STEAUA DOBROGE .nr.1. martie 1999 SOCIETATI, ASOCIATHL CERC! CULTURALE TULCENE iN PERIOADA 1918 ~ 1944 Profesor Valentina Postelnicu Director Arhivele Nationale jud. Tulcea Un rol important in dezvoltarea culturii tulcene |-au avut societatile, asociatiile $i cercurile culturale in fruntea cSrora s-au situat acei intelectuali animati de un putrenic patriotism , de dragoste si respect fata de locuitorii tulceni si care nu au uitat ca pe lang’ activitatea profesionalé au indatorirea de a contribui la raspandirea culturii in randul maselor largi de la orase si sate. Societatile tulcene au activat fie independent, cu sau fara statut propriu, fle ca filiale ale unor societati la nivel national. Statutele lor reflecta preocuparea initiatorilor de a crea un cru organizatoric optim pentru realizarea prin mijloace proprii a activitatilor de culturalizare si educare a maselor. Prezenta lucrare isi propune ca pe baza documentelor aflate la Arhivele Nationale ‘Tulcea, sA prezinte, pe cat se poate , in ordine cronologica si pe localitati, societatle. asociatiile si cercurile culturale tulcene din perioada 1918-1944. Pentru orasul Tulcea, documentele mentioneaz& urmatoarele societati: Societatea stiintifico-literara * Barbu Delavrancea “, Asociatia culturala “Dobrogea”, “Liga cultural” filiala Tulcea . Asociatia “Tulcea culturala", Societatea cultural “Armonia”, “Cercul studentese Tulcea”. Societatea stiintifico-literara “Barbu Delavrancea", a elevilor cursului superior al Liceului Principele Carol, este mentionata de documentele anului 1921 ca fiind “singura institutie nationala de cultura din acest oras” si care “nu are alt& subventie decat cotizatiile membrilor’. in luna mai 1921, societatea prin Ion Corndteanu -presedinte si “Timofii Valeriu —vicepresedinte, cere prefecturii aprobare pentru “a. organiza o manifestare ctltural prelejuita de aniversarea centenarului lui Vasile Alecsandri cu care prilej sa se ditribuie cocarde tricolore iar banii rezultati vor servi pentru cumpararea de carti si mobilierul necesar bibliotecii", Pe data de 6 septembrie, membrii societatii dau repreventatia teatrala “PAatania lui Burah". Pe 12 octombrie 1923, Ministrul Instructiei Publice, dr. C. Angelescu, dupa ce cu o zi inainte participase la dezyelirea bustului lui Spiru Haret. viziteazé biblioteca “Barbu Delavrancea” donandu-i 10.000 lei si profund ampresionat a precizat c4 “e singura biblioteca din tara ce o are un liceu". Societatea culturala “Dobrogea”, inflintatA in decembrie 1924, avea ca scop “organizarea in oras si judet de conferinte stiintifice, educative si literare, de concerte cu jubitorii de muzic&, reprezentatii teatrale cu continut moral si patriotic, de serate publice, serbari si excursii”. In statutul societatii se mai prevedea ca in caz de dizolvare, fondurile ei s& fie distribuite ca burse elevilor sairaci si merituosi ai Scolii normale de invatAtori Tulcea*, La data fondarii, comitetul de conducere era format din Niculina Comsa ~ institutoare, Panait Ignat — institutor, Stefan Petrovici ~ functionar. Primul festival artistic a fost organizat la data de 2 februarie 1925, in sala cinematografului “Regal”. In anul 1933, asociatia numara 50 de membri si functiona la Scoala primara de fete nr. 1, avand ca presedinte pe profesorul Panait Ignat’. 