01 Caiet Sarcini Arhitectura
01 Caiet Sarcini Arhitectura
01 Caiet Sarcini Arhitectura
BORDEROU
1 Generalitati
3 Zidarie
4 Tencuieli
5 Placaje
6 Zugraveli si vopsitorii
7 Pardoseli
8 Tamplarie PVC
9 Invelitori si tinichigerie
10 Izolatii
Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu
acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde
sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al
Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea
lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala
Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si
Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul
Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata
de el.
Rolul Inginerului este definit de Conditiile Generale ale Contractului.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmari
performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a
conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de
functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform
previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza
lucrarile prezente si categoria de constructii.
1.1 OPERATIUNI PREMERGATOARE
Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic
a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol.1 NTSM.
Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este cazul, si
se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate (vizibile si
noaptea).
Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate sculele, utilajele
si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate.
Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele
ISO.
1.2 NORMATIVE SI REGLEMENTARI
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. Lista cu
Standardele romanesti. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi
standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante.
Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare.
Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante
periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea
adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini.
C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea calitatii Lucrarilor de Montaj al utilajelor si instalatiilor
Tehnologice pentru Obiective de Investitii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC
si ICCPDC nr. 17/14.07.1983;
C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984.
HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind "Certificarea calitatii produselor
folosite in constructii"
Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind "Calitatea in constructii"
HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in timp
si postutilizare
HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii
HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea "Cartii tehnice a constructiei"
mn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele
acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis;
tal.
2.3.1.5 ECHIPAMENTE:
-90
si 1949-86 pentru orice sortiment;
Originea cherestelei
Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea
importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de
Companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul
pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva).
Placi pentru acoperis
Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a
membranei hidroizolatoare.
Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel, pentru a:
calitate;
amestecul combustibil;
Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare =
operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii
de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia.
Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia Comportare la foc
imbunatatita pe o anumita perioada de timp.
Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate , de societati certificate pentru acest tip de lucrari
, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor f i incercate intr-un
laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv.
2.8 VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII
2.8.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA IGNIFUGARII
Trebuie sa se verifice:
are al firmei executante emis de Inspectoratul general al
Pompierilor;
3 LUCRARI DE ZIDARIE
3.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile
mortarului pentru lucrari de zidarie.
3.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 10109/1 82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
C 16-84 Executarea lucrarilor de constructie pe timp racoros
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
C 14/1-94 Normativ de executare a zidariilor .
MP 007 - 1999 Metode de investigare a zidariilor vechi .
P 118 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
STAS 6793 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare
obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.
STAS 457 80 Caramizi presate pline.
STAS 5185/2 80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale.
STAS 8036-81 Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica.
STAS1030 85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
STAS 2634 80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.
STAS 9201 80 Indrumator tehnic de ancorare a peretilor de compartimentare de structura .
STAS 146 78 Var pentru constructii.
STAS 1667 76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.
STAS 790 84 Apa pentru constructii.
STAS 388 68 Ciment Portland.
STAS 1500 78 Ciment Pa 35
3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.
3.3.1 MATERIALE:
STAS 457 - 80 Caramida plina cu dimensiuni 240x115x63
STAS 5185/2 - 80 Caramizi cu goluri verticale.
P2 - 85 Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie.
STAS 10109 /1 - 82 Proiectarea si execitia lucrarilor de zidarie.
Se vor folosi caramizi numai de calitatea I.
Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de in concordanta cu capitolul 13 din P2 - 85.
Calitatea caramizilor trebuie sa in conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 85:
aprobat;
-81;
ntru pereti de compartimentare cu sau fara goluri;
- var hidratat conform STAS 3201 - Var hidratat si pulbere pentru constructii
- var pasta conform STAS 146 - Var pentru constructii
Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie in cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa corespunda
conditiilor STAS 790 - 84.
- Betoane.
F 25 (kg) M 30 (kg)
slam de carbid
carbid (mc (kg)
M 50 Z Ciment 230 219 0.090 115 1.18 1600
-
var
si apa pana la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu conul etalon).
Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri mecanice,
asigurandu-se umatoarele conditii:
ventilatie;
85;
Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ:
3.4.2 CARAMIZI DIN ARGILA SI BLOCURI DIN BETON
Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca
100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu
goluri verticale.
Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z.
Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara
de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe ambele parti. Valoarea k
corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2K.
Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu
Captuseala de izolatie interioara.
Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda
bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare.
Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului,
lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la
camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim caramida in lungul zidului si pe
caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor
orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.
Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10110/1 75.
Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la
intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se
va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei.
Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de
caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei.
Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii
si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele
aratate in Normativul P 2 85 figurile 58 63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura
de cel putin caramida.
Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se
face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.
Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel
beton 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi
impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 85 figura 65).
Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1
m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor
ancora conform Normativ P 2 85, figura 64b, cu bare 8 mm.
Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un
sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut
complet cu mortat M 100 Z.
Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z.
Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile
exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37
2 x 6mm de 100 cm lungime.
Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate
de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie.
La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2
(doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie de bitum
topit fierbinte.
Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se
inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
3.4.3 PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti.
Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi,
mai ales cand este necesara Clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc).
Pentru peretii despartitori fara Clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a
hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de
7,5 cm grosime, cu goluri orizontale.
Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin
impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia
perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare
de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale.
Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la
distanta de 4 asize.
Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform
Normativului P 2 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi
sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 85, pct. 13.1.8).
Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta.
Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei
lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.
3.4.4 ELEMENTE NESTRUCTURALE DIN ZIDARIE
Tubulatura de ventilatie se va executa din:
Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile
caramizilor se vor umple cu mortar.
Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai
pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale
bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z.
Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.
Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda.
Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor
zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
3.4.5 COSURILE DE FUM
Cosurile de zidarie vor fi din:
a interioara din
inox sau interioara din ceramica;
urmator. Cind mortarul refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a facut
injectarea si se desface urmatorul.
Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii.
3.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii,
prin verificarea:
elor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.)
la elementele realizate.
4 LUCRARI DE TENCUIELI
4.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor
descrise in paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
- Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete.
La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
- Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare
bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
- Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin
(tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice,
culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
- Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se
pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.)
deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
- Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine
netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane,
in incaperi in care se cere un finisaj de Calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care
se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
- Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
o Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de
piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect
intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu
aspect de piatra (similipiatra);
o Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se
stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra
macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica
plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
o Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit,
dolomit, marmura etc.)
o Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite
din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet, ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor
functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
- Tencuieli subtiri
Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul
executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute
cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a
suprafetelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta
calitatea lucrarilor, in special in cazul tencuielilor exterioare:
+10C +30C;
STAS 1667-76 Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare)
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa
un continut de cel putin 50% nisip natural.
Apa
Se va utiliza apa potabila .
Aditivi
zul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea
plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.
zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in
apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu
densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social
culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.
oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in
rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta
tencuielilor;
mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
-5 mm, iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
e (invelitori plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)
coltari;
4.4.2 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de
8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o
planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi
similar cu cel din care se va executa grundul.
4.4.3 EXECUTIA AMORSARII
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate,
neregularitati, goluri.
de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va
executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
pasta de ciment.
canice sau
actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros indicativ C 16-79.
4.4.6 SISTEME DE FATADA AGREMENTATE
Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport diferite, cum ar fi
izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul.
Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare
etc.
Exista trei tipuri de finisaje:
socluri).
4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
ificate de Antreprenor si receptionate de
Beneficiar si Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor
ascunse.
tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea
straturilor succesive in grosimea prescrisa.
uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de
b.c.a. s-au stropit cu apa.
(inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport)
de mortar.
- rezistentei mortarului;
- numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m;
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
-verbale de lucrari ascunse si se
efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
intrande si iesinde.
glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect
verticale sau orizontale, in functie de caz.
de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete
dezlipite.
4.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR
de certificate de calitate.
4.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR
ct;
limitele admisibile;
de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general
al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt
corespunzatoare;
5 LUCRARI DE PLACARE
5.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de placare cu piatra
naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu
placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stratificate
decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide .
5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
STAS 233 80 Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori
STAS 9110 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii
5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea
pardoselilor si placari cu faianta sunt:
tuite;
Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si procesul verbal
de receptie pe santier.
Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita
in incaperi cu umiditate (constanta) redusa.
