Nationala Carol I
leff) , ,,producandu-se, in doua randuri, inundatii din ~oseaua Kiseleff No. 3, care ar da na ~tere la
care au atins chiar depozitul de obiecte de arta pagube incalculabile." 185
din subsolul Muzeului." l8Z Reparatiile se vor Pericolul nu fusese inlaturat intru totul, pen-
fa ce doar in 40 de zile (conform contractului nr. tru ea, mai tarziu, se intentiona sa fie adapostiti
40929/19 45 inch eiat cu antreprenorii), dar sinistratii bucure~teni, in cladirea directorului.
lucrarile vor incepe cu mult mai tarziu, a~a cum Al. Tzigara-Samurca ~ se adreseaza din nou Mi-
reiese din procesul verbal de receptie provizorie nistrului aratand ea, din cauza inundatiilor, de-
din 31 martie 1945, semnat de Al. Tzigara-Sa- pozitele sunt improprii ~i obiectele au fo st ,,de-
murca ~, arhitectul ~ef Emil Calinescu (delegat pozitate la parterul casei direct. , uncle se afla ~i
O.C.L.), arhitectul ~ef Grigore Ionescu, inginerul cancelaria Muzeului. " El cere sa fie scutit de
~ef I. Minoiu ~ i arhitectul Zaharia (delegati ai rechizitie acest imobil ,,pentru care am obtinut
Ministerului Artelor) pe de o parte ~i arhitectul crutare din partea autoritatilor sovietice, care au
Gh. Ursescu-Galati, pe de alta parte, proces ver- fost la fa ta locului." l 86
bal prin care se constata ea lucrarile, de buna ca- Nici natura n-a fo st mai generoa sa cu Mu-
litate, au fost efectuate la termen 183. zeul, ea ~i cum acesta n-ar fi avut atatea de sufe-
Dupa intrarea trupelor sovietice in Bucure~ti, rit. Ploile abundente din septembrie 1944 au
Muzeul a mai trecut pe langa un pericol ce ar fi fa. cut ea apa sa patrunda in cladire, ,,formand
dus la o adevarata catastrofa, evitata doar gratie lacuri in aripa sudica prin cele trei luminatoare
intelegerii ~i conlucrarii autoritatilor ce nu fuse- ale salilor de expozitie, mai puternic in sala ce-
sera, inca, inlocuite de catre noul regim care se ramicei uncle ~i ~arpanta de scandura este des-
va instala la conducere. Astfel, la 2 septembrie coperita", constata directorul Muzeului. ~ i, mai
1944, Al. Tzigara-Samurca ~ scrie, ingrijorat, Mi- departe: ,Jn aripa nordica, prin cele trei lumina-
nistrului urmatoarele: ,,Un reprezentant al Ar- toare din sala pinacotecii ~i ~arp antele celor doua
matei ro ~ii insotit de un Locotenent roman, s'a sali laterale, s' a prod u s o penetratie mai pu-
interesat de localul nostru, in vederea instalarii ternica, scurgandu-se apa ~i pe pereti, formand
armatei sovietice. Avand in vedere ea toate gea- lacuri pe pardoselile de mozaic." 187 lnundatii
vor avea loc ?i in august 1947, cand se va insta- tului Al. Tzigara-Samurca~. Din acest moment,
la o ,,presa de refulare in subsolul Muzeului, pana la schimbarea totala a destinatiei Muzeului,
care este inundat impreuna cu obiectele de arta interiorul cladirii este un permanent ?antier, in
din depozit." 188 Dar la aceasta data, director al care se sparg ziduri, se modifica sali, au loc tot
,,Muzeului National de Arta ?i Arheologie Regele felul de transformari, fara a se urma un plan
Carol I", cum se numea acum 189, nu mai era Al. definit, impuse fiind doar de dispozitiile de
Tzigara-Samurca~. El fusese indepartat, lasan- ultima ora. Rapoartele catre Minister, din partea
du-i-se doar functia de director onorific, iar in noii directiuni, sunt acum lipsite de pertinenta
locul lui, ,,Se instituie un comitet de directie celor redactate anterior de catre un specialist
pentru conducerea Muzeului National de Arta ~i care ~tia cu precizie ce dore~te sa se realizeze ?i
Arheologie Carol I din Bucure?ti, compus din care, chiar daca acceptase unele modificari aduse
urmatoarele persoane: planului initial, o f1icuse condus doar de ratiuni
Dl. Profesor Universitar Gh. Oprescu, Direc- ~tiintifice .
torul Muzeului Toma Stelian din Capitala. Prima schimbare care, doar aparent este for-
Dl. Dr. Gh. Pavelescu, Asistent Universitar, mala, se referea din nou la titulatura Muzeului.
specialitatea etnografie ?i folklor. La 10 ianuarie 1948, Ministerul Artelor, prin
Dl. Profesor Octav Roguschi, Conservator de decizia nr.400/1948, ,,avand in vedere legea nr.
Muzeu. 363 din 30 decembrie 194 7, prin care Romania
D-na Teodora Voinescu, Conservator la s'a declarat republica populara decide:
Muzeul Toma Stelian din Bucure?ti. Art. l. Muzeul ational de arta ?i arheologie
4 nov. 1946. Ministru, (ss) Oct. Livezeanu."190 Regele Carol I din Bucure ~ti va purta pe viitor
Nu cred sa fi fost o umilinta mai mare pentru numirea de Muzeul ational de arta ?i arheolo-
Al. Tzigara-Samurca? decat sa vada ea la condu- gie din Bucure~ti. " 192 Se inlatura numele celui,
cerea mult-visatului sau Muzeu ii va fi succesor fara de a-1 carui sprijin, nu s-ar fi putut pune pia-
nimeni altul decat G. Oprescu, du?manul sau tra fundamentala la 17/30 iunie 1912. Muzeul
neimpacat, a carui competenta a contestat-o inca devenea altceva. Un ,,altceva" materializat, cate-
de la inceput, cu care a avut procese de calomnie va luni mai tarziu, la 28 mai 193, printr-un hibrid,
?i care a evitat un duel doar prin refuzul de a se rezultat din unificarea cu Muzeul Municipal
prezenta ... (ere at In 1929) care se instaleaza ,,in sala termi-
0 aluzie la nedreptatea comisa face ~i Tudor nata de la parter, in care se aflau expuse colec-
Arghezi in placheta ,,Muzeografie", aparuta in tiile sectiei de arta veche romaneasca ?i in cea
ziarul Adevarul din 25 mai 194 7, scrisa cu cedata temporar de sectia de arheologie, situata
ocazia inaugurarii a doua sali ale ,,acestui muse- tot la parter." 194
um inca neispravit" (.. .) ,,~ titi, edificiul acela de Intre timp, s-au inceput lucrari in tot Muzeul,
la ~osea, pentru care pretuit pretutindeni in ,,deschizadu-se ziduri pentru legaturi intre sali,
streinatate, profesorul Tz-S s-a straduit o viata, ?temuindu-se ?lituri pentru ingroparea conduc-
ea sa-1 ridice, sa-1 inzestreze, sa-1 imbogateasca ~i telor de lumina electrica, demontandu-se casa lui
in sfar?it, sa-1 piarda." 191 in felul acesta, Arghezi Mogo~ , scotandu-se ferestre, mutandu-se ~ i de-
i?i platea datoria fata de Al. Tzigara-Samurca~ montandu-se panouri etc", dupa cum informeaza
care, in 1943, intervenise pe langa Manfred von un raport al lui G. Oprescul95. In vederea aces-
Killinger sa-1 elibereze din lagarul de la Tg-Jiu, tor operatii, directorul Muzeului se plange Minis-
uncle fusese internat, ea urmare a celebrului sau trului (la 4 septembrie 1948) ea, pentru a face
pamflet. loc colectiilor Muzeului Municipal, a trebuit sa
Astfel se incheie o perioada importanta din demonteze casa lui Mogo? ?i portile, sa le mute
istoria Muzeului, marcata de activitatea neobosi- in curte, pentru a le remonta. Din lipsa de fon-
82 Petre Popovat
duri, insa, nu a putut termina lucrarile (nu a pus 4. Deschiderea a doua arcade intre centru ~i
acoperi~ul de ~ita, fiind amenintat de a fi distrus aripa nord, etajul I, sectia arta populara.
de intemperiile toamnei) pentru ea Primaria, in 5. Astuparea ferestrelor spre curte, etajul I,
sarcina careia cadeau cheltui elile, a stopat corpul central (sectia arta populara).
fin antarea 196. Rezultatul a fo st mutarea acestui 6. lnstalarea caloriferului in aripa nord par-
monument, ce a reprezentat intotdeauna orgo- ter, salile arta populara.
liul lui Al. Tzigara-Samurca~, la Muzeul Satului, 7. lnchiderea unui rand de ferestre ~i des-
proaspat reorganizat in acela~i an. chiderea altora la etajul II, sectia arta veche
In plin ~antier, la 18 septembrie 1948 ,,s'a romaneasca.
prezentat la Muzeul National o delegatie con- 8. Inchiderea cu geam a salii de la etajul II,
dusa de dl. Burstein ~i dl. Cacoveanu din partea in capetele laterale in planul arcadei.
Ministerului Comertului." Scopul vizitei era de a 9. Inchiderea arcadelor cu gea muri la in-
se informa daca Muzeul are sali disponibile pen- trarea pe scara.
tru o expozitie ...in cinstea zilei de 7 noiem- 10. Inchiderea cu zid a geamurilor care due
brie197. Rezolutia pusa pe acest raport al lui spre scara.
Oprescu, dovede~te, nimic altceva, decat uimirea 11. Ridicarea boltii, etajul II, capatul lateral nord.
celui caruia i se neso cote~te autoritatea: ,,Nu e 12. Suprimarea corni ~elor de pe stalpii partii
just ea se trece peste capul Ministerului nostru. centrale etajul II.
Ca intra direct la muzeu ~i provoaca nemultu- 13. Infundarea u~ii, capatul lateral nord eta-
miri acolo. Daca au nevoie de ceva sa se intere- jul II.
seze la noi. (ss) Vl(ad)." Hotarirea ministrului 14. lnstalarea luminii indirecte in bolti ~i in
este ferma: ,,Nu vom aproba nici un fel de ex- alte locuri, etajul II ~i prize dese.
pozitie. Muzeul va fi gata in decembrie 1948. (ss) 15. U~i cu grile la intrarea scarii ~i ie~irea pe
N. Moraru." 198 De asemenea, se ordona ea acce- pridvor.
sul in salile Muze ului sa fi e cu d es av a r ~ ir e 16. Se vor pastra cupolele de la boltile din
interzis persoanelor ce nu detin o aprobare spe- capetele salilor etajului II.
ciala din partea Ministerului Artelor ~i lnfor- 17. Pardosirea cu placi de mozaic a salii, eta-
matiilor1 99. jul II, de aceea~i culoare ea la parter, aripa nord.
Ca Muzeul nu a fo st terminat nici la data 18. Terminarea scarii care duce la etajul II.
anuntata de mi~istru, o dovedesc ~i cele 22 de 19. Efectuarea tuturor lucrarilor de zidarie, ten-
,,cerinte in privinta iluminatului salii centrale a cuielile, vopsitorie, pentru etajul II, mansarda etc.
etajului I, precum ~i alte amenajari necesare lo- 20. Suprimarea simezei in aripa nord, vop-
calului Muzeului", adresate de directorul T. Vlad sirea salilor.
~i ~eful serviciului, Magdalena Iacob ,,Directiei 21. Acoperirea radiatoarelor aparente din
administrative, Sectiei Constructii ~i Intretinere salile de expozitie din ambele sectii.
in Minister", din 26 aprilie 1949200 ~i care 22. lnstalarea caloriferului la etajul I ~i man-
cuprind: sarda."
,, 1. Luminarea boltilor ~i instalarea de prize Se pune in mod firesc intrebarea: toate aces-
electrice dese la etajul I, corpul central - Sectia te modificari (spargeri de ziduri, precum ~i ridi-
Arta populara. carea altora, noi) s-au facut tinand cont de rezis-
2. lnstalatie de lumina electrica pe scara prin- tenta intregii cladiri? Cu atat mai mult CU cat,
cipala care duce la etajul I, spre sectia de arta dupa 1990, constructorii care au ~ters urmele
populara. intru ~ilor din Muzeul de la ~osea nu au gasit nici
3. Deschiderea unei u~i spre scara care duce o documentatie in acest sens (a ~a-numita ,,carte
de la parter la etajul sectia arta populara. a constructiei").
Tot in 1949 se incepe ?i aducerea metopelor Intreprinderii nr. 2 de Constructii industriale ?i

