Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF
Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF
Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF
studiiREVISTA DE ISTORIE
DIN SUMAR j
II
3
www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SUBSECTIA DE STIINTE ISTORICE 51 INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI
111 11,
00
WI
REVISTA DE ISTORIE
3
ANUL XII
1 959
www.dacoromanica.ro
STUDir REVISTA DE ISTORIE
APARE DE 6 ORI PE AN
COLEGIUL DE REDACTIE
Acad. P. CoNSTANTINESCII-IM3I (directorul Colegiului
de rcdactie); EUGEN STANEsc17 (redactor §ef) ; acad.
A. CTETEA ; T. BEGXAEICI, membru corespondent
al Academiei R.P.R. ; B. BALTEANU ; L. BANYAT ;
M. BEEZA ; B. CIBITINA ; V. CHEEESTESIU ; V. MAcal ;
GH MATEI.
www.dacoromanica.ro
SUMAR
Par.
STUDII
M. IOSA si M. RUSENESCU, Din actiunile oamenilor muncii pentru apdrarca con-
ducatorilor eroicelor lupte din ianuarie-februarie 1933 (25 de ani de la procesul
din Craiova) 5
V. A. VARGA, Contributii la istoria miscarii muncitoresti din Transilvania la sfirsitul
secolului al XIX-lea 25
D. HUREZEANU, Influenta primei revolutii ruse din 1905-1907 asupra tdranimii din
Romtnia Cl caile ei de patrundere la sate (II) 53
FL. CONSTANTINIU, Situatia cldcasilor d.n Tara Romlneasca to perioada 1746-1774 71
NOTE SI COMUNICARI
A. OTETEA, Un cartel fanariot pentru ekploatarea Tarilor Ron-ane 111
I. ToTolu, Cu privire la cea mai veche Descriere a Moldovei" . . . . 123
N.A. MOHOV gi colaboratori (Chisindu), Documente din arhivele sovietice privitoare
la istoria medievald a Moldovei gi Tara RomInesti 135
CONTRIBDTII DE ISTORIE LOCLLA,
Miscarea tdranilor de la Smeeni-Buzau (sept.-oct. 1873) (D.G.I.) . . . . . 163
Lotria forind de luptd a poporului din Banat Impotriva stdpInirii habsburgice
(A. Tinta) 169
Bdscoala zelotilor din Thessalonic In lumina ultimelor cercetiiri (E. Frances) . . . 257
REC ENZ I I
Documente privitoare la economia Tara Ron-align 1800-1850, culese de I. Cojocaru,
Ed. St., Buc., 1958, vol. I II (S. lancovici). 267
www.dacoromanica.ro
Pas.
REVISTA REVISTELOR
Voprost istorii, nr. 7-12/1958 (N. Copoiu) ; eskoslovenskjr easopis historicky,
nr. 4/1957; 1 4/1958 (Tr. lonescu-Niscov); «IcTopa CCCM nr. 1-6/1958
(A. Vianu) 287
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
Istoria Rominiel 5T. BIRS ANESCU, Schola latina" de la Cotnari, Biblioteca
de curte si Proiectul de Academie al lui Despot Vodd, Buc., 1957 (Al. G.);
V. BOGZA I. PUIA, Economia RomIniei In perioada avIntului revolutionar
care a urmat Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, Buc., 1958 (D. P. I.) ;
Istoria U.R.S.S. P. I. LEASGENKO, Istoria economiei nationale a U.R.S.S.,
vol. III (Socialismul), trad. rom., Ed. st., Buc., 1958 (M. H.); V. D. OTA-
MANOVSKI, 1'331314TM ropeActcoro erpon Ha YHpauHe B XIV -XVIII BB.
If MarAe6yprcHoe npano, In Bonpbcbt HcTopint, 3, 1958, p. 122-135 (D.C.);
Istoria tiniversalit. D. ROSENZWEIG, Cornuna din Paris" (G. M.);
E. A. JELUBOVSKAIA, Hpyinetme aTopoI4 HatnepHH H BoaHHHHorieHne
TpeTheil pecny6HHHH Ho Opatintni, Ed. Acad. de 5t. U.R.S.S., 1956 (N. N.);
RENE GROUSSET, Figures de proue, Paris, Librairie Plon, 1957 (S.C.);
G. FEHER, Beitrage zum Problem des ungarisch-slawischen Zusammenlebens,
Acta Archeologica, VIII/1958 (K.H.); H3 HCT0pI1H pycerlo-6oarapcHmx oTHO-
ltrelatit (Culegete de articole), Moscova, 1958, 291 p. (N. C.); V. M. LAVROSKI
si M. A. BARG, AHrattlicHan 6ypaiyaaHaFt pesoaroutin. 11eHoTophte npo6-
Heim,' a itraHficHoft 6ymuyaan oft perionionHo 40-x mon XVII Hexa, Moscova,
197,8, 365 p. (C. $.) ; llizantinoloale. ZORAS GH., Xpovt.Av ?rept -L-c7iiv Tolipxcov.
crouX-:civov (xce-ree -rOv pappEpLvav 'EXAymxtiv r.d.)81.xct 111. ICronica despre sultanii
turci (dupd CodeX Barberinus grec 111)1, Atena, 1958 (N.C.); J. de MALAFO SSE,
Le droit agraire au Bas-Empire et dans l'Empire d'Orient, Rivista di Diritto
Agrario, 1955 (E.F.); 'Icix00; TptflcAr,c. Horhimera (lacob Trivolis, Poeme),
Herausgegeben, Obersetzt and erklart von Johannes Irmscher, Berlin,1957(Gh.Cr.);
Itiblioteconomie, Muzeogratfie, Arhivistiea. A masodik vilaghaboru tortenete.
Vallogatott miivek bibliografiaja (Istoria celui de-al doilea rdzboi mondial.
0 bibliografie a operelor mai de seam d), Intocmita de Koves Erzsebet. Buda-
pesta, 1955 (I.T.); Documente istorice. Mandstirile sf. Ioan-Focsani, Jgheabu,
Jitia Roaba, Magureanu-Buc., Manu, Marcuta $i Margineni, Buc., 1958 (C.$.) ;
Straty archiwdw i bibliotek warszawkich w zakrresie rekopMmiennych irOdel
historycznych (Pierderile suferite de arhivele si bibliotecile din Varlovia In
domeniul izvoarelor istorice manuscrise), tom. I, Varlovia, 1957 (/.C.) ; EDGAR
LEHMAN, Die Bibliotheksraume der deutschen Kloster im Mittelalter, Aka-
demie-Verlag, Berlin, 1957 (A.I.) 305
www.dacoromanica.ro
DIN ACTIUNILE OAMENILOR MUNCH
PENTRU
APARAREA CONDUCATORILOR EROICELOR LUPTE
DIN IANUARIE FEBRUARIE 1933
(25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOYA)
DE
M. IOSA si M. RITSENESCU
www.dacoromanica.ro
6 M. IOSA §i M. RUSENESCU 2
www.dacoromanica.ro
3 25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 7
www.dacoromanica.ro
8 M. IOSA si M. RUSENESCU 4
www.dacoromanica.ro
5 25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 9'
www.dacoromanica.ro
10 M, IOSA *i M. RUSENESCU 6
www.dacoromanica.ro
25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 11
www.dacoromanica.ro
12 M. IOSA si M. RUSENESCU 8
www.dacoromanica.ro
9 25 DE ANt DE LA PROCESUL DIN CRATOVA 13
www.dacoromanica.ro
14 M IOSA .5i M. RUSENESCU 10
www.dacoromanica.ro
11 25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 15
www.dacoromanica.ro
16 M. IOSA si M. RUSENESCU 12
www.dacoromanica.ro
13 25 DE ANI DE Lk PROCESUL DIN CRAIOVA 17
2 c. 2681
www.dacoromanica.ro
18 M. IOSA §i M. RUSENESCU 14
www.dacoromanica.ro
15 25 DE ANI DE L1 PROCESUL DIN CR AIOVA I.)
www.dacoromanica.ro
20 M IOSA §t M. RUSENESCU 16
www.dacoromanica.ro
17 25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 21
HPATHOE COAEPIKAHHE
www.dacoromanica.ro
ZZ W VS01 it 'W ilDSTsIaScal 81
:5111-1SUU
www.dacoromanica.ro
19 23 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 23
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORE$TI
DIN TRANSILVANIA LA SFIRITUL SECOLULUI AL XIX -Jea'
DE
V. A. VARGA
www.dacoromanica.ro
26 V. A. VARGA 2
www.dacoromanica.ro
3 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORE5FE DIN TRANSILVANIA 27
www.dacoromanica.ro
28 V. A. VARGA 4
www.dacoromanica.ro
5 coNTRIBuTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 29
1 Din aceasta perioad'a avem cunWintri despre unele asociatii profesionale ca de ex. :
Asociatia profesionale a muncitorilor cismari, Brasov (1882), a muncitorilor pAlarieri, Fagara
<1889) (Arliiva Institutului de istorie a partidului, Statute le asociatiilor).
2 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, mapa nr. 6, f. 78.
www.dacoromanica.ro
30 V. A. VARGA 6.
www.dacoromanica.ro
7 CONTRIBUTII L1 ISTORIA MISCARII MUNCITORE*TI DIN TRANSILVANIk 3T
exploatare, cum erau acele intitulate Die Zeiten sind schlecht (Timpurile
stint rele), sau Uv,geziefer Tod, Gebrauchs- Anweisung zur giiv,zlichen V ertil-
gung von Fliihen TV anzen, Motten and anderen Ungeziefer (Moartea para-
zitilor, indicatii de intrebuintare pentru stirpirea totals a puricilor, plos-
nitelor, moliilor §i a altor paraziti). In cautarea infrigurata a acestor publi-
catii, autoritatile faceau perchezitii §i inscenau unor muncitori procese,
se trimeteau circulare de urmarire etc. 1.
In centrele muncitore§ti din Transilvania s-au raspindit ziarele
centrale ale mivarii muncitore§ti Arbeiter Wochen Chronik i editia ei
in limba maghiara Munkas Heti KrOnika. Se difuzau ziare aparute in
strainatate ca : Sozial demokrat de la Ziirich, V orbote de la Geneva §i
altele. La raspindirea ideilor marxiste a contribuit continutul ideologic
relativ ridicat in publicatiile aparute in ziarul Arbeiter TV ochev, Chronik.
Idei socialiste au patruns puternic in Transilvania §i din Rominia
veche. Rapoarte confidentiale ale autoritatilor an semnalat ca revista
Contemporanul a fost trimisa in Transilvania pe mai multe adrese,
printre care Si la Blaj. Sociali§tii din Rominia veche veneau in
Transilvania pentru a face propaganda §i agitatie printre muncitorii
roman care lucrau intr-un numar mare in regiunile miniere, forestiere,
metalurgice etc. 0 adresa a prefectului din judetul Brasov a atras atentia
pretorilor asupra faptului ca doi sociali§ti din Rominia veche vor sa
raspindeasca idei socialiste in Transilvania §i in acest stop voiau sa se
stabileasca in apropierea granitei" de atunci, pentru a trece §i a se intoarce
de mai multe ori. Din Iasi §i din alte centre muncitore§ti, au fost trimise
manifeste §i bromi socialiste in Transilvania, printre care uncle au fost
interceptate de autoritati 2.
Legatura mai strinsa sd influenta reciproca dintre micarea munci-
toreasca din Rominia veche si Transilvania erau determinate §i de ase-
manarea drumului de dezvoltare a mi§carii muncitore§ti din cele doul
parti ale patriei. Aproape in aceea§i etapa de dezvoltare a mi§carii munci-
tore§ti au aparut asociatii de ajutorare, de autoeducare §i asociatii profe-
sionale atit in Rominia, cit §i in Transilvania §i au activat membri §i
mandatari ai Internationalei I. S-a manifestat un sprijin reciproc la
izbucnirea unor greve pentru a impiedica spargerea lor. La string rea
acestor legaturi a contribuit §i trecerea masiva a oamenilor muncii din
Transilvania in Rominia, undo s-au incadrat in miFarea muncitoreasca
locall, mentinind totodata legaturile cu organizatiile muncitore§ti din
centrele transilvanene, de unde au venit.
Raspindirea ideilor marxiste in Transilvania s-a lovit insa de multe
greutati. 0 piedica de seams a constituit-o influenta lassallianismului
care se mai resimtea mult. Totu i, raspindlrea ideilor marxiste, era tot
mai puternica, determinind drumul dezvolta'rii mi§carii muncitore§ti 3.
1 M.M.T.V.D., 1848 1890, p. 414 (Arhiva central& a Institutului de ist. a partidului,
mapa 46, f. 11).
2 Ibidem, mapa 13, vol. II, f. 17.
3 Unit cercetatori printre care A. Egyed In articolul intitulat : Migearea muncilo-
reascd din Transilvania fntre anti 1880 1890, In Studii, nr. 4/1957, sustin ca literatura
lassalliana si anarhista ar fi cunoscut o raspIndire asemanatoare cu cea a literaturii marxiste si
alaturi de ea, afirmlnd ea In ideologia organIzatiilor muncitorelti din Transilvania s-au ames-
www.dacoromanica.ro
"32 V. A. VARGA 8
torilor adusi din Italia la construirea cailor ferate dintre Simeria Si Hateg ; greva muncitorilor
feroviari de la Timitoara din 1869 pentru marirea salariilor ; actiunea de zece zile a lucrA-
torilor croitori de la Cluj din 1870 pentru sporirea cu 10°0 a salariilor (Arhiva centrals a Inst.
ale ist. a partidului, mapa 61).
www.dacoromanica.ro
9 CONTRIBUTII LA ISTORIA MI$CARII MUNCITORE$TI DIN TRANSILVANIA 33
www.dacoromanica.ro
11 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIN 35
www.dacoromanica.ro
36 V. 4. VARGA 12
www.dacoromanica.ro
13 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 37
www.dacoromanica.ro
38 V. A. VARGA 14
www.dacoromanica.ro
15 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 39
www.dacoromanica.ro
40 V. A. VARGA 16
1 Raport cdtre al VII-lea Congres al Uniunii minerilor din industria miniera din Ro-
mtnia. Istoricul luptelor din Banat, p. 26-28. Vezi despre evenimentele de la Anina studiul
lui H. Muresan, Greva de la Anina din anul 1897 in Sludii si relerate privind isloria Romtniei,
Bucuresti, 1954, partea a II-a, p. 1293-1305.
2Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, mapa 13, yob II, f. 65; Ibidem,
mapa 10, 8. 1 ; L. Fodor si L. Vaida, alp. cit., p. 416.
3 Arhiva centrald a Institutului de istorie a partidului, mapa 53, f. 2, 7, 18, 37.
a M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 424, 554.
www.dacoromanica.ro
17 CONTRIBUTI1 LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIk 41
Alba de Jos, Tirnava Mica si Mare, Odorhei 1. Dar numai putine dintre
aceste organizatii au fost consolidate. 0 bun& parte dintre ele au activat
farl' o baza legala, sprijinindu-se in general pe activitatea sindicatelor care
se &eau, de asemenea, intr-un proces de formare si extindere. Misearea
social-democrat& si cea sindicall deveneau ins& catre sfirsitul secolului al
XIX-lea factori recunoscuti ai vietii sociale si politice.
www.dacoromanica.ro
42 V. A VARGA 18
www.dacoromanica.ro
19 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 43
www.dacoromanica.ro
44 V. A. VARGA 29
www.dacoromanica.ro
21 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 45
1 In anul 1870 erau In Transilvania 404 353 zilieri si 408 203 argati. A avut loc un
proces continuu de fdramitare a gospoddriilor tdranilor. La rdspintia dintre cele cloud secole,
71,4°0 din gospoddriile tArdnesti aveau pind la 10 jugdre de pamint. Cresterea surplusului
de brate de munca de la sate, taranii saraci fiind nevoiti sa se clued la munci sezoniere,
la munci de constructii In special sa lucreze ca secerdtori, le-a impus sa accepte la mosieri
chiaburi munci In dijma, munca In parte etc. Mosierii au folosit si mecanizarea treptata
a proprietatilor for pentru a Inaspri mereu conditiile de rdsplata a tdranilor saraci. Vezi :
Kovacs Jazsef, Adatok az 1848 utidni erdelyi Wires mezogazdasdgrol (Date cu privire la gospodaria
capitalists In agricultura din Transilvania dupd 1848), Buc. 1957 ; Ludovic Vaida. Des pre
situalia economics gi social-politica a Transilvaniei In primii ani ai sec. XX, in Studii si
materMle de istorie moderns, vol 1, 1957, p. 308 319.
2 Arhiva Institutului de istorie a partidului, mapa 27, f. 2, 5, 6.
3 Simon Peter, A szdzadfordula foldmunkds es szegenyparasztmozgalmai 1891-1907.
(NliScdri ale muncitorilor agricoli si tdranilor saraci de la sfirsitul secolului trecut si de la In-
ceputul acestui secol), p 103-117. S. Vincze Edit., op. cit., p. 157.
www.dacoromanica.ro
46 V. A. VARGA 22
www.dacoromanica.ro
23 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 47
www.dacoromanica.ro
48 V. A, VARGA 24
www.dacoromanica.ro
25 CONTRIBUTII LA ISTORIA MI$CARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 49
maghiarl, romina etc. le-au Intretinut intr-o masurl si mai mare in perioada
urmAtoare. Intre muncitorii romini, germani, maghiari etc. din Transil-
vania a existat WA, o Incredere si un sprijin sinter §i reciproc, lupttnd
nealAtut Impreun'a impotriva exploatatorilor for comuni.
HPATHOE COAEPIRAHFIE
www.dacoromanica.ro
27 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 51.
www.dacoromanica.ro
52 v. A. VARGA 28
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PRIMEI REVOLUTII RUSE DIN 1905-1907
ASUPRA TARANIMII DIN ROMINIA $1 CAILE El DE
PATRUNDERE LA SATE (II)
DE
D. HUREZEANU
www.dacoromanica.ro
54 D. HUREZEANU 2
ziarului Adevdrul la sate arata ca deli s-au facet amnistii speciale, din cei
5 000 de dezertori inregistrati, nu, s-au prezentat la unitati decit 2 000.
7
Cei mai Multi dintre ei fiind oameni simpli i data fiind asprimea recru-
tarn $i a vietii de cazarma... au, pierdut mice Incredere in autoritatile
militare. Din cercetarile ce am facut asupra for m-am convins ca pentru
diu1ii amnistia nu-i decit un fleac". Majoritatea dezertorilor, potrivit
relat'arilor date de corespondent se aflau in gubernia Basarabia si in Bul-
garia2. Izbucnirea revolutiei ruse a determinat guvernul Cantacuzino sa
is noi masuri severe de intarire a pazei la Prat ; invocind pretextul epi-
demiei de holera, epidemie aproape inexistenta, autoritatile romine au
Inchis de fapt, pentru o perioada, granita ruso-romina. Ziarele mentionau,
zilnic deplasari de trupe la Prut sub titlul : intarirea pazei la frontiera
ru,so-romina". in nu,marul din 28 iulie 1905 ziarul Dimineata ananta ca
Un detasament de infanterie din reg. 6 Tecuci sub comanda maioralui
Racovita, a plecat sa Intareasca paza Pru,tului". Masu.ra de intarire a
granitei era puss de ziar in legatara en activizarea tentativelor de a trece
frontiera i intensificarea evenimentelor revolutionare din gubernia Basa-
rabia4. in toamna anu,lu,i 1905 acelasi ziar arata ca desfasurarea evenimen-
telor din Rusia pe linie ascendents impun noi masuri de precau,tie, fn
special intensificarea postarilor de supraveghere a granitei : Toate statele
limitrofe cu Rusia constata Cu satisfactie ziarul au luat masuri urgente
de aparare a granitelor pentru, ca nu cumva focal de dincolo sa se propage
In tarile vecine. Rominia, care se margineste cu Basarabia era una din cele
mai amenintate"5. Ea avea de aceea an temei in plus, daps aprecierea
gazetei, sa se ingrijeasc'a de securitatea granitelor". La numai o hula
Inainte de rascoalg, ministrul de interne atragea din nos atentia prefec-
turii jud. Iasi printr-o adresa specials, ca trebuie institait un control si
mai riguros, asupra persoanelor care tree granita din gubernia Basarabia6.
Cind deja avasesera loc primele inceputuri ale rascoalei presa co-
munica ca autoritatile, probabil sub impresia celor petrecute la sate, in-
tentioneaza sa Intareasca corpal granicerilor ce vor face paza la frontiera
Prutuluim. Ziarul Russkoe Slovo remarca cresterea exigentelor In pri-
vinta formalitatilor de trecere in Rominia a persoanelor sosite din Rusia.
Pe cei care sosesc din Rusia Si urmaresc en vigilenta sublinia ziarul.
Perchezitiile la granita" asupra ru,silor sint amanu,ntite"5.
Cu toate acestea, tentativele de trecere din Rusia In Rominia si vice-
versa devin tot mai frecvente. Ziarul Secolul anunta cgs la Ungheni-Rasi
au fost arestati citiva revolutionari din Chisinau, care, probabil, vroiau, sa
treaca Prutul."9.
www.dacoromanica.ro
3 INFLUENTA PRIMEI REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII ROMINE 55
0 importantg, cu, totul special 'a o prezint5 cazul lui Grigorii Bondarev
arestat de autoritatile romine§ti la inceputul anului 1908. Ancheta judi-
ciarg, a stabilit ca Bondarev a venit in tar' in mod. fraudulos 13i a avut
legatuxi cu cercurile revolu,tionare ruse"1. in Rominia el a luat contact cu.
potemkinistii §i a intretinut relatii strinse cu, citiva din ei2. Din pAcate
§tirile presei nu, ne permit s'a" preciza,m dad' Bondarev primise insarci-
flare special' in acest sens, sau numai intimplAtor, in urma unei initia-
tive personale si contind pe faptul ea, va gasi sprijin printre tovar5,§ii
care imOrtaseau aceeasi soart5, ca si el, a intrat in legatura cu potemki-
nistii.incerdmile de a trece de partea cealaltg, a Prutului atfageau du,p5, sine
interventia armata a grAnicerilor, fk`a, sa, se afle in prealabii imprejurkile
§i motivele care duceau la aceasta. Un conflict de frontierA, s-a iscat pe
linia Prutului intre granicerii romini §i pescarii rusi", se stria in aceast5
ordine de idei in until din ziarele vremii. Voind sa, tread, pe malul runt-
nese continua ziaruJ pescarii ru§i au, fost primiti cu, focu,ri de puss' de
catre gfaniceri. Un pescar rus a fost impu§cat"3. Yn timpul fascoalei din 1907
se inregistreazA tin nou, aflu,x al traversArilor din Rusia in Rominia §i vice-
versa. Animatia intre cele dou5, maluri ale Prutului cre§te. Demn de relevat
este faptul ca acest §uvoi circular continuu era provocat de eveni-
mentele revolutionare care aveau loc ; intr-un caz tgranii puneau,
la tale o intelegere in vederea unei actiu,ni comu,ne, in altul ei se adAposteau,
de urm'kirea detasamentelor de represiune, alteori se semnala prezenta
unor tarani rusi pe teritoriile cuprinse de r'ascoard etc. Mentinindu,-ne
strict in domeniul izvoarelor documentare se poate preciza cu certitudine
cs intensificarea leggturilor reciproce dintre populatia de pe teritoriul
Rusiei *i al Rominiei si prin urmare largirea posibilit'atilor de informare,
se aflg, in raport direct cu, activizarea luptei de clasg, dintr-o tar' sau alta.
La 9 martie 1907 comandantul unei detasament de represiune co-
munica autorit'atilor militare ca in comuna MihAileni-Dorohoi, care intra
in raza sa de actiune, au fost arestati 8 ru,§i. Din declaratiile date la intero-
gatoriu, de cei arestati reie§ea ca, ei s-au, rupt de in grup mai mare care rá-
masese in comuna Corni, Jud. Boto§anti. La 12 martie acelasi comandant
al deta§amentului de represiune din MihAileni intreba autoritatile militare
superioare dad, este necesar s5, fie trimisi cei 8 ru§i arestati, improung,
ea 9 capi de revolt' din comuna, la Dorohoi pentru anchete suplimentare5.
La inceputul fAscoalei, in punctul de frontiers Sculeni, au fost retinuti
5 ru,§i. ZiaruJ Evenimentul relata ca cei 5 ru,§i care au fost prin§i eri la
Sculeni vor fi adu§i mline in localitate. Asupra for planeaz5, oarecari
bg,nuieli"6. La Ungheni, in timpul fascoalelor, au fost prinsi 6 tArani ru,si
pe care autoritatile i-au arestat considerindu,-i instigatori, la revolts si
tulbufki"7. Autoritatile ruse§ti au prins la rindul lor, la Ungheni-Rusi,
1 Romtnia munciloare, 17-26 februarie 1908.
2 Ibidem.
3 Secolul, 19 august 1905.
4 Arh. St. Suceava, Prefectura Jud. Dorohoi, dos. 1, f. 5.
5 Ibidem, f. 15.
8 Evenimentul, 23 februarie 1907.
9 Vezi Adevdrul, Buc., 11 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
56 D. HUREZEANU 4
mai multi tarani romini care fAceau, propaganda printre satenii din guber-
nia Basarabia indemnindu,-i sa treacg in Moldova uncle li se va da pgmint
din bel§u,g"1. Varanii romini considerati elemente atitItoare la dezordine
au fost predati autoritItilor romine2. Ziarul Universul semnala de asemenea
la 23 martie 1907 ca; autorit'Atile ruse§ti au predat autoritatilor romine
mai mu,lte persoane care trecusera granita in Rusia din comuna Cirniceni.
Varanii rasculati din Comuna Hrodi§tea, situates in regiunea Prutului,
au declarat cu ocazia aresthrii lor, ca intre ei §i taranii ru,§i din gubernia
Basarabia an existat intelegeri vechi in vederea rascoalei3. Corespondentul
u,nui ziar contemporan stria din ju,d. Dorohoi ca la Mitoc s-au. fa'cut des-
coperiri interesante in ceea ce prive§te participarea tAranilor de dincolo de
Prut la rgscoalele din acea comuna. Se tie cg, arenda§ul mo§iei, I. Kauf-
man mentiona corespondentul posedg, o gospod'arie model. Mitoc e
situat pe malul Prutului. Din cercetgrile fAcute pare a rezuJta ca taranii
basarabeni au participat direct la devastAri"4. In continu,are corespon-
dentul arata, ca intre taranii din Mitoc §i cei de pe malul celalalt al Pru-
tului au avut be leggturi permanente. In timpul noptii multi tarani din
satul nostru Mitoc tree Prutul snot in Basarabia dupes cum multi tarani
ru§i vin root din Basarabia"5. Catre sfirOtul fascoalelor, de teama urmg-
ririlor aparatului represiv, multi tarani romini autau, ad'gpost la tovara§ii for
de dincolo de Prut. Stiri sosite din Chi§in6u, mentiona corespondentul unu.i
ziar, anu,ntI ca, la diferite puncte de trecere in Basarabia au fost arestati
un mare numAr de sAteni din Rominia, fugiti de urmgrirea autoritatilor"6.
Considerind de domeniul evidentei realitatea unor contacte dintre
satenii de pe ambele maluri ale Prutului, u,nele organe de presa nu
intrau, in amanu,ntele concrete ale acestor contacte ci semnalau intr-o
forma generals ca ele au ca urmare rAspindirea §tirilor revolutionare de
la sat la sat. Un corespondent berlinez constata ca pAtru,nderea infor-
matiilor despre cele petrecute in Rusia se facea i ... de-a dreptul,
de la satele de peste Prut"7. Unele ziare ale vremii mentionau ca infil-
trarea §tirilor cu, privire la mirgrile de peste Prut este ...periculoasg,
mai ales el ea se produce pe nesimtite de la sat la sat transformindu-se
dupes pAsurile locale ale locuitorilor"5. In timpul marilor rAscoale din 1907
s-a dezvaluit en limpezime masuxa in care pgtrunsese la sate ecoul primei
revolutii ruse, cit de larg erau rgspindite §tirile despre revolutia din Rusia.
Ceea ce caracterizeaza, aceste §tiri este faptul ca taranii le interpretau
grin prisma n'Azilintelor §i intereselor for cele mai arzatoare.
