Tehnologii speciale de obinere a

produselor agrozootehnice I
SOLUL-MIJLOC DE PRODUCIE N AGRICULTUR:
IMPACTUL LUCRRILOR AGRICOLE ASUPRA SOLULUI

PROFESOR DR. MATEI GHEORGHE

STUDENT: DUMITRNOIU PAUL IONU

MASTER: CONSULTAN SI MANAGEMENT N AGRICULTUR

ANUL I, SEMESTRUL I
 IMPACTUL LUCRARILOR AGRICOLE ASUPRA
SOLULUI

Datorita capacitatii de a intretine viata plantelor, solul constituie principalul mijloc de

productie agricola, dar existenta si dezvoltarea societatii umane vor fi conditionate inca multa
vreme de abundenta si calitatea plantelor superioare terestre, care trebuie sa asigure oamenilor
hrana si materii prime pentru imbracaminte, adapost, medicamente si alte cerinte.

Dobrovolschi si colab.(1985) arata ca: Rolul biogeochimic total al solului in

trasformarea suprafetei pamantului in evolutia geologica a planetei, pe de o parte, si rolul de
protectie, pe de alta parte, trebuie subliniate in mod deosebit, avand in vedere subaprecierea larg
raspandita tocmai a acestui rol si sublinierea in mod obisnuit si intelegerea rolului solului numai
ca resursa naturala in agricultura, ca principal mijloc de productie agricola.

Aceasta latura a solului ca component al biosferei are fara indoiala o importanta

deosebita pentru om, dar a doua sa latura, desi nevazuta si adesea neinteleasa de specialisti, joaca
un rol atat de important in viata planetei, incat subaprecierea acestei situatii poate avea urmari
negative nu numai asupra omului contemporan, care cu intentiile cele mai bune, poate rani fara
sa vrea derma pamantului, poate scalpa pamantul fara sa acorde acestui fapt o importanta
deosebita, ceea ce, ca de altfel, el face deja in fiecare clipa si in orice loc de cateva mii de ani,
pierand in acest timp pentru totdeauna in jur de jumatate din solurile arabile ale planetei, deci o
parte corespunzatoare din baza biosferei terestre si o parte din functiile geosferice ale invelitului
de sol.

Solul reprezint principalul mijloc de producie n agricultur, care este nereproductiv i

inextensibil, de aceea el trebuie gospodrit cu mare grij, asigurarea maximei sale rodnicii
constituind preocuparea de baz a fiecrei ri, a tuturor specialitilor din domeniu. Realizarea
acestui deziderat impune ca cei care i desfoar activitatea n domeniul agricol s cunoasc
temeinic solul, care, dac este folosit raional, permite realizarea unor recolte mari, sigure i
stabile, n orice condiii de clim.

n toate sistemele de agricultur lucrrile prin efectele lor asupra nsuirilor

fizice, chimice i biologice ale solului au reprezentat una dintre cele mai importante verigi de
sporire a produciei.

Prin lucrrile solului trebuie s se realizeze un strat afnat, n care plantele s

gseasc condiii optime creterii i dezvoltrii. ntr-un sol afnat rdcinile se
dezvolt mai mult i ptrund mai uor n sol, mai ales n primele faze de vegetaie. n acest scop
trebuie ca prin lucrri s se realizeze un raport echilibrat ntre faza solid a solului i porozitate,
raport care trebuie s fie de 1/1. Cel mai pronunat efect asupra porozitii l are artura care
poate determina creterea volumului porilor stratului afnat cu 20-30%. Odat cu creterea
porozitii are loc i modificarea densitii aparente.
 Lucrrile solului efectuate la momentul optim influeneaz favorabil starea
structural a acestuia, n timp ce repetarea i efectuarea la un coninut de umiditate
necorespunztor determin deteriorarea structurii.

Prin lucrrile solului se creaz condiii favorabile pentru acumularea i

reinerea unor cantiti mari de ap n sol n regiunile secetoase, iar n zonele mai
umede att acumularea ct i drenarea n adncime, astfel nct se evit excesul de
umiditate n stratul arabil.

Lucrrile solului influeneaz i asupra nsuirilor chimice prin amplificarea

aciunii factorilor ce contribuie la procesele de alterare mineral i de descompunere a materiei
organice. ntr-un sol afnat, procesul de nitrificare este mai intens.

Nitrificarea atrage dup sine accentuarea unor procese chimice favorabile prin care
fosforul, potasiul, calciul i alte elemente nutritive trec din forme greu solubile n forme
accesibile plantelor. mbuntirea nsuirilor chimice ale solului este condiionat n mare
msur i de activitatea microbiologic din sol, care la rndul ei devine intens ntr-un sol afnat
i bine aerat. Microorganismele din sol folosesc oxigenul pentru oxidarea substanelor organice ,
din care i procur CO2 i energia necesar.

