ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PROIECTĂRII UNEI CENTRALE EOLIENE

PENTRU ALIMENTAREA UNUI CONSUMATOR IZOLAT

Autori: Vasile MUNTEAN1

[email protected]

Coordonator: Conf.univ.dr.ing. Liliana SAMOILĂ 2

1
Universitatea, Facultatea I. M. E., specializarea:Electromecanică, anul II
2
Universitatea, Facultatea, Departamentul:A.C.I.E.E.

Rezumat
În contextul actual în care energia eoliană este folosită extensiv şi turbine noi de vânt se construiesc în toata
lumea, proiectarea unei centrale eoliene este de interes. Pentru scopuri energetice interesează zonele în care viteza
medie a vântului este cel puţin egală cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra solului. Eoliana de mică putere
proiectată este prevăzută a fi amplasată într-o astfel de zonă, respectiv la o altitudine de 700 m, unde vântul are o
viteză medie de 3,5...8 m/s aprox. 4000 ore /an. În prealabil trebuie stabiliţii consumatorii şi consumul, cei tradiţionali
fiind înlocuiţi cu consumatori economici din punct de vedere energetic..

Cuvinte cheie: centrală eoliană, energie, proiectare

1. Consideraţii generale

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile, aceasta este o sursa de energie reânnoibila
generata din puterea vântului. Energia eoliana este atractiva atât din punct de vedere ecologic - nu produce emisii in
atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive, cât si din punct de vedere economic - ca sursa energetica primara vântul nu
costa nimic.
Noile cerinte in domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa isi puna problema metodelor de
producere a energiei si sa creasca cota de energie produsa pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto
angajeaza statele semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest acord a determinat adoptarea unor politici
nationale de dezvoltare a eolienelor si a altor surse ce nu degaja bioxid de carbon.
Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva:
• noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performantelor aerodinamice in conceperea turbinelor eoliene;
• finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.
Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea vântului. Vânturile sunt formate din
cauza ca soarele nu incalzeste Pământul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vânt poate fi
folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, desi
aceasta necesita o viteza a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe ora. Putine zone pe pamânt au aceste
viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot gasi la altitudini mai mare si in zone oceanice.
România (fig. 1) se afla in zona de resurse de pâna la 5.9 m/s, ca majoritatea celorlalte zone, insa cu un
potential suficient de important pentru a sustine o politica de promovare a sistemelor eoliene.

Fig.1. Distributia teritoriala a energiilor regenerabile

 2. Proiectarea sistemului electric pentru o eoliana de mica putere

Propunem un sistem cu o masina asincrona (MAS) cu rotor in scurtcircuit (fig. 2) asociata cu un convertor static de
tensiune si frecventa (CSTF) indirect.

Fig. 2. Componenta sistemului electric

In principiu, viteza se regleaza prin intermediul frecventei de alimentare a infasurarilor statorice.

Bidirectionalitatea CSTF asigura functionarea atat in zona hiposincrona (sub caracteristica mecanica naturala),
cât si in cea hipersincrona (deasupra caracteristicii mecanice naturale) si controlul energiei reactive vehiculate cu
reteaua de distributie.
Turbina eoliana fiind cu viteza variabila, pentru optimizarea puterii debitate in retea, in functie de viteza
vântului, este de dorit ca sa se poata regla viteza de rotatie a eolienei.
Generatorul cu viteza variabila ar permite functionarea pentru o gama mult mai larga a vitezei vântului, deci recuperarea
unei cantitati mai mari din energia vântului, reducând in acelasi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vânt slab. in cazul
eolienelor cu viteza variabila, sistemul este reglat astfel incât, pentru fiecare viteza a vântului, eoliana sa functioneze la puterea
maxima. Este ceea ce se numeste Maximum Power Point Tracking (MPPT). Pentru o anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea
maxima se obtine in concordanta cu caracteristica eolienei P(Q) (fig. 3).