1 Arhivele Nationale Tulcea, fond Prefectura judetului Tulcea serv. Ad-tiv., dos.178/1921,f.10,13,1; * Curierul Tulcei, an Il, nr. 63/15 oct. 1923; 3 Arhivele Nationale Tulcea, fond Tribunalul jud. Tulcea, acte autentice, dos. 508/1924, £.70; “Idem, fond Prefectura ..., ad-tiv, dos.260/1925, , 5 Ibidem, dos. 647/1934, f. 35; 26STEAUA DOBROGEL nr.1. martie 1999 Liga culturala - filial Tulcea constituita la 1 noiembrie 1931 din 40 membri_ si avand ca presedinte pe Alexandru Calaleteanu, functiona in strada Stefan cel Mare nr.23, iar bibiloteca ei, cu 1041 volume, functiona la Liceul Principesa Ileana’. ‘Asociatia “Tulcea cultural” infiintata la 8 noiembrie 1933 de cAtre un grup de intelectuali, avea ca presedinte pe doctor Vasile lorgulescu si vicepresedinte pe avocatul C. Sandulescu’. Societatea functiona la Scoala nr.2 baieti*. Asociatia culturala “Armonia” a fost infiintata la 26 noiembrie 1933 cu scopul de “afirmare si progres a culturii si sportului in masele cctatenilor din orasul si judeful Tulcea. pentru lununarea generatiilor de azi si de maine”. Din comitetul de conducere faceau parte Alexandru Stroia - presedinte, Petre Christodorescu si Dumitru Papadumitru - vicepresedinti, N. Calighera - secretar, Constantin Beluri ~ casier. La data infiintarii, sediul societatii era pe strada Principele Ferdinand nr.20 (azi str. Victoriei). Cercul studentesc din Tulcea a fost fondat la 1 februarie 1934 avand in frunte pe Andrei Sandu - presedinte si Ana Ionescu Pisic& - vicepregedinte. Cercul tulcean din capitala s-a constituit in iunie 1935 cu scopul “de a strange randurile tulcenilor stabiliti in capital cu cei stabiliti in restul tarii (...), de a lupta pentru promot.rea intereselor culturale, economice, sociale ale orasului si judetului Tulcea”. Orice activitate cu caracter politic era exclusa. in fruntea comitetului de conducere a fost numit Constantin Motsil - presedinte, Paul Rotescu,Matel Vasiliu. Membrii ales: crau Constantin Motomancea, ing. Al. Seibulescu, Stefan Adam, Gh. Bratescu. Al. Poenaru, Grigore Vasiliu, Stela Viadescu, Zoe Niculescu. Secretar general a jost ales Cristian Leuiar, casier - Alexandru Toparceanu . intr-o nota semnata de C. Moisil si adresat prefecturii, se anunta vizita la Tulcea a circa 40 membri ai cercului pentru “o rodnica si intensa activitate comuna de viitor” si “in speranta ca escursiunea Tulcenilor din Capitala va gasi aceeasi caldura_gi dragoste cu care ne indreptam si noi spre orasul de care suntem indisolubil legati sufleteste(...)"'. Vizita a fost organizata in zilele de 29-30 iunie 1935 iar fetivitatile ce au avut loc in sAlile cinematografului Regal si Select s-au desfasurat dupa un program aprobat de prefecturé si stabilit de directorul Liceului de baieti Principele Carol, de primarul orasului , de chestorul Politiei Tulcea si de directoarea Liceului Principesa Ileana”. Referitor la modul de desfasurare a manifestarilor cu muzica, la 2 martie 1934, Ministerul de Interne emite un ordin prin care se interzicea prefecturilor de a elibera autorizafii pentru asemenea manifestari fara aprobarea Societatii Compozitorilor Romani. Ca urmare, pentru aprobarea acestor actiuni, este numit la Tulcea ca reprezentant al societatii, Vasile Tudor. Pe langa societatile care aveau sediul in Tulcea, mai functionau in Sulina societatile culturale “Ioan Nenitescu” si “Freamatul Deltei”. Societatea cultural “Ioan Nenitescu” a fost infiintata la 26 noiembrie 1926 de un grep de 50 elevi de liceu in fruunte cu elevul Andrei Axente numit