de la Adamclisi in curtea Muzeului. Transportate civile, din str. Hristo Botev nr. l (pe cand re-
de catre Tocilescu din Dobrogea, ,,pietrele is- botezarea acestei strazi cu ginga?ul nume de
torice", cum erau numite, sunt depozitate in ,, Bulevardul Domnitei"? ), care va prezenta
curtea Universitatii. Prin ordinul 43151 din 11 urmatorul
iulie 1912, Ministerul lnstructiunii ordona ea ,,Memoriu.
metopele sa fie mutate la Palatul Artelor din Par- Reliefurile se gasesc aruncate pe una din aleile
cul ,,Carol I", de la Filaret. Directorul Muzeului Parcului Libertatii (Filaret) pe jumatate ingropate.
de Antichitati, Vasile Parvan la acea data, propu- Urmeaza a fi transportate la Muzeul National (din
ne sa fie duse direct la Muzeul National pentru a al carui inventar fac parte). E necesar :
se evita costul ridicat ?i pericolul deteriorarii lor, a. Daramarea unui zid vechi aflat pe teren
in cazul a doua transporturi. El arata ea la Muzeu (40 m3).
le va fi locul, alaturi de alte piese din Muzeul de b. Nivelarea terenului ?i indepartarea paman-
Antichitati (frize, corni?e, arhitrave, pila?tri orna- tului scos (3100 m3).
mentati precum ?i o colectie de ornamente arhi- c. Executarea unui soclu circular de beton
tectonic e romane?ti ?i pietre tombale), im- imbracat in caramida aparenta, ea ?i muzeul,
portante datorita inscriptiilor ~i ornamentelor lor. inalt de 1,40 m cu diametrul de 30,20 m, cu o
,,Tot acest material, scria Vasile Parvan, va trebui treapta interioara ?i exterioara, cuprins fundatia
aranjat in localul ce acum se construie?te pentru (245 m 3).
Muzeul ational, in chip organic, piesele fiind d. Executare unui soclu special de beton in
a~ezate chiar in constructie, a?a fel ea odata cu mijlocul spatiului incercuit de soclul de mai sus,
punerea in valoare a fiecarei bucati in parte, to- pentru sistematizarea altor reliefuri (78 m3).
talitatea lor sa fie o icoana fidela a desvoltarii e. Executia unui acoperi? de beton armat ?i
artistice in tara noastra in toate timpurile. Sis- cu invelitoare de arama (21 m2) pentru inscriptia
temul acesta este intrebuintat astazi in toate ma- monumentului.
rile Muzee, printre cari: South Kensington (Vic- f. Executarea trotuarelor din placi de beton
toria and Albert), Muzeul Kaiser Friedrich din U?Or armat pe fundatie de beton (450 m2).
Berlin etc. " 201 In privinta partii ornamentale a g. Lucrari de canalizare pentru evacuarea
monumentului de la Adamclisi, ,,ea va trebui apelor din spatiul central (70 m).
a?ezata (... ) in galeria cu care va fi prevazut noul h. Transportul blocurilor de piatra, dintre
Muzeu, in imediata apropiere a Lapidariului care cele mai voluminoase ating 8,5 m3 = cca
antic ?i in legatura organica cu acesta. "202 22 t din Parcul Libertatii la Muzeu (distanta cca
Ministrul nu se lasa convins de argumentatia 14 km). Sunt in total 244 blocuri, cuband cca
lui Parvan (de altfel, mult mai tiirziu, s-a ?i 175 m 3.
renuntat la ideea lapidariului din curte) ?i pie- i. Sistematizarea blocurilor pe socluri ?i
trele sunt mutate in Parcul Carol, la 6 februarie fixarea lor cu ancore de fier de profil special, in
1913, de catre Petre G. Constantinescu, din ~o vederea cutremurelor, cuprins consolidatul
seaua Basarab nr. 60 contra sumei de 3.000 lei. blocurilor sparte cu scoabe de bronz,
Op eratia a fost supravegheata de N. Ghika- Lucrarea e prevazuta a se executa in cursul
Bude?ti ?i V. Piirvan203. lunilor mai, iunie, iulie 1949. "205
Multi ani mai tiirziu, la 25 martie 1949, mi- Ideea metopelor de la Adamclisi in curtea
nistrul de la acea data hotara~te ea, odata cu lu- Muzeului nu a fost niciodata agreata de Al. Tzi-
crarile de reparare a Muzeului, sa se execute in gara-Samurca?; el propunea intoarcerea lor la
curte ?i lucrarile de sistematizare a reliefurilor locul de origine. ,,Caci toti cei ce vor sa studieze
de la Adamclisi. Pentru aceasta, se adreseaza monum entele de la Adam-Klissi nu se pot
84 Petre Popovat
mulimi numai cu vizitarea pietrelor aduse in Bu- cu schimbarea destinatiei, lucrarile n-au incetat,
cure~ti, ci trebuie sa cunoasca la fata locului rescu atat mai mult cu cat, intre 1965 ~i 1966, se
turile impunatoare ce din fericire nu s-au putut completeaza cu noua aripa, ce nu mai avea nimic
disloca (... ). Ar trebui deci sa se reorganizeze un comun cu stilul neoromanesc gandit de Al. Tzi-
Muzeu de antichitati in lo calitate chiar. " 206 gara-Samurca~ ~i . Ghika-Bude~ti.
Dorinta i-a fost, in parte, indeplinita, deoarece, Dupa 1990, infiintarea Muzeului Taranului
dupa o expunere irationala in curtea Muzeului, re- Rom an a insemnat ~ i deschiderea unui nou
liefurile s-au intors in Dobrogea alcatuind, din ~antier, de data aceasta pentru a se incerca re-
pacate, insa, un foarte neinspirat complex muzeal. pararea stricaciunilor provocate de fo~tii locatari,
Constructia Muzeului din ~oseaua Kiseleff dar ~ i de cutremurul din mai 1990.
nu era gata nici la sfar~itul deceniului al V-lea. ~ i , in fond, se poate afirma cu certitudine ea,
Lipsa documentelor de arhiva din aceasta pe- pe ~oseaua Kiseleff, la Numarul 3, se afla o
rioada ma obliga sa presupun ea au mai avut loc cladire definitiv terminata? Aceasta pare a fi
lucrari chiar pana inainte de transformarea lui soarta Muzeului de la ~osea ...
intr-o institutie de propaganda comunista. Odata
Capitolul al V-lea: Oranduirea salilor
Fidel ideii ea ,,prin Muzeu nu se intelege bogatii artistice pentru a inzestra mai multe
cladirea, ci colectiile ce ea cuprinde" 1, Al. Tzi- cartiere ale Capitalei CU cate un Muzeu. Concen-
gara-Samurca~ a fost preocupat dintotdeauna de trandu-le insa pe toate la un loc, am alcatui un
modul in care aceste colectii sunt repartizate in institut demn sa ne reprezinte ?i traditia ?i
salile muzeului ce le adaposte~te. Pana la des- indeletnicirile artistice ale poporului roman. In
chiderea Muzeului de Etnografie ~i de Arta loc de mai multe Muzee ?i Pinacoteci ~i Glip-
Nationala, singurul ,,muzeu national" era eel de toteci, am avea mai multe sectiuni ale aceluia~i
antichitati (creat la 25 noiembrie 1864) care, din Muzeu ational. "5
anul 1875, ar fi trebuit sa aiba ~i o ,,sectiune a Crearea ~i amenajarea muzeului din localul
porturilor populare. " 2 Cum arata, insa, o sala a fostei Monetarii au fost considerate de Al. Tzi-
acestui muzeu s-a vazut din descrierea sugestiva gara-Samurca~ doar o etapa pregatitoare pentru
facuta de fostul custode preparator, care nu se realizarea cladirii noului Muzeu National. Acest
multume~te doar cu critica starii de fapt, ci pro- ,,muzeu de tranzitie" era subdivizat, la 1909, in
pune ~i schimbari, bazate pe criterii istorice. Ast- doua mari seqiuni: ,,etnografia sau a artei popu-
fel, Al. Tzigara-Samurca? vedea colectiile exis- lare ~i cea eclesiastica sau a artei religioase. Pri-
tente ale Muzeului de Antichitati structurate pe ma sectiune, cea mai bogata a Muzeului, se
4 sectiuni: preistorica, greco-romana, cea repre- subimparte, dupa natura obiectelor, in mai
zentand epoca migratiilor ~i cea a voievozilor multe sectiuni, dintre cari cele mai insemnate
pamanteni. Arta populara nu era ilustrata in sunt: sectiunea textilelor, a lemnului sau a ce-
muzeul condus de Tocilescu, decat prin cateva ramicei. "6 ~i urmeaza o in~iruire a obiectelor ce
costume nationale, ,,exemplare ordinare ?i lipsite compun aceste sectiuni, in?iruire pe care o
de interes" 3, in timp ce ,,domenii intregi ale prezint in extenso 7 :
artei pamantene, cum de pilda ceramica ?i olaria ,,In sectiunea textilelor intra: covoarele,
populara nu sunt reprezentate nici printr-un sin- scoartele, ve lin tele, laicerele, chilimurile,
gur obiect. " 4 tolurile, fie de pat, de parete, de fereastra, de ?a
Ca o solutie ideala, Al. Tzigara-Samurca? pro- (valtrapuri sau cioltare) ~i in genere orice tesa-
pune sa se mentina proiectul din 1885, al arhi- tura din rasboi.
tectului Schmieden, de a concentra toate insti- lile sau cama~ile femeie~ti; cama~ile bar-
tutiile artistice la un loc: ,,Nu avem destule bate?ti cu alesaturi pe la guler ~i maneci; ciupage
86 Petre Popovat
alese ori cusute; poale de ie; cama~ i de ginere. obiectele de metal, ea arme, paftale, broa ~te ~i
Fote, zavelci, ~ orturi , pes telce, catrinte, lacate, amnare, inele, bratari, cercei; obiecte de
oprege, vfilnice. corn ~ i sidef, ea cornuri de pastrat praful de
Braie, bete sau braciri, cingatori; braie cusute pu~ca , paftale; obiecte de piele, ea cojoace, bun-
CU margele. de, pieptare, chimire, curele ~ i ~e rpare . 0 sec-
Marame, testemeluri, broboade, invelitoare tiune interesanta mai e aceea a oualor incon-
de cap , conciuri , ce ap se, scufite, tulb en e, deiate cu motive atat de variate ~ i frumoa se.
caciule. Toate aceste obiecte ar forma sectiunea artei
Prosoape, ~tergare, basmale, naframe, carpe popu1are."
de ginere, ca rp e de brau , ca rp e in colturi; Al. Tzi gara-Samurca ~, a ~ a cum ma rturise~te,
~ervete, fete de perini, chindee, cusute ori alese enumera toate aceste obiecte pentru a atrage
in razboi. atentia asupra lor deoarece publicul, din cauza
Sumane, zabune, zeghi, mantale, ghebe, du- lipsei unor antecedente muzeale notabile, nu ~tia
lame, ipingele, sarici, mintene; cioareci, tureci, ea aces tea puteau compune colectiil e unui
ciorapi, manu ~i, veste. muzeu. Ele sunt impartite judicios de ca tre
Traiste, desagi etc. autor, in functie de natura materialului din care
A doua mare sectiune, acea a produselor de erau confectionate, iar, in cadrul ,,sub sectiu-
lemn, cioplit sau increstat, cuprinde: Case ~ i bi- nilor", sunt prezentate in grupuri care tin seama
serici de lemn, interesante prin partile lor sculp- de destinatia fi ecaruia. 0 astfel de clasificare
tate; diferite parti dintre elementele arhitecto- corespunde ~ i cerintelor moderne ale muzeo-
nice ale aces tor cladiri, ea fruntare, stalpi ~ i grafiei. In plus, intrebuintarea termenilor locali
undrele, pridvoare, cosoroabe etc. dove d e~ te cunoa ~ te r e a in profunzime a etno-
Porti ~i portite cu ~tenapii inflorati; zaplazuri; grafiei ~i a artei taranului roman de catre acela
garduri impletite. care, in tin erete, a studiat capodoperele artei
Cruci ~ i troite din tinterime ~i de la rascruci. universale in cele mai mari muzee din Europa 8.
- Furci de tors, fuse, bate, plo ~ ti, solnite, spar- In 1903, cand inca nu-1 cuno~tea pe arhitec-
gatori de alune ~i nuci, linguri, furculite, blide, tul N. Ghika-Bude~ti9 , Al. Tzigara-Samurca ~
capcele, cauce; blidare, polite, cuiere; maiuri de (care se considera ,,singurul responsabil de buna
laut; papu~ari de branza; codiri~ti de bice, fluere am enajare a lnstitutiei")10 este creatorul in
~i cavale; raboaje etc. Romania al noii conceptii muzeale, elaborand
Scaune, mese, laite, tronuri, sfe ~ nice, lacate ,,planul de a reuni la un loc obiectele de arta
sau broa ~te de lemn; juguri, protapi. romaneasca, cerand, in urma, arhitectului sa-i
Razhoaie, vartelnite, sucale, suveici, zimti; croiasca, dupa indicatiile ce i-a dat, o cladire in
tarnite, cobilite, cofe, ciubere, fedele~uri , ba- care sa se adaposteasca noul Muzeu." 11
lerci, talere, polonice, butoia~ e, hardaie, garnite, Planurile rezultate din conlucrarea celor doi
ciuture, covate, albii. sunt prezentate ~i aprobate de Minister in 1906.
Mobile de lemn din casa precum ~ i unelte de Conform acestora, ,,catul de jos al corpului cen-
lemn. tral e destinat administratiei, Bibliotecii ~i salilor
A treia sectiune a ceramicei cuprinde tot felul de studiu ~i de copiat. In salile boltite din etajul
de vase de lut; talere, blide, strachini, oale, ul- superior s-ar instala arta religioasa, care consti-
cele, ulcioare, bocai, cane, sfe~nice , pu ~ culite, tuie sectiunea cea mai insemnata a Muzeului.
sobe, toate fie smaltuite sau numai arse. Incaperile sunt intr-adins croite mari ~i largi,
In afar a de aces te sectiuni capitale care conform cerintelor colectiunilor. Cu ajutorul
cuprind mai toate obiectele dintr-o gospodarie tamplelor ~i mobilierului din bisericile disparute
taraneasca, mai intra in cuprinsul Muzeului ~i (... ) se poate alcatui o sala de onoare a Muzeului.
(... ) Una din aripile laterale ar se rvi pentru exterior, in apropierea Pietei Victoriei, al carei
colectiile etnografice ~i de arta decorativa, insta- nume evoca victoria armatei romane in Razboiul
late de pe acum (1909, P.P.) in trei sali, ce s-ar de lndependenta), a venit un alt razboi care a
conserva in cladirea noua; iar in cealalta aripa avut drept urmare, printre altele, demolarea
s-ar pune jos antichitatea ~ i sus galeriile de oricarui monument ce amintea de Monarhie.
tablouri. Intr-acest scop s-au prevazut mijloacele Tot in curte urma sa se construiasca un lapi-
combinate de luminat (lateral ~i de sus), dupa darium 14, idee de asemenea abandonata, daca
cerinta. nu luam in considerare vremelnica expunere a
In mijlocul cladirii se deschide o prea fru- metopelor de la Adamclisi. In locul lapidariului,
moasa curte patrata, imprejmuita de pridvoarele Al. Tzigara-Samurca~ vedea, in 1942, ridican-
cu arcade (... ) Aceste galerii au un indoit scop: sa du-se biserica Stavropoleosl5 ceea ce ar fi repre-
adapostesca unele obiecte de piatra, ca re au zentat realizarea visului sau mai vechi, din 1903:
nevoie de o lumina directa ~i totodata sa serve ea demontarea bisericutei sugrumate de vecinatatea
degajare pentru fiecare sala. Prin verdeata ce o cladirilor cu mult mai inalte ce-o inconjoara ~i
va orna, curtea va procura un placut lo c de plasarea ei in centrul unui viitor muzeu na-
repaos ~i reculegere pentru vizitatori." 12 tional 16.
Planul permitea ea, in ca zul imbogatirii Dupa intreruperile datorate razboiului, lu-
colectiilor, pastrandu-se fatada, sa se mareasca crarile la ~a nti e rul cladirii Muzeului de Arta
aripile, ,,construindu-se, potrivit nevoilor, inca Nationala ,,Carol I" sunt reluate in 1928. In
vreo doua alte curti cu cladiri inconjuratoare." 13 acest an, la 20 iunie, Ion Andrie~escu, directorul
ldeea lui Al. Tzigara-Samurca ~ era ea in arca- Muzeului de Antichitati ~i N. Ghika-Bude~ti sem-
da mijlocie, in fata salii de onoare, sa se a~e ze neaza un proces verbal, pe care-I inainteaza mi-
statuia Regelui Carol I. nistrului Cultelor ~i al Artelor, pentru a stabili
0 sumara privire a celor de mai sus dezvaluie programul general al viitorului muzeu, care con-
ea, pentru noul muzeu, se preconiza o pondere tinea 4 sectiuni 17:
mai mare a sectiunii ecleziastice, comparativ cu ,, 1. Preistoria ~ i antichitatea greco-romana-
cea etnografica, sectiune care in Muzeul de la barbara.
Monetari e fusese ,,cea mai bogata" . Aceasta s-ar 2. Arta bisericeasca.
datora ~i caracterului mult mai monumental al 3. Arta taraneasca 18 .
artei religioase, careia i se rezervasera sali ,,mari 4. Pictura ~i sculptura moderna precum ~i
~i largi", precum ~i o ,,sala de onoare". Proiec- colectiile particulare (Kalinderu, Aman etc)."
tatele pridvoare cu arcade sunt, in final, abando- Pe liinga Muzeu, exista in proiect ~i un ,,ln-
nate deoarece, pe liinga faptul ea ar fi intunecat stitut de Arheologie ~i de arta" ce va cuprinde: o
salile din interior, erau ~i deosebit de costisi- biblioteca, sali de lucru, un amfiteatru ,,pentru
toare. A fost parasita ~i ideea de a se construi, conferinte ~i demonstratiuni", colectii de cli~ee
impreuna cu Muzeul, ~coala de Arte Frumoase, ~i fotografii, c6pii ~i mulaje. ,,Acest institut ar
ambele unite printr-un amfiteatru comun, in incheia patrulaterul format de aripile Muzeului
ca re sa se tina conferinte pentru muz eu ~ i prelungite pana la Bulevardul Colonel Chica
cursuri, pentru ~coala. De data aceasta insa, (azi, Bd. Ion Mihalache, P.P.), ea fatada princi-
modificarea planului initial s-a fa.cut exclusiv din pala pe acest Bulevard.
ratiuni financiare ~ i de functionalitate. Conform planului, colectiile de preistorie ~i
Nici statuia Regelui Carol I nu a mai fost re- de antichitate ar ocupa parterul cladirii exis-
alizata deoarece, dupa o lunga polemica cu N. tente, prelungit pe latura de nord pana la lnsti-
Ghika-Bude~ti in privinta locului de amplasare a tutul de arheologie ~i arta; lapidariul, de aseme-
acesteia (Al. Tzigara-Samurca ~ o prefera acum in nea va ocupa ~i cele doua galerii suprapuse din
88 Petre Popovat
curtea interioara a Muzeului" . Colectiilor bise- acestora, un memoriu general al viitoarei dis-
rice~ti le erau rezervate etajele intai ~i al doilea tributii a salilor Muzeului. De asemenea, arhi-
din ata da principala, spre ~ o seaua Kiseleff. tectul Chika va face schite generale ale intregii
Sectiunea artei populare: ,,toata aripa dinspre cladiri, co mpletandu-le atat prin prelungirea
sud la etaj; parterul ~i subsolul acestei aripi in aripilor laterale, cat ~i prin noua atada din Bd.
continuare pana la institut, precum ~i toate ca- Colon el Chica. S-a hotarit totodata sa se gra-
turile aripei interm ediare care desparte cele beasca masurile de expropriere a terenurilor ocu-
doua curti." In sfar~it, pictura ~i sculptura ur- pate de alte cladiri, precum ~ i obtinerea de la
mau sa fie adapostite in primul etaj al aripii de Primarie a aprobarii formale pentru alinierea
nord. strazii Monetariei.
Se specifica faptul ea, prin crea rea noului S-a ajuns la concluzia ea viitoarea aripa din
muzeu ~ i aducerea colectiilor razletite in alte Bd. Chica va cuprinde salile necesare adminis-
muzee bucure~ ten e, se punea u la dispozitia Sta- tratiei, sali de ~edinte, biblioteca de arta cu salile
tului: salile Universitatii, ocupate inca de Muzeul ei de lectura ~i de lucru (de copiat), un atelier fo-
de Antichitati, salile Pinacotecii de la Ateneu, lo- tografic ~ i de reproduceri tehnice ,,p recum ~ i
calurile muzeelor Kalinderu ~i Aman, precum ~i toate anexele de lucru inerente unui institut
salile din Ministerul Cultelor, ocupate de colec- muzeografic cu atatea sectiuni."
tiile de arta bisericeasca. In curtea centrala urma a fi construit arnfi-
Pe acest do cument, in care erau inscri se teatrul necesar prelegerilor publice sau demon-
toate cele de mai su s, Al. Tzigara- Samurca~ stratiilor speciale de arta. lntentia era, deci, ,,de
noteaza, de mana: ,,Sant de parere ea, dela a grupa intr-un singur palat intreaga arta din
inceput numirea lnstitutului sa fie bine fixata , Romania. " 20
propunand pe aceea de ln stitutul de arta al In 19 31, dupa darea in functiune a aripii su-
Romaniei (dupa cum exista ~i lnstitutul geologic dice a Muzeului (in anul precedent), cele trei
al Rom.). Aceasta denumire cuprind e bine sectiuni ale artei populare (ceramica, lemn, tex-
inteles ~ i archeologia, ca re n 'a r putea avea tile) ocupau o suprafata de 480 mp21, iar o-
precadere ata de celelalte trei sectiuni de arta. biectele expuse reprezentau doar 4% din totalul
Vrand sa se mentina cu orice pret cuvantul coleqiilor (560 de obiecte din 13 .800)22. Cu
archeologie in titulatura se va putea intrebuinta, toata aparenta modestie, salile Muzeului, prin
dupa cum se uziteaza' ~i in streinatate lnstitutul modul in care au fost alcatuite, starnesc entuzi-
de arta ~i archeologie ~i nu invers." asta admiratie a nume ro~i vizitatori, printre care
Ca raspuns la acest proces verbal, Ministerul ~ i rafinatul Paul Morand, francezul atat de
Cultelor instituie o comisie in fruntea careia este indragostit de ,,Micul Paris" . El scria, in 1936,
numit Ludovic Mrazec, ministru al lndustriei ~i in cartea sa intitulata simplu, Bucarest: ,,Le
Comertului, la acea data, in vederea ,,alcatuirii Musee de la Chaussee est si intelligemment com-
planului definitiv al Muzeului de Arta Nationala pose qu'un voyageur presse qui n'a pas eu le
dela ~ o seau a Kiseleff". Comisia s-a intrunit in temps de descendre les rapides de Bistritza, de
graba (Mrazec urma sa plece in strainatate in passe r les cols carpathiques, de s' embourb er
aceea~i zi) la 28 iulie 1928, ora 9, fiind prezenti clans les fondrieres de Bessarabie, ou de traver-
toti membrii, cu exceptia generalului Rosetti, di- ser les landes de Dobroudja, pourra survoler en
rectorul Muzeului Militar 19. S-a hotarit ea fiecare une heure les aspects extraordinairement varies
membru al comisiei, ce reprezinta fiecare sec- et splendides d'un pays dont le plus petit mor-
tiune a Muzeului, sa inainteze pre ~edintelui cate a
ceau est toujours grande echelle."23
un memoriu pana la 7 august, pe care sa-1 trimita lnspirat de lucrarile Conferintei muzeogra-
in strainatate, iar Mrazec va prezenta, pe baza fice de la Madrid (28 octombrie - 4 noiembrie
Muzeul de la $osea 89
1934), Al. Tzigara-S amurca~ aduce elemente noi 6. In sfar~it, turnul a fost prevazut cu incaperi
in prezentarea obiectelor in salile de expozitie. ce pot fi transformate in depozite, ateliere etc.
Astfel, ,,in ovatia muzeului bu cure~ te an de a Prin suprimarea boltii centrale, ce se proiectase
a ~eza olaria pe un strat de nisip a fo st de mult initial, de la primul etaj pana la pod, s-a ca~tigat un
aprobata de speciali~ti ". ~ i la Trocadero se incer- important spatiu suplimentar, ajunga ndu-se la
case a cela~ i lucru, dar cu rum egu ~ de lemn , suprafata totala a Muzeului de 5500 m2
,,care nu produce insa efecte a~a de fe ricite ea In plin conflict intre directorul ~i arhitectul
nisipul sclipitor. " 24 Muzeului ~i, ea o consecinta a acestuia, Comisia
De asemenea, este con~tie nt de importanta Monumentelor Istorice se implica in problema
pe care o are culoarea peretilor in mai buna destinatiei salilor de expozitie. In ~edinta din 5
punere in valoare a obiectelor dife ritelor sec- octombrie 1937, sub pre~edintia lui N. lorga ~ i
tiuni; cea a ceramicii are, a~adar, pereti ,,pe fond avand ea membri prezenti pe: Petre Antonescu,
galbui-deschis pe care se profileaza admirabil Camil Ress u ~ i Vi ctor Bratulesc u , C.M .I.
olaria noastra colorata", sectia lemnului este vop- hotara~te 2 6:
sita in ,,albastrui-verzui, pe care se desprinde ,,(... ) Ce rcetandu-se ce rerea D-lui arhitect
casa lui Mogo ~,, ~i , in sfar~it, sectia textilelor, cu Ghika-Bude~ti, in legatura cu distrihutia salilor
ai sai pereti ,, ro~ietic neutru, in care covoarele ~i din Muzeul de Arta Nationala Carol I, Consiliul
costumele se imperecheaza de minune."25 Nu este de parere ea in privinta salilor destinate
comentez armonia cromatica pe care ar fi dat-o, diverselor obiecte, ele formeaza o sectie a Mu-
in final, peretii din salile Muzeului, culorile re- zeului respectiv, adica a aceluia de unde provin
producand, de altfel (nu ~tiu daca con~tient sau aceste obiecte, se administreaza prin Consiliul
nu) pe cele ale drapelului national... Subliniez Superior al Museelor, directorul Museului de
doar preocuparea lui Al. Tzigara- Sa murc a~, Arta nationala avand numai supravegherea ge-
neintalnita la alti muzeografi pana la el, de a nerala (... )"
pune in valoare, prin toate mijloacele, obiectele Incurajat de faptul ea, prin du~manul neim-
devenite exponate. pacat al lui Al. Tzigara-Samurca~ (1-am numit pe
In capitolul ,,Muzeografia romana in 1936" al N. lorga) , Comi sia Monum entelor Is to ri ce
lucrarii sale, Muzeografie Romaneasca, p.282, Al. ingradea, intr-o mare masura, autoritatea direc-
Tzigara..Samurca~ prezinta sumar distributia tutu- torului, N. Ghika-Bude~ti trimite, la 1 noiembrie
ror salilor ce alcatuiau Muzeul la data respectiva: 1937, urmatoarea ce rere, scrisa cu inconfun-
1. La subsol erau sali partial boltite ~i lumi- dabila-i ortografie:
nate din doua parti (1 200 m 2) ce pot servi de de- ,,Domnului Pre~edinte al Consiliului Supe-
pozite ~i ateliere. rior al Museelor,
2. Parterul, singurul cu tavan din beton (... ) Constructia salilor Muse ului de Arta
armat, neboltit, ocupa 1600 m2. ationala Carol I este foarte inaintata (... ) este
3. La etajul I se aflau sali boltite in aripa cen- necesar spre a sa putea stabili amenajarea inte-
trala (din fatada lunga de 71 m) ~i sali cu lumina rioara a fi e carei sali ea sa se cunoasca precis des-
zenitala in aripile laterale. Suprafata totala a a- tinatia lor.
cestui etaj insuma 1700 m2. De oare ce programul initial al Museului, pe
4. Etajul al II-lea avea in aripa centrala o serie basa caruia au fost intocmite planurile subsem-
de sali boltite, intinse pe 600 m2. natului, nu mai corespund cu nevoile actuale, cu
5. Deasupra, in locul acop eri~ ului de paianta onoare ve rog a dispune convocarea Consiliului
(,,inflamabil ~i neutilizabil" ), fusese construit un Museelor precum ~i a D-lor Directori respectivi
pod de beton armat, bine luminat, ce poate servi ai sectiunilor carora este destinat localul nou,
ea depozit, pe o suprafata de 400 m 2. adica sectiile de arta religioasa, arta antica, pie-
90 Petre Popovat
tura, sculptura ~i etnografie spre a sa fixa defini- dat inca programul lor (sic), urmeaza a se hotari
tiv destinatia salilor ~i spre a sa putea studia ame- in timpul ernei presente spre a sa putea amena-
najarea lor dupa nevoile reale ale fi e ca rei ja ~i studia fie care sala in vederea destinatiei
. . (... )"27
sectrnrn definitive ce i se va da (.. .)
Dupa care, a cela ~i N. Ghika-Bude~ti trimite P.S. 0 adresa similara a fo st inaintata astazi
(la 8 decembrie 1937) pre~edintelui Comisiunii ~ i Domnului Ministru al Cultelor ~i al Artelor."
Muzeelor doua planuri schematice insotite de de- C. C. Arian ii ceruse lui Ghika-Bude~ti sa re-
talii privitoare la ,,destinatia salilor a~a cum au zerve o parte a Muzeului pentru ,,Salonul ofi-
fost prevazute de la inceput"28: cial", care nu avea inca local propriu. Pentru
,,I. In corpul principal spre ~oseaua Kiseleff: aceasta, a trebuit sa introduca in plan o scara
Vestibul ~ i scari. speciala, cu o intrare s uplimentara pe str.
La parter in dreapta vestibulului: biblioteca, Monetariei, in aripa nordica a cladirii. Aici sunt
in stanga: o sala de lucrari. 6 sali mari, dintre care 3, situate la parter, erau
La subsol: vestiare, closete ~i deposite mari destinate in principiu sculpturii ~i alte trei, si-
cari vor fi despartite in doua, unul spre dreapta, tuate la etaj, pentru pictura. Toata aripa de nord
altul spre stanga. trebuia sa fie complet separata de Muzeu 29.
La etajul I: Sala mare boltita pentru expozitia Din pacate insa, toate par a fi zadarnice, daca
artei religioase, pe toata fatada principala in ne ga ndim care a fost soarta Muzeului dup a
lungime de 71 metri. 1948, in putinul timp in care noile autoritati 1-au
La etajul II d'easupra (sic) salei mari, alta sala mai tolerat in Palatul de la ~osea. In acest an,
de a ceia~i (sic) suprafata insa mai scunda pentru Muzeul National de Arta ~i Arheologie din Bu-
obiectele mai mici ale cultului religios in vitrine cur e~ ti , cum fu sese acum botezat, cuprindea
sau dulapuri. urmatoarea impartire:
II. In aripa de nord cu intrare ~i scara separa- ,, - Sectia de arta populara.
ta: la parter trei sali pentru sculptura, cu lumina - Sectia de arta veche romaneasca.
bilaterala. - Sectia de arta romana moderna ~i de arta
La etaj trei sali pentru pictura, cu lumina sau straina Muzeul Simu.
de sus sau de sus ~i lateral. - Sectia de arta romana moderna Pinacote-
Ill. in aripa de sud, cu intrare ~i scara sepa- ca Statului N. Grigorescu.
rata: Sectia de etnografie compusa la parter din - Sectia de arta romana moderna Casa Th.
doua sali de expozitie cu lumina bilaterala intre Aman.
cancelarii. La etaj trei sali de expozitie cu lumina - Ateliere de restaurare, fotografiere, inca-
~i de sus ~i lateral; la sub sol deposite sub toata drari, montari ~i tamplarie.
aripa de sud. - Pinacoteca din Ia~i. "30
IV. in curtea centrala ~ i sub galeriile ce o Redevin actuale vorbele lui Al. Tzigara-Sa-
inconjoara de jur imprejur pe doua randuri, se murca~, din 1906: ,,0 mai mare babilonie nu se
afla un Lapidarium, pentru expunerea pietrelor poate... " !
vechi de valoare, sculpturi, inscriptii. De data aceasta, el va incerca sa intervina la
V. Lo cuintele p e r sonalului de serviciu Ministerul Artelor ~i lnformatiilor, prevalandu-se
urmeaza a fi instalate in partea de jos a corpului de calitatea sa de director onorific al Muzeului.
de cladire din fund spre apus. Din lipsa de fon- Cele doua documente inedite (ea, de altfel, ma-
duri aceasta parte nu a putut fi inca executata joritatea celor la care am apelat pentru redactarea
nici din ro~u. lucrarii de fata) le voi prezenta, in ciuda intinderii
In vederea trebuintelor actuale ale Muzeului, lor, in intregime. Le consider deosebit de semni-
trebuinte ce nu le cunosc de oare ce nu mi s'a ficative deoarece ele exprima un ultim strigat dis-
Muzeul de la ~ o se a 91
perat al lui Al. Tzigara-Sa murca~ (d e~i nu cred 1. In volumele Museographie - architecture
ca-~i facea prea multe iluzii ea va fi luat in seama) et amenagements des Musees d'art publicate de
pentru a readuce Muzeul pe faga~ul ce i-1 harazise Oficiul international al Muzeelor din Paris, ea
Inca inainte de a i se fi pus piatra fundamentala. urmare a Confe rintei de mu zeografi e de la
,,24 ianuarie 1948 Madrid din 1934, s-au reprodus mai multe ve-
Domnule Ministru, deri din Sectiunea taraneasca a Muzeului nostru,
In calitate de Director onorific al Muzeului casa lul M ogo ~ reproducandu-se la pag. 343
National Carol 131 , fie-mi ingaduit sa va supun drept exe mple de reco nstitution architecto-
urmatoarele consideratii provocate de proiec- nique a l'interieur d'un Musee,," .
tatele modificari in distributia salilor, fata de 2. La ultima Expozitie interna tionala din
care port inca raspunderea distributiei initiale. Paris, in 1937, Sectiunea Muzeului nostru, de~i
Ma simt obligat sa repet ea, potrivit principi- surghiunita intr-un pavilion perife ri c, a fo st
ilor bine stabilite ale muzeografi ei moderne, totu~i remarcata Comme une des merveilles de
cladirile menite sa adaposteasca obiecte de arta !'Exposition, adaogandu-se ea piesele expuse
trebuie sa se conforme cerintelor de expunere nu sunt simple curiozitati anecdotice, ci arta cea
ale acestora, iar nu obiectele sa sufere din cauza mai fina ~i mai rafinata."
unor nepotriviri ale cladirilor. 3. Conservatorul Muzeului de arta populara
Confo rm acestor norme au fos t concepute, din Paris, G. Riviere ~ i conservatorul adjunct,
inca din 1906, ~i apoi realizate salile Muzeului Andre Vatagnac lauda les salles roumaines ou
de la ~osea, anume amenajate pentru a cores- Mr. Tzi ga ra-Sa murca~ a presente quelques uns
punde diferitelor colectiuni, dupa cum am aratat des chefs-d'm uvre de ses collections, dont la
pe larg ~ i in ultima-mi bro ~ura din 1942, aici beaute atteint une ampleur saisissante ~i , dupa
anexata. Astfel, salii centrale din aripa nordica, ce se opresc anume asupra Ces charpentes de-
destinata Galeriei de tablouri, i s'a dat anume corees, toutes delavees de pluies OU de neige,
inaltimea de 8 m, pentru a se putea expune in comme ce merveilleux porche de bois sculpte
conditii favorabile panzele lui Mire a, de 6 m qui limite la salle du Mu see de Bucar est ,
inaltime, rezervandu-li-se 1 m deasupra podelii sfar~esc lunga lor expunere astfel: merci a nos
~ i tot atat sub plafon. Consecvent acelora~i prin- collegues roumains de nous avoir rappele, par
cipii, in aripa sudica a cladirii s' a rezervat o dela de la parente de la paix romain e, cette pro-
anume sala spatioasa ~i luminoasa pentru a fi cat fonde, cette insondable fraternite. Au moment
mai avantajos expusa casa de lemn a me~te rului ou nait en France la premiere institution offi-
M o g o ~. Mutarea aces tei case in sala cores- cielle de folklore, ou le premier Congres inter-
punzatoare din parter este cu totul imposibila, national de folklore appelle a Pari s l'elite folk-
deoarece aceasta incapere este intrerupta de-a lorique de l'ancien et du nouveau monde, nos
lungul prin stfilpi de beton armat ~i este totodata amis roumains nous encouragent par leur exem-
mult prea joasa fata de inaltimea casei. A muta ple a poursuivre notre tache. oble tache que de
casa la Muzeul Satului ar fi a o expune unei faire connaitre un peuple et de lui faire aimer
pieiri sigure, dupa 2-3 ani, din cauza intempe- les richesses qu' il po rte en lui-meme.""
riilor anotimpurilor. Prin suprimarea cu totul a 4. Ca tocmai obiectele de lemn au produs a~a
acestei case s-ar aduce o prea grava atingere ~i bun efect la Paris, ne dove d e~te cererea unora
dauna importantei ~ i renumelui Muzeului, de- din ele pentru noul Muzeu parizian. Prin a doua
oarece opera artisti ca a lui Mogo ~ a trecut in pa- sa adresa, nr. 296/2 1 II 1938, Dr. Paul Rivet,
trimoniul international al artei ta ra ne~ti , fiind Directeur du Musee de l' Homm e, imi scri e:
citata ~i reprodusa in literatura speciala streina, Maintenant que les pieces du Pavilion intern a-
dupa cum urmeaza: tional sont entrees au Musee de l'Homme, je
92 P etre Popovat
a a
tiens vous exprimer nouveau toute ma re- vade~te totu~ i , tot atat de simbolic ea ~i altarul
connaissance. Une fois de plus le Musee s'est en- din P ergam , o puterni ca cultura. Aceasta re-
a
richi grace votre intervention, de pieces de la cunoa ~tere a culturii taranului face din Muzeul
plus grande importance et la porte en bois figure din Bu cure~ti un monument viu. Strabunele
certainement parmi les plus belles du departe- m e~ te~ uguri populare rom a n e~ ti , dezvoltata
ment d'Europe." tesatorie a scoartelor oltenqti ~i moldovene~ti,
Din parerile mai vechi asupra Muzeului, sem- flo are a artei textile; sculptura simpla dar monu-
nalate ~i in Muzeografie Romaneasca , voi cita, mentala ~i asemanatoare celei din tarile nordice;
in rezumat, urmatoarele: ceramica cea bogata ~i in genere arta populara
5. Profesorul Alazard, in 1933, afirma ea Ce inca infloritoare in aceasta tara de plugari re-
Musee est un des plus interessants et des plus prezinta, in chip maret ~i convingator, valoarea
parfaits comme presentation que je connaisse locala a stravechii culturi autohtone care, tocmai
6. Revista Beaux-Arts, din 25 iulie 1933, in Romania, se manifesta atat de variat ~i intere-
dupa mai multe pareri elogioase ~i punerea in sant. Prin priceperea condu catorului sau, Mu-
evidenta a unei h eureuse innovation,, a ex- zeul National din Bu cure~ti ~i-a cucerit un loc de
punerii olariei, incheie astfel: La Roumanie frunte printre principalele muzee europene, ea
peut etre fi ere de posseder un des premiers un model al artei muzeale moderne ~ i ea un
musees qui remplit sa double mission didactique exemplu de adevarat Muzeu National.
et esthetique en montrant la valeur de cet art na- 9. Profesorul Eugenio Coselski se inscrie in
tional. condica vizitatorilor Muzeului, la 14 noiembrie
7. In recenta carte a prof. Louis Reau L'Art 1936, CU urmatoarele randuri: Ho vivamente
roumain, aparuta in 1947, se mentioneaza de admirato questo interessantissimo Museo, dove e
asemenea, la pag. 98, Le Musee d'art populaire magnificamente espresso il sentimento artistico,
de Bucarest, remarquablement organise par Al. ingenuo e profondo del popolo romeno.
Tzigara-Samurca~ 10. lar cat de accentuat a fo st, de la inceput,
8. Directorul Muzeului din Berlin, dupa ce caracterul popular al Muzeului, ne-a marturisit-o,
compara casa lui Mogo ~ cu Altarul din Pergam, acum zece ani, artistul din Roma, De Marchis,
adauga in mijlocul unei sali incapatoare, simpla care subscrie, in aceea~i condica, urmatoarele:
dar plina de lumina, se inalta o cladire ea un lo vengo dal popolo e sento percio in tutta la
altar. Nu e templu antic de marmura, ci o simpla sua profondita ed ampiezza il valore del spirito
casa taraneasca de lemn. ~i e surprinzator cat de che il popolo romeno manifesta nelle sue appli-
bine a r e u ~ it aceasta indrazneata realizare, cazioni ch e hanno un vero se nso di arte. Al
parasind faga~ul traditional al valorificarii obiec- amoroso padre di questo Museo la mia ammi-
telor demne de a fi expuse in muzee, care ar fi raz10ne.
speriat pe oricare altul mai putin temerar decat 11. Din parerile aprobative ale contempo-
este Prof. Tzigara-Samurca ~, creatorul ~i neo- ranilor din tara, voi cita numai pe aceea a Profe-
bositul conducator al Muzeului National din Bu- sorului Ion Cantacuzino, eel mai autorizat cu-
cure~ti. Aceasta realizare, mai mult chiar decat noscator de arta, care in 1933 a scris in cartea
m uzeele in aer lib er din Scandinavia, e o certa Muzeului: Cu toata admiratiunea mea pentru
inovatie epocala, prefacand cu totul conceptia originalitatea atat de es teti ca a prezentarii
despre arta ~ i bunuri culturale ~i recunoscand va- obiectelor.,,
loarea necontestata a produselor populare ea cri- Fata de aceste aprecieri consacrate impor-
terii de baza a muzeelor moderne ale unei tari. tantei Sectiunei noastre de arta populara, raspan-
Aceasta casa adusa din padure, sculptata de dita ~i prin ilustratiile Catalogului francez din
taran, primitiva ~i fara alta valoare intrinseca, 1937, ma cred indreptatit a cere ea sectiunea sa
fie reinstalata cum a fa st, cu atat mai mult ea boierului Al. Tzigara-Samurca~ sa fi putut con-
intreg mobilierul este inca in fiinta ~i ea, dupa vinge in vreun fel pe ,,revolutionarii" ajun~i in
repararea crapaturilor ~i a luminatoarelor, Sectia fruntea culturii romane ~ti in 1948? Erau mar-
ar putea fi redeschisa dupa o luna. garitare aruncate unde nu trebuia; autoritatile au
Sectia religioasa, care are spatiu mai mult aplicat metoda folosita atunci (~i multa vreme
decat suficient in salile din fatada a catului intai, mai apoi) pentru a-~i ascunde ignoranta: anume
ar face legatura cu arta taraneasca prin ultima ignorarea. Ca un campion al cauzelor pierdute,
sala dinspre sud, rezervata artei biserice~ti mo- Al. Tzigara-Samurca~ va a~tepta zadarnic mai
dern e ~ i rustice, deschizandu-se u ~a in zidul bine de un an raspunsul la atat de clarele ~i
provizonu. fire~ tile sale propuneri, pana cand va scrie un
Pentru o eventuala dezvoltare a Seqiei de nou memoriu. ~i cand ne gandim ea, la incepu-
arta taraneasca s-ar putea amenaja salile cores- tul secolului, orice harti e trimisa la Minister
punzatoare in aripa sudica a parterului, inclusiv primea raspunsul, uneori, chiar in aceea~i zi! Alt
aceea a picturii actuale, redandu-se sala acum tirnp, la alte timpuri ...
ocupata de arta taraneasca Seqiei preistorice, In 1948, la Muzeu se vor adauga ~i colectiile
careia, necontestat, ii revine intreg parterul din Muzeului Municipal, aducandu-se astfel noi
atada cladirii ~i salile mai inalte din aripa modifica ri la di stributia salilor, a~a cum era
nordica, rezervate Lapidariului greco-roman. prevazut in urmatorul proces verbal 33 :
In a~teptarea amenajarii Pinacotecii in salile ,,Subsemnatii Dl. Subdirector Teodor Vlad,
speciale cu lumina zenitala din aripa de nord ~i D-na T eodora Voinescu, Inspector General,
fara alte transformari inutile s-ar putea, cat mai Radu Bogdan, Insp ector General, D-na Lelia
curand, inaugura intreg Muzeul dupa planul Ruda~cu , Inspector General, reprezentand Mi-
bine stabilit ~i de atatea ori publicat, fara a i se fi nisterul Artelor ~i lnformatiilor, Dl. Harry Tran-
adus vreo critica. In vederea eventualelor sporiri dafirescu, Directorul cultural al Municipiului Bu-
ale colectiilor se va a~tepta cladirea noii aripi, cure~ti ~i Dl. Dinu Rosetti, Directorul Muzeului
dinspre bulevardul Filantropiei, prevazuta in pla- Municipal, reprezentand Municipiul, precum ~i
nul redat la finele bro~ urii din 1942. D-nii Prof. I. Nestor, Directorul Muzeului Na-
Nadajduiesc, Domnule Ministru, ea prezen- tional de Antichitati ~i Prof. G. Oprescu, Direc-
tele expuneri vor gasi inalta Dv. aprobare ~i ea torul General al Muzeului National ne-arn intfil-
nu mi se vor contesta drepturile de proprietate nit astazi 28 Mai 1948 in lo calul Muzeului
artistica a amenajarii, recunoscuta ea originala, a National.
Sectiei de arta taraneasca, dupa cum se asigura Am procedat la punerea in situatie a intere-
acelea~i drepturi unui tablou sau sculpturi, unei selor ambelor parti in fun ctie de arhitectura
compozitii muzicale sau literare, chiar cand ele cladirii ~i pentru satisfacerea normelor muzeo-
intra in posesia Statului, dupa cum e cazul de grafice in folosul ambelor parti.
fa ta. Pentru punerea in practica a hotaririlor luate
Primiti Va rog, Domnule Ministru, asigurarea ieri 27 mai a.c. de catre D-nii Mini~tri ai Artelor
osebitei mele consideratiuni. (ss) Al. Tzigara- ~i lnformatiilor ~i eel al Minelor ~i Petrolului (!),
Samurca~ . " 32 cat ~i Dl. Primar Doncea pentru o prezentare cat
Trebuie remarcata ultima idee din lungul mai unitara ~i sistematica a coleqiunilor acum
memoriu de mai sus, in care Al. Tzigara-Samur- unite, arn hotarit:
ca~, oarecum ,,avant la lettre", cerea sa se re- 1. Arheologia, atilt cea din Muzeul Municipal
cunoasca dreptul la proprietate intelectual-artis- cat ~i cea din Muzeul National se vor instala in
tica ~i in domeniul muzeografiei. Dar, cum era aripa din nord, la parter, precurn ~i in sala cea
posibil ea docta ~ i pertinenta argumentatie a mare din dreapta, de la parter.
94 Petre Popovat
2. Arta populara se va instala in sala cea mare Minister sub r. 1341 din 27 Ian. 1948.
din stanga de la parter ~i in aripa de sud, tot de Ne tinandu-se se ama de cele aratate, s-a
la parter. purces la distrugerea seqiei de arta taraneasca,
3. Arta veche se va instala in salile din fata , singura care s-ar fi putut u~or reinstala, deoarece
in etajul prim, cum ~i in aripa de sud din acela~i intreg mobilierul ea ~i obiectele au scapat nea-
etaj. tinse de bombardament. In loc, deci, de a se
4. Pinacoteca se va instala in aripa de nord reface sectia, dupa fotografiile amanuntite din
de la etajul prim. catalogul existent, s-a eliminat chiar Casa lui
5. Etajul al doilea va servi ea depozit ~i birouri Mogo ~, de~i in tratatele de muzeografie streina
cum ~i pentru ateliere, sectia de arheologie. acea casa e citata ea model de expunere in inte-
6. Se vor amenaja cat mai higienic locuintele rior, dupa cum se vede din reproducerea de la
personalului de serviciu, de la subsol, in a~tep pag. 343 a lucrarii Museographie - architecture
tarea construirii unui pavilion. et amenagements des Musees d'art publicata de
7. Turnul va servi de local pentru un even- Oficiul international al Muz eelor din Paris.
tual bufet. Suprimarea sectiei s-a facut, pare-se, in favoarea
Aceasta impartire este conditionata de efec- artei religioase, careia ii erau insa destinate salile
tuarea imediata a lucrarilor de reparatie ~i finisaj inalt boltite din fatada catului I, uncle anume se
ale intregului local. pot reconstrui tamplele, mult prea inalte pentru
Prezentul proces-verbal este supus ratificarii salile din aripa sudica, rezervate artei tarane~ti.
autoritatilor ce au into cmit proto colul d i n Printr-o cu totul nesabuita masura, o parte
27 Mai mai sus mentionat." Urmeaza semna- din obiectele tara n e~ti au fost ingramadite, fara
turile, dintre care, fire~ te, lipsea cea a Direc- nici o norma, intr-una din salile joase din parter,
torului onorific al Muzeului, care ar fi trebuit sa uncle nici scoartele nu puteau fi expuse in toata
parti cipe (eel putin in calitate de consultant) la amploarea cuvenita.
hotaririle ce aveau ea rezultat schimbarea funda- Intreg parterul a fo st destinat de la inceput
mentala a amenajarii Muzeului creat de el. Va- numai sectiei preistorice ~i arheologice. Sub pri-
zand ea, pe de 0 parte, nu primi se ni ci un ceputa conducere (sic) a actualului ei Director
raspuns la memoriul adresat Ministrului iar, pe capata, desigur, importanta ce-i revine, mai ales
de alta parte, temerile sale se adeve risera ~ i daca nu se vor mai deosebi, ea in prezent, rezul-
capatasera un caracter de hotarire oficiala, Al. tatele descoperirilor dupa natura fondurilor din
Tzigara-Samurca~ trimite un alt memoriu Minis- care s-au efectuat sapaturile (municipale sau mi-
terului, la 10 martie 1949, pentru o ultima incer- nisteriale), ci se vor clasa obiectele numai dupa
care de a-~i salva Muzeul, memoriu ramas ~i aces- normele ~tiintifice cuvenite (sic!).
ta fara rezultat. Este, de altfel ultimul act pe care Muz eul ational es te oglinda pop orului
1-am gasit la Arhivele Nationale, dintre nume- roman; prin el ne infati ~am streinatatii ~ i ar fi
roasele semnate de Al. Tzigara-S amurca ~, motiv pacat ea, din vina deficientei actuale, sa ne pre-
ce m-a determinat sa-1 prezint ~i pe acesta tot in- zintam atat de inferiori, dupa ce in trecut s-a u
tegral34: inregistrat aprecieri atat de favorabile din partea
,,Domnule Ministru, sp eciali ~ tilor streini, dupa cum s-a aratat in
Afland ea din nou este pusa in discutie repar- mentionatul raport de anul trecut.
tizarea salilor Muzeului National, de~i la inceput Director onorific, (ss) Al. Tzigara-Samurca~ .
au fost anume concepute in vederea obiectelor 10 martie 1949
ce le erau destinate, fie-mi ingaduit, in calitate Tel. 732.70."
de Director onorific, sa amintesc raportul ama- Se poate observa o mare deosebire intre acest
nuntit ce, in aceasta privinta, am inregistrat la memoriu ~i precedentul, din 1948. Al. Tzigara-
Samurca~ era, acum, con~tient ea nu mai poate arta ~i al celor istorice, impiedicandu-se abuzul
schimba nimic. Daca la inceput, a incercat sa fie de a se numi astfel orice colectie particulara,
convingator, dar ~i respectuos, terminand cu o ,,cum, de pilda, s'a mai intamplat de curand CU
formula pe cat de ce remonioa sa, pe atat de donatia facutii Primariei Bu cur e~ ti intitulata
nepotrivita destinatarului, in eel de al doilea do- Muzeul de arta nationala Dr. N. Minovici, care
cument nu-~ i mai ascunde revolta, ironia (vezi se afla la mica distanta de Muzeul de arta
dispretul) ata de inamicul sau, pe care-1 numea nationala Carol I, cu care totu~i nu are nici un
in articolele sale ,,Domnul O" (profitand de iden- punct de asemanare"38.
titatea grafica dintre initiala numelui de familie In conceptia lui Al. Tzigara-Samurca~, denu-
~i notiunea de nulitate), devenit director gene- mirea de ,,muzeu" nu putea s-o capete decat in-
ral. Este mult mai tran~a nt; el arata ea ,,s-a pur- stitutia careia i se acorda aceasta calitate prin de-
ces la distrugerea sectiei de arta taraneasca", cret regal.
acuzandu-1 direct pe G. Oprescu ea fiind respon- La 4 iulie 1940, Al. Tzigara-Samurca~ este
sabilul acestei situatii. Semnificativ mi se pare ~ i numit pre~edinte al Comisiei instituite pentru a
finalul, lipsit de obi~muita formula de respect, in studia ~i a intocmi o noua lege a muzeelor. Din
semnatura neuitand insa a aminti faptul ea, comisie mai faceau parte Prof. Scarlat Lambrino
totu~i, era directorul onorific al Muzeului. (directorul Muzeului National de Antichitati),
Dar nici situatia consfintita prin mentionatul General Costandache (directorul Muzeului Mili-
proces verbal nu va dura prea mult timp, pentru tar), pictorul Marius Bunescu (directorul Muzeu-
ea, la 2 martie 1950, intrega aripa de nord va fi lui Simu), iar secretar era Ion Pa ~a, subdirector
golita ~i Muzeul se va inghesui in cea sudica, in al Artelor. Comisia trebuia sa lucreze in prezenta
urma hotaririi Comitetului Provizoriu (cum se secretarului general al Ministerului, Ovid Deme-
numea acum Primaria), Sectiunea culturala35, trescu 39.
cu care prilej se fac urmatoarele transformari36: Pentru ea se bucura de recunoa ~terea com-
,,- Inlocuirea pardoselii de caramida cu placi petentei sale in materie, lui Al. Tzigara-Samur-
de mozaic; ca~ i se va cere sa conceapa ~ i expunerea de
- Scoaterea scandurilor de brad, care aco- motive la Decretul-lege pentru organizarea Muze-
pera grinzile de beton existente, tencuirea ~i ului National ,,Carol I", document ce se afla la
spoirea ace stor grinzi in culoarea restului sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei
salilor." Romane 40 . De~i semnat de Ministru, este creatia
Dupa care, cu greu se mai poate vorbi despre exclusiva a lui Al. Tzigara-Samurca ~, paternitatea
oranduirea salilor Muzeului, atata timp cat nici fiind u~o r de stabilit de catre oricine i-a studiat
Muzeul insu~i nu va mai fi ... sute de manuscrise ~ i s-a familiarizat atat cu
stilul, cat ~i CU grafia inconfundabile ale direc-
torului Muzeului de Arta ationala. Pe docu-
* mentul la care ma refer nu este trecutii nici o
Nu pot incheia acest capitol fara sa amintesc data, dar este adresata Mare~alului Ion Antones-
de cadrul legislativ in care a functionat, la un cu, deci nu poate fi redactat decat intre 14 sep-
moment dat, Muzeul. tembrie 1940 ~i 23 august 1944.
Inca din anul 1932, Al. Tzigara-Samurca~ La inceputul expunerii de motive, Ministrul/
atragea atentia Ministerului ea legea pentru or- Al. Tzigara-Samurca ~ arata: ,,Caci dupa cum din
ganizarea bibliotecilor ~i muzeelor publice din biserici se raspande ~te credinta, tot astfel prin
14 aprilie 1932 (sub guvernul Iorga) nu re- muzee, care ~ i ele sant (forma foarte des intre-
zolvase chestiunea 37 . El cerea, printre altele, sa buintata de Al. Tzigara-Samurca~, n.m.) un fel de
se stabileasca intelesul notiunilor de muzee de temple, se pastreaza ~i se cultiva traditia natio-
96 Petre Popovat
nala, tot atat de scumpa ea ~i evlavia strabuna. lege pentru organizarea Muzeului National Carol
Mai ales CU ~coala se aseamana muzeele: sant 1"42:
cele mai inalte ~i totodata mai simple loca~uri de ,,Art.I. Muzeul ational, infiintat de regele
educatie" (... ). ,,Muzeele sant ~colile cele mai vii, Carol I prin actul fundational din 30 iunie 1912,
din care se pot trage invataminte ~i satisfactii su- se intituleaza, in semn de pios omagiu adus inte-
flete~ti, fara alta pregatire speciala decat acea de meietorului, prin l.D.R. No. 201din31 ianuarie
a privi lucrurile infati~ate. "41 1915:
In continuare, autorul face un scurt istoric, MUZEUL NATIONAL CAROL I
pornind de la aspectul Muzeului de Antichitati Art.II. Potrivit actului de fundatie, Muzeul
(1864), al carui nucleu 1-au co nstituit primele Na tional Carol I ,,e ste me nit sa intruneasca
donatii ale generalului Mavros. Prin despartirea colectiile de arta, azi razletite, spre a lasa gene-
tahlourilor ~ i a sculpturilor moderne de restul ratiilor viitoare oglinda desavar~ ita a intreg teza-
colectiilor, s-a alcatuit Pinacote_ca Statului. Un alt urului artistic din cuprinsul pamantului roma-
moment mentionat este mutarea Muzeului de nesc, incepand cu varsta preistorica ~i pana in
Antichitati din cladirea Universitatii, prilej cu zilele noastre" .
care obiectele s-au despartit din nou: antichi- Scopul Muzeului este sa cerceteze ~i sa adune
ta tile sunt adap ostite i n ,,Cas a Macca", iar rama~itele artistice, culturale ~i istorice din tarile
obiectele religioase, in ,,Casa Cretzulescu", am- locuite de romani, oranduindu-le in mod siste-
bele la fel de improprii noii meniri ce li s-a dat. matic ~i estetic, spre a servi invatamantului ~i
A~a zisele ,,muzee" de altadata vor alcatui, in educatiei suflete~ti ~i artistice a poporului.
conceptia lui Al. Tzigara-Samurca~, sectiile Muzeu- Colectiile, bine selectionate, vor servi la in-
lui National ,,Carol I", fiecare pastrandu-~i indi- viorarea artei pamantene prin evidentierea speci-
vidualitatea ~i, chiar, conducerea proprie. Doar din ficului romanesc, trezind interesul general pen-
punct de vedere administrativ ~i in vederea unei tru stravech ea ~ i boga ta cultura a neamului
cat mai omogene ~i mai armonioase expuneri, se ba ~tina~ .
va constitui Consiliul directorilor Muzeului, prezi- Art.Ill. Cladirea Muzeului National Carol I
dat de catre unul dintre conducatorii de sectie din Bucure~ti, Bulevardul Regele Mihai J43, va
(care va fi ~ i director general). Se aminte~te ea cuprinde urmatoarele sectiuni, carora se va afec-
diferitele sectiuni erau, de altfel, prevazute ~i in ta cate un sector deosebit al edificiului :
primul act constitutiv al Muzeului de Antichitati, 1) Sectiunea artei preistorice ~ i a epocii
prin decretul domnesc din 25 noiembrie 1864, migratiunilor;
completat cu eel din 30 decembrie 1875. 2) Sectiunea artei dace ~i greco-romane;
Se mai propunea ea directorul general al 3) Sectiunea artei voievodale ~ i religioase;
Muzeului ,,Carol I" sa fie, in mod onorific, ~ i in- 4) Sectiunea artei taranului roman;
spector general al muzeelor din tara ~i membru 5) Sectiunea artelor moderne ~ i contimpo-
al Consiliului artistic al Ministerului, pentru a rane;
indruma, dupa modelul din Capitala ~i celelalte 6) Sectiunea artelor minore ~i a donatiilor cu
institutii similare din tara. Tot el va face parte de destinatii speciale.
drept ~i din Comisia Monumentelor Istorice. Art.IV. Muzeul National Carol I, cu toate
Nu incape indoiala ea Al. Tzigara-Samurca~ sectiunile sale, depinde de Ministerul Culturii
~tia prea bine ea despre el insu~i va fi vorba, in Nationale ~i al Cultelor, prin Directia Generala a
acel moment neexistand inca nimeni care sa fi Artelor. Muzeul e considerat ea lnstitutie de
avut ~ansa de a-i uzurpa postul. Stat, cu personalitate juridica proprie, reprezen-
Toate aceste propuneri au fo st luate in seama tat fiind prin Directorul sau General.
in momentul in care s-a emis urmatorul ,,Decret- Art.V. Muzeul e condus de Consiliul Direc-
torilor tuturor Sectiunilor sub pre~edintia Direc- Art. VIII. Prin bugetul Ministerului se va fixa
torului General al Muzeului, care in caz de pari- in acela~i capitol suma globala pentru achizitii,
tate de voturi, poate decide prin vot dublu. Cla- publicatii, mobilier, lucrari curente etc, reparti-
sarea generala a obiectelor ~i oranduirea lor in zarea pe sectiuni a sumei facandu-se de Consi-
vitrine ~ i sali ea ~ i publicatiile ~ i catalo agele liul Muzeului. Tot prin buget se vor prevedea
Sectiunilor se vor decide prin votul Consiliului. sumele osebite pentru sapaturi sau alte scopuri
Directorul General al Muzeului se num e~ te speciale ale diferitelor sectiuni.
prin decizie ministeriala, alegandu-se dintre di- Se vor inscrie in buget sumele pentru com-
rectorii de sectiuni, eel cu lucrari mai insemnate bustibili, lumina, intretinerea cladirii ~i adminis-
in muzeografie sau in vreo specialitate artistica, trarea ei.
tinandu-se seama ~i de vechimea sa in serviciul Art.IX. Prin regulament se vor fixa: portiu-
Muzeului. In vederea respectarii continuitatii nile de lo cal cari vor fi atribuite seqiunilor;
lucrarilor in curs, Directorul General va fi numit conditiile de numire a personalului ~i atributiile
pe termen de 5 ani. Directorii de sectiuni ~i per- fiecarei categorii; organizarea interioara ~i pu-
sonalul ajutator se numesc prin decizii ministe- nerea colectiilor in serviciul publicului vizitator
riale, dupa normele ce se vor stabili prin Regu- ~i al celui doritor de studii speciale.
lamentul Muzeului. Art.X. Orice legi sau dispozitii contrarii aces-
Art.VI. Salarizarea intregului personal se tei legi sunt ~i raman abrogate."
fixeaza prin bugetul general al Statului, unifican- Din pacate, vremurile potrivnice nu au per-
du-se salariile tuturor sectiunilor potrivit nor- mis ea aceasta lege sa fie aplicata prea mult timp.
melor personalului universitar cu care functio- Indepartarea lui Al. Tzigara-Samurca~, ~i apoi a
narii Muzeului sunt asimilati. intregului sau Muzeu, au fa.cut sa guverneze mai
Art.VII. In sarcina Directiei Generale cade curand faradelegea pe locul uncle, candva, se
intreaga administrare a cladirii, a fondurilor pre- aflase Muzeul de la ~ o sea.
vazute in buget cat ~i a intreg personalului.
Capitolul al VI-lea: Lucratorii Muzeului
I. Slujitorii Muzeului - M. Stanescu, desenator (128,25 lei);

