IMPACTUL SURSELOR DE MICROGENERARE

DISTRIBUITA ASUPRA RETELELOR ELECTRICE

1. Solutii privind resursele energetice (par. 1.2)

Pentru intarzierea epuizarii resurselor energetice si a proteja mediul putem :
- utilizarea becurilor eficiente energetic (CFL, LED etc.);
- utilizarea de masini electrice cu eficienta energetica ridicata (ex. masini asincrone cu colivie din cupru
etc.);
- aparatura electrocasnica cu eficienta energetica ridicata;
- izolarea termica a cladirilor;
- utilizarea sistemelor de cogenerare (ex. sisteme de productie de energie electrica si termica, sisteme de
incalzire prin inductie pierderile fiind utilizate pentru incalzirea apei;);
-utilizarea surselor alternative de energie precum resursele hidro, biomasa, energia eoliana, energia
solara, energia marina (valuri, maree, gradienti de temperatura), resursele geotermale, pilele de
combustie etc.

2. Sisteme de microgenerare distribuita (SMGD) (par. 1.4)

SMGD reprezinta sisteme de mica putere (in general P < 10 MW) de generare locala a
electricitatii din surse energetice multiple, cu livrarea energiei in retea.
Exemple de SMGD : sisteme fotovoltaice, sisteme eoliene, microcentrale hidraulice, pile
cu combustibil, grupuri electrogene antrenate de motoare cu ardere interna
Motivatie:
- permite exploatarea cu emisii reduse;
- poate determina cresterea nivelului de autonomie si de securitate energetica al sistemelor
electroenergetice;
- permite reducerea pierderilor pe liniile de transport
Dificultati:
- caracter fluctuant si fara stocare vor genera energie in retea in regim fluctuant; pot destabiliza reteaua;
- circulatia de putere in retea poate deveni bidirectionala si necesita protectii speciale; conectarea SRE se
efectueaza de regula pe JT sau MT;
- retelele necesita un management special (SmartGrid) pentru a evita fluctuatii de tensiune si frecventa;
- retelele electrice existente permit o patrundere limitata a SMGD fara investitii majore;
- SMGD si integrarea lor pot conduce la costuri unitare ridicate ale energiei.

3. Avantaje si dezavantaje ale sistemelor de conversie fotovoltaica (par.

2.1.2)
AVANTAJE
● Soarele este o sursă de energie nepoluantă şi practic inepuizabilă
● Energia solară permite utilizarea ei prin conversie direct la consumator, eliminându-se astfel
pierderile prin transportul energiei .
● Poate fi transformată în alte forme de energie: termică, electrică, mecanică sau chimică, cu ajutorul
captatoarelor solare.
● Sistemele sunt în general uşor de dimensionat şi instalat, au o durată lungă de utilizare, iar costurile
de întreţinere sunt minimale; în plus sistemele pot fi extinse şi interconectate uşor cu alte instalaţii
existente.
DEZAVANTAJE
● Costul de producere este inca ridicat; materialele si tehnologiile utilizatesunt in general scumpe;
● Perioada de amortizare a investitiei unei centrale fotovoltaice este foarte lunga;
● Randamentul conversiei scazut;
● Suprafetele ocupate de centralele fotovoltaice sunt importante;
● Panourile fotovoltaice produc energie un numar limitat de ore pe zi; puterea utila scade drastic in
zilele noroase si noaptea 0.
● In cazul sistemelor fotovoltaice izolate pretul echipamentelor creste foarte mult datorita bateriilor de
acumulatori necesare pentru stocarea energiei; durata de viata a bateriilor poate fi de circa 3 – 5 ani.
● Au nevoie invertor pentru conversia în curent alternativ.

4. Tipuri de centrale fotovoltaice (par. 2.1.5)

1. Sisteme fotovoltaice conectate la retea

 Panouri-> Invertor-> Transformator-> Retea MT
 Panouri-> Invertor-> Retea JT

2. Sisteme fotovoltaice izolate cu stocare de energie in baterii

 Panouri->Regulator incarcare->Baterii
->Consumatori c c
->Invertor->Consumator c.a.

3. Sisteme fotovoltaice izolate fara acumulare de energie

 Panouri->Consumatori c.c.
 Panouri->Invertor->Consumatori c.a.
 Panouri->Invertor->Consumatori c.a.
->Consumatori c.c.
4. Sisteme fotovoltaice in regim de back-up
 Panouri->Invertor special-> Retea JT
->Consumatori c.a.
->Baterii
->Consumatori c.c

5. Sisteme fotovoltaice in paralel cu reteaua

 Panouri->Invertor special-> Retea JT
->Consumatori c.a.
->Consumatori c.c
 5. Date principale ale unui panou fotovoltaic (par. 2.1.7)
Datele principale ale panourilor PV corespund in general conditiilor
standard de testare (STC): radiatie solara 1000 W/m2, AM 1.5, temperatura panou 25 °C,
- Putere nominala Pn [W]
- Putere maximă PMPP [W]
- Randament η [%]
- Tensiune maxima UM [V]
- Tensiunea în punctul de putere maximă UMPP [V];
- Curentul în punctul de putere maximă IMPP [A];
- Tensiunea de mers în gol U0 [V];
- Curentul de scurtcircuit ISC [A];
- Abatere privind valoarea puterii maxime ± …%
- Coeficientii de modificare a PMPP, ISC, U0 cu temperatura celulei [%/°C].

