MASTITELE CRONICE

Etiologic se impart in 5 categorii: mastite cronice nespecifice, cu agenti patogeni

obisnuiti, mastite cronice specifice (TBC, lues), micoze mamare, parazitoze mamare, mastita cu
celule gigante.

Mastitele cronice nespecifice – Abcesul cronic nespecific – apare consecutiv mastitei

acute insuficient sau incomplet tratata sau in urma unei infectii generale sau traumatism local.
Focarul cronic se gaseste deseori sub cicatricea vindecata a unei incizii de abces mamar acut,
favorizat de terenul diabetic. Clinic – nodul fibros de dimensiuni variabile, prost delimitat de
tesuturile din jur. Pe sectiune centrul excavat contine o mica cantitate de puroi, serozitate
tulbure, verzuie sau sangvinolenta. Peretele abcesului este gros, dur sau chiar calcificat. Debutul
este insidios, durerea avand intensitate variabila. Tumora este mobila pe planurile superficiale si
profunde, dar in cazurile mai vechi pielea poate fi prinsa, mamelonul poate fi retractat, iar cand
cavitatea nodulului comunica cu canalele galactofore, compresiunea provoaca o scurgere
seroasa sau seropurulenta prin mamelon. Palparea axilei releva frecvent prezenta adenopatiei.
Tratamentul este extirparea chirurgicala cu biopsie extemporanee. Galactocelul – abces cronic,
o colectie inflamatorie cronica care contine lapte alterat si apare tardiv dupa intreruperea
lactatiei. Anatomopatologic – cavitate cu perete format din tesut fibros ce contine leucocite, in
care se deschid mai multe canale galactofore. Continutul cavitatii este cremos, cazeos sau
lichidian lactescent. In fundurile de sac glandular se gasesc adesea colonii stafilococice. Clinic –
tumora bine circumscrisa, mobila pe toate planurile, cu suprafata neteda, de consistenta
fluctuenta, renitenta, dura sau moale dupa continut. Scurgerea de lapte alterat prin mamelon si
uneori semnul godeului completeaza tabloul clinic. Tratamentul este extirparea chirurgicala.
Flegmonul cronic lignos al sanului – sanul apare marit de volum, cu caracter de formatiune
tumorala mare sau conglomerat de noduli duri, rau delimitati. Pielea este de culoare roz si cu
aspect de coaja de portocala, iar mamelonul retractat si aderent la straturile profunde.
Adenopatia axilara apare cu ganglionii mobili, in pachete si cu caracter inflamator. Diagnosticul
diferential – cu cancerul mamar si cu tuberculoza.

Mastitele cronice specifice – Tuberculoza sanului – se intalneste la femei in perioada de

activitate genitala. Localizarea TBC mamare este unilaterala; in TBC primitiva a sanului BK
patrunde in glanda pe cale sangvina sau limfatica; in TBC secundara mamela este cuprinsa din
aproape in aproape datorita unei leziuni tuberculoase invecinate. Anatomopatologic se disting –
forma diseminata cu multipli noduli mici, cazeosi, izolati unii de altii; forma localizata confluenta,
veritabil abces rece intraglandular, cu continut cazeos sau purulent; forma pseudoneoplazica, de
schir tuberculos; forma de galactoforita tuberculoasa, inchistata sau vegetanta. Clinic – in forma
diseminata sanul se mareste de volum, tegumentele nu se modifica, la palpare se percep noduli
multipli izolati si adenopatie axilara. Forma localizata evolueaza in 2 faze: faza de cruditate cu
tumora bine circumscrisa, cu margini neregulate si adenopatie axilara si faza de ramolisment in
care tumora devine fluctuenta, pielea se inroseste, tumora tinde sa fistulizeze cu evacuare de
puroi grunjos, cazeos. Fistulele sunt multiple si intretin supuratia cronica care duce la prinderea
succesiva a intregului tesut mamar. Semnele generale sunt ale supuratiei bacilare. Tabloul clinic
este agravat si precipitat de sarcina. Pentru TBC pledeaza multiplicitatea focarelor, precocitatea
adenitei axilare si lipsa durerii. Diagnostic diferential – in stadiul de cruditate cu: adenomul
(dureros, incapsulat, lipsa adenopatiei); goma sifilitica (reactie serologica pozitiva); mastita
cronica; cancerul sanului (examenul histologic extemporaneu). In stadiul de ramolisment cu:
abcesul cronic; galactocelul; goma luetica; chistul hidatic al sanului. Tratament – in formele
secundare se limiteaza la punctii evacuatorii. In formele primitive se recomanda amputatia
sanului si conservarea muschilor pectorali. Sifilisul sanului – diferite perioade evolutive ale bolii:
sancrul sifilitic apare sub forma ulceratiei unice sau multiple localizate la baza mamelonului.
Eroziunea este rotunda sau ovalara cu fundul neted sau rosu, nefiind dureros; este dura si
insotita de adenopatie axilara. Sifilisul secundar – prezenta sifilidelor secundare (rozeolelor) pe
pielea sanului. Submamar pot evolua sifilide papuloase. Goma sifilitica – evolueaza in 3 stadii:
cruditate, ramolisment, ulceratie. Initial se descopera unul sau mai multi noduli izolati unul de
altul, duri, nedurerosi, neaderenti la piele si la planurile profunde, fara adenopatie axilara. Dupa
cateva luni, nodulii se reunesc, devin fluctuenti, pielea isi pierde mobilitatea, iar prin
deschiderea in afara apare ulceratia caracteristica, gomoasa, rotunda, cu margini ascutite si fund
cu sfaceluri. Forma sclero-gomoasa este difuza si se caracterizeaza prin infiltratia masiva a
glandei si cativa noduli diseminati. Diagnostic – probe serologice. Tratament – antiluetic sub
care leziunile retrocedeaza rapid. Cele scleroase se vindeca incomplet si necesita extirparea
chirurgicala.

