Anul III Examen OMF 1787812832

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 30

1. Istoricul dezvoltarii chirurgiei OMF in lume si in republica Moldova.

Catedra chirurgie OMF a fost fondata in anul 1961. Pina la 1 iulie 1968 sef al catedrei a fost Nicolai
Fetisov, doctor habilitat in medicina, professor universitar. In aceasta perioada, cu suportul conferentiarilor
Arsenie Gutan si V.Titarev,V.Ocusco au fost puse bazele clinice ale catedrei.
Din 1968 pina in 1994 catedra s fost condusa de profesorul Arsenie Gutan. A fost perfectionat procesul de
studii, au fost modernizate bazele clinice.
In perioada 1995-2012 catedra a fost condusa de Dumitru Scerbatiuc, doctor habilitat in medicina.
In anul 2013 catedra a fost condusa de Valentin Topalo, doctor habilitat in medicina, professor universitar.
Dumitru Scerbatiuc si Valentin Topalo sunt membrii ai Asociatiilor Europene si Mondiale a chirurgilor oro-
maxilo-faciali.Profesorul universitar V. Topalo este membru titular al Asociatiei Europene de Osteointegrare.

2. Clasificarea proceselor inflamatorii in regiunea oro-maxilo-faciala.


*in dependenta de agentul infectios:
-Infectie aeroba(stafilococi, streptococi,klrbsiela,bacilul koli)
-Infectie anaeroba:
-neclostridiana: gram + (peptoccocus,bacteroides fragilis,bacteroides melaninogenicus), gram –
(fusobacterii)
-clostridiana (cl.perfrigens,edematicus,septicum,histolliticum)
-mixta
A. Infectii nespecifice
1. Infectii periosoase: • spatiul vestibular • spatiul palatinal • spatiul corpului mandibular
2. Infectiile spatiilor fasciale:
a) primare maxilare: • bucal • canin • infratemporal
b) primare mandibulare: • bucal • submandibular • submentonier • sublingual
c) secundare: • maseterin • pterigomandibular • temporal • laterofarigian • prevertebral • parotidian
d) localizari particulare: • abcesul limbii • abcesul orbitei
3.Supuratii difuze: • flegmonul planseului bucal • flegmonul difuz hemifacial
4.Fasciite necrozante
5.Limfadenite: • acute • cornice
6.Infectii osoase: • osteoperiostita • osteita • osteomielita(supurata acuta, cronica,nesupurata) •
osteonecroza
B. Infectii specific
1. Actinomicoza 2. Sifilis 3. TBC
*dupa localizare:
A.Odontogene:
1.A tesuturilor moi perimaxilare:
-abcese a lojilor superficiale,profunde,periosoase
-flegmoane
-celulita(infiltrate inflamatorii)
-pericoronarita
2.A tesuturilor dure:
-osteita
-periostita
-osteomielita
-atrita temporo-mandibulara
-sinusita
-periodontita
B.Neodontogene:
-furunculul,carbunculul fetei
-sialoadenita
-limfadenita
-hematomul
*dupa forma clinica:
-acuta,subacuta
-cronica
-cronica in acutizare
3. Etiologia proceselor inflamatorii in regiunea oro-maxilo-faciala.
Etiopatogenie:
Factori favorizanti generali:
1. Virsta.
2. Reactivitatea naturala diminuata a organismului pacientului (sistemului imunitar)
3. Afectiunile neurologice, neuropsihice.
4. Tratament indelungat cu antibiotice sau corticosteroizi pe cale orala.
5. Alcoolism
6. Narcomanie
7. Boli sistemice

Factori determinanti
1. Leziunile dentoparadontale, dintre care cele mai frecvente sunt:
-Gangrene pulpare
-Pungi paradontale adinci cu traiect serpinginos
-Fracture dentare
-periodontita
-accidente de eruptie
-litiaza salivara,sialoadenita
-leziuni traumatice
-osteomielita maxilarelor
-infectii faring-amigdaliene
-tumorile maxilarului
-corpi straini patrunsi accidental
-complicatiile anesteziei loco-regionale
-complicatiile extractiei dentare
-complicatiile diferitor tratamente stomatologice:obturatii coronare cu mortificari pulpare ,obturatii
de canal cu depasire.

2. Exacerbarea virulentei germenilor patogeni, prin selectionarea unor tulpini bacteriene in urma
tratamentului indelungat cu antibiotic, corticosteroizi.

4. Patogenia si anatomia patologica a proceselor inflamatorii in regiunea oro-maxilo-faciala.

Mecanismele patogene care stau la baza supuratiilor perimaxilare sau ale spatiilor fasciale sunt 6:
1. calea transosoasa prin care un process patologic periapical migreaza de-a lungul canalelor Hawers,
ajungind subperiostal. Dupa decolarea si erodarea periostului apare tabloul clinic de supuratie periosoasa sau
de supuratie a spatiilor fasciale primare.
2. calea submucoasa care este intilnita in parodontopatiile marginale profunde sau in accidentele de eruptie
dentara. Colectia supurata difuzeaza intre os si fibromucoasa acoperitoare, dind nastere supuratiilor
periosoase sau de spatii fasciale primare.
3. calea directa care este intilnita in traumatismele cu retentie de corpi straini.
4. calea limfatica in care infectiile faringoamigdaliene si dento-parodontale difuzeaza direct in ganglionii
locali sau loco-regionali.

5. Evolutía clinica a proceselor inflamatorii regiunii OMF.

Procesul supurativ initial periapical erodeaza corticala osoasa cea mai subtire si ajunge la nivelul partilor
moi periosoase. Evolutia spre o supuratie periosoasa sau spre o supuratie a spatiilor fasciale este influentata
de relatia topografica dintre locul in care procesul supurativ a erodat corticala osoasa si insertiile musculare
de la nivelul maxilarului sau mandibulei.
Manifestari clinice locale :
-rubor (hiperemie) - dilatarea vaselor sangvine cu aparitia rosetei locale
-calor(hipertermie) - accelerarea reactiilor catabolice si eliminarea caldurii
.-tumor(edem) - dereglarea permeabilitatii peretilor vasculari, are loc extravazarea lichiduui in tesuturi cu formarea edemului.
-dolor (durere) - apare din cauza comprimarii terminatiunilor nervoase de catre edem
-functio lesae (dereglarea functiei)
Mafestari generale:
Subiectiv (acuze) : frisoane cu transpiratii, cefalee, inapetenta, slabiciune
Obiectiv : febra, tahicardie, tahipnee, paliditate

6. Periodontita apicala acuta: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.

Parodontita reprezinta inflamatia tesuturilor de sustinere a dintilor.


Parodontita apicala - leziune inflamatorie sau distrofica a parodontiului apical
Etiologia:
Factori locali: tartrul dentar, traumele ocluzale, caria dentara, anomaliile dento-maxilare.
Factori generali: tulburarile sistemului nervos, tulburarile endocrine, bolile cardiovasculare, bolile hepatice.

Clasificarea:
Localizarea procesului: - apicala; - marginala
Etiologie: - infectioasa; - traumatica; - toxica; - medicamentoasa;
Evolutie clinica: acuta: a) seroasa b) purulenta; cronica: a) fibroasa b) granuloasa c) granulomatoasa
Tablou clinic
subiectiv: - durere spontana cu caracter pulsatil; - atingerea dintelui este intolerabila;
obiectiv: - dinte cu gangrena; - dureroasa la palpare; - poate sa apara trismus; - stare generala alterata;

Tratamentul parodontitelor apicale acute:


Local:
1.Tratament endodontic mecanic(drenaj) cu spalare cu sol antisepticesi aplicarea pansamentelor ca sa vedem
evolutia clinica (clorhexidina-0,005%-0,2, hipocloritul de Na(3%-5%) ; AB-amoxicilina, cefalosporine gen.
II-cefuroxim, III-ceftriaxona,IV-,ciprofloxacina,levoproxacina, macrolide.
Chirugical : extractia la rece(la cald infectia poate sa se raspindeasca in timpul chiuretajului,dureri chiar cu
anestezie)

7. Periodontita apicala cronica: etiologia, clasificarea, tabloul clinic, tratamentul.

Parodontita reprezinta inflamatia tesuturilor de sustinere a dintilor.


Parodontita apicala - leziune inflamatorie sau distrofica a parodontiului apical
Etiologia: -Factori locali: tartrul dentar, traumele ocluzale, caria dentara, anomaliile dento-maxilare.
Factori generali: tulburarile sistemului nervos, tulburarile endocrine, bolile cardiovasculare, bolile hepatice.
Clasificarea:
Localizarea procesului: - apicala; - marginala
Etiologie: - infecioasa; - traumatica; - toxica; - medicamentoasa;
Evolutie clinica: acuta: a) seroasa b) purulenta; cronica: a) fibroasa(practice fara clinica) b) granuloasa(nu
face probleme mari pt ca este fistula si se dreneaza) c) granulomatoasa(granuloma la apex)
Tablou clinic
Subiectiv: - afectiunea este nedureroasa,
Obiectiv: -dintele este modificat de culoare; -cu proces carios profund, -camera pulpara deschisa;
-insensibila si nedureroasa la palpare cu sonda, chiar si in profunzimea canalele radiculare
Tratamentul parodontitelor apicale cronica:
-daca este in proces de acutizare facem ca la acuta ;
-daca e cronica (retratament endodontic, dupa asta rezectie apicala daca este posibil, sau extractie)

8. Bolile de eruptie a dintilor: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Accidente de eruptie ale dintilor temporari:


Etiologie : Accidente si complicatii locale: Eruptia precoce; Eruptia tardiva
Accidente generale: tulburari digestive; tulburari respiratorii;
factori favorizanţi: Oblicitatea axului de erupţie; Insuficienţa spaţiului retromolar dintre marginea
anterioară a ramului ascendent şi molarul doi ; Capişonul de mucoasă este apreciat ca elementul principal în
aparitia şi dezvoltarea complicaţiilor septice, datorită traumatismelor permanente pe care le suportă,
retenţilor alimentare care crează condiţii bune pentru dezvoltarea germenilor patogeni.
factori determinanţi sunt cei septici:
Infecţia sacului folicular se poate realiza pe două căi:
 endogenă – pe cale vascular-sanguină, de la un focar oarecare din organism.
 directă – provine din deschiderea sacului folicular în mediul septic bucal, de la un proces septic
periapical al molarului doi sau după alveolita posextracţională.
Tratamentul în dependenţă de varietatea complicaţiei şi situaţia anatomică a molarului, incizie,
decapişonare, extracţie.

1. Chisturile de eruptie: etiologia, caracteristicile clinice, diagnosticul, tratamentul.

Chistul este o acumulare de fluid situat in interiorul unui tesut.


Chistul de eruptie apare in cazul unui dinte in eruptie, aflat submucos, prin separarea foliculului dentar de
suprafata coroanei dintelui.
Apare cel mai frecvent in contextul eruptiei dentitiei temporare (la copilul mic), sau a incisivilor superiori
sau a molarilor permanenti (la copii de 6-8 ani).
Clinic se prezinta sub forma unei leziuni cu aspect chistic, localizata in dreptul dintelui in eruptie. Mucoasa
acoperitoare este intacta. La palpare, are consistenta fluctuenta si este dureros.
Tratament Se va recomanda mentinerea unei bune igiene orale pentru a evita suprainfectarea. In rare cazuri,
este necesara deschiderea chirurgicala a acestor chisturi, prin incizia si evacuarea continutului. Aceasta va
permite eruptia dintelui fara alte complicatii.

