CAIET DE SARCINI

pentru executarea lucrrilor de arhitectur

BORDEROU

1 Generalitati

2 Dulgherie sarpante, pardoseli si lambriuri de lemn

3 Zidarie

4 Tencuieli

5 Placaje

6 Zugraveli si vopsitorii

7 Pardoseli

8 Tamplarie PVC

9 Invelitori si tinichigerie

10 Izolatii

11 Protectia muncii si siguranta la foc

Anexa 1 Normative republicane

 1. GENERALITATI

Specificatiile tehnice generale definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu
acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde
sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al
Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru intreruperea
lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala
Antreprenorului. Vezi Conditiile Generale ale Contractului.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate in proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre Proiectant si
Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul
Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata
de el.
Rolul Inginerului este definit de Conditiile Generale ale Contractului.
Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Antreprenorul, Inginerul si Beneficiarul vor urmari
performanta lucrarilor finalizate.
Urmarirea comportamentului lucrarilor construite si interventiile in timp reprezinta o evaluare a
conditiilor tehnice ale constructiei si preservarea capacitatii de functionare pe intreaga durata de
functionare.
Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform
previziunilor din Manualul de Constructii (Romanesc) si normelor tehnice specifice care guverneaza
lucrarile prezente si categoria de constructii.
1.1 OPERATIUNI PREMERGATOARE
Inainte de inceperea lucrarilor, intreg personalul de executie va fi instruit asupra procesului tehnologic
a fazelor de lucru si asupra masurilor de protectie a muncii conform vol.1 NTSM.
Instructajul va fi inscris in fisa individuala de protectia muncii.
Inainte de inceperea lucrarilor, terenul se va imprejmui cu panouri metalice, acolo unde este cazul, si
se vor afisa placute avertizoare de interzicere a accesului persoanelor neautorizate (vizibile si
noaptea).
Muncitorii vor purta echipament de protectie, ochelari si casca si vor fi dotati cu toate sculele, utilajele
si dispozitivele necesare operatiunilor ce urmeaza a fi executate.
Unitati de masura si scopul lucrarilor : Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele
ISO.
1.2 NORMATIVE SI REGLEMENTARI
Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. Lista cu
Standardele romanesti. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi
standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante.
Antreprenorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare.
Deasemenea, trebuie sa respecte normele de incendiu, mai ales cand se folosesc substante
periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea
adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini.
C.204-80 - Normativ - Cadru privind Verificarea calitatii Lucrarilor de Montaj al utilajelor si instalatiilor
Tehnologice pentru Obiective de Investitii, elaborat de IGSIC si ICCPDC si aprobat cu Ordinul IGSIC
si ICCPDC nr. 17/14.07.1983;
C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente elaborat de ICCPDC si aprobate cu Ordinul ICCPDC nr. 92/14.12.1984.
HG nr 728/19 oct 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind "Certificarea calitatii produselor
folosite in constructii"
Legea nr 10/18 ianuarie 1995 privind "Calitatea in constructii"
HG 261/1994 Regulamente pentru incadrarea in categorii de importanta, intretinere, urmarire in timp
si postutilizare
HG 766 Regulamente privind calitatea in constructii
HG nr 273/94 Regulament privind intocmirea si pastrarea "Cartii tehnice a constructiei"

2. LUCRARI DE DULGHERIE SARPANTE, PARDOSELI, LAMBRIURI DE

LEMN
2.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de dulgherie structurale pentru
acoperisuri , pentru pardoselile din lemn , placari cu lambriuri .
Lucrarile pentru dulgherie pentru acoperis sunt necesare atat in constructiile noi cat si in cele de
reabilitare, in timp ce cele pentru pardoseli din lemn doar in lucrarile de reparatii in cladirile
monumente istorice. Pentru tamplaria din lemn vedeti capitolul pentru Lucrari de tamplarie din lemn
Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.
2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale
STAS 1928-90 Cherestea de stejar. Clase de calitate
STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitate
STAS 2925-86 Protectia cherestelei impotriva ciupercilor si a insectelor Xylophagus
STAS 5194-88 Cherestea. Metode de masurare. Reguli si metode pentru controlul calitatii. Specificatii
pentru marcare si transport
STAS 8022-91 Lemn. Determinarea eficacitatii masurilor antifungice
STAS 9302/1-81 Potectia lemnului. Prescriptii tehnice generale
STAS 9302/2-88 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu
produse solubile in apa. Prescriptii tehnice
STAS 9302/3-81 Protectia lemnului. Impregnarea la presiunea atmosferica cu produse lichide.
Prescriptii tehnice
STAS 9302/4-88 Protectia lemnului. Tratamente pentru suprafata. Prescriptii tehnice
STAS 9302/5-90 Protectia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea atmosferica cu
uleiuri antiseptice. Prescriptii tehnice.
STAS 1245/4-74 Placaj. Determinarea fortei de comprimare
STAS 1245/5-82 Placaj. Determinarea schimbarilor de dimensiune si greutate datorita umiditatii
relative a aerului
STAS 1575-88 Placa laminata. Panou
STAS 1809-87 Panou. Determinarea fortei de lipire la forta de forfecare
STAS 2161-87 Placa. Determinarea fortei de forfecare la rosturile lipite
STAS 5513-89 Furnir, placaj, placa laminata. Clasificare si terminologie
STAS 7578-90 Placi din fibra de lemn. Placi plastificate
STAS 7873-76 Placaj. Determinarea conditiei de lipire folosind dalta
NP 005-96 Cod pentru calcularea si executarea elementelor de constructie din lemn
SR 652/1998 Determinarea eficientei ignifugarii
STAS 10100/0-7 Calcularea elementelor de constructie din lemn
STAS 1040-85 Lemn rotund pentru constructii
NP 09-97 Ghid pentru calcularea elementelor structurale din lemn
EN 204 Clasificarea adezivilor non-structurali pentru imbinarea produselor din lemn si cele derivate
din cherestea
EN 301 Adezivi, fenolici si aminoplastici, pentru structurile portante din cherestea: Clasificare si
cerinte de executare
EN 312-4 Placi aglomerate - Specificatii Partea 4: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in
conditii uscate
EN 312-5 Placi aglomerate - Specificatii Partea 5: Cerinte pentru placi portante pentru folosire in
conditii de umiditate
EN 322 Panouri pe baza de lemn Determinarea continutului de umiditate
EN 335-1 Durabilitatea produselor din lemn si produselor pe baza de lemn Definirea claselor de risc
a atacurilor biologice - Partea 1 :Generalitati
EN 408 Structuri din cherestea Cherestea structurala si cherestea laminata lipita Determinarea unor
proprietati fizice si mecanice
EN 622-2 Placi din fibra Specificatii Partea 2: Cerinte pentru placi dure
EN 622-3 Placi din fibra Specificatii Partea 3: Cerinte pentru placi medii
EN 622-5 Placi din fibra Cerinte Partea 5:Cerinte pentru placi procesate la cald (MDF)
EN 635-2 Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetelor - Partea 2: Lemn de esenta tare
EN 635-3 Placaj Clasificare dupa aspectul suprafetei - Partea 3: Lemn de esenta moale
EN 636-1 Placaj - Specificatii Partea 1: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii uscate
EN 636-2 Placaj - Specificatii - Partea 2: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii de umiditate
EN 636-3 Placaj - Specificatii - Partea 3: Cerinte pentru placaj pentru folosire in conditii exterioare
EN 717-2 Clase de propagare pentru aldehida formica
EN 789 Structuri din cherestea Metode de testare Determinarea proprietatilor mecanice ale
panourilor din lemn
EN 942 Cherestea pentru tamplarie Clasificare generala a calitatii cherestelei
EN 1058 Panouri din lemn Determinarea valorilor caracteristice pentru proprietatile mecanice si
densitate
prEN 12765 Clasificarea adezivilor termoreactivi pentru lemn pentru aplicari non-structurale
prEN 13183-1 Cherestea rotunda si ecarisata Metoda pentru masurarea continutului de umiditate -
Partea 1: Metoda pentru determinarea continutului de umiditate pentru o bucata de cherestea rotunda
sau ecarisata (Metoda de uscare in cuptor)
prEN 13307 Scandura din cherestea si profile neprelucrarte pentru tamplarie
prENV 13696 Podea din lemn si parchet Determinarea elasticitatii si rezistentei la uzura
EN 335-2 Durabilitatea produselor din lemn sau pe baza de lemn - Definirea claselor de risc pentru
atac bilogic - Partea 2 : Aplicarepentru lemn masiv
EN 335-3 Durabilitatea produselor din lemn si pe baza din lemn Definirea claselor de risc pentru
atac biologic - Part 3 : Aplicare pentru panouri pe baza de lemn
EN 350-2 Durabilitatea produselor din lemn sip e baza de lemn Durabilitatea naturala a lemnului
masiv Partea 2: Ghid pentru durabilitate naturala si pentru tratarea speciilor de lemn selectate
importante in Europa
EN 844 Cherestea rotunda si ecarisata Terminologie
prEN 13647 Pardosea din lemn si parchet si panouri si placari din lemn Determinarea
caracteristicilor geometrice
2.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE
2.3.1 MATERIALE
Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale:
2.3.1.1 ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN
Capriorii - piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta , care sustin elementele
secundare ale acoperisului ( sipci , astereala ); se executadin rigle de lemn care reazema pe pane
;distanta uzuala intre capriori este de0,7 1,2 m;
Panele sunt piese din lemn , rezemate pe popi , dispuse longitudinal cladirii; distantele uzale intere
pane sunt de 2,0 3,5 m ; deschiderea panei este intre 3,0 5,0 m ; innadirea panelor se face in
dreptul popilor;
Cosoroabele - sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii , pe care sprijina capriorii
; se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice;
Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau inclinat ; popii reazema pe
zidurile portante transversale sau longitudinale prinintermediul unor talpi ; la partea superioara popii
sustin panele; in mod current , sectiunile popilor au diametrul de 12 16 mm;
Clestii sunt elemente orizontale din lemn care solidarizeaza popii intre ei in sectiune transversala
formand impreuna cu acestia un cadru indeformabil; clestii se amplasaaza sub pane si se prind de
capriori si pane cu buloane sau cuie ; in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigurarii
unor suprafete plane de contact cu clestii ; sectiunea uzuala pentru clesti este de 2,8 x 15 cm;
Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund) sau din lemn ecarisat (
cand popii sunt din lemn ecarisat ), care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care
preiau incarcarile orizontale;in mod current contrafisele au diametrul de 10 12 cm ;
Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi ,clesti si capriorii din dreptul clestilor ; distanta optima
dintre scaune este de 3 5m;
Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . Pentru realizarea sarpantelor scolilor se vor
respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse.
Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn. Acestea trebuie sa respecte
caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare
Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele:

cosoroabele la ultimul etaj sau la atic;

e baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in placa de

beton peste ultimul etaj;

de ridigizare ale structurii acoperisului.

2.3.1.2 SIPCI, PANOURI, PLACI PENTRU ACOPERIS:

mn din esenta moale sau placi din cherestea ca suport pentru membranele
acoperisului si stratul de scanduri de sub acoperis;
 tal.

erata acoperita cu rasina din melamina

sau marmura artificiala;
2.3.1.3 MOBILE INCORPORATE:

pentru dulapuri, dulapuri etc. conform planselor.

ectie din lemn pentru calorifere.