Evenimentele revolutiei din 1905-1907 erau, prelucrate in mintea
taranilor, adeseori intr-un chip fantastic, naiv, departe de a corespunde
realitAtii lucrurilor, dar totdeauna in dosul acestor interprefaxi, vagi
1 Universul, 11 martie 1907, vezi gI Opinia, 10 martie 1907.
3 Ibidem. S-a consemnat 5i In presa ruses prezenta cttorva tarani romini care trecusera
Prutul gi atltau pe taranii basarabeni la rilscoale", Novoe vremea, 15 martie 1907.
8 Universul, 28 martie 1907.
4 Conservalorul, 4 aprilie 1907.
5 Ibidem.
Opinia, 30 martie 1907.
7 Voinfa nationalet, 17 aprilie 1907.
8 Opinia, 2 martie 1907; Conservalorul, 1 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
5 INFLUENTA PRIMEI REVOLUTII RUSE &SUPRA TARANIMII ROMINE 57
www.dacoromanica.ro
58 D. HUREZEANU 6
Pe linia celor expose mai sus trebuie relevat eg, pentru tgranii din
Rominia intrase in traditie sa asocieze problema eliberarii for de ajutorul
§i sprijinul venit din partea Rusiei. In masa de tgrani era adinc inrgdg-
einat sentimentul cg Rusia actioneazg in sensul ngzuintelor lor. Perioada
primei revolutii ruse a reactualizat numai intr-o noun formg aceastg veche
traditie din sentimentul popular i i-a dat un sens amenintator pentru
clasele exploatatoare. Nu intimplgtor sursele vremii manifestau tendinta
de vgdita, nelini§te pentru urmarile pe care be poate avea acest sentiment
in conditiile desfg§urgrii primei revolutii populare in Rusia §i a avintului
revolutionar de la not din tars. Sgteamil romin, scria un ziar In ince-
putul r5,scoalei din 1907 este un vechi §i profund admirator al Rusiei.
Din timpuri istorice dateazg respectul tgranu,lu,i romin pentru marea
impgrgtie rusg, ba altar §i sperantele lui intr-o interventie mintuitoare a
sfintei Rusii. Recrutii noktri tgrani 1§i cautg scAparea in Basarabia "1.
In vara anului 1905, rgspindirea potemkini§tilor in centrele §i satele din
Rominia provoca meditatii de acela§i gen unui alt ziar al vremii. Fkcin-
du-se ecoul cercuxilor reactionare din tara noastrg el ajungea s5, califice
drept pericol rational" urmgrile pe care be are credinta tgranimii in misi-
unea eliberatoare a Rusiei, mai ales in conditiile cind taranii vor veni
in contact cu, potemkini0ii. In realitate, acest puternic sentiment popu-
lar a stat la baza relatiilor de prietenie dintre cele doug popoare.
Pentru sgtean mu,scalui este na§ brat" adicg fratele nostril." spune
o gazetg a vremii 2.
Ziarul Cronica a consacrat in vara anului 1901 un ciclu de articole
pentru, a preveni" opinia publics de pericolul pe care-1 prezint5, faptul c5,
fgranul romin nutre§te sentimente de adinca simpatie pentru poporul rus,
fi atinte§te privirile inspre tara vecing de la rgsgrit, socotind eg, ea ii va
sprijini eforturile sale de eliberare, se lasg prins in mrejele unor iluzii
potrivit cgrora Rusia, manifestg solicitudine pentru situatia for Brea.
Pe lingg multe consideratii ostile acestui curent existent in popor
ziarul recuno§tea numeroase fapte reale 3. In alt numgr acelmi ziar sub-
linia : Gazetele muscale§ti (ruse§ti D. H.) au dreptate cind Bustin
ca ru,6ii se bucurg de simpatii in Tara Romineascg, ele nu gre§esc cind afirmg
ca vor fi primiti cu bratele deschise i cg exists o categoric de fiinte (ziarul
are in vedere tgranimea D.H.) care sustin cu, energie ca e mai bine sg
fim prieteni cu ru§ii decit cu nemtii" 4. Credinta tgranilor in inriurirea
binefgcgtoare a Rusiei, reflectat5, in imaginatia for in chip naiv §i fantastic,
era relevatg, de gazeta, astfel : B veche propaganda printre populatia
1 Opinia, 9 martie 1907.
2 Secolul, 2 iulie 1905.
3 Cronica, 25 iulie 1901.
4 Ibidem, 7 august 1901.
www.dacoromanica.ro
7 INFLUEN'Z'A PRIMEI REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII ROMINE 59
www.dacoromanica.ro
60 D. HUREZEANU 8
www.dacoromanica.ro
9 INFLUENTA PRIME' REVOLUTII RUSE ASUFRA TARANWHI ROMINE 01
www.dacoromanica.ro
62 D. HUREZEANU I()
1 Ibidem. Asa cum primul ministru conservator Gh. Gr. Gantacuzino indicind drept cauza
a rascoalei penetratia rusa, penetratie prevazuta cu toate mijloacele, OA la cele pecuniare,
nu facea decit sa repete afirmatiile predecesorului sau de la 1888 ; tot astfel Incercarile autorita--
tilor de a pune miscarea taranilor pe seama fugarilor si iconarilor nu faceau altceva decit sa_
reinvie vechile formule la care recurgeau autoritatile In 1888. De fapt, la 1907 se reedita de
catre autoritati pe o scars mai mare, arsenalul falsificarilor folosite de predecesorii for In 1888-
Vorbind despre Inscenkile pe care le-au fAcut autoritatile la 1888 in chestiunea juganarilor si
iconarilor rusi instigatori" un om politic al vremii mentiona : Nu am nevoie sa expun ciiw
s-a cautat gi ce putin s-a dovedit (e vorba de prezenta elementelor rusesti in miscarea din 1888
D.H.). cu toate acestea, iconarii juganarii shit Inca legenda pe care o vietuieste o
parte a preset $i In ziva de astAzi" (Al. Marghiloman, Discursuri politice, Buc., 1916, p. 140).
Materialele din press si documentele oficiale atesta ca si la 1888 ca si la 1907 se urmA-
reau iconarii rusi. In ziarul L' independance Roumaine din 30 ianuarie 1899 nr. 6691 se sublinia
In acest sens urmatoarele : Primarul comunei Balotesti (Ilfov) a deferit parchetului doi tarani
rusi sub Invinuirea de a fi instigatori la revolta". Intr-o telegrams destinata pentru Rusia se ara-
tau de asemenea urmatoarele : Ieri au fost arestati .i trimisi la judecata In Bucuresti doi jug-
nari rusi banuiti ca umblau prin sate si strIngeau iscalituri de la tarani pentru o jalba adresata
tarului. Juganarii au fost supusi unui lung interogatoriu" (Acad. R.P.R., Mss., Fond Sturdza,
Gorespondenta, mapa 10). Un autor contemporan sublinia ca asemenea Inscenari puerile nu ca-
dreazA cu seriozitatea situatiei pe care au dezvaluit-o miscarile. Mai multe mii de tarani se
rascoala contra autoritatilor comunale. Pentru acest incurabil bolnav (e vorba de autoritati
D.H.) Rusia a rasculat pe sAteni..." (Adevdrul, 1888, 24 noiembrie).
2 Dimineafa, Buc., 12 martie 1907.
8 V oinia nafionald, 10 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
11 INFLUENTA PRIME' REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII MAINE 63
www.dacoromanica.ro
64 D. ITUREZEANU 12
Red, relatind stiri despre rascoala din 1907, considera de domeniul evi-
dentei influenta revolutiei ruse asupra Rominiei 1.
Multi autori, frapati fiMd de asenagnarea formelor de luptg ale fascu-
latilor rusi 0i romini, considerau cg aceasta constituie cea mai bung dovadg
ca tgranii romini au pornit fascoala sub imboldul celor petrecu.te in Rusia
repetlnd in amgnuntime exemplul venit de peste unul din hotare".
27 117odul de a opera al tgranilor scria C. Bacalbasa in amintirile sale era
identic cu felul in care an operat tgranii rusi, rgsculati cu, chivy ani inainte 2.
intr-un discurs parlamentar C. G. Disescu, sublinia cg miscarea de aici
a fost ca i miscarea din strgingtate ysi, mai cu seamy ea se aseamgng
en miscarea din Rusia" 3. Intr-un comentariu facia pe marginea lucfgrii
fostu,lui ministru rus al agriculturii Ivan Ermolov, intit ulatg Rusia agrarg
i criza agrarg", un ziarist conservator observa in leggturg cu, problema
care ne intereseazg urmatoarele : In Rusia taranii erau trimisi sg, incen-
dieze fermele spu,nind ea numai astfel nobilii nu se vor reintoarce ; la not
tgranii incendiau si jefu,iau, pe motiv cg boierii hind fuggriti, pgmintul ar
Amine in acest caz plugarilor. In Rominia tgranii au intrat prin conace
si au distrus toate mobilele cu, topoarele, si in Rusia la fel. In Rominia,
on In ce sat an intrat tgranii, an pus stgpinire pe telefoane intocmai ca
si in Rusia" 4. Dupa, ce releva i alte forme de luptg care se reproduceau
aidoma in miscgrile tgrgnesti din Rominia ca i in cele din Rusia, comen-
tatorul ggsea cg este de prisos sg se mai insiste asupra faptului ca ambele
miscari an fost dirijate din umbra" de cgtre organizatii secrete dupg un
plan stabilit in prealabil. Este probabil ca planul i metodele de actiu,ne sg
fi fost preluate de la organizatiile corespunzgtoare rusesti, sau ultimile
sg-$i fi trimis direct agentii in vederea ridicgrii maselor din Rominia. Nu
este lipsit de interes sa remarcgm ca divagatiile comentatorului, en pretentii
de analizg subtilg, si-au ggsit riposta chiar in perioada aparitiei lor.
In coloanele ziarului Adevarul se sublinia coincidenta izbitoare,
care mergea uneori ping la reprodu,cerea celor mai mici detalii si amg-
nu,nte dintre formele de luptg ale tgranilor din Rusia i celor din Rominia.
In capitolul asupra rascoalelor din cartea ministrului agriculturii Jermo-
loff, poti sa inlocuiesti cuvintul rus prin eel romin i incolo nu vei avea
nevoie de nici o altg modificare pentru a avea o succinta descriere a rascoa-
lelor" 5. Concluzia la care ajungea autoruI articolului publicat in Adevarui
se deosebea in mod radical de cea pe care o formulase comentatorul sia-
rului Conservatorul. In fond el punea problema pe adevgratul sau teren
de rezolvare : Numai starea Varanului rus se mai aseamana cu a celui
romin. i fiindcg in materie socialg aceleasi cauze trebuie sa producg
aceleasi efecte, si in Rusia au avut loc rascoale tgra'nesti care an ping in
an:an-mit aceleasi caractere ce ale noastre" 6.
www.dacoromanica.ro
13 INFLUENT& PR MEI REVOLUTII RUSE ASUPRA TXRXNIMII ROMINE '65
5 - c. 2681
www.dacoromanica.ro
66 D. HUREZEANU 14
HPATHOE COgEPIRAHHE
www.dacoromanica.ro
SI V1ti3a1abH IaNIUd mtnionas asas vuansv nvismysyi Dliwou L9
www.dacoromanica.ro
68 D. HUREZEANU 16
RESUME
www.dacoromanica.ro
17 INFLUENT'. PRIME' REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII ROMINE 69
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SITUATIA CLACASILOR DIN TARA ROMINEASCA
IN PERIOADA 1746-1774
DE
FL. CONSTANTINIU
1 S.D. Skazkin, Problemele fundamentale ate a;a-numttei a doua iobagii" In Europa cen-
trala ;i rdsariteana, in Analele romtno-sovietice, seria istorie, an. XII (1958), nr. 1-2, p. 105
gi urm.
2 A. Otetea, Le second asservissement des paysans roumains (1746 1821), in Nouvelles
etudes d'histoire, Buc., 1955, p. 299 si urm.; idem, Problema periodizdrii istoriei Romtniei, In
Studii, an. X (1957), nr, 6, p. 108.
www.dacoromanica.ro
72 FL. CONSTANTINIU 2
www.dacoromanica.ro
3 CLACA$II DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746 -1774 73
mai lnaintate de cultivare a p6mintalui din Orile for sau judecau posibi-
litgtile economiei agricole a prilor Romine In lumina tratatelor de agro-
nomie care incepeau sa circule tot mai malt In Europa. E o apreciere
pornitl de la criterii economise §i agro-tehnice existente In tari le ca o
agriculture dezvoltata. Pentra localnici, pentru cei care aveau, o mai adinca
cunoastere a climatului istoric al locuxilor, al felului de viat'a oriental, ace-
leasi lucruri se prezentau, sub can aspect diferit. Astfel, de pilda, unuj slujbas
otoman, cunoscgtor al agriculturii practicate In Orient, Tara Romineasc6
mi aparea ca roditoare si foarte bine cultivatIm. Sint aici cuvintele cuiva
care cunostea indeaproape viata agricola a Balcanilor $i a Orientului
ri era in mascara sa seziseze progresul inregistrat de cele dou5, principate
in domeniul agriculturii ; un progres, pe care alte izvoare ni-1 aratg, a
nu fi considerabil, dar care trebuie luat In seams mntr -o cercetare do istorie
socials. Proportlile acestui progres incercam 0, be explieam mai jos.
Elemental non in agricultura rarilor Boilable in veacul. al XVIII-lea
este raspindirea pe scarg, largg a culturii porumbului. Apgrata la noi pro-
babil la inceputal veacului al XVII-lea, noua plant& ajunge In mind
elemental de baz6 in alimentatia locu,itorilor. Explicatia trebuie cantata
asa cam s-a arItat 2 in imprejurkile create de desfkuxarea fazboaielor
pu,rtate de Poartg cu Austria. Capitala imperiului otoman era aprovi-
zionatg cu, grine din principate dar pe ling/ aceastA obligatie permanentl,
tarile Romine trebuiau, sa livreze mari cantitgti de cereale trupelor beli-
gerante. Porumbul, nefiind ceru,t de turci, devenise astfel principalul
aliment al populatiei. Italianul Domenico Sestini, care a trecut prin
Tara Romineasc6 spre sfirsitul veacului al XVLII-lea, scrie c& porumbul
este primal si aproape singuxul for mijloc de intretinere". Calgtorul
aflase ca acesta fu,sese introdus de patina vreme §1 isi explica larga sa
faspin.dire prin faptul ca nu cerea o mama; stAraitoare, iar recolta era
sigur64. John Jackson, referindu -se la aceleasi regiuni ca si Sestini, amin-
teste de o regiune frumoasg, unde se cultivg, mai putin griu decent porumb" ;
dintre cerealele cultivate la noi, el mentioneazI in primal rind. griul
turcesc"5. Griul a continuat s& ocupe un loc Insemnat in cultarile cerea-
Here chiar si dupg, ce porumbul devenise principalul mijloc de hranA
al populatiei. Aceasta se explica prin faptul cg dintre cerealele produse
in Moldova si Tara Romineasca, grilll era cel mai cerut In circuital comer-
cial exterior, In primal rind de imperial otoman.
infra& nu, dispunem de date precise privind volumul produ,ctiei
de grill, $i a altor cereale a principatelor In aceastg epos /, este necesar,
pentru a putea aprecia potentialul agricol al Tgrii Rominesti si al Moldovei,
sO, folosim poruncile otomane referitoare la procurarea de zaharea ; acestett
1 M.G. Karadja, Principatele romtne vdzute de un funcjionar turc din veacul at XV III-lea,
In Arhivele Oltertiei (1933), nr. 67-68, p. 293, cf. N. Iorga, Istoria romtnilor prin cdldtori,
Buc., 1928, vol. II, p. 195-202.