9. Pericoronarita seroasa si purulenta: diagnosticul, tabloul clinic, tratamentul.

Pericoronarita - reprezinta inflamatia tesuturilor moi pericoronare

Pericoronarita congestiva
Clinic: Subiectiv - senzatie de tensiune locala, ulterior jena dureroasa inapoia molarului 2, dureri iradiante
in regiunea auriculara. Obiectiv - congestia si edematierea mucoasei situate distal de molarul 2. Starea
generala- poate fi usor alterata cu indispozitie, subfebrilitate.
Tratamentul pericoronaritei congestive

Tratamentul medicamentos: Spalaturi locale cu ser fiziologic. Tratamentul chirurgical: anestezia; incizia care
circumscrie coroana molarului 3, plecind din unghiul disto-oral al molarului 2 spre posterior; indepartarea
capisonului mucos cu o pensa; tamponarea plagii cu o mesa iodoformata; cauterizarea plagii postoperator

Pericoronarita supurata:

Clinic: Subiectiv - dureri in zona molarului de minte, dificultati masticatorii.

Obiectiv: Exooral – edem care apoi se insoteste de congestia tegumentelor periangulomandibular; trismus;
Endooral - edem si congestia capisonului mucos, sub capison se atesta o secretie purulenta.
Tratamentul medicamentos: clatituri cu ser fiziologic caldut sau cu solutii slab alcaline.

Tratamentul chirurgical:

Tratamentul conservativ- prevede etapele de drenaj a sacului pericoronar, urmata de spalaturi cu sol.
antiseptice.
Tratamentul radical- se realizeaza cind dintele nu se preteaza la un tratament chirurgical conservativ si
consta in extractia dintelui cauzal

13.Eruptia dificila a celorlalti dinti: premolari, canini pe ambele maxilare si al treilea molar superior:
etiologia, caracteristicile clinice, diagnosticul, tratamentul.
Incluzia caninului superior
Incluzia caninului superior poate fi unilateral sau bilaterala. Prin implicatiile sale estetice si functionale,
caninul este un dinte indispensabil pentru asigurarea unei stari de echilibru a aparatului dento-maxilar. Astfel
ca, extractia caninului se practica numai in situatii extreme, cind nu este posibila redresarea lui pe arcada.
Odontectomia
Tratamentul Chirurgical: Anestezia; Incizia; Decolarea fibromucoasei; trepanarea osoasa; luxatia si extractia
dintelui; suturarea

Incluzia caninilor si premolarilor inferiori


Incluzia caninilor si a premolarilor inferiori poate provoca fenomene nevralgiforme prin raporturile de
vecinatate cu canalul nervului alveolar inferior si gaura mentoniera. De obicei incluzia este profunda si
favorizeaza fractura mandibulei la acest nivel.

Molarul de minte superior


Molarul de minte superior poate ramine inclus in tuberozitatea maxilara, in incluzie inalta sau joasa. Poate fi
inclus si la distanta: • deasupra molarului de 12 ani; •in peretii sinusului maxilar; •in podeaua orbitei.
Odontectomia: Anestezia; Incizia; Decolarea lamboului muco-periostal; Luxarea dintelui; Extractia
dintelui; verifica comunicarea oro-sinuzale postextractionale; suturarea.

10.Complicatiile pericoronaritei si profilaxia lor.

Complicatii osoase - apar ca urmare a folosirii antibioticelor. Difuzarea infectiei de la sacul pericoronar la
os are loc prin: prin infiltratie bacteriana periosoasa; prin difuzarea puroiului din sacul pericoronar; pe
cale directa , de la sacul pericoronar la os
Infectiile osului mandibular generate de pericoronarite sunt: osteita si osteomielita.

Complicatii nervoase:
Tulburari motorii: trismus, spasme ale buzelor, paralizii faciale.
Tulburari senzitive: durerea dentara; nevralgii dentare si otice
Complicatii mecanice:
Carii ale molarului 2 – prin presiunea exercitata pe fata distala;
Resorbtii radiculare ale molarului 2;
Complicatii septice difuze ale partilor moi:
Ele apar in doua circumstante deosebite: Pe un organ tratat; In urma tratamentelor antibiotice gresite
Ele pot antrena doua forme: Flegmonul difuz al planseului bucal; Flegmonul difuz hemifacial
Debutul este acut,cu dureri si temperatura ridicata, Pielea este de culoare rosie inchisa ,durerile sunt intense.

14.Periostita odontogena: clasificarea, etiopatogenia, anatomia patologica.

Periostita odontogena acuta este o afectiune inflamatoare abcedata a crestei alveolare. Se localizeaza
periostita pe unul din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular.

Clasificarea : Dupa etiologie: Odontogena; neodontogena.


Dupa nozologie: infectioasa; traumatica.
Dupa clinica: acuta (purulenta); cronica (purulenta, proliferativa).

Etiologia: - microorganisme ca stafilococul auriu, streptococi, pneumococi.


Apare ca o complicatie a : periodontitei marginale si apicale; inflamatiei chisturilor radiculare; extractiilor
traumatice.

Anatomia patologica.
Din punct de vedere anatomopatologic, la nivelul osului se trece prin urmatoarele etape:
- etapa congestiva, caracterizata printr-o congestie puternica cu hiperemie si vasodilatatie, edem inflamator;
- etapa supurativa osoasa, in care fluxul sanguin este incetinit, favorizоnd dezvoltarea germenilor patogeni,
cu producerea de tromboze capilare, urmate de mortificarea tesutului medular si formarea de microabcese;
- etapa de necroza osoasa. Tulburarile circulatorii duc la instalarea necrozei osoase, osul necrozat fiind
inconjurat de o zona de os demineralizat;

15.Periostita acuta odontogena: diagnosticul,clinica, tratamentul.

Periostita odontogena acuta este o afectiune inflamatoare abcedata a crestei alveolare. Se localizeaza
periostita pe unul din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular.
Clasificarea: acuta (purulenta): faze:
-subperiostala
-submucoasa(scade durerea, apare edem,febra)

Diagnosticul.
La stabilirea diagnosticului se iau in consideratie datele paraclinice, motivatia pacientului care la determinat
sa se adreseze la medic, anamneza bolii , anamneza vietii si datele obtinute in urma examenului obiectiv
endobucal si exobucal. La fel se foloseste electroodontometria .

General: temperatura corpului pina la 38°C, inapetenta, cefalee, frisoane,iradierea durerii


(puternice,puternice)

Obectiv: Se semnaleaza o asimetrie faciala cauzata de edemul tesuturilor moi

Simptomele locale: durerea de la inceput este acuta, apoi iradiaza spre regiunea temporala, mentoniera,
jugala etc.; hiperemia si edemul tesuturilor moi; incisivii superiori - edem al buzei superioare; dinti
laterali - trismus

Tratament:
Local: deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui cauzal; incizia(1,5-2cm) si drenare(24-72 ore) pe
vestibular; prelucrare antiseptica(clorhexidina, NU hipoclorit, furacilina,permangat(pina 1%), apa oxigenata,
sol Betadina),unguente bazate pe antiseptice si AB (bazate pe Tetraciclina,Levomicoli=Levomicina(AB)
+metiluracil(antiinflamator))
Tratament general:

Antibioticoterapia cu spectru larg (peniciline semi-sintetice,cefalosporine gen II(cefuroxim-0,5 de 1 de 2-


3/zi timp de 5-7 zile-osteotropism bun,ceftriaxona(1 g 3/zi i/m),III,IV, tetracicline, macrolide,
ftorchinolone(azitrocina-0,5mg o data pe zi 3-5 zile),amoxicilina(500mg+acid clavulanic(125mg)-625mg
cite 1 de 3/zi la maturi.
Antiinflamatoare: selective(inhiba ciclooxigenaza 2), neselective(si cicloox. 1(rol-protejeaza mucoasa
gastrica) si 2)

AINS:paracetamol(mai puternic antipiretic, mai slab antinfl. si antialgic), nimesulid(mai slab analgetic, dar
mai bune celelalte 2),ibuprofen(egale), floribuprofen, dexketoprofen,meloxican(puternic antiinflamator)

16.Periostita odontogena cronica: diagnosticul, tabloul clinic, tratamentul.

Periostita odontogena este o afectiune inflamatoare abcedata a crestei alveolare. Se localizeaza periostita pe
unul din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular.
Clasificarea: cronica (purulenta, proliferativa)-se manifets mai frecvent la copii
Diagnosticul.
La stabilirea diagnosticului se iau in consideratie datele paraclinice, motivatia pacientului care la determinat
sa se adreseze la medic, anamneza bolii , anamneza vietii si datele obtinute in urma examenului obiectiv
endobucal si exobucal. La fel se foloseste electroodontometria
Clinic: Subiectiv: durere spontana moderata ; durere exacerbata la palpare
Palpare: deformare a reliefului osos(hiperostoza) , fistule multiple
Tratament: deschiderea si prelucrarea antiseptica a dintelui cauzal; incizie cu prelucrarea antiseptica;
antibioticoterapia. antihistamine; desensibilizate; antidolorante;
17.Factorii care contribuie la dezvoltarea osteomielitei odontogene.

Factori determinanti:
Gangrenele pulpare complicate cu parodontită apicală, de unde infecţia se extinde în ţesutul osteo –
medular şi mai departe;

 Granuloamele chistice acutizate sau chear de la chisturile radiculare infectate;

 Extracţii dentare laborioase, cu traumatizarea osului alveolar şi antrenarea septicităţii bucale


alveolare;

 Extracţii dentare simple, dar efectuate într-un mediu bucal cu septicitate crescută, nepregătit
preextracţional sau efectuat pe un teren cu reactivitate modificată;

 Extracţii sau manopere chirurgicale osoase nesterile;

 Plăgile delaborante periostale iatrogene sau accidentale;

 Fracturile ramurii orizontale a mandibulei, despre care se ştie că sunt deschise în mediul septic oral,
care devine şi mai septic posttraumatic, prin neglijarea igienii orale;

 Incluziunile dentare şi chisturile foliculare infectate;


 Focarele infecţioase din vecinătatea imediată a oaselo maxilare cum sunt: supuraţiile periosoase
neglijate, pericoronarita molarilor de minte, pungile parodontale adînci infectate şi netratate la timp
îndelungat, sinusitele maxilare cu empiem sinusal, etc

Factori favorizati: Circulatie sangvina saraca de tip terminal- conditii de aparare scazuta; Prezenta
canalului mandibular care favorizeaza difuzia exudatului inflamator; Prezenta molarului III

18.Osteomielitele maxilarilor: clasificare, etiologie, patogeneza.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale

Clasificare
*dupa Laskin:
-supurata(acuta sau cronica)
-nesupurata cronice de tip sclerogen(Garre)
-cronice specifice in infectiile sistemice:tuberculoza,sifilis,actinomicoza
-osteoradionecroza(chimica,electrica,iradiere)
Dupa factorul etiologic: Osteomielita odontogena(98%); hematogena; traumatica; cu caracter specific- de
natura actinomicotica, tuberculoasa, sifilitica ; de contact-flegmon, abces; toxica- narcomani

Dupa evolutia clinica - Cu complicatii; Fara complicatii

Dupa fazele inflamatiei- Acuta; Subacuta ; Cronica ; Exacerbata

Etiologie: Periodontita cronica; Esecuri in tratamentul endodontic; Corpi straini; Distrofia molarilor de
minte; Resturi radiculare; Trauma maxilarilor; Infectii-flegmon,abces; Imunitate scazuta.

Patogeneza
Teoria inflamatorie-embolica: Ostemielita apare in urma trombozei septice si embolice a vaselor sectorului
osos corespunzator.

Teoria sensibilizarii: implantarea repetata in organism a infectiei sau toxinelor sale duce la o sensibilizare a
organizmului, astfel la introducerea unei noi portii foarte mici de infectie se soldeaza cu hipersensibilizarea,
tip soc, a organizmului.

Teoria dezechilibrului neuroreflector: Osteomielita apare la pacientii cu rezistenta organismului dereglata.


Aparitia si evolutia afectiunii depinde de starea functionala a intregului organism, prin urmare si de starea
sistemului nervos.
19.Osteomielita odontogena a maxilarelor: clasificarea, etiopatogenia, anatomia patologica.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale
Clasificare
Dupa factorul etiologic: Osteomielita odontogena(98%); hematogena; traumatica; cu caracter specific- de
natura actinomicotica, tuberculoasa, sifilitica ; de contact-flegmon, abces; toxica- narcomani

Dupa evolutia clinica: Cu complicatii; Fara complicatii

Dupa fazele inflamatiei: Acuta; Subacuta ; Cronica ; Exacerbata


Etiologie: Periodontita cronica; Esecuri in tratamentul endodontic; Corpi straini; Distrofia molarilor de
minte; Resturi radiculare; Trauma maxilarilor; Infectii-flegmon,abces; Imunitate scazuta.