2.3.1.4 ACCESORII:

2.3.1.5 ECHIPAMENTE:

2.3.2 LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE

Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa
certifice orice tratament industrial. Cheresteaua se va depozita in stive, la distanta de sol si astfel
incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie, si sa fie permisa o buna circulatie a aerului intre
straturile de cherestea. Cheresteaua de calitati diferite se vor marca si depozita diferit.
Elementele pre-asamblate (cum ar fi ferme prinse in cuie sau grinzi grele din lemn laminat) vor fi
depozitate astfel incat sa se asigure accesul usor cu macarele, elevatoare, trolii si alte masini de
ridicare. Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant puternic.
Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, evitand orice deteriorari in
timpul transportului. Orice parti mobile ale tamplariei (sertare, usi, etc.) se vor fixa pentru a evita
deschiderea accidentala. Suprafetele expuse se vor proteja impotriva zgarieturilor.
Panourile pentru placare trebuie sa fie transportate in invelisuri de plastic si legate, pentru a evita
orice deteriorare.
Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier, bine protejata de intemperii. Orice material
inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie.
Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea
evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera.
Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate , fara fisuri si
crapaturi vizilbile.
2.3.3 PREDARI
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale
pentru a fi aprobate de Inginer. Tamplaria facuta pe comanda var fi detaliata atat privind cota cat si
sectiunea.
2.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ.
2.4.1 TAMPLARIE NEPRELUCRATA
Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna
metoda posibila si cu aprobarea Inginerului si Beneficiarului.
Structura de lemn se va prinde corect, se va verifica, prinse in suruburi sau bolturi cum este necesar.
Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.
Elementele din lemn cu imbinari suprapuse, trebuie sa se suprapuna 150mm sau de 2 ori inaltimea
elemntului cel mai mare.
Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie
prevazute unde este necesar si cum este proiectat.
In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu
permisiunea anterioara din partea Proiectantului sau Inginerului. Nici un element structural nu va fi
taiate fara directionarea lor.
Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn, vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi
deschidere.
La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se
vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite.
2.4.2 ELEMENTE PENTRU FINISAJE/TAMPLARIE DIN LEMN
Generalitati
Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si
constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic. In locul placilor aglomerate, este de preferat sa
se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece
acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care
sunt greu de retusat si de revopsit pe santier.
Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva.
2.5 CONTROLUL CALITATII
2.5.1 TAMPLARIE MASIVA
Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor.
Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in
concordanta cu:

-90
si 1949-86 pentru orice sortiment;
Originea cherestelei
Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea
importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de
Companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul
pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva).
Placi pentru acoperis
Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a
membranei hidroizolatoare.
Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel, pentru a:

cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis.

Tratamente de conservare
Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele
aplicate conform STAS 2925-86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti
de sanatate si siguranta.
Conservarea pentru panourile din lemn tratate structurile pentru acoperis care probabil vor intra in
contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de
Inginer si de producatorul sistemului de acoperis.
Produse de ignifugare
Toate elementele structurale din lemn din mansarde, trebuie tratate cu produse ignifuge conform
standardelor in vigoare.
2.5.2 ELEMENTE DE FINISAJE DIN LEMN
2.5.2.1 ORIGINEA LEMNULUI PENTRU TAMPLARIE
Vezi cherestea pentru tamplarie masiva.
2.5.2.2 CONTINUTUL DE UMIDITATE
Elementele individuale vor avea un continut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15 ( 2) %
doar daca nu este stabilit altfel.
Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz
de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din
centru elementelor.
2.5.2.3 PLACAJUL
Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele
prEN 636-1 in conditii uscate si EN 636-2 in conditii de umiditate.
Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele prEN 636-3.
2.5.2.4 ABATERI ADMISIBILE
Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale trebui sa fie cuprinse in
urmatoarele limite:

mi < 200 mm : 0,2 mm

2.5.2.5 DEFORMARI
Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.
2.5.2.6 FORMA DREPTUNGHIULARA
Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii.
2.5.2.7 BOMBARE
Bombarea nu va depasi 0,5 % din latime la livrare.
2.5.2.8 INDOIRE
Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare.
Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare.
Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda.
Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.
2.5.2.9 MARGINI DREPTE
Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm.
Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.
2.5.2.10 PRELUCRARE
Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata
primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usoara.
Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii
lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.
2.5.2.11 DURITATE SI UZURA
In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru
produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura confrom prENV 13696. Valorile
necesare pentru duritate si uzura, cand lemnul nu este protejat, vor fi mentionate in proiectele
tehnice.
2.5.2.12 FORTA MECANICA
In caz de disputa si daca forta mecanica este relevanta (de exemplu pentru scarile, dulapurile,
rafturile pentru carti din lemn), si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile
de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu:

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari

Calitatea admisa pentru cherestea conform EN 942
Element Clasa Contractie Abatere a Imbinare coada de
EN 942 texturii randunica
lemnului
Finisaj Finisaj
transparent Opac
Margine J30 J40 Nu se 20 mm/m 4 pe metru, nu se permite
permite cu finisaj transparent

Partea orizontala a J10 J30 2 mm/m Se permite, daca este

scarii laminat

Partea 20 mm/m Nu se permite

verticala
Coloana a J30 J40 20 mm/m 4 pe metru, daca este
unei scari laminat
in spirala

Mana J10 J30 2 Nu se

curenta mm/m permite
Balustrada J10 2 mm/m
Protectie J30 J30 20 4 pe
mm/m metru
2.5.2.13 FOLOSIREA ALDEHIDEI FORMICE
Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit
aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de material DOAR la mobilIier si dispozitivele
de prindere , daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie
E1 conform EN 717- 2).
Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de
producator intr-Camera climatica in conditii de laborator. Antreprenorul sau producatorul trebuie sa
furnizeze un certificat de testare.
2.6 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
2.6.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI
Trebuie sa verifice :

utilizat (sa nu aiba fisuri , sa nu fie degradat );

te anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de
beton de la ultimul nivel);

atea sa fie uniform distribuita

pe toata suprafata placii;

2.6.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA

Trebuie sa verifice:

calitate;

pilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice

ancorate;

e chertarea elementelor in vederea asigurarii

unei suprafete plane de contact;

2.6.3 VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE SARPANTA

Trebuie sa verifice:
ntinutul certificatelor de calitate ale materialelor;

-se prin sondaj sectiunile elementelor ,

distanta dintre elemente, aspectul visual al elementelor de sarpanta;

intocmite pentru aceasta lucrare.

2.7 IGNIFUGAREA TAMPLARIE STRUCTURALE
2.7.1 DEFINITII, GENERALITATI
Conform Normativului de siguranta la foc P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la
foc , stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si
importanta a cladirii
LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul elementul isi pierde capacitatea
de rezistenta la foc intr-un incendiu standard;
CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la
foc;
2.7.2 CLASIFICARI
Conform STAS 11357 / 1990 , materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al
comportarii la foc in 2 grupe:
Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor
inalte).
Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza:
Materiale necombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza.
Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din
categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa
materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate
reduce viteza de propagare a incendiului.
Aceasta substanta actioneaza prin:

amestecul combustibil;
Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare =
operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii
de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia.
Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia Comportare la foc
imbunatatita pe o anumita perioada de timp.
Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate , de societati certificate pentru acest tip de lucrari
, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor f i incercate intr-un
laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv.
2.8 VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII
2.8.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA IGNIFUGARII
Trebuie sa se verifice:
are al firmei executante emis de Inspectoratul general al
Pompierilor;

grementelor tehnice pentru produsele folosite;

elor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii;

2.8.2 VERIFICARI IN TIMPUL OPERATIUNII DE IGNIFUGARE
Trebuie sa se verifice:

sului din fisa tehnica a acestuia;

-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare

specializate conform SR 652;
e minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm tratarea epruvetelor se
face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza;

etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii:

- denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare;
- denumirea materialului ignifugat;
- denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat;
- data aplicarii;
- modul de aplicare;
- denumirea executantului;
- aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de
ignifugare.
2.8.3 VERIFICARI LA SFARSITUL OPERATIUNII DE IGNIFUGARE
Trebuie sa se verifice:

receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele:

- denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului;
- numarul lotului de produs ignifug;
- numarul certificatului de calitate al produsului ignifug;
- numarul avizului de expeditie al materialului;
- modul de aplicare al produsului;
- tipul materialului protejat;
- consumul specific;
- numarul straturilor aplicate;
- data aplicarii produsului;
 - data efectuarii probelor;
La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epruvetele supuse
incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat.

3 LUCRARI DE ZIDARIE
3.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile
mortarului pentru lucrari de zidarie.
3.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 10109/1 82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
C 16-84 Executarea lucrarilor de constructie pe timp racoros
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala.
C 14/1-94 Normativ de executare a zidariilor .
MP 007 - 1999 Metode de investigare a zidariilor vechi .
P 118 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
STAS 6793 82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare
obisnuite la constructiile civile. Prescriptii generale.
STAS 457 80 Caramizi presate pline.
STAS 5185/2 80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
NTR 9059-80 Panouri ceramice cu goluri orizontale.
STAS 8036-81 Blocuri mici pentru constructii din BCA si placi pentru izolatie termica.
STAS1030 85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificare si conditii tehnice.
STAS 2634 80 Verificarea calitatii materialelor in stare proaspata si intarita.
STAS 9201 80 Indrumator tehnic de ancorare a peretilor de compartimentare de structura .
STAS 146 78 Var pentru constructii.
STAS 1667 76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare.
STAS 790 84 Apa pentru constructii.
STAS 388 68 Ciment Portland.
STAS 1500 78 Ciment Pa 35
3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.
3.3.1 MATERIALE:
STAS 457 - 80 Caramida plina cu dimensiuni 240x115x63
STAS 5185/2 - 80 Caramizi cu goluri verticale.
P2 - 85 Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie.
STAS 10109 /1 - 82 Proiectarea si execitia lucrarilor de zidarie.
Se vor folosi caramizi numai de calitatea I.
Lungimea de suprapunere si aranjarea zidariei va fi de in concordanta cu capitolul 13 din P2 - 85.
Calitatea caramizilor trebuie sa in conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 85:

calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 457 80.

teracota
mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100
si vor corespunde prevederilor STAS 5185/2 80.
-80.
dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau similar
aprobat;

aprobat;
-81;
ntru pereti de compartimentare cu sau fara goluri;

12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS

438/1 80;
80;

3.3.2 MOSTRE SI TESTARI

Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune
la dispozitia Inginerului, spre aprobare, urmatoarele mostre:
 ocuri de teracota;

3.3.3 SPECIFICATII PENTRU MORTARE

Generalitati
Mortarul va respecta:
- 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala
- 85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
- 85, Tabelul 2.
Marca mortarului: M 50Z
Materiale

- var hidratat conform STAS 3201 - Var hidratat si pulbere pentru constructii
- var pasta conform STAS 146 - Var pentru constructii

- Nisip natural de cariera sau de rau, conform STAS 1667 - 76

- Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:
o nisip provenit din concasarea rocilor naturale;
o nisip de mare.
Aceste nisipuri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 1667- 76 - Agregate
naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50% nisip
natural.

Armaturile trebuie sa fie in conformitate cu STAS 438/1 - 80 si 438/2 - 80.

Betonul trebuie sa fie cel putin tip C8/10.

Se va utiliza apa de la reteaua de alimentatie in cazul utilizarii altei surse, apa trebuie sa corespunda
conditiilor STAS 790 - 84.
- Betoane.

- Plastificanti in cazul mortarelor de ciment, conform STAS 8625 - 90.