6. Caracteristicile de functionare ale unui panou fotovoltaic (par. 2.1.8)

Caracteristica externa: I = f(U)

Caracteristica puterii: P = f(U)

 7. Aplicatii ale celulelor fotovoltaice (par. 2.1.10)
-Alimentarea cu energie electrica a locuinţelor.
-Alimentarea satelitilor.
-Sistemele de iluminat stradal.
-Centrale fotovoltaice conectate la retea.
-Alimentarea echipamentelor din domeniul petrolier.
-Alimentarea echipamentelor in aeronautica.
-Automobile solare.
-Alimentarea echipamentelor de semnalizare rutiera.
-Sisteme de pompare a apei si irigatii.
-Alimentarea echipamentelor de telecomunicatii

8. Avantaje si dezav. ale sistemelor eoliene (par. 2.2.2)

AVANTAJE
 Energia eoliană prezintă un potenţial energetic uriaş fiind gratuită, practic inepuizabilă,
ecologică,
 Tehnologia de conversie a energiei eoliene este ieftină, relativ silenţioasă, robustă, cu costuri
mici de întreţinere si cu impact ecologic redus.
 Centralele eoliene ocupa o suprafata redusa la sol si nu perturba major alte activitati agricole sau
industriale din zona de instalare.
DEZAVANTAJE
 Eficienta sistemelor de conversie a energiei eoliene depind de potentialul energoeolian al zonei
de instalare,
 Zonele cu potenţial energoeolian se află uneori la distanţe relativ mari de staţiile de transformare
şi de liniile electrice de înaltă tensiune existente, construcţia unei infrastructuri noi implicând
importante costuri suplimentare,
 Energia electrica obtinuta are un caracter puternic fluctuant, dependent practic de puterea a treia
a vitezei vantului, necesitand uneori solutii tehnice costisitoare de reglare,
 Exista oponenti care invoca: poluarea vizuală, zgomotul emis de centrale in imediata vecinatate,
uciderea pasarilor, etc.

9. Elemente constructive ale ale unui sistem de conversie a energiei eoliene

 Turnul de susţinere al unei turbine eoliene are de regulă formă tubulară sau formă de stâlp cu
zăbrele.
Turnurile de susţinere sunt realizate de regulă din oţel sau beton armat cu oţel la înălţimi
cuprinse între 25 şi 160 de metri pentru cele mari. Acesta trebuie proiectat şi realizat aşa încât să poată
susţine greutatea nacelei cu toate echipamentele aferente şi să poată rezista la forţele specifice
Turnul de susţinere este echipatcu un mecanism de orientare a turbinei funcţie de direcţia
vântului.
Directia şi viteza vântului sunt monitorizate cu ajutorul unor senzori specifici: girueta ce indică
direcţia si anenometrul ce indică viteza vântului. Anemometrul se montează deasupra nacelei.
Rotorul unei eoliene este alcătuit din sistemul de pale fixate în butucul turbinei, acesta la rândul
fiind cuplat mecanic printr-un sistem cu buloane la arborele principal al turbinei. Rotorul turbinei este
antrenat în mişcare de rotaţie de forţa vântului.
Intre axul principal şi axul de mare viteză al generatorului se interpune în general o cutie de
viteze, cu rol de multiplicator de turaţie ce permite creşterea turaţiei la nivelul axului generatorului
Sistemele eoliene de medie şi mare putere sunt echipate de regulă cu două sisteme de frânare,
unul aerodinamic şi altul mecanic.
Generatorul electric este componenta ce asigură conversia mişcării de rotaţie a palelor rotorului
eolienei în electricitate. Generatoarele electrice utilizate sunt de regula în variantă sincronă sau
asincronă.
Datorită pierderilor specifice dezvoltate în timpul funcţionării, generatorul electric se încălzeşte,
necesitând un sistem de răcire pe bază de apă sau aer.

10. Principiul conversiei eoliene (par. 2.2.6.)

Procesul de conversie energetică ce are loc în cadrul unui sistem eolian se realizează în două
etape.
1. conversia energiei cinetice a vântului în energie mecanică de rotaţie a sistemului de pale
montate pe axul principal al turbinei.
2. conversia energiei mecanice de la nivelul axului principal al turbinei în energie electrică prin
intermediul unui generator electric, denumit şi aerogenerator.

Rotaţia palelor unei turbine eoliene are la bază principiul forţei portante. Sub acţiunea vântului,
se crează o diferenţă de presiune între suprafeţele superioară şi inferioară ale palei ce determina
miscarea acesteia.
 Energia cinetică a maselor de aer aflate în mişcare nu poate fi captată integral de către o turbină
eoliană. Conform Teoremei lui Betz energia mecanică ce poate fi captată de către o turbină eoliană
prezintă un maxim teoretic de circa 60% din energia cinetică a vântului.
Puterea mecanică transferată de vânt la axul turbinei
P1ax = 1/2 . ρ . A . Cp(λ) . V3
λ = wr . r/ V,
unde wr este viteza unghiulară a turbinei, r este raza rotorului, iar V este viteza vântului.
Un element important de care trebuie ţinut seamă la dimensionarea unui echipament eolian este
variaţia vitezei vântului cu înălţimea.
Cu cât densitatea ρ a aerului este mai mare cu atât puterea transferată turbinei P1ax creşte.
Densitatea aerului scade cu creşterea altitudinii şi cu creşterea umidităţii şi creşte cu scăderea
temperaturii.
Puterea electrică maximă generată de o turbină eoliană reprezintă puterea sa nominală şi se
obţine pentru o anumită gamă de viteze ale vântului. La viteze inferioare, puterea turbinei variază între
puterea sa minimă şi cea nominală. Curba puterii unei turbine eoliene ne indică nivelul puterii electrice
furnizate de către instalaţie la diverse viteze ale vântului.
Această dependenţă este extrem de utilă pentru dimensionarea sistemelor eoliene. În general
turbinele eoliene pornesc la viteze ale vântului de peste 3 m/s şi ating puterea maximă la viteze de circa
13 m/s, însă aceste caracteristici depind de producător. În cazul vânturilor foarte puternice (peste 25 m/s)
turbinele eoliene se opresc automat din considerente de siguranţă în exploatare.

factorului de încărcare Fi al turbinei care reprezintă raportul dintre energia electrică anuală
produsă efectiv de centrala eoliană Wep şi energia electrică anuală Wemax ce ar putea fi produsă dacă
turbina ar funcţiona neîntrerupt la capacitate maximă tot anul (adică timp
de 8760 ore).
Wep = Wemax . Fi
Wemax = Pi . 8760 ore

