Elaborarea metodica nr.

12
Tema:Coroane fizionomice(jaket) acrilice,composite si integral
ceramice.Etapele clinic-tehnice de confectionare prin metoda clasica.
1.Indicatii la confectionarea coroanelor fizionomice.
Indicatii:
Distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;
Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele axiale (proximale)
Traumatisme insotite de fracturi ;
Discromii (modificari de culoare) de diferite etiologii :
endogene (tratamente intracanalare eronate) ;
exogene aport excesiv de factori modificatori de culoare :alcool, tutun, vin rosu.
Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.+jacket acrilic)
Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei materialelor moderne.
Contraindicatii:
Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau pacienti cu parafunctii :scrasnitul dintilor,
bruxism) ;
Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala) datorita contactului ferm abraziunii
intense cu expunere la fracturare.In parafunctii se indica onlayurile extratisulare, mai rezistente,
cu un modul de elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice.
La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete din masa compozita, mase ceramice,
coroane metalo-ceramice) ;
Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu ; trebuiesc
schimbate semestrial (la 6 luni)si examinarea relatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe fondul
abraziunii se pierde stopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana mixta cu stop ferm
metalic sau cu o coroana ceramica.
Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali, unde nu se pot realiza preparatii cu
prag.Jacketul acrilic necesita o preparatie nebiologica, cu sacrificiu de material dentar

2.Ce prezinta bontul dentar preparata sub coroane fizionomice.

1. Prepararea:
Elementul dentar se prepara sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv. Prepararea se realizeaza
secvential prin reducerea (frezarea/slefuirea) fetelor axiale+marginea incizo-ocluzala. Reducerea e mai
accentuata prin frezare pe fetele vizibile (fata vestibulara+marginea incizala-suprafata ocluzala) pentru a crea un
spatiu necesar obtinerii unui rezultat estetic bun.
Vestibular:
Se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii devitali sau reconstituiti cu D.C.R..
Preparatia se poate efectua in sens sagital mai mult adanca.
Cervical:
Clasic: preparatia se realiza cu prag cervical axial/circular/circumferential cu latimea de 1-1,5
mm vestibular si dupa taiere plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertiei gingivale, iar oral
situat la 1-1,5mm de insertia gingivala.Rezulta un bont ce ofera maxim de spatiu pentru un rezultat
estetic bun.
Aceasta preparatie prezinta riscuri pe dintii cu diametre mici, se diminueaza retentia expunand
coroana la decimentari.
 Varianta 2:
Terminatia cervicala (prag) se taie vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata
proximala.
Este o preparatie mai putin pretentioasa si cu retentie mult mai mare decat varianta clasica.
Varianta 3:
Este o preparatie tangentiala, fara o limita decelabila. Preparatia este in bizou, muchie de cutit
(knife edge) pe care nu se poate inchide foarte exact marginea coroanei. Inchiderea buna la coroanele
fizionomice trebuie efectuata pe prag (cu adancime suficient de mare)
Se contraindica in general la coroana fizionomica preparatia tangentiala, cu deosebire la jacket
acrilic.Neinchiderea coroanei are efect iritativ local.
Incizal:
Reducerea se realizeaza pana la 1,5-2mm , pentru a obtine un efect estetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne: rasini diacrilice (compozite), polisticle, ceromeri:
Necesita un bont cilindro-conic, neretentiv cu terminatie cervicala sub forma unui prag
semirotund CHAMFREIN cu reducere oral 0,8mm, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm.
Este o preparatie amprentabila relativ usor. Confera estetica, proprietati mecanice, tehnologie
moderna, tripolimerizare (caldura, presiune, fascicul luminos).
3.Etapele Tenologice clasice de confectionare a coroanelor din
rasini.

Etape clinico-tehnice:
1. Prepararea: (din ex.2)

2. Amprenta:
Etapa clinica - inregistrarea elementelor campului protetic, indeosebi a bontului.

Metode de amprentare:
Amprenta segmentara(de hemiarcada) cu cele doaua variante:
rigid-elastica (Stents+elastomeri);
in dublu amestec siliconic(Kettenbach);
Sunt metode de amprentare mult utilizate dar nu cele mai indicate.
Amprenta de arcada :
de corectare ;
metoda dublului amestec ;
Amprenta clasica cu inel de cupru si supraamprenta de material siliconic. Rar utilizata.

Conditionarea:
Amprentarea nu se efectueaza fara conditionarea locala (pregatirea sulcusului gingival) ; etalarea,
indepartarea parodontiului gingival prin mijloace mecano-chimice, chirurgicale si prin frezaj intern gingival.
Scopul conditionarii este reprezentat de etalarea (evidentierea) limitei terminale a preparatiei cervicale.
Mecano-chimic se recomanda fir textil sau inele din bumbac imbibate cu solutie vasoconstrictoare,
hemostatice :efedrina, adrenalina 1-2%, alaun, sulfat feros, alaun+aditiv=EXPANSIL.
Observatie clinica:

Se contraindica strict solutia de clorura de zinc cu concentratie mai mare de 10%.

Solutiile cu concentratie mai mare au efect caustic local.

 Procedeul chirurgical: cu bisturiul electric- se sectioneaza fata interna a peretelui gingival +toaleta
(indepartare detritus), hemostaza+amprentare rapida . Este cea mai eficienta modalitate de largire a santului
gingival. Sectionarea fara interesarea insertiei epiteliale.
Frezajul cu freze diamantate a peretelui intern gingival fara lezarea insertiei cu hemostaza si apoi
amprentare in sedinta.

3. Modelul:
Reproducere in marime naturala a elementelor campului protetic la scara 1/1.
In practica, in tehnologia coroanelor polimerice modelul monobloc (segmentar) cu bont fix este cel mai
frecvent utilizat desi contraindicat. Cel mai indicat este modelul de lucru cu bont mobil sectionat proximo-
proximal.
Materiale, tehnica de lucru-vezi L.P.???????????????????????????

4. Macheta:
Macheta se obtine prin 3 tehnici :
1. Tehnica racirii gradate si picurare;
2. Tehnica picurarii;
3. Tehnica plastifierii.
Tehnicile-vezi L.P.
Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in
profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe bontul izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prin sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.

Etape machetare:
o Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10 minute, aplicare DIE SPACER (lac) creaza
distanta pentru filmul cimentului si ne ajuta la indepartarea machetei de pe bontul dentar.
Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;
Racire lenta fara introducere in apa;
Modelajul primar prin sectionare+modelajul anatoform functional (de detaliu: creste, convexitati,
cingulum, zone de stop);
Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in interiorul machetei sub forma de bont.
Degresare macheta.
Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a machetei pentru ambalare.

4.Metode de ambalare in chiuveta.

5. Ambalarea:
Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia coroanei acrilice:
gipsuri dure tip Moldano;
amestecul de gips dur cu gips normal.
In scop didactic si din ratiuni economice se utilizeaza numai gips normal. Masa de
ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau cuveta. Conformatorul este format din 2
inele si 2 capace. In conformator se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips. Functie de pozitia
machetei in materialul de ambalat exista 2 metode :
1. metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;
2. metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta patrunzand pana la nivel
cervical.
Tehnica ambalarii+avantaje+dezavantaje-vezi L.P.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Observatie tehnica:

Cea mai indicata in tehnologia coroanei acrilice-metoda orizontala deoarece se poate controla dispunerea
rasinii in tipar si nuanta culoarea rezultand in final o coroana cu valoare estetica superioara comparativ cu
metoda verticala (mai indicata pentru coronale provizorii cand se obtin coroane uniforme ca si culoare).