- Acceleratori de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru
mortare de zidarie, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe timp
friguros.
Compozitia mortarelor de zidarie
Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment care pot fi utilizate fara incercari
preliminare in cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 1667 - 76) sunt speficate in tabelul
urmator:
Marca mortarului Tipul Materiale pentru 1mc mortar
si notatia mortarului

Ciment Var hidratat Var pasta sau (mc) (kg)

var pasta sau slam de

F 25 (kg) M 30 (kg)
slam de carbid
carbid (mc (kg)
M 50 Z Ciment 230 219 0.090 115 1.18 1600
-
var

Mortare pentru pereti din elemente armate:

 unui
mortar de consistenta vartoasa (determinata cu conul etalon);

si apa pana la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu conul etalon).
Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri mecanice,
asigurandu-se umatoarele conditii:

lianti si 3% pentru agregate;

Controlul calitatii mortarelor

Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidarie si tencuiala se va face conform metoelor prescrise
in STAS 2634 - 80 "Metode de marcare a mortarelor in stare proaspata si intarita". Conditiile tehnice
pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 - 85 "Mortare obisnuite
pentru zidarie si tencuiala. Clasificare si conditii tehnice"
Mortar de ciment si mortar de ciment cu var
In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica mortarele folosite la
lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie vor fi mortare marca M 50 Z si M 100
Z, pentru ultimul se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 82.
Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii:
dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea
unei cat mai bune durabilitati.
Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu
STAS 2634 50. Metode de incercare a mortarelor in stare prospata si intarita.
Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA.
Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA.
Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips.
Mortarul trebuie sa aiba Consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a
blocurilor de compartimentare.
3.3.4 VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR
Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in
depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale.
Se vor face verificari pentru:

10109/1 82; STAS 457 80; STAS 5185/2 80.

a panourilor ceramice cu goluri orizontale conform NTR 9058-80;

ventilatie;
85;

conform STAS 10109/1 82 si Normativul C 140 79.

rmaturilor conform STAS 438/1,2 80.
3.3.5 LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit
caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin caietul de sarcini.
Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de
executie.
Cimentul va fi livrart in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet.
Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.
Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special
amenajate.
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel
apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.
3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE
3.4.1 ZIDARIA DE UMPLUTURA SI PORTANTA
Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:

Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru caldirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ:
3.4.2 CARAMIZI DIN ARGILA SI BLOCURI DIN BETON
Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca
100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu
goluri verticale.
Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var-ciment M 50Z.
Pentru peretii exteriori nu se vor folosi caramizi sau blocuri pline, pentru a obtine valoarea R necesara
de 2,0 m2K/W pentru zidaria izolata in exterior (6cm polistiren extrudat) pe ambele parti. Valoarea k
corespunzatoare va fi de 0,46 W/m2K.
Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu
Captuseala de izolatie interioara.
Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile/blocurile se vor uda
bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare.
Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului,
lasandu-se neumplute numai pe o adincime de 1 cm de la fata exterioara a zidului.
Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la
camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim caramida in lungul zidului si pe
caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand grosimea rosturilor
orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm.
Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10110/1 75.
Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la
intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se
va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei.
Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de
caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei.
Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii
si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele
aratate in Normativul P 2 85 figurile 58 63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura
de cel putin caramida.
Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se
face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv.
Ancorarea zidariei de umputura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel
beton 8 mm avand o lungime de 60 cm l = 50 cm, fir cu agrafe 8 mm l = 50 cm fixate cu bolturi
impuscate in beton la cca 60 cm (Normativ P 2 85 figura 65).
Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1
m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor
ancora conform Normativ P 2 85, figura 64b, cu bare 8 mm.
Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un
sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut
complet cu mortat M 100 Z.
Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M 50 Z.
Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza se va prevedea la colturile si ramificatiile
exterioare, in cazul in care nu sunt prevazuti stalpisori din beton armat, armatura orizontala din OB 37
2 x 6mm de 100 cm lungime.
Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate
de masurile anitiseismice in lucrarile de zidarie.
La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si alta a golului si 3 (trei) sau 2
(doua) gheremele la fiecare gol de fereastra, in functie de inaltime.
Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2 3 ori intr-o baie de bitum
topit fierbinte.
Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se
inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
3.4.3 PERETI DESPARTITORI DIN ZIDARIE
Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti.
Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi,
mai ales cand este necesara Clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc).
Pentru peretii despartitori fara Clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a
hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de
7,5 cm grosime, cu goluri orizontale.
Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin
impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigideaza pe directia
perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare
de otel OB 37 8/60 cm in rosturile orizontale.
Sporirea rigidatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la
distanta de 4 asize.
Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform
Normativului P 2 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi
sau difragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 85, pct. 13.1.8).
Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta.
Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei
lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.
3.4.4 ELEMENTE NESTRUCTURALE DIN ZIDARIE
Tubulatura de ventilatie se va executa din:

Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 11 cm) iar golurile
caramizilor se vor umple cu mortar.
Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai
pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale
bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z.
Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.
Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda.
Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor
zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.
3.4.5 COSURILE DE FUM
Cosurile de zidarie vor fi din:
a interioara din
inox sau interioara din ceramica;

cu termo-izolatie rezistenta la foc.

Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii
exteriori, decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior. Cand se afla in legatura directa cu
alte zidarii, cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica, astfel incat
sa permita dilatari si contractii de natura termica.
3.4.6 EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS
La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile Normativului pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 84.
3.4.7 EXECUTAREA LUCRARILOR DE REPARATII ALE ZIDARIILOR
Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor. In functie de gradul de degradare se va stabili tipul de
interventie, care va fi descrisa in proiect .
Reteserea zidariei

-se teserea cu cea existenta

Repararea prin injectare cu mortar

eretelui, in zonele unde se va injecta, un strat de mortar de

3-4 cm

1m. Se astupa stuturile.

ortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p3atm).

urmator. Cind mortarul refuleaza pe la stutul de sus, se inchide cel de jos, prin care s-a facut
injectarea si se desface urmatorul.
Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii.
3.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii,
prin verificarea:
elor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.)
la elementele realizate.

-verbale de lucrari ascunse.

te elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele,
buiandrugi, etc.)
Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, Beneficiarul si/sau
Inginerul (dirigintele lucrarii) va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie
necorespunzator executate fata de proiect si caietul de sarcini.
3.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA ZIDARIEI

3.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTIEI ZIDARIEI

e verificate materialele componente:
- caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati;
- mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje;
- ghermelele respectarea formei, dimensiunilor si a gradului deprotectie impotriva umiditatii;

- daca este respectata procedura tehnica de executie proprie Antreprenorului;

- calitatea materialelor in momentul punerii in opera;
- daca se respecta proiectul tehnic;
- se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;
- daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;
- daca se realizeaza teserea rosturilor;
- daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare;
- daca se monteaza ghermele in locurile indicate;
- daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
3.5.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR DE ZIDARIE

- aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4.

- daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.
- daca s-au intocmit procesul verbal de lucrari ascunse si procesul verbal de receptie
calitativa, corespunzatoare acestei etape.
3.5.4 ABATERI ADMISE (DEVIERI DE LA COTELE DIN PLANURI)

- pereti din caramida: 4 - 10mm.

- pereti din BCA: 5 - 10mm.

- pentru ziduri din caramizi: 10mm

- pentru ziduri din BCA: 20mm.

- pentru ziduri portante: 3mm/m

- pentru ziduri neportante: 5mm/m

- pentru ziduri portante: 3mm/m

- pentru ziduri neportante: 5mm/m

4 LUCRARI DE TENCUIELI

4.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.
Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor
descrise in paragraful urmator.
Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

- Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;

- Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.
 - Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod
obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);
- Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si
stalpi);
- Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe
suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat
vizibil);
- Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau
realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci -
strat vizibil).
- Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane) false, care mascheaza
intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.)
care se executa in trei straturi (smir,grund si strat vizibil.

- Tencuieli obisnuite
Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete.
La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:
- Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare
bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.
- Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin
(tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice,
culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.
- Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se
pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop, coloranti etc.)
deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.
- Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine
netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane,
in incaperi in care se cere un finisaj de Calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care
se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
- Tencuieli decorative
Care la randul lor se impart in:
o Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de
piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect
intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu
aspect de piatra (similipiatra);
o Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se
stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra
macinata si cu adaos de colorant.
Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica
plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.
o Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit,
dolomit, marmura etc.)
o Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite
din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet, ipsos etc.
Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor
functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.
- Tencuieli subtiri
Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul
executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute
cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a
suprafetelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta
calitatea lucrarilor, in special in cazul tencuielilor exterioare:

+10C +30C;

Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia.

Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:
ilor ulterioare;

4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:

C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli

STAS 1667-76 Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare)

STAS 1134-71 Piatra mozaic (mozaic).

NE 001 96 Normativ de executare a tencuielilor umede groase sau subtiri
C140 86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor;
STAS 7058-91 Aracet.
STAS 790-84 Apa pentru mortare.
SR 1500-96 Ciment PA 35.
STAS 545/1-80 Ipsos in constructii.

4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE
Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:

Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:

sarea rocilor naturale

Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa
un continut de cel putin 50% nisip natural.
Apa
Se va utiliza apa potabila .
Aditivi
zul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea
plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.

zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in
apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu
densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.
evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social
culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.

8cm la careul etalon.

Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a
stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata
suportului spre exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de
ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in
conditii bune la tencuieli interioare, sunt:

var (marca M50T) fara intarzietor, pana la

10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.
4.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate
cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o
fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda
urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):

- aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;

 - aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;
14-15 cm.
- Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm;
- Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm.
- Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a.
consistent 13-15 cm.
4.4.1 OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrarile ca trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:

oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in
rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta
tencuielilor;

provoca deteriorarea tencuielilor;

ebuie sa aiba plasa bine
intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;

mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;
-5 mm, iar suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;
e (invelitori plansee etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)

coltari;
4.4.2 EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT
Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de
8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o
planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi
similar cu cel din care se va executa grundul.
4.4.3 EXECUTIA AMORSARII

amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;

mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;

-var compozitie 1:0.25:3
(ciment, var, nisip);

compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate,
avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
4.4.4 EXECUTIA STRATULUI DE BAZA
Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 ore de la
aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului
este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil
executarii grundului:

pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.

de 3 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue.

prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82 , fiind de marca M10T-M100T si care se va

preciza in piesele desenate.

verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate,
neregularitati, goluri.
de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime si se va
executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).

suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

4.4.5 EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL
-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu
nisip fin de pana la 1 mm.
 -5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar intre ele, sa va nivela suprafata de tinci cu drisca.
-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu
nisip de 0-1 mm.
zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m de var pasta.

acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.

in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.

dupa trecerea a cel putin 15 zile de
la executia zidariei.

pasta de ciment.
canice sau
actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.

vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros indicativ C 16-79.
4.4.6 SISTEME DE FATADA AGREMENTATE
Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport diferite, cum ar fi
izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul.
Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare
etc.
Exista trei tipuri de finisaje:

socluri).
4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
ificate de Antreprenor si receptionate de
Beneficiar si Inginer conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor
ascunse.

tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea
straturilor succesive in grosimea prescrisa.

uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de
b.c.a. s-au stropit cu apa.

(inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport)
de mortar.

- rezistentei mortarului;
- numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m;
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).
-verbale de lucrari ascunse si se
efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.

intrande si iesinde.

impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale.

glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect
verticale sau orizontale, in functie de caz.

probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.

ri, goluri, portiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.

directie pe suprafata tencuita.

 Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.

mai putin vizibile.

de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete
dezlipite.
4.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA TENCUIELILOR

pentru lucrarile ce devin ascunse);

e suport sunt corespunzatoare;

de certificate de calitate.
4.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTARII TENCUIELILOR
ct;

-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;

4.5.3 VERIFICAREA LA TERMINAREA TENCUIELILOR

limitele admisibile;

de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general
al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt
corespunzatoare;

4.5.4 ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite

Umflaturi, ciupituri, denivelari, Maxim 3 cm la Nu se admit Nu se admit

fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, fiecare m.
in spatele radiatoarelor si
tevilor impuscaturi de var
nestins urme vizibile de
reparati locale

Zgrunturi mari (pana la 3 Maxim 2 la m. Nu se admit Nu se admit

mm), basicari sau zgarieturi in
adancime (pana la 3 mm) in
driscuiala stratului de
acoperire.