Prezintă deasemenea importanţă şi probabilitatea de apariţie a diferitelor trepte de viteze ale vântului.
11. Clasificarea sistemelor eoliene (par. 2.2.7)
1. Dupa nivelul puterii electrice dezvoltate.
- mică putere, cu diametre ale rotorului de până la 12 m şi putere electrică sub 40 kW;
- medie putere, cu diametre ale rotorului cuprinse între 12 m şi 45 m şi putere electrică între 40 kW şi 1
MW;
- mare putere, cu diametre ale rotorului de peste 45 m şi putere electrică de peste 1 MW.
2. Dupa modul de racordare la reţea
- sisteme eoliene cu conectare la reţea- sisteme de puteri medii sau mari
- sisteme eoliene autonome. de regulă sisteme de mică sau medie putere
3. Dupa amplasamentul sistemelor eoliene
- sisteme eoliene montate pe uscat-cele mai intalnite
- sisteme eoliene montate în largul mărilor sau oceanelor-vit vantului este superioara
4. Dupa tipul generatorului electric care asigură conversia energiei mecanice în electricitate
- turbine eoliene cu generator sincron,
- turbine eoliene cu generator asincron.
5. Dupa varianta constructivă a axului principal
- turbine eoliene cu ax orizontal,
- turbine eoliene cu ax vertical.
-Turbinele eoliene cu ax orizontal, paralel cu direcţia vântului, sunt în momentul de faţă cele mai
întânite în practică
6. Dupa numărul de pale rotorice.
- turbine eoliene cu o singură pală;
- turbine eoliene cu două pale;
- turbine eoliene cu trei pale;
- turbine eoliene cu patru sau mai multe pale.
Turbinele cu trei pale sunt cele mai răspândite. Soluţia de turbină eoliană cu mai multe pale se
foloseşte uzual în cazul sistemelor de pompare.
7. Dupa poziţia rotorului în raport cu direcţia vântului
- turbine orientate amonte-efcienta superioara
- turbine orientate aval.
8. Dupa modul de acţionare.
- turbine cu acţionare directă (fără multiplicator de turaţie).
-Turbinele eoliene cu multiplicator de turaţie sunt cele mai întâlnite în realitate la puteri medii şi mari.
Turbinele cu acţionare directă sunt atractive întrucât se elimină multiplicatorul de turaţie (cutia de
viteze)
• SE cu viteza fixa (randament mai slab, zgomot mai mare la viteze mici ale vantului, solutie mai ieftina)
• SE cu viteza variabila (randament superior, mai silentioase, mai scumpe, necesita convertizoare mai
sofisticate cu pierderi mai mari)
• SE cu doua viteze (doua generatoare distincte sau un generator asincron cu infasurare speciala ce
permite modificarea numarului de perechi de poli in 2 trepte)
• SE cu alunecare variabila (utilizeaza generatoare asincrone cu rotor bobinat cu rezistenta variabila
controlata electronic conectata in serie cu circuitul rotoric),
• SE cu multiplicator de turatie reglabil etc.
 12. Tipuri de generatoare pentru sisteme eoliene (par. 2.2.9)
GENERATOR ASINCRON - ROTOR IN COLIVIE
- ROTOR BOBINAT

GENERATOR SINCRON - CU EXCITATIE ELMG

- CU MAGNETI PERMANENTI

13. Solutii de comanda si conectare la retea a sist. eoliene (par. 2.2.10)

A. SCIG - Generator asincron cu rotor in scurtcircuit

B. WRIG - Generator asincron cu rotor bobinat
C. DFIG - Generator asincron cu dubla alimentare
D. PMSG - Generator sincron cu magneti permanenti;
- WRSG - Generator sincron cu exc. electromagnetica
 14. Avantaje si dezavantaje ale sistemelor hidraulice (par. 2.3.2)
AVANTAJE
• Conversia energiei hidraulice în energie electrică este o tehnologie curată, cu cheltuieli relativ reduse
de întreţinere, fără consum de combustibili fosili si reprezintă o soluţie pentru o dezvoltare durabilă
• Centralele hidroelectrice au costuri reduse de exploatare şi durată lungă de viaţă în comparaţie cu alte
tipuri
• Exploatarea resurselor hidroelectrice se poate efectua la niveluri ridicate de performanţă tehnică şi
economică.
• Resursele hidroelectrice sunt mult mai predictibile decat energia eoliana sau solara
DEZAVANTAJE
• Limitari privind existenta surselor hidraulice amenajabile (ape curgatoare cu debit suficient si cu
diferenta de nivel importanta);
• In cazul sistemelor de exploatare a energiei mareelor, a valurilor, a curentilor marini, etc. apar costuri
mai mari de investitie, de mentenanta si de transport a energiei pe masura ce distanta fata de uscat creste,
respectiv durate de executie importante,
• Exista oponenti care invoca: poluarea vizuală, dezechilibre ecologice, distrugerea faunei (ex. pastravii
din raurile din Fagaras), etc.

15. MHC bazate pe energia mareelor (par. 2.3.6)

Energia mareelor reprezinta energia cinetica/potentiala a maselor de apa puse in miscare de catre
maree.
Mareele apar ca urmare a unor efecte precum:
• Fortele de gravitatie ale Lunii si Soarelui
• Rotatia Pamantului
• etc.
Mareele pot avea in functie de locatie o frecventa zilnica, de doua ori pe zi, etc.