In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija
pentru a se evita spargerea lor.
5.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.
Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare.
Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca
pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat.
Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere
de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati
neputand depasi 2mm/m.
Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul
aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe
orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer.
Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare,
placile se vor curata de mortar prin frecarea cu Carpa umezita.
Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu
chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului
cu carpa umezita cu apa.
Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau
inoxidabile.
5.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE.
5.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPERE LUCRARILOR
Antreprenorului;
sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii);
placa.
mm.
Placaje din Placi ceramice smaltuite;
Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie
(devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm.
Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si
suprafata placajului): 2mm.
Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa.
Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm.
Placaje din caramida aparenta.
Devierea de planeitate: 2mm.
Devierea de la verticalitate: nu se admit.
Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida.
Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.
Placaje interioare
Placaje din faianta si piatra
acajului: 2mm
4mmp.
nu se admit.
6 LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
6.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si
vopsitorii.
6.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
C 56 /85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
C 3 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
STAS 7359/89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie
STAS 790/84 Apa pentru constructii
STAS 545/1/80 Ipsos pentru constructii
SR 1581/2/94 Hartie pentru slefuire uscata
6.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale sunt:
Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele
livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca
temperature de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C.
6.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
6.4.1 PREGATIREA SUPRAFETELOR
6.4.1.1 SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede,fara desprinderi si fisuri.
Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in
functie de tipul iregularitatilor.
Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de
aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti
ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte
1 si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata cu
perii sau bidinele curate si uscate.
6.4.1.2 SUPRAFETE DE LEMN
Inainte de inceperea lucrarilor de vopsire tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile
acolo unde este cazul, din transport sau montaj;
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si
bine curatate.
Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorienu trebuie sa depaseasca 15%.
Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi
grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
6.4.1.3 SUPRAFETE METALICE
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi
etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie
sticlata sau solutii decapante, etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol
lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor
de ulei.
6.4.2 EXECUTIA LUCRARILOR
Generalitati
Zugraveli si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din
prezentul Caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de
cel putin +5C.;in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei
lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor.
Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval
mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica
daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In
conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20C, acestea se obtin in 30 zile de
la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica prin dispozitive omologate sau alte procedee
(se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata
mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%).
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai
mare de 6C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe
baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu
vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa
a aerului pana la 60, la pereti si tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine:
apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire
vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La
reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata .
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre Inginer (dirigintele de lucrare):
interne de fabricatie;
santier;
care nu
trebuie sa depaseasca 15%;
prezentate de constructor;
ele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu
normele si cu cerintele Beneficiarului;
toriile (invelitori,
streasini).
6.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
Se vor verifica urmatoarele:
de perete;
liniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar
(trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal
Trebuie verificate urmatoarele:
e vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata
suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect
(nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);
a vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a
suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare,
cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;
ntre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre
zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si separatii.
6.5.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si
cel putin una la fiecare 100 mp.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor
obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de
1/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate
foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.
7 LUCRARI DE PARDOSELI
7.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit,
placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.
7.1.1 CLASIFICARI
- pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate
balcoanelor si teraselor circulabile;
- pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit.
ontinuitatea suprafetei
- pardoseli continue, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu pe baza de
polimeri);
- pardoseli discontinue, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans
(piatra naturala sau artificiala, mozaic, lemn, polimeri);
rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului
neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in:
- pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil);
- pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil);
- pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala, placi ceramice
portelanate);
7.1.2 ALCATUIREA PARDOSELILOR
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
si in cazul in care exista subsol sau
parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai
vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli.
de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure
ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii
stratului de uzura; In cazul unor cerinte pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelanta:
un strat isolator din 15mm polistiren.
lurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii
(membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabile, in
cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din polistiren
sau poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. In cazul incaperilor umede
(cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau
panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura. Incaperile de langa piscine,
deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei.
- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
7.1.3 ABATERI ADMISIBILE
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:
- Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox.
14mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc.
i
- Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm);
- Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;
- Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu
muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87;
- Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub
parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;
- Folie PE ca bariera pentru vapori;
- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;
- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
- Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 76
- Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84
- Acidul oxalic, conform STAS 4992-68
- Oxizi de vopsire
- Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
- Adeziv pentru pardoselile din salile de sport
- Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
- Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
- ceara pentru parchet, conform NII 1564 69.
- Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
- Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;
- Rosturi de separare din alama in mozaic;
- Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
- Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;
uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si
acoperite, la temperaturi cuprinse intre + 5C+35C, ferite de actiunea luminii solare directe, in
pozitie verticala.
uscate.
fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de
amestecul cu corpuri straine, atat in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul
depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de
executie conforme cu fisa producatorului.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic
pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
7.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
8.4.1 REGULI GENERALE
In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se
executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in
pozitie inchise
Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere
in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea de catre Inginer ca acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.
7.4.2 LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale,
fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise,
precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror
executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este
necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de
eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile
mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu
mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire
centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact
direct al conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui
strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va
aseza peste el imbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de
pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
7.4.3 EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se
taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta
trebuie executata la grosimea la necesara conform standardelor si indicatiilor din proiect .
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct
pe suprafata respectiva, fie deasupra startului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In
al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la
fiecare aripa de cladire.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea,
curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment
ca al stratului suport respectiv. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile
interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de
5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela
cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la
nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu ciocanul
de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm.
se amplaseaza folii din poliuretan
sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti
fonice.
beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo-sudabila), locul gol de sub stratul suport din lemn
fiind ventilat natural prin sipcile din lemn, care au gauri de ventilatie. Sipcile din lemn sunt asezate pe
suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului.
In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica.
La etajele superioare, stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot inlocui cu un strat din
folie polietilena ca bariera pentru vapori.
Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lambe pe stratul suport din
lemn. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala, cu o bordura de latimea a 4 lamele, sau paralel
cu peretii, in functie de parchetul existent.
Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn
turnate si frecate;
In Incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior:
Montarea Parchetului
De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o distanta de 10-15 mm de aceasta,
acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 45.
Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a
impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.
Inainte de montaj, pe lamba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se va aplica
adeziv.
Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la peretele opus usii de acces.
Lamelele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul astfel incat lamba sa intre strans cu ulucul piesei
alaturate.
Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi, pervazul
se taie la 45 si se pasuieste.
7.4.5 CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Pe parcursul executarii lucrarilor, Inginerul verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:
de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei imbracaminti de parchet corespunzatoare din
punct de vedere al planeitatii, orizontalitatii, etc, la receptia pardoselii executate, defectele stratului
suport nu vor fi invocate ca motiv pentru Calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet.
Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa
le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet si anume:
Daca este necesar, se va face si o verificare in adancime prin sondaj de control al celorlalte elemente
ascunse ale pardoselii.
7.4.6 PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din
ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.
Executia lucrarilor de pardoseli
Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica, va fi:
-situ si gresie ceramica:
- sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- imbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica;
- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe
un planseu de beton armat.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton
armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300350 kg ciment
la 1 m3, in grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine in apa timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala
imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza cu restul suprafetei,
stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti,
stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe
planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile sau pe plansee
turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. Imbracamintea din
placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din
beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei hartie, folie de
polietilena, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala de tipul Pa 35 si
nisip 03 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la
3,54 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata
locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vartoasa, factorul apa ciment
fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper. Placile se
vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de 23 mm intre placile din
gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa
60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de
ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele
suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesandu-se
atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat
striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga
suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand si
mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul
de la montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu
apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin
asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin
maturarea rumegusului.
Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu
rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect cum este
indicat de Proiectant si Inginer.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 510 mm
care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m,
functie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi speciale
interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu
mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 58 mm. In cazul in care se tencuiesc
si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea
exterioara a faiantei.
7.5 CONTROLUL CALITATII
8.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a
constructorului;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul
suport);
Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi;
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si
spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca
straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si
udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip
necesare pentru ruperea capilaritatii.
Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli
pentru a se asigura protejarea lor;
Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
7.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI
8.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din
PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator.
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este
impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia
poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora.
Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer
sau traficului auto.
8.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
O.U. Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit
nr.174/2002 multietajate
C 107/1-94 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de
locuit
RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC
ALPROM-1995
aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate
inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei.