Neregularitati ale planeitatii Nu se verifica Max. 2 Max. 2 neregularitati/m

suprafetelor tencuite pe orice neregularitati/m2 in in orice directie, avand
directie (la verificarea facuta orice directie, avand adancimea sau
cu un dreptar de 2 m adancimea pana la 2 inaltimea pana la 1 mm.
lungime). mm.
Abateri la verticala a Max. cele Pana la 1 mm / m si Pana la 1 mm / m si
tencuielilor peretilor. admise pentru max. 3 mm pe toata max. 2 mm pe
elemente inaltimea ncaperii. toata inaltimea incaperii.
suport.
Abaterile de la verticala si Max. cele Pana la 1 mm / m si Pana la 1 mm / m si
orizontala a muchiilor intrande admise pt. max. 3 mm de element. max. 2 mm pe toata
si iesinde racordarea Suportul inaltimea sau lungimea
tamplariilor cu spaletii, elementelor. elementului.
glafturile ferestrelor,
racordarea peretilor cu
avanul.
Abaterile de raza la suprafete Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.
curbe.

5 LUCRARI DE PLACARE

5.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia lucrarilor de placare cu piatra
naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu
placi de ceramica si mozaic. Deasemenea sunt cuprinse placarile cu panouri din placi stratificate
decorative de inalta presiune (HPL) pe baza de rasini termorigide .
5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
STAS 233 80 Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori
STAS 9110 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii
5.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea
pardoselilor si placari cu faianta sunt:

tuite;

Toate materialele trebuie sa aiba certificate de calitate, declaratie de conformitate si procesul verbal
de receptie pe santier.
Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita
in incaperi cu umiditate (constanta) redusa.
In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija
pentru a se evita spargerea lor.
5.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor.
Pe timp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare.
Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca
pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat.
Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere
de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati
neputand depasi 2mm/m.
Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul
aplicandu-se pe spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe
orizontala / verticala si cu nivela cu bula de aer.
Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare,
placile se vor curata de mortar prin frecarea cu Carpa umezita.
Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu
chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic. Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului
cu carpa umezita cu apa.
Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau
inoxidabile.
5.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE.
5.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPERE LUCRARILOR

Antreprenorului;
 sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (tevi pentru instalatii);

iza prin examinari vizuale;

5.5.2 VERIFICAREA IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR

si verticalitatii placajului la montare;

in sondaje, cel putin unul la

100 mp;

5.5.3 VERIFICARI LA SFARSITUL LUCRARILOR

Existenta procesului verbal de receptie calitativa al lucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari
raman intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa
finalizarea intregii lucrari. Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptare a
lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor.
Se vor face aceleasi verificari in timpul executiei dar cu o frecventa de 1/5, ex. 1m la fiecare 5m;
Vizual, calitatea in ansamblu a intregii lucrari pentru a depista eventuale deficiente care depasesc
abaterile admisibile;
5.5.4 ABATERI ADMISE
Placaje exterioare
Placaje din piatra naturala;
Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite:

Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite:

placa.

Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite:

mm.
Placaje din Placi ceramice smaltuite;
Devierea de la planeitate a Placilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie
(devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm.
Devierea de la verticalitate a Placilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si
suprafata placajului): 2mm.
Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa.
Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm.
Placaje din caramida aparenta.
Devierea de planeitate: 2mm.
Devierea de la verticalitate: nu se admit.
Devierea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida.
Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.
Placaje interioare
Placaje din faianta si piatra
acajului: 2mm

4mmp.

nu se admit.
6 LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

6.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si
vopsitorii.
6.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
C 56 /85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
C 3 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
STAS 7359/89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie
STAS 790/84 Apa pentru constructii
STAS 545/1/80 Ipsos pentru constructii
SR 1581/2/94 Hartie pentru slefuire uscata
6.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale sunt:

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele
livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca
temperature de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 20C.
6.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
6.4.1 PREGATIREA SUPRAFETELOR
6.4.1.1 SUPRAFETE GLETUITE SI TENCUITE
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede,fara desprinderi si fisuri.
Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in
functie de tipul iregularitatilor.
Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de
aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti
ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte
1 si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata cu
perii sau bidinele curate si uscate.
6.4.1.2 SUPRAFETE DE LEMN
Inainte de inceperea lucrarilor de vopsire tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile
acolo unde este cazul, din transport sau montaj;
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si
bine curatate.
Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorienu trebuie sa depaseasca 15%.
Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi
grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
6.4.1.3 SUPRAFETE METALICE
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi
etc. Se asigura indepartarea ruginei (ex.: prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie
sticlata sau solutii decapante, etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol
lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor
de ulei.
6.4.2 EXECUTIA LUCRARILOR
Generalitati
Zugraveli si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din
prezentul Caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de
cel putin +5C.;in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei
lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor.
Finisajele lucrarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval
mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica
daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In
conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20C, acestea se obtin in 30 zile de
la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica prin dispozitive omologate sau alte procedee
(se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata
mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%).
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai
mare de 6C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Antreprenorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe
baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu
vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa
a aerului pana la 60, la pereti si tavane.
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine:

lavabila si un volum egal de apa si se omogenizeaza.

i manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este
de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare.

apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire
vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La
reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata .
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre Inginer (dirigintele de lucrare):

interne de fabricatie;
santier;

necorespunzatoare se vor reface sau remedia;

graveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Vopsirea tamplariei din lemn si metal
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum
urmeaza:
ace dupa terminarea completa a zugravelilor si
pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

care nu
trebuie sa depaseasca 15%;

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:

Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a
aerului in mediul ambiant de cel putin 15C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si
cel putin 15 zile dupa executarea lor.
Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.
Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.
6.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE
6.5.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI
Se vor verifica urmatoarele:

glet, tencuieli, beton etc.);

prezentate de constructor;
ele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu
normele si cu cerintele Beneficiarului;

toriile (invelitori,
streasini).
6.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
Se vor verifica urmatoarele:

i amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale

produselor utilizate;

executa cu cele din proiect;

de perete;
liniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar
(trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).
Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal
Trebuie verificate urmatoarele:
e vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata
suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect
(nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);
a vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a
suprafetelor , bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare,
cremoane, etc) sa nu fie patate cu vopsea;
ntre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete , precum si cele dintre
zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte , fara suprapuneri si separatii.
6.5.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
La terminarea unei faze de lucrari , verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si
cel putin una la fiecare 100 mp.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor
obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de
1/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate
foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.

7 LUCRARI DE PARDOSELI

7.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din ciment sclivisit,
placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.
7.1.1 CLASIFICARI

- pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit sau destinate
balcoanelor si teraselor circulabile;
- pardoseli interioare, aflate in interiorul spatiului construit.
ontinuitatea suprafetei
- pardoseli continue, turnate monolit cu sau fara rosturi (mozaic, masa de spaclu pe baza de
polimeri);
- pardoseli discontinue, din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise etans sau neetans
(piatra naturala sau artificiala, mozaic, lemn, polimeri);
rece, cuantificata prin energia disipata la contactul piciorului
neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10 minute, se impart in:
- pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport textil);
- pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport textil);
- pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mozaic turnat, piatra naturala, placi ceramice
portelanate);
7.1.2 ALCATUIREA PARDOSELILOR
In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:
si in cazul in care exista subsol sau
parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte straturi suport, in cladirile mai
vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli.

de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile statice si dinamice, sa asigure
ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii
stratului de uzura; In cazul unor cerinte pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapei auto-nivelanta:
un strat isolator din 15mm polistiren.
lurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea capilaritatii
(membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei freatice (membrane impermeabile, in
cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita orice punte termica (8 la 10 cm din polistiren
sau poliuretan), si sa permita durabilitatea calitatii a stratului de uzura. In cazul incaperilor umede
(cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau
panza bituminoasa) este necesar inainte de stratul de uzura. Incaperile de langa piscine,
deasemenea necesita masuri speciale pentru protectie impotriva apei.

- siguranta in utilizare;
- rezistenta la sarcini statice si dinamice;
- confortul termic si acustic;
- clasa de combustibilitate prescrisa;
7.1.3 ABATERI ADMISIBILE
Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:

ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).

7.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 67 Spirt alb rafinat tip C
STAS 339-76 Acid cloridric tehnic
STAS 601/1-84 Corpuri abrazive
STAS 790-84 Apa pentru constructii
STAS 1131-71 Agregate pentru mozaic
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru beton si mortar cu lianti material minerali
STAS 2111-90 Cuie din sarma de otel
STAS 4992-68 Acid oxalic tehnic
STAS 5939 80 Placi ceramice pentru pardoseli
7915-71 Pardoseala din PVC flexibila
GP 037-98 Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la
cladiri civile
SR 388-98 Ciment Portland
SR 1500/96 Ciment Pa 35
SR 7055/96 Ciment alb Portland
C56 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
C 140 - 86 Normativ pentru vrificarea calitatii lucrarilor de constructii .
NTR 1830-75 Prenandez 300
NII 1564-69 Ceara de parchet Victoria
MLPAT 31/N/ Metoda pentru a detrmina importanta categoriei de cladiri;
Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vor fi in concordanta cu prevederile
Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor, C 56/85, capitolul 8
Pardoseli.
7.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:
-situ
- apa pentru constructii, conform STAS 790-84
- Nisip conform STAS 1667 76;
- Ciment Portland, conform SR 388/95;
- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;
- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;
- Ciment Pa 35, acc. to SR 1500/96;
- Agregate Naturale, acc. to STAS 1667 76;

- piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 80;

incluzand placi speciale pentru scari;

- Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare);
- Placi mozaicate pentru pardoseli de dimensiuni mici, medii, aranjate pe carton;

- Placare cu PVC , conform STAS 7915-71;

 - Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport.

- Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox.
14mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc.
i
- Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm);
- Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;
- Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu
muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87;

- Strat poliuretanic sau din polistiren, izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub
parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;
- Folie PE ca bariera pentru vapori;
- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;
- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;
- Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 76
- Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84
- Acidul oxalic, conform STAS 4992-68
- Oxizi de vopsire
- Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;
- Adeziv pentru pardoselile din salile de sport
- Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;
- Finisaj poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;
- ceara pentru parchet, conform NII 1564 69.
- Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;
- Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;
- Rosturi de separare din alama in mozaic;
- Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;
- Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;

- Masina pentru raschetare si lustruire.

- Masina pentru lustruit mozaic.
Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor
tehnice folosite in constructii .
7.3.1 TRANSPORT SI DEPOZITARE
De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Antreprenor, sa se constate
daca au fost corect transportate si impachetate. Antreprenorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-
a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie
verificate urmatoarele lucruri:

si acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv

legaturi, se vor depozita in stive in incaperi inchise (pentru a asigura temperatura constanta) pardosite
cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si
dimensiuni. Depozitarea parchetului in subsoluri este interzisa.
legatura, in vehicule curate si acoperite, se vor
depozita in incaperi inchise.

uscate, curate si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si
acoperite, la temperaturi cuprinse intre + 5C+35C, ferite de actiunea luminii solare directe, in
pozitie verticala.

dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de

explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi intre +
15C si + 20C.
perite, la temperatura
de + 5 C + 35 C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va consuma in intregime,
acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei.
ivrata in saci de 50 Kg, pe sortimente si culori diferite.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.