Energia stocata intr-o amenajare cu baraj:

h - inaltimea mareelor,
A - aria pe orizontala a bazinului r - densitatea apei
g - acceleratia gravitationala
Puterea disponibila in curentii oceanici:

V - viteza curentilor oceanici,

A - aria turbinei
r - densitatea apei
Cp - coeficientul de performanta al turbinei
 16. Avantaje ale MHC electrice bazate pe energia mareelor (par. 2.3.6.1)
Avantaje generale :
-Este o sursa de energie mult mai predictibila decat energia solara, eoliana sau a valurilor.
Avantajele sistemelor clasice (cu baraj):
-Turbinele Kaplan de tip Bulb sunt ajunse la maturitate tehnologica, sunt fiabile, eficiente si pot furniza
energie la preturi reduse de operare si mentenanta
-O astfel de centrala poate fi amenajata eficient in lungul podurilor ce traverseaza estuarele
Avantajele sistemelor fara baraj:
-Gradul de incarcare al unei centrale de acest tip poate fi mai ridicat,
-Densitate mare de energie (densitatea apei este de circa 832 de ori mai mare ca a aerului).
-Potenţialul global este estimat la circa 5TW

17. Dezvantaje ale MHC electrice bazate pe energia mareelor (par. 2.3.6.2)
Dezavantaje generale:
-Sunt putine locuri unde aceste sisteme pot fi implementate si exploatate comercial,
-Amplasamentul centralelor de acest tip este in general situat la distanta mare de consumator, deci costul
transportului energiei poate fi important.
Dezavantajele sistemelor clasice (cu baraj):
-Sistemele clasice sunt scumpe, durata de constructie este importanta,
-Gradul de incarcare este destul de redus, costuri ridicate pe unitatea de putere instalata
-Impactul ecologic este important.
Dezavantajele sistemelor fara baraj:
-Instalarea acestor sisteme se face sub apa la distanta de uscat determinand costuri ridicate de instalare,
operare si mentenanta
-Turbinele sunt supuse la eforturi importante in special cand conditiile meteo sunt nefavorabile; poate
apare fenomenul de cavitatie
-Pot creste riscul scufundarii vapoarelor daca sunt amplasate pe rute maritime
-Efecte negative asupra faunei datorita prezentei turbinelor, cablurilor, sistemelor de ancorare,
scurgerilor de lubrifianti etc.

18. MHC bazate pe energia valurilor (par. 2.3.7)

Energia valurilor este produsa in principal de catre vanturile ce bat la suprafata marilor si
oceanelor.
Valurile nu au miscare regulata, aplitudinea, energia si directia lor au un caracter aleator.
Puterea inmagazinata intr-un val se poate exprima prin:

ρ - densitatea apei
g - acceleratia gravitationala
T - perioada valului,
H - inaltimea valului
- Un val cu perioada de 7- 10 s, cu amplitudinea de 2 m, poate atinge 40-50 kW/m.
- Potentialul global al puterii valurilor este estimat intre 1 – 10 TW

Turbina cu aer

19. Ce este pila cu combustibil ? (par. 2.4.1)

• Dispozitiv ce permite conversia energiei chimice in energie electrica, apa si caldura, prin reactii
electrochimice.
• O celula cu combustibil consta din doi electrozi separati de un electrolit. Combustibilul (Hidrogen
H2) este injectat pe la anod iar aerul (Oxigen O2) pe la catod. Sub actiunea unui catalizator Hidrogenul
se descompune in electroni si protoni.
• Daca se cupleaza o sarcina intre anod si catod, prin circuit se inchide un curent electric ca urmare a
tensiunii furnizate de celula.
• Tensiunea generata de o celula este in general <1 V. Prin inserierea mai multor celule se obtine o pila
cu combustibil.
 20. Comparatie pila cu combustibil - baterie (par. 2.4.3)
Dispozitiv ce permite conversia energiei chimice in energie electrica, apa si caldura, prin reactii
electrochimice.

- Sistem deschis - Sistem inchis

- Anodul si catodul sunt gaze in - Anodul si catodul sunt metale
contact cu un catalizator din Pt - Reactanţii sunt consumati in
- Reactanţii sunt furnizaţi din exterior interior si
- Nu necesita reincarcare - Necesita reincarcare

21. Comparatie pila cu combustibil - motor cu combustibil (par. 2.4.4)

 Asemanari
- ambele folosesc hidrogenul pe post de combustibil
- ambele folosesc aer comprimat ca oxidant
- ambele necesita racire
 Deosebiri
Celula cu combustibil
- furnizeaza putere electrica
- combustibilul si oxidantul reactioneaza electrochimic
 - poluare neglijabila
Motorul cu combustibil
- furnizeaza putere mecanica
- combustibilul si oxidantul reactioneaza prin combustie
- poluare importanta

22. Avantaje si dezavantaje ale pilelor cu combustibil (par. 2.4.5)

AVANTAJE
Tehnologia de conversie in pilele cu combustibil este
• Directă, fără ardere,
• Fără piese în mişcare, deci fiabilă,
• Curată (aproape fără emisii nocive),
• Silenţioasă şi
• Eficientă energetic (de circa 23 ori mai eficientă decât arderea combustibilului); randamentul unei pile
cu combustibil poate atinge valori de 40 – 60 % ce pot urca spre 80 % in varianta cu cogenerare
Celulele cu combustibil au densitate mare de energie pe unitatea de masa de combustibil;

DEZAVANTAJE
• Cost ridicat al echipamentului (include Pt ~1 g/kW),
• Cost ridicat de obtinere a combustibilului (hidrogen)
• Tehnologia de stocare a hidrogenului insuficient dezvoltata; aceasta trebuie sa asigure siguranta,
fiabilitate, volum redus, pret accesibil,
• Infrastructura aproape inexistenta,
• Tehnologie in curs de dezvoltare, nefamiliara.
• Hidrogenul are un continut ridicat de energie pe unitatea de masa (~ 3 ori > benzina), dar continut
scazut de energie pe unitatea de volum (~ 4 ori < benzina)

23. Caracteristica unei pile cu combustibil (par. 2.4.8)

 24. Avantaje si dezavantaje ale grupurilor electrogene (par. 2.5.2)
AVANTAJE
• Costuri reduse de achizitie
• Pot fi utilizate ca surse de energie electrica principale sau de rezerva
• Sistemele hibride de producere a energiei electrice echipate cu grupuri electrogene au un grad mai
ridicat de autonomie si sunt mai ieftine
• Grupurile electrogene pot asigura necesarul de energie electrica in perioadele cand nu este vant sau
radiatie solara suficienta
• Pot fi alimentate cu biocombustibili ce au un impact mai redus asupra mediului si prezinta caracter
regenerabil
DEZAVANTAJE
• Costuri ridicate de mentenanta si operare (combustibil, piese, ulei, personal calificat)
• Polueaza mediul ambiant cu gaze nocive
• Sunt sisteme zgomotoase
• Necesita deseori un spatiu amenajat special
• Au fiabilitate si durata de viata limitate in raport cu alte tehnologii