Anatomia patologica: in osteomielita odontogena procesul inflamator intereseaza toate componentele osului:
tesutul medular, corticala, periostul. Pe linga aceasta acest proces se raspindeste si in tesuturi moi, in care se
formeaza abcese si flegmoane.

20.Osteomielita odontogena acuta a maxilarelor: anatomia patologica, tabloul clinic, diagnosticul.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale
Tipurile de inflamatie in osteomielita acuta odontogena: Seroasa; Fibroasa; Pseudomembranoasa;
Hemoragica; Catarala; Purulenta
Anatomia patologica : in osteomielita odontogena procesul inflamator intereseaza toate componentele
osului: tesutul medular, corticala, periostul. Pe linga aceasta acest proces se raspindeste si in tesuturi moi, in
care se formeaza abcese si flegmoane.

Tabloul clinic: General: starea generala este grava. Au loc frisoane, t. 40C, cefalee, pierderea poftei de
mincare, insomnie, tahicardie.
Local: se constata o tumefactie difuza, cu tegumente acoperitoare destinse, lucioase si indurate. Procesul
supurativ determina mobilitatea dintelui cauzal si deformarea ambelor corticale osoase.

Diagnosticul osteomielitei: eliminari purulente bilaterale din procesul alveolar; ingrosarea bilateral de
procesul alveolar; mobilitatea grupului de dinti afectati; mucoasa bucala este edemata, hiperemiata; trismus

21.Tratamentul general al bolnavilor cu ostiomielita odontogena acuta a maxilarelor.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.
Indicatii tratamentului general: semne de intoxicatie vadita:frisoane, febra 37-38C, puls tahicardic,
schimbari in singe si urina; cresterea rezistentei organismului fata de infectii; dereglari ale functiilor
organelor de importanta vitala, a tractului gastrointestinal

Tratamentul general: tratament conservativ; fizioterapie; imunoterapie;

Conservativ: antibiotice cu spectru larg de actiune: augmentin, cefalosporin, lincomicina; analgezice:


baralgina, dexalgin; desensibilizante: suprastin, diazolin, dimedrol

Fizioterapie: iradierea cu raze ultraviolete, raze infrarosii; electroforeza heparinei, K iodat, Ca clorat;
irigarea cu sol antiseptice calde( clorhexidina; permaganat de K)

Imunoterapia: este un tratament care consta in administrarea de substante menite sa stimuleze apararea
imunitara a organismului in lupta impotriva a diferitor boli.

22.Tratamentul local al bolnavilor cu ostiomielita odontogena acuta a maxilarelor.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.
Tratamentul conservator local: antiseptice – clorhexidina, permaganat de K, hidrocarbonat de Na 1-2%;
antibiotice cu spectru larg de actiune – augmentin, cefalosporine, lincomicina; desensibilizante: suprastin,
diazolin, dimedrol.
Tratament chirurgical: Anestezie; Dintele cauzal se extrage care este un focar de infectie, ce permite
evacuarea puroiului; Deschiderea abceselor endo sau exobucal se realizeaza imediat dupa extractia dintelui,
la fel si trepanarea osului pentru o evacuare a puroiului; Drenajul se realizeaza pentru a piermite, evacuarea
cit mai rapida a puroiului din focarul inflamator.; chiuretajul se realizeaza cit mai conservat si sa se pastreze
cit mai mult posibil periost.
23.Osteomielita odontogena subacuta: anatomia patologica, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.

Etiologie: Periodontita cronica; Esecuri in tratamentul endodontic; Corpi straini; Distrofia molarilor de
minte; Resturi radiculare; Trauma maxilarilor; Infectii-flegmon,abces; Imunitate scazuta.

Tabloul clinic: Focarul se curata de tesuturi necrotizate, este supus granulatiei, se micsoreaza cantitativ
secretul supurativ ce e mai ingrosat si se micsoreaza si edemul, infiltratul devine mai localizat. Dintii
localizati in apropierea focarului devin si mai mobili. Caracteristic pentru acest stadiu este imbunatatirea
generala a starii.
Tratament chirurgical: Anestezie; Dintele cauzal se extrage care este un focar de infectie, ce permite
evacuarea puroiului; Deschiderea abceselor endo sau exobucal se realizeaza imediat dupa extractia dintelui,
la fel si trepanarea osului pentru o evacuare a puroiului; Drenajul se realizeaza pentru a piermite, evacuarea
cit mai rapida a puroiului din focarul inflamator.; chiuretajul se realizeaza cit mai conservat si sa se pastreze
cit mai mult posibil periost.
24.Osteomielita odontogena cronica a maxilarelor: anatomia patologica, clinica, diagnosticul,
tratamentul.

Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile


incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.
Osteomielita Garre este un proces nesupurativ caracterizat prin apozitie osoasa periferica subperioastala,
cauzata de o infectie.
Anatomie patologica: inflamatia regreseaza, tesut de granulatie se formeaza. Are loc angiogeneza ce duce la
lezarea osului, astfel separind fragmente de testut necrotizat.
Tabloul clinic: Pe parcurcursul trecerii osteomielitei in forma cronica dispare sindromul dolor, si
micsoreaza infiltratul tesuturilor moi, se formeaza fistule din care se elimina puroi. Vizual si palpator se
simte ingrosarea osului din cauza maririi periostului. Dintii de la nivelul focarului sunt mobili. La sondare se
poate deosebi prezenta sechestrului. In cazul infectarii grupului frontal si premolarilor , sechestrul se
localizeaza la nivelul procesului alveolar si in centru corpului mandibulei, iar daca e la nivelul molarilor mai
poate fi localizat si la nivelul unghiului mandibulei si ramului. Procesul direaza de la 3 luni la un an
Tratament
Decorticarea osului (corticotomia) - consta in indepartarea corticalei osoase externe din zona procesului
inflamator, in faza subacuta sau cronica. Prin indepartarea corticalei si aplicarea lamboului vestibular, se
asigura drenajul si vascularizatia zonei medulare. Interventiile sunt urmate de instalarea temporara a unui
dispozitiv care sa asigure irigatia – aspiratia focarului septic.
Sechestrectomie:
Sechestrectomia se practica numai dupa delimitarea completa a sechestrelor, in faza cind acestea
sunt mobile, dupa aproximativ 3-5 saptamini de la debut. Etape: anestezia cu sol. Lidocaina 2%; aprecierea
locului si marimii inciziilor; extractia dintelui cauzal; sechestrectomia; chiuretajul osului demineralizat;
prelucrarea cu solutii antiseptice; regularizarea marginilor ascutite; suturarea si aplicarea drenului.
25.Complicatiile locale si generale ale osteomielitelor odontogene.
Osteomielita – este un proces infectios cu caracter purulent-necrotic, care evolueaza in os si tesuturile
incojuratoare sub influenta factorilor, de natura fizica, chimica, si biologica, pe fonul sensibilizarii
preliminare si a dereglarilor neurohumorale.
Pot aparea: flegmoane; tromboflebite faciale; tromboza sinusurilor venoase; tromboza durei mater; sinusita
maxilara acuta; septicemie; mediastinita

26.Particularitatile anatomice ale spatiilor regiunii OMF, fasciile capului si ale gitului.

Fasciile capului: Aроnevroza epicraniana acopera boltacraniana. ; Fascia temporala acopera muschiul
temporal; Fascia maseterica inveleste muschiul maseter; Fascia pterigoidiana inveleste fata mediala a
muschiului pterigoidian in medial ; Fascia interpterigoidiana este dispusa intre muschii pterigoidieni
medial si lateral; Fascia bucofaringiana acopera muschiul buccinator.

Fasciile gitului: superficiala si profunda

Fascia superficiala este un component al tesutului subcutan celulo-adipos, care acopera capul si gitul.

Fascia profunda a gitului se divizeaza in 3 categorii: Fascia proprie; fascia pretrahiala; Fascia prevertebrala

1. Fascia proprie a gitului complet inconjoara gitul si se extinde spre fata.


2.Fascia pretraheala: Fascia cervicala medie –care acopera muschii atasati de osul hioid si cartilajul tiroid;
Fascia viscerala - care acopcra organele gitului ; Fascia carotida - care acopera vasele mari ale gitului.

3. Fascia prevertebrala sau stratul profund al fasciei cervicali- cuprinde jumatatea posterioara a gitului.

27.Caile de raspindire a infectiei in regiunea OMF.

 1) Calea transosoasa – este intilnita mai ales in cazul infectiilor care au ca etiologie afectiunile
parodontiului apical. Initial procesul infectios este localizat la nivelul dintelui (stadiul endodentar), apoi la
nivelul periodontiului apical (stadiul periodontal); in faza urmatoare, infectia traverseaza osul maxilar
(stadiul endoosos) si ajunge apoi sub periost (faza subperiostala). Dupa ce periostul a fost erodat, colectia
purulenta ajunge sub mucoasa (stadiul submucos), ulterior putind sa fistuleze in mod spontan.
 2) Calea submucoasa – aceasta modalitate de difuziune a procesului infectios o intilnim in cazul
fracturilor maxilare si mandibulare, ca si in cazul accidentelor de eruptie. Infectia se dezvolta intre mucoasa
si os, sau sub capusonul mucos. Procesul supurativ, localizat superficial poate sa fistuleze in mod spontan.
 3) Calea limfatica si hematogena – se intilneste atunci cind infectia difuzeaza prin vasele limfatice,
localizindu-se in limfonodulii perimaxilari, sau prin vene, realizind insamintarea flebo-flegmonoasa.
 4) Calea directa – este intilnita atunci cind procesul infectios are drept factor etiologic punctiile
septice, corpi straini.
28.Abcesele si flegmoanele din regiunea OMF: clasificarea.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Clasificarea dupa sursa de infectie:
-Odontogene – diverse forme de periodontite;
-Intraosoase – in urma periostitei, osteomielitei, eruperii dificile a molarului de minte;
-Gingivale – in urma gingivitelor;
-Muco-stomatogene – in urma stomatitelor, afectiunilor mucoasei bucale.;
-Salivatorii – in urma sialodenitelor, sialodochitelor.;
-Tonzilo-faringiene ;
-Rinogene ;
-Otogene ;
-Dermatogene
Clasificarea anatomo-topografica:
Abcese si flegmoane perimaxilare:
Superficiale: regiunea infraorbitala, regiunea jugala;
Profunde: regiunea infratemporala, a fosei pterigopalatine
Abcese si flegmoane perimandibulare:
Superficiale: regiunea submandibulare, submentonier, parotido-maseterica, maseterica ; Profunde:
regiunea pterigo-mandibulara, latero-faringiana, sublinguala, planseului bucal .
Abcese si flegmoane ale regiunilor invecinate: regiunea zigomatica, temporala, orbitala, retromandibulara,
cervicala.