Geam termoizolator
Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat
de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip
de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de
podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea
trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si
la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam
securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe
intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile
vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se
foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm.
8.3.2 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI DIN AL
Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic minim K = 1,6 W/m2K.
Inatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm).
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara
impuritati mecanice.
Profile de rigidizare - din otel zincat cu grosimea de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm.
8.3.3 MATERIALE FOLOSITE PENTRU TAMPLARIA DIN ALUMINIU
Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003.
Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile
mecanice se bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate
care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla
poliamidica armata. Se obtine astfel Cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si
rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.
Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K.
Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-
un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care
se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.
In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere
(diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).
Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.
8.3.4 CONTROLUL CALITATII
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita
deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea
ambalajelor din carton si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza
dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor
aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi
oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar
putea sa strice sau sa impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive
trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale
etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita.
Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de
calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv
Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu
trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
8.4 EXECUTIA LUCRARILOR
8.4.1 GENERALITATI
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa
demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare
sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt
finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie
admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand
golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre
dupa montarea lor.
8.4.2 LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea
protectiva).
Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii.
Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre.
Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC.
Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la
40 cm.
Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va
prezenta pori sau culoare gri-galbuie.
Tamplaria din Aluminiu:
in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte
de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu
email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de
presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.
Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in
afara santierului.
8.4.3 EXECUTIA TAMPLARIEI DIN ALUMINIU PENTRU USI SI FERESTRE
Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii.
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara
fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa
asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei.
Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si
a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor.
Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente
metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre
tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza
din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata,
uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa
deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile
adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
8.4.4 LUCRARI PREGATITOARE (IN REABILITARE)
Demontarea tamplariei existente
Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele:
interior, unde tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza
deteriorarea.
geamul din rama.
exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu
la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei
exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest
mod imbinarile temporale se pot desface.
punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste
elemente trebuie tratate anticoroziv.
e a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat
pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform
instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul.
obile care au fost demontate.
Siguranta pe santier
santier.
chelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric
si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
8.5 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE
Dupa ce structura de baza a fost terminata:
ure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate
fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor;
structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii
Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate.
Verificarea pe parcursul executiei:
vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni
vatamarea (>8cm).
ABATERI ADMISE:
9.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din tabla
neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste lucrari pot
include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare.
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:
sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie
suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor;
elemente sandwich.
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante (cm/m)
minime uzuale
Tabla profilata tip tigla 25 45-175
9.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 7608-88 Aliaje de aluminu. Clase
STAS 428/1-90 Foi de aluminu. Specificatii tehnice
STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc
STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata
STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni
STAS 2029 Tabla ondulata din otel laminata la cald
STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice
STAS 426/2-80 Table din cupru. Dimensiuni
STAS 428/1-90 Tabla din aluminiu. Specificatii tehnice
STAS 2274 Lucrari de tinichigerie pentru lucrari neindustriale, industriale si ferme, tevi de evacuare,
jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare
C37 -88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii .
EN 10143 : 1993 Metal continuu imersat acoperit cu tapla si fasie Tolerante privind dimensiunile si
forma
SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si tabla. Partea I: Specificatii Tehnice
pentru verificare livrare
SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma
si dimensiune pentru produsele laminate la cald
SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma
si dimensiune pentru produsele laminate la rece
9.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
9.3.1 MATERIALE
Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un strat
:
-zinc si zinc: otel inoxidabil
Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x
7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc
recomdarile producatorului.
Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb.
Nituri: 0,3 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.
9.3.2 DEPOZITARE SI MANIPULARE
Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura
ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare
impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.
Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor.
Deteriorarile minore se vor repara cu chit .
Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de
jos.
9.3.3 MOSTRE
Antreprenorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului,
instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Mostre (se furnizeaza in cazul acoperisurilor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si
montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza
materialele si metodele de executie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra
pe suprafata acoperisului la indicatia Inginerului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al
calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune o suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare
tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare,
jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluviala etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de
dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.
9.4 EXECUTAREA LUCRARILOR
TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS
GENERALITATI
Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.
Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Inginerului.
Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este aprobata de Inginer.
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate
de Inginer.