presedinte, si studentul George Gasca - vicepresedinte. Societatea functiona pe strada Regina Elisabeta nr. 38 si avea ca scop “Cultura generalA a membrilor sai precum si raspandirea ei in masa pogorului”®. Societatea a adoptat ca drapel o panza albastra de forma dreptunghiulara si incadrata de tricolorul romanesc, pe care cu litere aurite era scris numele societatii. ® Ipidem, dos. 615/1933, f. 7: 7 Idem, fond Tribunalul ..., parchet, dos. 105/1933, £431; 8 Idem, fond Prefectura ..., ad-tiv, dos.647/1935, £.35; ° Idem, fond Tribunalul ..., acte aut., dos.615/1934, £456; 1 Idem, Prefectura ..., ad-tiv, dos.648/ 1934-1935, f.20; * Jbidem, f. 25; " Tbidem, 3 Tbidem, O7STEAUA DOBROGEL, nr.1, martie 1999 Societatea “Freamatul Deltei” constituita la 29 august 1930 din 120 membri , era dotata cu o bibliotecd de 300 volume in limba romana si francez4 $i cu wn cor mixt format din 16 persoane™ . - Cerouri culturale pe langa scoli in anul 1927, ministrul Instructei Publice, C. Angelescu, trimite Prefecturii Judetului Tulcea o not prin care se cerea infiinfarea de centre culturale pe langa scoli cu scopul “de a sadi in sufletele populatiei un cat mai adanc sentiment'de solidaritate in jurul ideii de stat roman si pentru dezvoltarca constiintel nationale “cAci, in urma Tazboiului intregirii neamulwi, una din cele mai importante probleme care se pine pentru propasirea acestei tri este problema culturala"®. Ca urmare, pana la sfarsitul Phului 1927, in judetul Tulcea au fost organizate 29 de cecuri cutturale pe langa scoli. In orasul Tulcea, cercul nr.1 “Ion Nenitescu”, cu presedinte -- Panait Ignat, avea subeenire la Scoala nr. 1 bAieti, Scoala nr.4 fete, Scoala nr.4_ bated, Scoala nr.2 mixta, Gradinitele de copii nr. 1,2.4,6, Scoala Regele Carol, Scoala Principesa Ileana - in anul 1934, cercul functiona cu 25 membri la Scoala nr.1 baieti, avand ca presedinte pe loan Staénculescu™®. in adunarea general din 29 martie 1942, se hot4raste infiintarea unei bibliotect pentru tineretul scolar, sub conducerea inva{atorului Gh. Mantu'”. Centrul nr.2 “Spiru Haret”, cu presedinte Gh. Cristescu, cuprindea subcentrele de la Scoala nr. 1 fete, Scoala ur.2 fete, Scoala nr.1 mixtA, Scoala nr.2 bateti, Scoala nr. 8 fete, Scoala nr 2 baieti, Gradinitele de copii nr.3 si 5. jn celelalte localitati urbane: Babadag, Isaccea, Macin si Sulina functiona cate un cere cultural conduse de Gusu Apostolescu, lev Bogos, Ne-ulai Roziade si respectlv Radu Demetrian. Pentru comune, documentele mentioneazi centrele culturale scolare de la Agighiol - presedinte T. Hotoiu, Baspunar (azi Fantana Mart, - Constantin Bunesu, Beidaud ~ Vasile Agachi, Bestepe - oan Lapusnean, Caran anchioi (azi Salcioara) — Neculat Secunoiu, Casimcea - Ioan Clinciu, Hamcearca - Ioan loneseu, 1.C.Bratianu (azi Zaclau) — Tie Dascalu, Letea - Gh. Pandele, Luncavita ~ 3imion Leonescu, Mihail Kogalniceanu - Simion Bancilé, Nalbant - Hrist« dor Bogos. Pardina - V. Artimescu, Rahman ~ Petre Vines, Regele Ferdinand (azi Izvoarele) ~ l’echia Bon,ug, Sf. Gheorghe — C. Goiciu, Slava Rus& - Ioan Voda, Somova - N. Codream, Telita - Ioan Popovict. Turcoaia — Dobre Viddescu, Zebil - Neagu Botea’®. Pe langa societatile, asociatiile si cercurile culturaie nentionate, in localitattle judetului au functionat cémine culturale denumite de documrnte si asociatit culturale, cu filiale ale Fundatiei Culturale Regale “Principele Carol”. Fur