29.Caracteristica generala a abceselor si flegmoanelor regiunii oro-maxilo- faciale.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Factori determinanti: leziuni dento-parodontale – gangrena pulpara, periodontita, pungi parodontale adinci;
leziuni traumatice- fracturi maxilare; osteomielita; litiaza saliva infectata; corpi straini in tesuturile moi;
complicatiile extractiei dentare.
Factori favorizanti: alcoolismul; diabetul zaharat; folosirea substantelor narcotice;
Simptome clinice generale: frisoane, cefale, insomnie. Fata bolnavului devine palida. Mucoasa buzelor,
cavitatii bucale si a limbiii devine uscata si palida.
Simptome clinice locale: trismus, disfagie, jena la masticatie si fonatie, dureri la miscarea limbii, tumefactia
regiunii anatomice lezate cu hiperemia pielii sau mucoasei, edem.
Tratament: incizie extinsa sa permita o buna evacuare si drenare a colectii purulente; se patrunde cu o pensa
hemostatica pentru eliminarea puroiului; drenaj ( fisii sau lame de cauciuc )

30.Abcesul santului mandibulo-lingual: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent.
Santul mandibulo-lingual este localizat in regiunea planseului bucal, posterior de plica sublinguala
intre mandibula si radacina limbii.
Superior – este limitat de mucoasa planseului bucal; Inferior – diafragma bucala;
Medial – suprafata inferioara a limbii; Lateral –suprafata interna a corpului mandibulei.
Prin el trece nervul lingual, ductul Varton , n. sublingual.
Etiologie: periodontite cronice apicale exacerbate; pericoronarite ale molarilor 3 inferiori; osteomielita;
chisturi supurate; traume, corpi straini.
Tablou clinic: dureri pronuntate in regiunea sublinguala, submandibular, care survin in timpul alimentatiei;
Deschiderea limitata si dureroasa a cavitatii bucale; inapetenta, insomnie, febra inalta;
Edemul pronunutat al regiunii submandibulare..
Tratament: Deschiderea focarului purulent la nivelul bombarii maxime a infiltratului; Incizia se
efectueaza in limitele mucoasei; Plaga postoperatorie obligator se dreneaza pe 2-3 zile;
Dupa deschiderea si drenarea focarului se indica irigari frecvente cu solutii antiseptice calde timp de 5 – 6 zile;

31.Abcesul si flegmonul lojei submandibulare: topografia, etiopatogenia, clinica si tratamentul.


Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Lateral –marginea bazilara a corpului mandibular; Medial –venterele muschiului digastric;
Superior – muschiul milohioid; Inferor – fascia proprie cervicala
Etiopatogenie: Procese septice plecate de la molarii inferiori; Pericoronaritele molarilor 3 inferiori; Litiaza
salivara submandibulara suprainfectata; sialodenite, sialodochite; Osteomielita mandibulei
Simptome locale: Infiltrat dureros; Dureri pronuntate in regiunea submandibulara; Tumefactie;
Tegumente destinse si lucioase; Palparea extrem de dureroasa; Mucoasa congestionata si edematiata;
Trismus; Dureri la deglutitie si miscarea mandibulei
Simptome generale: insomnie, inapetenta, Febra; Frisoane; Cefalee;
Tratamentul: Calea endoorala: anestezia ; - Incizia in santul mandibulolingual, in dreptul ultimilor
molari, cit mai aproape de os ; drenaj
Calea exoorala: Incizia pielei, tesutului subcutan si platismei, inferior cu 1-2 cm de marginea bazilara a
corpului mandibulei.; In profunzime tesuturile se indeparteaza bont; Plaga se dreneaza; focarul se iriga cu
solutii antiseptice. ;

32.Abcesul si flegmonul lojei submentoniere: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si


tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Superior-limitat de muschiul milohiod; Inferior-limitat de fascia proprie cervicala; Lateral- venterul
anterior al muschiului digastric
Etiologia: Focare patologice de la dintii frontali inferiori; Stomatite ulcerose ; Trauma dento-paradontala, a
mucoasei bucale, a pielei regiunei mentoniere ; Furuncule si carbuncule
Tabloul clinic: Deglutitia dificila si dereglarea respiratiei se determina in cazul inflamarii nodulilor
limfatici; Dureri in regiunea submentoniera; Simptomul “barbiei duble” cauzat de edem pronuntat; Palpator
se determina infiltrat dureros, fluctuent; Pielea regiunii date lucioasa, hiperemiata.
Tratament: anestezia; incizia pielei si tesutului subcutan, vertical, mai jos cu 1-1,5cm de marginea bazilara
a mandibulei; In cazul Flegmonului incizia se efectuiaza orizontal, la mijlocul dintre marginea mandibulei si
osul hioid; Se decoleaza marginele plagii de muschiul platisma si fascia cervicala superficiala; cu
instrumentul patrundem in centrul infiltratului, deschidem colectia purulenta, cu evacuarea lui ulterioara;
Hemostaza, in plaga se fixeaza drenaj, pansament aseptic.

33.Abcesul si flegmonul lojei sublinguale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.


Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologie: focarele odontogene periapicale si marginale; pericoronarite la nivelul molarilor 3; litiaza
ducturilor salivare si a glandelor submandibulare;corpi straini in regiunea mucoasei santului sublingual.

Tabloul clinic: Simptome locale: Congestie si tumefactie unilaterala; Miscarile limbii provoaca dureri ;
trismus; Asimetrie faciala in regiunea submandibulara pe partea afectata; Endobucal la nivelul santului,
mucoasa hiperemiata, edematiata, ingrosata cu proeminarea crestei sublinguale – simptomul “crestei de
cocos”; Palparea provoaca dureri; Simptome generale: Starea generala este alterata, septica; Febra.
Tratament: Endobucal - prin mucoasa planseului bucal. Incizia pentru deschiderea abcesului de loja
sublinguala este situata submandibular, intre marginea bazilara a mentonului si osul hioid; drenaj; Drenul
este rational de schimbat fiecare zi, cu lavaj al plagii cu solutii antiseptice
34.Abcesul si flegmonul lojei maseterine: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.

Etiologie: Procese inflamatorii la nivelul molarului trei inferior; Osteomielita mandibulei ; hematoame

Tabloul clinic: Dureri vii, pronuntate in regiunea muschiului maseter; Starea generala alterata, slabiciuni,
cefalee; Pielea hiperemiata, lucioasa.; Deschidera gurii limitata; Edemul se observa la nivelul mucoasei
marginii anterioare a ramului ascendent mandibular; Palpator se determina un infiltrat dur, brusc dureros in
regiunea muschiului maseter.
Tratament: Incizia - pe marginea anterioara a ramului ascendent mandibular; Plaga se dreneaza; Tratament
general complex.

35.Abcesul si flegmonul lojei pterigomandibulare: topografia, etiopatogenia, tabloul


clinic si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Delimitare: medial: muschiul pterigoidian medial; lateral: fata interna a ramului mandibular; inferior:
chinga pterigomaseterina; anterior: rafeul pterigomandibular; posterior: glanda parotida;
Etiologie: Procese patologice ale molarilor inferiori; Osteomielita; in urma anesteziei mandibulare, acului
nesteril, sau traumarii vaselor cu aparitia ulterioara a hematoamelor si supurarea lor.
Aspecte clinice: Trismus; Dureri la deglutitie; Limitarea si durere pronuntata la deschiderea cavitatii bucale;
Cefalee, stare alterata (slabiciuni); Edem si hiperemie neinsemnata a pielei regiunei unghiului mandibular;
Palpator sub unghiul mandibulei se determina un infiltrat dur dureros; Se poate determina fluctuatia.
Tratament: Endobucal - incizia se efectuiaza la nivelul marginii anterioare a ramului mandibular, pe
traectul plicii pterigo-mandibulare.; In mod bont pe os patrundem in cavitatea A. sau F., eliminam puroiul
si drenam plaga.; In cazul acestei incizii este necesar de a merge strict pe os; Dupa deschidera focarului,
plaga se dreneaza

36.Abcesul si flegmonul lojei laterofaringiene: topografia, etiopatogenia, clinica si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Spatiul latero-faringian este situat simetric dе о parte si dе alta а fetelor laterale ale faringelui.Acest spatiu
este inchis: superior, de baza craniului; medial, dе faringe; posterior dе regiunea prevertebrala; inferior
comunica сu regiunea sternocleidomastoidiana.
Etiologie: procese dentoparodontale plecate dе lа nivelul molarilor mandibulari; propagarea infectiilor dе lа
spatiile si lojile dе vecinatate.
Simptomatologie: Exobucal: еdеm pre- si retro-sternocleidomastoidian. Endobucal: trismus; tumefactie
unilаterala а peretelui laterofaringian. Lueta este congestionata, lucioasa. Раlраrеа percepe infiltratia sau
fluctuenta. Semnele generate sint prezente: febra, frison, insomnie, agitatie.
Tratamentul: Calea еndobuсаla: Sub anestezie 1осаla dе infiltratie se practica 1а locul dе bombare maxima
а mucoasei о incizie verticala; Se introduce о pensa сu virful bont ре о adincime dе сеl mult 1 cm si se саdе
ре соlесtiе evacuindu-se puroiul. Drenaj.
Сa1еа cutanata consta dintr-o incizie lunga dе 5-6 cm, localizata submandibular; Se introduce о pensa саrе
traverseaza loja submandibulara, si ре о adincime dе 6-7cm se саdе ре colectie. Drenaj

37.Abcesul si flegmonul lojei jugale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.


Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Superior – arcul zigomatic; Inferior – baza mandibulei; Anterior – muschii rizorius; Posterior –
marginea anterioara a maseterului; Interior – mucoasa bucala; Exterior – pielea obrazului
Etiologie: Traume ; Furuncule ; Inflamarea nodulilor limfatici ; Litiaza salivara a ductului Stenon ; Infectia
odontogena, mai ales de la dintii superiori posteriori
Tabloul clinic: Durere, edem in regiunea jugala; Asimetrie faciala ; Pielea este hiperemiata; Edemul se
raspindeste spre alte regiuni: pleoapa inferioara, regiunea temporala, suprafata laterala a nasului, buza
inferioara; Palpator se determina infiltrat dur, fluctuent . Deschiderea cavitatii bucale este limitata
Tratament: Incizia se efectueaza la nivelul bombarii maxime a infiltratului; Daca puroiul se situeaza mai
aproape de mucoasa orala atunci incizia se efectueaza endobucal; Drenaj ; Tratament general

38.Abcesul si flegmonul lojei parotideomaseterine: topografia, etiopatogenia, tabloul


clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Delimitare: Postero-medial: pintecele posterior al muschiului digastric; Lateral: fascia parotideo-
maseterina; Anterior: marginea posterioara a ramului mandibular.
Etiologie: supuratiile glandei parotide; adenitele intraparotidiene; Supuratiile spatiilor maseterin,
pterigomandibular.
Aspecte clinice: Pacientul prezinta o tumefactie plasata initial intre mastoida si marginea posterioara a
ramului mandibular ce se extinde rapid spre obraz si regiunea submandibulara. Tegumentele sunt destinse,
lucioase si congestionate. La palpare se percepe fluctuenta. Bolnavii acuza limitarea deschiderii gurii. Starea
generala este alterata cu febra, frison si tahicardie.
Tratament: incizia si drenajul colectiei supurate asociata cu antibiotice,analgezice. Incizia cutanata este
plasata subangulomandibular sub marginea bazilara. Drenajul se realizeaza cu tuburi de politen pereche
fixate la tegument si mentinute 48-72 ore pina la 5-6 zile

39.Abcesul si flegmonul spatiului zigomatic: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic


si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologia: Focare de infectie ale dintilor molari si premolari; Procese inflamatorii si infectioase ale pielii;
Ranile infectate ale regiunii zigomatice; Propagarea infectiei din zona infraorbitala, bucala, temporala.
Tabloul clinic: dureri in regiunea zigomatica. Asimetrie faciala din cauza infiltratului in tesuturi. Pielea de pe
infiltrat este tensionata, la palpare acuza durere. Putem depista o fluctuatie si propagarea procesului
inflamator in muschii masticatori.
Tratamentul: Anestezia; Incizia mucoasei si a periostului dea lungul vestibulului din regiunea premolarului
pina la molar , cu decolarea periostului crestei zigomatice. ; Indepartam tesuturile moi pentru a crea acces
pina la focarul purulent cu evacuarea puroiului; Hemostaza si aplicarea drenului

40.Abcesul palatinal: etiologia, clinica, tratamentul..

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.

Etiologie: Supuratiile spatiului palatinal au ca punct de plecare incisivul lateral maxilar, radacinile palatinale
ale premolarilor si molarilor maxilari.

Clinic: dureri, aparind apoi tumefactia care deformeaza bolta palatina. La examen se observa tumefactia,
elastica, cu fluctuenta la palpare; Fibromucoasa palatina este rosie, destinsa.