PRINDERE SI FIXARE
Se folosesc conectorii dupa cum recomandati de producator si aprobati de Inginer. Vopseaua trebuie
sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere.
Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi
speciale pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile.
MONTAREA INVELITORILOR DIN TIGLE METALICE
Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in
vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla . Decalarea
randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla.
La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate
dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci
2 tigle.
Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului ,
dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si/sau prin baterea in cuie .
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi
suplimentare prin cuie cu cap conic .
JGHEABURI SI BURLANE
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelasi tip cu
materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute
etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
9.5 VERIFICAREA CALITATII
9.5.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI INVELITORII
Trebuie sa se verifice :
constructorului ;
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;
abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm
perpendicular pe panta;
si cu rosturi decalate;
la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;
astereala ,fara valuri, iar la verificarea prin circulatie pe acoperis , fiind calcata cu piciorul sa nu se
indoaie;
a umezelii ,
necesare pentru fixarea copcilor;
Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:
urmatoarele limite:
Panta acoperisului cm/m 40 30 15 12
Petrecerea minima cm 9 10 11 20
tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu
tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;
si sa fie bine fixate cu cuie , iar strapungerile lipite cu cositor;
colturi si la burlane;
agnari;
9.5.3 VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Trebuie sa se verifice:
10. IZOLATII
Oradea si TLSIT);
concluziile
verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112
86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului,
fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari
similare.
zie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din
beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300
g/m 2 .
in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul
umed la temperatura de peste + 8C.
1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub
hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate
se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.
scurgere si a strapungerilor.
impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.
atelier sau fabrici, prin lipirea Placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe
foile bitumate.
operis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in
masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de
150C in timpul lipirii.
si acoperisuri cu panta de max.
20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu
maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).
hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor
derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp
suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.
care a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C
112 86 art. 3.20.2 3.20.6.
cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de
jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 50 cm.
prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata
si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la
50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.
ecirculabile, se va
realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 6 mm la
25x25 cm.
15 mm, se va
executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime.
hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum
si matisare pe element cu sarma sau colier.
rebord se vor etansa si izola conform C 112 86 punctele 3.24
3.24.2.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de
scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 3.26.7
10.1.5.2 LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte
prevederile STAS 2355/2 87, ale normativului C 112 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale
proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale
se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale
proiectului.
10.1.6 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de
executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform
normelor in vigoare;
zul);
termoizolatiile noi;
catelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in
componenta hidroizolatiilor;
streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
ul
cel mai coborat al lucrarii respective;
elementele de constructie;
u atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau
tuburi;
10.1.6.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7
% inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ;
Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind
de 3,6 cm ;
La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de
contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;
In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocanire si
eventuale sondaje in punctele dubioase
10.1.7 MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR
Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de
hidroizolatie:
erul
Sanatatii prin Ordinul nr. 34/1975 i 60/75;
hidroizolanta la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si
articolele 5.3 si 6.11 din Normele Tehnice P 188-83;
Capitole relationare:
-U/Al
toare,
metalica;
acoperis.
Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa :
Obiective generale
Se iau masuri care sa asigure :
-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele
de constructie perimetrale (m, D);
constructie perimetrale;
expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla;
anul subsolului un strat de PEX ;
Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.
te la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia
trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
-15cm.
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare,
trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii -
inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
Materiale de etansare
Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri,
transparent cum va fi aprobat de Inginer.
Tip B Elemente de etansare prefabricate
-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva.
le cu o densitate de 30 kg/m3.
Tip C polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Inginer.
Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu lIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se
foloseste cum este indicat in planse.
Tip E Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.
Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Inginer.
Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren,
pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
Cerinte generale de montare pentru termoizolatii
Izolatie cu placi:
monteaza placi cu toate marginile placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la
intradosul planseelor.
rile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si
aprobarii Inginerului.
se aseaza in jos);
- Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.1.2 de mai sus (punctul
a)
- Densitatea intre 16-18 kg/m3
- Rezistenta la compresiune minim 0,125 N/mm2
- Rezistenta la >0,15 N/mm2
- Clasa de combustie C2
- Productie libera de CFC si HCFC
In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare,
termoizolatia se monteaza la interior (vezi Lucrari Compartimentare Placari Uscate).