5.Conditiile si etapele de polimerizare la confectionarea

coroanei din acrilat pastos.Necesitatea in baia de apa termo-
reglabila.

6. Polimerizarea coroanei acrilice:

Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii acrilice introduse in tipar, in mai multe subetape
tehnice.

Conditionare tiparului:
Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din tipar (apa fiarta+detergenti=topire), tiparul se
raceste pana la 40-45C si apoi se conditioneaza prin izolare cu lacuri alginice: PECTIZOL, IZODENT in 2-3
straturi sau lacuri siliconice .
Clasic se utilizau :amidon, clorura de calciu contraindicate actualmente.

Rolul conditionarii:
Separa rasina de masa de ambalat ;
Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;
Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

Dozare, preparare rasina:

Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de fabricant 1/1, 2/1.Se aplica pulberea intr-un godeu
ceramic si se prepara prin spatulare, rezultand o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice pana
la cel favorabil introducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.
Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai culoarea de baza, apoi culoarea pentru colet si
incizal.
Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac chiuveta.
Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita se sectioneaza in bizou cervical
si incizal si se prepara din nou.
In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt asamblate si chiuveta este introdusa intr-o
presa hidraulica la o presiune de 2 atmosfere, timp de 15 minute.
Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/dreptunghiular =RING, care mentine partile
chiuvetei in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.

Observatii tehnice:

In practica se face un procedeu empiric de modelare. Se aplica pulberea+monomerul in tipar direct,

rezultand culori uniforme, terne.
 Alegerea culorii se face prin amestecul a 2 nuante de baza conform schemei SPOFA impartite la 2.
Pentru obtinerea coroanei acrilice se utilizeaza rasinile firmei SPOFA in 15 nuante tip SUPERPONT..
Alte rasini :BIODENT (Ivoclar), PALAVIT (Kulzer).

Pentru pacientii tineri se indica culori mai deschise 2-23.

Polimerizarea propriu-zisa:
Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. Polimerizarea are loc conform
curbei termice care debuteaza cu cresterea lenta a temperaturii de la temperatura mediului ambiant pana la 60C,
in timp de 30 minute. Se mentine la 60C timp de 60 minute. Se ridica in urmatoarele 30 minute, la temperatura
de 100C si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta , timp de 4-8 ore.
Timpul polimerizarii se desfasoara pe parcursul a 2,5 ore.
Se recomanda cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul si pentru a se consuma
lent in timpul reactiei cu obtinerea unor structuri fara porozitati (cu monomer rezidual minim, structuri foarte
compacte).

7. Dezambalarea, prelucrarea
o Se realizeaza prin sectionarea cu fierastrau a gipsului, indepartarea de pe
coroana?????? si enucleerea coroanei din masa de ambalat.
o Se prelucreaza cu freze speciale de acrilat plusurile.
o Se netezeste cu freze +pietre mai mici.
o Se adapteaza din aproape in aproape pe bontul modelului ; se realizeaza o
adaptare exacta cervicala, o adaptare proximo-proximala+echilibrare
ocluzala .
o Se lustruieste cu ajutorul periilor+pasta abraziva (feldspat+apa)
In final rezulta suprafete nete de prelucrare. Luciul piesei protetice se obtine prin
prelucrarea cu pufuri din bumbac.

Observatie:

Mare rigoare la zona de inchidere marginala (marginea coroanei sa nu prezinte franjuri pentru a nu avea
efect iritativ asupra parodontiului).

6.Clasificarea polimerilor acrilici utilizati pentru realizarea

variantelor coronare.Proprietati.
Rasinile acrilice domina de mai multe decenii tehnologia protezelor unidentare. Din ele s-au confectionat baze,
dinti artificiali, fatete si chiar proteze unidentare, proteze provizorii etc. Treptat au fost evidentiate o serie de
deficiente ale acestor materiale mai ales cand erau folosite ca materiale de placare, proteze unidentare si dinti
artificiali. Cautarile au urmat doua cai. Pe de-o parte s-au elaborat noi tipuri de rasini acrilice, pe de alta parte au
fost elaborati noi polimeri: rasinile diacrilice, epoxidice, policarbonate, epiminice, polooxietilenice etc.
 Rasinile auto si termopolimerizabile sunt indicate pentru realizarea bazelor protezelor totale si partiale
mobilizabile, repararea si optimizarea acestor proteze, confectionarea dintilor artificiali, conformatoarelor,
gutierelor si protezelor gingivale, aparatelor ortodontice mobilizabile.

Rasinile epiminice si policarbonate, se folosesc la confectionarea protezelor unidentare si polidentare

provizorii iar poliuretanii servesc la realizarea protezelor chirurgicale

Clasificarea rasinilor
Dupa natura chimica:

1. rasini vinilice

2. rasini acrilice

3. rasini diacrilice

4. rasini epiminice

5. rasini policarbonate

6. rasini poliamidice

7. poliuretani

Dupa indicatii:

1. rasini pentru baza protezelor

2. rasini pentru dintii artificiali

3. rasini pentru repararea si reoptimizarea protezelor adjuncte

4. rasini pentru proteze provizorii

5. rasini pentru epiteze

6. rasini pentru placare

Rasinile acrilice

Rasinile acrilice pot fi prezente in trei forme:

a. acrilati polimerizati industrial in forme finite(de exemplu dinti artificiali sau coroane provizorii
prefabricate)

b. acrilati polimerizati industrial in forme prefinite sunt tremoplastici si de obicei au forma de placi
care prin incalzire si presare pot deveni baze pentru proteze sau aparate ortodontice

c. acrilati polimerizabili in laborator sau in cabinetul stomatologic sunt sisteme bicomponente: lichid
si pulbere (lichidul este monomerul iar pulberea este polimerul de metacrilat de metil)
Compozitia rasinilor acrilice

Monomerul este metacrilatul de metil un lichid transpareat, volatil, cu miros puternic, inflamabil, insolubil in apa,
solubil in solventi organici el insusi solvent pentru grasimi.

Metacrilatul de metil are efect necrotic asupra prelungirilor odontoblastice si unor terminatii nervoase din tesuturile
dentare. Nu este stabl chimic, avand tendinta de polimerizare spontana sub actiunea caldurii si luminii, motiv pentru care
este pastrat in recipiente inchise la culoare si departe de sursele de caldura.

Polimerul sau polimetilmeta-acrilatul (PMMA) este solid la temperatura camerei dar devine plastic peste 125sC,
Din punct de vedere chimic PMMA este foarte stabil; solubil in soventi organici. Absorbtia de apa este redusa.

Proprietatile mecanice sunt satisfacatoare cu exceptia rezistentei la abrazie care este redusa.

Proprietatile optice sunt remarcabile: indicele de refractie este apropiat de cel al dentinei si smaltului iar
transparenta este excelenta. Posibilitatile de colorare sunt practic nelimitate. Din nefericire aceste avantaje sunt umbrite de
ingalbenirea in timp a PMMA. In cazul acrilatelor pentru baza protezelor se adauga fire minuscule, colorate din nylon sau
acrilat care simuleaza reteaua de capilare din mucoasa.

In functie de agentul care declanseaza polimerizarea se disting doua categorii de PMMA:

termopolimerizabili, a caror polimerizare este initiata de caldura

autopolimerizabili la care reactia este declansata de un activator prezent la nivelul lichidului

7.Rasinile auto si termo-polimerizabile.Varietati.Avantaje si

dezavantaje.
...Rasinile termopolimerizabile
Compozitie

Pulberea contine in principal polimerul, pigmenti, plastifianti, initiator

Lichidul contine in principal monomerul si un inhibitor de polimerizare.