- C. Savulescu, custode ,, mo ~tenit" de la Ip.
Nu ar fi drept sa se vorbeasca despre Muzeul Striimbulescu (80 lei);
de la ~osea fara a aminti ~i pe oamenii lui, adica - Gh. Jianu, custode (80 lei)l.
salariatii ale ca ror nume, in decurs de peste Este de banuit ea, inca de la inceput, fiecare
patru decenii, s-au succedat pe statele de plata . salariat primea, a~a cum am aratat, atributii su-
Cu unii dintre ei (Moisil, Roguski, ~irato), direc- plimentare in afara celor pentru care fusese an-
torul Al. Tzigara-Samurca~ a colaborat ani de-a gajat, ~i de aceea pare extrem de bizar ea Al. Tzi-
riindul, cu mult folo s pentru Muzeu, formiind o gara-Samurca~ sa fi avut nevoie de 3 desenatori
adevarata echipa. Din motiv e impu se de dintr-un total de 6 subordonati. Lucrurile se
strictetea organigramei, angajatii prestau de mul- clarifica prin 1908, ciind Muzeul incepuse sa
te ori activitati ce nu aveau neaparat legatura cu functioneze (chiar daca instalat provizoriu in lo-
postul pentru care era platiti, a ~a inciit, un se- calul fostei Monetarii). Pe statele de platii ale
cretar-contabil facea ~i deplasari pe teren pentru acestuia figurau2:
achizitii, sau un desenator intocmea ~i actele ce - Al. Tzigara-Samurca ~ - director;
plecau la Minister. - I. Moisil - secretar-contabil;
In afara de cei care constituiau personalul de - 0. Roguski - dese nator;
specialitate (chiar daca nu erau astfel incadrati), - I. Kestler - asistent, numit provizoriu ~ i
mai exista personalul ajutator (intendenti, gar- inlocuit, la 1 noiembrie 1908, cu icolae S.
dieni), categorie in care flu ctuatia a fa st mult Ion escu 3 care, la riindul sau, demisioneaza la 1
mai mare. noiembrie 1909, fiind angajat M. Lefteriu4 .
In Arhivele Nationale, primele state de plata - C. Savulescu - gardian;
datea za din decembrie 1906, adica la scurt timp - C. Strachinescu - gardian;
de la infiintarea Muzeului ~ i ii nominalizeaza pe: - Nie. Maxim - gardian;
- Al. Tzigara-Samurca~, director, cu un sala- - Vasile Popa - gardian.
riu brut de 171 lei; Desele schimbari de personal se datoreaza, in
- I. Moisil, secretar (90 lei); primul rand, nivelului foarte scazut al salariilor,
- C. Petrescu, desenator ~ef (171 lei); dar ~i exigentelor directorului. Din cauza unor
- D. Pecurariu, desenator (128,25 lei); neintelegeri cu acesta , gardianul Constantin
Muzeul de la ~o s ea 99
Strachinescu demisioneaza, incepand cu data de zitionarea casei lui Antonie Mogo ~ de la Cea uru.
1 mai 1909, demisie care este acceptatas. Dar, Pe postul sau este avansat M. Lefteriu iar, ea
imediat, regreta gestul sau ~i cere sa fie reprimit asistent, vine P. R. Troteanu 11 , situatie care nu
sau, eel putin, sa i se permita sa locuiasca, in dureaza mult timp, deoarece in aprilie 1912, se-
continuare in Muzeu pentru ea, a ~a cum ii scria cretar va fi V. N. Florescu 12. Acesta va fi inlocuit
el lui Al. Tzigara-S amurca~, ,,am fo st suparat ~i la 13 aprilie 1915, cu A. Filimon 13. Prohabil ea
am gre~it de am dat demi sia, insa acum recunosc munca de secretar-contabil era greu de indeplinit
eu singur gre~eala mea ~i va rog din tot sufletul la Muzeu, intrucat, la 1 noiemhri e 1917, pe acest
sam ertati aceasta gre~ala . "6 Cererea sa este ac- post va figura un alt functionar, pictorul Fran-
ceptata de catre director, ,,avand in vedere po- cisc ~ irato . Acesta, impreuna cu Octav Roguski
cainta petitionarului ~i fagaduiala ea pe viitor va (angaj at inca de la 1 aprilie 1907) ~i intendentul
urma intocmai ordinele primite." 7 Cateva luni Zlate Cazanlaceanu (de la 1 octombrie 1911) 14
mai tarziu (14 februarie 1910), gardianul repri- vor ramane multi ani fideli Muzeului ~ i direc-
mit in slujha raporteaza ea, dupa inchiderea Mu- torului sau.
zeului , a constatat lipsa unui pistol vechi din La 1 ianuarie 1927 ~ irato ~i Roguski vor fi
satul Oniceni (Roman)8. Directorul nu-1 pedep- avansati in postul de conservator. Primul fu nc-
se~te, atragandu-i insa atentia sa supravegheze tioneaza pana la 1 octombrie 1939, cand este
salile ,,~ i sa nu stea lo cului" ~ i ii impune ,,de pensionat ea profesor la Academia de Arte Fru-
asemenea un control mai sever la e~irea vizitato- moa se ~ i , in consecinta, i~ i da demisia (la 1
rilor" . In viitor, arata Al. Tzigara-Samurca~, ,,per- aprilie 1940), de~i Al. Tzigara-Samurca ~ obtinuse
sonalul neglijent va plati pagubele" . Nu ~tiu cum (la 6 octombrie 1939) mentinerea lui in Mu-
a considerat C. Strachinescu aceasta mustrare zeu 15. El es te inlo cuit cu sculptorul Cris tea
blanda, dar de la aceasta data nu mai figureaza Grosu, in momentul cand ~i intendentul Cazan-
pe nici o lista a salariatilor Muzeului. laceanu parase~te Muzeull 6.
Tot acum, un alt gardian - C. Savulescu (care Octav Roguski ramane pe postul de conser-
i~i satisfacea serviciul militar) se sinucide, trage- vator pana in 20 februarie 1947, cand este pen-
die pe care Al. Tzigara-Samurca~ o evoca in Me- sionatl 7 ~i, in ciuda cererii sale din 1948 de a i
moriile sale9: ,,A fost o jalnica pierdere a Muzeu- se permite sa lo cuiasca in continuare in cele
lui: De la pictorul Strambulescu , in afara de doua camere pe care le ocupa in Muzeu, este
obiectele aratate, a mai ramas o mo ~tenire, cea somat sa le paraseasca in termen de 3 luni, pana
mai valabila, credeam ~i cea mai viabila: omul de la 20 august 194818 ; ,,grija fata de om" cu care
serviciu al Muzeului: Constantin Savulescu, pe se mandrea noul regim instaurat se manifesta ~i
care am avut durerea sa-1 pierdem in primele zile fata de eel care slujise Muzeul neintrerupt timp
ale lui 1910." Fire extrem de sensibila, un adeva- de 40 de ani.
rat talent (,,un maistru in cusaturi ta ran e~ ti" ) , P entru a ma intoarce la ava nsa rea lui Fr.
angajat la Muzeu inca de pe vremea cand era ~irato ~i 0. Roguski de la 1 ianuarie 1927, cu
copil, nu a putut sa se adapteze regimului cazon. a cee a ~i ocazie mai sunt angajate doua persoane:
Scurta lui viata este omagiata de catre Al. Vla- sora directorului, Zoe Tzigara-Sa murca~, numita
huta, intr-un articol (,,Dezlegare") publicat in Vi- in postul vacant de preparator (pana la 1 iulie
itorul, pe care-1 reproduce Al. Tzigara-Samurca ~ 1943, cand moare)l9 ~i Alexandra Cantacuzino,
in volumul amintit. bibliotecar-arhivar20, inlocuita, insa, de catre St.
In 1910 i~i da demisia I. Moisil, iar directorul Greavu-Dunare. Se pare ea nici acest post nu a
i-o prime~te ,,insa cu parere de rau" ~i-i exprima fo st prea noro cos, fiind ca titularul a murit in
,,multumiri pentru serviciile ad use." lO Dintre iunie 1929, in a cela ~i an in care fusese angajat.
acestea trebuie amintita contrihutia sa la achi- Postul sau este ocupat (la 6 martie 1931) de Ana
100 Petre Popovat
Tanasescu (devenita Bologa, prin casatorie)21, Al. Tzigara-Samurca? va functiona fara sala-
care este, insa, demisa de director la 12 noiem- riu pana la 1 augu st 1942, cand va fi , prin
brie 1937, deoarece ,,dupa absente repetate, a decizia ministrului I. Petrovici, angajat ,,ea Di-
plecat la Paris fara vreo cerere de concediu. " 22 rector de lnstitut cu salariul aferent postului res-
Prin legea Muzeelor, publicata in Monitorul pectiv ( ... ) pe tot timpul ca t va primi aces t
Oficial Nr. 89 din 14 aprilie 1932, ,,toate muzee- salariu, Dl. Prof. Al. Tzigara-Samurca? nu va mai
le Statului se considera ea institutii de cercetari primi pensia sa de Profesor Universitar, conform
?tiintifice cu personal pregatit academic. " 23 declaratiunii date." 28 El este mentinut in servi-
Gratie muncii depuse de acest ,,personal pregatit ciu ,,ea Director al acestui Muzeu pana la com-
acad emi c", faima Muzeului cre?te ?i este re- plecta lui terminare ?i amenajare (... ) deoarece
cunoscuta ?i in strainatate; Compania ,,Wagons- Muzeul a fo st creat dupa staruintele D-sale", a?a
Lits Cook" cere lui Al. Tzigara-Samurca?, la 29 cum arata un ,,Certificat"semnat de Ministrul
mai 1934, sa i se comunice programul de vi- Secretar de Stat, Aurel Popa ?i de Directorul Ion
zitare a Muzeului, pentru a-i face publicitate24. Jalea, la 12 mai 194229.
Acesta raspunde prestigioasei societati ea ,,Mu- In arhivele cercetate sunt numeroase docu-
zeul este deschis in toate sarbatorile legale, in mente ce intaresc decizia Ministerului (bazata pe
fiecare duminica ?i joi (iar pentru grupuri, in un decret regal) de a-1 mentine pe Al. Tzigara-
fiecare zi) de la orele 10-13 ?i 15-17. Nu se per- Samurc a ~ in postul de director. Acesta ave a
cepe nici o taxa pentru vizitare"25. nevoie de repetatele atestari pentru a contracara
Sfiir?itul deceniului al IV-lea reprezinta o coti- tot mai desele atacuri ale du~manilor sai care, in-
tura importanta in viata principalului slujitor al vocand diferite motive, incercau sa-1 inlature cat
Muzeului , Al. Tzigara-Samurca?: este vremea mai grabnic. De aceea, la 4 octombrie 1940, el
pensionarii sale. Trecusera anii de cand tanarul adresa Ministrului urmatorul referat30:
entuziast prelua conducerea Muzeului in 1906 ?i ,,Domnule Ministru, in vederea noilor dis-
noua cladire tot nu era terminata. La 1 aprilie pozitiuni pentru punerea in retragere a functio-
1939 el este numit director onorific, ,,neprimind narilor acestui Minister, imi permit a va supune
in aceasta calitate nici un fel de remuneratie urmatoarele preciziuni asupra situatiei subsem-
(salar, diurna sau indemnizatie)" 26. Este pastrat natului.
la conducere pana la desaviir?irea Muzeului de De?i pensionat ea profesor universitar, am
la ~o sea , recunoscandu-i-se paternitatea deplina fo st totu~i mentinut la directia Muzeului pentru
a ideii ?i punerii ei in aplicare. In acest sens, la ea cladirea de la ~osea , creata din initiativa sub-
2 iunie 1939, ministrul Cultelor ?i Artelor, Ion semnatului in 1912 ~i ramasa neterminata, din
Marin Sadoveanu, ii scria27: cauza prigoanei politice duse contra-mi pe motiv
,,Domnule Director, Avem onoare a va aduce de germanofilie, sa poata fi de savar~ita conform
la cuno?tinta ea, intrucat prezenta Dv. la con- planului initial. Mentinerea s-a fa. cut potrivit
ducerea Muzeului de Arta ationala s'a constatat alaturatei legi din Mai 1939, iar numirea prin
necesara pentru continuarea lucrarilor de ame- l.D.R. No. 2089/19 Mai 1939.
najare a Muzeului ?i complectarea colectiilor Intre timp reu~ind, nu fara mari dificultati sa
acestui a?ezamant de arta, in urma propunerei obtin, prin lege No. 1660/18 Mai 1940, un im-
facuta de Departamentul nostru, prin inaltul De- prumut de lei 25.000.00031, schimbarea di-
cret Regal Nr. 2089 din 19 Mai a.c. ati fo st rectiei, tocmai in acest moment, cand se apropie
mentinut in postul de Director al Muzeului, de?i desavar~irea cladirii, dupa planul initial al sub-
ati implinit limita de varsta pentru pensionarea semnatului, ar fi des igur ~ i mai defavorabila
din oficiu. Ministr(ss) I.M. Sadoveanu, Director unitatii operii.
general(ss) Ion Pa?a." In vederea armonioasei continuitati a lu-
crarii, !mi permit deci a va ruga sa binevoiti a ramilnt impus in ultimii ani dinainte de 1989.
mentine numirea subsemnatului, cu atilt mai Cu atilt mai simplu ~i decent apare juramilntul
mult ea, din punct de vedere financiar, se rea- prestat de functionarii publici, redactat la 13
lizeaza o economie, deoarece ea director al Mu- septembrie 1940, dupa reve nirea pe tron a
zeului am renuntat, bineinteles, la salariul res- Regelui Mihai I: ,,Jur credinta Natiunei ~i Re-
pectiv, in schimbul pensiei de profesor. " gelui Mihai I. A~a sa-mi ajute Dumnezeu!"33.
Trebuie remarcata aluzia la acuzatiile de In timpul razboiului, la Muzeu au lucrat ~i
,,germanofilie" cu care a fost taxat Inca din tim- evrei, in cadrul ,,muncii obligatorii", cum reiese
pul primului razboi mondial, cilnd a fo st Prefect din urmatoarea adeverinta34:
al Politiei Bucure~tiului ocupat de trupele lui ,,Marele Stat Major Sectia I-a
Mackensen. Daca in martie 1920 publica cu ca tre Ministerul Cultelor ~ i Artelor, 12 I
promptitudine (la numai o luna de la atacurile 1944.
pe aceasta tema ale lui I. Athanasiu, in ,,Rataciri Am onoarea a va face cunoscut ea s'a aprobat
nationale") bro ~ ura Marturisiri si-li-te, in care ea evreul conductor arhitect Renert Ernst sa con-
nega orice atitudine partinitoare fata de fortele tinuie a presta munca obligatorie pilna la 31
ocupante, acum, in 1940, cilnd optiunile politice mart. 1944 la Muzeul ational Carol I, de pe
ale Romilniei se indreptau vadit spre eel de al liinga Ministerul Cultelor ~i Artelor.
III-lea Reich , Al. Tzi g ara- Sa mur ca~ reactua- Lt. col (ss) P . Comi~el, ~eful Biroului 10 (ss)
lizeaza acuzatia de germanofilie, pe care acum o Mai or Beca C-tin."
considera ea fiind o virtute. Dar, oricilt de in confortabil ar fi fost sa se
De altfel, politica incepuse sa intre brutal ~i completeze fi ~e ab surde, sa existe inscrierea
in Muzeul de la ~osea: in 1940, toti salariatii fortata intr-un partid care-i cuprinde pe toti
sunt obligati sa completeze o ,,fi~a a functionaru- cetatenii tarii, sau ea prigoana antisemita sa se
lui" ce ne demonstreaza inca o data ea dictatura, manifeste prin obligativitatea muncii .. . intr-un
de orice fel, inseamna ~i imixtiune in viata pri- muzeu, nimic nu poate fi comparat cu ororile in-
vata. Aproape ea nu exista nici o deosebire intre troduse de regimul venit la putere dupa razboi.
aceasta fi~a impusa tuturor de ca tre regimul Acestea se .fac simtite - treptat - ~i in viata sluji-
carlist ~i ,,fi~ele personale" care vor umple mai torilor Muzeului pe care, acum, i-a~ numi
tilrziu dosarele de cadre ale ,,oamenilor muncii".
Aceea~i intrebare referitoare la partidele politice
II. Truditorii Muzeului
din care a facut parte inainte de intrarea (obliga-
torie) in P. N. (Partidul Natiunii, infiintat la 22 Am vazut care era situatia oficiala a lui Al.
iunie 1940 ~ i care inlocuia Frontul Rena ~terii Tzigara-Samurca~, dupa implinirea vilrstei de
ationale, creat la 16 decembrie 1938); acelea~i pensionare. In 1945, la 15 iunie, Ministerul
intrebari privitoare la averea personala, dar ~i a Artelor, Directia personalului (se infiintase, deja,
sotiei/ sotului. o astfel de directie ... ) ii scria35:
Functionarii publici erau obligati sa presteze ,,Domnule Director, Avem onoarea a va face
un juramilnt care, in 1940, suna astfel: cunoscut ea, prin deciziunea ministeriala Nr.
,,Jur credinta Regelui Carol al II-lea; Jur sa 1087/945 publicata in Monitorul Oficial nr.
respect Constitutia ~i legile tarii; Jur sa-mi in- 126/6 iuni e 1945 , ram il neti dupa data de
deplinesc cu cinste ~i con~tiinta obligatiunile ser- 1 Maiu 1945 ea director onorific al Muzeului
viciului, pastrilnd cu sfintenie secretul de servi- National Carol I din Bucure~ti, fara atributiuni
ciu ~ i sa apar ordinea in Stat. A~a sa-mi ajute de conducere, insa cu dreptul provizoriu de a
Dumnezeu! " 32 . Unele idei (mai ales a ,,secretu- folosi locuinta avuta in trecut." (Sublinierile imi
lui de serviciu") au fo st preluate ~ i de un ju- apartin).
102 Petre Popovat
La 21 iunie 1946 actele Muzeului erau sem- terului Artelor din str. ~tirbey Voda nr. 39, in
nate de directorul Mircea Nadejde36 care, la 14 dimineata zilei de 1 mai ,,la o ora ce se va comu-
ianuarie 1947, nu mai era in aceasta functie, ca- nica ulterior."
litatea de director apartinand lui George Opres- La 6 mai 194642 , toate sindicatele Ministeru-
cu37. lui sunt convocate la o ,,~edinta plenara pentru a
0 schimbare se face simtita ~i in privinta pro- expune procesul regimului Antonescu, Sarba-
gramului de lucru. Confundand un muzeu cu o toarea Victoriei ~ i 10 Mai". (Nu aveau incotro,
uzina (sau, mai bine zis, nefa candu-se nici o de- Romania era, Inca, Regat.) Apelul se termina ast-
osebire intre cele doua, de vreme ce toti salariatii fel: ,,Va rugam staruitor sa nu lipseasca nici unul
erau ,,oa meni ai muncii"), Muzeul National dintre colegi." De~i e vo rba despre o rugaminte,
prime~te, la 12 iulie 1946, ,,Deciziunea Pre~e folosirea adverbului ,,staruitor" pregatea obliga-
dintiei Consiliului de Mini~tri" 38 , care anunta ea, tivitatea care se impunea cateva zile mai tarziu, la
de la 15 iulie, ,,orele de serviciu pentru func- 14 mai43, cand se anunta ea va avea loco convo-
tionarii de la toate autoritatile ~i institutiile pu- care in ~edinta a tuturor Domni~oarelor ~i Doam-
blice de pe intreg cuprinsul tarii sunt de la 7 la nelor functionare din Minister ~i lnstitutii anexe",
14. (ss) Petru Groza." Decizia este atenuata, intr- pentru a stabili ,,modalitatea de lucru in vederea
o oarecare masura, la 4 februarie 1947 cand, pen- organizarii resortului de femei din Sindicat.
tru toate directiunile ~i serviciile Ministerului Prezenta este obligatorie ~i se suspenda serviciul
Artelor, ,,orele de serviciu vor fi dela 10 la 15"39. femeilor in ziua de 16 mai de la 12 1/2 - 14."
La secretariatul Muzeului incep sa soseasca ~i Serviciul se suspenda ~i la 17 mai 1946 (intre
altfel de do cumente: la 20 august 1946, Mi- 10.30 ~i 14) pentru toti salariatii obligati sa par-
nisterul Artelor, ,,Serviciul M.O.N.T. ~i A.P. (?) ticipe la ~edinta de sindicat44.
Sectia Armistitiu - Bir. 6", cu mentiunea ,,Foar- Ordinea de zi era urmatoarea:
te urgent", trimite ~i Muzeului ordinul de a se - Chestiuni economice;
face un tabel cu ,,cetatenii sovietici" care pres- - Situatia sanitara;
teaza se rvicii in cuprin sul Municipiului Bu- - Resortul de femei;
cure~ti40. Tabloul nr. V se referea la ,,Basarabeni - Probleme cultural e (ultimul punct p e
~i Bucovineni de Nord". Circulara se termina cu lista!).
asigurarea: ,,Comisia Aliata de Control subliniaza Putem fi siguri ea s-a inceput cu evoca rea
ea operatia are scop pur statistic" ... prieteniei romano-sovietice ~i nu a lipsit oma-
Salariatii Muzeului nu au fost scutiti nici de gierea mare~alului Stalin .. .
afilierea la ,,Sindicatul Unic al Functionarilor Pentru ~edinta din 8 octombrie 1946, insa,
din Ministerul Artelor" ca re , periodic, trans- sindicatul din Muzeu trebuie sa aleaga un dele-
mitea diverse ,,chemari" ce nu aveau nici o legat; motivatia spune totul despre importanta pe
gatura cu ,,pregatirea academica" pretinsa de care o acordau sindicali~tii acestor interminabile
legea din 1932. Cateva exemple ... ~edinte 45 : ,,Nu s'ar fi recurs la acest mijloc daca
La 27 aprilie 1946, sindicatul ,,mobiliza" pe colegii no ~tri ar fi inteles sa-~i faca datoria pe
salariati cu urmatoarele41: linie sindicala. S'a constatat insa, cu ocazia
,,Colege ~i Colegi, plenarelor de pana acum, ea de~i serviciul se sus-
Cu prilejul zilei de 1 Mai, socotim ea este da- penda cu indicatia precisa ea functionarii sa ia
toria noastra, a tuturor functionarilor , sa par- parte la adunari, majoritatea plecau dela serviciu
ticipam in numar cat mai mare la aceasta sarba- acasa~" ...
toare a Muncii ~i infratirii muncitorilor manuali Tot in 1946, membrii de sindicat sunt che-
~i intelectuali." Personalul Muzeului, dar ~i fa- mati sa ia parte la ,, meetingul de infierare a
miliile, se convoaca cu acest prilej in fata Minis- actiunei antipopulare a lui Franco, in piata Uni-
versitatii (statuia lui Mihai Viteazul)"46. ~i, ea o nu fu sesera confruntati cu astfel de probleme.
,,captatio benevolentiae", aceia~i sindicali~ti er au Romania rnai trecuse printr-un razboi rnondial,
anuntati ea ,,va urma un spectacol cinematogra- dar n-am intfilnit in documente situatii sirnilare,
fic la Gradina Radio-Progres vis-a-vis de Cercul exceptand faptul ea, pe statele de plata, pe Ianga
Militar. " Cred ea nu gre~esc prea mult banuind salariu, era inclus ~ i un ,,spor de scurnpete"
ea filmul care a rulat se numea ,,Volga-Volga" .. . destul de consistent...
In 1950, la Muzeul de Arta ~i Arheologie Problema irnbracarnintii se reia ~i dupa un
(cum se numea el acum) incep sa se fa ca ~i con- an, in 1950, cand noua directoare, Teodora Voi-
troale financiare. Problema care-i preocupa eel nescu, face ~i ea un referat la MinisterSO: ,,Per-
mai mult pe revizorii principali Vasile Ionescu ~i sonalul barbatesc al muzeului nostru, in activi-
N. Crivelescu47 era prezenta la Muzeu. Astfel, ei tatea pe care o are, i~i uz ea za foart e mult
constata (cu manie proletara, desigur) ea progra- imbracamintea.
rnul de serviciu este ,,8-15 zilnic iar miercuri ~i Intrucat pe linie sindicala se impart tichete
de la 16-18, adica un total de 44 ore pe sapta- pentru pantaloni, va rugam sa aprobati un
mana, in loc de 48". Ei hotarasc ea ,,functionarii numar de 7 tichete ~i pentru salariatii no~tri ~i
sa semneze condica de prezenta, iar tov. Seco~an anume:
sa certifice zilnic ora sosirii ~i plecarii de la ser- 1. Scurtu Nie.
viciu." In sfar~it, la inventarierea obiectelor de 2. Dragut Gh.
arta, ,,pentru stimularea muncii se va stabili o 3. Draghici Tanase
norma justa de lucru zilnic." 4. Thiel Albert
Era greu de starnit entuziasmul acelor trudi- 5. Farta Vasile
tori care erau tot mai preocupati de lipsurile ma- 6. Hechter Max
teriale ce incepeau sa se generalizeze. La 19 7. Alexandru Nie."
iunie 1948, directorul general G. Oprescu tri- Din lapidara rezolutie (,, La do sar, (ss) M.
rnitea un referat Ministerului48: lacob") se deduce ea ,, personalul .barbatesc al
,,Dornnule Ministru, irni permit sa revin asu- muzeului" ~i-a uzat, in continuare, pantalonii
pra adreselor mele din trecut (sublinierea propru.
mea), prin care ceream sa se faca haine atat oa- Lipsuri mari erau ~ i in dotarea Muzeului.
menilor de serviciu de la Muzeul National, cat ~i P entru res taurarile textile, aceea~i Teodora
celor de la Muzeul Toma Stelian. In momentul Voinescu cere, in iunie 1950 51 , ,,sa se repar-
de fata ei sunt imbracati, a~ putea zice, in zdren- tizeze gratuit din depozitele magazinului de In-
te, ceea ce face un efect detestabil asupra vizita- dustrie Casnica C.0.0 (unde se mai gasesc mate-
torilor. riale vechi: atica, fir de aur, juruhite izolate etc.):
In acela~i tirnp, dupa cum spuneam in adresa - 200 g fir aur ~i argint
precedenta, este nevoie sa fa cem la fiecare om - 100 g fluturi
de serviciu cate 0 salopeta de dril, pe care S-0 - 100 g borangic
irnbrace in zilele cand nu este deschis Muzeul." - 300 g Jana subtire
De asemenea, se primq te la Muzeu o circu- - 100 g margele
lara prin care ,,salariatii care s'au inscris la cen- - 200 jurubite atica
trul de alimente, in vederea aprovizionarii cu - 200 jurubite moulin ee
lernne, sunt rugati a se prezenta la rnandatarii - 200 jurubite Filoflos
Dire ctiei din car e fac parte, cu dovada de - 50 jurubite burnbacel
inscri ere la lemne pentru a fi trecuti intr-un - 50 jurubite arnici."
tabel, pana la data de 15 rnai 1948 inclusiv." 49 ,,Copia de pe inventarul atelierului Muzeului
Nicicand inainte, salariatii Muzeului National National, anexa la adresa Nr. 32 din 26 mart.
104 Petre Popovat
1949" 52 ne dezvaluie ea nici acesta nu era mai Directorul general G. Oprescu propune, la 16
bine inzestrat. El cuprindea: mai 1948, pe Florea Florescu in postul de con-
- 1 menghina paralela 10 cm servator58 la sectia de Arta Populara care avea la
- 7 chei fixe diferite acea data ,,un singur functionar" (postul de di-
- 1 ciocan de 1 kg rector fusese declarat vacant iar ,,Cristea Grosu,
- 1 cle~te ,,mops" defect fostul conservator, a fost, dupa cum ~titi, com-
- 1 ~paclu primat" ). ,,Avem nevoie de eel putin inca un
- 1 cancioc functionar - cerea Oprescu - pentru a fa ce sa
- 1 galeata zinc mearga sectia, mai ales in timpul verii cand sunt
- l lopata." foarte numero~i vizitatorii ~i o activitate intensa.
In consecinta, se transmite53 : ,,Catre Directia Propun deci sa se numeasca un conservator ~ i-1
Bunurilor. Nevoile de unelte ale Muzeului sunt: recomand pentru acest post pe Dl. Florea Flo-
- 1 aparat de sudura autogena rescu. D-sa e doctor in etnografie din Germania,
- 1 clupa de taiat ghivent 1 - 1 1/2 toli a stat multi ani in aceasta tara, uncle a avut con-
- 1 cle~te pt. tevi tact apropiat cu muzeele de arta populara ~ i de
- 1 menghina de teava asemenea cu cele din Italia. (...). In plus D-sa
- 10 m furtun cauciuc 3/ 4 cunoa~te toate limbile slave, ceea ce e indeosebi
- 1 cheie fixa 28 mm pretios de vreme ce arta noastra populara are
- 2 m hara otel pt. chei de radiatoare de 30 mm legaturi mari numai cu arta popoarelor slave
- 1 fierastrau pt. fier (Bonfeier) . "
vecme.
- 1 bohrma ~ina de mana Sublinierea facuta pe original dove de~te ea
- 1 polizor ultimul argument (cu toata enormitatea lui) a
- 1 lamp a benzina 2 kg." fost hotaritor pentru angajarea lui Florea Bobu
Este de presupus ea nu au fo st satisfa cute Florescu in postul de conservator, la 21 iulie
aceste cereri, ce puteau fi considerate deosebit 194859, iar apoi chiar director al sectiei de arta
de pretentioase in comparatie cu modestia celor populara 60 .
cateva sute de grame de ata solicitate mai sus. Promovari s-au facut ~i la 12 iunie 1948, cand
In aceste conditii precare, Muzeul agoniza in Marcela Foc~a este numita asistent definitiv la
~oseaua Kiseleff, mutarea lui, pentru a face loc Directia de Arta Populara (ocupand apoi locul de
,,Muzeului Lenin-Stalin", a~teptand doar un mo- conservator al lui Florescu, cand acesta e numit
ment propice. director), iar Eugenia Zaharia, asistent definitiv
Se fac totu~i noi angajari (primeniri, de fapt) la directia de arta veche romaneasca61, condusa
de speciali~ti. La 18 ianuarie 19475 4 se cere pre- de Teodora Voinescu, care indeplinea ~i functia
lungirea d eta~a rii la Muzeu a Marcelei Fo c~a, de ,,inspector general la Directia Artelor Plastice
,,profesoara de Filosofie la Liceul de Fete din din lnspectoratul General al Muzeelor. "62
Targovi~te" . Ea este numita definitiv in postul La 19 septembrie 1948, Muzeul este vizitat
de preparator la sectia de arta populara, la 17 de catre Carlo Lukanov, ministrul Literelor ~ i
martie 1947 55 . Artelor din Bulgaria, insotit de ata~atul cultural
De la 1 ianuarie 1947, director al sectiei de al amba sad ei bulgare, Paunce 63. lmpres ia
arta populara fu sese numit G~eorghe Pave- facuta acestuia din urma s-ar putea sa fi fo st de-
lescu56 dar, la 2 martie 1948, Consiliul Superior terminanta in angajarea, un an sau doi mai tar-
al Muzeelor57 a examinat situatia acestuia care, ziu, la Muzeu a fiicei acestuia, Milcana Pauncev.
pleca nd la Cluj (din noiembrie 194 7), ,,n-a Speciali~tii Muzeului incep sa fie obligati sa
raspuns la nici o adresa ~ i n-a mai aparut" ~i redacteze periodic rapoarte ~i planuri de activi-
declara vacanta postului la 11 martie 1948. tate, preocupari ce n-am intfilnit in absolut nici un
document de arhiva din lunga perioada in care, la politicii de promovare a femeilor, pilda fiind Ana
conducere, se afla Al. Tzigara-Samurca~. Cum Pauker.
aratau aceste rapoarte se poate vedea din actul Voi termina partea dedicata salariatilor Mu-
semnat la 31 august 1949 de catre noul director al zeului din acest capitol cu organigrama Muzeu-
Directiei de Arta Populara, Florea Florescu64: lui, a~a cum era preconizata in prevederile
,,Raport de activitate pe luna august 1949 bugetare ale anului 194966:
1) S'a reorganizat, revizuit, complectat ~ides ,,Administratie.
chis expozitia de arta populara. - 1 Dir. General
2) S'au receptionat, inventariat ~i depozitat un - 1 secretar prim inv. sup.
numar de obiecte de arta primite de la Florica, - 1 mecanic maestru ajut.
Zamora ~i gestionarul Vlasiu (circa 5 camioane). - 1 bibl. inv. sup.
3) S'a mai transcris o parte din inventarul - 1 dact. principal
vechi. - 1 adm. lmobil
4) S'au luat masuri de siguranta a averii - 1 fochist calorifer
muzeului facandu-se: - 1 maestru tiimplar de atelier
- 0 u~a de izolare la subsol. Sectia arta populara.
- S'au umplut extinctoarele ~i s'au montat la - 1 dir. sectie
locuri potrivite. - 1 conservator
- S'a reparat poarta de la intrare din Bd. - 1 asistent definitiv
1 Mai. - 1 asistent provizoriu
5) S'a aranjat ~i inventariat arhiva Muzeului. - 1 ~ef atelier maestra tesatorie
6) Arhitectul muzeului a intocmit un plan pt. - 1 ~ef atelier ceramist
locuinta personalului. . - 1 portar
7) S'a fa.cut pavoazarea pt.23 August 1949." - 1 curier
~i cum nu trebuia sa lipseasca autocritica, di- - 1 paznic
rectorul marturise~te ea ,,nu s'a realizat trans- - 1 intendent
portul unor obiecte de arta populara de la Mu- - 1 desenator ~ef
zeul Saint-Georges din lipsa unei ma~ini." Sectia arta veche romaneasca.
Ca ,, plan de activitate pe luna sept.1949", - 1 director sectie
prevedea: - 1 asistent definitiv
,, 1) Personalul ~tiintific (2 persoane) vor face - 1 asistent proviz.
impreuna cu 2 ingrijitori de serviciu la expozitie - 1 intendent
pentru ghidare ~i paza. - 1 paznic
2) La muzeu se va face curatenie la de- - 1 curier
pozitele dela subsol." - 1 cusatoare dosare
Un document din 1949 65 ne dezvaluie ea - 1 ~ef atelier restaurator icoane
acum, in sectia de arta populara, erau trei ,,func- - 1 paleograf
tionari": Marcela Foc~a (inspector ~ef), Florea Sectia Pinacoteca.
Florescu (inspector) ~i Elena Seco~an (~ef sectie). - 1 director sectie
Observam ea Marcela Foc~a 1-a devansat pe fostul - 1 asistent definitiv
ei ~ef (care nu mai este director). Exista doua - 1 asist. proviz.
posibilitati pentru a explica aceasta schimbare: - 1 intendent
studiile din Germania ale lui Florescu au ciin- - 1 paznic
tarit,_de data aceasta, mai mult deciit cunoa~terea - 1 curier
temeinica a limbilor slave, sau este rezultatul - 1 cusatoare dosare
106 Petre Popovat
Diurni~ti. Nu mai exista rigoarea ~tiintifica a unui Al.

