Efectele Socio Economice Ale Secetei
Efectele Socio Economice Ale Secetei
Efectele Socio Economice Ale Secetei
DIN ROMANIA
Cei mai secetosi ani din Romania din ultimele patru decenii ale secolului
al XX-lea*
Tabelul nr.1
Tabelul nr. 2
Tabelul nr. 3
(2000–2002)
Tabelul nr. 4
In felul acesta, criza apei devine unul dintre factorii cu cele mai mari
efecte negative asupra calitatii vietii, datorita aparitiei unor disfunctii in
alimentarea cu apa a localitatilor, in special a celor care utilizeaza surse proprii
(fantani si izvoare), supuse influentelor climatice. Statistica arata ca un numar
de aproximativ 7,7 milioane de locuitori, reprezentand 34,4% din populatia tarii
se alimenteaza cu apa din surse proprii. Este vorba, in principal, de populatia
rurala, adica de 6,7 milioane de locuitori (66,3% din total rural), dar si de
aproximativ 1 milion de locuitori din orase (circa 8,2% din total urban) (Anuarul
statistic al Romaniei 2002). Aceste date arata ca mediul rural romanesc este
inca departe de un nivel de dotare corespunzator, in ceea ce priveste
infrastructura fizica a alimentarii cu apa in sistem centralizat, singura modalitate
de contracarare a efectelor secetei, mai ales in zonele cu risc ridicat la acest
fenomen. Spre deosebire de localitatile urbane, unde ponderea populatiei care
se alimenteaza cu apa potabila din surse proprii tinde sa se micsoreze intr-un
ritm mai rapid, prin extinderea retelei centralizate de distributie a apei, la sate,
acest mod de procurare a apei va persista inca multa vreme. Sunt avute in
vedere o serie de particularitati ale asezarilor din mediul rural, cum ar fi
numarul mare al satelor (peste 13 000), gradul ridicat de dispersie in teritoriu al
acestora si, nu in ultimul and, puterea economica scazuta a comunitatilor
satesti. Este de presupus ca, inca ulta vreme de acum inainte, numeroase sate
se vor confrunta, in anii secetosi, pe anga alte probleme, cu lipsa apei.
– populatia imbatranita;
Datorita saraciei, cele mai multe gospodarii din zonele cu risc de seceta
recurg la culturi si specii de animale traditionale, fapt care conduce la obtinerea
de randamente scazute in agricultura. O asemenea strategie nu poate avea
drept consecinta decat perpetuarea saraciei in mediul rural romanesc.
BIBLIOGRAFIE
1. Barzoi Vali, Cea mai mare criza energetica din istorie, National nr. 2000/25
august 2003.
Bucuresti, 2000.
13. ***, OUG nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu
temperature extreme pentru protectia persoanelor incadrate in
munca, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 304 din 4 iulie 2000.