25. Aplicatii ale grupurilor electrogene (par. 2.5.3)

- Regim de funcţionare continuă - unde nu există posibilitate de conectare la reţeaua de
distribuţie a energiei electrice. (locuinţe şi alte clădiri izolate, utilaje şi echipamente pe şantiere,
evenimente organizate în aer liber, echipamente militare, telecomunicaţii, concedii şi vacanţe, etc.)
- Regim de urgenţă - sursă auxiliară de alimentare, de rezervă, pentru cazul căderii tensiunii în
reţeaua principală de alimentare cu energie. În acest caz se alimentează prin grupul electrogen numai
acei consumatori consideraţi vitali (pompe de incendiu, lifturi, iluminat de siguranţă, pompe de
circulaţie, etc.)
 Consumatorii vitali se găsesc în:
• spitale
• aeroporturi
• bănci
• obiective militare importante
• activitaţi industriale ce nu permit întreruperi
• alte instituţii de importanţă ridicată
• etc.

26. Clasificarea grupurilor electrogene (par. 2.5.4)

FUNCTIE DE CARACTERISTICILE MOTORULUI TERMIC
 Motor Otto (aprindere prin scanteie - benzina) in general al puteri mici
 Motor Diesel (aprindere prin compresie - motorina) puteri mici - mari
 Motor cu gaz, mixt etc.
 Racire cu apa, racire cu aer
FUNCTIE DE PARAMETRII ENERGIEI FURNIZATE
 Trifazate, monofazate sau de c.c.
 Frecventa de 50 Hz sau 60 Hz
FUNCTIE DE MOBILITATE
 Grupuri mobile
 Grupuri fixe
FUNCTIE DE GRADUL DE INSONORIZARE
 Grupuri cu carcasa de insonorizare
 Grupuri fara carcasa de insonorizare
FUNCTIE DE PUTEREA DEBITATA
 Puteri de ordinul kW pana la MW
FUNCTIE DE TIPUL PORNIRII
 Pornire automata (la cheie) sau manuala
Etc.

27. Componente principale ale unui grup electrogen (par. 2.5.5)

• Motorul termic
• Generatorul electric
• Sistem de reglare a tensiunii si frecventei
• Şasiu suport
• Baterie si demaror (la cele cu pornire automata)
• Rezervor combustibil
• Panou de comandă (automată sau manuală)
• Etc
28. Principiul de functionare al unui sistem hibrid eolian/solar (par. 2.6.1)
 Sistemele energetice hibride sunt sistemele de producere a energiei electrice utilizând o
combinaţie de cel puţin două surse regenerabile de energie primară.
Cele mai răspândite sisteme energetice hibride sunt cele având la bază energia solară şi cea
eoliană. Alte combinaţii sunt de sisteme : solar/biomasă, solar/eolian/hidro, etc.
Principiul de funcţionare a unui sistem energetic hibrid de tip solar/eolian are în vedere faptul că
în multe situaţii potenţialul energetic solar şi cel eolian se compensează în mod natural,
Funcţionarea în paralel a două sisteme eolian/solar de conversie energetică permite obţinerea
unui randament global superior funcţionării lor separate.
Pe lângă aceste avantaje, sistemele hibride ridică probleme tehnice de securitate energetică,
datorită caracterului fluctuant al energiei vântului, datorită alternanţei zi – noapte, respectiv iarnă – vară.
In regim autonom, sistemele energetice hibride de tip solar/eolian sunt de regulă dublate de
grupuri electrogene alimentate cu benzină, diesel sau biocombustibili, respectiv de baterii de
acumulatori de mare capacitate, pentru stocarea energiei.

Principiul de functionare al unui sistem hibrid solar/eolian dublat de generator diesel electric si de
baterii de acumulatori

29. Sisteme de protectie a retelei (par. 3.3)

SMGD trebuiesc deconectate automat cand tensiunea creste necontrolat la nivelul punctului de
conectare la retea sau in cazul caderii tensiunii. In ultimul caz prin deconectarea SMGD se asigura
protectia personalului.
Schemele normale de protectie a retelei, setarea releelor de protectie la suprasarcina la
scurtcircuit, pot sa nu mai fie valabile cand in retea sunt conectate SMGD.
Prezenta SMGD complica proiectarea schemelor de protectie selectiva a retelei (deconectarea
doar a liniilor cu probleme).
Protectia clasica a retelelor de distributie se efectueaza prin setarea unor timpi de deconectare din
ce in ce mai mari spre amonte; aceasta schema de selectie “cronologica” functioneaza doar in retele
clasice; in retele cu SMGD fluxul puterii electrice poate fi inversat si schema de protectie nu mai
corespunde.