- 5 paznici." Tzigara-Samurca~ care pretindea exigenta in
Ordinea in care sunt, uneori, enumerate pos- privinta calitatii obiectelor muzeale, conditie pri-
turile denota ea se infaptuise ,,infratirea munci- mordiala pentru selectionarea ~i expunerea lor
torilor manuali ~i intelectuali", a~a cum suna (,,o furca de tors, care consta dintr-un simplu
chemarea sindicala de mai sus. bat, fara nici o crestatura, nu e obiect de muzeu;
cele increstate sau inflorate, da." 70). Or, ni~te
* obiecte complect distruse, nu puteau fi trimise la
Muzeu decat de catre vreun functionar din Mi-
Dupa razboi, Muzeul National ~i-a imbogatit nisterul Artelor, mult prea depa~it de munca pe
colectiile atat prin achizitiile acute pe teren, cat care a primit sarcina s-o presteze.
~i prin preluarea unor obiecte de la diferite in- In schimb, acela~i gen de functionari erau
stitutii. Exista un proces verbal 67 de predare- foarte priceputi in a confisca, de la particulari,
primire a colectiilor Comisiunii Monumentelor colectiile lor. La 28 decembrie 1949, cu mentiu-
Istorice catre directia Muzeului ,,Carol I", din nea ,,Confidential", este transmisa urmatoarea
1945, ce cuprinde 315 piese vechi de pictura ~i ,,Delegatie.
sculptura, fragmente de fresca, icoane etc., dar Tov. Hellon Mihai este insarcinat din partea
care astazi nu pot fi regasite in patrimoniul Ministerului Artelor de a se interesa de existenta
Muzeului Taranului Roman, mare parte din ele colectiei de arta extrem orientala ce apartine
fiind preluate de Muzeul ational de Arta sau familiei Bogulescu ~ i care se afla dosita in
risipite prin casele diver~ilor ,,aparatnici". prezent in regiunea Florica.
Achizitiile ce se fac acum pe teren sunt ingre- Rugam organele lo cale sa dea concursul
unate de teama pe cat de exagerata, pe atat de tovara~ului pentru indeplinirea misiunii." 71
stupida, ea obiectele sau provenienta lor sa nu in aceea~i zi se prime~te o hartie similara ~i
reprezinte un pericol de rasturnare a proaspatului la A~ezamintele ,,N. Balcescu", nucleul viitorului
regim. De la Ministerul Artelor se trimite la muzeu al partidului, instalat in casa Bratienilor
Muzeu (la 29 octombrie 1946) un act semnat din Bucure~ti, str. Biserica Amzei nr. 5-7 72 .
chiar de Ministru, in care se spune: ,, ... avem ,,Pe baza convorbirii Serviciului Muzee cu
onoarea a va ruga sa binevoiti a ne arata dela cine tov. lva~cu, Directorul A~ezamintelor N. Balces-
urmeaza a fi cumparate ta~ca ~i cornul pentru cu, va rugam sa binevoiti a preda cu proces
iarba de pu~ca cu curele, ambele frecate (ferecate verbal de predare ~i preluare colectia de arta
? P.P) cu alama propuse spre achizitionare. "68 populara a Elizei Bratianu care va trece in patri-
Simpla existenta a unui corn pentru praf de pu~ca moniul Muzeului National, Sectia Arta Popu-
(evident, gol) ducea cu gandul, pe cei de curand lara." Aceasta era recuno~tinta pentru cea care a
instalati la Minister, la actiuni diversioniste, oferit, de atatea ori, cu generozitate, obiecte pen-
indreptate impotriva oranduirii ce se infiripa. tru Muzeu din colectia sa particulara. Colectia
La Muzeu aj ung, de la Comisia Monumen- este preluata, ,,cu forme legale" pentru Muzeu
telor Istorice ~i ,,4 lazi deschise cu covoare ~i car- de catre Florea Florescu (acum doar asistent), la
pete neinventariate", ce cuprindeau: 9 martie 19 50 73 , adi ea du pa aproape 4 luni de la
- 36 covoare distruse complet de molii ~ i confiscarea ei, timp in care ma indoiesc ea a fost
umezeala; depozitata in conditii de perfecta siguranta.
- 1 covor deteriorat partial (care este oprit Tot in 1950, Muzeul prime~te albumele de
pentru Muzeu); cusaturi nationale ale aceleea~i Eliza Bratianu,
- 21 carpete distruse complet; transferate de la Ministerul Industriei, conform
- 2 scoarte distruse complet69. procesului verbal 74:
,,Astazi 23 lanuarie 1950 intre subsemnatii parte ea persoanele ~i speciali~tii din tara ~i de
Elena Varone delegata Ministerului Industriei, peste hotare care se intereseaza de asemenea
directia arte Plastice ~i Corina lonescu-Voicana, probleme ne viziteaza, credem ea locul acestor
~ef de seqie la Muzeul National de arta ~i Arhe- instrumente ar fi mult mai potrivit la lnstitutul
ologie, s'a incheiat urmatorul proces verbal de nostru.
predare ~i primire, prin care prima ea reprezen- A~a fiind, va rugam sa binevoiti a studia posi-
tanta Ministerului Artelor preda in depozit, spre bilitatea predarii acestor instrumente lnstitutu-
pastrare la Muz. Nat. un nr. de 333 albume de lui de Folclor."
cusaturi nationale de Eliza Bratianu, albume La aceasta ,,cerere" aproape imperativa, sem-
luate de la Min. Industriei, Serviciul Meserii ln- nata de ~eful de serviciu, Tiberiu Alexandru,
dustria Casnica ~i taraneasca, prin tov. lng. conducerea Muzeului raspunde ea instrumentele
Sabala Ion, ~eful servici ului, de catre Elena muzicale vor fi expuse in sectia de arta populara,
Varone." du pa reorganizarea acesteia 78.
La 3 mai 1950, Florea Florescu, Teodora Alte obiecte, insa, parasisera colectiile Mu-
Voinescu, Marcela Foqa, Elena Seco~an, Euge- zeului. Eugenia Zaharia atrage atentia Minis-
nia Zaharia ~i Corina Ionescu (deci, intreg per- terului (la 26 mai 1949) 79 ea in seqia de arta
sonalul de specialitate) cer Ministerului sa li se veche romaneasca ,,se gasesc patru cutiute con-
dea fiecaruia cate un album ~i, de asemenea, 2 tinand moa~te; deoarece acestea nu prezinta nici
pentru biblioteca Muzeului75. Ministerul nu le un interes artistic sau arheologic socotim ea tre-
acorda decat 6 volume pentru biblioteca, dar nici buie date Patriarhiei.
unul pentru cercetatori, ,,care pot studia la bi- Va rugam a ne aproba scoaterea din inventar
blioteca". a acestor obiecte ~i incredintate Patriarhiei."
Obiecte de arta populara ajung la Muzeu ~i Sugestia e, bineinteles, acceptata ~i ,,tov. Minis-
de la institutii ca re se desfiintau, cum era, de tru E. Mezincescu" da aprobarea in acest sensso.
pilda, Camera de Comert ~i lndustrie. Pentru Dar cea mai grea pierdere a Muzeului a fost
preluarea lor este delegata, la 27 martie 1950, scoaterea din patrimoniul sau a bisericii de la
Marcela Foc~a 76 . Tiurea ~ i a casei lui Mogo~, din Ceauru la care
Transferul de piese muzeale se incearca a se m-am referit in alt capitol.
desfa~ura ~i in sens invers: de la Muzeu catre alte Saracia documentelor de arhiva privind a-
institutii. La 18 martie 1950, lnstitutul de fol- ceasta perioada m-a facut sa dau doar cateva
clor, din str. Dionisie Lupu nr.10, cere Muzeu- exemple ~i, poate, nu pe cele mai semnificative.
lui, intr-un stil ce nu mai amintea in nici un chip Dar ele exprima, cred, suficient de bine atmos-
de actele dinainte de razboi7 7: fera creata de noii responsabili ai culturii ro-
Jn depozitul Dvs. se afla un numar de in- mane~ti, adica de cei care, in 1951, vor scoate
strumente populare. toate colectiile din cladirea ce fusese, candva,
Tinand seama pe de o parte de preocuparile Muzeul de la ~osea .
noastre de organologie populara, iar pe de alta
Capitolul al VII-lea: Parintele Muzeului
Dupa anul 1900 devenise limpede pentru toti Al. Odob escu , C. Dimitr esc u-l a~ i ~ i V. A.
cei interesati ea na?terea Muzeului National era Ureche4 .
iminenta. Conditiile fusesera create prin: propa- In copilarie, fiind vecin cu Dr.Wilhelm Krem-
ganda inceputa CU cateva decenii inainte in jurul nitz ~i sotia acestuia (celebra Mite), cumnata cu
,,problemei tarane?ti"; succesul ?i experienta Titu Maiorescu, asista de timpuriu la intrunirile
muzeala dobandite prin prezenta pavilioanelor ctitorilor de la ]unimea sau Convorbiri literare
romane?ti la expozitiile internationale ?i aparitia (T. Maiorescu, P. P. Carp, Th. Rosetti, V. Bur-
specialistului competent, doritor ?i capabil in ghele, N. Gane, I. Slavici)S.
acelati timp, de a pune bazele unui astfel de Al. Tzigara-S amurca~ considera ea aplecarea
muzeu. Acesta era ALEXANDRU TIGARA-SAMURCA~ l. catre muzeografie a inceput inca din perioada
S-a nascut la 23 martie/ 4 aprilie 1872, in Bu- copilariei, gratie educatiei primite in caminul
cure?ti ,,la orele 7 ?i trei quarte, antemeridiane, parintesc, cand este indreptat spre respectul ,,an-
ea fiu al d-lui Toma Tigara ?i al d-nei Elena tichitatilor": ,,In chip cu totul incon?tient, edu-
Tigara, din suburbia Bati?te" 2, urma? al unui catia mea intr-acest sens incepe chiar din anii
neam vechi, de mici boieri . copilariei. Acolo am capatat respectul traditiei,
Primele clase le face la ,,lnstitutul Schewitz- dragostea pentru a?a zisele Vechituri ?i patima
Thierrin", unde este primit cu plata redusa; in pastrarii lor, in s u ~ iri absolut necesare unui
schimb, in 1897-1899 (la intoarcerea sa din adevarat conserva tor de muzeu. Cu dui o~ i e
strainatate) va preda aici cursuri in mod gratuit. mi-aduc aminte, azi inca, de bucuria ce o aveam,
Urmeaza, apoi, Gimnaziul Mihai Bravul din str. ea copii cand scotocind prin lada de chiparos cu
Rotarilor (astazi str. Caragiale nr.17) unde, la sfaqitul simpaticul ei parfum de vetustate, mama ne
anului ?Colar 1887-1888, ob~ne premiul al II-lea ?i ingaduia sa pipaim, cu tot respectul cuve nit,
prime?te, printre altele, ,,o editie de lux a colectiei de mo?tenirea ramasa de la parintii ei ~ i bunicii
poezii poporane din 1866 a lui V. Alecsandri". ,,Mult no?tri" 6.
m-au indemnat la adunarea obiectelor poporane" - Viitoarea sa pregatire ~tiintifica incepe insa,
i?i va aminti el - ,,frumoasele ?i duioasele culegeri ale CU adevarat, in anii lice ului, cand invata de la
bardului de la Mirce?ti. "3 Ion Al. (Zizine) Cantacuzino sa fotografieze ?i sa

Bacalaureatul il trece dupa absolvirea liceu- realizeze diapozitive, domeniu de inceput la noi
lui Matei Basarab (1891) avandu-i in comisie pe in vremea aceea, precum ?i reproducerea in gips
~i in galvanoplastie a monedelor ~ i pecetilor. timp d e tr ei ani , cu in ce p er e de la 1 m ai