2 N. Iorga, Vechimea culturii porumbului la noi, In Revista lstoricd, VI (1920),
nr. 7-9, p. 173.
3 Idem, Cdldtoriile lui Domenico Sestini to Muntenia, Arhlva Societatii stiinifice 5 lite-
rare din Iasi, IV (1893), nr. 10-11, p. 571.
4 D. Sestini, Viaggio in Valachia e Moldavia, Milano, 1853, p. 42.
6 C. I. Karadja, op. cit. ; apusenii numeau porumbul glitz turcese".
www.dacoromanica.ro
74 FL. CONSTANTINIU 4
www.dacoromanica.ro
5 CLAC.A$II DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 75
www.dacoromanica.ro
76 FL. CONSTANTINIU 6
torilor de a aduce la Iasi, pline, faing, griu, orz si malai, subliniind ca bei-
lic nu sa vor lua, iar piinea Inca vor vinde-o cu pretul ei"..
Prin nevoile for alimentare, orasele an stimulat nu numai productia
cerealiera, dar si culturile de zarzavaturi. In descrierea torilor rominesti
de cgtre functionaral turc amintit, se arata ea in imprejurimile Bucurestilor
se afla cimpii roditoare cu grgdini si vii", iar pe Maga Tirgoviste se gases°
7
intinse vii si grgdini de zarzavatuxi72. Este probabil ca asemenea culturi
sä fi fost facute de locuitorii acestor orase, practicg devenita caracteristica
acolo unde orasele sau tirgurile nu an reusit sa se separe complet de inde-
letnicirile agricole ; in acest caz, problems iese in afara preocupgrilor pre-
zentei cercetari. Faptul insa ca in toate poruncile domnesti privitoare la
obligatiile clacasilor fats de stapinii de mosii, intilnim mereu, amintite,
and se vorbeste de dijnia din produse, legumele destinate negutgtoriei",
perfect distincte de acele necesare gospodgriei : ,pentru, treaba caselor for ",
ne indreptateste incheierea cg in orase se desfgceau legume si zarzavaturi,
produse de marile domenii boieresti sau mangstiresti, provenite fie din
dijmele tgranilor, fie din culturile-facute pe rezerva st apinului sau de clgcasi
pe lotuxile tor.
Desigur cg, in ciuda inaspririi monopolului turcesc, o data en insta-
larea domnilor fanarioti, s-a continuat vinzarea mai molt sau mai putin
fg-tisg a grinelor peste Carpati. Numai astfel se poste explica invinuirea
pe care internuntiul Brognard i-o aduce lui Alexandru, Ghica, domnul
Tgrii Rominesti, de a fi oprit vinzarea griului si a altor produse peste Car-
pati. Raspunsu,1 Portii din august 1767 motiveaza mgsurile domnesti prin
obligatiile de aprovizionare pe care Tara Romineasca be avea de indeplinit
fats de Imperial otoman3. Rezuna totusi cg, Inainte de interzicerea ordo-
natg de Al. Ghica, se vindea in provinciile stgpinite de Habsburgi, grill din
Tara Roraineasca. Contrabanda desfasuratg, la granita, care evident nu
putea rasa urme in docu,mentele vremii, a fost de asemenea un factor de
limitare a monopolului turcesc, dar lipsa de date precise nu ne permite nici
un fel de aprecieri cantitative.
in sfiXsit, printre factorii care an stimulat cultivarea cerealelor in
vederea vinzgrii, trebuie amintite si rgzboaiele purtate de Poartg cu
Austria si Rusia. Nevoile de aprovizionare ale trupelor combatants erau
satisfacute in mare parte de productia locals, de unde interesul serviciilor
de intendenta" in sporirea cantitatilor de cereale produse pe marile domenii.
Asa cum s-a remarcat, aceste armate solicitante de cereale, au Indeplinit, in
proportii evident mai moderate, rolul jucat in aceasta directie de cgtre
orasele din vestul Europei4. and insa operatiile militare luau sfirsit, carele
eu griu sau Ming in loc sg se mai indrepte spre depozite militare luau drumul
spre Braila, pasuxile Carpatilor sau tirgurile rgspindite pe Intinsul tgrii,
uncle incgregtura for isi gasea grabnic cumplrgtori.
1 N. Iorga, Studii si documente, VI, p. 229. si J. Jackson scrie cA In orasele marl se gA-
seste IncA pline buns de grlu", vezi, G.I. Karadja, op. cit.
2 M. C. Karadja, op. cit.
3 Hurmuzaki, vol. VII, p. 39-40.
4 A. Otetea, Constrtngerea extra-economied a cliicasilor la Inceputul 'see. at XI X-lea, In
Studii ,si referate privind istoria Romtniei, Buc., 1954, vol. II, p. 1060.
www.dacoromanica.ro
7 CLACA$11 DIN T. R04INEASCA. INTRE 1746-1774 77
www.dacoromanica.ro
78 FL. CONSTANTINIU 8
www.dacoromanica.ro
9 CLXCASI1 DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 79
1 N. Iorga, Studii ;i doc., III, p. 57-58. In aceeasi descriere citim : Deci ddstul
este a socoti cinevas cltd dare an ,pe tot anul, nu numai birul si alte stiint.e si obisnuitele
cheltuiele... si alte Intimplari si pagube an apururea si de s-ar socoti cats sums vor cuprinde
acest tot, Inca p-atit sau mai mult platesc pe tot anal doblnzi de bani la turd ce-1 indatoresc
$i tot den osteneala lor, ajutindu -se din birsugul pamIntului, de sa face multd negutAtorie, cu
care sa biruiescla toate necazurile". Pentru cunoasterea nivelului atins de agriculturd munteand
ar fi interesant sa se poatd data precis aceasta 1nsemnatd descriere. N. Iorga socotea ca a fost
scrisd pe la 1750. Vezi Ctteva note despre cronicele ;i tradifia noastrd isloricd, extras din Analelc
Acad. Rom., seria II, t. XXXIII, 1910, p. 14.
2 Mai sus, p. 72, nota 5.
3 N. Iorga, Cdldlori, ambasadori, misionari In fdrile noastre ,ct asupra fdrilor noastre In Bu-
letinul Soc. geograf ice, sem. II, 1898, p. 71-72. 5i abatele Boscovici (despre el, N. lorga, Isloria
romlnilor prin cdldlori, II, p. 177 Si urm.) a fost gazduit la Jenibazar de un romin care prefera
sa trdiascd sub administratia turcd pentru a scapa de darile apasAtoare din Cara sa. Cf. Giornale
di un viaggio da Constantinopoli In Polonia, Bassano, 1784, p. 65-66.
4 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 461.
www.dacoromanica.ro
80 FL. CONSTANTINIU 10
2. OBLIGATIILE CLACMILOB
www.dacoromanica.ro
11 CLAcA$D DIN 'T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 81
G. 2881
www.dacoromanica.ro
82 FL. CONSTANTINIU 12
www.dacoromanica.ro
13 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746 -1774 83
multa munc5, pentru a-si exploata mai bine domeniile, rezistenta , cu multi-
ple aspecte tai uneori Incununatl de succes a celor din urm5, ; in sfirvit poli-
tica domniei, exponent./ a intereselor boierimii, dar In acelavi timp cu
interese fiscale deosebite, care uneori o sileau sa acorde concesii *minor.
Din ciocnirea acestor linii de interese contradictorii a rezultat dinamica
relatiilor agrare In veacul al XVIII-lea.
Regimul obiceiului al reglementkii prin invoial/ intre tgranif
liberi lli boierii sau mAnAstirile pe moiile ckora erau avezatila fost pentru
prima oar/ inlocuit printr-o reglementare cu, aplicatie general/ In Oltenia,
in timpul ocupatiei austriace (1718-1739)2. In 1722, autoritatile austriace
stabileau, la cererea boierilor olteni, regimul de claca de o zi pe sapfamin5,
adic5, 52 zile pe an pentru, toti tkanii indiferent de situatia for
juridic/. de pe mosiile boierevti i mangstirevti3. Expresie a unui moment
de dominatie nelimitatl a marii boierimi, regimul acesta avea sa dureze tot
atit timp eft vi Imprejurkile istorice din care s-a nascut. Deoarece in ju-
detele din stinga Olt-alui, In tot acest interval obiceiurile" vechi conti-
nuaser5, sa reglementeze relatiile agrare, se intelege c5, dupg unificarea
Orli, in urma pAcii de la Belgrad, domnia era silit'a" s5, asimileze cele dou/
situatii atit de deosebite Eli prin urmare izvor de mari inconveniente. Folo-
sind probabil exemplul administratiei austriece, C.Mavrocordat a introdus
un avez/mint4, care prevedea pentru tkanii ce locu,iau pe mosiile boierilor
§i ale m/n6"stirilor obligatia de a clgoui 24 zile pe an. Textul hot/Arii nu
s-a p/strat ; ea nu ne este cunoscut5, decit din lucrkile lid Mihail Carita-
cu,zino vi ale generalului Bauer5.
Existenta acestei reglementki nu, a avut darata. C. Mavrocordat a
fost silit In curind s5, se ocupe din nou de problema relatiilor agrare, dar
hrisovul sau din februarie 1740 prevedea ca oricine pe a cui movie va,
1 Din putinele cazuri cunoscute se constata ca In general acestea prevedeau 3 zile de claca
sau un numar apropiat.
I Pentru relatiile agrare In aceasta perioadA si In general pina la 1746, veil $erban
Papacostea, Contributie la problema relatiilor agrare dirt Tara Romineascd In prima jumdtate
a veacului al XVIII-lea (In manuscris).
a C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei sub Austrieci, Buc., 1916, p. 536-537. A-
ceastA hotArlre fusese precedata de alta, cu un regim mai putin apasator pentru tarani, care a
Post Insa modificata la insistentele boierilor. Cf. $. Papacostea, op. cit. (Mihai Cantacuzlno) Istoria
Tdrii Romtnesti, trad. C. Sion, Buc., p. 36-37 si Bauer, op. cit., p. 48 afirma ca taranii erau
obligati sa presteze 48 zile pe an ; totusi dispozitiile administratiei Indica Intotdeauna o zi
pe saptamlna ; de ex. porunca adresata satelor Dobriceni sf Bogdanesti la 2 noiembrie 1722
...In toate saptaminile, de saptamina, o zi". Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/92. In schimbul
acestei considerabile sporiri a numarului zilelor de claca, stapInii de mosii an renuntat la
dijma.
4 Pentru aspectul juridic al hrisoavelor si asezamintelor domnilor fanarioti, vezi, D.Ionescu ,
Gh. Matel si Gh. Tutui, Dezvoltarea constitufionald a statului roman, Buc., 1957, p. 35 36, cf.
A. Radulescu, L'influence frangaise sur le droit roumain jusqu'en 1864, Academie Roumaine,
Buletin de la Section historique, t. XXVII (1946), p. 10, compara aceste hrisoaVe cu ordo-
nantele regale franceze.
5 Nu s-a gasit pInA In prezent nici o porunca domneascA In favoarea manastirilor sau
boierilor stapini de mosii, care sa faca referire la acest asezamInt : in favoarea autenticitatii sale
pledeaza Insa adresa clerului $i a boierimii care Al. Ipsilanti, probabil din 1775, In care se
arata : iar de la o vreme Incoace s-au hotarltu ca sa fie datori cei ce sadu pe molli streine
sa lucreze Intr-un anu zile 24", N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 542.
www.dacoromanica.ro
84 FL. CONSTANTINIU 14
*lea, aceluia sä-i cl'acuiasca si sg-si dea dijma dupa obiceiu"1, ceea ce pare
a insemna o revenire la regimul anterior al obiceiuxilor". Poruncile dom-
nesti din a doua jumAtate a anului 1740 si din anii urmAtori (atit cele de la
C. Mavrocordat cit si cele de la M. Racovitg) fixeazA obligatiile de clac62
ale Oranilor de pe mosiile mAnastiresti si boieresti la 6 zile pe an3.
Reintors in domnie in vara anului 1744, C. Mavrocordat adopts a
noun hotarire in privinta 'obligatiilor de clad, ; poruncile emanate atom
de cancelaria domneasc6 an formule stereotipe si ele se conformeazg unui
asezamint al egrui original e pierdut, dar ale cArui prevederi pot fi recon-
stituite4. Pranii9 erau obligati s'a, clAcuiascg, 12 zile pe an, cite trei zile in
fiecare anotimp si aveau dreptul sa converteasc6, numai cu asentimentul
st6pinului mosiei, elaca in bani plAtind un zlot pe an in dou26 rate : 1 tult6
la Sf. Gheorghe (23 aprilie) .si 1 tult la Sf. Dimitrie (26 octombrie).
Evenimentele din anii 1745-1746, care au, culminat cu actin de
desfiintare a ruminiei din 5 august 1746 nu an adus nisi o modificare re-
stabilite anterior. Tgranii clacasi categorie in care s-au
integrat si fostii rumini uxmau, sa presteze 12 zile conform asezamin-
tu,lu,i din vara anului 1744. Derogarea de la acest asezgmint nu se pre-
vedea decit in favoarea imigrantilor (atit in intelesul propriu al termenului
cit si in eel de fugari reintorsi), care, In afara usufarilor de ordin fiscal,
obtineau si o reducere In jumatate, adica la 6 zile, a obligatiilor de claca".