30. Notiuni specifice privind calitatea energiei (par. 3.4.1)

Goluri de tensiune. O scadere de scurta durata a tensiunii care dureaza < 60s. Pot fi produse de
pornirea unor instalatii, scurtcircuite in retea etc. Pot creea probleme motoarelor electrice,
echipamentelor electronice, etc.
Variatii lente ale tensiunii. Variatii lente (<1%/s) ale tensiunii retelei in limita ±10%Un. Pot fi
datorate variatiilor progresive ale sarcinii si sunt compensate prin reglajul sub sarcina al
transformatoarelor. Pot conduce la pierderi suplimentare de energie, la micsorarea duratei de viata a
echipamentelor, la scaderea productivitatii etc.
Variatii rapide ale tensiunii. Variatii rapide (>1%/s) ale tensiunii retelei in limita ±5%Un.
Acestea pot fi datorate unor sisteme de sudura cu arc, Pot afecta echipamentele electrice si electronice
etc.
Intreruperi de scurta durata. O intrerupere in alimentarea cu energie electrica de scurta durata
Dt < 3 min., este cauzata de actionarea aparatelor de comutatie efectuata de operatorul de retea pentru a
izola probleme in retea etc.
Intreruperi de lunga durata. O intrerupere in alimentarea cu energie electrica cu durata Dt > 3
min., este cauzata de un scurtcircuit in vecinatate, de incidente majore in reteaua locala sau regionala,
datorita accidente.
Fluctuatii de tensiune (flicker). Variatii rapide de tensiune < 10% pe durate > 95% din timp. Pot
fi generate de turbine eoliene.
Supratensiuni de impuls. Cresteri bruste ale tensiunii (ns/ms) de zeci pana la mii de V. Pot fi
produse de functionarea unor echipamente, fulgere, caderi de copaci pe liniile electrice, descarcari
statice etc.
Supratensiuni de durata. Cresteri de scurta durata a tensiunii, de pana la cateva secunde. Pot fi
datorate functionarii unor echipamente, pornirii si opririi motoarelor, comutatiei bateriilor de
condensatoare etc.
Subtensiuni. Scaderi ale tensiunii ce dureaza pana la cateva secunde. Pot fi datorate
subdimensionarii cablurilor, curentilor de suprasarcina etc.
Distorsiuni armonice. Distorsiuni continue ale formei de unda a tensiuni de 50 Hz, (60 Hz),
cauzata uzual de convertoare electronice .
Frecventa trebuie sa se incadreze 95% din timp in gama 50Hz±1%, si niciodata sa iasa din gama 50 Hz
+4%/-6%.
Continutul total de armonici admis este THD = 8% pe 95% din timp
Armonicile se pot transmite prin retea si pot creea probleme de telecomunicatii sau interferente cu
sistemele electronice de calcul, transformatoarelor sau a conductoarelor

31. Golurile de tensiune (par. 3.4.2)

O substatie deserveste de regula mai multe linii de alimentare cu energie electrica a
consumatorilor, dispuse radial
Tensiunea pe aceste linii scade gradual. Standardul de tensiunea la utilizator trebuie sa fie:
- intre 207 V si 253 V - 95% din timp
 - intre 196 V si 253 V - totdeauna
Pentru a asigura niv de tensiune la consumatorul cel mai indepartat ,operatorul de retea regleaza
de regula tensiunea in substatie spre limita superioara permisa.
Cand o SMGD este instalata langa un capat al liniei se injecteaza curent in linie reducand sau
inversand fluxul de energie absorbit din substatie.
Daca SMGD este suficient de puternica tensiunea pe tronsoanele pot creste peste cea a substatiei
si operatorul de retea nu mai poate controla nivelul tensiunii.
In plus SMGD de mica putere nu pot fi controlate de catre operatorul de retea pentru corelare cu
nivelul sarcinii; sistemele generand electricitate.
Golurile de tensiune se definesc prin amplitudine si durata (1%Un<U<90%Un pt. Dt<60s)
In cele mai multe cazuri U > 50% Un iar Durata = 50 - 170 ms.
Caderile de tensiune - cea mai importanta problema de calitate a energiei

32. Cauze ale golurilor de tensiune (par. 3.4.2.1)

Conditii meteo nefavorabile:

- descarcari atmosferice, furtuna, viscol, chiciura, depuneri pe izolatii,
Interferente si defectiuni mecanice:
-contacte cu vehicule (echipamente de constructie, de excavatie),
-animale si pasari, copaci inalti, stricaciuni intentionate;
Pornirea unor instalatii:
- motoare si actionari electrice asincrone sau de curent continuu,
Defecte in retea:
- scurtcircuite in retea, operatiuni sau intretinere eronate
 Catastrofe naturale:
- viituri, caderi de pamant, cutremure, avalanse.

33. Probleme generate de golurile de tensiune (par. 3.4.2.2)

Probleme :
- motoarele asincrone pot fi afectate deoarece le scade turatia si pot absorbi curenti mari la
revenirea tensiunii
- convertoarelor electronice care pot da comanda de deconectare pt. protectia echipamentului
- echipamentele electronice sensibile pot fi afectate (actionari cu viteza variabila, contactoarele
sistemelor de pornire, roboti, relee de control);
- golurile de tensiune provoca pierderi importante.
In retele cu grad redus de penetrare a SMGD, mentinerea tensiunii in limite prestabilite nu este
dificila.
Pe masura ce gradul de penetrare a SMGD, retelele necesita o reproiectare adecvata orientata
dupa standardele “retelelor inteligente”; aceste retele permit maximizarea energiei livrate de catre
SMGD dar fara a afecta stabilitatea retelei.

34. Echilibrarea tensiunii produse de SMGD (par. 3.4.3)

Daca presupunem un sistem PV de mica putere conectat la una din fazele retelei de distributie,
cand sistemul injecteaza putere in retea, nivelul tensiunii va creste pe aceasta faza in raport cu celelalte
doua.
O solutie de gestiune posibila, dar care creste costul SMGD, consta in impunerea cerintei ca
toate SMGD sa fie trifazate. In tari in care micii consumatori sunt doar monofazati acest lucru nu este
insa posibil
35. Distorsiunile armonice (par. 3.4.4)

THD este factorul de distorsiune total, Un valoarea efectivă a tensiunii a armonicii n, iar UF reprezintă
valoarea efectivă a fundamentalei semnalului u a cărui frecvenţă a fost considerată 50 Hz.