Dar, mai cu seama, prin intfilnirea sa cu Alexan- 1893."13 Astfel ea, dupa doi ani de studii la Uni-
dru Odobescu car e, intrezarind inclinatiile versitatea din Bucure~ti, pleaca la Miinchen ~ i se
tanarului sau student de la Universitate (facul- inscrie la cursurile lui Wilhelm Heinrich Ritter
tatea de litere, sectiunea istorica), ii incredin- von Ri e hl (,, Kultur gesc hi cht e d es 18/ 19
teaza proiectiile de la cursul sa u de arheologie7 . Jahrhundert"), precum ~i la lucrarile practice ale
Tot Odobescu este eel care i-a inlesnit mimirea, acestuia, de la Muzeul National Bavarez14. Este
Inca din timpul studentiei, in postul de ,,custode dezamagit de nivelul celorlalti profesori dar, in
preparator" al Muzeului National de Antichitati, acela~i timp, este incantat de atmosfera culturala
condus de Grigore Tocilescu, care era, in acela ~i din Miinch en (muzee, pinacoteci, gliptoteci,
timp, profesor de epigrafie ~ i istorie antica la monumente, concerte filarmonice, ,,spectacu-
Universitate. loase inscenari wagneniene" 15). Dupa un an, se
Inainte de a intra la Muzeu , Al. Tzigara- muta la Berlin (istoria artei ~i arheologia erau
S amurca ~ fu sese bibliotecar al Direqiei Statis- mai bine reprezentate aici) ~i prinde ultimul curs
ticii din Ministerul Agriculturii, lndustriei, Co- al lui Ernest Curtius, autorul descoperirilor arhe-
mert ului ~ i Domeniilor, numit prin Decretul ologice de la Olympia. Printre profesori, somitati
Regal nr. 1079 din 1 aprilie 18928. ,,Am prefe- ea: Virchow, Mommse n, Paulse n. Tot aici ia
rat noua slujba" - scrie Al. Tzigara-Samurca~ in parte ~i la primul congres de estetica, uncle tine
Memoriile sale - ,,pentru satisfacerea nazuintelor comunicarea Jnnascutul simt estetic al taranu-
inca nepronuntate dar totu~i incon~tient persis- lui roman" 16. Viito arele preocup ari ce-i vor
tente ale amatorului de vechituri ~ i amintiri fa- umple intreaga viata se intrezareau din vremea
miliale pe care de la mama am invatat sa le studentiei.
iubesc ~i apreciez, dovedindu-se in urma drept Se reintoarce la Miinchen, urmandu-1 pe pro-
calitati a~a de pretioase pentru un viitor muzeo- fesorul Furtwangler (tatal dirijorului) care fusese
graf."9 ,,Initierea mea in cariera muzeografiei mutat la Universitatea Catolica de aici 17.
era astfel consfintita, iar de atunci, o indrumare De~i considera ea doctoratul ,,consta in masu-
con ~ ti e nta in acea sta directie m-a preocupat rarea, cantarirea ignorantei relative cu care se
necontenit", conchide el 10 . parase~te Universitatea : o formalitate necesara,
To cilescu , preocupat aproape exclusiv de dar nicidecum edificatoare" 18, il sustine sub
publicarea metopelor de la Adamclisi, neglijeaza indrumarea profesorului B. Riehl, la 11 martie
muzeul pe care-I conducea, iar sarcina tanarului 1896, cu o teza despre Simon Vouet, pictorul lui
,,custode preparator" consta doar in ,,tinerea Ludovic al Xlll-lea.
contabilitatii institutiei destul de incurcate", sau In arhiva lui Al.Tziga ra-Sa murca~, ce se
inspectii ale transporturilor pietrelor din Dobro- ga se~te la Biblioteca Academi ei Romane, exista
gea, ,,ocupatii ce nu ma interesau" - marturi- urmatorul document originall9:
se~te el - ,,caci starea de delasare a a~a-zisului ,,Sub auspicius gloriossissimus
Muzeu singura ma ingrijora ~i prin contrast ince- Augustissimi ac potentissimi Domini Domini
pusem sa reflectez la totala reorganizare a inve- O'ITONIS
chitei institutii." 11 Bavarire Regio
Al. Odobescu sfatuie~te pe studentul sau sa Comitis Palatini ad Rhenum Bavarire Fran-
plece in strainatate, ,, ne mai ava nd mult de conire et in Suevia Ducis Ce In lnclyta Universi-
invatat in Bucurq ti" 12. La recomandarea Re- tate Ludovico-Maximilianre
gelui Carol I, ministrul domeniilor, P. P. Carp, ii Rectore Magnifico
acorda, prin adresa nr. 21 299/15 aprilie 1893, Illustrissimo et experientissimo viro
,,un ajutor de invatamant de 150 lei pe luna, pe Francisco de Baur
110 Petre Popovat
Philosophire Doctore doctrinre silvarum ad- insearnna decat trecerea unor vami ale vietii. Pen-
ministrandarurn tru a avea posihilitatea de a activa in anum e
Professore puhlico ordinario Ordinis Mer. domenii, asemenea pa~apoarte universitare sunt
Michrelis cl. III ahsolut necesare, fara insa ea ele sa dea, cum ar
Atqu e Ordini s Coron re Wurtemh ergicre pretinde masura capacitatii sau a cuno ~tintelo r
Equite Cet. celui caftanit cu atata solemnitate.. ." 20.
Experientissimus et Spectatissirnus vir Dupa ce ohtine diploma de doctor i~i reia
JOANNES FRIEDRICH postul de la Muzeul de Antichitati din Bucure~ti,
Philosophire et Theologire Doctor Historire dar neintelegerile sale cu Tocilescu, ajunse la un
Professor Puhlicus Ordinarius punct critic (acesta ii ceruse suhordonatului sa u
Academire Reg. Literarum Monacensis So- sa alcatuiasca ni ~te chitante fiscale fictive, ceea
cius Ord. Ordinis ce refuza21), il ohliga sa demisioneze ~i sa plece
Reg. Helleinici a SS. Salvatore Cornendator iar la Berlin. Aici este primit oficial ea asistent
Cet. voluntar pe langa Directia Generala a Muzeelor
FACULTATIS PHILOSOPHICJE SECT.I P.T.D E- Regale, sub conducerea lui W. von Bode ,,marele
CANUS ET PROMOTOR CONSTITUTUS reforrnator al muzeelor herlineze" 22 .
PRJECLARO ET DOCTISSIMO VIRO AC DOMINO Se intoarce di n nou in tara uncl e lucreaza,
ALEXANDRO TZIGARA intre 1897 ~ i 1900, ea profes or suplinitor de
Bucarestino franceza (apoi ~i de germana) la ~ coala Normala
Exarninihus Rigorosis MAGNA CUMLAUDE Su- de lnstitutori din Bucure~ti23 .
peratis Cu incepere de la 1 ianuarie 1899, ,,Domnul
Dissertatione inaugurali scripta Typisqu e Alexandru Tzi gara-Samurca~ Dr. in Filosofie de
man data la Universitatea din Miinchen intrunind con-
,,Simon Vouet, Hofmahler Ludwigs XIII" ditiile cerute de Art. 9 din Regulamentul pentru
DOCTORIS PHILOSOPHIJE GRADUM administrarea Fundatiunei Universitare Carol
Cum omnibus privilegiis atque irnmunitati- I se nume~te (...)in postul vacant de Bihliotecar
hus eidern adnexis al acestei institutiuni culturale, prin lnaltul De-
Die XI Mensis Martii MDCCCXCVI cret Regal nr. 50/5 ianuarie 1899." 24
EX UNANIMI ORDINIS PHILOSOPHORUM SCT.I La 11 ianuarie, in noua sa calitate, depune
DECRETO CO TULIT urmatorul juramant25:
In huius Rei Testimonium hoe Puhlicum ,,Jur in numele lui Dumnezeu ~i declar pe
Diploma Sigillis Maiorihus Regire onorea ~ i conscinta mea:
Literarurn Universitatis et Facultatis Philo- Credinta Maj estatei Sale Regelui Romaniei
sophorum adiectis Facultatis eiusdem Carol I ~i constitutiunei tarei mele
Decanus atque Rector magnificus ipsi Suh- De a indeplini CU santenia datoriile ce'mi im-
scripserunt." pune functiunea mea;
Cunoscand indeajuns firea lui Al. Tzigara- De a aplica legile ~i de a ma conforma legilor
Samurca~, cred ea modestia acestuia nu era intru intru tote ~i pentru toti, fara pasiune, fara ura,
totul sincera, cand scrie: ,,Prin ultimul cuvant al fara favore, fara consideratiune de persona, fara
savantelor contorsiuni ale clasicei limhi incheind nici un interes direct sau indirect.
a~a de frumo s tiparita coala pergamentata ~i si- A~a sa-mi ajute Dumne4eu!"
gilata, se face cunoscut ea s-a conferit cu mare Al.Tzigara-Samurca ~ considera ea activitatea
lauda prea doctului hucure~tean gradul de doctor de hihliotecar era eel putin una dintre cele pen-
in filosofie, ea ~i cum ar fi o mare isprava aceasta tru care se credea predestinat 26.
diploma care, ea ~i aceea a hacalaureatului nu In fehruarie 1899 este numit ~i suplinitor al
catedrei de istorie a artei ~ i estetica la ~coala de a-1 restructura, venita din partea tanarului ~i im-
Arte Frumoase din Bucure~ti, ridicata la rangul petuosului specialist, au dus in mod inevitabil la
de Academie27, care, cu tot numele sau pompos,
era lipsita de local propriu ~i funqiona la etajul
Conflictul dintre Al. Tzigara-Samurca~
al II-lea al Universitatii.
~i
Grigore Tocilescu
Ca profesor, el renunta la citirea textului
cursului sau ~ i tine expuneri libere, pentru a Am ezitat sa acord atatea pagini unui scandal
capta atentia ,,zhurdalnicilor elevi" 28. In schimb, care umbre~te personalitatile unor carturari de
utilizeaza plan ~ele din colectia personala, su- seama, precum Grigore Tocilescu ~i Al. Tzigara-
plinind absenta proiectiilor; de asemenea, orga- Samurca ~. Dar, in acelati timp, am considerat ea
nizeaza excursii practice la monumente din Ca- este un moment extrem de important in destinul
pitala ~ i din Curtea de Arge~ . Printre elevi i-a muzeografiei romane~ti: Al. Tzigara-Samurca ~ se
avut pe: ~ irato , Steriade, Ressu, ,,chiar ~i singu- rupe astfel de fo stul sau mentor ~i , in ace ea ~ i
larul Brancu~i"29 pe care nu-1 va aprecia (inte- masura, de Muzeul de Antichitati, indreptandu-~i
lege) niciodata. interesul acum mai mult spre un alt domeniu -
Legat de aceasta perioada, Al. Tzigara-Samur- etnografia ~ i ,,arta nationala" . Pierzand orice
ca ~ i~i va aminti: ,,Nu m-am dat in laturi de la ~a n sa de a mai ajunge vreo~a ta director al Mu-
nici o uceni cie cap ahila de a ma ajuta la rea- zeului de Antichitati (acesta era, desigur, visul
lizarea gandului - ambitiei - ce ma stapanea: sau nemarturisit, prin realizarea caruia spera sa-1
crearea unui Muzeu national"30. ,,Ar fi fo st deci restructureze radical, conform conceptiilor sale
nesocotit ea, dupa o a~ a lunga pregatire intr-o muzeografice), va lupta din ra sputeri pentru
anumita directie, sa ma fi resemnat la situatia in infiintarea propriului sau muzeu. In ultima in-
care m-a surprins sfar~ itul de veac, <land uitarii stanta, neintelegerile ~i ruperea relatiilor dintre
visurile tineretii starnite de lada de chiparos cu cei doi au stat la haza crearii Muzeului de Arta
vechituri a mamei ~i concretizate de la primul Nationala.
contact cu muzeul, caruia m-am inchinat de la M-am ocupat ~i de un alt conflict, eel cu G. D.
varsta de 20 de ani. Parasirea silita ~i revenirea Mirea, directorul ~colii de Arte Frumoase pen-
la voluntariatul de la Berlin, dovedeau persis- tru ea, obtinand ca~ tig de cauza , Al. Tzigara-
tenta neclintita a tine re~tii zamisliri a unui mu- Samurca ~ va reu~i sa intareasca pozitia nou in-
zeu national romanesc"31 . fiintatului Muzeu, la care visase atata. Celelalte
In anul 1900 are loc Expozitia lnternationala conflicte (cu . Iorga, G. Oprescu, printre atatea
de la Paris. Dar, din partea delegatiei romane~ti , multe altele!), neavand nici cauze ~i nici rezul-
,,in lo cul splendidelor costume taran e~ ti s-au tate notabile pentru ideea desavar~irii Muzeului
expus, intr-o vitrina pretentioasa, costume ale fe- (poate doar, eel catre sfar~ it, cu arhitectul N.
meilor din targuri, incarcate cu argint ~i cu aur ~i Ghika-Bude ~ti) ~i fiind izvorite mai ales din or-
desene fantezi ste"32. golii ~i manife stari ale unor personalitati contra-
De aceea Al.Tzigara-Samurca~, a carui compe- dictorii, nu au fo st mentionate decat in treacat.
tenta incepe a fi recuno scuta , inaugureaza ,,o A~ a cum am vazut, Al. Tziga ra-Samurca~,
propaganda in favoarea unei mi ~ cari arti stice, ,,custode preparator" fiind , primq te de la direc-
pregatind incercarea unei noi tentative a infiin- torul sau un concediu de 3 ani pentru a-~ i de-
tarii unui muzeu national viu, spre deosebire de savar~i studiile in Germania. De aici se intoarce
cimitirul oropsit ~i cu vicleana patima pazit de in 1896 cu idei novatoare pe care intentiona sa
cunoscutul cioclu al a~a-zisului muzeu e:xlstent"33. le puna in apli care, reformand muzeografia
Starea necorespunzatoare a Muzeului de An- romaneasca. Dar, in loc sa le imparta~easca , in
tichitati, pe de o parte ~ i , pe de alta, dorinta de primul rand, lui Tocilescu, ~eful sau ierarhic,
112 Petre Popovat
trece peste aces ta, ce rii nd su ccesiv audiente latia ea pentru cariera sa ~ i pentru soarta mu-
Regelui ~i pre~edintelui Consiliului de mini?tri zeografiei in general, o ruptura cu vechiul
(D. A. Sturdza) pentru a le expune proiectele Muzeu de Antichitati se impunea, Al. Tzigara-
sale. Astfel, la 16 mai 1896, Colonelul Coanda Samurca~ demi sioneaza, cerere acceptata de
(pentru ~eful Casei Militare Regale) ii comunica: directie (prin raportul nr. 55/5 iunie 1896, prin
,,Luiind ordinele M.S. Regelui am onoare a va care e inlocuit cu I. Fakler) 38 , dupa care pleaca
insciinta ea Majestatea Sa va binevoi a va primi din nou in strainatate, de aceasta data (la sfa-
in audienta Duminica 19 ale curentei la orele 2 turile Regelui) interesiindu-se de organizarea bi-
p.m. .. 34
. bliotecilor39. Reintors in tara, el este hotariit sa
Era firesc ea primul drum sa-1 fa ca pentru a-~i aplice reformele in muzeografie ~i sa creeze un
exprima gratitudinea fata de eel care, cu ge- nou muzeu, bazat pe principiile ~tiintifice proas-
nerozitate, ii acordase bursa de studii. Dar, dupa pat acumulate. In realizarea acestui scop, el a
intrevederea cu augustul sau protector, Al. Tzi- inteles ea primul pas ce trebuia intreprins era
gara-Samurca? se adreseaza ?i lui Sturdza: inlaturarea lui Grigore Tocilescu de la conduce-
,,Cu ocaziunea audientei ce mi s'a acordat de rea singurului muzeu national existent. In acest
catre M. S. Regele, am avut onoarea a supune sens, in ianuarie 1901, trimite un amplu memo-
Maj estatii Sale unele planuri de reforme privi- riu Ministrului de la acea data , C. Arion, prezen-
toare la starea Muzeelor, la co nse rvarea mo- tiindu-i neregulile din gestiunea Muzeului da-
numentelor precum ?i la studiul artei in genere. torate ,,incorectitudinii" lui Tocilescu, demers ce
Aceste planuri gasind inalta aprobare a Ma- ramiine insa fara rezultat. Ce-i repro ~a in fond?
jestatii Sale ?i autorizat fiind in deosebi de catre 1. Tocilescu ar fi falsificat unele chitante de
Majestatea Sa a le supune ?i Excelentei Voastre, la achizitii de obiecte, adaugiind un zero, dife-
am onoarea a va ruga, Domnule Prim Ministru, renta, evident, insu~indu-~i-o;
sa bine-voiti a-mi acorda o audienta intr'acest 2. Pe statul de plata al ~antierului de la Adam-
scop" ?i semneaza: ,,Dr. Phil. Al. Tzigara, Str. clisi, unde directorul-arheolog efectua sapaturi,
lcoanei 25" 35 . era trecut ea paznic un anume Ali Tufan care, in
Audienta insa nu i-a fost admisa, ,,spre a nu realitate, i~i parasise serviciul de 3 ani;
indispune pe neofitul liberal"36, ?tiut fiind ea 3. Nereguli cu ni?te carti comandate in Ger-
Tocilescu tocmai trecuse la partidul lui D. A. mania (la Miinchen) ~i refuzul de a plati pe unii
Sturdza, parasindu-i pe conservatori. librari, dupa patru ani, cu toate protestele con-
Aceste audiente le-a solicitat, repet, fara a-1 sulului respectiv;
in?tiinta in vreun fel pe Grigore Tocilescu. Mai 4. Incasarea sumei de 2.000 lei, ce reprezen-
mult, de la intoarcerea sa din strainatate, cus- tau subventiile pentru biblioteca seminarului
todele preparator nici nu a mai trecut pe la Mu- arheologic, biblioteca ce, in fapt, nu exista 40.
zeul la care, oficial, era inca angajat, atitudine Pentru a-~ i sustine acuzatiile, Al. Tzigara-
ce-1 face pe director sa-i scrie, nu fara ironie, la 1 Samurca~ ~i-i apropie pe: Pamfil Polonic, exce-
iunie 1896: lentul desenator al Muzeului de Antichitati, D.
,,Domnule, Popescu, fo st copist ~ i ~t. Nicolaescu, student,
Am onoarea a va aminti ea oarele de cance- custode ~i apoi copist la acela ~i Muzeu.
larie ale acestui serviciu sunt ea ?i ale Onor. Mi- Fi re ~te , la toate acestea, Gr. Tocilescu ras-
nister de lnstructiune Publica in toate zilele de punde prin justificari menite a demola fiecare
lucru de la 9-12 ?i 3-5 p.m. acuzatie in parte. Dar, conflictul parase?te cadrul
Imi place a crede ea va veti conforma invi- strict profesional, rabufnind in presa cu o vio-
tatiunei de a veni regulat la serviciu ... 37 lenta asemanatoare cu unele ,,pamflete" din
Simtindu-se ofensat, dar mai ales aviind reve- zilele noastre, prin deplasarea problemelor de
fond spre ahjecte atacuri la persoana. i-am inlesnit plecarea in strainatate; i-am cum-
La 27 ianuarie 1902, sub semnatura lui Caion, parat palton cand n-a avut (sic!); iar astazi ea re-
acela~i Caion (Const. Al. Ionescu) devenit celebru cuno ~t inta debiteaza infamii ordinara pe so-
prin acuzatiile de plagiat impotriva lui Caragiale coteala mea. " 44
(urmate de nu mai putin celebrul proces de calom- La intentia manifestata de Gr. Tocilescu de
nie pe care scriitorul i-1 intenteaza), apare in re- a-1 da in judecata pe Al. Tzigara-Samurca~ pentru
vista Forta Morala41 : ,,Cursul acesta de estetica (al calomnie, L 'Echo de Roumanie din aceea?i zi,
lui Al. Tzigara-Samurca~) se margine~te, in fiecare 22 februarie, relateaza: ,,A la suite de l'entrefilet
an la repetarea interpretarii Madonelor lui Ra- paru ce matin dans l'Epoca, sous la signature de
phael ~i aceasta papagaliceasca repetitie cu fru- M. Tzigara, employe a la bibliotheque Carol,
moase proiectiuni fotografice ?i care arata ea avem M. Tocilescu, l'eminent professeur universitaire,
a face cu un maiestru fotograf, iar nu cu un esteti- se trouvant grossierement offense, a remis la
cian, se face intr-o sala mica a fundatiei Carol ~i la chose entre les mains du Procureur royal."45
care participa numai ale?ii d-lui sus pomenit." In In fine, pentru a ma limita doar la cateva
opozitie, ,,(Grigore Tocilescu) ea director al Muzeu- exemple din articolele ce au umplut ziarele ~i re-
lui National, el inzestra Bucure~ti cu un museu mi- vistele acelei epoci, fa cand deliciul unei anumite
nunat organizat ~i in care ordinea cea mai deplina categorii de cititori, Conservatorul din 1 martie
domne?te spre marea suparare a unor pygmei cu al aceluia?i an 1902 descrie pe cei doi astfel46:
barba de gnomi uricio~i. " 42 Parti pris-ul autorului Gr. Tocilescu: ,,un model de savant ?i patriot";
randurilor de mai sus este evident... Al. Tzigara-Samurca?: ,,o mediocritate care fara
In duelul din presa al celor doi protagoni~ti, macar sa fie aurea, a ajuns in fine bibliotecar la
ziua de 22 februarie 1902 pare a fi deosebit de Fundatia Universitara Carol I."
fructuoasa. In primul rand, Al. Tzigara-Samurca~ Un lucru este de neinteles: daca Al. Tzigara-
tine sa raspunda atacurilor, gasind gazduire in Samurca~, din vremea cand era salariat al Mu-
Epoca, unde publica un articol intitulat ,,0 la- zeului de Antichitati, ?i-a putut da seama de lipsa
murire" ~i unde scrie, printre altele: ,,(... ) n-a? re- calitatilor de conducator al unei institutii de cul-
leva deci nici ultimele insulte din Forta Morala, tura in ce il prive?te pe Tocilescu, ?i, daca i-a des-
daca n-a~ ~ti ea la spatele discalificatului ~i ires- coperit grave nereguli in gestiune, de ce le-a
ponsabilului Caion nu s-ar ascunde profesorul tainuit? Ba, mai mult, in timpul studiilor din
Tocilescu, care neavand curajul de a debita in Germania, ii trimetea acestuia scrisori inflaca-
scris infamiile ce colporteaza pe seama-mi, se rate, din care se desprinde un respect nemarginit
serva de incon~tienta unor indivizi ea Caion ... " 43 pentru profesorul sau:
In aceea~i zi, ziarul Adevarul publica un in- ,,Raman al dv. recunoscator ?i devotat elev
terviu luat lui Tocilescu: (... ) fata de scumpul ?i respectabilul sau D. pro-
,,- Care credeti ea e pricina care 1-a determi- fesor, ca?i inainte." (Miinchen, 8 iunie 1893)47
nat (pe Al. Tz-S) sa va atace? Sau: ,,Pe langa multumirea sufleteasca veti avea
- I-a intrat in cap sa se faca profesor de arche- ?i recuno?tinta generatiilor viitoare, ce vor vedea
ologie la facultate. ~i pentru ea toata lumea in d-voastra pe adevaratul reformator (sic!) al
vorbe~te ~i recunoa~te ea e o nulitate (sic!), i?i acestei institutii de cultura atat de necesara in
inchipuie ea eu i-a? fi scornit aceasta reputatie." Stat." (Berlin, 10 ianuarie 189448 ) ~i, in sfar?it:
~i, mai departe, acela?i Tocilescu: ,,Nu-i de dem- ,,( .. .) a mea recuno?tinta pentru toate bineface-
nitatea mea sa stau de vorba cu un domn ea Tzi- rile parinte?ti ce va datoresc, raman al dv. re-
gara, care n-are absolut nici o valoare (sic!) ?i nu cunoscut ?i devotat elev" declaratie pe care Al.
s-a ridicat decat prin intrigi. Acest domn a fost Tzigara-Samurca? o face viitorului sau inamic in
elevul meu, am avut slabiciunea sa-1 protejez; scrisoarea trimisa de la Berlin, la 24 mai 189449.
114 Petre Popovat
P e de alta parte, pare ciudat ~ i tonul din scrise, este remis Ministrului la numai o luna de
scrisorile lui Grigore Tocilescu catre subalternul cand a primit insarcinarea, timp in care 0 sin-
sau, pe care ar fi trebuit sa-1 cunoasca bine inca gura persoana (ajutata doar de un co ntabil) a au-
din timpul colaborarii lor; daca, putini ani mai diat partile, a cercetat documentele ce constitu-
tarziu, il considera ,,o nulitate", un om ,,care iau incriminarea, a cules opiniile martorilor ~i a
n-are absolut nici o valoare", in scrisori, tonul redactat concluziile. Imi vine greu sa nu-mi pun
sau vade~te, dimpotriva, eel putin satisfactia fata intrebarea cat ar fi durat azi 0 actiune similara
de succesele ~tiintifice ale elevului sau, dublatii ~ i , mai ales, ar fi fast ea finalizatii? E drept, nici
de o certa afectiune: ,,Bravo pentru gasirea ma- Ra ~canu nu ajunge la o concluzie tran~a ntii fi-
nuscript. " (Bucure~ ti, 24 iunie 1895); ,,( ... ) o indca ,,Este vorba de un personaj insemnat (To-
strangere de mana amicala" (10 septembrie cilescu, n.m.) in ~coala ~ i in ~tiinta romaneasca;
1895) ~i ,,(... ) amabila d-tale scrisoare ~i la randul este vorba despre un profes or universitar; afara
meu simt o deosebita placere a-ti ura toate feri- de aceasta, ancheta e foarte grea ~ i cu mare
cirile ~i succesele. Studiile ce ai inceput cu atata raspundere. Eu nu am curagiul de a face. "5 4
entusiasm sa-~i gaseasca a lor legitima ~i fireasca Totu~i, de~i impresionat de charisma profeso ru-
incheiere." (Bucure~ti, 18 ianuarie 1896)50. lui, raportorul recomanda: ,,Denuntarile d-lui
Fata de amploarea pe care a luat-o conflictul Tziga ra-S amur ca~ trebuiesc luate in conside-
dintre cei doi ~i violenta din presa ce duceau la ratiune. Cred ea investigatiunile anchetei trebuie
o negativa inraurire asupra opiniei publice dar, sa se intinda asupra intregei gestiuni a d-lui To-
mai ales, asupra tineretului universitar, Spiru cilescu, la toate sumele pe care d-sa le-a manuit
Haret, ministru din 190151, insarcineaza pe Pe- in curgere de mai bine de douazeci de ani. "55
tru Ra ~ca nu, profesor din la~i ~i inspector gene- ~i de~i, din studierea dosarului, reiese ea, in
ral al invatamantului secundar5 2 sa intreprinda o final, Ra ~canu era tentat sa incline balanta catre
ancheta. Acesta, insotit de un contabil, va cer- Tocilescu, bazandu-se mai mult pe intuitia ea un
ceta situatia din Muzeul de Antichitati in urma perso naj de o valoare ~t iintifica unanim re-
gravelor acuzatii aduse de Al. Tzigara-Samurca~ cunoscuta nu s-ar preta la incorectitudinile rele-
contra fa stului sau director. Dotat cu mult tact, vate de catre Al. Tzigara-Samurca~ dar pe care,
Ra ~ca nu va chema in audienta pe fiecare in de asemenea, nu putea sa nu le ia in conside-
parte pentru a-~i expune punctul de vedere (ea ~i ratie , fun ctionarul Ministerului prefe ra sa nu
pe ceilalti salariati ai Muzeului) fara a dezvalui traga nici o concluzie precisa . Este de parere,
unuia ce a afirmat celiilalt. Rezultatul anchetei insa, ea ,, polemica sca ndaloa sa dintre ace~ti
este materializat printr-un raport adresat catre domni avea sa aiba influenta nenorocitii asupra
Ministru la 6 aprilie 1902, purtand mentiunea tinerimei noastre universitare."56
,,Personal ~ i confidential". Discretia cu care a Nici ministrul Haret, poate ~i din cauza im-
fast facuta ancheta reiese ~i din faptul ea Spiru pactului politic pe care 1-a provocat conflictul, nu ia
Haret a tinut secret dosarul ~i nu i 1-a aratat lui vreo masura, dar indoielile fata de Tocilescu il fac
Al. Tzigara-Samurca~, de~i acesta i 1-a cerut in sa noteze pe marginea faimosului dosar: ,,Modul
mai multe randuri. Nu a fast prezentat nici tri- neregulat cum se tffie comptabilitatea museului de
bunalului (in procesul de calomnie To cilescu anticitati nu poate se mai continue."5 7
versus Tzigara) de~i o copie a fast ceruta oficial ,,Afacerea", insa, continua ... Grigore Tociles-
in a doua ~edinta de catre C. Arian, in numele cu il da in judecata pe Al. Tzigara-Samurca~ pen-
apararii, cu aprobarea judecatorilor53. tru ,,delictul de denuntare calomnioasa inscris",
Poate nu este inutil de a remarca eficienta constituindu-se parte civila pentru suma de
functionarilor publici din acea vreme .. . Rapor- 100.000 lei, prin cererea inregistrata la Tribu-
tul, reprezentand un dosar cu 167 file manu- nalul Ilfov sub nr.16235 din 21martie190258.
Muzeul de la ~ o se a 115
Nu voi zahovi asupra procesului care nu a similar din Sofia, dar il compara ~ i cu alte mu-
facut altceva decat sa declan?eze noi ~i noi pa- zee, deja existente in Bucure~ti. Conform datelor
timi. El se incheie in mod fe ri cit la 18 iunie dezvaluite, salariul directorului era de 2400 lei la
1902 prin retragerea plangerii lui Tocilescu, in Muzeu_l de la ~osea, 5580 lei la eel din Sofia,
schimhul promisiunii lui Al. Tzigara-Samurca? 5160 la Muzeul de Antichitati ~i 4800 la Muzeul
de a inceta orice atac in contra acestuia. Satis- de Zoologie. In pri vin ta fondurilor pentru
factia unui astfel de deznodamant este exprimatii achizitii ~i intretinere a coleqiilor, Muzeul de
?i de Rege fa ta de AL Tzi gara-Samurca?, cu Etnografie ~i Arta Nationala din Bucure~ti bene-
ocazia primirii acestuia la un dejun la Castelul ficia de 2000 lei, in vreme ce la Sofia se alocau
Pele~, la 20 iunie 190259. 20.000 lei, 9000 lei la Muzeul de Antichitati ~i
Din acest moment, Al. Tzigara-Samurca~ i~i 57.000 lei la eel de Zoologie6 2.
va indrepta intreaga sa energie spre realizarea vi- La 21 februarie 1910, Al. Tzigara-Sa murca~
itorului Muzeu pe care-1 va crea in 1906, acum adreseaza ministrului Spiru Haret urmatoarea
cand toate puntile dintre el ~i Muzeul de Anti- scrisoare: ,,Persoa ne interesate a defaima Mu-
chitati fuseserii iremediahil distruse, despartire zeul ~i a-i stanj eni dezvoltarea, zvonesc ea vii-
pe care nu o va regreta in nici un chip. Este un torul huget al institutiei va fi redus. Daca aceste
mod elegant de a spune ea ,,tot raul, spre hine" zvonuri au oarecare temei, am onoare a vii ruga
ca nd, dupa 45 de ani, va afirma: ,,(... ) fo stului sa hinevoiti a-mi acorda favoarea unei audiente
meu director Tocilescu, care m-a silit sa ma re- pentru a vii expune programul de activitate al
trag, in 1896, din postul de la Muzeu, ii sunt azi Muzeului, precum ~i planurile pentru viitoarea
recuno sca tor, ramanand in acel serviciu a ~ fi lui dezvoltare, care sper ea vii vor convinge de
contractat, poate metodele de acolo ?i neputand nevoia de a se mentine eel pu tin, daca nu se
activa conform celor invatate in streinatate mi-a~ poate spori, suhventia din trecut. "63
fi compromis orice valorificare ulterioara."60 Neprimind nici un raspuns de la Ministru,
Al. Tziga ra-Samurca ~ se adreseaza cu un apel
Camerei, pe care-1 intituleaza ,,Apel catre onor.
* reprezentanti ai natiunei" 64 , in care aratii nece-
Ajuns director al Muzeului pe care ~i 1-a visat, sitatea sporirii hugetului pentru Muzeu ~i, in nici
Al. Tzigara-Samurca ~ incepe lupta cu autoritatile un caz, redu ce rea lui. Cum era de a ~ t e ptat ,
(prelungita, de fa pt, pana la pensionarea sa) care aceasta manifestare neohi~niutii venita din par-
nu-i acordau fondurile atat de necesare insti- tea unui director de Muzeu a starnit reactii con-
tutiei pe care o conducea. Astfel, in 1910 suh- tradictorii. In timp ce deputatul Stavri Bratianu
ventia pentru Muzeu este redusa cu 6000 lei. Ex- intreha pe Spiru Haret daca prin astfel de pro-
pli ca ti a o da in s u ~ i Al. Tzig a r a - S amur c a ~ : cedee ,, nu s-ar stahili un fel de anarhie intre
,,Cauzele acestui reviriment (?) erau urmatoa- functionari ~i mini~tri"65, Al. Marghiloman pro-
rele: 1. lndispozitia cauzata de articolul din Viata testeaza ea celui mai bun ~i hine condus Muzeu
rom. 2. Pofta unor tineri dascali liherali de a fi ,,s-au taiat alocatia", dandu-se totu ~i bani pentru
directori ai Muzeului ce era acum pus pe roate ~i societatile culturale marunte, coruri etc. ~ i aceas-
3. Razhunarea lui Garhoviceanu pentru afrontul ta, cand valori ale culturii romane~ti ,,se due din-
primit cu prilejul vizitei sale la Muzeu. "6 1 colo de Dunare ~i dincolo de Tisa. "66 Marghilo-
Situatia dramatica in care se gasea Muzeul man era de parere ea Ministrul este dator sa
fusese expusa in mentionatul articol din Via/a conlucreze cu unii directori ( sp eciali ~ti) , ce nu
romaneasca din ianuarie 1908 (,,Suntem vred- sunt simpli functionari, ea ,,are ohligatia chiar
nici de un Muzeu national?" ). Autorul arata de a nu lua nici o masura fara a-i fi consultat. "67
diferentele materiale dintre Muzeul sau ?i eel Cu toate acestea, Ministrul ia masuri drastice
116 Petre Popovat
impotriva rehelului director. Pe marginea unui grava indisciplina. Nu va permitem sa credeti ea