Fig. 3. Diagrama putere – viteza vantului

Bilantul de puteri: MAS

Pmec =Pelec (PS)
PS = Pmec - Q pierderi
Parametrii ce caracterizeaza generatorul asincron (MAS) sunt:
- numarul de poli ( de perechi de poli); -8
- puterea nominala[kW] - 2,5 kw
- turatia nominala [rot/min]; - 1800 rot/min
- randamentul nominal; - 0,95
- factorul de putere nominal; - 0,87
Viteza de rotatie se poate modifica in limite largi (intr-un domeniu de pâna la 3), prin modificarea frecventei de
alimentare a masinii.
Sistemele eoliene cu viteza variabila ce functioneaza conectate la retea, utilizeaza convertoare statice de tensiune si
frecventa (CSTF).
Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF) compus din:
- convertor c.a.-c.c. - (redresor) (1) (se utilizeaza redresoare necomandate, cu diode, in cazul generatoarelor sincrone.
Acestea sunt convertoare unidirectionale. In cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaza redresoare cu comanda in durata.
Acestea pot furniza si energia reactiva necesara magnetizarii.)
 - convertor c.c.-c.a. - (invertor) (2) (prin comanda acestuia, se poate regla frecventa si valoarea eficace a energiei, astfel
incât sa se poata realiza conectarea la retea. Se prefera utilizarea invertoarelor cu modulatie in durata, deoarece calitatea
energiei furnizate este mai buna)
Dimensionarea unui sistem eolian pentru un consumator izolat are ca obiectiv realizarea unei conversii de
putere a parametrilor electrici variabili preluati de la bornele generatorului eolian, in parametri constanti stabilizati
oferiti consumatorului final. Sistemul eolian prezentat are in componenta un generator de tensiune, un etaj invertor de
tensiune (24-220 V) si instalatia de automatizare aferenta, dupa cum se arata in schema bloc din figura 4.3. In cele ce
urmeaza, se vor detalia componentele etajului invertor.
Schema bloc (fig. 4) este alcatuita din:
 Stabilizator de tensiune;
 Redresor de tensiune;
 Invertor de tensiune;
 Schema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.
Aceasta schema a fost adoptata pe baza urmatoarelor criterii:
 Necesitatea stabilizarii tensiunii variabile preluate de la generator;
 Folosirea unui banc de baterii pentru continuitatea alimentarii cu tensiune in cazul in care generatorul
nu functioneaza;
 Convertirea tensiunii preluate de la generator/baterii trebuie sa se faca la anumiti parametri de calitate
(valoarea tensiunii de iesire sa varieze maxim cu ± 10%, valoarea frecventei tensiunii de iesire sa
varieze cu maxim ± 1%);
 In cazul in care parametrii de iesire ai invertorului de tensiune nu mai corespund limitelor admise, sa
se faca comutarea automata pe sistemul national de distributie;
 Randamentul de conversie al tensiunii oferite de generator sa ajunga la un maxim de 95%.
Principalii parametri de functionare ai etajului de putere sunt:
 Tensiune de intrare: 24V curent continuu;
 Tensiune de iesire: 220V curent alternativ ±10%;
 Frecventa tensiunii de iesire: 50 Hz ±1%;
 Puterea nominala continua: 2500 W (3125 VA) pe sarcina rezistiva.
Pentru realizarea acestui etaj intermediar de conversie dintre generator si reteaua de consum, se vor urmari:
 Dimensionarea si realizarea stabilizatorului de tensiune;
 Dimensionarea si realizarea redresorului de tensiune;
 Dimensionarea, alegerea componentelor si realizarea invertorului de tensiune;
 Extragerea de concluzii pe baza montajului realizat si principalelor forme de unda ale acestuia.
Deoarece necesarul de putere instalata difera de la consumator la consumator, puterea dimensionata a etajului
invertor variaza pentru fiecare consumator in parte. Schema de comanda si schema de putere ramân aceleasi pentru
orice valoare a puterii de iesire, singurele modificari facându-se asupra valorilor componentelor din scheme; rezulta de
aici ca discutia care se face asupra unei valori a puterii dimensionate a iesirii invertorului se poate extinde pentru o plaja
de valori destul de larga.
Datorita modului de constructie, singura diferenta fata de un etaj invertor de o putere mai mare o constituie
magnitudinea curentilor de circulatie, principalele tensiuni ramânând aceleasi, putându-se astfel aproxima o scalare de
la puterea de 2.5 kW la puterea de 6 kW.
Aceasta scalare se poate determina din raportul puterilor (P6kW/P2.5kW=2,4), deci orice curent din schema de
2,5 kW va avea un corespondent de 2,4 ori mai mare in schema de 6 kW, stresul datorat tensiunilor fiind acelasi.
Peste 6 kW, se considera inoportuna folosirea unei tensiuni de intrare de 24V, datorita curentilor mari care
apar la intrarea invertorului de tensiune, recomandându-se folosirea unui etaj indermediar convertor cc-cc pentru
mentinerea in limite acceptabile a valorilor curentilor de intrare, sau cresterea tensiunii de intrare a invertorului.
Datorita actiunii stabilizatorului, tensiunea de la bornele sarcinii poate fi practic constanta si independenta de
factorii perturbatori, deci ansamblul sursa de alimentare - stabilizator de tensiune poate fi privit ca o sursa de tensiune
aproape ideala, cu o rezistenta interna foarte mica.
De mentionat faptul ca acest stabilizator se poate folosi numai pentru maxim 40 A iesire, deoarece peste
aceasta limita pierderile in conductie devin foarte mari.
La generatoarele care asigura o tensiune de iesire constanta, dar si puteri mai mari, se poate elimina
intercalarea unui astfel de stabilizator.
Modulul de comanda este compus dintr-un etaj detector de tensiune, un convertor pe 8 biti ADC0831, trei
stabilizatoare de tensiune de 5, 6 si 12 Vcc pentru alimentarea circuitelor integrate din sistem si producerea valorilor de
referinta pentru etajele de suprasarcina si de reglare, si, cel mai important, dintr-un microcontroler PIC16F84. Fata de
proiectele clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un dezavantaj principal: avantajul consta in faptul
ca realizarea fizica a modulului de comanda necesita foarte putine componente, reducând astfel costurile implicite, iar
dezavantajul consta in faptul ca microcontrollerul necesita un program elaborat (prezentat in punctul 5.3.1) pentru
comanda mosfet-urilor si realizarea functiilor de protectie la suprasarcina si ajustare automata a frecventei si tensiunii
de iesire. Se poate considera ca acest program este cel mai important factor din cadrul invertorului.
Modulul de putere este compus dintr-un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de putere si etajul
de iesire tensiune.
 Fig.4 Sistemul electric - schema bloc

3. Concluzii
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea energiei din arderea
combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor
regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie
regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita
faptului ca nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici a unui fel de deseuri.
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul destul de mare de producere a
energiei si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a
scazut drastic, ajungând pâna la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai
turbinelor.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta - si de asemenea produc "poluare
sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omorând
pasari si necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.

Bibliografie:
1. M. T. Lateş – Sisteme eoliene, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 2012
2. http://rwea.ro/energia-eoliana/energia-eoliana-in-romania/
3. www.wwindea.org/