Depozitarea se face in spatii acoperite.

 dul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea prevederilor
in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se va face in
ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de plastic.
-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de razele
solare.

uscate.
fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de
amestecul cu corpuri straine, atat in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul
depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica tehnologia de
executie conforme cu fisa producatorului.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic
pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
7.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA
8.4.1 REGULI GENERALE
In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, care se
executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in
pozitie inchise
Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea dintr-o incapere
in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea de catre Inginer ca acesta a fost bine executat.
La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta intre straturi.
7.4.2 LUCRARI EXECUTATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE PARDOSELI
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale,
fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise,
precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror
executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este
necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de
eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile
mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu
mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire
centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact
direct al conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui
strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va
aseza peste el imbracamintea pardoselii.
Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de
pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
7.4.3 EXECUTIA STRATULUI SUPORT
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se
taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, aceasta
trebuie executata la grosimea la necesara conform standardelor si indicatiilor din proiect .
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct
pe suprafata respectiva, fie deasupra startului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In
al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la
fiecare aripa de cladire.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar
neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea,
curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment
ca al stratului suport respectiv. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile
interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de
5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.
Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela
cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la
nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu ciocanul
de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:

adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm.
se amplaseaza folii din poliuretan
sau polietilena, in grosime de 15 mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti
fonice.

pozitiile stabilite prin proiect.

In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri
pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate
sau murdarite cu huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata
stratului suport.
De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de
actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge:

acid formic, etc);

sulfati, clorura de sodiu concentrata saramura etc.);

7.4.4 EXECUTIA PARDOSELILOR FINISAJ

Executarea stratului de uzura (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform
prevederilor din capitolele ce urmeaza.
Pardoseli din parchet
Prevederile prezentului subcapitol e refera la conditiile tehnice privind repararea pardoselilor de
parchet de lemn de stejar masiv lamba si uluc asezat pe stratul suport facut din brad sau pin.
Pardoseli din parchet masiv
Parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu tehnologia de executare, dimensiunile si grosimea
parchetului existent.
Exista mai multe metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de locatia din cladire:
La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficienta sau fara reabilitate
termica in pardoseala executata si:
pentru pardoseala, care a fost
acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila), imbinarile dintre placile de lemn fiind
umplute cu mastic bituminos cald sau rece.
-sudabila si un strat elastic
din Poliuretan (sau Polistiren), de 5 mm grosime, imbinarile dintre placile din lemn fiind umplute cu
mastic bituminos rece sau

beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo-sudabila), locul gol de sub stratul suport din lemn
fiind ventilat natural prin sipcile din lemn, care au gauri de ventilatie. Sipcile din lemn sunt asezate pe
suporturile din fibra pentru a reduce transmiterea sunetului.
In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica.
La etajele superioare, stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot inlocui cu un strat din
folie polietilena ca bariera pentru vapori.
Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lambe pe stratul suport din
lemn. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala, cu o bordura de latimea a 4 lamele, sau paralel
cu peretii, in functie de parchetul existent.
Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn

termo-sudabila, foliei din polietilena peste intreaga suprafata a pardoselii;

u
vapori;
Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata.
Montarea dusumelelor oarbe
Dusumeaua oarba poate reprezenta stratul suport pentru montarea pardoselilor din parchet la Sali de
clase sau la salile de sport .
Pe scandurile suport, bine prinse de sapa, se va monta dusumeaua oarba realizata din scanduri de
brad de 15-18 cm latime, 24 mm grosime si minim 3 m lungime, prin batere cu cuie de fixare de cca
40 mm lungime; se vor bate la o scandura doua cuie in dreptul fiecarei fasii, cu capatul infundat, intre
scandurile dusumelei oarbe se va lasa la batere o distanta de cca 15 mm aceeasi distanta se va lasa
intre scanduri si peretele incaperii, in lung scandurile vor avea un rost de 5 mm si vor fi tesute,
umiditatea aerului in incaperi trebuie sa fie sub 60 %.
Suprafata obtinuta de dusumeaua oarba trebuie sa fie plana si orizontala, se admit sageti de max.2
mm sub dreptare montat in toate directiile, de 2 m lungime, eventualele neregularitati ale scandurilor
se elimina prin rectificare locala.
Conditii pentru montarea parchetului
Stadiul lucrarilor pe santier, in momentul inceperii montarii parchetului trebuie sa fie urmatorul:

pardoselii vor fi terminate;

mic de 5%;

imbracamintea din parchet, vor fi terminate;

turnate si frecate;

In Incaperile in care se executa imbracamintea din parchet se va asigura urmatorul climat interior:

Montarea Parchetului
De-a lungul peretilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o distanta de 10-15 mm de aceasta,
acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se face la 45.
Frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la 50 cm distanta una fata de alta, pentru a
impiedica orice deplasare in timpul montarii parchetului.
Inainte de montaj, pe lamba si ulucul lamelelor de parchet, dar si pe intradosul acestora se va aplica
adeziv.
Lamelele de parchet din camp se vor bate incepand de la frizul situat la peretele opus usii de acces.
Lamelele de parchet se vor bate strans, cu ciocanul astfel incat lamba sa intre strans cu ulucul piesei
alaturate.
Se fixeaza pervazurile cu cuie batute in frizuri la 40-50 cm distanta, lipit de perete. La colturi, pervazul
se taie la 45 si se pasuieste.
7.4.5 CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Pe parcursul executarii lucrarilor, Inginerul verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:

pardoseala din parchet;

de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei imbracaminti de parchet corespunzatoare din
punct de vedere al planeitatii, orizontalitatii, etc, la receptia pardoselii executate, defectele stratului
suport nu vor fi invocate ca motiv pentru Calitate necorespunzatoare a imbracamintii de parchet.
Calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa
le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet si anume:

Daca este necesar, se va face si o verificare in adancime prin sondaj de control al celorlalte elemente
ascunse ale pardoselii.
7.4.6 PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT, MOZAIC TURNAT SI GRESIE CERAMICA
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din
ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica.
Executia lucrarilor de pardoseli
Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ si gresie ceramica, va fi:
 -situ si gresie ceramica:
- sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- imbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica;
- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe
un planseu de beton armat.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton
armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300350 kg ciment
la 1 m3, in grosime de 30 50 mm sau pe un strat de adeziv aplicat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie
ceramica se vor mentine in apa timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala
imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza cu restul suprafetei,
stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti,
stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct pe
planseul de beton din elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile sau pe plansee
turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. Imbracamintea din
placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din
beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei hartie, folie de
polietilena, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala de tipul Pa 35 si
nisip 03 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in amestec cu 1 parte ciment la
3,54 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata
locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic vartoasa, factorul apa ciment
fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper. Placile se
vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de 23 mm intre placile din
gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa
60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de
ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele
suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesandu-se
atent placile in mortarul de ciment de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat
striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga
suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand si
mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul
de la montare si pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu
apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin
asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin
maturarea rumegusului.
Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu
rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect cum este
indicat de Proiectant si Inginer.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 510 mm
care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m,
functie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi speciale
interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile intre pereti si pardoseli, fixate cu
mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 58 mm. In cazul in care se tencuiesc
si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea
exterioara a faiantei.
7.5 CONTROLUL CALITATII
8.5.1 VERIFICAREA INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR
Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a
constructorului;
Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul
suport);
Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;
Agremente tehnice ale Inginerului pentru produse si procedee noi;
Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;
Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.
Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si
spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca
straturile succesive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 20 cm, sa fie bine compactate si
udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip
necesare pentru ruperea capilaritatii.
Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;
Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli
pentru a se asigura protejarea lor;
Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:
7.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI

- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de

5 cm masurata pe conul etalon;
- se respecta procedura tehnica de executie;
- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei
executate;
- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator
autorizat;
- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;
- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si
transversale;
- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria
pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;
- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini
care se vor mentine umede timp de 7 zile;
- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.

- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului
pentru montaj.
7.5.3 VERIFICAREA LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE PARDOSELI
ificatelor de calitate pentru materiale;

la incercarile efectuate si consemnarea lor.

8 LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC

8.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrarile de montaj la tamplaria din
PVC/Aluminiu/ ce va fi livrata pe santier de catre producator.
Antreprenorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este
impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia
poate incepe numai dupa verificarea pe teren si aprobarea acestora.
Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer
sau traficului auto.
8.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.
O.U. Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit
nr.174/2002 multietajate
C 107/1-94 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de
locuit
RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC
ALPROM-1995

8.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.

8.3.1 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI PVC PENTRU USI SI FERESTRE
Feronerie:

Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilobatante

anti-panica la interior si vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior.

-inchidere
Incuietori:

aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate
inchizatorile vor livrate cu minimum 3 chei.
Geam termoizolator
Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat
de la producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip
de geam.
Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de
podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea
trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si
la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam
securizat.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi 0,5. se vor fixa pe
intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile
vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se
foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm.
8.3.2 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI DIN AL
Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic minim K = 1,6 W/m2K.
Inatimea minima a profilelor va fi 60 mm iar grosimea peretilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm).
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniforma, fara intreruperi si fara
impuritati mecanice.
Profile de rigidizare - din otel zincat cu grosimea de min.1,5 mm si modul de elasticitate 250 KN/cm.
8.3.3 MATERIALE FOLOSITE PENTRU TAMPLARIA DIN ALUMINIU
Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003.
Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile
mecanice se bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate
care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla
poliamidica armata. Se obtine astfel Cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si
rezistente la caldura (220C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.
Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K.
Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-
un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care
se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.
In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere
(diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).
Contururile de extindere sau pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.
8.3.4 CONTROLUL CALITATII
Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita
deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea
ambalajelor din carton si a distantierelor din carton.
Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat.
In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza
dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor
aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi
oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar
putea sa strice sau sa impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrazive
trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale
etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita.
Tamplaria asamblata (partial), cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de
calitate si declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv
Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu
trebuie sa deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
8.4 EXECUTIA LUCRARILOR
8.4.1 GENERALITATI
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirile noi sau in golurile existente in zidarie dupa
demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare
sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt
finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie
admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand
golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie.
Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre
dupa montarea lor.
8.4.2 LUCRARI IN AFARA SANTIERULUI
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea
protectiva).
Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii.
Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.
Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre.
Debitarea tocurilor si a cercevelelor se va face cu masina speciala de debitat PVC.
Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixeaza in camera profilului cu suruburi autoperforante la
40 cm.
Sudarea profielor PVC - termosudare cu masini speciale de sudura. Cordonul de sudura nu va
prezenta pori sau culoare gri-galbuie.
Tamplaria din Aluminiu:

in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte
de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu
email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de
presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.
Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in
afara santierului.
8.4.3 EXECUTIA TAMPLARIEI DIN ALUMINIU PENTRU USI SI FERESTRE
Montarea garniturilor - imbinare cap la cap cu evitarea intinderii sau lipirii.
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara
fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa
asigure stabilitatea, sa permita dilatarea tamplariei.
Imbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si
a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor.
Distanta dintre punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente
metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie. Rostuirea intre
tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza
din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata,
uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa
deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua masurile
adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
8.4.4 LUCRARI PREGATITOARE (IN REABILITARE)
Demontarea tamplariei existente
Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele:

raportate Inginerului inainte de inceperea lucrarilor;

 eriorate in timpul transportului si ca sunt
fabricate conform cerintelor Beneficiarului;

in gol dupa demontarea tamplariei existente;

existenta langa gol pentru a evita deteriorarea in timpul demontarii
tamplariei existente si montarii celei noi;

facilita operatia de curatenie dupa finalizarea montarii.

interior, unde tencuiala se intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor acest lucru va minimaliza
deteriorarea.
geamul din rama.

i se indeparteaza masticul din structura.