exemplar tiparit al apelului care a starnit furtuna Dv. pricepeti mai hine decat noi interesele Mi-
in Parlament, scrie, CU 0 mana nervoasa68: nisterului, cari anume cheltueli trehue sau nu
,,Circulara aceasta trami sa de un director trehue facute , ~ i in ce masuri, ea ne-am desin-
care este functionar pus sub ordinele Ministru- teresa de soarta muzaului de arta nationala pe
lui, care trehue se esecute acele ordine fara oh- care noi, iar nu Dv., 1-am infiintat, fara sa avem
servatii, care nu are caderea de a di scuta, ~i cu trehuinta nici de indemnul, nici de sfaturile Dv.
atat mai putin adresandu-se deputatilor peste Pentru aceasta suhsemnatul va avertizeaza ~i
capul Ministrului, constitue un act de cea mai va pune in vedere ea pe viitor vi se interzice cu
grava nedisciplina. Nu permitem d-lui Tzigara a totul manifestatii de acest fe l. Ministru (ss)
crede ea pricepe D-sa mai hine de cat noi intere- Haret."
sele Ministerului, cari anume cheltuieli trebue Termenii sunt deosehit de duri, dar trehuie
sau nu trehue facute, ~i in ce mesura, nici ea remarcat ea, spre cinstea Ministrului, la numai
ne-am desinteresa de soarta Museului de arta cateva zile de la fulminantul avertisment, acesta
nationala pe care noi, iar nu D-sa, l'am infiintat, raspundea la prohlemele de serviciu ridicate de
fara sa avem trehuinta nici de indemnul, nici de Al. Tzigara-Samurca~, cu acela~i ton normal ~i
sfaturile D-sale. Pentru aceasta i se va pune in politicos. El considera, deci, incidentul incheiat;
vedere ea pe viitor i se interzic cu totul manifes- ~ i-a facut datoria de conducator, manifestandu-~i
tatii de acest fel. (ss) Haret." nemultumirea o singura data ~i, fara resentimen-
Apoi, ii trimite ,,Domnului Director al mute, relatiile dintre cei doi redevin fire~ti, adica
zaului de arta nationala ~i etnografie - loco" o cele dintre un ministru al culturii ~i un director
in~tiintare, la 20 martie 1910, prin care-1 anunta de institutie culturala.
ea a dat un avertisment lui ... Al. Tzigara-Samur- Din pacate, eforturile lui Al. Tzigara-Samur-
ca~, directorul Muzeului69. ca~ s-au dovedit pe moment a fi inutile, fiindca
,,Domnule Directo r, Avem onoare a va aduce hugetul a fa st totu~i redus, iar ,,(... ) directorul a
la cuno ~tinta ea suhsemnatul a avertizat pe D-nul considerat avertismentul echivalent cu ranile de
Al. Tzigara-Samurca~, Director al acelui muzau, pe campul de onoare al unei lupte in favoarea
de oare ce D-sa a facut un act de cea mai grava institutiei, de progresul careia se credea respon-
nedisciplina, caci a adresat D-lor Deputati un sahil. " 71
apel cu privire la hugetul acelui muzau, peste Nu se poate spune ea apelul a ramas complet
capul suhsemnatului, facand ohservatii asupra fara urmari; poate ~i datorita lui s-a creat acea at-
dispozitiunilor Ministerului ~ i discutand acele mosfera favorahila inceperii constructiei noii cla-
dispozitiuni. Ministru (ss) Haret." diri a Muzeului, a carei piatra fundamentala a
In~tiintarea era insotita de avertismentul pro- fast pusa la 17/30 iunie 1912.
priu zis, adresat direct lui Al. Tigara-Samurca~; el Greutatile intampinate de acum incolo, pen-
reia, intr-o mare masura , textul adnotarii lui tru desavar~irea noului palat, le-am expus pe larg
Spiru Haret, pe care am prezentat-o mai sus70: intr-un capitol anterior. Aratam ea lucrarile au
,,Circulara catre D-nii Deputati CU privire la stagnat in 1913 din cauza razhoaielor halcanice,
hugetul muzaului de arta nationala trimis de dv. cand sumele ce ar fi trehuit sa fie alocate Muzeu-
care in calitate de director al numitului muzau lui au luat alte cai. Insu~i directorul Samurca~,
sunteti functionar pus sub ordinele suhsemnatu- cu toate ea era scutit de serviciul militar, se va
lui, care trehuie sa executati acele ordine fara oh- inscrie voluntar. El trimite ministrului de Razhoi
servatii, care nu aveti cadere de a le discuta ~i cu urmatoarea cerere 72 :
atat mai putin adresandu-va D-lor deputati peste ,,Domnule Ministru, Suhsemnatul din contin-
capul suhsemnatului, constitue un act de cea mai gentul 1895 de~i dispensat de serviciul militar, in
imprejurarile de fata insa tin a-mi face datoria catre inaltul Decret Regal nr.1946, ,,pe 1 Aprilie 1914
Patrie, punandu-ma la dispozi~a D.V." in postul de director al Fundatiei Carol I". De-
La 28 iunie 1913, prime~te de la colonelul cretul este ,,dat in Silistra, la 30 Aprilie 1914. " 77
Lupescu, in numele Ministrului 73 : ,,Domnule, Chiar ?i locul de unde emana actul regal pare a
Ca rezultat al petitiei Dv, am onoare a va face fi fost special ales: ora?ul Silistra fusese alipit
cunoscut ea vi s'a aprobat inrolarea voluntara in Romaniei, odata cu cele doua judete sud-dobro-
armata, in trupa Ministerului de Razboiu. gene, dobandite in urma razboaielor balcanice.
In consecinta, va veti pune la dispozitia Ser- Totu?i, in acela~i an 1914, Al. Tzigara-Samurca?
viciului supravegherei ~tirilor. " candideaza fara succes la Academia Romana 78.
La sugestia soldatului voluntar de a fi mai lntrarea Romani ei in primul razboi mondial,
folositor pe front (daca tot nu putea fi combatant), impotriva Puterilor Centrale, aduce o cotitura
ministrul de Razboi, generalul de divizie Hajdeu importanta ?i in viata lui Al. Tzigara-Samurca~;
cere aprobarea din partea Regelui Carol74 : in Bucure?tiul ocupat de trupele germane, el
,,Raport catre Majestatea Sa Regele. este numit prefect al Politiei. Acesta a fost un
Sire, Domnul Tzigara-Samurca~, profesor, motiv de denigrare a sa, repro?andu-i-se colabo-
Bibliotecar al Fundatiei Carol I, Director al Mu- rarea cu inamicul. I s-au adus acuzatii extrem de
zeului national s'a inrolat ea soldat voluntar, de~i grave, la care m-am mai referit.
dupa varsta, nu facea parte din clasele mobi- Dupa razboi, Al. Tzigara-Samurca? publica
lizate, in ziua chiar cand s'a decretat mobi- bro ~ura Marturisiri si-li-te (Bucure?ti, Tipografia
lizarea. ,,Convorbiri literale", 1920) care constituie un
Repartizat la Biroul Presei, el in dorinta de a raspuns la atacurile violente formulate de catre
fi cat mai folositor in razboiul actual, ~i-a expri- fo stul rector al Universitatii, I. Athanasiu 79. Pe
mat in mai multe randuri dorinta vie de a fi tri- parcursul a 164 de pagini, el justifica acceptarea
mis pe campul de lupta, pe langa Marele Cartier demnitatii de prefect al politiei Capitale. Astfel,
General, ea astfel, fiind martor la scenele de pe In ca de la 15/28 noiembrie 1916, el primise
campul de lupta, sa poata sa le eternizeze ~i sa urmatoarea scrisoare de la Rege:
contribuie prin cuno ~ tintel e sale la formarea ,,Din lnalt Ordin sunteti rugat sa binevoiti a
unei arhive nepretuite a vitejiei roman e~ti. lua insarcinarea de a reprezenta Casa Regala ?i
In vederea scopului urmarit ~i a avantului pa- Domeniul Coroanei ?i a apara interesele respec-
triotic de care este inspirat acest fiu al Patriei, tive, fata de autoritatile civile ?i militare in tot
cunoscand ~i aptitudinile sale in aceasta directie, timpul absentei Noastre in Capitala (... )" 80 Deci,
sunt de parere, daca ~ i MAJESTATEA VOASTRA el s-a aflat tot timpul in Bucure?ti in serviciul co-
aproba , sa-i se indeplineasca cererea." mandat, reprezentand interesele Casei Regale.
Primind aprobarea regala, Al. Tzigara-Samur- Numirea ea prefect al Politiei a fost facuta - tot
ca? este incuno?tintat la 9 iulie 1913 75, ea este de catre autoritatile roman e~ ti - in urma de-
ata~at pe langa ,,Marele Quartier General", ea sa misiei generalului Mustata ,,stanj enit mai ales
poata urmari operatiile ?i sa poata culege ,,mate- prin necunoa~tere? limbii germane."81
rialul necesar din pun et de vedere istoric." Prin- La 30 noiembrie 1916, Al. Tzigara-Samurca~
cipele mo?tenitor Ferdinand semneaza la Turnu prime~te din partea Ministerului de lnterne 82:
Magurele (14/27 iulie 1913) un act prin care-1 au- ,,Domnule, am onoarea a va face cunoscut ea,
torizeaza pe Al. Tzigara-Samurca? sa execute fo- prin deciziunea noastra No. 68778, ati fost in-
tografii pe teatrul operatiunilor militare76 . sarcinat sa indepliniti functiunea de prefect al
Este posibil ea aceasta atitudine patriotica ?i politiei Capitalei in tot timpul lipsei de la post a
chiar (de ce nu?) eroica a lui Al. Tzigara-Samur- titularului. (... ) p. Ministru (ss) L. C. Kostaki, Di-
ca? sa fi cantarit mai mult la numirea sa, prin rector (ss) G. Chiriachidi."
118 Petre Popovai
Cum a inteles Al. Tzigara-Samurca~ sa-~i faca taranilor, pe care ii adrnirase in trecerea sa de la
datoria ce-i incumba din noua sa ipostaza, reiese Severin pana aici (... ) alcatuira obiectul intre-
din subtitlul unui capitol al bro~urii: ,,Rolul pre- tinerii (... ). Retragandu-se, Kaiserul imi reinnoi
fectului de Politie. Ocrotirea intereselor roma- multumirile sale pentru ce-i spusesem asupra ex-
ne~ti. Paratraznet contra ocupantilor. Greutati plorarilor arheologice ale profesorului Schuck-
intampinate. Protejarea personalului. Mentinerea hardt, pe care unna sa le viziteze a doua zi.
prestigiului politiei romane~ti. "8 3 ~i, evident, da Pe cand ma indreptam spre vagonul meu, fui
numeroase exemple de corecta indeplinire a grelei rech emat de Kaiser, ca re, co borandu-se din
~i ingratei sale misiuni, din care reiese ea nu ~i-a vagon, mi-a predat in amintirea acelei zile o
facut decat datoria fata de Tara ~i Coroana. cutie, in care era un ac de cravata ... 34
Dar, poate eel mai grav cap de acuzare 1-a In memoriile sale 85 , Al. Marghiloman no-
reprezentat insotirea imparatului Wilhelm al teaza ea Al. Tzigara-Samurca~ i-a marturisit ea
II-lea la Curtea de Arge~ . Voi reda un fragment imparatul Wihelm ,,e persoana cea mai amabila
din relatarea fo stului prefect al politiei: din cate am intalnit".
,Jn ziua de 18 Sept. 1917 Mare~alul Macken- In legatura cu acuzatiile de parasire a intere-
sen imi co munica sub cea mai severa discre- selor Dinastiei, in aceea~i lucrare a lui Marghilo-
tiune ea peste 2 zile Kaiserul urma sa vie la man ni se dezvaluie faptul ea la aceasta intalnire
Curtea de Arge~ . El nu voia sa vada pe nici un Al. Tzigara-Samurca~ a explicat ea intrarea Re-
om politic din tara. In calitate de reprezentant al gelui Ferdinand in razhoi, impotriva rudei sale
Casei Regale, insa, eram chemat sa insotesc pe germane se datore?te ,,naturii sale influentahile"
Kaiser la mormintele rege~ti (... ). Cu acest prilej ~i ,,anturajului sau"86. 0 atitudine ambigua
Mare~alul ma roaga sa reinstalez in Biserica epis- rezulta ?i din participarea la o intrunire antidi-
copala evangh elia Reginei Elisaveta, pe care, nastica in casa lui C. Stere (impreuna cu Bel-
pentru o mai mare siguranta, o ridicasem in Oc- diman, Patra ~ca nu ~i Simionescu-Ramniceanu)
tombrie 1916. chiar daca refuza sa semneze motiunea, la 12
Joi 20 Sept., dupa amiaza, am sosit cu trenul februarie 191887 .
Mare~alului la Arge~ (... ). Firul gandurilor, pline Apropierea de gruparea filo-germana poate fi
de grije in privinta rezultatului intrevederii, fu explicata ?i prin promisiunea acesteia de a-i oferi
intrerupt de automobilul aducand pe Kaiser, postul de ministru al lnstructiuni publice, in de-
insotit de Mare~al (.. .). cemhrie 191788.
Intinzandu-mi mana Kaiserul exprima regre- Oricum, Al. Tzigara-Samurca ~ suporta greu
tul de a nu fi vizitat pe Varul sau pe cand era in povara de prefect al Politiei Capitalei ~i, inca din
viata ~i de a se afla acum in fata unor morminte 17 august 1917, vrea sa se retraga (,,el prefera sa
numai. La intreharea cum de a fo st posibil plece curat" )89, o noua demisie inaintand la 3 1
razhoiul nostru? i s-a raspuns ea intreaga suflare august90. Dupa inca o tentativa de retragere (14
romaneasca dorindu-1, nu s-a putut altfel. iunie 1918)9 1, ziarul Berliner Tagblatt din 17
- Regele Carol insa niciodata nu ar fi con- ianuarie 1918 ii anunta, in sfar~it, demisia9 2.
simtit. Se pare ea toate acuzatiile contra lui Al. Tzi-
- Moartea i-a crutat orice hotarire. (.. .) gara-Samurca~ (ea ?i cele ulterioare, de altfel) nu
(... ) La pranzul dat in sala cea mare a garii, au fost luate in consideratie de catre autoritatile
Kaiserul invitand pe Mare~alul Casei sale sa-mi romane~ti , revenite in Capitala dupa victorie, de
cedeze lo cul ce acesta ocupa se in fata sa, se vreme ce a fo st oficial autorizat sa-~ i inceapa
imbia la vorha, care nu conteni in timpul mesii. prelegerile universitare, fara sa fi intrerupt la
Arta populara, ce o cuno~tea din expozitiile ce Muzeu ori la Fundatia ,,Carol" firul activitatii
organizasem la Berlin, vioiciunea ?i frumusetea sale din trecut9 3.
Care a fost reala atitudine a lui Al. Tzigara- apoi un raport amanuntit (in limbile romana ~i
S am urca ~ fapi d e Ge rmania este gr e u de - germana) asupra institutiei pe care o conducea.
precizat. intr-o alta bro~ura , din 194 1 de data Va mentiona , de ase menea, da ca s-au fa cut
aceasta , el explica titlul (De ce sunt prieten al modificari in colectiile Muzeului. Raportul tre-
Germaniei?)9 4, nemai ferindu-se de sentimantele buia trimi s pe adr es a: ,, Hauptman Braun e
sale filo-germane, manifestate inca din copilarie A.O.K. Mackensen, Athenee Palace."
cand, datorita cunoa~terii perfecte a limbii, era in Marturisiri si-li-te, autorul relateaza cum,
poreclit ,, eamtul", ,,cum imi mai zic ~ i astazi in numeroase cazuri, a reu ~it sa salveze obiectele
camarazii supravietuitori ai acelor vremuri de patrimoniu ce urmau sa fie transportate in
feri cite, de mult trecute. "95 Chiar ~i Carmen Germania. Sfiir~ itul razboiului a inse mnat ~ i
Sylva il numea ,,eel din urma dintre Gotii din oprirea exodului cultural-artistic. Dr. Phil. Wal-
Romania."96 ter Berman stransese patru lazi cu obiecte desti-
Profitand de ocazia de a-1 ata ea pe G. Opres- nate Muzeului din Leipzig, dar la 13 iunie 1919
cu, neimpacatul sau du~ man , Al. Tzigara-Samur- se semneaza un proces verbal, prin care Coman-
ca ~ invoca (in Convorbiri literare din mai 1938) dan tul Trupelor din Bu c ure~ ti le ,, doneaza"
un discurs al lui Hitler din 1933, ,,in care ca- Muzeului de arta nationalalOO.
meleonii, de speta numitului, erau stigmatizati La 8 iunie 1920, Ministerul deleaga pe Al.
drept Gaukler (pehlivani)"97. Tzigara-Samurca ~ sa fa ca o lista cu obiectele de
Dar sentimentele sale reies eel mai clar din arta care lipsesc din diferite colectii din Regat ~ i
urmatoarele randuri: ,,in pofida neplacerilor ,,teritoriile din nou alipite", in vederea ,,valori-
indurate in acest rastimp, infruntand chiar furia ficarii drepturilor noastre asupra tezaurelor de
~i razbunarea pretin~ilor patrioti, am avut totu~i arta romaneasca, ce se gasesc in Muzeele din Bu-
feri cirea ea, supravietuind celor mai triste vre- dapesta ~i Viena" 101.
muri politice, sa ma bucur in fin e de victoria Tot el prime~te, la 13 octombrie 1920102, o
finala a colaborarii romano-germane, pe care 0 delegatie prin care trebuia sa reprezinte Minis-
viata intreaga am dorit-O CU adanca ravna ~i pen- terul de Externe pentru executarea Tratatului de
tru realizarea careia am luptat ~i suferit atata. "98 pace cu Austria ~i Ungaria, ,,cu misiunea de a
Deoarece pe aceasta tema nu se pot fa ce apara toate interesele noastre nationale referi-
decat supozitii, trebuie considerat ea Al. Tzigara- toare la muzeele ~i in genere a tuturor obiectelor
S a murca~ (indiferent de convingerile sale inde arta ce ne-au fo st luate in timpul razboiului
time) ~i-a facut datoria fata de tara in calitatea sa din tara ~i care actualmente se afla depozitate la
de prefect de politie in timpul ocupatiei ger- Buda-Pesta ~i la Wiena, spre a le relua ~i readuce
mane. La fel au decis ~i autoritatile noastre cand, la locurile respective".
in ciuda numeroaselor atacuri la adresa ,,Poli- Or, Al. Tzigara-Samurca ~ nu prime~te aceste
zeimeister-ului lui Mackensen", il deleaga pe Al. insarcinari pline de responsabilitate doar gratie
Tzigara-S amurca~ sa se ocupe de recuperarea studiilor sale de specialitate ~i a cunoa ~te rii per-
coleqiilor roman e~ ti ce se aflau in teritoriile fecte a limbii germane; inseamna ea patriotismul
tarilor fo ste inamice. sau nu era pus la indoiala ~i exista convingerea
Inca de la 19 martie 191799, ministrul de ln- ea indeplinirea misiunii primite nu s-a facut cu
terne il anunta pe profesorul-prefect de politie ea favorizarea fo ~tilor inamici.
Prof. Dr. Braune a fost insarcinat din partea Ad- De ~i preocupat peste masura de construirea
ministratiei militare din Romania sa viziteze noii cladiri a Muz eului (sau, mai bine zis, a
toate institutiile culturale ~i sa ia masuri de asi- stagnarii ei), Al. Tzigara-Samurca ~ i ~ i ga se~ te
gurare a patrimoniului. Al. Tzigara-Samurca ~ ur- timp pentru a face deplasari in scopul depistarii
ma sa inlesneasca vizita lui Braune ~ i sa fa ca ~ i recuperarii valorilor noastre artistice. La 28
120 Petre Popovat
septembrie 1921 103, el cere Ministerului Aface- cum au insinuat rauvoitorii. Acordul era perfect
rilor Straine scrisori de acreditare pe langa de ~i la Legatia romana din Viena urma sa se fa ca
Legatiile romane din Ungaria, Austria ~i Germania schimbul, daca ~i de asta data n-ar fi intervenit
in vederea rezolvarii problemelor aratate mai sus. acela~i spirit rau al pretinsului atot~tiutor, care
Ca t de bine ~i-a fa.cut datoria, ne-o dove d e~ te s-a fa. cut de ras pretinzand ea nu era nevoie de
scrisoarea pe care a primit-o de la ministrul Cul- originalul portret al lui Mihai, deoarece eri sta
telor ~i al Artelor, C. Banu ~i directorul general Vir- undeva o copie a unui pictor roman!" . Nu exista
gil Cio:flec, la 27 mai 1922, in care se spunea 104: nici o indoiala ea personajul ,, atot~tiutor" la care
,,Domnule Director, Avem onoare a va ruga fa ce aluzie, nu e altul decat George Oprescu ...
sa binevoiti a primi multumirile noastre pentru Dreptul de revendicare, conform tratatelor de
frumo sul rezultat ce ati ohtinut, recuperand de pace, s-a exe rcitat doar in privinta obiectelor
la Muzeul din Berlin obiecte a~a de insemnate preistori ce din Berlin, de uncle s-a recuperat
pentru tara noastra ~i pentru ~tiinta. (... )" tezaurul scit 107.
La 6 iunie 1922105, Ministerul Cultelor ~i al Datorita experientei dobandite in acest dome-
Artelor r einnoi e~ te delegatia lui Al. Tzigara- niu, Al. Tzigara-S amurca~ se preocupa ~ i de soar-
Samurca~ ea, direct sau prin Comisia de la Wies- ta altor tezaure. El scrie Ministrului, la 15 oc-
baden, sa se intereseze de celelalte obiecte ce tombri e 1926, cu mentiunea ,,Confidential",
s-ar mai gasi in Germania in afara de cele pe care urmatoarele 108: ,,In chestiunea ohiectelor noas-
le-a recuperat de la Muzeul de Preistorie din tre de arta de la Moscova, asupra carora am avut
Berlin. E delegat totodata ~i pentru readucerea onoare a va supune un referat, am primit cu data
obiectelor de arta din Austria ~i Ungaria. Con- de 11 c., de la acela ~i informator din Vi ena,
statam cat de u~oara este scoaterea din tara a ~ tire a ea atilt tahlourile lui Grigorescu cat ~ i
unor obiecte, fata de revenirea lor: in 1926, la tezaurul de la Pietroasa s-ar putea obtine ieftin
26 iunie, noul ministru Vasile Goldi~ , inca ii mai daca Romania ar renunta la orice alte pretentii
cerea lui Al. Tzigara-Samurca~ sa reia tratativele in privinta acestor obiecte.
in chestiunea revendicarii obiectelor de arta din lnteresant de retinut este ea de asta data se
Austria. In acela ~i timp, este. autorizat sa pro- mentioneaza anume ~i tezaurul de la Pietroasa,
puna ~ i unele schimhuri, cum ar fi obtinerea de a carui recuperare trebuie sa ne preocupam.
celebrului tablou al lui Francken (cu portretul Ra.mane sa decid eti da ca se impun e sa
lui Mihai Viteazul) pentru care se oferea ,,Ma- mandam la Bucure~ti pe informatorul din Viena,
dona" lui Cranach, de la Muzeul de Antichitati. sau sa ma due la fata locului spre a lua de
D e~ i acest act se a:fla in arhiva ce a apartinut lui urgenta masurile cuvenite."
Al. Tzigara-Samurca~, el neaga ea ar fi fost vorba Recomandarea de confidentialitate, stilul
despre pictura lui Cranach . In Mu zeografie epistolei ~i mentionarea eristentei unui ,,infor-
romdneasca 106, el scrie: ,,(.. .) reu~isem, in 1921, mator" anonim al sau la Viena, ar putea fi tot
sa inchei un protocol prin care ni se recuno ~tea , atatea elemente ce ar conduce la concluzia ea Al.
conform art. 195 al tratatului din St. Germain, Tzigara-Samurca~ indeplinea ~i alte insarcinari,
dreptul de revendicare pe haza de reciprocitate. de data aceasta cu caracter secret.
Pe acest temei, dupa multe fatale ezitari din par-
tea noastra, am incheiat apoi protocolul semnat
de ambele parti la 5 aprilie 1929, prin care ni se
*
ceda tabloul original de Frans Francken, cu In 1926, Al. Tzigara-Samurca~ prime~te o
splendidul portret al lui Mihai Viteazul. In confirmare a recunoa ~terii meritelor sale ~tiin
schimb noi dam tabliile cu sfinti ale lui Bar- tifice, cand prime~ te din partea Ministerului
tolomeu Zeitblom, nu insa ~i pe Cranach, dupa urmatoarea in~tiintarel09:
,,Domnule, Avem onoarea a va face cunoscut Notorietatea lui Al. Tziga ra-Sa murca~ face ea
ea, prin Inaltul Decret Regal No. 2548/ 926 ati acesta sa fie invitat ~ i la unele actiuni mai fri-
fost numit pe data de 1 iunie 1926, profesor ti- vole... R ealitatea ilustrata nr. 45 din 15 decem-
tular, in virtutea art. 81 din legea invatamantului brie 1928 anunta organizarea unui concurs de
secundar ~ i sup erior, la catedra de l storia frumusete. Juriul care va alege pe ,,cea rnai fru-
Artelor de la Facultatea de Filozofi e ~i Litere moasa din Romania" il avea pre~edinte pe ... ,,dl.
din Cernauti ." Succesul era doar partial, deoa- prof. Tzigara-Samurca~"ll4. De altfel ~i membrii
rece profesorul viza o catedra la Bucure~ti , dar juriului erau la inaltimea pre~e dintelui: ,,D-na
se love~te de opozitia vehementa a lui . lorga. Alexandrina Cantacuzino, D-na Maria Giurgea,
De~i ruda prin alianta (era varul sotiei sale) ~i fin D-nii N. Batzaria, fost ministru, Jean Al. Steria-
de casatorie al lui Al. Tzigara-Sa murca~, istoricul di, pictor, Fr. Storck, sculptor, dl. Al. Mavrodi
nu ierta colaborarea cu ge rmanii din timpul pre~edintele sindicatului presei, Liviu Rebreanu,
razboiului. Chiar ~ i in 1929 il mai ata ca pe pre~e dinte al Societatii scriitorilor, director al
aceasta tema in mai multe articole din ziarul sau, Teatrului National".
Neamul Romanesc, numindu-1 ,, tradatorul de In 1930, Al. Tzigara-S amurca~ este men-
neam, agentul cotropirii n e mte~ ti", ,,organiza- tionat ea pre~edinte al Consiliului de adrninis-
torul complotului contra Dinastiei", ,,farsorul ~i tratie al Societatii Anonime ,,Arta ~i Confort" ~ i,
spionul lui Mackensen", ,,Cagliostro", ,,insulta- la 24 mai, este invitat la adunarea generala a nu-
torul Regelui" etcllO. mitei societati sa tina o conferinta (,,Executie de
Pentru a nu obtine postul de profesor defini- interioare dupa proect, mobilier ~ i Obiecte de
tiv de Istoria artei la Facultatea de Litere din Bu- arta decorativa")11 5. In aceea~i perioada el mai
cure~ti, lorga tine 16 ani catedra in suplinire; in era ~i membru in ,,Comisiunea de nomenclatura
schimb, o definitiveaza cand Al. Tzigara-Samur- a strazilor din Primaria Muni cipiului Bucu-
ca~ pleaca la Cernauti. In 1927 se opune trans- re~ti" 11 6. Mai functiona ~i ea membru al Aso-
ferului acestuia la Bucure~ti ~i obliga comisia sa ciatiei Arhitectilor din Romania ~i al Societatii
repete votul (in aceea~i ~edinta!) , transformand scriitorilor romani11 7 . Daca luam in considerare
cele trei abtineri in voturi ce se impotriveau ~i numeroasele participari, in calitate de comisar
transferului. In 1929 are loc un nou concurs general, la expozitiile internationale din strai-
pentru aceasta catedra. De data aceasta Al. Tzi- natate, dintre care mentionez doar pe cele de la
gara-Samurca ~ cere recuzarea lui lorga din Se- Barcelona (1929) , Bruxelles (19 35) sau Oslo
natul Universitar, chemat sa judece transferul de (1936) , sau la congresele de specialitate, ne
la Universitatea din Cernauti la cea bucure ~ putem face o imagine, chiar ~i partiala, a uria~ei
teana. lorga, bucurandu-se de autoritatea sa, nu sale puteri de munca.
da curs cererii de recuzare ~i faciliteaza numirea Al. Tzigara-Samurca ~ era ~i Inspector general
lui George Oprescu, de~i acesta nu avea studii de al muzeelor din Romania. La 10 iunie 1922 el
specialitate (istoria artei), ci de filologie (limba primea din partea Ministerului Cultelor ~ i al
franceza)111 . ~i astfel, Al. Tzigara-Samurca~ Artelor urmatoarea numire 11 8:
ramane profesor la Cernauti pana la 1 octombrie ,,Domnule profesor, in vederea organizarii
1938, cand este pensionat conform noii legi a unitare a tuturor muzeelor de arta din tara, cu
invatamantului 11 2. mentiunea caracterului specific diferitelor in-
Acest partial insucces este compensat, intr-o structiuni, indeosebi a acelora din noile teritorii,
oarecare masura, de numirea intre 1924 ~i 1939 Ministerul instituie cu incepere de la 1 iulie a.c.
in postul de director al revistei Convorbiri li- un lnspector[at] General al muzeelor din Roma-
terare. De asemenea, intre 1926 ~ i 1927 este nia ~i va roaga sa binevoiti a primi delegatiunea
ales senator de Teleorman113. de Inspector General, cu titlul onorific, iar chel-
122 Petre Popovat
tuielile de deplasare ce veti face cu indeplinirea Tonul este ultimativ, lipsit de politetea ce se
insarcinarii vor fi achitate de Minister la cerere. intfilnea in absolut toate hartiile oficiale de pana
Ministru (ss) C. Banu." la acea perioada. De altfel, trebuie sa remarc aici
Aceasta functie a exercitat-o multi ani; la 7 ea, dupa 1946, adresele oficiale au un alt aspect:
august 1940, el era delegat in continuare, tot in sunt scrise pe hartie de cea mai slaba calitate, iar
mod onorific, ,,Inspector General al Muzeelor textele sunt aproape ilizibile din cauza ma~inilor
din intreaga tara." ~ tire a a fo st difuzata ~ i la de scris uzate ~ i cu defecte, dar ~i din pricina
Radio in Seara zilei de samba ta 10 august ~i in numarului foarte mare de c6pii, de care probabil
ziarele din 12 august11 9. aveau nevoie mai multe ,,organe", pentru a le
In 1938, neobosita sa activitate este recunos- depune in ca t mai multe do sare. In privin ta
cuta prin alegerea, ea membru corespondent, al continutului lor, este evident ea au fo st redactate
Academiei Romane, avandu-1 ea raportor pe de catre persoane cu un nivel cultural precar ~i
I. Al. Bratescu-Voine~ti 1 2 0 . cu o educatie mai mult decat indoielnica. Este
Am vazut ea Al. Tziga ra-Samurca~ fu sese pen- sensibila diferenta dintre stilul acestor ,,hartii
sionat (in 1938) ~i mentinut, prin decret regal, la oficiale" ~i cele dinainte de razboi care, chiar
co nducerea Muzeului National pana la termi- cand cuprindeau repro ~uri adresate subalternilor
narea constructiei acestuia, ea o confirmare a erau transmise cu eleganta iar destinatarul nu
meritelor sale deosebite in infiintarea Muzeului avea nici un motiv sa se simta ofensat. Consider
de la ~o sea. ea aceasta paranteza nu a fo st inutila ~i revin la
Dupa razboi, insa, incepe declinul ... momentul evacuarii lui Al. Tzigara-Samurca ~ .. .
In 1946 este din nou numit director onori- Din referatul pe care-1 trimite ea raspuns, se
fic121, dar toate hotaririle se vor lua, de acum poate deduce mahnirea, insa plina de demnitate
incolo, fara a mai fi consultat. a celui care, dupa ce s-a straduit o viata intreaga
La 76 de ani, Al. Tzigara-Samurca ~ este alun- sa ridice un Muzeu, se vede alungat, ~i nu cred
gat i;'i din casa din preajma Muzeului sau. Din ea trebuie explicat motivul, pentru care il repro-
partea Ministerului Artelor ~ i lnformatiilor - duc in extenso:
Consiliul Superior al Muzeelor, se tran smitea ,,Referat, 25 mai 1948.
,,Domniei Sale Domnului Profesor Al. Tzigara- Domnule Dir ec tor , In so m at ia Dv. Nr.
Samurca(, la 20 mai 1948: 551/48 de "a elibera de urgenta camerele ce
,,Domnule profesor, Ati informat Ministerul mai ocup in casa Direqiei Muzeului National,
ea la data de 25 aprilie a.c. veti parasi locuinta ma grabesc a va comunica urmatoarele rectificari
pe care o ocupati actualmente in localul Muzeu- la informatiile ce vi s'au dat:
lui National. I. Prin decizia M. Nr.126/ 1945 am fo st lasat,
Pe de alta parte, suntem informati ea, totu ~i, in calitate de Director onorific, sa folo sesc mai
mai sunt in acea locuinta efecte care va apartin, departe locuinta, ce din indemnul ~i sub supra-
a ~a incat nu putem inca intra in lo cal ~ i nici vegherea mea s'a executat in 191 5.
incepe reparatiile necesare pentru a instala acolo II. Nu este exact ea am informat Ministerul
~coala de Muzeografie, dupa cum s'a hotarat de ea la 25 aprilie voi para si locuinta din care, din
Consiliul Sup erior al Muzeelor, cu aprobarea proprie initiativa m'am mutat, indata ce mi s'a
domnului Ministru. oferit ocazia unui apartament disponibil.
Va rugam, deci, sa binevoiti a elibera de III. Efe ctele ce se mai afla in locuinta sunt
urge n ta cam erele, spre a putea pro ce da la anume trei dulapuri de carti, o lada cu cli~ee ~i
curatirea ~ i instalarea ~colii . diapozitive ~i carti despre arta populara ~i arta re-
Director (ss) M.T. Vlad, Inspector (ss) T. ligioasa i;) i numeroase fotografii pe care Doamna
Voinescu. " 122 Directoare Voinescu dore~te sa le achizitioneze,
gasindu-le necesa re Muzeului sau ~coalei de Mihai sa amane hotarirea de retragere din
Muzeografie. A~tept deci decizia in privinta aces- functie, pentru ea plecarea sa ar fi putut fi inter-
tor obiecte, urmand ea apoi sa predau localul pretata nefavorabil la procesul cu D. Comanl2 7 .
prin proces verbal incheiat intre reprezentatul Procesul dureaza ~i, la 11 august 1948, Tri-
Dv. ~i subsemnahu, dovedindu-se, cu acest prilej, bunalul Ilfov da ca~tig de cauza reclamantului
ea localul ce parasesc nu a fo st reparat dupa care, in pledoariile sale, nu a omis ~a atraga
cutremur ~i bombardamente, utilizandu-se su- atentia ea el este ,,om al muncii". La 20 decem-
mele alocate numai nevoilor Muzeului. brie 1948, Al. Tzigara-Samurca~ prime~te o umi-
Se va constata ea nici chiar tencuielile dete- litoare in~tiintare :
riorate nu au fost efectuate, spre crutarea iar nu ,,Trib. Ilfov Corpul Portareilor.
risipirea fondurilor necesare Muzeului. Citatie Nr. 15184.
Director onorific al Muzeului National, (ss) in baza adresei (... ) Judecatoria Populara II
Al. Tzigara-Samurca~." 12 3 Bue, Al. Tzigara-Samurca ~ e invitat la 28 dee.
La scurt timp i se comunica ,,directorului orele 16 sa fie prezent la lo cuinta din str.
onorific", domiciliat a cum in str. M. Kogal- M. Kogalniceanu 4 pentru a asista la vanzarea
niceanu (azi, str. Daniceni) nr. 4, ea nu sunt fon- prin licitatie publica a averii mobile spre despa-
duri pentru achizitionarea obiectelor mentionate gubirea creditorului D. Coman."128
~i, totodata, se cere conducerii Muzeului sa de- in aceste conditii, sanatatea batranului profe-
lege ,,un functionar pentru a lua in primire, cu sor nu poate decat sa se inrautateasca. Din avizul
forme legale, aceasta locuinta." 124 medico-legal din 17 ianuarie 1949, reiese 12 9 ea
~i, parca n-ar fi fo st indeajuns, batranetea ii ,,sufera de arterio-scleroza ~i artrita. Prezinta un
este tulburata de un nou, lung ~i penibil proces, puls lent permanent (maladia Adams-Stokes) pul-
cu D. Coman, fostul secretar al Fundatiei sul fiind de 30/minut. Tensiunea arteriala: max.
,,Carol I". Acesta fusese concediat de catre di- 20,5, min.9. Prezinta dispnee la efort ~i dureri
rector pentru insubordonare ~i atitudine ireve- anginoase, datorita spasmelor coronariene.
rentioasa. Dupa razboi, acesta profita de preca- Trebuie sa evite frigul ~i efortulfizic in tim-
ritatea situatiei lui Al. Tzigara-Samurca~ ~i-1 da pul iernii. Orice deplasare ar fi insotita de riscuri
in judecata, cerandu-i 0 despagubire de 7 miliar- grave. "
de de lei, suma ce ar acoperi perioada cand n-a Din pacate acesta este, cronologic, ultimul
avut ,,nici un mijloc de trai" 125. document referitor la Al. Tzigara-Samurca~ pe
in 1946, prin Decrehil regal Nr. 9528, ,,Dl. care 1-am mai gasit in arhivele cercetate.
Al. Tzigara-Samurca~, Directorul Fundatiei Batran, bolnav ~i umilit peste masura, Parin-
Regele Carol I se pune in retragere din oficiu." tele Muzeului de la ~osea moare la 1 aprilie
in locul sau este numit N. Banescul26. 1952 in urma unei embolii ~ i este inmormantat
La 3 decembrie, Al. Tzigara-Samurca~, ,,eel la Cimitirul Bellu.
mai vechiu slujitor al Dinastiei", cere Regelui
Epilog
La un moment dat, povestirea despre Muzeul mita ha, chiar, s-o ~i mareasca, dar care nu se
de la $osea trebuie sa aiba ~i un sfar~it. Dar cand poate identifica cu stramo ~ul sau, fostul Muzeu
putem, oare, considera ea ea se sfar~e~te? In de la $osea.
clipa in care colectiile sale sunt mutate din locul In ata acestor nelamuriri, am preferat sa pun
ce le fusese destinat ~ i aglomerate intr-o casa punctul final odata cu moartea lui Al. Tzigara-
veche, improprie functionarii unui muzeu? Al. Samurca ~, parintele de necontestat ~ i sufletul
Tzigara-Samurca~ nu ar fi fost de acord cu acest Muzeului despre care m-am hotarit sa scriu. Ce
final, fiindca el considera ea ,,Nu locul ci colec- s-a intamplat, insa, de la inceputul deceniului al
tiile primeaza." 1 VI-lea ~i pana in zilele noastre voi schita, in doar
Pe de alta parte, in lucrarea de ata ma refer, cateva cuvinte, in cele ce urmeaza...
totu~i, in mod expres la ,,Muzeul de la $osea", 1. Inca din 1948, in Casa Bratienilor din Str.
adica la acel muzeu care a fost instalat in imo- Biserica Amzei nr.5-7, se organizeaza expozitia
bilul anume construit in Bucure~ti, pe $oseaua permanenta ,,Momente de lupta pentru libertate
Kiseleff nr. 3. Aceasta cladire a fost transformata a poporului roman", care a functionat pana in
intr-un muzeu despre care n-a~ fi avut niciodata 1956, cand s-a mutat in vechea cladire construita
tragerea de inima sa scriu vreun rand. A ,,ur- de N. Ghika -Bud e~ ti . (Ai ci se in stalase deja
mari" obiectele, aflate acum in proprietatea Muzeul V. I. Lenin-I. V. Stalin, rebotezat - dupa
Muzeului de Arta Populara de pe Calea Victoriei, timida ,,destalinizare" de la noi - Muzeul Marx-
nu mai inseamna evocarea Muzeului de la $osea; Engels-Lenin). Noul nume ce-1 poarta este Mu-
ar fi o prea mare indepartare de la titlul lucrarii. zeul P artidului Mun citoresc Roman , iar din
Un sfir~it convenabil al povestirii ar putea fi 1965 se nume~te Muzeul Partidului Comunist
momentul in care, pe acest loc (la $osea) a luat Roman, odata cu modificarea numelui partidului
fiinta Muzeul Taranului Roman, iar cladirii i caruia ii este dedicat.
s-au redat colectiile ce-i apartinusera (~i pe care Printr-o hotarire, din 1966, a comitetului exe-
le merita). Obiectele au revenit la locul lor, dar cutiv al comitetului central al Partidului Comu-
noul muzeu nu este un simplu continuator al nist Roman, muzeul este reorganizat in forma in
celui intemeiat de Al. Tzigara-S amurca~ ci, mai care 1-a gasit Revolutia din decembrie 1989,
degraba, mo ~tenitorul sau. Un bun mo ~tenitor, dupa ce (intre 1965 ~i 1966) se construise aripa
care a ~tiut sa-~i foloseasca din plin bogatia pri- noua care a slutit definitiv fatada vestica, dinspre
125 Petre Popovat
Bulevardul 1 Mai (~oseaua Filantropia). umele tarea muzeului, insa, a fost in special spre plicti-
i se schimba din nou (este singura asemanare cu cosul ca racter ,,cultural-educa tiv" ~ i rolul de
vechiul Muzeu de la ~osea: ~ i-a modifica t de ,,indrumare a valorificarii artei populare".
nenumarate ori numele!) intr-unul mai compli- Dar in 1978, Muzeul de Arta Populara pri-
cat ~ i mai stupid: Muzeul de Istorie a Partidului me~te o lovitura care, practic, a insemnat desfi-
Com unist, a Mi~carii Revolutionare ~ i Demo- intarea sa: unirea nejustificata cu Muzeul Satu-
cratice din Romania, in care prezentarea incepe lui, care din acest moment va primi denumirea
cu ... Burebista ~i Decebal. de ,,Muzeul Satului ~i de Arta Populara". Muzeul
In aceasta lunga (ingrozitor de lunga) pe- de Arta Populara era sugrumat din cauza lipsei
rioada, Muzeul a fost redus la rolul unei carcase de spatiu adecvat pentru a-~i expune colectiile,
in care noul regim instalat la putere ~ i-a varit n efiind vorba ni cidecum de o simbioza sau ,
obiectele pe care a vrut sa le prezinte publicului macar despre o unificare 3. Trecand peste faptul
in scopuri pur propagandistice. ea o noua mutare a obiectelor (a cata, oare?) nu
2. Muzeul de Arta Nationala, rebotezat Mu- putea sa nu le dauneze, acestea sunt acum ingra-
zeul National de Arta ~ i Arheologie, rebotezat madite in depozitele Muzeului Satului, singur_ul
Muzeul ational de Arta Populara, rebotezat lor contact cu publicul fiind doar expozitiile te-
Muzeul de Arta Populara al Republicii Socialiste mati ce din cele doua sali mici, de la intrare. Ele
Romania (traditia s-a pastrat ~i in acest caz! ) indeplineau rolul de ,,ruda saraca", gazduita de
pleca in 1951-1953 2 cu colectii ~i personal in fos- un muzeu ca re-~i revendica suprematia.
tul palat Stirbey din Calea Victoriei. 3. La staruintele lui Andrei Ple~u (pe atunci,
Cativa dintre sp eci ali ~ tii noului Muzeu cu- ministru al Culturii) ~i Dan Haulica, prin Hota-
noscusera pe Al. Tzigara-Samurca~ (fie ~i doar ea rirea Guvernamentala nr. 130 din 15 fe bruarie
director onorific), dar nu invatasera prea multe 1990, anexa 2, punctul 5, in locul Muzeului de
de la el; ei au inteles repede ea trecuse timpul Istorie a Partidului Comunist, a Mi~carii Revo-
carturarilor rafinati ~i acum urmau sa se afirme lutionare ~i Democratice din Romania, care se
intelectualii ,,de tip nou", care se supuneau or- desfiinteaza, se creeaza un nou muzeu, care va
be~te (daca nu, chiar, cu o oarecare voluptate) di- capata numele de Muzeul Taranului Roman, la
rectivelor venite ,,de sus". Lor li s.e adauga insa conducerea caruia este numit din nou un pictor,
~i un personal tanar, recrutat dintre absolventii in persoana lui Horia Bernea.
unor universitati in care obligativitatea predarii Avea loc, intr-adevar, infaptuirea unui act de
materialismului dialectic ~i istoric era asigurata dreptate: rena~terea institutiei gandite de Al. Tzi-
de catre unii ,,democrati" de astazi. Cu toate gara-Samurca~, create inca din 1906 dar care,
acestea, impreuna cu directorul Tancred Bana- timp de aproape 40 de ani, fusese batjocorita,
teanu (numit in 1953) au facut eforturi notabile alungata din propria casa (,,arestata", am putea
pentru a mentine Muzeul de Arta Populara la spune) ~i inlocuita cu o ~coala de propaganda co-
cotele meritate, facand compromisuri doar in munista.
cazul in care acestea se dovedeau a fi, cu ade- Ar mai ramane un singur lucru de facut: toti
varat, inevitabile. cei care-i tree azi pragul sa-~i aminteasca de vre-
Scopul noului muzeu era imbogatirea patri- murile bune ~i sa-i spuna din nou MUZEUL DE LA
moniului muzeal ~ i salvarea de la degradarea ~OSEA .
provocata de schimbarile sociale la sate. Orien-
Note
Ca in orice lucrare istorica, m-am bazat cu pre- lntroducere:

