Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 194 vizualizări

    Contractilitatea Miocardului

    Încărcat de

    Elena Si Adrian Onu
    functii miocard

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Contractilitatea Miocardului

    Încărcat de

    Elena Si Adrian Onu
    194 vizualizări2 pagini
    functii miocard

    Titlu original

    contractilitatea miocardului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    functii miocard

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca rtf, pdf sau txt
    194 vizualizări2 pagini

    Contractilitatea Miocardului

    Încărcat de

    Elena Si Adrian Onu
    functii miocard

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca rtf, pdf sau txt
    din 2

    Prima Pagina » Corpul Uman » Fiziologie Umana » Contractilitatea Inimii

    Contractilitatea Inimii

    Contractilitatea inimii (functia inotropa):

    Articole Similare:

    inShare

    Contractilitatea inimii (functia inotropa):

    Contractilitatea InimiiEste proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiune intre capetele


    fibrelor sale. Prin contractie creste presiunea din cavitatile inimii. Forta contractila a miocardului
    este direct proportionala cu grosimea peretelui muscular fiind mai mare in ventricule decat in
    atrii, mai mare la ventriculul stang decat la ventriculul drept.

    Forta de contractie a inimii este direct proportionala cu lungimea initiala a fibrelor miocardice
    produsa de umplerea diastolica; acesta reprezinta legea inimii studiata si stabilita de Starling.
    Experimental el a constatat ca o intoarcere venoasa corespunzatoare, chiar marita si o rezistenta
    a aortei marita, determina o umplere mai buna a cavitatilor inimii; fibrele cardiace se alungesc
    prin “dilatare tonogena” si astfel sunt capabile ca, in sistola sa dezvolte o contractie mai mare,
    realizandu-se un debit sistolic marit (la subiectii antrenati).

    Se intalnesc situatii cand forta de contractie scade, sangele nu este expulzat in totalitate si are
    loc dilatarea cavitatilor inimii-“dilatare miogena” cu pierderea elasticitatii si marirea timpului de
    relaxare. In aceste conditii nu se mai realizeaza o adaptare a inimii la efortul prestat (la subiectii
    sedentari).

    Miocardul ca si muschiul striat transforma energia chimica inmagazinata in moleculele de ATP


    (adenozin trifosfat), in energie mecanica. Refacerea ATP-ului are loc pe seama CP (fosfocreatina)
    si a glicolizei. Miocardul poate utiliza si alte surse de energie in afara de glucoza, ca acidul lactic,
    acizii grasi si corpii cetonici.

    Articole Similare:

    S-ar putea să vă placă și