8.4.5 PRINCIPALELE FAZE DE REALIZARE:

Pregatirea ramei
Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte strans de rama exterioara,
incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se
monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza.
Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform
instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in
cadru. Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra
sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau
orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara
fata de structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de
5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime.

a vedea daca sunt adecvata.

exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu
la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei
exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest
mod imbinarile temporale se pot desface.

punctele de fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste
elemente trebuie tratate anticoroziv.
e a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat
pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform
instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul.
obile care au fost demontate.

finisare. Orice defect trebuie rectificat.

Finisare
Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea
unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie
sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se
observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Antreprenorul va lua
masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termica.
Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii
exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe
glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer.
Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele
de drenare trebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care
contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de
apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios.
Finisarea si repararea externa a tamplariei sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte
importante sunt:
 pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru
pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.

se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie.

Siguranta pe santier

santier.
chelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric
si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
8.5 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE
Dupa ce structura de baza a fost terminata:
ure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate
fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor;

structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii
Antreprenorului, va indica masurile ce trebuie luate.
Verificarea pe parcursul executiei:

suri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.

Verificarea dupa montaj:

spuma poliuretanica, etansarea cu silicon.

, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii
feroneriei, a montarii geamului, a functionalitatii ferestrelor;

vor amplasate la distanta suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni
vatamarea (>8cm).
ABATERI ADMISE:

- in directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.

- Cadru ferestre: 2 mm/m

- Cadru usi: 1 mm/m

9. LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

9.1 GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de tinichigerie pentru acoperis din tabla
neondulata, si non-autoportanta cum ar fi tabla galvanizata, titaniu-zinc si cupru. Aceste lucrari pot
include atat lucrari noi cat si/sau lucrari de reabilitare.
Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:

Acoperisul are urmatoarele straturi:

strat continuu din scandura din lemn, care sprijina invelisurile de acoperis care
nu sunt autoportante;

sipci din lemn paralele cu panta pe care se vor monta elementele de invelitoare si asigura o protectie
suplimentara impotriva patrunderii apelor si zapezilor;

elemente sandwich.
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante (cm/m)

minime uzuale
Tabla profilata tip tigla 25 45-175
9.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 7608-88 Aliaje de aluminu. Clase
STAS 428/1-90 Foi de aluminu. Specificatii tehnice
STAS 488-87 Tabla din zinc si aliaje de zinc
STAS 2028-80 Otel galvanizat la cald Tabla galvanizata
STAS 289/2-87 Table din aliaj Cu-Zn. Dimensiuni
STAS 2029 Tabla ondulata din otel laminata la cald
STAS 426/1 -84 Table din cupru. Specificatii tehnice
STAS 426/2-80 Table din cupru. Dimensiuni
STAS 428/1-90 Tabla din aluminiu. Specificatii tehnice
STAS 2274 Lucrari de tinichigerie pentru lucrari neindustriale, industriale si ferme, tevi de evacuare,
jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare
C37 -88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii .
EN 10143 : 1993 Metal continuu imersat acoperit cu tapla si fasie Tolerante privind dimensiunile si
forma
SR EN 485-1-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Foaie, fasie si tabla. Partea I: Specificatii Tehnice
pentru verificare livrare
SR EN 485-3-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma
si dimensiune pentru produsele laminate la cald
SR EN 485-4-95 Aluminiu si aliaje de aluminiu, foaie, fasie si tabla. Partea III: Tolerante pentru forma
si dimensiune pentru produsele laminate la rece
9.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE
9.3.1 MATERIALE
Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un strat

Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu:

siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj).

de finisaj trebuie sa fie mai mare cu 0,2mm.

Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu:

Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Inginer.

Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale
si se vor folosi doar cu acordul Beneficiarului.
Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.
Tabla din otel galvanizat :
able moale si otelita.
Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.
Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.
Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat,
invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei
metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie .
Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a caietelor de sarcini, se
livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac,
agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Se potrivesc
materialele si finisajele acoperisului.
Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee
100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza.
Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric sau etansator din silicon cum se recomanda de
producatorul constructiei
Cuie:

:
-zinc si zinc: otel inoxidabil
Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x
7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc
recomdarile producatorului.
Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compozitia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb.
Nituri: 0,3 0,5cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.
9.3.2 DEPOZITARE SI MANIPULARE
Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va mentine uscata si departe de pamant pentru a asigura
ventilatie adecvata. Tablele si tiglele se depoziteaza in exterior, dar se vor acoperi cu o invelitoare
impermeabila pentru a le pastra uscate si pentru a impiedica deteriorarea lor.
Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafetelor.
Deteriorarile minore se vor repara cu chit .
Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de
jos.
9.3.3 MOSTRE
Antreprenorul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului,
instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.
Mostre (se furnizeaza in cazul acoperisurilor complet noi): inainte de achizitionarea materialelor si
montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza
materialele si metodele de executie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra
pe suprafata acoperisului la indicatia Inginerului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al
calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune o suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare
tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare,
jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluviala etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.
Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de
dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.
9.4 EXECUTAREA LUCRARILOR
TABLA PROFILATA PENTRU ACOPERIS
GENERALITATI
Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.
Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Inginerului.
Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este aprobata de Inginer.
Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate
de Inginer.
PRINDERE SI FIXARE
Se folosesc conectorii dupa cum recomandati de producator si aprobati de Inginer. Vopseaua trebuie
sa aiba aceeasi culoare ca a acoperisului pentru toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere.
Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si dupa un anumit criteriu. Se folosesc suruburi
speciale pentru streasina acoperisului, unde ramele acoperisului sunt vizibile.
MONTAREA INVELITORILOR DIN TIGLE METALICE
Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in
vederea fixarii tiglelor. Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla . Decalarea
randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla.
La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate
dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci
2 tigle.
Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului ,
dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si/sau prin baterea in cuie .
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi
suplimentare prin cuie cu cap conic .
JGHEABURI SI BURLANE
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelasi tip cu
materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute
etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .
9.5 VERIFICAREA CALITATII
9.5.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA EXECUTIEI INVELITORII
Trebuie sa se verifice :

constructorului ;
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de receptie calitativa al suportului;
abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm
perpendicular pe panta;

strapungeri, jgheaburi, burlane);

9.5.2 VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Trebuie sa se verifice:

Pentru stratul de protectie din carton bitumat sau membrana hidroizolatoare:

ebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;
3 cm , iar
cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;
allel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la
20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;

sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;

Pentru invelitorile metalice tip tigla se va verifica:

este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului;

si cu rosturi decalate;
la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;

fiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite;

Pentru invelitori din tabla plana se va verifica:

la din scanduri sa aiba rosturi pana la 2 cm;

astereala ,fara valuri, iar la verificarea prin circulatie pe acoperis , fiind calcata cu piciorul sa nu se
indoaie;

a umezelii ,
necesare pentru fixarea copcilor;
Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica:

urmatoarele limite:
Panta acoperisului cm/m 40 30 15 12

Petrecerea minima cm 9 10 11 20

includa obligatoriu creasta ondulei;

eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si strapungeri (cordoane de

chit, garnituri , saibe) astfel incat la receptie sa nu patrunda apa prin invelitoare;
montaj;
Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:

permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare;

asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;

prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect;

tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu
tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;
si sa fie bine fixate cu cuie , iar strapungerile lipite cu cositor;

colturi si la burlane;

agnari;
9.5.3 VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Trebuie sa se verifice:

functia de indepartare a apei pluviale si de etanseitate la apa,

la vant, la ploaie sau zapada; la examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa
prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior;

10. IZOLATII

10.1 LUCRARI DE HIDROIZOLATII

10.1.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru hidroizolatii cu materiale bituminoase si a
unor lucrari aferente acestora, in scopul protectiei constructiilor subterane si supraterane.
Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica patrunderea umezelii si a apelor
meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in elementele de constructii si asigura
pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor care compun
constructiile .
Capitolele inrudite:

10.1.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 44-84 Spirt alb
STAS 138-80 Carton asfaltat CA 300, CA 400. Carton impregnat CI 300.
STAS 491-70 Tabla din plumb
STAS 539-79 Filer de calcar
STAS 558-85 (SUBIF) suspensie de bitum filerizat glanular
STAS 661-71 (CELOCHIT) mastic de bitum filerizat granular
STAS 663 76 Plumb (sub forma de benzi)
STAS 1046 78 Priza bitumata PA 55, PA 45
STAS 1667 76 Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti minerali
STAS 1901-77 Filer din calcar
STAS 2028-80 Tabla galvanizata
STAS 2355/1-87 Cladiri neindustriale, industriale si ferme. Lucrari de hidroizolatii pentru cladiri.
Clasificare si terminologie
STAS 2355/2 87 Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii.
STAS 3303/1-83 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri.
STAS 3315-75 Pantele acoperisurilor.
STAS 3789-80 Micro-asbest
STAS 6800-63 Hartie Kraft
STAS 7016 80 Solutie de bitum tip CITOM
STAS 7064 78 Impaslitura din fibre de sticala bitumata IA 1100, IB 1200, IBP 1200
STAS 7064 78 Bitum pentru hiroizolatii tip H 60/75 si H 80/90
STAS 7916-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata IA 1100 cu IB 1200 si IBP 1200
STAS 8050-79 Impaslitura din fibra de sticla negrudonata tip I 50
STAS 8067-85 Impaslitura din fibra de sticla gudronata IA 1100 cu IBP 1100 R
STAS 10126-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000
STAS 10546-76 Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1-05
STAS 11342-79 Emulsie gudronata
C 16-84 Norma pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii pe timp racoros
C56-85 Norma pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instaltiile aferente
(INCERC)
C 112-86 Norma pentru proiectarea si executia membranei hidroizolante din materiale bituminoase la
lucrarile de constructie (INCERC) + adaugand
PE 731-85 Norma de intretinerea si reparatii necesar pentru constructiile energetice
PE 732-89 Norme tehnice pentru instructiuni si proiecte pentru urmarirea comportamentului cladirilor
cu obiective termice si energetice (MEE)
NTR 4978-72 Emulsie de bitum tip Hidrobet
NTR 9041-80 Impaslitura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminum tip TBAL
STI 17-86 Impaslitura gudronata cu bitum aditivat IAA 1200
STI 29-86 Membrana hidroizolatoare cu bitum aditivat tip MECABIT
10.1.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE,
DEPOZITARE
10.1.3.1 MATERIALE
Materiale cu membrane gudronate:
80.