S-a crezut ca si ruminii eliberati in urma hothririi din 6 august au bene-
ficiat de acelasi regim7. Documentele nu confirms insg, aceastg ipotezA :
la 12 februarie 1747 domnul poruncear clAcasilor din satul Stroesti al m-rii
Bistrita sa achite soma pe care conveniserl cu, egumenul fig o pl6teascii,
pentru a fi scutiti de clac.a, in caz contrar fiMd indatorati sa clAcu.iasc5,
12 zile pe an9 ; tot In 12 zile erau indatorati cl5casii din satele Jiblea, Mina-
nesti, Bratovoesti si Orlea ale m-rii Cozia, prin porunca domneascg din
iunie 17479. RAmine &á se stabileasca in viitor, pe baza unei mai largi
cunoasteri a materialului documentar, dacg aceste porunci porneau de la
un nou asezAmint, ulterior reformelor din 1746, asa cum au crezut unii
1 Arh. St. Buc., Suluri, nr. 17 ; teXtul francez al constitutier lui Mavrocordat in-
dicA un certain nombre de jours", Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., seria III, t. XXIX
(1945 1946), p. 439.
2 Documentele nu precizeazA daca e vorba de tarani liberi cu Invoiala sau rumini,
folosind formula toti oamenii citi vor fi sazatori pe mosiia... " ; cf. porunca din 20 noiembrie
1740. Acad. R.P.R., fond. cit. DXCI /83.
8 Cu o singura eXceptie, la 4 septembrie 1740, domnul porunceste locuitorilor mosiei
Darasti a vel satrarului Tanase sA clacuiasca 12 zile pe an. Arh. St. Buc., Mitrop., T. Rom.,
xxvpi.
4 Continutul acestor porunci indica lntotdeauna izvorul pe care 11 urmeaza dupa hota-
rirea asezamIntul ce s-au facut la divan". Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/73.
5 E vorba probabil de taranii liberi cu Invoiala ; In uncle porunci, dupA ce se vorbeste
despre obligatia oamenilor ce vor fi sezatori pe " de a clacui 12 zile, se spune :
Si pe ruminii de bastina sa-i stapIneasca ca $i mai Inainte ". Cf. Acad. R.P.R., Mss. DXCIVI67.
° Tultul era o moneda turceasca, vezi H. Dj. Siruni, Monetele turcesti In Wile romlne,
Balcania, IIIll (1939-1940), p. 75.
7 I. C. Filitti, Proprietatea solului In Principatele routine ping la 1864, Buc., 1934,
. 214 215.
8 Arh. St. Buc., M-rea Bistrita, LVI/11.
9 Ibidem, XLVI/18.
www.dacoromanica.ro
15 CLAC,1511 DIN T. ROM1NEASCA !NITRE 1746-1774 85
www.dacoromanica.ro
86 FL. CONSTANTINIU 16
locuitorilor prin citirea lui In sate ; intr-o rezolu,tie domneascg din aprilie
1752, In legaturg en abuzurile sgvirvite de clucerul Mihalache, se gasevte
urnatoarea intrebare adresatg marelui vistier : Dar acestea toate (obliga,
tille clgcavilor n. n.) 6i pentru sohatul vitelor 5i pentru, clad, nu s-au co-
prinsu. In porunca ce s-au trimis la isprav /nicul/ judetului ca sg, le citeascg
pen toate satile i sg, sa urmeze ?71.
Poruncile domnevti din acevti ani slat aplicatii In cazuri particulare
ale mgsurilor generale cuprinse In testament". Astfel porunca din
17 martie 1752 impunea locuitorilor din trei sate ale judetului Ialomita sg,
clacuiaseg, dupg, cum iaste hotkit prin testamentul domniei mele"2.
Cind in cursul aceluia.i an domnul intervenea In conflictul dintre
m-rea Mgrgineni ¢i clacavii din Breaza, el poruncea acestora din urmg
sg-vi indeplineasd, obligatiile de munca dupg cum se aratg in testamentul
domniei mele" ; i in privinta interdictiei pentru tgrani de a vinde yin,
textul poruncii se ref erg, tot la hot/Area testamentului".
Ne mgrginim la aceste indicatii ale documentelor, care dovedese
indiscutabil existenta unei reglementgri domnevti in problema obligatiilor
tgranilor aka*, rgmasa ping, astgzi necu,noscuta. Textul testamentului"
nu ni s-a pgstrat. Reconstituirea sa desigur fragmentarg, trebuie incer-
catg pe baza diverselor porunci, prin care se facea ap]icarea prevederilor
acestuia3. Din Vacate insg, documentele de acest fel se exprimg concis,
fAcind referire la avezgmint, al cgrui cuprins era cunoscut fn Intreaga tarn.
Prima constatare ce se desprinde din cercetarea documentelor este
cg, pe marea majoritate a moviilor mgnastirevti claca era fixatg la, 6 zile
anual. intr-adevgr, toate poruncile din intervalul 1750-1756, cu exceptii
asupra cgrora vom reveni, impun tgranilor clgcavi de pe mofiile mgngsti-
rilor sg, presteze 6 zile de clad,. Dintre formulgrile cuprinse in documente,
mai explicitg, ni se pare a fi cea aflatg in porunca adresatg, la 24 aprilie
1752 ispravnicilor do Prahova pentru su,pu.nerea la muncg a clgcavilor de
pe movia schitului Pirliti, in care dupg, ce' se vorbevte despre claca dato-
rata de acevtia, se face precizarea dupa testamentul domniei mele
ce s-au dat mai pe urmg, sg, faceti pe acei oameni... ca sg.clacuiascg cite
6 zile Intr-un an"4. Reducerea obligatiilor de clacg reiese evident din sue-
cesiunea poruncilor domnevti pentru aceeavi movie ; astfel clgcavii de pe
moviile din Vlavca ale m-rii Glavacioc care claculau 12 zile pe an in 17456,
primeau porund, la 20 februarie 1754 din partea domnului C. Racovitg sg,
presteze doar 6 zile pe an6. Scgderea numgrului zilelor de clad, de la 12
la 6 trebuie explicatg prin interesul domniei de a stabili un regim uni-
form de obligatii prin egalarea cuantumului indatoririlor localnicilor cu
eel al Instrainatilor reintorvi7.
I Acad. R.P.R., Mss. DCXX1V/107.
2 Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XXII/35.
3 Cercetarea trebuie extinsa 5i asupra poruncilor emise de Matei Ghica si C. Racovita,
succesorii lui G. Ghica, care au mentinut regimul stabilit de predecesorul lor.
4 Arh. St. Buc., M-rea Tiganesti, IX/3.
5 Porunca lui G. Mavrocordat din 10 iunie 1745, ibidem, M-rea Glavacioc, XXXIV/73.
6 Ibidem, XXXIV/76.
7 0 masura similara a Post adoptata in Moldova, unde claca locuitorilor era redusl de la
24 zile la 12 pe an, eft datorau laturasii.
www.dacoromanica.ro
17 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 87
www.dacoromanica.ro
88 FL. CONSMNTINIU 18
www.dacoromanica.ro
19 CLACA$II DIN T. ROmINEAscA INTRE 1746-1774 89
fire fault in toata tara pentru toti cei citi sint sezatori pe mosii streine"
(6 decembrie 1765) dupii vechiul obicei i dupa testamentul ce s-au
facut in toata tara pentru, citi oameni sint sezatori pe mosiile altora"
(26 aprilie 1770) 2.
Prin urmare, in cea de-a cincea domnie munteana, C. Mavrocordat
a relu,at problema reglementarii raporturilor dintre taranii clacasi de o
parte, boieri i manastiri de alta. Formularul documentelor se refers ins*
numai la intdrirea unui asezamint.dat in anii anteriori. Fats de situatia
existent* pe mosiile manastiresti, in timpul domniilor lui Grigore Ghica,
Matei Ghica i Const. Racovita, chid pe cea mai mare parte se constata
Indatorirea de 6 zile anual, C. Mavrocordat dubleaza obligatiile de mu,nca
ale clacasilor. Intrucit of in anii 1744-1748, cei ce locuiau pe mosiile
manastirilor trebuiau, sa presteze clad, tot 12 zile, s-ar putea admite ca
revenind in scaun C. Mavrocordat a readus in vigoare hotaririle luate in
domnia anterioara, reconfirmarea facindu-se printr-o intarire a divanului.
Exists ins* un element care se opune acestei interpretari, altminteri foarte
fireasca. In poruncile lui C. Mavrocordat din anii 1756-1758 se mentiona
ca taranii clacasi, In eventualitatea ca stapinul mosiei nu ar avea nevoie
de clack vor trebu,i sa rascu,mpere cele 12 zile cu, un zlot de casa pe an
77dupg, adaosul ce s-au. facut aeum la acest asezamint". Asadar conver-
tirea clacii in bani nu exista in textul asezamintu,lui intarit de divan si a
fost introdusa de C. Mavrocordat. Din documentele citate mai sus pentru,
regimu,1 obligatiilor de mune& din anii 1744-1748 s-a vazut ca rascumpa-
rarea clacii, cu invoirea stapinului, era admisa oi prin urmare nu la regle-
mentarea din vary anului 1744 se refers poruncile din anii 1756-1758.
Daca o hotarire in acest sens nu, a fost luata de C. Mavrocordat in ultimu,1
an al celei de-a patra domnii (1748), atunci inseamna ca se are in vedere
testament-RP lui Grigore Ghica, care intr-adevar staruie asupra interzicerii
depline a rascumpararii clacii.
Eyelet's Ilmitel superloare a oblIgatIllor de maned ale eldessilor
www.dacoromanica.ro
90 FL. CONSTANTINIU 20
www.dacoromanica.ro
21 CLACASII DIN T. ROMTNEASCA INTRE 1746-1774 91
1 tamile manastirilor inchinate din Tara RomIneasca (ms. 677 de la Arh. St. Buc.)
care cuprind date destul de bogate in aceasta privinta shit anterioare anului 1746. Sarni le
manastirilor din Moldova shit larg folosite de catre N. Corivan in temeinicul studiu Conlribufii
la obligafiile fdranilor din Moldova to prima funultale a veacului at XVIII-lea, in Sludii vi cerce-
ldri §Iiinfifice, Acad. R.P.R., Fil. Iasi, Istorie, 1957, nr. 1, p. 63 si urm.
2 Productia de porumb se ridica la 165 cezverti (1 cez. = 16 oca) Acad. R.P.R.,
ms. 616, f. 85.
3 Ibidem.
4 Ibidem, f. 105 v.
5 Ibidem, f. 57 v.
Ibidem, f. 26.
7 Folosirea muncii salariate la munci agricole, viticole sau de caracter gospodaresc se
constatd Inca de la sfirsitul veacului al XV-lea In Tara RomIneasca, vezi $t. 5tefanescu, Eva-
lufia proprieldfii feudale In Tara Romtneased ptnd in sec. at XVII-lea, In Studii, an XI (1958),
nr. 1, p. 62. Documentele din veacul al XVIII-lea relativ la taranii simbriasi nu arata declt
rare on data e vorba de clacasi, laturasi sau mosneni, aflati In aceasta situatie. Taranii se
angajau fie din nevoia de a-si asigura strictul necesar, fie din dorinta de a-si sport veniturlle.
Astfel, Intrucit mosia satului Vaideel depasea posibilitatile de munca ale clacasilor localnici,
m-rea Bistrita a angajat In vara anului 1738, 75 tarani (probabil clacasi) din satul Costesti,
aflat In stapthirea aceleiasi manastiri, platindu-i cu 15 bani pe zi. Amintim ca numeroase docu-
mente referitoare la acest ultim sat vorbesG de strhntoarea loculut vi nelesnirea de hrana",
fapt care Ocplica prezenta locuitorilor de aici pe alta movie, la o munca platita in bani (Arh.
St. Buc., M-rea Bistrita, ms. 192 f. 379 v. 380), la o situatie asemanatoare se refers probab it
www.dacoromanica.ro
92 FL. CONSTANTINIU 22
www.dacoromanica.ro
93 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRE 1716 1774 93
www.dacoromanica.ro
94 FL. CONSTANTINIU 24
www.dacoromanica.ro
25 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCX INTRE 1746-1774 95
1 Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., ms. 133, f. 26. In porunca amintita pentru mosia
Darasti se spune : nici cu sila O. nu aiba voe a lepada vin la vreun om, MI% numai In elrciumR
sR se vInza". Circiumile reprezentau unul din cele mai insemnate izvoare de venituri ale
stapinilor de mosii. Gjonica Ghiculestilor denunta cu prilejul 1110111-H merindelor lui
C. Mavrocordat Vechea deprindere a boierilor de a pune femei In clrciumi si mai ales de a alege
pe cele mai frumoase, pentru Ca vinul sR se vinza repede" practica interzisA de domnul refor-
mator ; D. Russo, Cronica Ghiculestilor, in Butetinul Comisiei Istorice a Romtniei, II (1916), p. 75.
2 N. Iorga, Studii si doc., V, p. 196.
8 Arh, St. Buc., M-rea Cotroceni, XXVIII/42.
4 Acad. R.P.R., Mss. CCCLVII /42.
6 Ibidem, CGCLVII/43.
www.dacoromanica.ro
96 Fit. CONSTAMINIU 26
www.dacoromanica.ro
27 CLACAW DIN t. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 91
7 c. 2681
www.dacoromanica.ro
93 FL. CONSTANTINIII 28
3. REZISTENTA CLACMILOR
www.dacoromanica.ro
29 CLACASII DIN 1. ROIAINEASCA INTRE 1746-1774 99
www.dacoromanica.ro
.100 FL. CONSTANTIMII 30
MO,
www.dacoromanica.ro
31 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRO 1746-1774 1Q1
www.dacoromanica.ro
102 FL. CONSTANTINIU 32
ru,min' ilor. Este semnificativ din acest punct de vedere el un §ir de vechi
procese intro rumini §i stgpinii de rno§ii ivi ggsesc acum sfIx§itul prin
hotgrirca domnului de a-i rgscumpgra pe cei dintli cu bani din vistierie
sau egmara doranCascg (satele Vaideei, Bogdgnevti, Bade§ti etc.).
