Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 378 vizualizări

    Omul Romantic

    Încărcat de

    Cristina Elena
    good book

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Omul Romantic

    Încărcat de

    Cristina Elena
    378 vizualizări2 pagini
    good book

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    good book

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    378 vizualizări2 pagini

    Omul Romantic

    Încărcat de

    Cristina Elena
    good book

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 2

    Omul romantic se nate i crete o dat cu societatea modern n acei ani care despart 1814 de 1848,

    sfritul Revoluiei francize de renceperea ei. Principiile de la 1789 au supravieuit nfrngerii Franei
    napoleoniene, iar spiritul lor se amestec n mod inexorabil cu ideile i instituiile btrnelor monarhii
    care sperau c l-au nvins. Naiunile europene snt obiectul unei vaste campanii antidemocratice, ns
    situaia lor social nu mai e la fel de aristocratic. Vechiul Regim, pe care francezii voiser s l
    desfiineze aproape pretutindeni, supravieuiete, ns cu preul unor compromisuri cu ideile noi i
    parc nesigur de el nsui, mpcndu-se cnd cu constituionalismul, cnd cu egalitatea civil, ducnd
    aproape peste tot o lupt defensive mpotriva sipirtului epocii i a misterioasei evidene a necesitii
    sale.1

    Epoca romantic se deschide astfel unor noi orizonturi oferite libertii femeilor, promise n cadrul
    autonomiei idividuale. ns aceast libertate nu apare de nicieri: ea a fost pregtit de societile
    monarhice i de viaa de curte, unde sexele erau amestecate i al crei farmec subtil se ntea tocmai
    din acest schimb permanent.2

    Cea mai vizibil religie a omului romantic a fost ns arta: acesta este punctul de la care pleac reuitul
    studiu al lui Sergio Givone consacrat intelectualului. Dac ar fi s-l credem pe acest autor, intelectualul a
    renunat la universalitatea adevrului n favoarea unei adevrate obsesii estetice ale crei efecte se
    ntind pn la filosofie i teologie. Singur n univers, eul i caut salvarea n crearea i contemplarea
    frumosului, subiectivizare a lumii ce anun la nceput de secol nihilismul sfritului acestuia. i nu este
    suficient s afirmm c intelectualul romantic nu aaz nimic mai presus de art: el vrea s fac din
    nsi viaa sa o oper de art. Este suficient s privim personajele cu care i hrnete imaginaia.

    Dandy-ul i vagabondul : dou variante ale autonomiei totale a individului i dou figuri ndrgite de
    estetul modern. Amndoi se apr de spectacolul lumii uznd de o gndire ce i elimin tragismul printr-o
    profesiune de credin nihilist. Disperarea provocat de via este asumat de estet printr-o afirmare
    de sine, iar de vagabond printr-o abandonare de sine n faa lumii obiectuale. Dandy-ul se situeaz la
    mijloc : el renun la a se constitui n subiect responsabil, ns i nsoete finitudinea cu o privire ironic
    asupra lui nsui.3

    Oricum, intelectualul romantic nu este niciodat disponibil timp ndelungat pentru optimismul istoric,
    Cci este chinuit de o ambivalen mai profund dect nclinaiil sale politice. El este omul eului sau, mai
    cund, omul sortit distrugerii eului. Are vocaia propriului su eu i chiar se delecteaz cu plcerile
    acestuia, aa cum se vede din exemplul lui Rousseau. i totui, ideea morii nu l prsete, matrice a
    unei obsesii pentru fatalitate. Le mal du siecle se nate din aceast ntlnire a subiectivismului cu
    finitudinea i estetismul, ca substan a uneia dintre cele mai strlucite literaturi ale istoriei europene de
    la Byron la Keats i de la Chateaubriand la Leopardi. ns i ca profet va fi n cele din urm Nietzsche.
    Intelectualul romantic al lui Sergio Givone marcheaz astfel naterea tragismului modern.4

    1
    Francois Furet, Omul romantic, editura Polirom 2000, p.17
    2
    Ibidem, p.21
    3
    Ibidem, p.26
    4
    Ibidem, p.27
    Iar statele germane, n diversitatea lor, prezint aproape toate imaginile juridice sau sociale ale modului
    de a fi burghez nainte ca Marx, ncepnd cu operele sale de tineree, s l concretizeze ntr-o unic
    imagine oferit urii filosofilor i muncitorilor. Burghezul a fost apul ispitor al nenorocirilor societii
    moderne chiar nainte de a-i mbrca n ntregime n fapte rolul istoric.5

    5
    Ibidem , p.19

    S-ar putea să vă placă și