UH  U22  U23  ...  Un2

Probleme generate de prezenta armonicilor de curent: THD = U /U ,
H F
-supraincarcarea conductorului neutru
unde
-supraincalzirea transformatoarelor
-efectul pelicular
-solicitare suplimentara a bateriilor de condensatoare pt. factorul de putere, etc.
Armonicile apar de regula datorita sarcinilor neliniare: surse de alimentare in comutatie,etc.
Probleme generate de prezenta armonicilor de tensiune:
-distorsionarea formei de unda a tensiunii
-afectarea motoarelor asincrone
-perturbatii la trecerea prin zero a semnalului
Interarmonicile sunt armonici cu frecvente care nu sunt multiple ale frecventei fundamentalei;
Interarmonicile sunt generate de convertoare electronice, sisteme de sudura, motoare electrice, turbine
eoliene la trecerea palelor prin dreptul stalpului etc.
Convertoarele electronice ale SMGD modifica formei de unda a tensiunii ,generand armonici de
frecvente multiple ale frecventei retelei.
Limitarea poluarii armonice poate fi realizata prin proiectarea adecvata a convertoarelor, prin
utilizarea filtrelor, respectiv prin utilizarea transformatoarelor de separare si de atenuare a armonicilor.

36. Variatii ale tensiunii si flicker (par. 3.4.6)

U panou PV, o TE sau COGEN pot genera variatii importante si bruste ale curentului injectat in
retea ceea ce conduce la variatii ale tensiunii.
Variatiile de tensiune pot fi provocate de exemplu de o furtuna, de un nor gros, de o oprire
brusca, fulgere, scurtcircuite in retea.
Variatiile puterii generate de SMGD au grad redus de diversitate. Caracterul fluctuant al SMGD
pot genera variatii ale tensiunii retelei.
O solutie consta in echiparea SMGD cu sisteme de stocare a surplusului de energie in baterii si
livrarea energiei stocate spre retea in perioadele cand sursele regenerabile nu produc energie.
Sistemele de stocare a energiei in baterii de mare putere sunt prea scumpe pentru a reprezenta o
solutie viabila dpdv. economic. Solutia - stocarea in sisteme de baterii cu putere de ordinul a 1 GW si
durata de 4 – 6 ore.
Flicker-ul este variatia vizibila a fluxului luminos al unei lampi datorata variatiilor ciclice ale
tensiunii de alimentare.
Acest efect este vizibil la frecvente in gama 5 - 20 Hz.
TE pot induce flicker prin variatia puterii utile ce apare cand palele turbinei trec prin dreptul
turnului de sustinere. Datorate variatiei curentului ce trece prin impedanta retelei
Reducand impedanta retelei prin conductoare - o solutie simpla si viabila
Alte echipamente ce pot induce flicker: echipamente metalurgice, cuptoare, laminoare, instalatii
de sudura, aer conditionat etc.
Efecte ale flicker-ului: corpurile de iluminat palpaie si devin deranjante, motoarele isi modifica
alunecare si cuplul, convertoarele electronice genereaza armonici si interarmonici, relee si contactoare
pot deconecta gresit, etc.

37. Puterea reactiva (par. 3.4.7)

Factorul de putere (cos fi) este o masura a puterii reactive cerute in raport cu puterea activa
ceruta de o anumita instalatie.
Puterea reactiva nu efectueaza lucru mecanic util dar genereaza pierderi suplimentare in reteaua
de distributie. Operatorul de retea penalizeaza clientii cu un consum important de putere reactiva (factor
de putere redus).
 Daca utilizam PV pentru a alimenta o parte din echipamente cu energie activa, o cantitate mai
redusa de energie activa ar fi preluata din retea si operatorul de retea ar inregistra un factor de putere mai
redus ceea ce ar ar atrage penalitati mai ridicate.
Din perspectiva operatorului de retea prezenta SMGD conectate la retea modifica spectrul
conventional al consumului si factorul de putere efectiv al sarcinii.

38. Asigurarea compatibilitatii electromg. (par. 3.5)

• Anumite semnale de comanda de la distanta ale echipamentelor sunt emise prin reteaua
electrica de distributie pentru a controla de pilda sistemul de iluminat public etc.
• Anumite SMGD, in special turbinele eoliene, pot afecta aceste semnale, reducand amplitudinea
lor si facandu-le nedetectabile.
• Anumiti operatori de retea cer ca SMGD cu potential mare de poluare elmg sa fie echipate cu
sisteme de filtrare care sa rezolve aceste probleme.
• O parte importanta din TE de ultima generatie functioneaza la turatie variabila. Convertoarele
electronice pot genera probleme de compatibilitate elmg.
• Servicii ce pot fi afectate de catre generatoare eoliene: statii radio si TV, statii de telefonie
mobile, etc.
• TE pot reflecta, redirectiona sau obstructiona semnalele de telecomunicatii.
• TE pot genera unde electromagnetice (de regula de frecvente joase) care sa interfere cu alte
sisteme electronice din vecinatate.
• Sistemele eoliene pot fi insa ecranate si se pot minimiza emisiile electromagnetice.

39. Tipuri principale de convertoare electronice (par. 4.3)

Redresor Chopper
 Invertor Redresor + Invertor

40. Componente de baza pentru convertoare electronice (par. 4.4)

Intreruptoare electronice sunt dispozitive electronice care permit inchiderea sau deschiderea unui
circuit sau a unei cai de curent; Ele prezinta doua stari :
- inchis (on)
- permite trecerea curentului
- rezistenta scazuta (nula)
- tensiune reziduala practic nula
- deschis (off)
- nu permite trecerea curentului
- rezistenta foarte mare
- curent rezidual practic nul
Tranzitia dintr-o stare in alta se face aproape instantaneu.
Intreruptoarele electronice se impart in 3 grupuri :
• Diode: stare de conductie sau de blocare controlata prin intermediul tensiunii aplicate la borne
in circuitul de forta;
• Tiristoare: stare de conductie controlata de un semnal din circuitul de comanda, blocare din
circuitul de forta; nu pot fi blocate din circuitul de comanda;
• Tranzistoare: pot intra in conductie si pot fi blocate din circuitul de comanda (IGBT, GTO etc.).