datia a luat fiinta in anul 1923" pentru ‘educatia si cultura poporulu”, far in anul 1928 isi schimba denumirea in Fundatia CulturalA Regal “Mihai "pus pana la majoratul principelui, sub ocrotirea Reginel Maria".Doi ani mai tarziu , iulie 1930, c “ine Fundatia Culturala “Voievodul Mihai’, Caminele culturale judetene, orsenesti, comunale, avand ca scop sa infiinteze “case de citire’, biblioteci, muzee locale, sa organizeze sezatori cu teatru, conferinte”, isi desfasurau activitatea pe sectil: cultura muncii, cultura sufletersed cu subseciiile religioasa si morala conduse de preott si respectiv invAt&tori si a patra sectie ~ cultura mint avea subsectille biblioteca, serbari, sez i conduse de invétatori™. Caminul 4 Tbidem, dos. 615/1933, f. 6: 5 Ipidem, dos. 348/1927, f. 24; 18 Tidem, dos. 647/1934, f. 35; ¥ Iidem, dos. 1108/1942, f. 1 8 Tpidem, dos. 348/1927, f. 7-10; © Codul Hamangiu, Colectia de legi si decrete, vol. XII-XIV, 1922-1926, f.695; 2 Thidem, vol.XV-XVI, 1926-1929, f. 1061; 21 Ypidem, voLXVIII, 1930, f. 633; % Ypidem, vol.XIILXIV, 1922-1926, f, 695; % Arhivele Nationale Tulcea, fond Prefectura ....ad-tiv. dos.882/1939.f.1; 28STEAUA DOBROGET, nr 1, murtie | 999 cultural purta dupa cum s» arats in kegulomentul Caminelor culturale , un nume “ales dintre figurile istorve gi cle cuiturn nationale sau dintre binefacdtorii caminului ori numele unei persoane di: localitatea care 1 savarsit ispravi vrednice de pomina sau cuvinte care sa talciasc.. rosti, cAmunulu'“*, Denumirea cdminului se propunea de Sfatul caminului si se aproa de undatie. Sfatul se compunea din primar, notar,membrii corpului didactic, preot. se! post jundarmi®, condus fiind de un presedinte ales si de un director numit”. Cordonarea c&minelor culturale se fcea prin Caminul cultural judetean al cArui director era si consilierul cultural al prefecturii . CAminul cultural judetean Tulcea “Mircea cel Mare” a fost constituit la 19 martie 1939 avand ca organ de conducere Statul cAminului compus din urmitoarele persoane alese: perfectul judtulin V1. Rat&. comandantul Legiunii de jandarmi - maior Popa, secretarul Camerei de Ayricultura - Zisu Sebe, inspector scolar judetean - C.P. Ionescu, medicul primar al judetulu: dr. St. Mazdre, medicul principal veterinar - dr. M. Papazov. seit! serviciului tchnic judetean ~ ing. Atanasiu, presedintele Federalei “Gurile Dunam” ~ Gh. Buzoianu, comandantul Legiunii de strajeri - V. Avramescu si alte persoane. Ca inspector cultural judetean a fost numit Nichita Bonjug”’. Scdiul caminului cultural a functionat in imobilul Bancii Federale “Gurile Dunarii” de pe str. Isaccea nr.54 iar din ianuarie 1940 in com. Regele Ferdinand (azi Izvoarele), unde avea domiciliul Nichita Bonjug”. Caminul cultural oragenesc Tulcea a luat fiint& in decmbrie 1938 din initiativa unui grup de sapte intelectuali : capitan - Popescu N. Bucsani, inginer-Atanasiu, V. Grimalschi- administratorul P.A.R1.D. (Administratia Pescariilor Statului si Regiunii inundabile a Dunérii). ing. Popescu Alexandu ~ directorul Gimnaziului industrial, dr. Surugiu, ing. Maria Stroeschi, Constantin Lapusna. Motivul constituirii- dup cum se mentiona in statut, era acela ca “lipsa unui astfel de asezAmant in localiatate impiedica dezvoltarea manifestarilor literar culturale, sportive si muzicale”. in anul 1939 la conducerea céminului erau mentionati - doctorul Iorgulescu - presedinte si profesorul