Actiunea domniei in cazurile partic,ulare ale acestor sate, algturi
de hotg'ririle din martie §i august 1746 privitoare la rumini at treat in
rindurile tgranimii o mare efervescentg. Devi rgscumpgrgrile individuale
§i actul de desfiintare a ruminiei subhniau cg eliberarea se refers numai
la persoana runainului iar nu vi la partile de movie care se aflau, in folo-
sinta lui §i urmau, sa; rAming mai departs sub stapinirea mgngstirilor
vi boierilor, claca§ii in nurceroase locuxi au interpretat aeeste mgsuril
in sensul dorit de ei, inglobin.d in eliberare §i peticele for de pgmint.
Astfel la 25 ianuarie 1749, m-rea Huxez se afla In ju,decatg cu Tudose
§i Radul Boting cu, tovargvii for care de trei ani stgpineau, in silg"
jumgtate d n movia Folevtii de Jos. La judecata, ei nu au putut argta
nici un document de proprietate, ci numai cu gura striga cum cg, ei
cu tot satin au fost rumin' §i cind s-au iertat, s-au slobozit §i cu, pgrtile
for de movie"a.
Dorinta fo§tilor rumini de a dobindi stgpiniredepling asupra pamin-
tabu pe care 11 munceau s-a manifestat In forme variate. ICe mgrginim
aici la infgti§area situatiilor mai caracteristice. Astfel satul Vaideei al
mfingstirii Bistrita incearcg sg, dispung in chip liber de movia pe care
se afla, punindu,-1 pe egumen in fata faptului implinit. Din jalba inaintatg
de acesta la 21 ianu,arie 1746 aflgm cg tgranii clgcavi gindindu-se cum
cgi n-are mangstirea nici o treabg cu dinvii, nici cu movia ", arendaserg in
cursul anului precedent 'venitul moviei3.
0 procedare asemgngtoare se intilnevte §i mai tirziu, cind, pentru
a-1 impiedica pe egumen sä beneficieze de venitul mo§iei, clacasii o aren-
deazg unui turc. Deosebit de semnificativg, pentru ca pane in laming
§i raporturile (nitre domnie §i tuxci, este atitudinea domnului : la 7 mai
1758 C. Mavrocordat Invtiinteazg oficial pe ispravnicul Vilcii el pe sgteni
i-a pedepsit, iar pe egumen 1-a globit §i i-a confiscat movia, pentru cg a
inggdu,it o asemenea tranzactie. Ispravnicului -4- se poru,ncevte sg aibg
grijg de movie, indepgrtindu-lpe arendavul tu.rc cu desgvirvire4. Yn aceemi
zi domnul trimite vi o altg poruncg aceluiavi ispravnic In care arata C.
tole cuprinse in primal ordin s-au zis c, s, argti turcului §i sa poti face
zapt mosiei", in realitate vointa domnului este ca venitul m-rii sl he
asigurat5 in ciuda actiunii clgcavilor. Peudenta, data nu teama, cu care
procedeazg, domnul, simulind o confiscare, dovedevte nu numai slgbi-
ciunea lui in fata unui turc oarecare, dar §i grija de a da o aparentl de
1 Urma§li unor rumini se exprima astfel despre reforma lui C. Mavrocordat :
,,... dtnd dumnezeu bun gind marii sale Constantin voda Mivrocordat, domnul tarli, de
s-au slobozit toti rumlnil de sub jugul robin (Arh. St. Buc. M-rea 4rimta, IV/20).
2 Arh. St. Buc., M-rea Harez, XVIII/33.
3 Ibidem, M-rea BistrIta, VIII/40.
Ibidem, LXII/159.
6 Ibidem, VIII/43. In 1805 claca§ii explicau cele petrecute In 1758 prin nevola de
banl pentru a putea continua judecata cu m-rea In vederea redoblndirli mo§iei, ibidem, VIII/48.
www.dacoromanica.ro
33 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCA MITRE 1746-1774 103
www.dacoromanica.ro
104 FL, CONSTANTINIU 34
www.dacoromanica.ro
35 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 105
www.dacoromanica.ro
106 FL. CONSTANTINIU 36
www.dacoromanica.ro
LE 5Y3T10 1I hua yasvamiwou Zulu 4LLI-917LI LOT
www.dacoromanica.ro
108 .FL. coNsTANTmu 3g
RESUME
www.dacoromanica.ro
39 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCii INTRE 1746-1774 109
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTE SI COMUNICARI
I. CUPRINSUL RE GULAMENTULUI
www.dacoromanica.ro
112 A. OTETEA 2
www.dacoromanica.ro
3 UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 113
www.dacoromanica.ro
5 UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 115
www.dacoromanica.ro
116 A. OTETEA 6
www.dacoromanica.ro
e UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 117
www.dacoromanica.ro
118 A. OTETEA 8
Suma de 500 000 piastri din bugetul anului 1820 nu era In 1819,
primul an al domniei lui Alecu. Sutu., decit de 200 000 piastri. Cresterea
de la un an la altul era deci de 150%. Pa'spectivele pe care aplicarea
Regulamentului le deschidea tkilor rom'ine erau deci eft se poate de
Intunecate.
Cheltuielile Moldovei pentru agentii din Constantinopol si pentru
cheltuielile flcute cu, prilejul nu,mirii ministrilor $i functionarilor Inaltei
Porti, inclusiv chiria si alte cheltuieli ale casei nu,mite capuconao": 394 426
piastri ; Salariile agentilor Principatu,lui la Constantinopol si ale functio-
narilor agen.tiei" : 288 000 piastri ; cheltuielile pentru pensiile acordate
diferitelor familii nobile putin avute de la Constantinopol, inclusiv cIteva
alte pensiiplgtite de asemenea la Constantinopol : 129 000 piastri". Moldova
plgtea deci si ea, sub diferite forme, grecilor din Fanar : 811 426 piastri.
Ele erau Inscrise In bugetul particular al domnului. In fond, erau pl5tite
tot de tarN.
Alecu. Sutu, dupe', evaharile lui Kreuchely, ar fi strins In doi ani
28 657 000 piastri, prin vinzari de slu,jbe si de licente de export, de caftane
si de alto favoruri, In afar de veniturile c5mgrii si de taxele judiciare.
El a vent In tarn cu, o datorie de 4-5 milioane si cu o suit& de 820 per-
soane, intre care nouN copii si vreo 80 de rude, care toti trebuiau cLpStuiti.
Exploatarea Orli de turd prin regimul fanariot pgrea a fi atins sub
domnia lui vod6 Caragea limita extremA. Domnia lui Alecu Sup, a dovedit
c5, mecanismul creat de R .gulamentu.1 din 1819, care asocia la 1Ncomia
domnului si a boierilor pgminteni, marile familii din Fanar, a permis s.6
se treac6 si aceast6 limitN. Regimul fanariot a ajuns un sistem de guvernare
care storcea pinet la singe o teirdnime lard nici o aparare fi seedtuia insesi
izvoarele de productie ale tarii.
ANEXE
Baronul de Stroganov, Ambasadorul Rusiei la Constantinopol,
ceitre Subsecretarul de Stat, Contele de Nesselrode
No. 17 Buyukdere, ce 1/13 fevrier 1819
117
Monsieur le Comte,
Un Reglement particulier viont d'être public sur la maniere dont
les vacances deg Pfincipautes seront desormais remplies et les individus
qui mills pourront y pretendre. Le ReAs-Effendi, persistant dans le systeme
de son Gouvernement, a encore refuse de communiquer cette Ordonnance
N Franchini, memo confidentiellement. Mais, comma elle est entre les mains
de tous les interesses it ne m'a pas 60 trop difficile de m'en procurer une
traduction fidele. J'ai Phonneux de la transmettre ci-joint N Votre Excel-
lence 1.
1 Ea e identicA cu aceea publicata de N. Iorga in Acte gi fragmente, vol. II, p. 545
549. De aceea n-o mai reproducem aici.
www.dacoromanica.ro
9 UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 119
www.dacoromanica.ro
120 A. OTETEA 10
donner. Il eut senti que son propre avantage s'y oppose, meme sous le
rapport de la fidelite des Grecs, qui est dejh, si suspectee. Leur avide ambi-
tion est le seul lien qui les attache au joug des Ottomans ; le desir d'être
prefers pour les places d'Hospodars et la crainte de ne pas Petre, les
faisaient redoubler de protestations et d'ardeur. Maintenant, les choir
scant fixes d'avance, ils pourraient etre plus tranquilles, plus independants.
Plot au Ciel, pour le bonheur de ces infortunes, gulls prissent le carac-
Ore de leur nouvelle situation, qu'en abandonnant a un petit nombre
d'entre eux la carriere funeste des Principautes, Es se livrassent a d'autres
occupations utiles ! La regeneration de la Grece serait alors bien plutot
effectuee.
La famine du feu Drogman Demetrius Mourousi, celu,i qui s'est
montre le plus sincerement attaché a la Russie, nest point au nombre des
candidats elu,s. Cette exclusion et son motif evident doivent nous donner
des regrets. Son fils est considers comme le fils d'un traitre ; et le Drogman.
actuel, Soutzo, le beau-fils de Caradja dont le nom seul fait fremir les
Tures, est choisi pour regner, par la seule volonte du favori.
J'ai l'honneur d'être avec une haute consideration etc ...
Baron de Stroganoff
HPATHOE COAEPMAIII4E
www.dacoromanica.ro
11 UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 121
RE sumg
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CU PRIVIRE LA CEA MAI VECHE DESCRIERE
A MOLDOVEI"
DE
I. TOTOIU
www.dacoromanica.ro
124 I. TOTOIU 2
www.dacoromanica.ro
3 CEA MAI VECHE DESCRIERE A MOLDOVEI" 125
www.dacoromanica.ro
126 I. TOTOIU 4
www.dacoromanica.ro
5 CEA MAI VECHE ,.DESCRIERS A MOLDOVEI" 127
www.dacoromanica.ro
lt8 P. TOTOIU 6
intervallo Moldaviae limites iniicientur atque fluvius primo statim in Moldaviam traijcitur
recto tramite totius regni Moldaviae ambitus aditu, atque in Mare al bum prope arcam
per longitudinem iusto calculo emetitus, usque Nester Feijerwar munitissiman continuo suo
ad alpes transylvanas, ubi illius terrae finalis cursu in flu ... Tandemque non multo itineris
meta est et ultima ad sexaginta et quatuor intervallo quoddam oppidum Snatijna voca-
miliaria hungarica se extendit, inde per dictas turn, quod videlicet Moldavos terminos a
alpes et asperam, admodum atque saxosam, finitimis Russiae metis prope se iungit, attin_
strictamque viam, qua vixdum currus unicus gitur Isthic Moldaviae limites prima fronte
procedere commode potest, per unum et alte- apparent. Inde recto tramite, totius regni
rum diem non multo labore ad civitatem Moldaviae ambitus in longitudine certo milli-
Brassoviensem, quae montibus prope est, arium spatio ad calculum revocato usque ad
applicatur ad Transylvaniam (p. 190). alpes Transylvanos, ubi illius terrae Molda-
viae eXtrema meta est, ad sexaginta et quator
milliaria satis longa protenditur, et terminatur,
hint per praedictas alpes, et asperam admodum
et saxosam angustainque viam, qua vix com-
mode currus unicus progredi potest, per
unum et alterum diem non multo negotio ad
civitatem Brassoviesem per Ciculiae metas
finitimas in terram Bartza deflectitur. Quae
quidem civitas Brassoviensis circumquaque
contiguis cincta est montibus (p. 135).
Est autem ista regio Moldavia satis Est autem illa provintia Moldavica sitis
amoena et planissima, atque vallibus et amoena tam planitiae quam vallibus, oppodos
oppidis, et villis undequaque copiosissima. etiam et variis possessionibus undecunque
Nullis tamen arcibus aut civitatibus, dempta refertissima, nullis tamen arcibus aut civita-
unica arce Szuczawa appellata, praecincta tibus industria, aut arte munitis, excepta sola
muris, sed sola fluminibus quasi a natura aptis arce Nempczs, que in altissimo monte sita,
munita, in qua regione nil deesee cernitur, cincta est moeniis alias solum fluminibus,
quod vel ad humanum usum aut delitias quasi a natura adhibitis, munita praesidiia.
spectare videatur, quandquidem et vinearum Sunt et praeterea duae Arces Validis eXtructae
promontoria, item fruguni et agrorum unde- muris utpote Remaniwijwar, quam planicies
cumque, et victualibus omnibus felicissima et quaedam ad flumen Zered, quod in Danubium
refertisima, imo piscinarum, lacunarum et flectitur sustinet. Alteri vero Romaniwasar
paludum longe locupletissima, adeo ut nihil nomen ist... In qua quidem regione nil
magis ad vitae necessitatem a mortalibus deesse comperitur quod usui humano conferre
unquam desiderari possit. Praeterea in eadem possit. Ad haec dives, auri, argentique ac
regione Moldaviensi sunt montana et aureis, salium fodinis. Item agrorum, vinearum,
et argenteis fodinis ditissima, quae nullo pecorum, Piscinarumque et stagnorum ac
labore internisso non sine magno fructu et selectorum et variorum piscium genere, longe
commodo coluntur indies (p. 190). omnium locupletissim, adeo ut rerum omnium
copia ubertim affluat, alioqui etiam aeris
dementia victus commoditate, ipsaque politia
sane quam nobilis et spectatissima (p. 142).
Verum illic populus est barbarus et agre- Praeterea gens ista Moldavica ferox est
stis, tamen rebus militaribus et bellicis, suo et admodum barbara rebus tamen militaribus,
more satis insigniter iistructus, qui fidem Divi et bellicis, suo more eximis instructa. Chris-
Pauli hactenus ab initio non sine summa vene- tum et divos Apostolos agnoscit, ac S. Pauli,
www.dacoromanica.ro
7 CEA MAI VECHE ,,DESCRIERE A MOLDOVEI" 129
ratione et devotione coluere, illic quoque diver- ut ipsi volunt religionem hactenus iam inde
sae religiones et sectae habentur, utpote ab initio non sine summa veneratione, et
Ruthenorum, Rascianorum, Armenorum, Bul- pietate colui iskic diversae sectae, et diversa
garorum et Tartarorum, atque etiam non quoque religionum et nationum genere haben-
minima pars Saxonum Christianorum terram tur, utpote Ruthenorum, Sarmatorum, Rasci-
hanc passim inhabitat, imperio eiusdem anorum, Armeniorum, Bulgarorum et Tartha-
wayvodae Moldaviensi subiecti sunt. Una- rorum, non minor deinque pars Saxonum
quaque autem natio suis legibus et ritibus Transylvanorum, hanc terram passim inlia-
utitur et fruitur pro suo libito, eodemque bitantes, Imperio wayvodae obnoxia yule-
modo monachi ipsi christiani religionem pro- tate tamen ceremoniarum et dogmatum sine
fitentes sacris suis officiis et ceremoniis luxta contentione utuntur, et quaelibet secta, sive
Ecclesiae atque ordinis consitutionem poti- natio colitis suis ritibus at legibus, pro suo
untur libere. Hic summa subditorum erga fruitur libitu. Eodem quoque modo et ordine,
principem Moldavum obedientia atque delin- Monachi Christianam religionem illic profi-
quentium gravissima at eXtrema correctio et tentes, sacris suis ceremoniis, et officiis luxta
emendatio (p. 190-191.). monasteril et ordinis sui consuetudinem sive
regulam utuntur (p. 137).