Tratament: deschiderea abcesului printr-o incizie longitudinala, paralela cu artera palatina. Se patrunde cu
decolatorul pina la nivelul colectiei supurate, pentru evacuarea colectiei; drenajul; hemostaza.

41.Abcesul si flegmonul lojei infraorbitale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic


si tratamentul.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Topografie: Superior: marginea inferioara a orbitei; Inferior: fundul de sac vestibular; Medial: partea lateral
a nasului; Lateral: os zigomatic
Etiologie: Focare purulente de la dintii frontali superiori; Traume; Chisturi ; Flebite, tromboflebite; Sinusite;
Tabloul clinic: Durere acuta, tumefactia tesuturilor regiunii infraorbitale; Asimetrie faciala; edem si
hiperemie in regiunea fosei canine.; Pleoapa inchide fisura orbitala; Unghiul gurii de partea bolnava se
situeaza mai jos decit de partea sanatoasa; Palpator se determina infiltrat dur, brusc dolor, fluctuant;
Tratament: Incizia se efectueaza mai des endobucal sau pe calea cutanata; Incizia exobucala se efectueaza
in cazul situarii abcesului aproape de marginea infraorbitala; Drenarea plagii; Se indica tratament general

42.Abcesul si flegmonul lojei temporale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.


Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Et i o l o g i e: furunculi; carbunculelor; infectiilor specifice; procese dentoparodontale; corpi straini;
propagarea infectiei de la nivelul lojilor de vecinatate
Tablou clinic: febra, frison, indispozitie. Local: tumefactie la nivelul regiunii temporale, cu pielea
congestionata, neteda, lucioasa; edem. Palparea este dureroasa, evidentiaza infiltratia in cazul colectiilor
profunde si fluctuenta in cazul celor superficiale. ; Asimetria fetei; Pielea hiperemiata, edematiata; trism;
Tratamentul: incizie si drenaj. Incizia va fi facuta la polul cel mai decliv al formatiunii purulente, va avea un
caracter vertical sau usor oblic, pentru a evita lezarea vaselor si a nervilor. Tesuturile profunde se separa in
mod bond. Se patrunde cu o pensa in colectie intre muschi si piele sau intre muschi si os. ; Drenajul.
43.Abcesul si flegmonul lojei infratemporale: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic
si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Delimitare: superior: baza craniului; lateral: ramul mandibulei; medial: muschii pterigoidieni; inferior:
muschiului pterigoidian lateral; anterior: maxilarul
Etiologie: punctii anestezice la tuberozitate, ce nu respecta conditiile de asepsie si antisepsie, punctii
sinusale gresit efectuate; infectii dentoparodontale ale molarilor; difuzarea infectiilor din spatiile vecine.
Aspecte clinice: trismus; edem; pielea hiperemiata, edematiata. Examenul oral releva o bombare in fundul
de sac vestibular superior. Palparea regiunii perituberozitare este extrem de dureroasa.

Tratament: Incizia va fi plasata perituberozitar, patrunzind cu pensa pina la nivelul colectiei supurate.
Drenajul se va realiza cu lama de cauciuc fixate la mucoasa si mentinute 24-72 de ore.

44.Abcesul si flegmonul fosei pterigopalatine: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Limite: Lateral - ramului mandibulei; Medial - apofiza pterigoida a osului sfenoid;
Limita superioara - corespunde nivelului arcului zigomatic; Inferior - fascia buco-faringiana;
Etiologie: raspindirea exudatului din regiunile vecine; Infectia de la molarii superori;
Tablou clinic: Durere pe partea afectata a fetii; trism; Palpator se determina un infiltrat dureros; Edem al
regiunii jugale si temporale; Endobucal – edem si hiperemia plicii de trecere la nivelul tuberozitatii maxilare.
Tratament: endobucal - pe plica vestibulara posterior de tuberozitatea maxilara; exobucal - regiunea angulara a
mandibulei;

45.Flegmonul retromandibular: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Topografia: Aici trece nervul facial, artera carotida externa si se localizeaza ganglioni limfatici.
Etiologie: Focarele cronice inflamatorii de la molarii inferiori; Osteomielita mandibulei; Adenite, parotidite;
Furuncule, carbuncule.
Tablou clinic: Dureri retro- mandibulare, dureri la deglutitie cu iradiere in ureche; trism; palpator un
infiltrat dureros intre ungiul mandibulei si procesul stiloid; Ganglionii limfatici cervicali mariti,
duri la palpare.; febra pina la 39C, insomnie.
Tratament: Incizie Verticala - posterior de ramul ascendent mandibular in limitele pielei si fasciei; Drenaj

46.Flegmonul planseului bucal: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.


Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.

Etiologie: procese dentoparodontale; litiaza infectata а canalului Wharton; intepaturi septice sau corpi
straini; furuncule pe etajului inferior al fetei.
Simptomatologie: tumefactia lojii sublinguale, apoi si lojile submandibulara si submentoniera; edem al
regiunilor geniana bilaterala; La palpare apare duritate lemnoasa, fara semne de fluctuienta.; Examenul
endobucal evidentiaza mucoasa sublinguala proeminenta “in creasta de cocos” , acoperita de depozite alb-
cenusie. Limba este tumefiata in totalitate. Bolnavul mai prezinta, tulburari hipersalivatie, trismus.

Tratamentul: Incizie in potcoava dе lа un gonion lа altul, lа 1cm inauntrul marginii bazilare mandibulare .
Se sectioneaza transversal muschii milohioidian. Se patrunde сu pensa si se dreneaza 1ojile submentoniera,
sublinguala, submandibulara, linguala, fosa infratemporala, spatiul laterofaringian.

47.Flegmonul Ludvig: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologie: afectarea tesutului este provocata de infectia anaeroba; focare de infectie sint: dintii cu gangrena
pulpara, procese inflamatori ale paradontiului
Clinic: edem difuz, uneori extinzindu-se catre obraz, regiunile cervicale. Palparea- evidentiaza o duritate
lemnoasa. Intraoral - mucoasa rosie-violacee, acoperita de false membrane. Limba este marita de volum,
impinsa spre fundul gitului; trismus moderat; salivatie abundenta cu saliva viscoasa, halena fetida,
Tratament: Incizie in potcoava dе lа un gonion lа altul, lа 1cm inauntrul marginii bazilare mandibulare . Se
sectioneaza transversal muschii milohioidian. Se patrunde сu pensa si se dreneaza 1ojile submentoniera,
sublinguala, submandibulara, linguala, fosa infratemporala, spatiul laterofaringian.

48.Abcesul si flegmonul orbitei: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologie: procese infectioase ale regiunilor vecine (infratemporal si bucal); In cazul osteomielitei maxilare
cu implicarea in proces a marginei infraorbitale;
Aspecte clinice: edem palpebral intens localizat la nivelul pleoapei superioare sau inferioare; dureri
pulsatile localizate la nivelul orbitei; Tegumentele sunt congestionate; exoftalmie moderata. Presiunea pe
globul ocular este dureroasa. Starea generala se altereaza precoce cu febra, frison, tahicardie.
Tratament: Incizia si drenajul colectiei supurate. Supuratiile cu punct de plecare etmoidal vor fi incizate in
unghiul orbital intern. Cu punct de plecare in sinusul frontal - incizie la nivelul marginii superioare a orbitei.
Cu punct de plecare sinusul maxilar vor fi incizate de-a lungul marginii inferioare si unghiului extern al
orbitei.

49.Abcesul limbii: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul infectie in


tesuturile moi a regiunii oro-maxilo-faciala.
Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Etiologia: Traumatismul limbii cu dintii sau proteze dentare; Traumatism cu diversi corpi staini; In cazul
stomatitelor ulceroase; In urma suprainfectarii tumorilor limbii.
Tabloul clinic: Dureri puternice, limitarea miscarilor limbii.; Gura intredeschisa, saliva cu continut viscos;
Limba ingrosata, acoperita cu depuneri fibrinoase.; Respiratia si deglutitia dereglata ; endobucal: limba
edematiata, hiperemiata; Palparea este dureroasa, fluctuenta se determina in abcese superficiale.
Tratament: Inciziile, se efectuiaza in limitele fluctuatiei determinate, paralel cu axul longitudinal al limbii.;
In cazurile avansate se recurge la incizii exobucale, din regiunea submentoniera; Plaga postoperatorie cit
exo- atit si endobucala, obligator larg se deschide si se dreneaza.; Tratament general si local.

50.Flegmonul hemifacial: topografia, etiopatogenia, tabloul clinic si tratamentul.

Abces – constituie supuratia circumscrisa sub forma unei colectii cu continut purulent
Flegmon – este forma difuza a proceselor supurative.
Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia sa: spatiul bucal, spatiul maseterin, temporal,
infratemporal, submandibular si se poate extinde la nivelul sinusului maxilar si orbitei.

Etiologie: leziuni dento-parodontale, traumatisme cranio-faciale, precum si stafilococii cutanate faciale.

Aspecte clinice: Tumefactia este dura la palpare, fara zone de f1uctuenta, prezentind in stadii avansate
crepitatii. La periferie apare un edem de insotire localizat palpebral. Tegumentele sunt cianotice. La
inspectie se observa o mucoasa jugala tumefiata. Pacientul prezinta trismus si halena fetida.

Tratament: drenarea tuturor spatiilor afectate prin incizii cutanate si orale. .lnciziile cutanate vor fi plasate
submandibular, suprazigomatic, temporal si periorbital, deschizind spatiile submandibular, maseterin,
infratemporal, temporal, periorbital. Inciziile orale sunt plasate In vestibulul superior prelungite
perituberozitar si in vestibulul inferior prelungite de-a lungul marginii anterioare a ramului mandibular.
51.Metodele de anestezie utilizate in infectiile regiunii oro-maxilo-faciale.

Tipul de anestezie pentru incizia supuratiilor se alege dupa anumite criterii:


Anestezia loco-regionala este indicata in urmatoarele situatii:
• abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare;
• in cazul pacientilor care refuza anestezia generala;
• in cazul supuratiilor la pacienti cu stare generala alterata, cind anestezia generala este contraindicata;
Anestezia generala este indicata in urmatoarele situatii: abcese de spatii fasciale; in supuratii cu evolutie
extensiva si rapida, cind este necesara explorarea spatiilor fasciale invecinate; copii; pacienti necooperanti. ;

52.Particularitatile pregatirii bolnavului cu inflamatii a regiunii OMF catre


operatie, tactica de tratament a dintelui cauzal in inflamatia regiunii OMF.

Igiena bolnavului trebuie avuta in vedere inca de la venirea in spital. in acest scop, bolnavul va trebui sa faca
o baie obligatorie, la internare, sau daca urgenta cazului nu permite, va trebui spalat cel putin pe portiunea
care va fi operata. Inainte de operatie bolnavul va fi ras pe regiunea pe care se va intervine si in zonele
invecinate; Pielea regiunii pe care se opereaza va trebui sa nu prezinte nici o urma de infectie. Micile zone
iritate, punctele de foliculita, acneele, etc. din apropierea plagii operatorii sunt surse de infectie
postoperatorie, operatia va fi aminata pina la completa vindecare a tegumentelor.

53.Tratamentul chirurgical al abceselor si flegmoanelor regiunii oro-maxilo-faciale.

Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul.; 2. Incizia nu se practica in zonele central ale
tumefactiei slab vascularizate; Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate,
de o eventuala evolutie in spatiile fasciale vecine, de structurile vitale prezente la acel nivel, de tipul de
drenaj; Inciziile cutanate sunt largi pentru a facilita accesul operatorului si drenajul colectiei purulente.
Drenajul: Drenajul trebuie sa permita evacuarea colectiei purulente dar si spalaturile antiseptice. Tuburile
de dren se mentin 24-72 de ore, pina cind secretia purulenta diminueaza sau nu mai este prezenta in plaga.
Drenajul: * tuburi de cauciuc sau politilena; * mese de tifon; * lame de latex sau cauciuc

54.Tratamentul general al abceselor si flegmoanelor regiunii oro-maxilo-faciale.