Stan Topala - director”. In Babadag functiona Caminul cultural orasenese “O. Tafrali” avand ca presedinte, in 1942 pe primarul orasului - D, Genuneanu iar ca director pe prof. Al. Dumitriu® .In Isaccea este mentionat CAminul orasenesc “Ion Creanga”. Caminul cultural din orasul Macin “Vasile Constantinescu” a fost constituit in iunie 1933, cu 100 membri, si inaugurat la 26 noiembrie acelasi an. Asociatia a functionat la Scoala primara de baieti, avand alipit si corul bisericesc®! . Pana la sfarsitul anului 1939, in localitatile rurale erau constituite urmatoarele c&mine *; “Vasile Alecsandri" - Niculitel, “Panait Cerna” ~ Vac4reni, “Dorobantul” - Dorobanti, “Cultul Eroilor” - Pecineaga, “Popina” - LG. Duca (azi Valea Nucarilor),(inflintat in 1934), “Nicolae Balcescu” - Turcoaia, “Regele Carol II” - Mahmudia, “Lumina”- Mircea Voda, (inaugurat la 7 mai 1939), “Unirea” ~ Jijila, “E. Cosma” ~ Regina Elisabeta (azi Luminita), “Sf. Treime” - Greci, “Sf. Dumitru” - Bestepe, “Regele Carol II" - Turda, “Regele Carol II" - Ostrov, “Nicolae Jorga” ~ Sarighiol de Deal, “Lascarov Moldoveanu” ~ Sarichioi, presedinte si director flind C.I. Gavenea, “Mircea cel Batran” - Topolog, “Mihai Viteazu" - Parches, ‘Gl. Traian Mosoiu” - Conugea, “Maresal Antonescu” — Satu Nou, “Principele Mihai” — Regele Ferdinand, “Lumina” ~ Posta, “Remus % Codul Hamangiu, Colectia de ..., vol. XXIII, 1935, £441; % arhivele Nationale Tulcea, ford Prefectura ...,ad-tiv. dos.1050/1942,f.3: 2 Tbidem, dos.882/1939, £.7; ®" Thidem, dos.1147/1943, f.4; 2 |bidem, dos.926/1940, f. 1-2 *° Tbidem, dos.882/1939, f.1-59: % Tbidem, dos.1058/1942, £.44; 8! Tbidem, dos.882/1939, [.47; * Sunt mentionate in ordinea mention&rii lor in documente 29STEAUA DOBROGEI, nr.1, martie 1999 Opreanu” - Frecdtel, “Regina Maria” - Somova, “Ecaterina Cornateanu” - Cataloi, “Vlad Tepes’ - Lunca, “Albina” - General Praporgescu, “Apostol Culea” - Beidaud, “Ilie Magureanu” - C.A. Rosetti, “N.D. Corateanu” - Mihail Kogalniceanu, “Valul Jui Traian” ~ Telita, “Sculptor Ion Jalea” - Casimcea, “Gh. Stanescu” — Hagilar (azi Lastuni), “Prof. I. Bonjug” - Congaz (azi Randunica), “Ion Ionescu de la Brad” ~ Regina Maria (azi Horia), “avantul” — Caraibil (azi Colina), (infiintat la 1 iulie 1935), “Marele Voievod Mihai” - Dunavatul de Jos, “Luceafarul” - Calica (azi Iazurile), infiintat la 14 dec. 1934. Mai sunt mentionate cAminele culturai= din Agighiol, Cerna, Daeni iar in curs de constituire, céminele din Nifon, Chilia Veche, Nalbant, Ceamurlia de Sua, Rahman, Zebil™. Caminul cultural din Niculitel a fost primul camin din mediul rural si s-a constituit din fosta societate culturala “Vasile Alecsandri”. Aceasta a fost fondata in lulie 1922 de un grup de initiativa format din Dumitru Niculescu, Dumitru Popa, Carol Garabet, Maria Popescu, Ion Niculescu, Constantin Stefan, Membrii fondatori trebuiau sA doneze biblioteci! societatii cel putin 20 carti si sé pldteasca o cotizatie de 5 lei pe juna® . Referitor la cAminul “Pr. Mihai” din localitatea Regele Ferdinand, documentele mentioneaz4 cA s-a constituit din fosta societate cultural “Pr. Mihai” fondata in anti! 1936 pentru “premovarea cunostintelor cum si a aptitudinilor culturale si artistice ale intelectualilor la sate si tirgusoare (...) s4 se intereseze de pastrarea in buna stare si imbogitirea colectiilor din Muzeul “Regele Ferdinand” din comuna Regele Ferdinand, judetul