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice
ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.
Tamplarie exterioara noua
Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.
Trebuie respectate urmatoarele criterii:
-U sau AL,
e = 1,6 W/m2K,
Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e0,10),
avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k =
1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.
O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum
se specifica pentru parter si primul etaj. De asemena se obtine o valoare R mai mare in conditiile in
care se utilizeaza un sistem sandwich al geamului de 3 foi de geam.(Vezi Tamplarie din PVC- /Al).
Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa
Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
atea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Hidroizolatii)
-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt
direct suprapuse.
lsiilor si solutiilor
bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrarilor de reabilitare complete:
-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Inginerului, ca vechea izolatie sa fie
indepartata complet (vezi Lucrari de Demolari).
In cazul lucrarilor de reparatii:
material izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in
ceea ce priveste grosimea.
Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confort
interior in vigoare.
Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de
aproximativ 12 - 15cm grosime.
Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj
In caz de reabilitare:
(panouri sau saltele) de 10 - 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul
oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua.
constructorului;
ctului si a detaliilor de executie;
lor;
actualei invelitori;
Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie;
Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;
Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;
Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2mm;
Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;
Daca nu s-au produs goluri in placi;
Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;
Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe
contur;
VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele
admisibile care sunt: pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara
2%;
Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;
Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor
proiectate.
La finalizare
Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.
Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale
structurii.
Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
Materiale pentru etansare
Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator.
Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
Filerele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm
in rosturi. Intinderea filerelor elastice nu este permisa.
Filerele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete
continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua.
Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetele
finisate adiacente.
Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate
adiacente decat daca acest lucru este aprobat.
Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient
pentru a evita contactul cu astfel de margini.
Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor
producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate.
Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile
in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula
impotriva adeziunii.
Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare.
Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
Pe toata durata executiei se vor lua masurile necesare pentru evitarea oricaror accidente de munca,
folosind parapetii, panourile avertizoare si iluminatul de semnalizare in conformitate cu prevederile
Normelor Generale de Protectia Muncii aprobate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale prin
Ordinul 508 / 20.11.2002 si de Ministerul Sanatatii si Familiei cu Ordinul 933 / 25.11.2002.
De asemenea, se vor aplica Normele Specifice editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
Departamentul Protectiei Muncii, inclusiv, fara a se limita la acestea, urmatoarele capitole :
ntocmit,
carh. Maria Cioata
Anexa 1
NORMATIVE REPUBLICANE
Normative privind protecia muncii, sanitar i contra incendiilor.
P 118 - 99
NORME TEHNICE de proiectare i realizare a construciilor, privind protecia la aciunea
focului.
C 56 - 2002 - BC 19 - 20/2004
NORMATIV pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
C 204 - 80 - BC 5/81
NORMATIV CADRU privind verificarea calitii lucrrilor de montaj al utilajelor i instalaiilor
tehnologice pentru obiective de investiii.
Normative privind proiectarea i executarea organizrii lucrrilor de construcii - montaj.
C 16 - BC 6/85
NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaiilor aferente.
Normative privind executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii.
C58-96
C 199 - 79 - BC 1/80
INSTRUCIUNI TEHNICE privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n construcii a
tmplriei din lemn.
C 47 - 86 - BC 5/86
INSTRUCIUNI TEHNICE pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor produse din sticl n
construcii.
GP 037/0-1998 - BC 11/99
Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile
NE 001-1996 - BC 8/96
NORMATIV privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri.
GP 073-2002 - MO -576/12.09.2003
GHID DE PROIECTARE si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cladiri.
GT 041/2002 - BC 6/2003
GHID privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor civile
C 125-2005 - BC 15/2005
NORMATIV privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor
acustice in cladiri.
C 107/0-2002 - BC 8/2003
NORMATIV privind proiectarea si executarea masurilor de izolatii termice la cladiri.
GP 065-2001 - BC 12/2002
GHID privind proiectarea si executia lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la
acoperisuri de beton.
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de nvelitori.
NP 005/2003 BC 14/2004
NORMATIV privind proiectarea constructiilor de lemn
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de zidrie i perei.
GP 053/2000 - BC 12/2001
GHID de proictare si executie pentru prinderea elastica a peretilor de compartimentare de
structura de rezistenta .