80.
-85;
anza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;
-78;
- 80;
nata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform
NTR 9041-80;
-86.
Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
0,conform STAS7064-78;
-76;
-63;
-79;
-79;
-72;
- 85;
-71.
Materiale auxiliare:
STAS 539-79;
-77;
-asbest, conform ST AS 3315-75;
-84;
-70;
-80;
0, conform ST AS 138-80;
-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79;

Oradea si TLSIT);

10.1.3.2 LIVARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoa re si
vor fi insotite de certificate de calitate.
Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe
distante cat mai scurte.
Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de
lovituri.
La depozite se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare.
10.1.4 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE
10.1.4.1 CARACTERISTICI TEHNICE ALE MEMBRANEI HIDROIZOLANTE
Lucrari de acoperire beton
Proceduri de verificare:

escripetii tehnice trecute in procesul verbal

pentru lucrari ascunse

concluziile

Urmatoarele trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile:

10.1.4.2 CONDITII DE LUCRU LA MEMBRANELE HIDROIZOLANTE
Membrane hidroizolanta se vor monta la temperaturi de peste +5C, sunt interzise lucrarile pe vreme
ploioasa.
Amorsa
Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt
temperaturi exterioare de pana la + 18C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8C.
Straturi pentru difuzie vapori
Sunt din panze gudronate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor
cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu
acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe
suport cu partea protejata.
Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare.
Bariera impotriva vaporilor
Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminous, cu
suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica.
Cand se monteaza, placile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejata in masticul bituminous
cald pentru a acoperi bariera impotriva vaporilor, care va depasi + 150C, cand se aplica.
Membrana Hidroizolatoare
Pentru aplicarea hidroizolatiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafata suport, vor fi curatate
prin periaj energic si vor ramane nemiscate pana se indreapta.
Sulurile gudronate vor fi fixate prin rostogolire succesiva si compactare peste stratul de mastic
bituminous, evitand formarea de pungi de aer.
Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi
presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de
minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime).
Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea
acoperisului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane
hidroizolanta in cateva straturi).
Straturile se vor aplica incepand de la jgheaburile de scurgere sau caminele de drenare, astfel incat
suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei.
Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta.
Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele gasite se vor repara
pana la realizarea urmatorului strat.
Hidroizolatia elementelor verticale: executate prin intinderea fasiilor, taiate la dimensiunile necesare,
de jos in sus. La sageac suprapuneri cu membrane hidroizolanta orizontala se vor pune in zone de 20
cm. La mansarde, pana la 60 cm inaltime, membrane hidroizolanta se va intoarce pe partea
orizontala a masardei pe minim 10 cm.
Protectia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3 cm
grosime cu tencuiala pe plase sudate 4, 6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora in perete. Pentru
inaltimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care se previna scurgerea apei in punctele de fixare.
Canalele de drenare din tabla zincata de la mansarde se vor fixa cu mastic bituminos intre straturile
aditionale de tesatura gudronata si membrane hidroizolante. Protectia membranei hidroizolatiei se va
face din pietris de 7-15 mm pusa pe un strat uniform de 4 cm grosime.
Pentru balcoane, terasele accesibile si acoperisuri tip terasa, se pot folosi alte materiale pentru
finisaje decat pietris (cum ar fi asfalt din mastic, sapa din ciment sclivisit, placi pentru tavare din
ciment prefabricat).
10.1.4.3 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE PROTECTIE IMPOTRIVA UMIDITATII DIN
PAMANT
Efectul de capilaritate al apei se intalneste la peretii de rezistenta, la piedestalul exterior al cladirilor,
sub pardoseli incaperilor localizate la parter, si la pardoselile si peretii incaperilor umede.
Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi
Hidroizolatia orizontala de sub peretii noi de la parter este stipulata pentru intreaga grosime,
stratificarea fiind facuta din 2 straturi din cartoane gudronate CA 300 prinse cu 2 straturi de mastic
bituminos 70 - 95C.
Hidroizolatia exterioara a soclului
Gips hidroizolant sau un strat de panza gudronata P A 45 si un strat de carton gudronat CA 300
protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului.
Hidroizolatia incaperilor supraterane
Hidroizolatia incaperilor umede supraterane folosita continuu va include straturi PA 45 + CA 300
prinse cu mastic bituminous pe orizontala si la plinte 30 cm inaltime pe verticala. Suportul a fost
aplicat cu emulsie bituminoasa de minim 300g/m2.
10.1.4.4 COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE SUPUSE PRESIUNII APEI
Sunt prevazute impotriva umiditatii pamantului cauzata de ploi care nu pot fi colectate si evacuate,
pentru peretii si pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de suprafata gasita.
Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare
cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 -
95C.
Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi
alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB
70 - 95C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul.
10.1.4.5 CONDITII DE EXECUTIE PENTRU MEMBRANE HIDROIZOLANTE IMPOTRIVA
UMIDITATII PAMANTULUI SI APEI FARA PRESIUNE HIDROSTATICA
Lucrarile de hidroizolatie pentru constructii pentru ape fara presiune. Conform STAS 2355/2-8
prevederile trebuie luate in considerare ca si cataloagele valide detaliate si prevederile proiectului.
Lucrarile de hidroizolatii a constructiilor subterane trebuie sa ia in considerare urmatoarele:
Micsorarea si meninerea nivelului apei de suprafata la minim 30 cm sub altitudinea joasa a fundatiei
in timpul constructiei.
Suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu figuri geometrice simple, si scafele cu margini rotunde cu
raza de 5cm.
La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de
50-100 cm latime.
La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau
texturi gudronice de minim 50 cm latime.
La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din
emulsie bituminoasa, si pentru aceasta trebuie luate masuri de ventilatie si paza impotriva incendiilor.
Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim
+15C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180C pe timpul verii si cu 10-
20C mai mult pe timpul iernii.
Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va f inaliza pe
intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi
trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere.
Acest tip de hidroizolatie ar trebui protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri
protective asezate in centura.
10.1.5 EXECUTIA LUCRARILOR
10.1.5.1 LA TERASE, ACOPERISURI SI GRUPURI SANITARE
La lucrarile de hidroizolatii se pot folosi atat membranele hidroizolante cat si tehnologia clasica , acolo
unde sunt necesare numai lucrari de reparatii ale hidroizolatiei existente executate pe sistem clasic .
La membranele hidroizolante se vor respecta instructiunile producatorului.
Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni:

temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 84.

entul lipirii
straturilor va fi de 160C - 220C.

verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112
86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului,
fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari
similare.
zie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din
beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300
g/m 2 .

in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6C, iar cu emulsie de bitum pe suportul
umed la temperatura de peste + 8C.

1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub
hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate
se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

scurgere si a strapungerilor.
impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 10 cm si trebuie sa acopere complet partea

inferioara a stratului de izolatie termica.

atelier sau fabrici, prin lipirea Placilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe
foile bitumate.
operis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in
masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de
150C in timpul lipirii.
si acoperisuri cu panta de max.
20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu
maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).
hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor
derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp
suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.
care a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C
112 86 art. 3.20.2 3.20.6.

cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de
jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 50 cm.

prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata
si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.

aticului, minimum 10 cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la
50 cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50 cm.
ecirculabile, se va
realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 6 mm la
25x25 cm.
15 mm, se va
executa prin asezare in strat uniform de 40 mm grosime.

impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii.

ta conform prevederilor din
planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.)

Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si

mecanice astfel:
vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia
se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi.

hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul
elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum
si matisare pe element cu sarma sau colier.
rebord se vor etansa si izola conform C 112 86 punctele 3.24
3.24.2.
Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de
scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 3.26.7
10.1.5.2 LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte
prevederile STAS 2355/2 87, ale normativului C 112 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale
proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale
se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale
proiectului.
10.1.6 VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de
executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
 rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform
normelor in vigoare;

zul);

lucrari de constructii aferente;

asigura etanseitatea ceruta (copertine,

glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar
si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.
10.1.6.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

lui suport, fiind admisa o singura denivelare de 5 mm. pe o

suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;

termoizolatiile noi;
catelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in
componenta hidroizolatiilor;

ea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;

10.1.6.2 VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

Dupa verificarea planeitatii , daca se constata anumite denivelari se va face corectarea lor cu mortar
de ciment , iar termoizolatiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu pelicula de mortar special. Inaintea
aplicarii stratului de hidroizolatie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (pentru care la
fiecare 1000 mp., se fac 5 probe prin desprinderea unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm lipita de
suport, care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau se verifica cu
aparate pentru verificarea umiditatii).
In timpul executiei trebuie verificat:

-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal), se admit 10 %

din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);

streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;
ul
cel mai coborat al lucrarii respective;

elementele de constructie;
u atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau
tuburi;
10.1.6.3 VERIFICARI LA TERMINAREA LUCRARILOR
Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7
% inclusive. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm . punctual cel mai ridicat ;
Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind
de 3,6 cm ;
La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de
contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;
In cazul in care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin ciocanire si
eventuale sondaje in punctele dubioase
10.1.7 MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR
Umatoarele masuri de protectia a muncii trebuie luate in considerare cand se executa lucrarile de
hidroizolatie:
erul
Sanatatii prin Ordinul nr. 34/1975 i 60/75;

A T prin Ordinul nr. 9/N/15.03.1993;

a, manipularea si
impachetarea si transportul cisternelor de gaz lichefiat.
prevenirea incendiilor trebuie luate in considerare:
a incendiilor la constructii si instalatii conform
conform Deciziei nr. 290/1 977;

hidroizolanta la rosturile de dilatatie, panouri etc. stipulate la Articolele 7 si 8 din Normele Generale si
articolele 5.3 si 6.11 din Normele Tehnice P 188-83;

instalatii, utilaje, aparate, echipamente de siguranta si substante chimice pentru prevenirea si

stingerea incendiilor in unitati, aprobate prin Ordinul nr. 742/D-1981.

ta sau trebuie sa existe o sarma care

sa reziste la greutatea muncitorului.

-un container sigur.

e sa fie complete si trebuie verificate din toate punctele de
vedere si trebuie manipulate doar de personal calificat.

10.2 TERMOIZOLATIE SI REABILITARE TERMICA

10.2.1 GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de reabilitare termica si pentru
etansatori, cum ar fi:

peretilor cortina si suprafetelor vitrate

Capitole relationare:

-U/Al
toare,

metalica;

acoperis.
Interventiile se vor face la urmatoarele elemente de anvelopa :

larie din PVC-U/Al);

Obiective generale
Se iau masuri care sa asigure :
-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
corespunzatoare din punct de vedere al stabilitatii termice pentru elementele
de constructie perimetrale (m, D);

constructie perimetrale;

difuzie a vaporilor de apa:

- evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de constructie;
- evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor
perimetrale;
- evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La cladirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetici prevazuti pentru
cladirile noi, dar ori de cate ori situatia o permite se tinde catre atingerea acestora prin masurile de
interventie la nivelul:
poliuretan protejat cu o tencuiala subtire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla;
cu tamplarie performanta
din punct de vedere termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevazuta cu
geam termoizolant tratat low-e);

sau vata minerala

expandat, polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla;
anul subsolului un strat de PEX ;

litare termica trebuie respectate

10.2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor
NP 065-02 Normativ privind proiectarea salilor de sport (unitatea functionala de baza) din punct de
veder al cerintelor Legii 10/1995
C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul ;
C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat
cele de locuit
NP 060 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor
de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice
SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit
existente
NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente ; NP 047
Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de incalzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (una dintre cele 6 exigente esentiale continute in lege
este izolatia termica, hidrofuga si economia de energie exigenta F)
Ordonanta guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit
existent si stimularea economisirii energiei termice.
Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind
reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
Hotarare din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
nr.199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei Ordonanta de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002
privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in
Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002).
Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea
masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri multietajate (publicata in Monitorul Oficial
nr. 351 din 22 mai 2003).
Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice Indrumator pentru atestarea
auditorilor energetici pentru cladiri si instalatii aferente. (publicata in Monitorul Oficial nr. 278 din
21.04 2003).
Cu caracter general pentru cladiri noi
C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri - (Revizuire
C107- 82);
C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit ;
C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat
cea de locuit;
C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor;
C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit;
C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;
C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de
constructie (inlocuieste STAS 6472/4);
C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor -
(Revizuire NP200/89);
GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit.
PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE
NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente;
NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cladirilor existente si al instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a
instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al cladirilor existente si a instalatiilor de
incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora;
MP 01702 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru cladiri;
GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al cladirilor existente;
NP 060 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higroenergetice ale anvelopei cladirilor
de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice;
SC 007 - 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cladirilor de locuit
existente;
SC 006 - 01 Solutii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalatiilor de incalzire din cladiri de
locuit;
GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a
constructiilor si instalatiilor aferente;
mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a
cladirilor si instalatiilor aferente;
GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civile
existente;
GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile functionale ale cladirilor
existente;
GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de constructie la cladirile
existente, in vederea reabilitarii termice;
mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice ale materialelor si produselor
pentru constructii;
PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din
materiale termoizolante, Contract Icecon nr. 324/2000.
Guide dagrement technique europeen - Sistemes disolation thermique exterieure par enduit -
Cahiers du CSTB - mai 2001.
10.2.3 MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE
10.2.3.1 IZOLARE TERMICA
Panouri de diferite grosimi:

Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.
te la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia
trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
-15cm.