Micozele mamare – Actinomicoza mamara – primitiva sau mai frecvent secundara unei
invadari din aproape in aproape, plecand de la un focar pleuropulmonar sau un focar la distanta.
La nivelul sanului apar focare multiple care fistulizeaza rapid, transformand mamela intr-o masa
dura, lemnoasa, nedureroasa, mobila pe planurile profunde, dar aderenta la piele. Examenul
bacteriologic evidentiaza granulatiile caracteristice. Tratament – antibiotic, iodurat si, in functie
de gradul de distructie al sanului, rezectie partiala pana la amputatie. Sporotricoza mamara –
exceptional de rara; se prezinta ca un proces tumoral care in evolutia ulterioara se poate ramoli
si exulcera. Evolutia este severa. Diagnostic – punctie sau prelevare directa, culturile
identificand agentul patogen (Sporotrichum beurmanni).

Parazitozele mamare – chistul hidatic al sanului este rar. Invadarea sanului se face
probabil prin anastomozele venelor ligamentului suspensor al ficatului cu venele mamare.
Tratamentul consta in rezectie cuneiforma a mamelei cu extirparea chistului si tesutului
glandular inconjurator si asanarea focarului primitiv.
 Mastita granulomatoasa cu celule gigante – proces tumoral mamar cu manifestari acute
si cronice, cu evolutie trenanta, recidivanta. Etiologia si patogenia sunt necunoscute. Exista mai
multe ipoteze: imunopatologica (asemanatoare cu cea din tiroiditele cronice, orhiita
granulomatoasa), infectioasa. Examenul histologic este capital pentru diagnostic. Histologic –
microgranuloame formate din celule epitelioide dispuse in coroana, delimitand mici spatii cu
leucocite alterate (microabcese). La periferie se remarca alt strat celular, format din celule
gigante multinucleate de tip Langhans si din elemente inflamatorii de tip limfoid. Mastita
granulomatoasa cu celule gigante se intalneste la femei sub 45 ani. Clinic – proces tumoral cu
caracter inflamator acut sau cronic, fistulizat; adenopatie de regula prezenta. Leziunile de
mastita granulomatoasa se asociaza cu alte leziuni ale glandei mamare, astfel avem: mastita
granulomatoasa cu celule gigante ca unic proces patologic si coexistenta mastitei
granulomatoase cu celule gigante cu leziuni de limfogranulomatoza, mastita cu plasmocite,
mastoza chistica, papilom intraductal, adenocarcinom trabecular. Atitudinea terapeutica –
sectorectomia larga a tesutului patologic cu biopsie extemporanee, urmata de examenul
histologic la parafina, singurul capabil sa stabileasca diagnosticul.

Mastita cu plasmocite – afectiune a mamelei caracterizata prin ectazia segmentelor

subareolare ale canalelor galactofore, retentia produsului de secretie si galactoforita cronica
sclerozanta ducand la obliterarea canalelor galactofore. Microscopic – canale galactofore
dilatate, pline cu un produs de secretie omogen sau neomogen; in jurul canalelor galactofore
sunt dispuse linear fibre colagene si elastice, precum si un proces inflamator cronic, reprezentat
de limfocite, plasmocite, histiocite si celule gigante. Evolueaza in 3 faze: faza I – formarea
produsului de secretie in canalele galactofore si ectazie ductala; faza II – urmarea rupturii
canalelor galactofore cu galactoforita si mastita circumductala cronica, progresiva; faza III –
aspect de mastita granulomatoasa cu prezenta celulelor gigante. In mastita cu plasmocite
aspectele descrise sunt localizate predominant subareolar si aceasta apare in special la femei
mai in varsta.