Pornind de la confruntarea celor doug, texte, prima chestiune care
se impune este, desigur, aceea a paternitatii relatiei. Se datoreste aceasta
oare vreunui diplomat corned care si-a luat informatia de-a gata din
corografia lui Reicherstoffer, sau poate el a plagiat pe altul mai vechi,
dupa un obicei consacrat al vremii
Chestiunea o rezolva Insusi Reicherstorffer, chid declara ca n-a
existat Inaintea lui o descriere a Moldovei, tara care nu era cunoscuta
ping, atunci decit din nume" 1. Si mai departe : Dm/ scriitorii ar fi descris
pozitia §i taria acestei taH, ea n-ar fi cazut prada turcilor pagini" 2. Iar
in alts parte, adreslndu-se lui Ferdinand I, arata ca a intocmit numita
descriere pentru ca aceasta prea nobila tara a Moldovei sa nu ramina si
mai departe necunoscuta Maiestatii Voastre" 3.
De fapt, nu se cunoaste ping, acum nici o descriere a Moldovei ante-
rioara lui Reicherstorffer 4.
Insfir§it, declaratia cu care autorul 4i incheie relatia, este o dovada
ca aceasta n-a fost copiata dupg altul : Acestea Bunt, prea luminate rege,
stirile pe care voiam sa, le Impartasesc Maiestatii Voastre, nu dupa marturia
altora, ci din propria-mi experienta, In ceea ce priveste asezarea tarii
Moldovei" 5.
1 ... hactenus non aliter, quam solo nomine cognita". Tesauru, IU, p. 130.
2 Ibid.
3 Ibid., p. 125.
4 Cit de vagi si confuze erau cunostintele pe care le aveau strainii despre cele doua tad
rominesti In sec. XV si prima jumatate a sec. XVI, pina la Reicherstorffer, se poate vedea
din relatiile gi cosmografiile vremii. Vezi, de ex., descrierea Ungariei atingind tarile romine
a legatului papal de la curtea lui Matei Corvin, In 1480, la J. Chr. Engel : Geschichle des Unga-
rischen Reiches und seiner Nebenldnder, vol. II, Halle, 1797, p. 6, si capitolul despre %Arne romlne
In Seb. Frank v. Word, Weltbuchspiegel und bildniss des gan :en erdbodens... Anno MDXXXIII,
foaia LXXXI.
5 Haec sunt, Ser-me Rex, quae non alieno testimonio, sed propria rerum eXperientia
V-rae M-ti de situ terrae Moldaviensis describere constitui". Veress, op. cit., p. 191.
0. c. 2681
www.dacoromanica.ro
130 I. TOTOIU 8
www.dacoromanica.ro
9 CEA MAI VECHE DESCRIERE A MOLDOVEI" 131
www.dacoromanica.ro
132 I. TOTORJ 10
KPATKOE CO,L(EPMAHHE
Han6o.nee gpeanee onncarine Moa)arin, naaecmoe go nacronmero
mpemenn, aartarotraercn B itparitom gonecerinn ognoro rinn.nomara nopoaro.
B prom gonecenon ReT nimartnx yitaaannit OTHOCHTeabH0 anropa, gar H
c6cronreabcra, npn noropiax ono 6hrao nanncano. 3a nepnog 1888-1943
ro)oa, TO eCTI, 6onee noaysena, olio 4 paaa ny6,annoaagocb B pymbnicrinx
nepnogritrecnnx nagarinfix, nputiem xaiiirridt paa Hair nermaecriihirr inrcbMen-
Hbiii 110MHTHIllt.
Ilepabie rpn aaropa on-recall ero, RO iienoropoil crenenn, ic XVI Belly,
aoagepniasumcb OT 'minx 6hr TO RH 6131.rio gpyrnxitommenrapnea.11ocaeginirr
aarop, IrecPan Hu Hy, nogpo6no anamianpyrounik H npocrpanno nommen-
rnpyroning TOT gonymenr, 11p1IXOJIHT H BLIBOgy, "ITO goneceime 6htno
namicano B XV Bette, Totmee BO apemena npariaennn Creiparia Bearmoro,
Annaomarom Mares' Roparma.
Orman° npn rurareamioft npoaeprze ace aprymenrbr, npnaegemme B
gonaaareaLcrao gamioro yrrtepatgerinn, CT3HOBRTCH ReCOCTORTeabIlLIMH,
a Db1B0gLI, CTOJIb y6egnreamthre no cliopme .unmermbimn cogepaRamin.
ABTOp CT3T141 BoaBpalgaeTeg H aromy, ocrarouremycn RO CHX nop
ion-Th.1Tbm Bonpocy. 14CX0701 /13 HOJIHOPO cxogcraa meaRgy rencrom goirece-
HIM II naaecriiiiim nponariegemiem angnoro pomarincra P. PeiixepurropcHiepa
Chorographia Moldaviae", cxogcraa, noropoe Ice ytivirmaaan go cnx
1,131laTeJIH, wrano B03MOMIThIM yCT3HOBIITI, Ira ocrione anamiaa o6oux rex-
CTOB H Hareropntieczarx aammennfr ariropa Chorographia Moldaviae", tiro
BumeyRaaamioe gonecenne nprinagsrealuvr nepy PeRxepnrropOepa kr Hann-
cano nome 1525 roga B CHR3/1 c ero Import grmaomarntiecnoii mncoreti B
Moagaann, rcorga eMy yga.11och go 6nrbcci corona c HeTpoM Papemem nporna
rypori. LITO ice nacaeTCFL CBR3H menigy 3THM14 AByAm nponaaegennsimm,
npaagonogo6HUM RBJIReTCR HpeT(110a0memie, TITO PerlexepntropOep, necom-
nemlo no coriery CBOHX gpyaett rymainrcroa, pacnrupna H 110110.1111HJI
TeliCT gonecemin H Hanegara,ll ero B 1541 rogy nog naaaannem Choro-
graphia Moldaviae".
Talcum o6pa3om, anorimmnoe goirecome monter 6bITb paccmarpnaaemo
nazi npororrin arramennroro cotirmenna P. PeAxepurropcNiepa, cayninainero
AJIR 3anaJa B retrerine nonyropa CTOJleT142 mamba' HCT0t11114HOM caegemird
o Moagaann.
www.dacoromanica.ro
11 CEA MAI VECHE DESCRIERE A MOLDOVEI" 133
son auteur, a la date et aux circonstances oiu elle fut redigee. De 1888
a 1943, dans l'intervalle de plus d'un demi-siecle, ce document fut public
a quatre reprises dans la litterature roumaine de specialite, et chaque foil
a titre de piece inedite.
Les trois premiers auteurs font, dune facon quelque peu arbitraitre,
remonter le document an XVIe siècle, en s'abstenant d'ailleurs de tout
commentaire. Le dernier, Stefan Pascu, aboutit, apres une analyse minu-
tieuse, a la conclusion que la relation en question aurait etc &rite au XVe
siècle plus exactement sous le regne d'Etienne le Grand par un repr6-
sentant diplomatique de Mathias Corvin.
Neanmoins, soumis a une verification rigoureuse, les arguments
produits a l'appui de cette these tombent un a un et les conclusions de
l'etude, si fermes en apparence, perdent tout leur Bens.
Le probleme demeure ainsi en suspens est repris par l'auteur de cet
article. Partant de la parfaite analogie qui existe entre ce document et
l'ceuvre biers connue du distingue romaniste G. Reicherstorffer, Choro-
graphia Moldaviae, analogie qui await &halve aux precedents editeurs, it
lui a etc possible de conclure, en raison de l'analyse des deux textes et de
la declaration formelle de Pauteur de la Chorographia Moldaviae, que la,
relation en question est due a Reicherstorffer, qui Pecrivit apres 1525,
a l'occasion de sa seconde mission en Moldavie, lorsqu'il reussit a obtenir
l'alliance do Petru Rare§ contre les Tures. Quant a la parente des deux
ecrits, une hypothese, non depourvue de vraisemblance, est celle que
Reicherstorffer sans doute a l'instigation de ses amis humanistes
amplifia et completa le texte de cette relation, pour le publier, en 1541,
sous le titre de Chorographia Moldaviae.
La relation anonyme pent done etre estimee etre le prototype de
Pceuvre celebre de Reicherstorffer, oeuvre qui, pendant plus de cent
cinquante ans, fut pour l'Occident la principale source d'information
touchant la Moldavie.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE SOVIETICE PRIVITOARE LA
ISTORIA MEDIEVALA A MOLDOVEI $1 TARII ROMINE$TI
DE
www.dacoromanica.ro
136 N. A. MOHOV gl colaboratorl 2
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 137
www.dacoromanica.ro
138 N. A. MOHOV yi colaboratori 4
www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 139
acest fond. El este alcatuit din 8 711 dosare i reprezintg cea mai bogatg
colectie de vechi documente moldovenesti din 13-.R.S.S. referitoare la
teritoriul dintre Prut iii Nistru.
In secolul trecut, Basarabia fgcea parte din acele gubernii ale Rusiei
uncle nu se efectuase hotgrnicia generalg. Ea se efectua de cgtre insti-
tutiile de hotgrnicie numai la cererea proprietarilor funciari. In cazurile
in care apgreau litigii in email procesului, ambele pgrti prezentau nume-
roase documente (in majoritatea cazurilor copii) prin care dovedeau drep-
turile asupra pgmintului.
In 1890, in leggturg, on desfiintarea Biroului de hotgrnicie a Basa-
rabiei si a Comisiei de hotgrnicie, actele for au fost trimise la Moscova
la, Arhiva centralg care se ggsea la Kremlin. Intre 15 februarie 1890 si 5
ianuarie 1893, au intrat in arhivg 6 625 dosare 1. Cele lalte dosare au con-
tinuat sg vin ping in anul 1907 2.
Arhiva de hotgrnicie s-a ggsit la Kremlin ping in anul 1925, iar
in 1939 a fost varsatg la Arhiva centralg de stat a documentelor vechi,
cu drept de sector separat, uncle se ggseste iii asfazi.
Desi valoarea principals a fondului o alcgtuiesc materialele privi-
toare la problemele social-economice ale Basarabiei din secolul a XIX-lea 3
el tontine i multe documente referitoare la o perioadg mai veche.
La multe dosare sint anexate vechile originale ale documentelor
sau copiile for si, apioape in toate cazurile sint date rezumate mai mult
sau mai putin amanuntite ale documentelor referitoare la dreptul de
stgpinire asupra pgrointulu,i, prezentate in timpul hotarniciei. Uncle din
ele dateazg de la inceputul secolului al XV-lea 4.
Documentele datind din secolele XV XVII sint reprezentate de
350 originale, copii tai peste 2 000 rezumate. Numgru,1 for este mult mai
mare pentru, secolul al XVIII-lea.
Acest fond, care reprezintg o imensh" colectie de documente vechi
asupra diferitelor posesiuni funciare si care s-au pgstrat ping la incepu,tul
secolului al XIX-lea, permite un studiu mult mai aprofundat atit al istoriei
diferitelor domenii in parte, cit si al posesiunii funciare feudale in ansamblu
in tinutul dintre Prut tli Nistru.
Analiza documentelor in ordine cronologia, pe posesiuni funciare
separate va permite a se fad, uncle observatii not asupra relatiilor sociale
in satul moldovenese medieval.
Astfel, se contureazg mai bine tabloul procesului de crestere rapidg
a marii proprietati funciare feu,dale, al nasterii posesiu,nii funciare condi-
tionate, al dezvoltgrii imunitatii caracteristice pentru secolele XVI XVII,
www.dacoromanica.ro
140 N. A. MOHOV §I colaboratorl 6
1 TGADA, fond 1 299, op. 1, d. 812, f. 144, 153 187, d. 868, f. 324, 326, d. 7 230,
f. 1 -2, 7 - 8, d. 521, f. 124 - 133 ; d. 436, f. 235 - 236, d. 436, f. 222 - 228, d. 812,
f. 147 - 164 ; TGA MSSR, fond. 220, op. 1, d. 33, 33 a, 143, 15, 17, 16, 31, 37 §.a.
2 TGA MSSR, fond. 220, op. 1, d. 144, 257 5.8.
8 TGADA, fond 1 299, op. 1, d. 7 230, f. 28.
4 Ibidem, d. 244, f. 255, 366.
www.dacoromanica.ro
7 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 141
www.dacoromanica.ro
142 N. A. MOHOV gi colaborstori 8
www.dacoromanica.ro
9 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIET.CE 143
www.dacoromanica.ro
144 N. A. MOHOV si colaboratorl 10
1 I. Bogdan, Doeumentele lui $tefan eel Mare, vol. I II, Bucurestio 1913.
2 Sectia izvoarelor manuscrise ale Bibliotecii de stat a U.R.S.S., V. I. Lenin", fond 87.
3 Sectia de manuscrise a Bibliotecii publice de stat A.M. Saltlkov-5cedrin", Culegerea.
F XVII 23, sistemul Oleninski, f. 551.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
11 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 145
1- Din mila lui dumnezeu, noi Die voievod, domn al t'a'rii Moldovei.
Pacem cunoscut cu aceasta carte a noastrg tuturor celor care o vor vedea
sau o vor auzi citindu -se c5, aceastei adeva'rate slugi a noastre, Staia,
i-am dat un sat Tuzara, unde este cneaz Nicora, la obir§ia Vaii J.. . .
covului, alt sat mai jos seli§tea Hegheti§ . . . . . ca ssa-i fie uric . . . .