Formarea pastei

Prin amestecarea lichidului cu pulberea (in dozele indicate de fabricant) se formeaza o

masa

nisipoasa care, cu timpul se transforma intr-o masa omogena. In momentul in care pulberea
a saturat monomerul, amestecul este introdus in tipar prin compresiune (indesare) sau
injectare.

Polimerizarea pastei

Se produce prin polimerizarea monomerului care este indusa de cresterea

temperaturii.
 Tiparul in care s-a introdus pasta se introduce intr-o baie de apa sau aburi. Incalzirea
se face lent, dupa graficul indicat de fabricant. Ridicarea temperaturii peste 100sC determina
defecte de structura ale PMMA.

Proprietati

Proprietati fizice

Porozitatea. In structura rasinii pot sa apara bule de aer de dimensiuni variabile,

decelabile macroscopic. Ele sunt determinate de greseli de dozare, manipulare, prelucrare si
afecteaza proprietatile mecanice si biologice.

Absorbtia apei. Antreneaza variatii volumetrice, scade rezistenta mecanica si poate

determina modificari de culoare. Macar in timpul polimerizarii acrilatul trebuie izolat deoarece
apa poate fi resorbita prin peretii tiparului.

Solubilitatea este redusa.

Variatiile volumetrice. In cursul procesului de polimerizare au loc succesiv

urmatoarele fenomene fizice: la inceput o dilatare termica urmata de o contractie de
polimerizare iar contractia globala ajunge la 0,2 0,5%.

Proprietati

Proprietati fizice

Porozitatea. In structura rasinii pot sa apara bule de aer de dimensiuni variabile,

decelabile macroscopic. Ele sunt determinate de greseli de dozare, manipulare, prelucrare si
afecteaza proprietatile mecanice si biologice.

Absorbtia apei. Antreneaza variatii volumetrice, scade rezistenta mecanica si poate

determina modificari de culoare. Macar in timpul polimerizarii acrilatul trebuie izolat deoarece
apa poate fi resorbita prin peretii tiparului.

Solubilitatea este redusa.

Variatiile volumetrice. In cursul procesului de polimerizare au loc succesiv

urmatoarele fenomene fizice: la inceput o dilatare termica urmata de o contractie de
polimerizare iar contractia globala ajunge la 0,2 0,5%.

Proprietati mecanice

Duritatea este mult mai scazuta decat cea a dentinei deci nu sufera comparatia cu cea
a smaltului.

Rezistenta la compresie este buna.

Rezistenta la abrazie este foarte redusa si constituie inconvenientul major al acestor

rasini.
 Proprietati chimice

PMMA prezinta o inertie chimica mare, fiind foarte stabil in cavitatea bucala. Totusi este
posibila o evolutie defavorabila in timp: rasina initial translucida, se opacifiaza si se
ingalbeneste. De asemenea, datorita microfisurilor care apar in timp se reduce si rezistenta
mecanica. Aceste fenomene de imbatranire se datoreaza insa mai mult unor cauze fizice
(absorbtia de apa, structura poroasa).

Proprietati biologice

Manifestarile bucale de intoleranta (stomatopatia protetica) fata de aceste rasini sunt

destul de rare. Manifestarile alergice apar sub forma unei inflamatii cronice a mucoasei pe
care se sprijina proteza acrilica (adjuncta). Excesul de monomer, placa bacteriana de la
nivelul protezei, iritatia mecanica declanseaza reactii de aparare a mucoasei bucale. Este
vorba de o reactie imunitara declansata de antigenele bacteriene. Este importanta instruirea
pacientului in vederea igienizarii protezei si a mucoasei bucale (masajul mucoasei de sprijin
cu periuta de dinti). Monomerul are o citotoxicitate de 100% dar, de obicei nu apare
monomer rezidual in cazul protezelor realizate din rasini termopolimerizabile

Tehnica de lucru

A fost prezentata sumar in cadrul submodulelor privind formarea si polimerizarea

pastei. In plus dezambalarea se face cu precautie iar prelucrarea si lustruirea cu maximum de
atentie, evitand supraincalzirea care ar putea afecta proprietatile mecanice. Importanta
pentru medicul stomatolog si pentru pacient ar fi mentinerea protezei in apa distilata timp
de 24 de ore dupa finalizare pentru stabilizarea volumetrica in urma absorbtiei de apa.

Indicatii

1. confectionarea bazei protezelor acrilice

2. repararea si captusirea protezelor acrilice cu toate ca in aceste cazuri sunt preferati

polimerii autopolimerizabili, evitandu-se un nou tratament termice sursa sigura de
deformari

3. confectionarea de coroane si punti provizorii

4. realizarea pe cale industriala a dintilor artificiali

....Rasinile autopolimerizabile

Compozitia este asemanatoare cu a rasinilor termopolimerizabile.

Pulberea contine un initiator diferit si unele produse prezinta incarcaturi minerale,

silanizate care le confera o structura compozita.

Lichidul contine in plus un activator de polimerizare.

Polimerizarea
 Sub actiunea activatorului din lichid se declanseaza reactia de polimerizare a pastei
care a rezultat prin omogenizarea pulberii cu lichidul.

Gradul de polimerizare este mai scazut fata de cel atins la rasinile

termopolimerizabile.

Reactia este exoterma, cantitatea de caldura degajata fiind cu atat mai mare cu cat
particulele sunt mai fine temperatura atinsa poate fi chiar de 100C.

Timpul de priza (de la inceputul omogenizarii pastei pana la momentul in care se

atinge temperatura maxima) este influentat de:

temperatura tipul de priza creste direct proportional cu scaderea temperaturii

mediului in care are loc polimerizarea

dimensiunea particulelor timpul de priza creste cu dimensiunea particulelor

Proprietati

Proprietati fizice

Solubilitatea si absorbtia apei sunt identice cu cele ale acrilatelor termopolimerizabile;

de

aceea este necesara o uscare prealabila a zonelor cu care pasta de acrilat vine in contact
(urmata de izolarea cu vaselina sau cu alte substante izolatoare mai ales in cazul in care
este vorba de mucoasa bucala).

Variatiile volumetrice din timpul polimerizarii sunt asemanatoare cu ale rasinilor

termopolimerizabile. Contractia de polimerizare creste cu cresterea excesului de monomer.

Proprietati mecanice

Duritatea este usor inferioara fata de cea a rasinilor termopolimerizabile.

Rezistenta la abrazie este la fel foarte redusa.

Proprietati chimice

Stabilitatea chimica este foarte mare.

Proprietati biologice

La fel ca la rasinile termopolimerizabile, potentialul alergen este extrem de redus dar

monomerul este foarte toxic pentru mucoasa bucala sau pulpa dentara; de asemenea in cazul
in care reactia de polimerizare are loc in cavitatea bucala cresterea temperaturii poate
determina leziuni ale mucoasei sau iritatia pulpei dentare.
Rasini acrilice autopolimerizabile (polimetil metacrilatul autopolimerizabil). Este
materialul din care se confectioneaza cele mai multe RPP. Se prezinta, de obicei in
sistem bicomponent (pulbere si lichid). Reactia de polimerizare, initiata chimic este
insa exoterma (pana la 70C), direct proportionala cu masa materialului. Din cauza
monomerului rezidual si a caldurii generate m cursul reactiei de polimerizare, acest
material poate fi nociv pentru pulpa dentara. Polimetil metacrilatul este indicat mai
ales pentru RPP de amploare, folosind tehnica indirecta.