-perforante pentru lemn si table metalice;

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
Materialele utilizate la executarea lucrarii vor fi conform standardelor si prescriptiilor in vigoare,
trebuind sa corespunda cerintelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii -
inclusiv cerintelor de calitate cerute de nivelul lucrarii.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse in standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
Materiale de etansare
Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri,
transparent cum va fi aprobat de Inginer.
Tip B Elemente de etansare prefabricate
-propilena-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva.
le cu o densitate de 30 kg/m3.

Tip C polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Inginer.
Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu lIS A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se
foloseste cum este indicat in planse.
Tip E Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.
Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Inginer.
Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren,
pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE
Cerinte generale de montare pentru termoizolatii
Izolatie cu placi:

monteaza placi cu toate marginile placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la
intradosul planseelor.
rile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si
aprobarii Inginerului.

conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;

bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer.

metrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru

acoperis;

se aseaza in jos);

Termoizolatia peretilor exteriori

Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un strat de polieter
expandat ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform
prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 ( 2.2.7).
Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:

- Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.1.2 de mai sus (punctul
a)
- Densitatea intre 16-18 kg/m3
- Rezistenta la compresiune minim 0,125 N/mm2
- Rezistenta la >0,15 N/mm2
- Clasa de combustie C2
- Productie libera de CFC si HCFC

- Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2

- Golurile plasei 3,5 - 4 mm

- Densitate - minim 145 g/m2
- Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm
- Rezistenta la mediu alcalin

- Rezistenta la soc - minim 3 J

- Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2
- Rezistenta la variatiile de temperatura (-30C./80C.) fara crapaturi
Proceduri de montare:
teaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Lucrari de demolare), e rectifica
planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Lucrari de Tencuieli);

ie (vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL);

 usi;

In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare,
termoizolatia se monteaza la interior (vezi Lucrari Compartimentare Placari Uscate).
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice
ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.
Tamplarie exterioara noua
Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al.
Trebuie respectate urmatoarele criterii:
-U sau AL,
e = 1,6 W/m2K,
Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e0,10),
avand distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k =
1.1W/(m2k)], rezultand o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.
O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum
se specifica pentru parter si primul etaj. De asemena se obtine o valoare R mai mare in conditiile in
care se utilizeaza un sistem sandwich al geamului de 3 foi de geam.(Vezi Tamplarie din PVC- /Al).
Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa
Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:
atea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Hidroizolatii)
-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt
direct suprapuse.
lsiilor si solutiilor
bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrarilor de reabilitare complete:
-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Inginerului, ca vechea izolatie sa fie
indepartata complet (vezi Lucrari de Demolari).
In cazul lucrarilor de reparatii:

material izolator, astfel incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in
ceea ce priveste grosimea.
Termoizolatia incaperilor de sub terasa va fi conform cerintelor termo-higroenergetic si pentru confort
interior in vigoare.
Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de
aproximativ 12 - 15cm grosime.
Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj
In caz de reabilitare:

(panouri sau saltele) de 10 - 15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul
oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia noua.

existent.(vezi Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate)

Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta

Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de
sticla comprimata cu folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori
din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm.
Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Poliisocianurat de aceeasi grosime.
Podurile reci ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde panourile
se partial puse pe partea superioara a capriorilor.
Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite
Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevazuta construirea
unui alt etaj, un strat termoizolator de minim 5 cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o
sapa din ciment armat pe partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din PVC, gresie etc.). (vezi
programul pentru finisaj din proiectul tehnic si Lucrari de pardoseli)
Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra inaltimii usilor,
glafurilor etc si determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea
izolatiei.
In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistiren extrudat
ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrari
compartimentare placari uscate si Lucrari de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala
termoizolanta.
Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect.
Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul
Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 16.4.7 de mai suse. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala,
daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce,
pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente.
Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a peretilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu
punctul c din subcapitolul 16.1.2 de mai sus, (aproximativ 8cm de polistiren extrudat).
10.2.5 CONTROLUL CALITATII
10.2.5.1 VERIFICARI INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Se vor verifica:

constructorului;
ctului si a detaliilor de executie;

materiale si proceduri noi;

lor;

- Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante;

- Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;
- Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termohidroizolatiei , ea trebuie montata cu
cuta lata spre termohidroizolatie;
- apele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale
tasabile vor fi prevazute cu rosturi la distanta de 10 15 cm de la atic.
Acoperisuri, terase, poduri
Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre
pod.
Subsol
Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului
(reabilitare) sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi).
Fatade noi
Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii stratului suport,
curatarea prafului, spalarea si uscarea;
Verificarea montarii tamplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor;
Verificarea montarii profilului de baza la nivelul soclului, si montarea primelor placi termoizolante;
Verificarea:

a la colturile ferestrelor si usilor;

actualei invelitori;
Verificarea dupa realizarea noii invelitori, inainte de executarea straturilor de protectie;
Verificarea la inceperea executiei stratului final de finisaj al peretilor exteriori.
VERIFICARI IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;
Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;
Daca rosturile dintre placi sunt de minim 2mm;
Daca s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;
Daca nu s-au produs goluri in placi;
Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;
Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe
contur;
VERIFICARI LA SFARSITUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE
Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele
admisibile care sunt: pentru temperatura interioara 0,5 C si pentru umiditatea relativa interioara
2%;
Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;
Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor
proiectate.
La finalizare
Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.
Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale
structurii.
Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
Materiale pentru etansare
Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producator.
Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
Filerele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm
in rosturi. Intinderea filerelor elastice nu este permisa.
Filerele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acuratete
continuu; si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua.
Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si paralela cu suprafetele
finisate adiacente.
Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata peste suprafetele finisate
adiacente decat daca acest lucru este aprobat.
Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient
pentru a evita contactul cu astfel de margini.
Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificatiilor
producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna comprimate.
Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de la etansare. In cazurile
in care materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula
impotriva adeziunii.
Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare.
Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.

11. PROTECIA MUNCII SI SIGURANTA LA FOC

Pe toata durata executiei se vor lua masurile necesare pentru evitarea oricaror accidente de munca,
folosind parapetii, panourile avertizoare si iluminatul de semnalizare in conformitate cu prevederile
Normelor Generale de Protectia Muncii aprobate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale prin
Ordinul 508 / 20.11.2002 si de Ministerul Sanatatii si Familiei cu Ordinul 933 / 25.11.2002.

De asemenea, se vor aplica Normele Specifice editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
Departamentul Protectiei Muncii, inclusiv, fara a se limita la acestea, urmatoarele capitole :

NSSM 2 Sudarea si taierea metalelor

NSSM 6 Transportul intern
NSSM 7 Turnarea betoanelor si lucrari din beton armat
NSSM 23 Transporturi rutiere
NSSM 26 Vopsire
NSSM 27 Zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii
NSSM 28 Instalatii tehnico-sanitare si incalzire
NSSM 42 Constructii si confectii metalice
Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, editia 2002.

Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta prevederile Normativului C.300 94 Masuri de

prevenire si stingere a incendiilor pe timpul executiei lucrarilor de constructii.

ntocmit,
carh. Maria Cioata
Anexa 1
NORMATIVE REPUBLICANE
Normative privind protecia muncii, sanitar i contra incendiilor.

MLPAT 9/N/15.03.93 - BC 5+6+7+8/93

REGULAMENT privind protecia i igiena muncii n construcii.

DECRET 290/16.08.77 - BC 12/77

NORME GENERALE de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor
i instalaiilor.

P 118 - 99
NORME TEHNICE de proiectare i realizare a construciilor, privind protecia la aciunea
focului.

C 58 - 56 ICCPDC 49/10.12.86 - BC 10/86

NORME TEHNICE privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn i textile utilizate n
construcii.

MI 381/04.03.93 + MLPAT 7/N 03.03.93 - BC 4/94

NORME GENERALE de prevenire i stingere a incendiilor.
Normative privind verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii.

C 167 - 77 ISC + ICCPDC 207/176/24.10.77 - BC 12/77

NORME privind cuprinsul i modul de ntocmire, completare i pstrare a crii tehnice a
construciilor.

P 130 - 1999 - BC 1/2000

NORMATIV privind comportarea in timp a constructiilor

C 56 - 2002 - BC 19 - 20/2004
NORMATIV pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.

C 204 - 80 - BC 5/81
NORMATIV CADRU privind verificarea calitii lucrrilor de montaj al utilajelor i instalaiilor
tehnologice pentru obiective de investiii.
Normative privind proiectarea i executarea organizrii lucrrilor de construcii - montaj.

C 16 - BC 6/85
NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaiilor aferente.
Normative privind executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii.

C3 - 76 ISC 44/23.02.76 - BC 5/76

NORMATIV pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii.

C58-96

NORME TEHNICE pentru ignifugarea materialelor si produselor combustible din

lemn si textile utilizate in constructii

Normative pentru executarea lucrrilor de tmplrie i geamuri.

C 199 - 79 - BC 1/80
INSTRUCIUNI TEHNICE privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea n construcii a
tmplriei din lemn.

C 47 - 86 - BC 5/86
INSTRUCIUNI TEHNICE pentru folosirea i montarea geamurilor i a altor produse din sticl n
construcii.

Normative privind executarea lucrrilor de pardoseli, plinte, scafe,elemente de scri.

GP 037/0-1998 - BC 11/99
Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile

NP 013 -1996- BC 3/97

Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii in care se
desfasoara activitati de productie
Normative privind executarea lucrrilor de tencuieli, placaje i tapete.

NE 001-1996 - BC 8/96
NORMATIV privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri.

GP 073-2002 - MO -576/12.09.2003
GHID DE PROIECTARE si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cladiri.

GT 041/2002 - BC 6/2003
GHID privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor civile

C 223 - 86 ICCPDC 7/11.05.86 - BC 5/86

INSTRUCIUNI TEHNICE pentru executarea placajelor din plci de faian, majolica i plci
ceramice smluite aplicate pe perei prin lipire cu paste subiri.
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii.

NP 064-2002 - MO 576 bis/12.08.2003

GHID privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu
materiale bituminoase si polimerice.

NP 040-2002 - MO 776 bis/05.11.2003

NORMATIV privind proiectarea, executia si exploatarea hidroiozlatiilor la cladiri

C 125-2005 - BC 15/2005
NORMATIV privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor
acustice in cladiri.

C 107/0-2002 - BC 8/2003
NORMATIV privind proiectarea si executarea masurilor de izolatii termice la cladiri.

GP 065-2001 - BC 12/2002
GHID privind proiectarea si executia lucrarilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la
acoperisuri de beton.
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de nvelitori.

NP 069/2002 - MO 776 bis/05.11.2003

NORMATIV privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta la
cladiri.
Normative privind executarea constructiilor din materiale lemnoase

NP 005/2003 BC 14/2004
NORMATIV privind proiectarea constructiilor de lemn
Normative privind proiectarea i executarea lucrrilor de zidrie i perei.

GP 053/2000 - BC 12/2001
GHID de proictare si executie pentru prinderea elastica a peretilor de compartimentare de
structura de rezistenta .

C 14 - 82 ICCPDC 71/10.06.82 - BC 9/82

NORMATIV pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uoare la lucrri de zidrie.

C 17 - 82 ICCPDC 127/02.11.82 - BC 1/83

INSTRUCIUNI TEHNICE privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial.