Curs 3 - Generalitati Despre Muschi PDF
Curs 3 - Generalitati Despre Muschi PDF
Curs 3 - Generalitati Despre Muschi PDF
Popa” Iaşi
Disciplina Anatomie
Planul cursului
1. Definiţie
2. Nomenclatura
3. Clasificarea generală a muşchilor
4. Clasificarea funcţională a muşchilor
5. Structura muşchiului somatic
6. Alcătuirea muşchiului
7. Inserţia muşchilor
8. Raporturile muşchilor
9. Structurile conjunctive organizate
auxiliare ale muşchilor striaţi
10. Vascularizaţia muşchilor somatici
11. Inervaţia muşchilor somatici
12. Proprietăţile muşchilor somatici
1.Definiţie - Sistemul muscular reprezintă totalitatea muşchilor din
organism. În cadrul structurii anatomice a corpului uman, muşchii
ocupă un loc important, reprezentând cca 40% din greutatea acestuia.
M. trapezius
M. deltoideus
2. Nomenclatură
b. Topografie
M. supraspinatus
2. Nomenclatură
c. Dimensiuni
M. latissimus dorsi
2. Nomenclatură
d. Inserţii
M. brachioradialis
M. coracobrachialis
2. Nomenclatură
e. Acţiune
M. levator scapulae
M. supinator
2. Nomenclatură
f. Acţiune şi topografie
3. Clasificarea generală a muşchilor
Voluntary Involuntary
Striated Non-striated
După dimensiune:
•lungi
•laţi
•scurţi.
Muşchii lungi sunt acei muşchi la care predomină lungimea (ex. biceps
brahial, sartorius). Sunt situaţi mai ales la nivelul membrelor şi prin contracţia
lor determină imprimă amplitudine mişcării.
5. Clasificarea muşchilor scheletici
Muşchii laţi sunt muşchii la care predomină două dimensiuni, lăţimea şi
lungimea, faţă de a treia (grosimea) (ex. latissimus dorsi, oblic extern al
abdomenului). Sunt situaţi, de obicei, la nivelul pereţilor trunchiului.
5. Clasificarea muşchilor scheletici
Muşchii scurţi sunt au dimensiuni mici (ex. muşchii mâinii). Se găsesc în jurul
articulaţiilor mici şi prin contracţia lor produc mişcări fine, variate, precise,
puternice, dar de amplitudine mică.
După formă:
•fusiformi (m. plantaris),
•aplatizaţi, cu aspect de lamă musculară (m. obliquus
externus abdominis);
•cu geometrie variată (m. traperzius, mm. rhomboidei,
m. quadratus femoris).
După orientarea fibrelor musculare
în cazul celor mai mulţi muşchi, fibrele musculare sunt paralele cu direcţia pe
care se exercită forţa muşchiului (m. obliquus abdominis internus);
Epimysium
Endomysium
Corpus
Cauda
Peritendineum
Tendo
A B C D Fibre Sharpey
a. Structuri de fixare
Muşchii se fixează pe oase sau pe alte ţesuturi (dermul pielii) prin intermediul
ţesutului conjunctiv. Acesta poate fi reprezentat de perimisium şi epimisium,
situaţie în care modul de fixare este considerat „muscular” deoarece
structurile conjunctive nu sunt observabile cu ochiul liber.
În alte situaţii, fibrele musculare şi componentele conjunctive ale muşchiului
se continuă cu formaţiuni colagene care poartă numele de tendoane.
Fiecare fibră colagenă se fixează cu un capăt pe sarcolema extremităţii
periferice a fibrei musculare dintr-un fascicul primar şi cu cealaltă extremitate
pe periost sau se continuă cu fibre perforante Sharpey ale stratului compact
extern al osului. Fibrele colagene sunt solidarizate în fascicule printr-un ţesut
conjunctiv lax portvas şi portnerv numit peritendineum intern. Fasciculele sunt
asociate în tendoane prin peritendineum extern care se continuă cu
perimisium extern al muşchiului.
Tendoanele au forme variate (cordoane cilindrice, benzi aplatizate sau membrane
subţiri şi late – aponevroze), lungimi corelate cu cele ale muşchilor şi sunt direcţionate
regional în sens proximodistal.
În zona de pasaj pe planurile de angulare ale membrelor, tendoanele sunt ancorate la
planul osos prin benzi fibroase numite retinacule. Acestea sunt structurate sub formă
de arcade şi formează, cu planurile osteo-articulare, vagine fibroase prin care
tendoanele alunecă datorită prezenţei unor formaţiuni de tip seros – vaginele
sinoviale.
Tendo
Retinaculum
tendinis
A B
Vagina sinovială este alcătuită dintr-o lamă parietală care tapisează
faţa profundă a vaginei fibroase şi alta viscerală dispusă pe suprafaţa
tendonului. În zona axială profundă, pre-osoasă, a vaginei fibroase,
lama parietală se reflectă şi se continuă cu cea viscerală prin
mezotendon (mesotendineum), formaţiune seroasă portvas şi
portnerv.
Vagina fibrosa
Tendo
A B
Bursele seroase
Sunt cavităţi care vin în raport cu suprafaţa
unui tendon sau a unui muşchi favorizând
alunecarea acestora. Conţin o cantitate de
lichid. Sunt tendinoase, intertendinoase
(latissimus dorsi şi mare rotund), musculare
(subscapular), intermusculare (subspinos şi
deltoid). Pot prezenta prelungiri. Pot fi situate
între un plan osos şi piele.
Skeletal
Skeletal Controlled Voluntary Lifting a
by CNS glass
Cardiac Regulated Involuntary Heart
by ANS beating
Smooth Controlled Involuntary Peristalsis
by ANS