Exista numeroase produse pe baza de RA autopolimerizabile. Unul dintre acestea este

si Dentalon Plus (Kulzer). Pulberea este un polimetacrilat, iar lichidul un monoester
difunctional al acidului metacrilic. Produsul se livreaza m trei nuante cromatice si
poate fi folosit atat in tehnicile directe cat si in cele indirecte. Proportia de amestecare
este de doua parti pulbere la oparte lichid. Are o faza plastica de 2-7 minute, intarindu-se la aproximativ
9,30 minute, la temperatura camerei.

Alte produse consacrate avizate de ADA sunt: Dura Lay (Dental Mfg.), care se livreaza in sistem bicomponent
(pulbere/lichid), in patm culori; Trim 11 (Bosworth); Texton ZI, TAB 2000 etc.

Pe langa RA traditionale au fost dezvoltate sisteme metacrilice superioare m care pulberea este reprezentata de
poli(etilmetacrilat) Snap 9, iar lichidul poate fi un butilmetacrilat sau un izobutilmetacrilat. Aceste rasini asigura un
timp de lucru prelungit.

Tabelul 13:1.

Rasini acrilice autopolimerizabile, compozitie, denumire comerciala (55).

Rasina Mod de Pulbere Monomer (lichid) Produs comercial

polimerizare

PMMA Chimica PMMA (particule prepoli- MMA (stabilizator-hidro- TAB 2000 (Kerr)
merizate) + initiator (peroxid de chinona) + activator (amina
benzoil) tertiara) + plastifiant (dibutil
ftalat) + agent de reticulare
(derivat de etilen-glicol)

PEMA Chimica PEMA (particule prepoli- n-BMA sau iso-BMA Trim (n-BMA)
merizate) + initiator (peroxid de (stabilizator-hidrochinona) + (Bosworth)
benzoil) activator (amina tertiara) + Dentalon Plus (iso-
plastifiant (dibutil ftalat) + agent BMA) (Heraeus
de reticulare (derivat de etilen Kulzer)
glicol)

Produsul Luxatemp-Automix al firmei DMG Hamburg, care se prezinta intr-un sistem perfectionat de ambalare si
care se manipuleaza foarte usor (pistol cu doua seringi), a castigat tot mai mult teren si datorita proprietatilor
sale.

Tabelul

Proprietati fizice ale produsului Luxatemp', ativ cu PMMA.

Proprietate fizica PMMA Luxatemp

Rezistenta la compresiune 35-65 MN/m2 30 MN/m2

Rezistenta la rupere 40-65 MN/m2 80 MN/m2
Rezistenta la tractiune 10-25 MN/m2 33 MN/m2
2
Duritate la suprafata 20-75 MN/m 95 MN/m2
Absorbtie de apa 0,7-l,4mg/cm2 1 mg/cm
Temperatura m timpul reactiei de 48-80 C 37 C !'
priza
Un alt produs de data mai recenta, experimentat de catre D. Derrie (18) este Unifast
LC -rasina fotopolimerizabila care se prezinta m sistem bicomponent: pulbere/lichid.
Pulberea este un polimetacrilat de metil, iar lichidul un amestec de metilmetacrilat cu
un metilmetacrilat D 1-2 metacriloiloxietilen cu rol de reticulare finala. Amestecul
celor doua componente (Ig pulbere cu 0,5 ml lichid) trece prin patru faze:
lichida (35-40 sec.), vascoasa (3 sec.), pasta (1 min. si 30 sec. m cavitatea
bucala) si elastica (care se mentine astfel la fotopolimerizare). in cursul acestei
ultime faze, restaurarea protetica se poate dezinsera de pe campul protetic si se
poate verifica calitatea integritatii marginale. De asemenea, se pot indeparta
eventualele excese de material. Temperatura degajata m timpul reactiei de
polimerizare a produsului Unifast LC depaseste cuputin 8 C. Avantajul acestui produs fiind acela
ca se poate asocia cu un compozit fotopolimerizabil (de exemplu, Silux-3M), ceea ce permite confectionarea unor
restaurari protetice provizorii mai estetice.

Rasinile acrilice termopolimerizabile sunt indicate pentru RPP de durata mai lunga, calitatile estetice
(in principal stabilitatea cromatica) si mai ales mecanice (rezistenta la uzura si la fractura) fiind mai bune decat ale
rasinilor autopolimerizabile.

8.Dezvaluiti tehnica polimerizarii acrilatului pastos in chiuveta

clasica.
Tehnica clasic de confecionare a coroanelor din acrilat prevede realizarea urmtoarelor operaiuni: modelarea
machetei viitoarei coroane din cear; ambalarea machetei coroanei n chiuvet pentru realizarea tiparului;
pregtirea acrilatului i introducerea lui prin presare n tipar; polimerizarea acrilatului i dezam-balarea coroanei din
chiuvet; prelucrarea, finisarea i lustruirea coroanei.
Pentru realizarea coroanelor dup tehnica clasic, modelul poate fi confecionat cu bonturi fixe sau mobilizabile.
In caz de utilizare a modelului eu bonturi fixe, macheta modelat va fi secionat din model mpreun cu bontul
preparat i d i n i i vecini i ambalat n chiuvet pentru realizarea tiparului. In caz de utilizare a modelului cu bont
mobilizaii, pentru realizarea tiparului, macheta din cear a coroanei va fi nlturat de pe model i ambalat n
chiuvet.
Modelarea machetei este realizat prin una din metodele cunoscute cu utilizarea cerii incolore sau a celei roze.
Nu se recomanda folosirea cerii intensiv colorat, din motivul c n timpul executrii tiparului substanele colorante
pot fi absorbite de ghipsul tiparului, ce poate aduce la trecerea lor n acrilat n timpul polimerizrii i ca urmare
obinerea unei culori necorespunztoare.

Macheta coroanei din cear trebuie s redea cu precizie morfologia dintelui fr schimbri de volum, precum i a
raportului cu dinii vecini i antagoniti. In cazul cnd macheta corespunde acestor cerine, ea se ambaleaz n
chiuvet i se schimb ceara cu acrilat dup tehncai cunoscut

9.Managementul clinic-tehnologic a variate coroane estetice

executate prin metoda clasica.

JACKETULCERAMIC

Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre toate coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta coloristica cu a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :
1. Clasic:
ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice din platina sau aur platinat ;
2. Modern :
prin aplicare directa pe bont;??????????????????
turnare-presare,
frezarea unor lingouri.
Indicatii:
Jacketul ceramic are indicatii aproape identice cu ale jacketului acrilic. Preponderent se indica pentru restaurari
fizionomice ale dintilor frontali. Se contraindica pe dintii laterali cuspidati (PM/M) -numai de necesitate. Se indica in
cvasitotalitate la sexul feminin. Indicatii-vezi coroana acrilica:
leziuni carioase profunde;
discromii cromatice exo/endogene;
anomalii dinti ectopici, de forma, de culoare;
pe dintii cu indice de carie mic.

Contraindicatii:
La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se poate realiza preparatia.
Pe dintii laterali;
Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza pragul cervical;
In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de abraziune);
In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);
La pacientii cu indice de carie crescut (semn de distructie coronara rapida).

Avantaje:
Estetica - restaurare fizionomica excelenta;
Biocompatibilitate (integrare tisulara);
Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe fata vestibulara si coroana mixta ; pe fetele proximale
si orala reducerile prin frezare sunt chiar mai mari.