Influena arturii asupra materiei organice a solului

Lucrarea solului nainte de semnat s-a utilizat att de mult, nct s-a creat impresia c
trebuie s fie i folositoare. Dac efectul pe termen scurt este de mbuntire a condiiilor de
via a plantelor, efectul pe termen lung al lucrrii intense a solului a fost total nefavorabil asupra
fertilitii lui.

Dup ce solul a nceput s fie lucrat, a primit un surplus de oxigen care a stimulat
activitatea bacteriilor aerobe, fapt ce a condus la mineralizarea unei cantiti mai mari de humus
dect cea care se formeaz, crend un dezechilibru ntre formarea i oxidarea acestuia. Din
pcate, acest fenomen se produce i n zilele noastre iar pedologii au tras un semnal de alarm
asupra scderii coninutului de humus al solurilor cu 1-1,5% pe an.

Influena lucrrilor solului asupra pstrrii apei n sol

Primul efect al arturii i al lucrrilor solului, n general, este reducerea pierderii apei din
sol. Acest fenomen se produce datorit crerii unui strat afnat, cu multe spaii aerifere, largi care
in apa mai slab dect spaiile nguste de dedesuptul stratului lucrat.

Dup efectuarea lucrrii solului, de orice fel ar fi: arat, discuit, lucrat cu chiselul,
paraplugul, etc., se creaz o zon de ruptur ntre aceste dou straturi. Aceast zon face ca cele
dou straturi s mai fie legate ntre ele prin puine puncte de contact.

Influena arturii asupra densitii aparente i a permeabilitii hidrice

Dei artura, are efecte imediate favorabile, n comparaie cu un teren nelucrat,
densitatea aparent mai sczut dup efectuarea arturii revine la valori mai mari chiar dect ale
terenului nelucrat, dup 5-6 luni de la afectuare. Acest lucru se produce din cauza mrunirii
agregatelor structurale i a reaezrii lor mai compacte, n timp.
 Influena lucrrilor solului asupra structurii
Structura solului este cheia fertilitii lui. Dac solul este structurat, nseamn c cele trei
faze sunt n echilibru n masa solului: faza solid, lichid i gazoas. Structura solului se creaz
n timp prin ptrunderea rdcinilor, care, dup descompunerea lor, las spaii unde, de obicei,
intr aer.

Vietile diverse ale solului formeaz, deasemenea, orificii care contribuie la crearea
arhitecturii spaiale a solului. Microorganismele, prin metabolismul lor eman bioxid de carbon
care trebuie s-i uniformizeze presiunea parial cu alte gaze atmosferice, n special cu oxigenul
i are nevoie de spaii pentru a face aceast uniformizare. Dac solul are structura distrus
accesul aerului i al apei sunt ngreunate.

Prin lucrarea de arat tocmai de structura solului nu se ine seama. Solul este mrunit, se
creaz un pat germinativ excelent dar agregatele strucuturale se mrunesc i se aeaz mai tasat.

Prin lucrarea energic a solului se distrug canalele de rme i de alte vieuitoare care trag
materia organic n profunzime. Artura le aduce la suprafa, unde sunt mncate de psri. Se
distrug orificiile largi create de aceste vieuitoare. Refacerea structurii necesit ani de zile, apoi.
De aceea, solul nelucrat i acoperit cu mulci are permeabilitate hidric mult mai mare dect solul
lucrat, pentru c spaiile largi se menin, rdcinile cresc, n special n aceste spaii iar solul din
interiorul agregatelor structurale nu este expus oxigenului i mineralizrii.

Influena lucrrilor solului asupra buruienilor, bolilor i duntorilor

Lucrrile solului contribuie la combaterea buruienilor prin aducerea la suprafaa de sol cu
mai puine semine sau mai puin viabile i ngroparea celor de la suprafa n adncime, de unde
nu pot rsri.

EFECTE NEGATIVE

Modernizarea agriculturii a dus ns la o multitudine de efecte negative grave asupra

mediului nconjurtor.

Numrul mare de lucrri i trecerile repetate pe teren cu tractoarele i mainile agricole

influeneaz negativ nsuirile solurilor precum: degradarea structurii solului, compactarea de
suprafa i adncime, scderea coninutului de humus, reducerea activitii biologice, ceea ce
duce n final la scderea fertilitii naturale a solului.

Conservarea i meninerea fertilitii naturale a solurilor a fost i este susinut i

promovat de ctre cercettori i specialiti, avnd n vedere actualele cerine privind dezvoltarea
unei agriculturi durabile.

Fara nici o ndoiala, una dintre verigile agrotehnice sau componentele sistemelor
tehnologice de cultivare a plantelor agricole, cu impact major asupra diferitelor resurse ale
mediului nconjurator revine lucrarii solului, adica intensificarii mecanizarii, aceasta fiind
considerata nca de la nceputul folosirii sale, desi doar ca o simpla operatie de scrijelire cu
unelte manuale extrem de simple pentru a permite doar introducerea semintei n sol, ca cea mai
importanta ruptura fata de mediul natural.

Considernd ca lucrarea solului, ca veriga n managementul solului, va ramne si n viitor

ca o componenta importanta a sistemelor tehnologice agricole de cultivare a plantelor, si ca
progresele tehnologice vor fi vazute n nivelul de mecanizare, efectele negative pe termen lung
asupra diferitelor resurse de mediu trebuie privite cu mai multa atentie, pe de o parte prin masuri
de protectie mpotriva accelerarii si extinderii proceselor de degradare, iar pe de alta prin studii
de monitorizare.

Cea mai importanta cauza a degradarii solului la suprafata si n stratul culturalizat prin
procesul destructurarii este considerate practicarea sistemului de lucrare intensiva a solului,
efectuata deseori n conditii improprii de umiditate, rezultnd fie aratura excesiv de bulgaroasa,
fie cu brazde mari si continue, daca solul a fost lucrat prea uscat respectiv prea umed, necesitnd
apoi un numar mare de lucrari superficiale pentru pregatirea patului germinativ n vederea
efectuarii semanatului.

n scopul prevenirii acestor procese negative trebuie respectate de catre fiecare fermier
cteva reguli de baza, si anume:

lucrarile solului, ca si operatiile de recoltare si transport, sa nu fie efectuate pe solurile umede,

ci n acord cu specificul de lucrabilitate si traficabilitate al tipului de sol, intrarea pe solul umed
este exclusa;
este interzisa circulata masinilor agricole pe solurile afnate, care lasa urme adnci ce
favorizeaza procesele erozionale de suporafata;
nu este recomandata pregatirea prin numeroase lucrari superficiale a paturilor germinative,
deoarece determina pulverizarea agregatelor structurakle de sol.

Compactarea exagerata a solului are consecinte dintre cele mai negative asupra a
numeroase alte procese, care se influenteaza reciproc, cum ar fi:

reducerea infiltratiei apei si n consecinta cresterea riscului excesului de apa n profilul de sol si
la suprafata acestuia, intensificarea scurgerilor de sol ce determina transferul potentialilor
poluanti inclusiv pesticide si fertilizanti n apele de suprafata;
reducerea volumului de sol explorat de catre masa radiculara;
restrictionarea patrunderii aerului n sol si afectarea activitatii biologice;
cresterea cerintei de afnare a solului, si a consumurilor energetice;
stratificarea profilului de sol prin aparitia straturilor compacte la diferite adncimi, determina si
acumularea la suprafata a ngrasamintelor cu solubilitate redusa, cum sunt cele pe baza de fosfor;
afecteaza cantitativ si calitativ biomasa obtinuta, cu repercusiuni negative asupra veniturilor si
costurilor.

Compactarea (tasarea) antropica sau secundara, prin astfel de efecte, imediate si

remanente, a captat, mai ales de-a lungul ultimelor cinci decenii, atentia, att a comunitatii
stiintifice, ct si a fermierilor si mecanizatorilor, devenind, cu siguranta cea mai cunoscuta si
mediatizata forma a degradarii fizice a solului n sistemele agricole conventionale, intensiv
mecanizate, fiind raspndita cu precadere n zonele dezvoltate, puternic industrializate.

De asemenea, aceasta atentie deosebita s-a datorat si faptului ca, acest proces, al
compactarii solului, reprezinta o problematica multidisciplinara n care interactioneaza
solul/masina/planta, avnd consecinte, att asupra dezvoltarii agriculturii si economiei n general,
ct si a protectiei mediului nconjurator.

Vehiculele cu sarcina mare pe osie, de peste 10Mg, care circula la suprafata solului,
conduc la aparitia compactarii de adncime, precizndu-se ca, cu ct compactarea este mai
adnca, cu att este mai persistenta devenind chiar permanenta.