Antibioterapia se asociaza tratamentului chirurgical in urmatoarele situatii: pacienti imunocompromisi;


pacienti in virsta; supuratii cu evolutie extensiva si rapida; supuratii in spatiile fasciale secundare, profunde,
multiple; supuratii perimandibulare( risc de osteomielita) ; stare generala alterata, cu febra peste 38°,
tulburari de respiratie;
Antibiotice cu spectru larg de actiune: teramicina; lincomicina; cefalosporina; augumintina

Desinsibilizarea – metoda orientata spre diminuarea sau inlaturarea sensibilitatii crescute a organismului. Se
administreaza: suprastin; dimidrol; taveghil

Imunoterapia: este un tratament care consta in administrarea de substante menite sa stimuleze apararea
imunitara a organismuli in lupta impotriva a diferite boli.

56.Complicatiile generale ale afectiunilor inflamatorii ale regiunii oro-maxilo-faciale: tabloul clinic si
diagnocticul.
Complicatii generale sunt: Bacteremia; Septicemia; Endocarditele bacteriene acute; Socul in cursul
infectiilor(socul cardiogen, -socul hipovolemic, -socul normovolemic); Mediastenita; Meningita; Tromboza
sinusului cavernos; Abcese intracraniene.
Bacteriemia - prezenta de scurta durata a unor bacterii in torentul sanguin, insotita sau nu de semne clinice.
In cursul bacteriemiei, germenii patrund in torentul sanguin prin vasele limfatice, sau direct prin vehicularea
trombilor infectati. Bacteriemia se poate produce spontan la persoane sanatoase, la care se detecteaza citeva
bacterii la un ml de singe in cazul prezentei unor focare infectioase minore. Ea se poate dezvolta de
asemenea dupa maltratarea unor focare infectioase, sau manevre traumatice asupra dintilor, amigdalelor,
furunculelor, etc.

57.Mediastenita odontogena: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul

Mediastin - spatiul intre laminele pleurei mediastinale, stern si portiunea toracica a coloanei vertebrale.

Caile de patrundere a infectiei: in urma lezarii mecanice sau chimice a esofagului cu infectarea ulterioara a
mediastinului; prin spatiile intermusculare si interfasciale ale gitului in urma raspindirii flegmoanelor.

Tabloul clinic: durerea retrosternala; la inspiratie se observa caderea tesuturilor moi suprasternale; in urma
edemului laringo-faringian si a tesuturilor moi ale planseului bucal apare o tuse seaca; cefalee , cianoza
tegumentelor faciale si cervicale , dilatarea venelor cervicale.
TRATAMENT: Incizie paralela cu muschiul SternoCleidoMastoidean. Mediastinul se dreneaza cu tuburi de
cauciuc pentru lavaj cu solutii antiseptice si antibiotice. Medicamente- antibiotic de spectru larg
(augmentin); antiinflamatoare (nimesil, ibubrofen), desensibilizante (dimidrol , suprastin , tavighil).

58.Meningita, meningoencefalita odontogena: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Reprezinta o infectie acuta a meningelor cu caracter supurativ.


E t i o 1 o g i e: Agentii microbieni: meningococul, pneumococul,streptococul, enterococul.
S i m p t o m a t o l o g i e: Debut brusc cu febra, frison, cefalee, greturi, varsaturi, agitatie
psihomotorie. Spre stadiul final se adauga somnolenta si coma. Uneori mai apar si crize de epilepsie, afazie,
paralizii ale nervilor cranieni, tulburari de vedere.
T r a t a m e n t u l: Se indica repaus absolut la pat. Se vor administra hipotensive (aspirina). Antibioterapia
va fi selectiva in infectiile identificate prin culturi si antibiograme ale lichidului cefalorahodian. Cind se
produc fenomene de hipertensiune intracraniana, se administreaza substante deshidratante: glucoza 33%,
Manitol 50-60 g/zi,. Cоnd apar simptome de colectie purulenta este necesara interventia chirurgicala.

59.Tromboflebita venelor faciale: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul si tratamentul.


Tromboflebita – inflamatia venei cu formarea trombului. Apare ca complicatii a funrunculelor si
carbunculelor fetei, osteomielitei, sinuzita acuta

Etiopatogenie: in caz de micsorarea a reactivitatii organismului; incetinirea fluxului sangvin; lezarea


peretelui venei; trecerea procesului inflamator de pe tesuturile inconjuratoare pe peretele venei..

Clinic: semne de intoxicatie, frisoane, t39C. Creste edemul fetei. Pe traiectul venei angulare sau faciale
apar infiltrate dureroase. Tesutul cutan e hiperemiat. Edemul se raspindeste peste granitele infiltratului,
cauzind hiperemia.

Tratamentul medicamentos: antibiotice; desensibilizante; anticuagulante

60.Tromboza sinusului cavernos: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul si tratamentul.

Tromboza de sinus cavernos consta in aparitia unui cheag (tromb) in sinusul cavernos.
Cel mai frecvent apar ca complicatii ale furunculelor si carbunculelor faciali si abceselor spatiului
infratemporal si pterigopalatin.
Tromboza sinusului cavernos are 2 cai de diseminare: anterior prin vena angulara , posterior-vena faciala
transversa.
Peretele vascular poate fi afectat pe 2 cai: - prin scaderea reactivitatii organismului, lezionarea integritatii
peretelui vascular; - raspindirea procesului inflamator din spatiile adiacent asupra peretilor vasculari.
Tablou clinic - dureri oculare, dureri la miscarea globilor oculari, pareza nervului cranian abducens(6) ,
edem palpebral si afectiunea nervilor cranieni oculomotor,trohlear si ram oftalmic al trigemenului
Diagnosticiul- se pune pe baza examenului clinic , paraclinic
Tratamentul medicamentos: antibiotice; desensibilizante; anticuagulante

61.Septicemia: etiologia, tabloul clinic, diagnosticul si tratamentul.


Septicemia constituie o boala infectioasa generala, determinata de microorganisme patogene, caracterizata
prin: poarta de intrare a infectiei, focar septicemic, prezenta de germeni in singe.
Etiologie: germeni patogeni: stafilococul auriu, Streptococus, pneumococul; Germenii anaerobi, bacili
gram+ si -
Tabloul clinic: febra cu frisoane; hepato-splenomegalie, eruptii cutanate, leucoza, creste VSH, hemocultura
pozitiva, hipotensiune
Diagnostic: prezenta factorilor patogeni si a reactivitatii schimbate a organismului
Tratamentul: - Asanarea chirurgicala a focarului septic ( chiuretaj, drenaj, antibiotic local); mai intii
antibiotic cu spectru larg (gentamicina, eritromicina), apoi se face antibioticograma si alegerea
antibioticului respectiv

62.Limfadenita: topografia vaselor limfatice si ganglionilor in regiunea OMF.

Sistemul limfatic este compus din ganglioni limfatici, vase limfatice, ducturi limfatice. Sistemul limfatic
este o parte a sistemului vascular si contine: capilare, vase, noduri limfatice; trunchiul limfatic.

Ductul limfatic principal – se imparte in sectorul toracal si cervical, care se deschide in venele cervicale
stingi.

Ganglionii limfatici sunt plasati pe traiectul trunchiurilor limfatice, avind diferite forme: rotunzi, fuziformi,
semilunari. Din punct de vedere al topografiei a ganglionilor, acestia pot fi superficiali si profunzi.
Ganglionul limfatic este bine delimitat in trei zone: 1.Capsula 2. Zona corticala 3.Zona medulara

63.Limfadenita: etiologia, patogenia, anatomia patologica, clasificarea.


Limfadenita – inflamatia ganglionilor limfatici

Etiologia: Factori predispozanti: gripa, casecsia, diabetul; Factorii determininati: pulpita, periodontita,
pericoronarita, periostita, osteomielita, abces, flegmon; gingivita;
Clasificarea limfadenitelor: Dupa nozologie: Limfangita; Limfadenita; Adenoflegmon; Adenoabces; Dupa
etiologie: Odontogena; Specifica; Nespecifica. Clinic: acuta; cronica

Tabloul clinic: Acuta: semne locale: nodulul creste in volum; devine dureros spontan si la presiune,;
tegumentele congestive; se percepe fluctuenta la nivelul de bombare maxim Cronica: marirea nodulilor
limfatici, mobili sau usor mobili; se palpeaza noduli duri nedurerosi sau putin durerosi la presiune;
perforarea tegumentului cu formarea fistulei

Tratamentul chirurgical: deschiderea chirurgicala ; drenaj

64.Limfangita: etiologia, patogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Limfangita: -inflamatia vaselor limfatice, care se dezvolta in rezultatul penetrarii microflorei, toxinelor in
caile limfatice.
Etiologia – agentii provocatori sunt stafilococii, escherichia colli. Focarele principale de infectie pot fi :
infectii odontogene, tonzilogene, plagi infectate, furunculul, carbunculul, abcesul, flegmonul, corpi straini.
Dupa caracterul si gradul de dezvoltare a focarului inflamator se deosebesc: seroasa si purulenta.
Tabloul clinic: Hiperemie si dureri ; Temperatura corpului 38-39C ; cefalee, pierderea poftei de mincare;
Frisoane ; Pe piele se ivesc 1-2 cordoane rosiatice, ce pleaca de la focarul primar de infectie spre nodulii
limfatici regionali. Palpator se apreciaza o induratie dureroasa ; Edem.
Tratamentul: Lichidarea focarelor de infectie: asanarea focarelor cauzale; Interventia chirurgicala locala-
adecvata; Tratamentul antiinflamator; Deshidratarea organismului. 66.Limfadenita cronica: etiopatogenia,
tabloul clinic, tratamentul.

Limfadenita– infectia ganglionului limfatic fiind un proces secundar.


Etiologia – infectii odontogene, tonzilogene, plagi infectate, furunculul, carbunculul, abcesul, flegmonul,
corpi straini
Tabloul clinic: starea generala este in general neafectata. Uneori pot aparea subfebrilitati, indispozitie. Local
se prezinta sub forma unui nodul marit de volum, acoperit de tegumente de aspect normal; nodului poate
determina o stergere a reliefurilor inconjuratoare. La palpare, prezinta o consistenta ferma, este nedureros
sau usor dureros. Tratamentul: Deschiderea chirurgicala; drenajul

65.Limfadenita acuta: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Limfadenita– infectia ganglionului limfatic fiind un proces secundar. Clasificarea limfadenitelor: Dupa
nozologie: Limfangita; Limfadenita; Adenoflegmon; Adenoabces; Dupa etiologie: Odontogena; Specifica;
Nespecifica. Clinic: acuta; cronica

Etiologia – infectii odontogene, plagi infectate, furunculul, carbunculul, abcesul, flegmonul, corpi straini
Tabloul clinic: nodului creste de volum, determina congestia tegumentului; palparea este dureroasa,
ganglionul devine fluctuent la nivelul locului de bombare maxima. De asemenea, el este aderent de
tesuturile inconjuratoare datorita procesului de periadenita.

Tratamentul: in cazul adenitelor congestive, se suprima factorul cauzal dentar si se administreaza un


tratament medicamentos cu antibioterapie, antialgice; In cazul adenitelor supurate, Incizia va fi plasata
decliv de colectia supurata, iar drenajul se va realiza cu tuburi de politen fixate la tegument si mentinute 2-3
zile.
67.Adenoflegmonul: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.
Adenoflegmon - Inflamatie supurativa a unui ganglion limfatic

Factorii predispozanti : Gripa, Casecsia, stresul,diabetul..

Factorii determinanti: pulpita, parodontita, pericoronarita, periostita, ostiomielita, abces, flegmon.;

Tabloul clinic: prezenta edemului difuz in una sau mai multe zone anatomice cu hiperemie in centru.
Edemul e dureros, are o textura densa, cu semne de fluctuatie. Exista multiple hemoragii punctiforme in
piele si mucoasa a vestibulului cavitatii bucale, care tind sa fuzioneze in piele

Tratamentul medicamentos: antibiotici cu spectru larg de actiune; Antifungice-nistatin, levorin;


Antidolorante: analghin, ketanol; Antihistaminice: dimidrol, suprastin, tavigil

Tratamentul chirurgical. Se face o incizie a pielii fiind urmata de miscarea tesutului moale in afara de
falcile hemostatului pentru ca de obicei puroi iese sub presiune si in cantitati mari. Pansamente de zi cu zi.
Este obligatoriu sa detina un tratament general.