Dezavantaje:
Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);
Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;
Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential).

Etapeclinico-tehnice

1. Preparatia dintelui:
Dintele se prepara sub forma de bont cu forma cilindro-conica , neretentiva, prin reducerea uniforma 1 mm pe
toate fetele axiale si 1,5-2mm incizal (ocluzal). Unghiul de intalnire intre peretii axiali si prag este de 90, cu rotunjirea
zonelor de intalnire.
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau obtuze (unghiul ascutit genereaza tensiuni).
Preparatia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea mai accentuata la nivel incizal. In rest
reducerea este uniforma.

2. Amprentarea:
Metode de amprentare pentru tehnologia integral ceramica: se indica amprenta de arcada exclusiv:
Amprenta de arcada monofazica cu material aplicat in portamprenta individuala este cea mai indicata;
Amprenta de arcada bifazica :
de corectare ;
in dublu amestec (vezi inlay).
Amprenta cu inel (tub metalic) si supraamprenta cu material elastomeric ; mai rar utilizata , dar indicata.
Metoda de amprentare cu hidrocoloizi reversibili si metoda combinativa hidrocolizi reversibili-
ireversibili (metoda hidroalginica :H.R.+H.I.R)=scoala americana.

3. Modelul:
In tehnologia coroanelor integral ceramice se indica numai modelul de arcada cu bont mobilizabil si in foarte rare
situatii modelul de hemiarcada (in zona frontala) numai cu bont mobilizabil.
Materiale utilizate:
Gipsuri superdure + dure compatibile ; cele mai folosite ;
Rasini compozite pentru completare ; cele mai indicate , dar nu au utilizare larga ;
Modelul galvanic=cupru electrodepus+gips dur sau rasina de completare ; tehnologie laborioasa, rar
utilizata numai in ceramica.

4. Macheta / obtinerea coroanei:

In tehnologia coroanelor integral ceramice machetarea se indica pentru procedele tehnologice moderne (turnare,
presare): DICOR SYSTEM, EMPRESS (Ivoclar)-(plastifiat-turnat-presat).
In tehnica clasica nu e nevoie de macheta. In tehnica clasica se adapteaza pe bont o folie de 0,2 mm de platina sau
aur platinat obtinandu-se dupa pirosirea foliei o capa intim adaptata si imbinata proximal prin faltuire. Pe aceasta capa usor
extinsa cervical cu 2-3mm se aplica strat cu strat masa ceramica care va fi sinterizata (arsa strat cu strat).
Exista si un procedeu modern de obtinere a coroanei integral cermice: procedeul VITA IN CERAM. Nu necesita
sistem de machetare pentru ca , coroana se obtine prin aplicare directa a masei ceramice pe modelul duplicat.

Etape tehnologice ale procedeului VITA IN CERAM:

Amprentare;
Model de lucru;
Conditionare bont (DIE SPACER);
Amprenta duplicat =duplicare;
Modelul duplicat din masa de ambalat termorezistenta: SUPERHARD;
Ardere succesiva a ceramicii speciale (aluminoceramica) in 2 etape pentru obtinerea miezului ceramic pe
care se aplica masele ceramice conventionale.Este procedeul cel mai raspandit, mai sigur.

Etapele de lucru:
In tehnica VITA IN CERAM coroana se obtine in 2 etape:
se aplica aluminoceramica pe bontul termorezistent cu pensula si se arde la 1100C timp de 2 ore,
rezultand o capa poroasa. ardere de infiltrare=se aplica pe capa obtinuta in prima ardere aluminoceramica
cu particule de sticla (alumina 70-75%) si se arde (ceramizeaza) timp de 4 ore, la aceeasi temperatura,
rezultand o capa rezistenta mecanic=miez alumino-ceramic.
pe acest miez se aplica mase ceramice de placat pentru nuantare coloristica. Arderea are loc la temperaturi
mai mici de 1000C ( 990-950C).
Dupa arderea finala (glazurare), coroana se indeparteaza de pe bontul din masa de ambalat prin pulverizarea
acestuia cu agenti de sablare si coroana este adaptata pe modelul de lucru. Dupa conditionare este cimentata adeziv
(cimenturi rasinice ionomere).
Procedeele DICOR/EMPRESS au fost descrise la inlay-ul ceramic.

Etape de lucru ale tehnologiei clasice:

Pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica) -
componenta de baza 60-80%.
Ceramica preparabila contine urmatoarele componente:
feldspat 60-80% - componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul, iar dupa ardere confera
transluciditate. Din punct de vedere chimic =trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.
componenta refractara: cuartul 10-15% - dilata masa ceramica in momentul arderii, iar dupa ardere
confera luciul caracteristic.
caolinul 0-5% = argila cu o culoare alb-laptoasa care influenteaza fluorescenta maselor ceramice.
Alte elemente componente:
aditivii - fondantii (carbonati de potasiu, calciu, sodiu, borax) cu rol de a creste masa produsului si a
scadea temperatura de ardere.
pigmentii sub forma oxizilor metalici ce confera maselor ceramice stabilitate cromatica.
Pentru substratul metalic: oxizi de fixare (in tehnologia metalo-ceramica). In masele ceramice se adauga
miniprocente de oxizi metalici precum: aur, argint, fier, crom, cobalt, nichel, titan, indiu, staniu.
Pentru aliaje nenobile: oxizii cei mai utilizati :crom, nichel, titan (generati de componenta metalica si
adaugati in masa ceramica).
Pentru aliaje nobile: aur, argint , staniu, indiu (metale usor fuzibile) care migreaza termoelectronic in zona
de interdifuziune. Si masele ceramice contin aceeasi oxizi pentru a facilita legarea chimica intre cele 2
componente.
 Portelanul decorativ (caolinic) spre deosebire de portelanul dentar e un portelan caolinic (caolin 50-70%) care ii
confera o cluoare alb-laptoasa, cuart 20-25%, feldspat 25-30%.

Masele ceramice moderne:

Aluminoceramica;
Vitroceramica;
Ceramica magnezica;
Ceramica zirconica.
Toate sunt mase ceramice oxidice (pe baza de oxizi ai metalelor grele). Contin in plus substante fluorescente care
cresc gradul de translucenta (oxizi ai metalelor grele din pamanturi rare-lantanide). Acesti oxizi cresc translucenta.
Ceramica preparabila contine si o componenta lichidiana reprezentata de apa distilata si alcool, la care se adauga
lianti hidrosolubili (glicerina, dextroza), cu rol de a mari adeziunea ceramicii de suportul metalic.

Sinterizarea maselor ceramice (tehnologia clasica):

1. Capa din platina, anterior arderii maselor ceramice se degazeifica ( se conditioneaza prin incalzire la 1200-
1300C) timp de 10 minute rezultand o capa apta de a primi masa ceramica opac.
2. Pe capa se aplica masa opaca in grosime de 0,3mm pe toata suprafata care are rolul de a ecrana
eventualele modificari coloristice ale bontului sau reconstituirilor si de a favoriza aderenta masei dentina-
smalt.
3. Arderea-se realizeaza in vid la 900C timp de 5 minute cu preardere prealabila in gura cuptorului.
4. Arderea dentinei si a smaltului pe capa acoperita cu opac se aplica in exces masa de dentina +smalt (20-
30%)cu vibrare si absorbtie a apei distilate (sugativa hartie filtru).
5. Modelaj sumar ; se aplica coroana in gura cuptorului pentru preardere (in prezenta oxigenului) , urmata de
ardere in vid la 900C timp de 4 minute. Racire lenta.
6. Dupa aceasta ardere urmeaza arderile de corectare.
7. Coroana dupa a-2-a ardere se prelucreaza in limite normale morfologice si urmeaza apoi arderea de
corectare.
8. Se aplica mase de corectare pentru nuantare ; fisuri, pete si se ard la 950C, timp de 4 minute, in vid.
9. Daca este cazul se face si a-2-a ardere de corectare, numai 2 minute, in prezenta oxigenului (aceeasi
temperatura).
2. Ardere pentru glazura la 700C, timp de 2 minute, in prezenta oxigenului.
10. Se extrage capa de platina sau Aur-Pt si se controleaza pe modelul de lucru adaptarea.