cadere pe documente autentice, extrase din arhive,
pe care le-am prezentat cronologic, fara nici o inter- 1. C. D. Zeletin: studiul introductiv la: Al. Tzigara-
ventie suplimentara, in afara de unele interpretari ce Sa murca~, Scrieri despre arta romiineascii, Bue.,
se impuneau. Este motivul pentru care le-am redat in 1987, p. 5.
ortografia lor originala.
Ahrevieri: Capitolul I:
AMTR ; Arhiva Muzeului Taranului Roman 1. Titu Maiorescu, Critice, vol I, Bue., 1967, p.147.
(D ... ; Dosar nr. .. , ... ; fila nr ... ) 2. Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria
AN ... / ... , f...; Arhivele ationale, Dosar nr .../ anul romiinilor, din cele mai vechi timpuri piinii astiizi,
... , fila nr ... Bue., 1971, p.574.
AN Mun Bue F CMI ; Arhivele ationale, filiala Mu- 3. Eugen Lovinescu, Istoria civilizafi,ei romiine mo-
ni cipiul ui Bu cure~ ti , Fondul ,, Comisia Monu- derne, Bue., 1972, p.317.
mentelor Istorice". 4. Tancred Banateanu, ,,Centenarul Muzeului de arta
BAR (mss) Arh Al Tz-S ; Biblioteca Academiei populara al RSR", in Revista Muzeelor $i Monu-
Romane, sectia manuscrise, Arhiva ,,Al. Tzigara- mentelor, 1/ 1975, p.8-9.
Samurca{. 5. Titu Maiorescu, op. cit., p.XCVII (nota Domnicai
Dep Arte ; Fondul ,,Departamentul Artelor". Filimon).
Dir Arte ; Fondul ,,Directia Artelor". 6. idem, p.341.
Dir Gen Arte ; Fondul ,,Directia Generala a Artelor". 7. Eugen Lovinescu, op. cit., p.309.
Min Arte ; Fondul ,,Ministerul Artelor". 8. idem, p.341.
Min Arte ~i lnf ; Fondul ,,Ministerul Artelor ~i al ln- 9. loana Popescu, ,,L'.Art national chez les Rou-
formatiilor". mains", in Ethnologie Fran<;aise, 1995 - 3, Tome
Min Culte ~ i Arte ; Fondul ,,Ministerul Cultelor ~i al XXV, p.401.
Artelor". 10. Silvia Paduraru, Mircea Dumitrescu, ,,Prelimina-
Min Instr ; Fondul ,,Ministerul Instruc~ unii publice". rii la o viitoare istorie a muzeografiei roman e~ ti "
M.R. ; Al. Tzigara-Samur ca~, Muzeografie Ro- (VI), in Revis ta Muzeelor $i Monumentelor, 10/ 1984,
miineascii, Bue., 1936. p.75
ll. idem, p.78. Arhivelor Nationale (M. Dumitrescu ?i S. Paduraru,

12. A.N. Min. lnstr. 419/ 1863, f.81 , 8lv. op.cit., p.37), vo rbesc despre colectia ,,care a fost
13. S. Paduraru, M. Dumitrescu, op. cit., pp.76-77. achizitionata ahia in 1898 a~a cum atesta documen-
14. idem, p.75. tele de arhiva .. ." cand, pe documentul citat, rezolutia
15. idem, p.78 . Ministrului e clara: ,,12 I 99. efiind fond, nu putem
16. Al. Tzigara-Samurca~, Muzeografie Romiineascii, cumpera colectiunea. Haret''. De altfel, aceia~i autori
p. XIX. relateaza, cateva randuri mai departe, despre nego-
17. Tancred Banateanu, op.cit., p.79. cierea coleqiei in ... 1906.
18. S. Paduraru, M. Dumitrescu, op. cit., p.79. 6. AN Min lnstr 3170/ 1876, f.2 .
19. Tancred Banatea nu, op.cit., p.79. 7. idem, .3 .
20. ibidem. 8. idem, f.62 .
21. S. Paduraru, M. Dumitrescu, op. cit., p.58. 9. Al. Tzigara-Samurca?, ,,Muzeul nostru national",
22. ibidem. Bue., 1906, p.ll-1 2.
23. ibidem. 10. AN Min lnstr 2846/1875, f. 98.
24. ibidem. 11. idem, f.25 1.
25. Mutarea lui in tot atat de inadecvata cladire, 12. idem, f.296 .
cunoscuta sub numele de ,,Casa Macca" (astazi sediul 13. idem, f.344.
Institutului de Arheologie) se va produce prin anul 14. idem, f.307.
1931, ea urmare a stradaniilor lui N. lorga. 15. AN Min lnstr 3170/ 1876, f.226.
26. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national", 16. AN Min lnstr 2846/1875, f.261.
in Via/a romiineascii, iunie 1906, M.R., p.5 . 17. Min lnstr 3170/ 1876, f.16 .
27. idem, p.6. 18. idem, f.61.
28. Al. Tzigara-Sa murca~, ,,S untem vrednici de un 19. idem, f.62.
Muzeu national?", in Via/a romiineascii, ian. 1908, 20. idem, f.ll2 .
M.R., p.57. 21. idem, f. 200.
29. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national", 22. Min Arte 156/1906, f.2 .
M.R. , p.9. 23. AN Min lnstr 399/1860. Vezi ~i M. Dumitrescu,
S. Paduraru, op.cit., (III), p.36.
24. Maior D.A. Pappasoglu, ,,Muzeul Pappasoglu",
Capitolul II:
Bucuresci, 1864, p.66
1. Irina Nicolau, ,,Le Musee du paysan roumain, his- 25. AN Min lnstr 2846/1875, f.218.
toire et histoires", in Ethnologie Fran~aise, 1995-3, 26. AN Min lnstr 53/1898, f.1 64.
juillet-septemhre, Tome XXV, p.413. 27. AN Min Instr 53/1896, f.175 v.
2. AN Min lnstr 2846/1875, f.96. 28. AN Min Arte 156/1906, f.2.
3. AN Min Instr 849/1871, f.8. Vezi ?i Tancred Bana- 29. AN Min Instr 2580/1909, f.14.
teanu, Mircea Dumitrescu, ,,Preliminarii la organi- 30. AN Min Arte 156/ 1906, f.8.
zarea Muzeului de arta populara al RS Romania", in 31. Al. Tzigara-Sa murca~, Memorii, I, Bue., 1991 ,
Revista Muzeelor l , anul V, 1968, p.25. p.210-211.
4. Mircea Dumitrescu, Silvia Paduraru, ,,Preliminarii 32. AN Min Arte 156/1906, f.6.
la o viitoare istorie a muzeografiei romane~ti" (III), 33. D.A. Pappasoglu, op.cit. , p.80.
in Revista Muzeelor ~i Monumentelor, 7/1984, p.35. 34. Col. loan Strujan, Lt.col. Co nstantin Cazani?-
5. Colonel loan Strujan ~i Lt.Col. Constantin Caza- teanu, op.cit., p.100.
ni ~ tea nu, Locotenent-colonelul Dimitrie Papazoglu, 35. apud Al. Tzigara-Samurca?, ,,Muzeul nostru na-
Bue, 1972, p.99. Este de neinteles cum unii cerce- tional", 1906, in M.R., p.11.
tatori , care au studiat aproape exhaustiv fondurile 36. ibidem.
128 Petre Popovai
37. Al. Tzigara-Samurca\), op.cit., p.12. 77. Irina Nicolau, op.cit., p.414. Vezi \Ii: Petre Oprea,
38. ibidem. ,,lpolit Strambulescu, artist \Ii profeso r (1871-1934)",
39. AN Min Instr 2157/1904, f.1 4 v. in Studii i cercetiiri de istoria artei, an X, 1, 1963.
40. Al. Tzigara-Samurca\>, op.cit., p.12. 78. AN Min lnstr 780/1903, f.1 5.
41. AN Min lnstr 353/1899, f. 2. 79. AN Min Arte 389/ 1903, f.6.
42. idem, f.3. 80. AN Min lnstr 2154/ 1904, f.11.
43 . idem, f.4. 81. ibidem.
44. I.L. Caragiale, Opere, V (Articole politice \Ii cro- 82. AN Min lnstr 780/ 1903, f. 58.
nici dramatice), Editie ingrijita de ~erban Cioculescu, 83. AN Min lnstr 277/ 1904, f. 7.
Bue., 1938, p.154. 84. AN Min Arte 21/ 1905, f. 25.
45. AN Min Instr 353/1899, f.6 . 85. AN Min lnstr 2158/ 1904, f.l \I i 42.
46. ibidem. 86. AMTR D.7 f.20.
47. AMTR D.3 f. 77. 87. AN Min Instr 388/ 1903, f. 5.
48. Monitorul Oficial 78/ 8 iulie 1900 88. ibidem.
Dupa numele Jui Fr. Froebe! (1 782-1852), pedagog 89. AN Min lnstr 388/ 1903, f.11.
gennan, creatorul gradinitelor de copii. 90. AN Min lnstr 277/1904, f.9 ,2 1.
49. Monitorul Oficial 255/ 15 fe bruari e 1901 , 91. idem, .4.
p.10345. 92 . Astazi, aceasta actiune am numi-o ,,spionaj in-
50. AN Min Instr 417/1901, f.10. dustrial pe teritoriu strain" ...
51. idem, f.10 v. 93. AN Min Instr 277/1904, f. 2-4.
52. AN Min Arte 1110/ 1901, f.22. 94. AN Min lnstr 277/ 1904, f. 9.
53. AN Min Arte 574/ 1901, f.8-9. 95. AN Min lnstr 157/ 1906, f.l v.
54. ibidem. 96. AN Min Arte 21/ 1905, f.4.
55. ibidem. 97. idem, f.7.
56. AN Min Arte 574/ 1901, f.7. 98. idem, .8.
58. AN Min lnstr 417/ 1901, f.11. 100. idem, f.5.
59. idem, f.12. 101. idem, f.31.
60. idem, f.17. 102. idem, f.1 4.
61. idem, f.18. 103. idem, f.18.
62. idem, f.31-35. 104. idem, f.19.
63. idem, f.34. 105. AN Min Instr 1331/ 1905, f.4.
64. AN Min Arte 1110/ 1901, f.23. 106. AN Min Arte 139/ 1906, f.7.
65 AN Min lnstr 780/ 1903, f.45 . 107. AN Min Arte 21/ 1905, f.12.
66. AN Min Arte 632/ 1901, f.l. 108. Al. Tzigara-Samurca\>, ,,Muzeul neamului nos-
67. idem, .2. tru. Ce a fo st; ce este; ce ar trebui sa fie", in M.R.,
68. ibidem. p.69.
69. AN Min Arte 1110/ 1901, f.7.
70. ibidem.
71. M. Dumitrescu, S. Paduraru, op.cit., (IV), p.39.
Capitolul III:
72. AN Min Arte 1110/ 1901, f. 24.
73. AN Min Arte 455/ 1902, f.l. 1. ,,Expozitia 1906", in Arhitectura nr.l , 1941 ,
74. AN Min lnstr 417/ 1901, f.39. p.100.
75. ibidem. 2. ibidem.
76. AN Min lnstr 417/ 1901, f. 36, 36 v. 3. ,,Muzeele noastre", raportul Dr. C. !strati catre
Ministerul Cultelor ~i al Instructiunii publice, In Cro- 40. AMTR D.3 f.58 .

nica, 20 ianuarie 1905. 41. idem, f.70.
4. G. Sterian, Muzeul nostru, Referat la raportul Dr. 42. ibidem.
Istrati pentru crearea de muzee In localul Expo- 43. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit.,p.230.
zitiunei, bro~ura, 32 pag., Bue., 1907. 44. idem, p.232.
5. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national", 45. ibidem.
In Convorbiri literare, an XLI, nr.2, 1907. 46. AMTR D.3, f.109.
6. Al. Tzigara-Samurca ~, ,,Dl. Dr. !strati pro ~i contra 47. idem, f.6, f.91.
Muzeului", In M.R. p.46. 48. idem, D.3, f.136, 137.
7. idem, p.51. 49. vezi nota 14.
8. Al. Tzigara-Samurca ~, Memorii, I, Bue. 1991 , 50. AN Min. Arte 242/1907 f.9.
p.219. 51. idem, 133/1906 f.27.
9. AN Min Arte 26/1905, f.32. 52. idem, 242/1907 f.9.
10. idem, f.38. 53. idem, 133/1906 f.28.
11. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national", 54. idem, f.29.
p.49. 55. idem, f.28.
12. Al. Tzigara-Samurca~, M.R., p.50. 56. idem, f.36.
13. AN Min Instr 1009/1906 f.85. 57. idem, f.44.
14. AN Min Arte 89/1905 f.2 . 58. AN. Min. Arte 243/1907 f.l.
15. AMTR D.6, f.152 . 59. idem 242/1907 f.9.
16. ibidem. 60. AMTR D.7, f.38.
17. AN Min Instr 1659/1905 f.l. 61. idem D.3, f.91.
18. AN Min Arte 89/1905 f.5-10. 62. ibidem.
19. AN Min Instr 780/1903 f.48, 48v, 49, 49v. 63. AMTR D.7, f.130.
20. idem f.14. 64. Al. Tzigara-Samurca~, M.R.,p.42.
21. AN Min Arte 89/1905 f.40. 65. AMTR D.7, f.245.
22. Monitorul Oficial nr.88 din 18/31 iulie 1906, 66. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit.,p.292.
p.3537. 67. AMTR D.3, f.160.
23. Al. Tzigara-Samurca ~, Memorii, I", p.213. 68. idem, D.6, f.63.
24. BAR (mss) Arh Al Tz-S IX varia 11, f.l. 69. idem, D.2, f.118.
25. AN Min Arte 196/1906 f.8. 70. idem, D.7, f.377.
26. ibidem. 71. idem, f.419.
27. ibidem. 72. idem, D.6, f.65.
28. ibidem. 73. idem, f.98, 99.
29. AN Min Arte 139/1906 f.8. 74. idem, D.6, f.164, 165.
30. idem, f.20-21. 75. idem, D.5, f.106.
31. AMTR D.3, f.26, 118. 76. AN. Min. Arte ~i Inf. 130/1948 f.11.
32. AN Min Arte 198/1906 f.6 ~i urm. 77. AN. Min. Arte 139/1906, f.14.
33. AN Directia Artelor 282/1907 f.21. 78. ibidem.
34. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.280. 79. AMTR D.7, f.135.
35. AMTR D.7 f.20. 80. idem, D.5, f.150.
36. idem, 3, f.53. 81. idem, D.6, f.143.
37. idem, f.158. 82. AN. Min. Arte 233/1907, f.4.
38. AN Dir Arte 282/1907 f.21. 83. AMTR D.2, f.65.
39. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.228. 84. Al. Tzigara-Samurca ~, ,,Muzeul neamului roma-
130 Petre Popovat
nesc. Cea fost; ce este; ce ar trebui sa fie", in M.R., 121. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit. p.42.
P 71. 122. BAR (mss) Arh Al.Tz-S. IX varia 13.
85. idem, p.75. 123. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit. p.42.
86. idem, p.76. 124. AMTR, D.7, f.201.
87. AN Dir. Arte 282/1907, f.2. 125. idem, D.3, f.113.
88. idem, f.3. 126. idem, f.117.
89. idem, f.4. 127. idem, D.7, f.227.
90 . AMTR, D.7, f.67. ,,Albumul de crestaturi in 128. idem, D.3, f.139.
lemn" de D. Com~a il prime?te ?i de la Minister, la 129. idem, f.141.
15 decembrie 1909 (AMTR D.7, f.369) , iar la 18 de- 130. ibidem.
cembrie 1909, inca7 exemplare, pentru a le trimite 131. idem, D.7, f.293.
in strainatate (AMTR D.7, f.373). 132. idem, I.307.
91. Al. Tzigara-Samurca?, Memorii, I, p.228-229. 133. idem, D.6, f.12.
92. AMTR D.6, f.151. 134. idem, D.2, f.33.
93. idem, D.7, f.365. 135. idem, f.195.
94. Min. lnstr., 2532/1908, f.3 . 136. idem, D.6, f.147.
95. AMTR, D.3, f.155. 137. Al. Tzigara-Samurca~, M.R., p.145.
96. idem, D.7, f.199. 138. AMTR, D.4, f.124.
97. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S. Ill acte 15. 139. idem, f.125.
98. AMTR D.3, f.44. 140. idem, f.126.
99. idem, f.86. 141. AN Min. Arte ~i Inf. 130/1948, f.81.
100. ibidem. 142. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Vremuri de grea incer-
101. AN Min. Instr. 2611/1910, f.10. care" in M.R., p.65.
102. Al. Tzigara-Samurca?, op. cit., p.293. 143. AMTR, D.6, f.138.
103. AN Min. Instr. 2611/1910, f.198. 144. AN Min. Instr. 2145/1910, f.4.
104. idem, f.195. 145. Al. Tzigara-Samurca?, M.R., p.65.
105. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul neamului romii- 146. AMTR, D.4, f.39,40.
nesc. Cea fost; ce este; ce ar trebui sa fie", in M.R., 147. idem, D.7, f.56.
p. 79. 148. idem, f.57.
106. idem, p.80. 149. ibidem ..
107. ibidem. 150. AN Min. Culte ~i Arte 139/1928, f.87.
108. idem, p.79. 151. idem, f.88.
109. AMTR D.3, f.8. 152. idem, f.90.
110. idem, D.7, f.293. 153. idem, f.91.
111. idem, D.3, f.87. 154. AMTR, D.4, f.117.
112. ibidem. 155. idem, f.118.
113. idem, D.7, f.130. 156. AN Min. Arte ~i Inf 130/1948 f.29.
114. Al. Tzigara-Samurca~, M.R., p.80. 157. ibidem.
115. AMTR, D.7, f.143.
116. idem, D.3, f.94,95.
Capitolul IV:
117. BAR (mss) Arh Al.Tz-S. IX varia 13.
118. Al. Tzigara-Samurca~, Scrieri despre arta ro- 1. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 11, f.8.
maneascii, p.48. 2. idem, f.9.
119. BAR (mss) Arh Al.Tz-S. IX varia 13. 3. AN Min lnstr 3053/1911, f.158.
120. ibidem. 4. idem, f.219.

6. AMTR D.8, f.76. 47. idem, f.374.
7. AN Min Instr 3053/1911, f.222. 48. idem, f.153.
8. idem, f.219. 49. idem, f.294.
9. idem, f.133. 50. idem, f.320.
10. idem, .159. 51. idem, f.347. De aceste operatii se va ocupa, In
11. idem, f.205. 1916, sculptoru1 I. Florescu din Str. Eminescu nr.4,
12. idem, f.206. fiind platit cu l leu ora; cf idem, f.51.
13. AMTR D.5, f.127. 52. idem, f.343.
14. idem, f.148 . 53. Arh. . Ghika-Bude~ti , ,,Muzeu1 de Ar1li Natio-
15. Dir Gen Arte 127/ 1926, f.4. nala din Bu c ure~ti ", in Arhitectura, nr.2, aprilie-iunie
15. Min Arte 827/ 1923, f.4. 1941, p.6.
16. idem, f.5 . 54. Min Instr 3053/1911, f.384.
17. idem, f.7. 55. AN Min Arte 417/1915, f.4.
18. AMTR D.4, f.51. 56. idem, .2.
19. AN Min Instr 3053/1911, .200. 57. AN Min Instr 3053/1911, f.373 .
20. idem f.218. 58. idem,f.131.
21. ibidem. 59. idem, f.374.
22. AN Mun Bue F.CMI 93/1913, .9-10. 60. AMTR D.5, f.225 .
23. ibidem. 61. AN Min Instr 3053/1911, f.81-82 .
25. AN Min Instr 3053/1911, f.218. 63. idem, f.141.
26. idem, f.233-234. 64. ibidem.
27. idem, f.235. 65. ibidem.
28. ibidem. 66. Arh. . Ghika-Bude~ti , op.cit., p.11.
29. ibidem. 67. AN Min Instr 3053/1911, f.133.
30. ibidem. 68. idem, f.134.
31. idem, f.253. 69. ibidem.
32. idem, .233. 70. idem, f.95.
33. idem, f.281. 71. idem, f.78.
35. idem, f.308. 73 . idem, f.64.
36. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 11, f.10. 74. idem, f.68.
37. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Punerea pietrei funda- 75 . idem, f.49.
menta]e a Muzeu1ui National", in M.R. pp.100-101. 76. ibidem.
38. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 14, f.l. In ciuda 77. idem, f.46.
dispoziliilor regale, al doilea act nu se gase~te In arhi- 78. idem, f.47.
va Muzeu1ui ci la Biblioteca Academiei Romane. 79. Al. Tzigara-Sa murca~ , ,,Tragedia Muzeului de
39. Al. Tzigara-Sarnurca~, op.cit., p.101. Ar1li" (Convorbiri literare, apr.1930), in MR, p.109.
40. AN Min Instr 3053/1911, f.216. 80. idem, p.110.
41. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 11, f.11. 81. In Neamul Romiinesc, 5 februarie 1939.
42. AN Min Instr 3053/1911, f.170 . 82. AN Min Instr 629/1921, f.485.
43. idem, f.284. 83. ibidem.
44. idem, f.279 ~i 338. 84. idem, f.492.
45. ibidem. 85. AN Min Arte 629/1921 , f.6.
132 Petre Popovat
86. An Min lnstr 459/1921, f.493. 126. AMTR D.4, f.28-29 .