Fermierii, n scopul prevenirii proceselor degradarii solului prin compactare trebuie sa

aplice urmatoarele masuri:

reducerea sarcinii pe osie a masinilor si echipamentelor agricole fiind necesar ca limitele

maxim admisibile sa fie stabilite n acord cu specificul solului si n functie de starea sa de
umiditate. Adesea, la suprafata solului circula vehicule foarte grele care transporta diferite
materiale de constructie, sau ocazional vehicule militare care au o sarcina ce depaseste 50Mg. De
asemenea, cele mai multe dintre echipamentele moderne forestiere au o sarcina pe osie cuprinsa
ntre 6-14 Mg, si care pot depasi 15-30 Mg ncarcate;
scaderea intensitatii traficului la suprafata solului, prin reducerea intrarilor pe sol;
efectuarea tuturor interventiilor n functie de conditiile de traficabilitate si lucrabilitate ale
solului;

Lucrrile solului, pe lng efectele inedite i directe, benefice n cadrul tehnologiilor de

cultivare a plantelor, induc n sol i efecte de durat, care acioneaz asupra proprietilor fizice
i fizico-mecanice ale solului, modificndu-le.

n agricultura actual, mecanizat, este important de cunoscut modificarea condiiilor din

sol n urma traficului executat cu mijloace mecanice ct i efectul acestor modificri, n special
n zona de dezvoltare a rdcinilor, asupra plantelor. dac privim lucrurile n perspectiv,
procesul de compactare este n general cunoscut, dar ceea ce trebuie analizat este corelaia ntre
dezvoltarea plantelor, n funcie de starea fizic a solului i traficul executat de mijloacele
mecanice, modificrile numrului i activitii microorganismelor din sol ca factor important n
sporirea fertilitii solului . a.

Lucrrile solului influeneaz direct sau indirect toate nsuirile fizice ale acestuia, att din
stratul lucrat ct i din cel din imediata apropiere a acestuia.

Lucrrile solului ca atare provoac distrugerea mecanic a structurii solului i, n primul rnd
a macroagregatelor. Se modific astfel raportul ntre volumul fazei solide i cel al spaiului
poros. Formarea de agregate hidrostabile este favorizat la o densitate aparent de 1,1-1,3 g/cm3.
La valori de peste 1,4 g/cm3, structura este bolovnoas. Prin lucrrile solului se realizeaz o
cretere a volumului solului (afnare) i implicit i a volumului poros. Lucrarea cu cea mai mare
influen asupra afnrii (creterii volumului solului) este artura cu plugul. Orice artur
determin creterea volumului solului cu 25-50%, aceast cretere fiind dependent de
adncimea arturii i textura solului. Imediat dup arat, solul are volumul maxim, apoi acesta se
aeaz, astfel c, la 40 de zile de la executarea arturii dispare 40% din sporul de porozitate. La
pregtirea patului germinativ mai dispare 30-40%, iar restul n timpul perioadei de vegetaie
(Boersma, 1944 citat de Gh. Budoi i A. Penescu, 1996).

Regimul hidric

Modificarea regimului hidric sau de umiditate este datorat lucrrilor solului prin influena pe
care o au asupra porozitii solului, dar i a altor nsuiri. Porozitatea solului este direct
proporional cu conductivitatea hidraulic de saturaie (sau permeabilitatea pentru ap). Un sol
afnat nmagazineaz o cantitate mai mare de ap i asigur un bun drenaj intern. Artura de
primvar i lucrrile cu grapa cu discuri, favorizeaz pierderea apei din stratul de sol lucrat
punnd n pericol germinarea seminelor.
Lucrrile de nivelat, distrugerea crustei, pritul i dezmirititul conduc la micorarea
pierderilor de ap din sol.

In concluzie, impactul lucrarilor agricole asupra solului este unul pozitiv, dar si negativ.
Lucrrile solului efectuate la momentul optim influeneaz favorabil starea structural a acestuia,
n timp ce repetarea i efectuarea la un coninut de umiditate necorespunztor determin
deteriorarea structurii, dar modernizarea agriculturii a dus ns la o multitudine de efecte
negative grave asupra mediului nconjurtor. Numrul mare de lucrri i trecerile repetate pe
teren cu tractoarele i mainile agricole influeneaz negativ nsuirile solurilor precum:
degradarea structurii solului, compactarea de suprafa i adncime, scderea coninutului de
humus, reducerea activitii biologice, ceea ce duce n final la scderea fertilitii naturale a
solului.
WEBOGRAFIE

http://agriculturaonline.blogspot.ro/2011/05/lucrarile-solului.html

https://www.gazetadeagricultura.info/plante/608-agrotehnica/390-lucrarile-solului.html

http://eusoils.jrc.ec.europa.eu/projects/SOCO/FactSheets/RO%20Fact%20Sheet.pdf