5. Prelucrarea:
Tehnica genereaza imprecizii de adaptare. Tehnicianul si clinicianul vor controla minutios adaptarea.

6. Fixarea:
Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna (fixarea adeziva) dupa conditionarea prealabila a fetei
interioare.
Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a rezulta o suprafata asperizata ce favorizeaza
imbinarea adeziva.
9.Mangementul clinico-tehnologic a variate coronae estetice executate prin metoda classica.

Tehnica clasica de confectionare a coroanelor din acrilat prevede realizarea urmatoarelor operatiuni -
Modelarea machete viitoarei coronae din ceara;ambalarea machete coroanei in chiuveta pentru realizarea
tiparului;pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar;polimerizarea acrilatului si dezambalarea
coroanei din chiuveta;prelucrarea,finisarea si lustruirea coroanei.

Pentru realizarea coroanelor dupa tehnica clasica,modelul poate fi confectionat cu bonturi fixe sau
mobilizabile.In caz de utilizare a modelului cu bonturi fixe,machete modelata va fi sectionata din model impreuna cu
bontul preparat si dintii vecini si ambalata in chiuveta pentru realizarea tiparului.In caz de utilizare a modelului cu
bont mobilizabil,pentru realizarea tiparului ,machete din ceara a coroaneiva fi inlaturata e pe model si ambalata in
chiuveta.

Modelarea machete este realizata prin una din metodele cunoscute cu utilizarea cerii incolore sau acelei
roze.Nu se recomanda folosirea cerii intensive colorata,din motivul ca in timpul executarii tiparului substantele
colorante pot fi absorbite din ghipsul tiparului,ce poate adduce la trecerea lor in acrilat in timpul polimerizarii si ca
urmare obtinerea unei culori necorespunzatoare.

Macheta coroanei din ceara trebuie sa redea cu precizie morfologia dintelui fara schimbari de volum,
precum si a raportului cu dintii vecini si antagonisti.In cazul cnd machete corespnde acestor cerinte, ea se ambaleaza
in chiuveta si se schimba ceara cu acrilat dupa tehnica cunoscuta.

Tehnica de preparare clasica include urmatoarele componente :

Utilizeaza instrumentarul abraziv deversificat din punct de vedere al formelor si dmensiunilor,instrumentarul

reprezentat de discuri plane,concave,convexe,active pe o fata ,pe fete sau pe muchie.Pietr in forma de roata sau
carbound diamantae,de 10mm diametru fixate la piesa dreapta prin mandrine port disc .Pietre
cilindrice,conice,con-invers,montate la piesa dreapta sau contra unghi.

10.Straturile coroanei de ceramica.

Ceramica

Ceramica dentara se aplica pe toate fetele dintelui. Totusi mai ramane o portiune mica din metal. Aceasta este portiunea de care, tehnicianul
dentar a prins coroana ( cu un cleste special ) in timpul aplicarii ceramicii. Aceasta zona se plaseaza de obicei intr-o zona putin vizibila a coroanei (
in partea de sus si spate a coroanei dentare ) si poate avea forma unuipunct metalic sau a unei linii metalice ( vezi imagine ).

In mod normal ceramica se aplica in 4 straturi ( pot fi si mai multe ). Dupa aplicarea fiecarui strat coroana se introduce in cuptoare speciale pentru
arderea ceramicii. Ceramica are consistenta unei paste in momentul aplicarii pe schelet, tehnicianul folosind pensuli speciale pentru aceasta
operatiune. Timpul de ardere difera in functie de strat.

E interesant de stiut ca ceramica sufera o contractie in timpul arderii. De aceea tehnicianul trebuie sa modeleze coroana cu aproximativ 25% mai
mare pentru a compensa contractia ceramicii la ardere. De asemenea in momentul aplicarii, ceramica poate avea diverse culori ( alb, mov, roz ) in
functie de firma producatoare. Culoarea finala se obtine doar dupa ardere.

In timpul arderii ceramica si aliajul metalic dezvolta legaturi chimice extrem de puternice intre ele.

coroane dentare dupa aplicarea pastei de ceramicasi inainte de ardere

Strat 1 -- Grundul sau opacul

Acest strat are rolul de a nu lasa metalul sa transpara prin coroana ceramica. Este opac, impiedicand trecerea luminii.

Strat 2 -- Stratul de baza

Este cel mai gros strat. Este stratul care da forma de baza a coroanei si defineste culoarea acesteia. In functie de datele trimise de medic se vor
pune nuantele adecvate fiecarei zone a dintelui. In mod normal zonele dinspre gingie au o nuanta mai inchisa iar zonele dinspre varful dintelui sunt
mai deschise.

Strat 3 -- Stratul de corectura sau retus

Este stratul in care se pot face mici corecturi. Mai important, este stratul in care se creaza anumite particularitati caracteristice diferitelor zone ale
dintelui. Tehnicianul dentar poate crea coloratii speciale care sa dea un aspect cat mai natural dintelui. De exemplu :

ceramica rosie gingivala

daca toti dintii sunt abrazati se da o coloratie mai inchisa zonei din varf pentru a mima abrazia

se pot mima alte coloratii asemanatoare celorlalti dinti

daca coroana este mai lunga se poate colora in roz-rosu partea dinspre gingie a coroanei pentru a mima gingia. In acest fel dintele nu
mai apare atat de "alungit"

Pe langa coloratii se pot crea si forme sau pozitii speciale pentru anumiti dinti. De exemplu se poate mima o incalecare a unui dinte care uneori da
un aspect mult mai natural coroanei ceramice. De multe ori din lipsa de spatiu se prefera aceasta "incalecare" confectionarii unui dinte mai mic,
inestetic.

In cazul in care se face o proba a coroanei aceasta se trimite la cabinet inainte de arderea ultimului strat.

Strat 4 -- Strat de finisare sau glanz

Este ultimul, fiind stratul care asigura luciul coroanei. Este un strat extrem de subtire care, in cazul in care se cere, poate realiza mici modificari de
culoare a coroanei.

coroana ceramica dupa aplicareastratului de baza

coroana ceramica dupa aplicareastratului de finisare plasata pe modelul de gips ;

observati ce bine imita formaincisivului vecin

11.Etapele realizarii coroanei ceramice prin tehnica clasica.