68.Furunculul: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Furunculul – o inflamatie acuta supurativa a foliculului pilos si tesuturilor din jurul lui. Progresind,
inflamatia cuprinde glandele sebacee si tesutul conjunctiv din apropiere.

Etiologia: stafilococul auriu; Pielea murdara ; avitaminozelor, diabetul

Simptomatologia furuncului: la inceput apare hiperemie si edem fara limite clare. Pe parcursul a 1-2 zile
in regiunea foliculului pilos se formeaza un nodul limitat, hiperemia pielii si apar dureri pronuntate.; a doua
etapa: aparitia puroiului si necrozei; a treia etapa: regenerarea plagii cu formarea cicatricei.
Simptomatologie generala: cefalee, frisoane.
Tratamentul conservativ: Antibiotice de spectru larg; Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi; Eritromicina 0,5x4 ori pe
zi; Desensibilizante: Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Tratamentul chirurgical: Anestezia; Incizia; Chiuretaj; Indreptarea materialului la AB-grama ; Prelucrarea
cu solutii de H2O2 3%; Drenaj; Pansament.

69.Carbunculul: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.

Carbunculul – o inflamatie supurativa necrozanta, care cuprinde multi foliculi pilosi si glandele sebacee, cu
formarea de infiltrat comun si necroza a pielii.

Etiologia: stafilococ, streptococ ; afectiuni grave, tulburari metabolismului (diabet, obezitate).


Simptomatologia carbuncului: durere insuportabila la distensie. Pielea in zona infiltratului este edematiata.
Epidermul deasupra focarului de necroza se subtiaza, perforindu-se in mai multe orificii, prin care iese puroi
de culoare verde-cenusie. Simptomatologie generala: t pina la 40°C, greata; varsaturi, inapetenta, insomnie.
Tratamentul conservativ: Antibiotice de spectru larg; Eritromicina 0,5x4 ori pe zi; Desensibilizant:
Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Tratamentul chirurgical: Prelucrarea cimpului operator; Izolarea cimpului operator; Anestezia; Incizia;
Chiuretaj; Indreptarea materialului la AB-grama ; Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%; Drenam; Pansament.

70.Complicatiile furunculelor si carbunculelor: tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul.


Furunculul – o inflamatie acuta supurativa a foliculului pilos si tesuturilor din jurul lui.
Carbunculul – o inflamatie supurativa necrozanta, care cuprinde multi foliculi pilosi si glandele sebacee, cu
formarea de infiltrat comun si necroza a pielii.

Furuncul: -limfangita; limfadenita regionala; septicemie; meningoencefalita


Carbuncul: limfangita; limfadenita; tromboflebita; septicopiemie; meningita purulenta; tromboflebita venei
faciale si a sinusului cavernos

1. Tratamentul conservativ si chirurgical al furunculelor si carbunculelor.

Furunculul – o inflamatie acuta supurativa a foliculului pilos si tesuturilor din jurul lui.
Carbunculul – o inflamatie supurativa necrozanta, care cuprinde multi foliculi pilosi si glandele sebacee, cu
formarea de infiltrat comun si necroza a pielii.

Tratamentul conservativ: Terapia antibacteriana: Antibiotice de spectru larg; Ceftriaxon 1g-2 ori pe zi;
Eritromicina 0,5x4 ori pe zi; Tratament desensibilizant: Dimedrol, Suprastin,Fencarol
Tratamentul chirurgical: Prelucrarea cimpului operator; Izolarea cimpului operator; Anestezia; Incizia;
Chiuretaj; Indreptarea materialului la AB-grama ; Prelucrarea cu solutii de H2O2 3%; Drenam; Pansament.

2. Clasificarea infectiilor specifice ale regiunii OMF.


Actinomicoza, sifilisul, tuberculoza
Actinomicoza este o micoza produsa de mai multe specii de actinomyces care sunt considerate ca apartinind
bacteriilor. Clasificarea: cervicofaciala, respiratorie, digestiva, cutanata
Tuberculoza este o boala infectioasa provocata diferite tipuri de mycobacterii, de obicei de Mycobacterium
tuberculosis.
Sifilisul este o boala sistemica cauzat de treponema pallidum.

3. Actinomicoza cervico-faciala: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Este o infectie micotica, produsa de bacterii din genul Actinomyces.

Etiologie: Actinomyces israeli, bovis, odontolyticus; carii penetrante; pungi gingivale

Tabloul clinic: Debutul acut: prezenta unui proces supurativ periosos, cu dureri predominant nocturne,
iradiate hemicranian. Tumefactia este sensibila la palpare; infiltrat inflamator cu duritate „lemnoasa".
Debutul cronic este nodular, cu leziuni nedureroase la palpare, ce invadeaza progresiv tesuturile vecine
dupa abcedare; Tumefactia dura, lemnoasa.

Tratamentul general consta din iodura de potasiu 4-8 g/zi. Se folosesc antibioticele in functie de
antibiograma. Tratamentul local se va face deschiderea si aerisirea tuturor abceselor colectate, si
indepartarea factorului cauzal.

4. Tuberculoza cervico-faciala: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.


Tuberculoza este o boala infectioasa provocata de diferite tipuri de mycobacterii, de obicei de
Mycobacterium tuberculosis. Manifestarile tuberculozei in sfera maxilo-faciala sint manifestari morbide ale
pieli si mucoasei datorita bacilului Koch.
Pentru a afirma ca o anumita leziune din teritoriul maxilo-facial este de natura tuberculoasa, aceasta trebuie
sa aiba o serie de caractere. Caracterele absolute sint: 1) prezenta bacilului Koch la nivelul leziunii; 2)
izolarea germenilor prin culturi; Cele relative sint: 1) reactia focala la tuberculina; 2) structura histologica
cu foliculi tipici

Tabloul clinic: Sancrul este o leziune ulcerativa extinsa in suprafata, cu margini subtiri, rosii-violacee,
nedureroasa la palpare. Adenopatia satelita este unilaterala, nedureroasa si evolueaza rapid cu aparitia
periadenitei si a fistulizarii tegumentare. Starea generala este alterata progresiv cu febra vesperala si
curbatura.

Tratamentul: Concomitent cu incizia si drenajul colectiei purulente se recolteaza probe pentru examenul
microbiologic si anatomopatologic. Tratamentul medicamentos antituberculos este condus de medicul
specialist pneumo-ftiziolog.

5. Sifilisul regiunii cervico-faciale: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Sifilisul este o boala sistemica cu un tablou larg de manifestari clinice cauzat de treponema pallidum. \
Stadiul primar se caracterizeaza prin sancrul sifilitic la nivelul tesuturilor moi, putind fi localizat si in afara
sferei genitale respective buza, gingie, limba, amigdala. Leziunea primara poate fi unica sau multipla, este
insotita de adenopatie regionala, dura, mobila si nedureroasa.
Stadiul secundar, se caracterizeaza prin prezenta leziunilor cutaneo-mucoase de tipul sifilidelor si
adenopatie dura, nedureroasa, localizata cervical si peritrohlear..
Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome. Tuberculii sunt noduli unici sau multipli
care se pot ulcera.Gomele au aspect pseudotumoral lasind prin ramolire si ulcerare defecte intinse.
Tratamentul este specific dermatovenerologic.

6. Sinusita odontogena: etiopatogenia, clasificarea.

Sinusita maxilara – este o inflamatie a mucoasei sinusurilor maxilare


Etiologie: Factori predispozanti: polipi nazali, deviatii de sept, obstructia ostiumului maxilar prin edem al
mucoasei, infectii virotice, pneumonii, diabet
Factori determinanti: infectiosi odontogeni: parodontita apicala acuta sau cronica, chist radicular,folicular,
granulom, periosita, ostemielita; infectiosi neodontogeni: renite, etmoide; tumori ; maladii specifice
Clasificarea: Dupa etiologie: rinogena, odontogena, alergica, traumatica, specifice, neurovegitative.
Dupa clinica: -Acuta- congestiva si purulenta. Cronica – catarala, purulenta, polipoasa, atrofica, necrotica. ;
Deschisa si inchisa; Dupa localizare: maxilar, etmoidal, frontal, sfenoidal, temporal

7. Sinusita odontogena maxilara acuta: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential,


tratamentul.
Sinusita maxilara – este o inflamatie a mucoasei sinusurilor maxilare
Etiologie: Factori predispozanti: polipi nazali, deviatii de sept, obstructia ostiumului maxilar prin edem al
mucoasei, infectii virotice, pneumonii, diabet
Factori determinanti: parodontita apicala, chist, granulom, periosita, ostemielita; tumori ; maladii specifice
Tabloul clinic: Semne obiective: durere unilaterala, localizata la nivelul etajului mijlociu al fetei, cu iradieri
in regiunea orbitala,fronto-temporala, occipitala; obstructie nazala. Semne subiective: senzatie de
plenitudine sau presiune in regiunea geniana; presiunea digitala exercitata pe peretele antero-lateral al
sinusului este dureroasa; Examenul endobucal: congestia si edemul la nivelul vestibulului superior de
partea respectiva. Palparea in regiunea fosei canine este dureroasa. Dintele cauzal este cu carie profunda,
gangrenos, modificat de culoare.

Tratamenul conservativ: Antibiotici(antigungici); Hiposensibilizante - dimidrol, suprastin, tavigil;


Antipiretici; Dezintoxicarea.
Tratamentul sinuzitei maxilare acute presupune indepartarea factorului cauzal, asigurarea drenajului sinuzal
corespunzator si un tratament medicamentos, in scopul combaterii infectiei si inflamatiei sinuzale.

8. Sinusita odontogena maxilara cronica: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential,


tratamentul.

Sinusita maxilara – este o inflamatie a mucoasei sinusurilor maxilare


Etiopatogenie: adenoidita acuta si cronica, rinite acute si cronice, deviatie de sept nazal, avitaminoza,
tulburari metabolice, conditii structural-anatomice ale cavitatilor sinusurilor maxilare,scaderea imunitatii
locale si generale.
Tabloul Clinic: Subiectiv: dureri la nivelul etajului mijlociu al fetei; Cacosmia subiectiva este permanenta;
Examenul exobucal poate evidentia un usor edem de partea afectata cu stergerea reliefului osos si a
santurilor peribucale Examenul endobucal arata o usoara congestie si edem in vestibulul superior de partea
afectata. La nivelul arcadei dentoalveolare se poate observa prezenta dintelui cauzal sau a unei comunicari
bucosinuzale.

Tratamenul conservativ se aplica bolnavilor preoperator si dupa operatie in dependenta de forma nozologica:
Antibiotici(antigungici); Analgetici; Hiposensibilizante - dimidrol, suprastin; Antipiretici;

Tratamentul chirurgical Caldwell-Luck: Anestezia; Incizia (pe plica de tranzitie de la 2-6). Decolarea
lamboului periostal; Trepanarea peretelui anterior a SM; Inlaturarea mucoasei modificte; Prelucram cu
solutii de antiseptici, Hemostaza; Rinostoma; Aplicarea tubului ciuruit si mesa iodoformata in sinus care se
scoate in nas; Suturarea plagii endobucala. Comprese locale. Pansamente zilnice.

