Proiect Insp 6 Iluminismul

PROIECT DIDACTIC
Unitatea de nvmnt: coala Gimnazial Vrani

Data: 30.05.2017
Clasa:a-VI-a
Profesor: Fetico Anamaria
Aria curricular: Om i Societate
Disciplina: Istorie
Unitatea de nvare: Epoca Modern
Tema: Iluminismul i reprezentanii si
Tipul leciei: acumulare de noi cunotine
Timp: 50 de minute
Competene generale:
1. Utilizarea eficient a comunicrii i a limbajului de specialitate
2. Aplicarea principiilor i a metodelor adecvate n abordarea surselor istorice
3. Folosirea resurselor care susin nvarea permanent
Competene specifice:
1. 1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Evului Mediu i Epocii Moderne, n diferite situaii de comunicare scris sau oral
3.3. Localizarea n timp i n spaiu a faptelor istorice din Evul Mediu i din Epoca Modern, pe baza surselor istorice
Obiective specifice:
La sfritul orei, elevii vor fi capabili:
-s precizeze semnificaia Iluminismului
-s enumere principalii reprezentani ai acestui curent cultural
-s menioneze operele reprezentative ale acestora
-s identifice trsturile Iluminismului
Strategia didactic:
Metode: explicaia, conversaia, expunerea
Mijloace: manualul,tabla, marker, harta, fiele de lucru
Forma de organizare: frontal, individual
Evaluare: iniial i continu
Bibliografie : Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, Vol. III-IV, Institutul European, 1995
Coninutul informaional i Elemente de strategie didactic
demersul didactic
Secvenele Timp Activitatea Activitatea Metode Forme Evaluare
instruirii profesorului elevilor i Mijloace de
procedee organizare
1. Moment - Salut.
organizatoric - Restabilete
linitea i atmosfera - Numesc absenii.
necesar activitii - Se pregtesc - Discuia - Catalogul - Frontal
didactice. pentru lecie.
- Organizarea
mijloacelor de
nvmnt.
2. Reactuali- - Formuleaz - Elaboreaz
zarea cunos- ntrebri/ cerine: rspunsuri:
tinelor
-Ce nelegei prin -Revoluia

revoluia glorioas? glorioas se refer
la instaurarea
monarhiei
constituionale n
Anglia.
-Ce reprezint
monarhia -Monarhia
constituional? constituional este
o form de
conducere a unui
stat n care
prerogativele
monarhului sunt
limitate de o lege - Conversaia - Manualul - Frontal
fundamental,
Constituia.
3. Anunarea - Anun i scrie pe