DIN CE E COMPUSA O COROANA CERAMICA "CLASICA" ?

scheletul metalic -- este o capa metalica de grosime foarte mica ( aprox. 0.3-0.4mm ) care invelestebontul dentar. Este situat sub stratul
de ceramica, conferindu-i acestuia rezistenta si suport. Este foarte apropiat de dintele de sub el fiind adaptat perfect acestuia si avand
astfel o retentie excelenta. Este confectionat dintr-un aliaj metalic nenobil ( de obicei sunt aliaje din Cr/Ni dar pot fi si altele ) care se
foloseste doar in acest scop. Aceste aliaje sunt special alcatuite pentru a realiza o legatura chimicacu stratul de ceramica intarind
astfel imbinarea dintre metal si ceramica. Este unul din cele mai importante avantaje ale lucrarilor metalo-ceramice in comparatie cu
cele metalo-acrilice si metalo-compozite, acestea din urma avand doar legaturi mecanice, net inferioare. Cum se confectioneaza ?
 scheletul metalic al mai multor coroane metalo-ceramice

scheletul metalic coroane metalo-ceramice in cavitatea bucala

stratul de ceramica -- acopera scheletul metalic pe toate suprafetele fiind singurul care ramane vizibil in cavitatea bucala. Grosimea
stratului ceramic este 1,5-2mm in functie de zonele dintelui. Are o rezistenta foarte mare la fortele masticatorii si o estetica deosebita.
Exista o gama foarte mare de culori avand marele avantaj ca se pot combiana ( adica se pot face unele portiuni de o anumita nuanta,
altele de alte nuante ) dand dintelui artificial un aspect foarte apropiat de cel natural . Mai are si otransluciditate foarte apropiata de a
smaltului denatar fiind singurul material fizionomic care are aceasta proprietate. Cum se face ?.

3 coroane metalo-ceramice. observati diversitatea nuantelor

cheie de culori pentru ceramica. observati numarul mare de nuante

COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA

-grad de estetica si fizionomie maxima ;

-nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali.

Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. Smaltul este anizotrop.

Metode de obtinere :

- Clasic :

Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) ;

Etape clinico-tehnice :

a) Preparatia dintelui :

-bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ;

- reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mm incizal /ocluzal 1,5-2 mm;

-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90s, cu rotunjirea zonelor de intalnire ;

-prag finisat, nu bizotat ;

Se contraindica unghiuri ascutite, obtuze, denivelari, anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite
genereaza tensiuni).

Pragul se disimuleaza (infunda) 0,3-0,5 mm = estetica maxima sau cu nivel insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare
care ne satisface.

b) Amprentarea :

- amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) ;

-amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec ;

-amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric ;

-amprenta cu H.I.R.H.R. (hidroalginica) rar utilizata.

c) Modelul :

-model de arcada cu bont mobil.

Mai rar de hemiarcada cu bont mobil.

Materiale utilizate:

-gipsuri superdure +dure ; cel mai folosite

-rasini compozite : cele mai indicate ; utilizare mai putina;

-modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur, rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa.

d) Machetarea:

- in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii ;

- tehnica clasica : adaptare folie de platina, de 0,2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire).

Etape tehnologice : inaly ceramic

-amprentare ;

-model de lucru ;

-conditonare bont (DIE SPACER);

-amprenta duplicat ;

-model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD ;

-arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala ;

-procedeul cel mai raspandit si mai sigur.

Metoda clasica:

-pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-
componenta de baza 60-80%

masa opa, dentina, smalt, masa incizala.

Dezavantaje :

-spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern ;

-compensat de cimenturile de fixare.

Ceramica preparabila :

-are in compozitie:pulbere +lichid;

Pulberea:

feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate; din
punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu;
cuart: 10-l5%-este componenta refractara, care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic;
caolin :0-5% este o argila hidratata, alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice ; rol de liant al amestecului si se
contracta dupa ardere ;
aditivi (fondanti, pigmenti) ;

-fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere ;

-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta ; se adauga sub forma de microprocente.

Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom, nichel, titan.

Pentru aliajele nobile, metalele oxidoformatoare sunt aurul, argintul, indiu, staniu (migreaza in zona de
interdifuziune, unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice).

Lichidul :

Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu
glucoza, dextroza), avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica.

Masele ceramice moderne :

Aluminoceramica ;
Vitroceramica DICOR;
Ceramica magnezica OPTEC;
Ceramica zirconica II- una din cele mai rezistente.

Caracteristici:

-mase oxidice ;

-contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide ;cresc gradul de translucenta ;

-temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare ;

-componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool.

Arderea masei ceramice-tehnologia clasica coroana integral ceramica:

1. confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt;

2. conditionarea capei : degazeificare, incalzire la 1200-l300sC, timp de 10 minute ; rezultand o
capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac ;

3. se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0,3mm pe toata suprafata, pentru a evita
discromiile ;

4.arderea opacului la 900sC, in vid, timp de 5 minute, cu preuscare in gura cuptorului ;

5. arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe
excesul de apa cu hartie de filtru).Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se
contracta.

6. modelajul sumar ; preardere (+Oxigen) , ardere 900sC, 4 minute , vid, racire lenta;

7. adaptare, prelucrare coroana pe bont;

8. arderi de corectare ;

9. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri, pete 950sC, 4 minute, vid ;

10. a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului , fara vid, 950sC ;

11. glazurarea : ardere : 700sC, 2 minute + oxigen;

12. extragerea capei, examinare pe model, adaptare tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul
dintre bont si coroana), spatiul IZO maxim 50.

13. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare).

Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare
adeziva.

12.Particularitatile modelului pentru coroana ceramica.

Modelul :

-model de arcada cu bont mobil.

Mai rar de hemiarcada cu bont mobil.

Materiale utilizate:

-gipsuri superdure +dure ; cel mai folosite

-rasini compozite : cele mai indicate ; utilizare mai putina;

-modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur, rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa.

CARE SUNT ETAPELE REALIZARII COROANELOR LA LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA ?

Modelul de gips

In prima faza tehnicianul dentar primeste de la cabinet amprenta coroanei insotita de informatii suplimenatre asupra cazului ( culoarea, tipul de
lucrare, uneori amprente preliminare etc.).

Primul lucru pe care trebuie sa-l faca este turnarea modelului de gips. Modelul reprezinta situatia precisa din gura pacientului, realizata din gipsuri
speciale, pe care tehnicianul va confectiona coroana dentara.
 modelul din gips pe care se observa dintele slefuit pentru coroana dentara

iata cum arata dintele slefuitdupa turnarea modelului

Pentru obtinerea modelului tehnicianul dentar usuca bine amprenta apoi toarna in ea un gips special de consistenta fluida care are rolul de a
arcadei dentare pe care se va efectua coroana
reproduce extrem de fidel situatia din cavitatea bucala a pacientului. Se toarna atat modelul
cat si a arcadei antgoniste. Apoi acestea se plaseaza in relatia exacta inregistrata de "amprenta muscaturii".

Dupa intarirea gipsului se obtin 2 modele : modelul arcadei pe care se va efectua coroana dentara -- model pe care se vede precis bontul
dentar precum si restul dintilor de pe arcada -- si modelul arcadei antagoniste care sunt plasate in relatia exacta de "muscatura".

articulator

Exista o serie de aparate in laboratorul dentar care ajuta tehnicianul sa plaseze arcadele in ocluzie ( sau "muscatura"). Acestea se
numesc ocluzoare sau articulatoare. Uneori se poate folosi o simpla "cheie" sculptata in modelele de ghips.

Confectionarea scheletului coroanei dentare

13.Tehnica utilizarii foliei de platina.

Ceramica feldspatica sinterizata pe folie de platina

Este sistemul integral ceramic care asigur cea mai bun estetic i transluciditate la ora actual, cu o rezisten mecanic mai
redus, folosind ceramica feldspatic; este indicat exclusiv pentru faetele ceramice laminate, numite n literatura englez laminate
veneers. Rezultatele estetice obinute cu aceast tehnic sunt excepionale, putnd rezolva cu succes nemulumirile pacienilor
legate de culoarea dinilor frontali, mici rotaii, inghesuiri, modificri de form dentar etc.

Aspecte tehnologice

Sisteme realizate prin depuneri de straturi succesive:

1. pe folii din aliaje nobile (aur, platina) care se muleaza pe bont, peste care se va depune si sinteriza masa ceramica

Adaptarea foliei de platina trebuie sa fie ct mai precisa. Folia de platina cu grosimea de 0,0025
mm se decupeaza cu foarfeca si se aplica pe bont cu o spatula din lemn de portocal. Se preseaza
pe bont excesul si se acorda o atentie deosebita unghilui intern al pregului. Adaptarea finala se
face cu instrumente de brunisare. Matricea se arde n vacuum, 2-3 minute, la o temperatura ceva
mai mare dect cea de ardere a portelanului (~1200C), astfel se elimina grasimile si gazele de la
suprafata foliei.

14.Varietati de ceramica utilizate la cnfectionarea coroanelor.Componenta.

COMPOZIIA CHIMIC

Din punct de vedere chimic, ceramica dentara este un silicat complex. Materiile prime care
intra n compozitia sa, sunt: feldspatul, cuartul si caolinul. Pe lnga acestea mai sunt prezenti: oxizi
metalici, fondanti, pigmenti, lianti, compusi alcalino-pamantosi.

Feldspatul este un produs de origine minerala, care dupa ardere devine sticlos si si
pastreaza forma.

Cuartul determina transluciditatea materialului si ramne nemodificat la temperatura

normala de ardere a portelanului, ceea ce contribuie la stabilitatea masei n timpul ncalzirii.

Caolinul este un material argilos care da portelanului opacitatea si mpreuna cu apa

formeaza o suspensie care se poate modela. La sistemele ceramice moderne continutul de caolin
este exterem de redus putnd chiar sa lipseasca.

Alumina (trioxidul de aluminiu) este o substanta dura si rezistenta. Ceramica ce contine

mai mult de 75% alumina face parte din categoria ceramicilor aluminoase.

Fondantii sunt compusi alcalini si alcalino-pamntosi cu rol n scaderea temperaturii de

ardere.

Pigmentii coloranti anorganici reprezentati de oxizi metalici.

Liantii organici sunt: amidonul, glucoza sau zaharoza, dextrina, care au rol n marirea
capacitatii de omogenizare a mase ceramice.

Masele ceramice au o compozitie usor diferita de la o varietate la alta n functie de

tehnologia de lucru.

n general apar sub forma de pulberi care se amesteca cu lichidul dar unele mase
ceramice moderne pot sa se prezinte sub forma de lingouri.

Ceramica din cele mai vechi timpuri (1753) contine urmatoarele:

Caolin-4%;

Silicat-15%;

Feldspat-restul;

Formula de baza aceramicii > K2O, AL2O3, 6SIO2;

Pina in present tot ce se intimpla cu ceramic este adaugarea diferitor elemente in
,,reteta de baza pentru a oferi productului noi calitati si proprietati:

Materialul policristalin nemetalice

(De obicei, obinut prin sinterizare pulberi)

"Nemetalice" - oxizi,

carburi, nitrii, etc

,,Pollikristalichesky" - micron cereale i mai mic dect(aa-numita zon. nanotehnologie)

"Material" - link-urile (Istmul, graniele dintre boabe,anumite proprieti mecanice (de obicei - dar

nu ntotdeauna - duritate, fragilitate, este sufficient densitate mare)

", Obinute prin sinterizare" - sinterizare - doar una dintre modalitile(cel mai tradiional), putei utiliza

compresie oc cristalizare.

Microstructura ceramicii este urmatoarea :

DURA - (de la 5 la 30 % pori);

POROASE( de la 30% in sus);

SUBTIRE (mai putin de 5% pori);

Varietati de ceramica :Vita(3D Master) ,Heraceram,Ips (Ivoclar) ,Noritake .

15.Succesiunea aplicarii straturilor de ceramic si particularitatile arderii.

In mod normal ceramica se aplica in 4 straturi ( pot fi si mai multe ). Dupa aplicarea fiecarui strat coroana se introduce in cuptoare speciale pentru
arderea ceramicii. Ceramica are consistenta unei paste in momentul aplicarii pe schelet, tehnicianul folosind pensuli speciale pentru aceasta
operatiune. Timpul de ardere difera in functie de strat.

E interesant de stiut ca ceramica sufera o contractie in timpul arderii. De aceea tehnicianul trebuie sa modeleze coroana cu aproximativ 25% mai
mare pentru a compensa contractia ceramicii la ardere. De asemenea in momentul aplicarii, ceramica poate avea diverse culori ( alb, mov, roz ) in
functie de firma producatoare. Culoarea finala se obtine doar dupa ardere.

In timpul arderii ceramica si aliajul metalic dezvolta legaturi chimice extrem de puternice intre ele.

coroane dentare dupa aplicarea pastei de ceramicasi inainte de ardere

Strat 1 -- Grundul sau opacul

Acest strat are rolul de a nu lasa metalul sa transpara prin coroana ceramica. Este opac, impiedicand trecerea luminii.

Strat 2 -- Stratul de baza

Este cel mai gros strat. Este stratul care da forma de baza a coroanei si defineste culoarea acesteia. In functie de datele trimise de medic se vor
pune nuantele adecvate fiecarei zone a dintelui. In mod normal zonele dinspre gingie au o nuanta mai inchisa iar zonele dinspre varful dintelui sunt
mai deschise.

Strat 3 -- Stratul de corectura sau retus

Este stratul in care se pot face mici corecturi. Mai important, este stratul in care se creaza anumite particularitati caracteristice diferitelor zone ale
dintelui. Tehnicianul dentar poate crea coloratii speciale care sa dea un aspect cat mai natural dintelui. De exemplu :

ceramica rosie gingivala

daca toti dintii sunt abrazati se da o coloratie mai inchisa zonei din varf pentru a mima abrazia

se pot mima alte coloratii asemanatoare celorlalti dinti

daca coroana este mai lunga se poate colora in roz-rosu partea dinspre gingie a coroanei pentru a mima gingia. In acest fel dintele nu
mai apare atat de "alungit"

Pe langa coloratii se pot crea si forme sau pozitii speciale pentru anumiti dinti. De exemplu se poate mima o incalecare a unui dinte care uneori da
un aspect mult mai natural coroanei ceramice. De multe ori din lipsa de spatiu se prefera aceasta "incalecare" confectionarii unui dinte mai mic,
inestetic.

In cazul in care se face o proba a coroanei aceasta se trimite la cabinet inainte de arderea ultimului strat.

Strat 4 -- Strat de finisare sau glanz

Este ultimul, fiind stratul care asigura luciul coroanei. Este un strat extrem de subtire care, in cazul in care se cere, poate realiza mici modificari de
culoare a coroanei.

coroana ceramica dupa aplicareastratului de baza

coroana ceramica dupa aplicareastratului de finisare plasata pe modelul de gips ;

observati ce bine imita formaincisivului vecin

16.Care este scopul glazurarii coroanei ceramice ?

Strat de finisare sau glanz

Este ultimul, fiind stratul care asigura luciul coroanei. Este un strat extrem de subtire care, in cazul in care se cere, poate realiza mici modificari de
culoare a coroanei.