9. Comunicarea buco-sinusala: etiopatogenia, tabloul clinic,tratamentul.


Etiologia: in timpul extractiei dintilor cu raport sinuzal; proces periapical cronic; Traumatismele la nivelul
etajului mijlociu al fetei; rezectii apicale; osteita, osteomielita;
Grosimea septului alveolo sinuzal: 0,5-4,5 Sicher; 0-12mm Bernadski.
Tratamentul: Daca deschiderea este mica, trebuie sa se favorizeze doar formarea unui cheag normal: se va
evita suflarea nasului, stranutatul, fumatul, timp de 3-4 saptamini; alimentatia in primele 3 zile va fi lichida
sau semilichida;
Tratamentul chirurgical: Daca deschiderea sinuzala este mare, se recomanda plastia comunicarii intr-un
unul sau doua planuri, cu lambou vestibular sau/si palatinat; Utilizina un lambou vestibular trapezoidal si
apoi suturarea realizata pe suport osos

10. Afectiunile glandelor salivare: etiopatogenia, clasificarea.

Sialodenita – reprezinta inflamatia a glandelor salivare


Sialodochita – reprezinta proces inflamator cu caracter acut si cronic localizat la nivelul ducturilor glandelor
salivare.
Etiopatogenie: germenii saprofiti: pneumococ, stafilococ, streptococ,

Infectarea glandei se poate face pe urmatoarele patru cai: canaliculara; limfatica; hematogena; directa.

1.Prin calea canaliculara se produce de obicei la indivizi cu igiena bucala defectuoasa, cu carii multiple si
gangrene pulpare, resturi radiculare, stomatite etc.
2. Calea limfatica este calea de invazie a glandelor de la procesele infectioase ale limfonodulilor
3. Calea hematogena se intalnesc in timpul evolutiei bolilor infectioase asociate si cu scaderea a imunitatii.
4. Calea directa se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular
CLASIFICAREA: Dupa ETIOLOGIE : Necalculoase: Virotice; Bacteriale; Specifice; Nespecifice;
Traumatice; Calculoase
Dupa EVOULUTIE: Acute: Seroase, Purulente, Necrotico-purulente; Cronice: Hipertrofice, Distructive

11. Sindromul Miculicz: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.


Ulterior, marirea de volum a glandelor salivare si lacrimale, secundara unor alte afectiuni generale a fost
denumita sindrom Mlkulicz. Se manifesta clinic prin marirea de volum a glandelor lacrimale si salivare, cel
mai adesea unilaterala. Leziunea limfoepiteliala benigna apare cel mai frecvent la adulti, in jurul virstei de
50 de ani, afectind in special sexul feminin. Intereseaza de cele mai multe ori glandele parotide, si mai rar
glandele submandibulare. Se manifesta clinic sub forma de tumefactie difuza, a glandei afectate, la care se
asociaza uneori o discreta simptomatologie dureroasa.
Tratament chirurgical: consta in parotidectomie superficiala modelanta cu conservarea nervului facial

12. Sindromul Sjögren: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.

Sindromul Sjogren este o afectiune sistemica cronica, autoimuna, care se caracterizeaza prin afectarea
glandelor exocrine. In special salivare si lacrimale.
Sindromul Sjagren primar se manifesta clinic prin: xeroftalmie; xerostomie; marirea de volum a glandelor
parotide .
Sindromul Sjagren afecteaza in special sexul feminin si apare la persoane de peste 40 de ani.
Tumefactia parotidiana este bilaterala, in general asimetrica si nedureroasa.
Tratamentul simptomatic al xeroftalmiei consta in administrarea de lacrimi artificiale si uneori ligaturarea
canalului lacrimo-nazal, pentru a mentine o umectate relativa a corneei. Combaterea xerostomiei se va face
prin stimularea reflexa a secretiei salivare, sau prin administrarea de pilocarpina orala.

13. Parotidita acuta banala: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.
Reprezinta inflamatia acuta a glandei parotide. Leziunile inflamatorii cuprind atit parenchimul parotidian,
cit si canalele excretorii. Se prezinta sub doua forme: catarala si supurata.

Parotidita catarala. Exobucal, la inspectie se observa o tumefactie a regiunii parotidiene, cu pielea


congestionata, lucioasa; la palpare regiunea este dureroasa. Endobucal: trismus, evidentiaza congestia
mucoasei jugale in jurul ostiumului. Secretia salivara este redusa cantitativ si de aspect tulbure.

Parotidita supurata. Exobucal : tumefactie a regiunii parotidiene cu tegumentul congestionat si lucios;


regiunile din jurul glandei parotide apar edematiate. Endobucal : la nivelul ostiumului, puternic
congestionat, se observa scurgerea de puroi in momentul in care glanda este palpata.

Tratamentul curativ: medicatia antibiotica, analgezica, vitaminoterapie. In stadiul supurativ: incizia si


drenajul. Incizia localizata subangulomandibular va fi lunga de 3-4 cm; Drenajul

14. Parotidita acuta epidemica: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.

Oreionul este o boala acuta contagioasa produsa de virusul urlian, caracterizata prin inflamatia nesupurativa
a glandelor salivare.
Tabloul clinic: Apare unilateral, iar in 50-70% din cazuri devine bilaterala, dupa un interval de 1-3 zile.
Tumefactia este difuza si usor dureroasa. La examenul obiectiv, intreaga loja parotidlana este ocupata de o
tumefactie cu aspect de edem inflamator, sensibila la presiune; Trismus. ;
Endobucal: mucoasa jugala usor edematiata, iar orificiul de varsare al canalului Stenon este tumefiat.
Tratamentul: Se indica spalaturi bucale, comprese umede calde; Regim de pat timp de 20 de zile;
Medicamentos: antivirale in primele 2 -3 zile interferon; Local: Clatituri cu antiseptice;

15. Parotidita cronica interstitiala: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.

Parotidita - Reprezinta inflamatia glandei parotide.


Etiologia si patogenia.
Etiologia acestei forme este putin studiata. Se considera ca modificarile in glandele salivare survin pe fondul
unor afectiuni generale ale organismului (HTA).
Tabloul clinic: I.Faza incipienta: dureri in regiunea occipitala, tumefierea a glandelor si senzatie de
disconfort in urechi. II.Faza manifestarilor clinice: tumefactie in regiunea glandelor afectate; se constata
marirea glandei salivare in volum. III.Faza tardiva: Se constata o tumefactie putin dureroasa in regiunea
glandelor salivare. Cantitatea salivei este micsorata evident sau lipseste complet.

Tratament: antibiotice, vitaminoterapie A si C, in doze mari. Chirugical: suprimarea a glandei

16. Parotidita cronica parenchimatoasa: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential,


tratamentul.

Parotidita - Reprezinta inflamatia glandei parotide. Poate fi unilaterala sau bilaterala (70% pacienti).
Etiologia: modificari congenitale displazice ale portiunilor terminale ale glandei, cu formarea unor cavitati
“chistice”. Aceasta duce la patrunderea infectiei cavitatii bucale prin ductul Stenon si dezvoltarea
sialadenitei;

Tabloul clinic: I. Faza incipienta Modificari exobucale nu se determina. Endobucal, din ductul glandei se
elimina secret seros. II. Faza manifestarilor clinice: Bolnavii acuza senzatii de tensiune in regiunea
glandei. Glanda ete marita, tumefiata. Din duct se elimina secret seros. III. Faza tardiva. tumefactie in
regiunea glandei afectate, durere usoara in regiunea parotidiana, eliminarea salivei cu caracter purulent.

Tratament: antibiotice, vitaminoterapie A si C, in doze mari. Chirurgical: suprimarea glandei

17. Sialodochitele: etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential, tratamentul.

Reprezinta procese inflamatorii localizate la nivelul canalelor excretorii salivare Stenon sau Wharton.
Etiologie: igiena bucala deficitara; corpi straini sau calculi salivari pe traiectul canalelor excretorii;
Tabloul clinic: Din punct de vedere clinic, sialodochita se poate prezenta sub trei formi
- sialodochita litiazica acuta sau cronica;
- sialodochita fibrinoasa cronica, se caracterizeaza printr-o tumefiere neinflamatorie a glandei parotide sau
submaxilare, uneori bilaterala. Ostiumul canalicular apare congestionat si tumefiat.
- sialodochita purulenta cronica, se aseamana cu precedenta, dar semnele locale sint mai exprimate. Din
ostiumul canalului Stenon sau Wharton iese puroi.
Tratamentul: Pentru prevenirea sialodochitelor se vor indeparta factorii iritativi de la nivelul cavitatii bucale.
In scop curativ, in momentul producerii afectiunii se recomanda: indepartarea dopurilor de fibrina sau a
calculilor salivari; administrarea de sialogoge si dezinfectante salivare; tratament antiinfectios general.

18. Sialoadenita cronica specifica (actinomicotica, luetica, tuberculoasa): etiopatogenia, tabloul clinic,
diagnosticul diferential, tratamentul.

Sialodenita – reprezinta inflamatia a glandelor salivare


Tuberculoza este o boala infectioasa provocata diferite tipuri de mycobacterii, de obicei de Mycobacterium
tuberculosis.
Etiologie – Mycobacterium tuberculosis.

Clinic – tumefactie parotidiana unilaterala, care evolueaza lent catre una dintre cele doua forme clinice :
Forma circumscrisa – cu aspectul unui abces; Forma difuza – glanda parotidiana este hipertrofiata, indurata,
nedureroasa,cu focare cazeoase mici si diseminate.
Tratament – specific medicamentos, rar chirurgical (in cazul adenopatiilor intraparotidiene ce nu raspund la
tratament.)

Actinomicoza este o infectie micotica, produsa de bacterii din genul Actinomyces.


Etiologie – bacterii gram-pozitive din specia Actynomices (A.israelli, A.viscosus, A.odontolyticus).
Clinic – se disting 2 forme : Primara –tumefactie limitata, presiunea pe glanda este discret dureroasa si
duce la eliminarea de saliva cu graunti galbeni. Secundara –tegumente infiltrate, dure, modificate in culoare
Tratament – specific actinomicozei, cu administrarea pe termen lung a unor doze mari de peniciline.

19. Sialolitiaza: definitia, clasificarea, etiopatogenia, tabloul clinic, diagnosticul diferential,


tratamentul.

Sialolitiaza este o boala caracterizata prin formarea de calculi in glandele salivare si in canalele excretorii
Etiologia: Factori morfologici care favorizeaza scurgerea mai lenta a salivei; F.alimentari-
supraalimentatia azotata cu proteine,abuzul de alimente conservate,picante; Intoxicatii endo si
exogene,fumatul,septicitatea,mediul bucal,trauma.
Tabloul clinic: Simptomele litiazei salivare variaza dupa sediul calculului si dupa perioada evolutiva a bolii.

Perioadele: latenta ; triada salivar dupa Teodorescu : colica salivara, abcesul salivar, tumora salivara
Tratament: Tratamentul se stabileste in raport cu forma clinica a afectiunii si cu localizarea calculului.
In calculozele latente si in stadiile clinice incipiente, extirparea calculului constituie metoda de electie.
Metoda de electie este extirparea chirurgicala a calculilor (sialolitotomia).

20. Fistulele salivare: etiopatogenia, tabloul clinic, tratamentul.

Fistula salivara reprezinta o sechela relativ frecventa a plagilor regiunii parotideomaseterine si consta in
aparitia unei cai anormale de scurgere a salivei.Fistulele salivare se pot localiza atit in dreptul parenchimului
glandular, cit si la nivelul traiectului canalului Stenon.
Etiologie : traumatica, interventii chirurgicale in regiunea parotideo-maseterina, infectii specifice: Tbc,
actinomicoza
Tratamentul acestora consta in extirparea chirurgicala a orificiului si traiectului fistulos, consecutiv cu
diminuarea sau suprimarea temporara a secretiei salivare. Excizia fistulei va fi urmata de sutura in mai multe
planuri, care se limiteze riscul refacerii traiectului fistulos. Diminuarea secretiei salivare se va realiza in
aceeasi etapa, prin administrarea de medicatie anticolinergica. In plus, se recomanda devierea fluxului
salivar spre cavitatea orala, prin crearea unui orificiu la nivelul mucoasei jugale si introducerea unui tub de
politen in grosimea obrazului si fixat la mucoasa.
Astfel, dupa formarea si permanentizarea traiectului de drenaj salivar spre cavitatea orala,
tubul de politen se va suprima.

S-ar putea să vă placă și