87. AN Min Arte 827/ 1923, f.5. 127. idem, f.46.
88. AN Dir Gen Arte 107/ 1925, f.8. 128. Al. Tzigara-Samurea~, ,,Muzeografia romana in
89. ibidem. 1936", in MR, p.298.
90. ibidem. 129. MR, p.147.
91. idem, f.13. 130. idem, p.299.
92. idem, f.26. 131. ibidem.
93. idem, f.44. 132. Al. Tzigara-Samurea ~, ,,Muzeul nostru natio-
94. idem, f.41. nal", extras din Convorbiri literare, An XLI, nr.2, p.4.
95. An Min lnstr 459/1921, f.475. 133. Al. Tzigara-Samurea~, ,,Lupta pentru desavar~i
96. AMTR D.4, f.85. rea Muzeului National Carol I", Bue., 1938, pp.6-7.
97. AN Dir Gen Artel07/1925, .5 . 134. ibidem.
98. idem, f.61. 135. Arh. . Ghika-Bude~ti, op.eit., p.11.
99. ibidem. 136. AN Dir Gen Arte 102/ 1927, f.301.
100. AN Dir Gen Arte 127/ 1926, f.64. 137. idem, f.302.
101. AN Dir Gen Arte 102/1927, f.42 ,45. 138. Al. Tzigara-Samurea ~, ,,Muzeul nostru natio-
102. AN Min Culte ~i Arte 139/1928, f.41. nal", Bue.1907, p.6.
103. AN Dir Gen Arte 127/1926, f.67. 139. idem, Lupta pentru desavar~irea ..., p.7.
104. AN Dir Gen Arte 102/1927, f.58. 140. AN Dir Gen Arte 102/ 1927, f.302 v.
105. AN Dir Gen Arte 127/ 1926, .4. 141. idem, f.300.
106. AN Min Culte ~ i Arte 139/1928, f.107-110. 142. Al. Tzigara-Samurea~, op.eit., p.13.
107. AN Dir Gen Arte 127/1926, f.132. 143. AMTR D.8, f.17.
108. AMTR D.4, f.50. 144. idem, f.69.
109. AN Dir Gen Arte 102/1927, f.14. 145. Al. Tzigara-Samurea~, op.eit., p.7.
110. idem, f.3. 146. AMTR D.8, f.17.
111. AN Min Culte ~i Arte 107/1929, f.149. 147. Al. Tzigara-Samurea~, op.eit., p.5.
112. AN Dep Arte 106/1929, .3. 148. ibidem.
113. ibidem. 149. Arh. . Ghika-Bude~ti , op.eit., p.8.
114. AN Min Culte ~i Arte 139/1928, f.187. 150. AMTR D.8, f.21.
115. AMTR D.14, f.49. 151. Al. Tzigara-Samurea~, ,,Muzeul National Carol
116. Enciclopedia Romaniei, vol.I., 1938, p.953 I", Bue., 1942, p.18.
117. Al. Tzigara-Samurea~, ,,Inaugurarea Muzeului 152. AMTR D.8, f.23.
de Arta Nationala" (Convorbiri literare, septembrie 153. Al. Tzigara-Samurea ~, ,,Lupta pentru desavar-
1931), in MR, p.115-118. ~irea ... " ,p.12.
118. AMTR D.8, f.6. 154. idem, pl3.
119. ibidem. 155. AMTR D.8, f.51.
120. Al. Tzigara-Samurea ~ , ,, ~tiri imbueuratoare" 156. ibidem.
(Convorbiri literare, mai 1934), in MR p.457. 157. AMTR D.8, f.73; vezi ~i Al. Tzigara-Samurea~,
121. G. M. Cantaeuzino, Izvoare *i popasuri, Bue., op.eit., p.14.
1997, p.461. 158. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.11.
122. AMTR D.8, f.12. 159. idem, p.18.
123. ibidem. 160. AMTR D.8, f.73.
124. AMTR D.8, f.16. 161. Al. Tzigara-Samurca~, op.eit., p.14.
125 . Al. Tzigara-Samurea ~, Muzeografie Roma- 162. AMTR D.8, f.51.
neasca, p.146; AMTR D.4, f.142 . 163. idem, f.62.
164. idem, f.19-20. 200. Min Arte ~i Inf 230/1949, f.25.

165. idem, f.21. 201. AN Min lnstr 3053/1911, f.210.
166. idem, f.22. 202. ibidem.
167. AMTR D.4, f.147. 203. idem, f.225.
168. AMTR D.8, f.60. 204. AN Min Arte ~i Inf 230/1949, f.7.
169. idem, f.72. 205. idem, f.10.
170. idem, f.77. 206. Al. Tzigara-Samurca~, ,,M uzeul nostru natio-
171. idem, f.82-83. nal", in MR, p.13.
172. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 11, f.34.
173. idem, f.36. De altfel, ~i in 1942, ministrul
I. Petrovici hotara~te ea, in vederea coordonarii lu-
Capitolul V:
crarilor de la Muzeu, sa se mentina decizia ministe-
riala luatii inca din 1936, ea nici o operatie sa nu se 1. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Lupta pentru desavar~irea
efectueze la acest Muzeu daca nu are, pe Iangii Muzeului ational Carol I", Bue., 1938, p.6.
semnatura arhitectului ~i pe cea a directorului. Se 2. Decretul Domnesc nr. 2036 din 30 decembrie
mentine delegatia data cu ordinul nr. 118.571/14 iu- 1875, AS Min Instr 3170/ 1875, f.3.
lie 1941 arhitectului Grigore Ionescu; vezi, idem, 3. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national",
f.39. Bue., 1906, p.3.
174. AMTR D.8, f.62. 4. idem, p.6.
175. idem, f.79. 5. idem, p.9.
176. ibidem. 6. Al. Tzigara-Samurca~, Muzeul neamului nostru. Ce a
177. AN Min Arte 95/1942, f.10. Jost; ce este; ce ar trebui si'i fie, Bue., 1909, p.21.
178. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 11, f.32. 7. idem, pp.77-78.
179. ibidem. 8. Aceastii ultima remarca nu a fost agreata de cen-
180. Al. Tzigara-Samurca~, Muzeul National Carol I, zorii de la Revista muzeelor i monumentelor, in care
Bue., 1942, p.6. mi-a aparut (in nr.6/1979, p.49-53) materialul intitu-
181. AN Dir Arte 68/1944, f.16. lat ,,Contributii ale lui Al. Tzigara-Samurca~ in mu-
182. idem, f.14. zeografia etnografica".
183. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 14, f.7. 9. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Lupta pentru ... ", p.6.
184. AN Dir Arte 68/1944, f.12. 10. ibidem.
185. idem, f.13. 11. ibidem .
186. idem, f.19. 12. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national",
I 187. idem, f.18. Bue., 1907, in MR, p.3.
188. AN Min Arte ~i lnf 130/1948, f.64. 13. Al. Tzigara-Samurca~, Muzeul National din Bu-
189. AMTR D.14, f.89. cure~ ti (cuvantare tinutii la punerea pietrei funda-
190. BAR (mss) Arh Al Tz-S, IX varia 14, f.9. mentale), Bue., 1912, p.15.
191. BAR (mss) Arh Al Tz-S, XVIII varia 27. 14. Vezi planul lui N. Ghika-Bude~ti in Arhitectura
192. idem, f.l. nr.2, 1941.
193. idem, f.57. 15. cf schita de plan din: Al. Tzigara-Samurca~ ,
194. idem, f.49. Muzeul National Carol I, Bue., 1942, p.19.
195. ibidem. 16. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Stavropoleos - Muzeu
196. idem, f.81. National", in MR, p.163. E drept, la vremea aceea,
197. idem, f.84. Al. Tzigara-Samurca~ spera ea Muzeul National sa fie
198. ibidem. amplasat in centrul Capitalei, pe locul daramatei bi-
199. idem, f.89. serici Sarindari, unde astazi este Cercul Militar.
134 Petre Popovat
17. BAR (mss) Arh.Al.Tz-S, IX varia 11, f.19. Capitolul VI:

18. In original, ,,populara", dar modificat de Al. Tzi-
gara-Samurca~, cu cerneala: ,,taraneasca". 1. AN. Min. Arte 139/1906, f.67.
19. BAR (rnss) Arh.Al.Tz-S, IX varia 11, f.20. 2. AMTR D.6, f. 23.
20. ihiden1. 3. AMTR D.2, f.144.
21. Al. Tzigara-Samurca~, Musee National Carol I, 4. AMTR D.7, f.297 .
Catalogue de la section d'Art paysan, Buc.,1937, 5. idem, f.41.
p.25 6. idem, f.43.
22. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Inaugurarea Muzeului de 7. ibidem.
Arta Nationala", in MR, p.115. 8. idem, f.423.
23 . Paul Morand, Bucarest, Paris, 1990, p.185. 9. Al. Tzigara-Samurca ~, Memorii I, pp.281-282.
24. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Muzeul nostru national in 10. AMTR D.5, f.87.
lumina Conferintei rnuzeografice din Madrid", in 11. AN Min. Instr. 2577/1911, f.2.
MR, p.152. 12. AN Min. Instr. 3813/ 1913, f.3 ,47.
25. ibidem. 13. AMTR D.5, f.212 .
26. AN Mun Bue, F CMI, D 214, f.78. 14. An . Min. Arte 497/1920, f.2.
27. idem, f.79. 15. AMTR D.4, f.49-50.
28. idem, f.80. 16. AN Dir. Arte 123/1940, f.2.
29. N. Ghika-Bude~ti , op.cit., p.6. 17. AMTR D.14, f.153.
30. AN Min Arte ~i Inf 130/1948, f.116. 18. AN Min. Arte ~ i Inf. 130/1948, f.15.
31. Este imposibil de crezut ea Al. Tzigara-Samurca~ 19. AN Min. Arte 72/1943, f.35.
nu era la curent cu schimbarea titulaturii oficiale a 20. AMTR D.4, f.49-50.
Muzeului, operata CU doua saptamani inainte. Ignora 21. idem, f. 96.
intentionat o masura pe care, sunt sigur, n-a recunos- 22. AMTR D.8, f.72.
cut-o niciodata. 23. AN Dir. Arte 123/1940, f.7.
32. 1 Min Arte ~ i Inf 130/1948, f.4-8. 24. AMTR D.4, f.124.
33. idem, f.57. 25. AMTR D.8, f.15.
34. idem, f.5. 26. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., IX varia 11, f.38.
35. AN Min Arte ~i Inf 142/1950, f.12 . 27. idem , f.27; Monitorul Oficial nr.117/23 mai
36. idem, f. 72. 1939, p.3288.
37. BAR (mss) Arh.Al.Tz-S, IX varia 14, f.5. 28. AN Min. Arte 95/1942, f.28.
39. BAR (mss) Arh.Al.Tz-S, IX varia 11, f.28. 30. AN Dir. Arte 123/1940,.40.
40. idem, IX varia 14, f.3. 31. A se compara cu suma de 1 milion, prevazuta in
41. Idei expuse de Al. Tigara-Samurca~ inca din 1909 1912 pentru intreaga constructie a Muzeului!
(Muzeul neamului romiinesc. Cea.fast; ce este; ce ar 32. AN Dir. Arte 123/1940, f.12.
trebui sa fie) - M.R., p. 87. 33. idem, f.32.
42. idem, f.4. 34. Dir Arte 68/1944, f.2.
43. Perioada de datare se mai restrange intrucatva 35. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1 Acte 4.
(fiindca nici acest document nu are mentionata vreo 36. AMTR D.14, f.34.
data): schimbarea denumirii ~osele i Kjseleff (nume 37. idem, f.120 .
rusesc, dat in onoarea celui la initiativa ca ruia a fost 38. AMTR D.14, f.52 .
croita, in 1832) dovede~te ea ne aflam dupa 22 iunie 39. idem, f.132.
1941, adica dupa intrarea Romaniei in razboi, alaturi 40. idem, f.66.
de Axa. 41. idem, f.14.
42 . idem, f.15. Juillet-septembre Tome XXV, p.414.

43 . idem, f.19. 2. Al. Tziga ra-Sa murca~, Memorii, I, p.4.
44. idem, f.20. 3. idem, p.52.
45 . idem, f.80. 4. idem, p.57.
46. idem, f.45. 5. idem, p.74.
47. AN Min. Arte ~i lnf. 142/1950, f.75. 6. Al. Tzigara-Samurca~, M.R., p.Xlll.
48. AN Min. Arte ~i Inf. 130/1948, f.61. 7. M.R., p.XIV.
49. idem, f.54. 8. Al. Tzigara-Samurca~, Memorii, I, p.94.
50. AN Min. Arte ~ i Inf. 142/1950, f.27. 9. ibidem.
51. idem, f.71. 10. M.R., p.XIV.
52. AN Min . Arte ~ i Inf. 230/1949, f.17. 11. Al. Tzigara-Samurca ~, Memorii, I, p.95.
53. idem, f.16. 12. idem, p.104.
54. AMTR D.14, f.122. 13. ibidem.
55. idem, f.176. 14. idem, p.105.
56. idem, f.125. 15. idem, p.106.
57. AN Min. Arte ~i lnf. 130/1948, f.9. 16. idem, p.110.
58. idem, f.22. 17. idem, p.114.
59. idem, f.73. 18. ibidem.
60. idem, f.83. 19. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1, Acte 1.
61. idem, f.60. 20. Al. Tzigara-Samurca~, Memorii, I, p.115.
62. idem, f.39. 21. idem, p.118.
63. idem, f.86-87. 22. ibidem.
64. AN Min. Arte ~ i lnf. 230/1949, f.35. 23. idem, p.120.
65. AN Min. Arte ?i Inf. 884/1949, f.32. 24. AN Min lnstr 111/1899, f.2.
66. AN Min. Arte ~i Inf. 130/ 1948, f.91. 25. idem, f.5 .
67. AN Mun. Bue. F. CMI 271/1945. 26. Al. Tzigara-Samurca?, op.cit., p.123.
68. AMTR D.14, f.99. 27. idem, p.126.
69. AN Min. Arte ?i lnf. 230/1949, f. 4. 28. idem, p.127.
70. Al.Tzigara-Samurca?, Muzeul neamului roma- 29. idem, p.129.
nesc. Cea Jost; ce este; ce ar trebui si'i fie, in MR,p.78 30. idem, p.131.
71. AN Min. Arte ~ i Inf. 230/1949, f.61. 31. idem, p.136.
72. idem, f.60. 32. idem, pp.140-1 41.
73. AN Min. Arte ~i Inf. 142/ 1950, f.13 . 33. ibidem.
74. idem, f. l. 34. AN Min Instr 2157/1904, f.37.
75. idem, f.54. 35. idem, f. 38.
76. idem, f.19. 36. Al. Tzigara-Samurca?, op.cit., p.118.
77. idem, f.26. 37. Al Min lnstr 2157/ 1904, f.39.
78. idem, f. 31. 38. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.118.
79. idem, f.98. 39. ibidem.
80. idem, f.96. 40. AN Min Instr 2157/1904, f.9.
41. ForfaMorali'i, Nr.13, an II, 27 ian.1902.
Capitolul VII: 42. idem, Nr.1 5, an 11, 17 febr.1902.
43. Epoca nr.1952, An VIII, 22 febr.1902.
1. Irina Nicolau, ,,Le Musee du paysan roumain. His- 44. Adevi'irul o.4514, 22 febr.1902.
toire et histoires", In Ethnologie Fran9aise 1995-3 45. L'Echo de Rownanie, 22 fovr ier 1902.
136 Petre Popovat
46. Conservatorul No.47, An II, 1 martie 1902. 81. idem, p.58.

47. AN Min Instr 2157/ 1904, f.37. 82. idem, p.59.
48. ibidem. 83. idem, p.64.
49. ibidem. 84. idem, pp.114-117.
50. idem, f. 35. 85 . Al. Marghiloman, Note politice, Buc.1927 ,
51. Prin inaltul Decret Regal Nr.541/ 14 febr.1901 , Vol.III, p.148.
cf, Monitorul oficial nr.255/ 15 febr.1901 , p.10345. 86. idem, p.149.
52. umit in acesta functie prin lnalt Decret Regal 87. idem, p.340.
Nr.266/ 24 febr . 1901 , cf Monitorul Oficial 88. idem, p.275.
Nr.266/ 28 febr.1901. 89. idem, p.95.
53. Al. Tzigara-Samurca~ , op.cit., p.144-1 45. 90. idem, p.120.
54. AN Min Instr 2157/1904, f.4 v. 91. idem, p.299.
55. ibidem. 92. idem, p.302.
56. idem, f.5 . 93. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.158.
57. idem, f. 4. 94. Al. Tzigara-Samurca~, De ce sunt prieten al Ger-
58. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.145. maniei?, Buc.1941.
59. idem, p.147. 95. idem, p.5.
60. idem, p.278. 96. ibidem.
61. idem, p.279. 97. idem, p.14.
62. Al. Tzigara-Samurca~, ,,Suntem vrednici de un 98. idem, p.15.
Muzeu National?", in M.R., p.60. 99. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., IX varia 11, f.17.
63. Al. Tzigara-Samurca~, Memorii, I, p.279. 100. AMTR D.5, f.254.
64. AN Min Instr 2145/1910, f.7. 101. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1 acte 62.
65. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.279. 102. idem, II 1 acte 63.
66. ibidem. 103. AMTR D.4, f.9.
67. idem, p.280. 104. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1 acte 69.
68. AN Min Instr 2145/1910, f.7. 105. idem, II 1 acte 71.
69. AMTR D.7, f.495. 106. M.R., p.261.
70. AN Min Instr 2145/1910, f.6. 107. ibidem.
71. Al. Tzigara-Samurca~, op.cit., p.280. 108. AN Dir Gen Arte 127/ 1926, f.119 .
72. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., XIV varia 97, f.l. 109. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1 acte 2.
73. idem, f.4. 110. idem, XVIII varia 6.
74. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1, Acte 33. 111. ibidem.
75. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., XIV varia 97, f.5. 112. AMTR D.8, f.85.
76. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., XIV varia 105. 113. C.D. Zeletin, op.cit., p.34.
77. Monitorul Oficial nr.28/8(21) Mai 1914, p.1419. 114. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., II 1 acte 98.
78. C.D. Zeletin, in Al. Tzigara-Samurca~: Scrieri de- 115. idem, II 1 acte 103.
spre arta romaneasca, Buc.1987, p.33. 116. idem, II 1 acte133.
79. ,,Rataciri nationale", Raport prezentat Consiliu- 117. ibidem.
lui Universitar din Bucure ~ti , in ~edinta de la 20 118. idem, II 1 acte 72.
Noembre 1919, de profesor I. Athanasiu, Rector. 119. idem, IX varia 11, f.31.
Publicarea a fost aprobata de Consiliul Universitar., 120. C.D. Zeletin, op.cit., p.35.
f.a. 121. idem, p.36.
80. Al. Tzigara-Samurca~ , Miirturisiri si-li-te, Bue., 122. AN Min Arte ~i Inf 130/1948, f.23.
1920, p.52. 123. idem, f.26.
124. idem, f.27,28. "Proces verbal de predare-preluare.

125. BAR (mss) Arb. Al.Tz-S., XV1 varia 5. in conformitate cu ordinul NQ 150 din 4 Noembrie
126. Monitorul Oficial Nr. 286/ 10 dec .1946, 1954 (sic!), a (sic) Ministerului Culturii - Directiei
p.12703. Generale a Artelor.
127. BAR (mss) Arh. Al.Tz-S., XV1 varia 5. Astazi 27 Noembrie 1953 (sic), Tov. Gh. Dragut,
128. ibidem. gestionarul Muzeului National de Arta Populara preda
129. ibidem . pentru folosinta lnstitutului de Istorie al (sic) P.M.R.
- pentru Muzeul V.I. Lenin-1.V. Stalin ~i tov. Dinu
Luca, director adjunct al Muzeului Lenin-Stalin, preia
cladirea Muzeului National de Arta Populara, din ~os.
Epilog:
Kiseleff No 3, cu subsol, parter, etajul I, etajul II, eta-
l. Al. Tzigara-Samurca~, Lupta pentru desaviirirea jul III ~i Cladirea Administratiei din Bd. 1 Mai o 4
Muzeului national ,,Carol I", Bue., 1938, p.7. cu subsol, parter, etaj, cu toate instalatiile sanitare, de
2. AMTR D.98, .203. iluminat, incalzit ~i guri de incendiu cu furtunurile
Modul in care este formulat procesul verbal de respective, precum ~i toate cheile.
predare-preluare ma determina sa-1 redau aici in in- Predarea definitiva se va face in baza H.C.M. care
tregime. Superficialitatea cu care s-a tratat un act atat va apare (sic) in acest sens.
de important este evid enta ~ i prin faptul ea ni ci Am predat Am primit
datele nu sunt corect inscrise in document. Ciit de- Gestionar (ss) Dinu Luca"
spre n ecunoa~terea gramaticii limbii romane, nu ar (ss) Gh. Dragut
trebui sa ne mire, banuind cine sunt semnatarii 3. Irina Nicolau, ,,Le Musee du paysan roumain, His-
(chiar daca unul dintre ei era director adjunct de toire et histoires", in Ethnologie Frani;aise, 1995/3,
muzeu... ). p.417.
Bihliografie
ATHANASIU I., ,,Rataciri nationale", Raport prezen- Filimon-Stoicescu, Bucure~ti , Editura pentru Lite-
tat Consiliului Universitar din Bucure~ti, in ~edinta ratura.
de la 20 Noembre 1919., de profesor I. Athanasiu,
Rector. Publicarea a fost aprobata de Consiliul Uni- MARGHILOMAN Al., 1927, Note politice (1897-
versitar, Bucure~ti, f.a . 1924), vol.III, Bucure~ti, Editura lnstitutului de Arte
Grafice ,,E minescu" S.A.
BANATEANU Tancred, 1975, ,,Centenarul Muzeu-
lui de arta populara al Republicii Socialiste Romania MORAND Paul, 1990, Bucarest, Paris, Pion.
(1874-1974)", In Revista Muzeelor $i Monumentelor,
1/1975 . NICOLAU Irina, 1995, ,, Le Musee du Paysan
roumain , histoire et hi stoires", in Ethnologie
BANATEANU Tancred, Mircea DUMITRESCU, Fraiu;aise, 1995-3, juillet-septembre, Tome XXV.
1968, ,,Preliminarii la organizarea Muzeului de arta
populara al R. S. Romania" , in Revista Muzeelor, 1, OPREA Petre, 1963, ,,Ipolit Strambulescu, artist ~i
anul V, 1968. profesor (1871-1934)" in Studii $i cercetiiri de istoria
artei, an X, 1, 1963.
CANTACUZINO G. M., 1977, Izvoare $i popasuri,
Bucure~ti,
Editura Meridiane. PAPPASOGLU Maior D. A., 1864, Muzeul Pappa-
soglu, Bucuresci (pe coperta: anul 1865).
CARAGIALE I. L., 1938, Opere, vol. V (Articole
politice ~i cronici dramatice), Editie lngrijita de PADURARU Silvia, Mircea DUMITRESCU, 1984,
~erban Cioculescu, Bucure~ti, Fundatia pentru lite- ,,Preliminarii la o viitoare istorie a muzeografiei
ratura ~i arta ,,Regele Carol I". romane~ti " (Ill) , in Revista Muzeelor ~i Monu-
mentelor, 7/1984.
GHIKA-BUDE~TI Arh. N., 1941, ,,Muzeul de arta
nationala din Bucure~ti",
inArhitectura, nr.2, aprilie- 1984, ,,Preliminarii la o viitoare istorie a mu-
iunie, 1941. zeografiei romane~ti (IV), in Revista Muzeelor *i Mo-
numentelor, 8/ 1984.
GIURESCU Constantin C., Dinu C. GIURESCU,
1971, Istoria romanilor, din cele mai vechi timpuri 1984, ,,Preliminarii la o viitoare istorie a muzeo-
panii astiizi, Bucure~ti , Editura Albatros. grafiei romane~ti (VI), In Revista Muzeelor $i Monu-
mentelor, 10/1984.
!STRATI Dr. C., 1905, ,,Muzeele noastre". Raportul
Dr. C. !strati catre Ministerul Cultelor ~i al lnstruc- POPESCU Ioana, 1995, ,,L'Art national chez Jes
tiunii publice, In Cronica, 20 ian. 1905. Roumains", in Ethnologie Franr;aise, 1995 - 3, juil-
let-septembre, Tome XXV.
LOVI ESCU Eugen, 1972, Istoria civiliza/iei romane
modeme, Bucure~ti, Editura ~tiintifica. POPOVAT Petre, 1979, ,,Contributii ale Jui Alexan-
dru Tzigara-Samurca~ in muzeografia etnografica",
MAIORESCU Titu, 1967, Critice, vol.I, Text stabilit, In Revista Muzeelor *i Monumentelor, nr.6/1979.
tabel cronologic, indice ~i bibliografie de Domnica
STERIAN G., 1907, Muzeele noastre. Referat al d-lui 1930, ,,Tragedia Muzeului de arta nationala", in
Arh itect G. Sterian la raportul Dr. I strati pentru Convorbiri Literare, apr.1930.
crearea de muzee in localul Expozitiunei, Bucure~ti,
Institutul de Arte Grafice Carol Gobl S-sor I. St. Ra- 1931, ,,lnaugurarea Muzeului de arta nationala",
sidescu. in Convorbiri Literare, sept.1931.
STRUJAN Col. loan, Lt.col. Constantin CAZANI~ 1934, ,,~tiri imbucuratoare", in Convorbiri Lite-
TEANU, 1972, Locotenent-colonelul Dimitrie Papa- rare, mai 1934.
zoglu, Bucure~ti, Editura Militara.
1934, ,,Muzeul nostru national in lumina Con-
TZIGARA-SAMURCA~ Al., 1903, ,,Stavropoleos - ferintei muzeografice din Madrid", in Convorbiri Li-
Muzeu national", in Epoca, 27 nov. 1903. terare, nov.-dec. 1934.
1904, ,,Stavropoleos - Muzeu national" , in 1936, Muzeografie Romaneasca, Bucure~ti, Mo-

Epoca, 26 febr. 1904. nitorul Oficial ~i lmprimeriile Statului. lmprimeria
Nationala.
1906, ,,Muzeul nostru national", in Viata Roma-
neasca, I, 4, iunie 1906. 1936, ,,Muzeografia romana in 1936" in Muzeo-
grafie Romaneasca, Bucure~ti.
1907, ,,DL Dr. !strati pro ~i contra Muzeului", in
Convorbiri Literare, iulie 1907. 1937, Musee National Carol I. Catalogue de la
Section d'Art paysan, Bucarest, lmprimerie Nationale.
1907, Muzeul nostru na/ional, Bucure~ti, Institu-
tul de Arte Graiice Carol Gobl. 1938, ,,Lupta pentru desavaqirea Muzeului
national Carol I", extras din Convorbiri Literare, oct.-
1908, ,,Suntem vrednici de un Muzeu national?", dec.1937, Bucure~ti, Imprimeria Nationala.
in Via/a Romaneasca, ian. 1908.
1941 , De ce sunt prieten al Germaniei?, Bu-
1909, Muzeul neamului nostru. Cea Jost; ce este; cure~ti.
ce ar trebui sa fie, Bucure~ti, Institutul de Arte Gra-
fi ce ~i Editura Minerva. 1942, Muzeul national Carol I, Bucure~ti, Editu-
ra Bucovina, I. E. Toroutiu.
1910, ,,Vremuri de grea incercare", in Convorbiri
Literare, martie 1910. 1987, Scrieri despre arta romaneasca. Editie in-
grijita, studiu introductiv, cronologie, bibliografie ~i
1912, Muzeul na/ional din Bucure~ti, Bucure~ti, note de C. D. Zeletin, Bucure~ti, Editura Meridiane.
Institutul de Arte Grafice ~i Editura Minerva.
1991, Memorii, I (1872-1910). Editie critica de
1912, Muzeu,l national din Bucureti. Cuvantare loan ~erb ~i Fiorica ~erb. Prefata de Dan Grigorescu,
tinuta la punerea pietrei fundamentale, Bucure~ti. Bucure~ti , Editura Grai ~i Suflet - Cultura Nationala.
1912, Punerea pietTei fundamentale a Muzeului xxx, 1938, Enciclopedia Romaniei, vol. I, Bucme~ti.
national, Bucure~ti , Editura Minerva.
xxx:, 1941, ,,Expozitia 1906", in Arhitectura, nr.l ,
1920, Marturisiri si-li-te, Tipografia ,,Convorbiri 1941.
Literare".
140 Petre Popovat
Periodice: Documente de arhiva culese din:
Adeviirul No. 45 14, 22 febr. 1902. Arhiva Muzeului Taranului Roman.
L'Echo de Roumanie, 22 fevrier 1902. Arhjvele Nationale.
Epoca, nr. 152, An VIII, 22 febr. 1902. Arhivele Nationale. Filiala Municipiului Bucure~ti.
Conservatorul, No. 47, An II, 1martie 1902. Biblioteca Academiei Romane (manuscrise). Arhiva
Al. Tzigara-Sam urca~ .
Neamul Romanesc, 5 febr. 1939.
r~
I
i
Stilp al casei Mogo~

(desen 0. Roguski, 1928)
Biserica din(dermrea (T ransilvania}, 1750
sen 0. Roguski)
Primul proiect al arhitectului N. Ghika-Bude1ti pentru MuzetJ Nat ional .. Carol I"

Revista Martor 04 1999 Supliment

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Martor 04 1999 Supliment

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Martor 04 1999 Supliment

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://martor.muzeultaranuluiroman.ro / www.cimec.

Marlor, IV - 1999, Supliment

Comitet de redactie: Anca Manolescu, Irina Nicolau, loana Popescu

Redactor responsabil: Anca Manolescu

Adresa redactiei: Muzeul Taranului Roman,

Tehnoredactare: Ela Petra~cu ~i Corina Mita (Serviciul tehnic al Academiei Cafavencu)

Tipar: EDIMPRESS Camro-SRL

Coperta suplimentului: Horia Bernea

Pre-text ........................ .... . ...... . ..... 10

lntroducere ..... . ................................ 11

Capitolul I: Eram vrednici de un Muzeu ational? ......... 15

Capitolul al II-lea: inceputurile ......... .. .... ......... 20

Capitolul al III-lea: Muzeul de la ~osea . . . . .............. 35

Capitolul al IV-lea: Un pal.at pe ~oseaua Kiseleff ..... .. .... 58

Capitolul al V-lea: Oranduirea salilor ........... ......... 85

Capitolul al VI-lea: Lucratorii Muzeului .. . . . . ............ 98

Capitolul al VII-lea: Parintele Muzeului ..... . . ...... . ... 108

Epilog .................... . . . . ... . . ............ 124

Note .......................................... 126

Bibliografie .................... ... . . ............ 138

1/14 octombrie 1906 .. . (ziarele): Soarele rasare la ora 6.29 ~i

Martor, IV - 1999, Supliment

Marlor, IV - 1999, Supliment

Marlor, IV - 1999, Supliment

cedate Camerii de comerciu ci sa ni se restitue perisabile: ,,Este unanim recunoscut ea exista in

transporte de la Po~ ta centrala la Ateneul Ro- de la ~osea" sa i se repartizeze,_ deoarece ,,este

Stilp al casei Mogo~

Marlor, IV - 1999, Supliment

Martor, IV - 1999, Supliment

executie, introducandu-se modificarile cerute de - P. Axerio, constructor, Hotel Boulevard (cu

(ss) Arh.~ef N. Ghika 870.516,33 lei se executasera lucrari ,,conform

Tot in 1949 se incepe ?i aducerea metopelor Intreprinderii nr. 2 de Constructii industriale ?i

Marlor, IV - 1999, Supliment

I. Slujitorii Muzeului - M. Stanescu, desenator (128,25 lei);

Marlor, IV - 1999, Supliment

Diurni~ti. Nu mai exista rigoarea ~tiintifica a unui Al.

bardului de la Mirce?ti. "3 Ion Al. (Zizine) Cantacuzino sa fotografieze ?i sa

Martor, IV - 1999, Supliment

~i in galvanoplastie a monedelor ~ i pecetilor. timp d e tr ei ani , cu in ce p er e de la 1 m ai

impotriva rehelului director. Pe marginea unui grava indisciplina. Nu va permitem sa credeti ea

Martor, IV - 1999, Supliment

Ca in orice lucrare istorica, m-am bazat cu pre- lntroducere:

Marlor, IV - 1999, Supliment

ll. idem, p.78. Arhivelor Nationale (M. Dumitrescu ?i S. Paduraru,

Ministerul Cultelor ~i al Instructiunii publice, In Cro- 40. AMTR D.3 f.58 .

5. ibidem. 46. idem, f.228.

86. An Min lnstr 459/1921, f.493. 126. AMTR D.4, f.28-29 .

164. idem, f.19-20. 200. Min Arte ~i Inf 230/1949, f.25.

17. BAR (mss) Arh.Al.Tz-S, IX varia 11, f.19. Capitolul VI:

42 . idem, f.15. Juillet-septembre Tome XXV, p.414.

46. Conservatorul No.47, An II, 1 martie 1902. 81. idem, p.58.

124. idem, f.27,28. "Proces verbal de predare-preluare.

Martor, IV - 1999, Supliment

1904, ,,Stavropoleos - Muzeu national" , in 1936, Muzeografie Romaneasca, Bucure~ti, Mo-

Periodice: Documente de arhiva culese din:

Adeviirul No. 45 14, 22 febr. 1902. Arhiva Muzeului Taranului Roman.

L'Echo de Roumanie, 22 fevrier 1902. Arhjvele Nationale.

Stilp al casei Mogo~

S-ar putea să vă placă și