41. Redresorul (par. 4.5)

Redresorul este un convertor static de putere ce realizeaza conversia din U-AC in U-DC, sensul
conversiei energiei fiind dinspre partea de c.a. spre partea de c.c.
Redresorul este alcatuit dintr-unul sau mai multe DSP (diode, tiristoare sau tranzistoare) ,din
elemente de netezire a c.c., transformator, inductivitati de limitare a c.a. , elemente de protectie etc.
Caile de curent ale redresorului sunt realizate asa incat DSP-urile sa aiba aceea durata de
conductie sau blocaj.

Principiul de conversie al redresorului

 42. Clasificarea redresoarelor (par. 4.5.1)
Dupa tensiunea de alimentare pe partea de c.a.
• Redresoare monofazate alimentate de la retea monofazata
• Redresoare trifazate alimentate de la retea trifazata
Dupa tensiunea continua de iesire
• Redresoare necomandate (contin diode): tensiunea la iesire este continua de valoare medie constanta;
• Redresoare comandate (contin tiristoare sau tranzistoare): tensiunea de la iesire este continua variabila;
• Redresoare semicomandate (contin tiristoare si diode): tensiunea de la iesire este continua variabila
Dupa polaritatea tensiunii continue de iesire :
• Redresoare ce dau o tensiune la iesire de polaritate unica +Ud (redresoare cu comutatie naturala
pentru 1 cadran)
• Redresoare ce dau o tensiune la iesire de cu dubla polaritate ±Ud (redresoare cu comutatie naturala
pentru 2 cadrane)
Etc.

43. Să se reprezinte la alegere schema unui redresor necomandat (monofazat

sau trifazat) si formele de unda corespunzătoare ale tensiunilor alternative si redresate
(par. 4.5.2 – 4.5.4)

Redresor monoalternanta cu filtru RC

44. Să se reprezinte la alegere schema unui redresor comandat (monofazat

sau trifazat) si formele de unda corespunzătoare ale tensiunilor alternative si redresate
(par. 4.5.5- 4.5.6.)
 45. Să se reprezinte la alegere schema unui chopper si formele de unda
corespunzătoare ale tensiunilor si curentului (par. 4.7.1 - 4.7.3)
CHOPPER-UL RIDICATOR (Boost Converter)

46. Tehnici uzuale de incarcare baterii (par. 4.8.1)

- La curent constant,
- La tensiune constanta (cu limitare de crt.),
- Combinatii ale celor doua.

47. Metode de finalizare a incarcarii bateriilor (par. 4.8.2)

- (t) Dupa un timp prestabilit maxim (de regula metoda de rezerva),
- (U) Cand tensiunea creste peste o limita (de regula in combinatie cu injectarea unui curent constant)
 - (-dU/dt) Cand se atinge o anumita rata de scadere a tensiunii (de regula in combinatie cu injectarea
unui curent constant pt. NiCd, NiMH),
- (I) Cand curentul scade sub o anumita valoare (de regula in combinatie cu aplicarea unei tensiuni
constante pt. Pb-Acid si Li-Ion)
- (Temp) Cand temperatura creste peste un nivel (ca metoda de rezerva pt. NiCd si NiMH)
- (dTemp/dt) Cand derivata temperaturii depaseste o anumita valoare (la incarcari rapide la NiCd si
NiMH)
- (T-Tamb) Cand temperatura creste peste o anumita limita in raport cu cea ambianta (pt. NiCd si Pb-
Acid)
- (dU/dt = 0) Cand tensiunea nu mai creste (pt. NiCd si NiMH)
48. Desenati un circuit simplu de incarcare baterii (par. 4.8.4)

Sistem bazat pe autotransf., redresor trifazat si limitator de curent

49. Invertoare pentru sisteme fotovoltaice conectate la retea configuratii

uzuale (par. 4.9.1)
 50. Topologii de invertoare pentru sisteme fotovoltaice conectate la retea
configuratii uzuale (par. 4.9.2)

51. Desenati o schema bloc si o schema detaliata a unui convertor pentru sisteme
fotovoltaice cu conectare la retea (par. 4.9.3)

Invertor fara transformator de izolare galvanica

a). Schema bloc b). Schema detaliata
 52. Caracteristici principale ale filtrelor pasive (par. 5.1.1)
• Sunt construite din componente pasive de circuit, rezistente, condensatoare si bobine, fara
elemente amplificatoare (tranzistoare, amplificatoare operationale, etc)
• Nu amplifica semnalul principal
• Nu necesita alimentare de la o sursa separata
• Pot fi folosite la frecvente foarte ridicate
• Sunt in general tranzitate de intreaga valoare a curentului de sarcina
• Bobinele necesare filtrarii cu precizie a anumitor game de frecvente nu se gasesc intotdeauna pe
stoc ; o solutie consta in utilizarea bobinelor reglabile, insa reglarea acestora consuma timp
• Bobinele de mari dimensiuni sunt scumpe
• Filtrele de ordinul 1 sunt relativ simplu de proiectat
• Filtrele de ordinul 2 se proiecteaza folosind ecuatii mai complexe

53. Caracteristici principale ale filtrelor active (par. 5.1.2)

• Filtrele active de putere sunt echipamente mai scumpe decat cele pasive ce contin convertoare
electronice de putere comandate in vederea compensarii anumitor armonici ale semnalului principal etc.
• Necesita alimentare de la o sursa separata
• Sunt in general tranzitate de valori mai reduse in raport cu valoarea nominala a curentului de
sarcina
• Sunt mai fexibile; pot fi programate usor pentru filtrarea anumitor armonici date
• Se justifica de regula la echipamente scumpe si pretentioase.

54. Explicati functionarea unui filtru pasiv la alegere (trece jos, trece sus,
trece banda, stop banda) (par. 5.2)
• Lasa sa
treaca frecventele inalte
•Atenueaza frecventele joase
 55. Explicati functionarea unui filtru activ la alegere (serie, paralel, hibrid)
(par. 5.3.1 - 5.3.3)
Filtrele active sunt sisteme electronice complexe utilizate pentru generarea armonicilor de curent
electric cerute de sarcini neliniare, astfel incat sursa principala de alimentare sa livreze in retea doar
componenta fundamentala a curentului.