Tulcea, in 1927 de c&tre dl, Nichita Bonjug, directorul scolit din comuna™* . Dupa anul 1941, cdminele culturale, filiale ale Fundatiei Culturale Regul “Regele Mihai I’, si-au desfasurat activitatea dupa um vast program claborat de Ministerul Propagandei Nationale pentru indrumarea spirituala a poporului si pentru lamurirea lui asupra chestiunilor actuale ce il preocupa®®. Ca manifestari culturale eraut recomandate “comunic&rile, cantecele, jocurile, jurnalul vorbit, ora de actualitati, ora tineretului". Pentru subiectele de conferinte , sectia de propaganda a Marelui Stat Major a elaborat o serie de brosuri, afise, chemari, Raspunderea actiunilor organizate revenea prefecturii si inspectorilor cAminelor culturale judetene. Din rapoartele intocmite de Prefectura Judetului Tulcea rezulta ca in lunile mai- junie 1943, in cele 75 cdmine ale judetului, au fost organizate un numar de 139 conferinte si seztori cu temele: “ini&turarea primejdici bolsevice”, “Temeiurile luptei noastre in rasarit’, “Bolsevismul — primejdie de moarte a neamului romanesc’ , “Tara are grija de ostasii si", “Cultul eroilor", “Rolul cAminelor culturale in ridicarea maselor”. Printre conferentiari s-au remarcat Mihail Kahul -.inspector scolar al judetului, prof. secundar Nicolae Galea - directorul Liceului de baieti Tulcea, Gheorghe Trenchea — invatator din Macin, primarul E. Bors si invatAtoarea Elena Sterpu din Isaccea si multi alti profesori, preoti care “si-au facut mai mult decdt datoria flindea este vorba de cimentarea frontului intern, un comandament moral-national la care trebuie s& raspundem cu totii”®*, Conferintele erau urmate de cantece patriotice, dansuri populare, recitari. in ziua de 10 mai 1943, Caminul judetean sprijinit de prefectura, a organizat un concurs de cantece, porturi si damsuri nationale la care au participat 10 echipe din judet . Pe primul loc s-a clasat echipa cdminului cultural “Traian Mosoiu” din Corugea, formatA din 15 membri si condus4 de preotul V. Popescu, iar pe locurile urmatoare echipele Liceului teoretic de fete din Tulcea si a scolii profesionale de fete Tulcea, conduse de M. Grigorescu si respectiv A. Agopian *”. % Ipidem, dos.882/1939, £.4’ % Tpidem, dos.210/1922, f.1 % Tpidem, dos.642/1936, f.4 $8 Tbidem, dos.114/1943, f.1 38 Ipidem, dos.114/1943, £.2 5 Tpidem, dos.114/1943, f.20-21;STEAUA DOBROGEI. nr.1, martie 1999 Un alt asez4mant cultural, mentionat de documentele anului 1942, este biblioteca Panait Cerna ca fiind “singura biblioteca din oras” (Tulcea n.n.). Biblioteca, condusa de avocat Traian Radu. functiona pe strada Sf. Nicolae iar la data de 12 iunie 1942 este inchisa de chestorul Politiei Tulcea, “din motive de siguranta’*”; in anul 1948. prin decizia 665 a Fundatiei Culturale, sfaturile cdminelor judetene, orsenesti si comunale sunt inlocuite de comisiile interimare, “compuse din cadre bine verificate care s4 contribuie la ridicarea nivelului cultural al maselor largi populare pe linia profundelor schimbari economice, sociale, politice, petrecute dupa 23 August 1944 Si mai ales dupa 6 martie 1945". Din anul 1949, activitatea culturala a judetului va fi indrumata si controlata de sectia de invatamant si cultura din cadrul noului organ administrativ local - Comitetul Provizoriu Tulcea *. *" Tbidem, dos.1118/1942, £8; * Tbidem, dos. 1498/1948, £.1-2; * Idem, fond Prefectura. ...Comitetul Provizoriu Tulcea, dos 68/1949, £.5-6.