temei leciei tabl titlul leciei:
i enunarea Iluminismul i
obiectivelor reprezentanii si. - Noteaz titlul -Conversaia - Manualul - Frontal
- Anun obiectivele leciei. - Tabla i
leciei. marker
4. Dirijarea - Expune sistematic - Sunt ateni la
invatarii noile cunotine . explicaiile
nmneaz elevilor profesorului i
fie de lucru noteaz. -Explicaia - Manualul - Frontal
cuprinznd - Tabla i
fragmente marker
reprezentative din - Lectureaz fiele -Fiele de
operele unor scriitori de lucru. lucru.
iluminiti.
Elevilor li se solicit
s comenteze aceste
fragmente. - Noteaz termenii
Este definit istorici noi.
iluminismul (este o
ideologie a secolului
al XVIII-lea care
urmrete
transformarea
societii astfel nct -Studiaz fiele de
aceasta s se lucru
conduc raional,
pentru a ndeplini
idealurile de dreptate
i toleran,
asigurnd drepturi i
liberti tuturor.)
Sunt punctate
caracteristicile
iluminismului: - Sunt ateni la
1. Raional: logic explicaiile
iluminitii explicau profesorului i
lumea cu ajutorul noteaz.
raiunii
2. Antibisericesc
mpotriva bisericii ca
instituie, se
pronun pentru
toleran religioas.
3. Antiabsolutist
mpotriva
absolutismului
monarhic
Reprezentani:
Montesquieu:
- Spiritul legilor
susine teoria
separrii puterilor n
stat
J. J. Rousseau
- Contractul social -
susine c ntre
monarh i popor se
ncheie un contract
care garanta fiecrui
individ drepturile,
libertile i
egalitatea. Dac
monarhia nu a
respectat contractul,
poporul are dreptul
s-l rezilieze.
- Discurs asupra
inegalitii dintre
oameni
Voltaire ( Francois
Marie Arouet)
- Secolul lui Ludovic
al XIV-lea
dezvluie
nedreptile din
societate:
inegalitatea
oamenilor n faa
legii, intolerana i
ignorana clerului.
- Definete termenii
istorici noi,
angajndu-i pe elevi
n descoperirea lor
5. Feedback - Rezolv sarci-ni de - Rezolv sarcinile - Pe tot
i lucru pe baza leciei. de lucru. -Conversaia - Fie de - Frontal parcursul.
evaluarea lucru
acti-vitii
J. Locke i experiena englez (1689)
Libertatea natural a omului este de a nu recunote pe pmnt nici o putere superioar lui, de a nu se supune voinei sau autoritii
legislative a nimnui. Libertatea omului n societate const n a nu fi supus dect unei singure puteri, cea legislativ, stabilit n stat de
comun acord i de a nu recunote nici o alt autoritate, nici o alt lege n afara celei create de aceast putere, conform misiunii care i-a
fost ncredinat.
Cerine:
1. Precizai n ce const libertatea omului i care este puterea fa de care el trebuie s se supun.
2. Ce s-a ntmplat n Anglia prin Revoluia glorioas?
3. Ce nelegei prin monarhie constituional?
Montesquieu, Despre spiritul legilor (1748).
Pentru a nu se abuza de putere trebuie ca aceasta, n cadrul fiecrei ordini existente s fie temperat de alt putere. n fiecare stat
exist trei feluri de putere: puterea legislativ, puterea executiv privitoare la guvernarea lucrurilor care deriv din drepturile
oamenilor i puterea executoarea a celor care deriv din dreptul civil. n numele celei dinti se elaboreaz legi cu caracter temporar
sau pentru totdeauna. n numele celei de-a doua se declar pace sau rzboi. n virtutea celei de-a treia se pedepsesc infraciunile sau
se judec litigiile dintre persoanele particulare. Pe cea din urm o vom numi putere judectoreasc.
Atunci cnd o persoan reunete att puterea legislativ ct i puterea executiv nu exist libertate. Nu exist libertate nici atunci cnd
puterea judectoreasc nu este separat de puterea legislativ i de cea executiv.
Cerine:
1. Precizai care este justificarea lui Montesquieu pentru existena mai multor puteri n stat.
2. Precizai care sunt cele trei puteri n stat i ce atribuii are fiecare?
3. Precizai ce se ntmpl cnd o persoan reunete att puterea executiv ct i pe cea legislativ.
J. J. Rousseau, Despre inegaliti naturale i inegaliti sociale (1748)
Gndesc c exist dou tipuri de inegaliate: una pe care o numesc natural sau fizic, pentru c ea este stabilit de Natur i const n
diferenele de vrst, stare de sntate, for fizic i a calitilor spiritului; cealalt, care poate fi numit inegalitate moral sau
politic, care rezult sau depinde dintr-un fel de convenie moral sau politic, care rezult sau depinde dintr-un fel de convenie
stabilit sau cel puin autorizat prin consimmntul oamenilor. Aceast inegalitate const n existena diferitelor privilegii de care
unii oameni se se bucur n detrimentul altora cum ar fi de exemplu, acela de a fi mai bogai, mai onorai, mai puternici dect alii sau
chiar de a-i face pe acetia s li se supun.
Nu pot s m ntreb care este cauza inegalitii naturale i cu att mai puin a cuta dac nu cumva exist unele legturi eseniale ntre
cele dou tipuri de inegaliti, cci aceasta ar nsemna c cei care ne conduc au cumva n mod necesar o valoare mai mare dect cei
care le sunt supui.
1. Precizai care sunt cele dou tipuri de inegaliti despre care vorbete Rousseau i n ce constau ele.
2. Exist vreo legtur ntre cei care conduc un stat i primul tip de inegalitate despre care vorbete autorul?

Proiect Insp 6 Iluminismul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Insp 6 Iluminismul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Insp 6 Iluminismul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DIDACTIC

Unitatea de nvmnt: coala Gimnazial Vrani

-Ce nelegei prin -Revoluia

3. Anunarea - Anun i scrie pe

Montesquieu, Despre spiritul legilor (1748).

S-ar putea să vă placă și