In veci i-am dat lui §i fratilor lui §i nepotilor lui §i strane-
potilor lui neclintit niciodatg, In veci uric s'a nu, i sa dea
nim'anui niciodatA §i alt sudet sa nu aib5,, hug, sa asculte noi
de Suceava.
Iar hotarul acestor doul sate s'a fie pe vechile hotare, pe uncle au
folosit din veac.
1 Arhiva regional'' din Odesa, fond 93, op. 1.
8 Ibidem d. 8, f. 36.
www.dacoromanica.ro
13 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 147
Iar la aceasta este credinta domniei mele mai sus scrise i credinta
prealubitu,lu,i fin al domniei mele Roman si credinta fratelui domniei mele.
pan Bogdan si credinta tuturor boierilor Moldovei, marl si mici.
A sons Nan diac la Suceava.
Arhiva Central5 de Stat a documentelor vechi a U.R.S.S. (TGADA. SSSR):
fond 1 299, op. 1, doc. 4 202 f. 6. Orig. slay, perg. rupt, pecete atirnata, pierduta
www.dacoromanica.ro
148 N. A. MOHOV si colaboratort 14
,A81111J Haww H Flp*Ai1WH HAMM, (IfAOM HX11, OKH MOAHTKOM H KA*HiEMk WK61 MH-
AOCTHWIIMIll H DOKAllifM11 orp*saTia CA1 WT IrkAKOE 34K A4 KlIrkKOE Kkirk
COTOKILI EOVAEMh 01(CAHUldTkl WH CA4AKiH rAdC: HpiHHA*TE K h Mirk 131%CH Tp010K-
AdEll1k1 H W6p*M*HEHIll H 436 OrlOKOd RIJ HAtHad AApOKE KEAHU,H H paAwcT
11E3PAdr0A4HH0.
CE/KE H K'k XpHCT4 fi0r4 snaroft*pnin H HAMTONECTIIIKkl H XpHCTOrAIOSHIlkl
H CAMOHAPIOHAEHill 1tV IVIHIAH411 KWEKOA, chnoy 11EAHKOMk IIOKOHHOMK IIETp4WKO
KOEKOM, MHAOCT110 CONtiE10, 1103GiEMIL Adp0KdIllEM11 OBAAAdEL111.1 H h0C110ACTKOI(AalliH
K'hCOH BEMAE OfrppoRnaXincRoas // H MUM H adflAilHHHCKKIAth CTpAtlilAdls, ilmnawy H
4)4rap4w KEp11,Er6, 64drOflp0H3130Altak rocnoAcTRo A1k1 CKOHAth Eiliirk1M11 Hp0H3KO-
AElliE, 1411CTIaMk H CaTA111Mk cpitAu,a rocnoAcTRo 4161, raK0 HpOCAAKAIOTE npo-
tAAKAKWdr0 Mk Kora H lid nptcTon* est TO110(1HRWIII p0AiTEAiE rOCHOACTKO MkI
CENSE H Ailp0KdX FOCHOACTHO Mk! C'KH K'ket4ICT1161 H 644r0W6p43HiH H np-knotima-
nhTh H WT Kora AilHiH HMI HdA IrlsrkMk1 // 4ECTh1 AapoRk H4CTOdllliH Ci10 XpliCO-
KOVAII rOCHOACTKO Mid ClIT*H H 603KECT1111FrkH MOHACTHP, 3OKEM4i'O IIEHTOrpOdf,
41At5KH IECTK Kf3AM C11/Tilr0 WT1.1,A nainfro IIHKOA4E 1110AOTKOW1,4 ltlipiAEKEHC-
VAJHU, taKONCE Ad HM ECTK CIAO KpOrild IciCdrk else KI.COM6 XOTAPWM, H WT
Iloverknn F-TAr0 A*Als. WT npes 6 6CO XoTApwst, 11011WKH CIE KHWHpELIEH[Hil] MORE
SHAH COVT 1104T:HH6JAW HP4IIHTEA1H rOCHOACTKO MH MOVIldH PilAVA BEAHKin Rmovap
H 7KOVIl4Hk Rpm% KEAHKiH 110CT*AHHICk H moynainl CTpoe KEAHKIH CTOAHHK11 34
,A*Ainor HA% TAME namnno[Ra]An Corr CRATA KHWE pE4EH4 MOMICTI11311.
11 MUCH ECT noKoynnit 1104 1ITEHHOM IlpAKHTEMO rocnoAcTRo MH moynant.
Pi1ArA K4104413 ApSraro F-Taro A.kit WT HOVA*11H WT nos Ri1C0 XOTApWM, RAPE
AEAHKO CE XTET HagipHT [WT] HA ,S,OVAWTp0V IlpixTHH6 110CTEAHHK SA xi;
4ICHpH FOTOKH H Hp114030001( CKTA MOHACTklph. H HAIN A4 COrTh CKMT*H MO-
HACTHpE CEAOKE IlOrpdHill IrkCH Ch whew XoTepwm H POr0841HiH C'6 1111C0 XoTa-
plVM H WT T00% Khnoirio H WT AVM KKAOVIO, RAPE KOAHKO XOKET CE WKATafTk
A-LIORE Rontpnin rOCHOACTKO MU 3COr114H11. PAAVA KEAHKiH KA104Ap H "Koynain.
11pEA4 KIAHKiH HOCT*MIHKIt H moynanb. CTpoE KEAHKili CTOAHHK H 1KOVIL:111k PAAOVA
IlOCTEAHltIKK H Aparomnp CH4ri1p, H PAAVA // HOCTEAHHK OTETHAHLU4I1OVA, 1101IH KE
CIE KHWE p*X CIAOKE BHA. HMk corm 3A A*A/11111 H npnitomnAK COVT Rh CKMT4
MOHACTItIpki
H HAIM HOKOIrfill MOIrHAHlt PaAvit KMONAP W1111H11 Oy AO6pOrW4 A*44 COKOAOK
-110CTEAHHK, CIIHV X44134 6thrhH//, EWIHKE WT FlpH AHhI HOKOHHOM I1ET(30V HOEKOA,
KIIAA ECTh EWA 1111H6*SHA6 K OrrppwcRof sEmae, 34 xE HOKUM rOTOKH. TAME
KI&Ad ECTK CA3HAK ;Korma% Pamcil 'wow WT OrrppWCKOH 3EMAE C'hAtHpElliE
HtC11 GHAk Ero CINCHTAE IVLIHHa WT Aosporwa, 4HOV FCTIL R63EAh Apoirr AtAk
$A W4HH6 COKOAOK HOCTEAHHK S tlEplIT CRAX, RAPE EAHK4 CE XTET HaCEpHT, pmi
WNHHA WI` A06p0V1114 H HpHAO}KE OV CEMT4 MOHMTHphi
H 1141tH 110KOVIM /goyim! Pampt KA10440 CEI10 MAHOVA 11 K hC C6 IrhCOMK X0-
Ti1pW.M WT 5KOVII4HKIU,4 IIIA1341 H WT C'kHOV EH IllEpKilifil HEXApHHK SA x4 ACIlpH
roTom H ElpH npH Almki clAHaMIApOV KOFKOA H IlpHAONCH OV CKATd MOHACTHPki
H n4KH HOKOrllH movnank PeAvit Rinotiap H 3H01111411k HMO HOCT*AHHKII
!H 3KOVndH6 CTpWE CTOAHHKb. CEAO Pl&6E111H IlliCHClt 1111C0 XOTdpWMk ad xKx,d,11
ACHIM rWTOKH, 44H WI, rota cemEtim p 34 x K ACHPH H A,pkrovo CE/KEHbJ p
34 xt' 4CHOH H Cphsovn// A3 34 lir* t1CHpH H CTOHK4 a ad x4C acnpi,
* Ilponyinena nepcinnio nncl)pa 40, (i), n6o nena °Twit cancenn, cornacno noc-
aegyionwm n npenbnlyrnam pactieram, panna 20 acnpaM.
www.dacoromanica.ro
15 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI nIN ARIIIVELE SOVIETICE 149
www.dacoromanica.ro
150 N. A. MOHOV li co,laboratori 16
Hponyakello B opreirmiane.
www.dacoromanica.ro
17 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 151
H ovTrlphAniud corm Cid RHUlf PREIld MOHACTHP // rnaroitimin llEnToypo4E rhc Cif°
1311W61 PPIEHH Mid H 44HrM11.1 131CO}Kf A4 SOVAE H/1011,HM6 WI% 11H411 H Irk OVI9kM-
MHif H Hit OVKANAIHili H CTP41111111M11 R.
OVTt111111i1 H HSTHidRiAl 1/ 1111 110K0114i1
H 111M041HHMK Irk 0611TEMI H 4A4ElIl11A1h 11% fdAENifA1 AdRANIE H MENCAHPHM6 Kit
HAHOENIE H 1410CHTEAHM1s, MHAORAllif H CT4p11,HM RI% 9ICTi10 fliKUISSKI / IrlarkM1%-
t1HCKOM6 1111TATIAif 4 N0MHA0114TEAIHA1% H p0AHTEAH HMh 11% !HMOS IMMO.-
M11114141.
CEro peAn H 1113HAONSHXONIK H rocnoAcTko MH CIH RHINO p14111k1 CEA4 H WHHII1
H n SA 110MHAORAIliE 611TH CRMT* MONACTHP H WRHT4A/141HMEL Kit CRATOMIt
11,HrAHH
MONACTHp irk WX46. H 34K4HH4Hig 110 WW1CTRi10 rocnoAcTgo MH, icor° H3619HT11.
TOC110Ah writ 611TH rocnomph EA4WKOH 3Em4E EV HAN WT CPKAP1114r0 11/10A4 roc-
HOACTRO MN HAN WT C'1410A14HKI% rOCEIOACTRO MN HAN HO rptrkX HALM WT
1111011A*MIIIHK6, ,d,4 441111040T/T H 110HORFIT H oirTriphAnT cho XpncoKovn rocnoAcTito
MH, 4 Toro rocnoAh son,. A4 // noqTET Er0 R h rocnoAcTrk 11`0, 4 His SOVA*011
Ick14* At5W4 WO. 11411 AN HE noqTET H lit 110110RHTIt Cil0 KpHCOROVA rocnoAcTgo
MH, d Toro rOCHOAll sorb AA HE 1104T1Tit fro, NH Rlt 6.AAllI11N K 1Cq 1C A8W4 fro.
PI Koro // 4MOIKEK6 KOKET HACTXIIHTIk H 1101111111T Cil0 XpHCOROVit rocnoAcTgo MN
4 T0r0 Ad ECT EIPOKAITh WT THi CR*TH WTII,N, HME R HEM, H Ad HAMT1k 'Id-
CT110 H 1111t [6111]*RdNi10 VI1C IOVA4 H Crl&C YI,pi4 H Ca W1AMH 1111Mti/HH rk, nais
1110.1MW4 114 rocnom sora H C114C4 1441111r0 INCVCd XpncT4: R-hami H p4CHEIIH
fro, 4 Kfrh[1111] [WO] NA H4C H NA ileAtX HAWK! H 1CT H 61+AiTlk R R*Kkl".
COKE H CgliArkTEA11 NOCT41111*EM rOCEIOACTRO Ali MOVI1411 ASMHT(38 KEAIKIH
AROI3NHKK. H 011VAOCil REAHKIN AWPO4SET H eT011K4 KNOIRO1 RHCTHIap H HfrpE CI14-
TAP H NAVA KOMHC H CT9OE CTOMIRK H Illosanh REANKIH naapnific// H ERSEIAH
IlpEA4 RfAHKill HOCTEMINK. H HCflpARIIHK OEWAOCif KEM1K;11 nwro*ET. H 4211,114pac-
KHEd AwroisET, M434X 8 rpmv Tirhromp anpnAiE si ANON ocT IrlAama AO nun*
Irk AT x3P3.
t IW 1LiHXANA RWEROA4 MHAOCTIIO 60Mi10 rocnoAnnh.
rocno0apcxasz npueectiasi aftPAntoeocrweaa nettamb c cyperatum noicpu-
muem Azufeeoti eoeitymoti cmopoubl..7leeeicaa eotcpye eocyaapcmeetoweo eep6a
Bariaxuu: ,,Hw AlladHA ROIROAAgg.
www.dacoromanica.ro
152 N. A. MOHOV §I colaboratort 18
Cei truditi gi impovkati ri eu vg, voi odihni, uncle exit daruri mari si bucu-
rie nespusI.
Iat5, ¢i eu in Hristos dumnezeu, binecredinciosul 0i binecinstitorul
si de Hristos iubitorul qi singurstApinitorul Io Mihail voievod, fiul marelui,
raposatului Petrasco voievod, din mila lui dumnezeu <vi> cu darn,' lui
dumnezeu, stgpinind d domnind peste toata tars Ungrovlahiei, Inca,
tai herteg al pgrtilor de peste munte, Amlasu,1 Fatkasul, am binevoit
domnia mea cu, a mea bu,n6voint6i, cu, cuxata, 9i lu,minatg inimg a domniei
mele, ca sa proslAvese pe dumnezeu cel ce m- a prosl'avit si Gm-a inaltat>
pe scaunul sfintrIposatilor parinti ai domniei mele, iata am daruit
domnia mea acest luisov de fatA al domniei mele atotoinstit i preacinstit
si de dumnezeu dkuit, care este deasupra tu:turor cinstitelor daruri,
sfintei §i dumnezeiestii m'Angstiri numite Ceptuxoae, undo este hramul
stintului nostru pkinte, Nicolae, fAcktorul de minu,ni din Mira Lichiei,
ca sa ri fie satul Crucea, toafg, cu tot hotarul si din Puleni a treia parte
de peste tot hotarul; pentru, cg, aceste sate mai sus zise au fost ale cinsti-
tilor dregAtori ai domniei mele : jupan Radul mare clucer si jupan Preda
mare postelnic tad jupan Stroe mare stolnic, de mostenire lor. Apoi au,
miludt sfinta mAngstire mai sus zisg.
i iar a cumpkat cinstitul dregator al domniei rook, jupan Radu
clucer, altA a treia parte din Puleni de peste tot hotarul oricit se va
alege, de la Dumitru Parting postelnic pentru 3 000 aspri gata Ii a
dkuit-o la sfinta manastire.
i iar s5, fie sfintei mAngstiri satele Puranii toti cu tot hotarul si
Rogokanii cu tot hotarul : din CAluiu,1 de Susli din Cgluiul de Jos, oricit
se vor alege pArtile boierilor domniei male : jupan Radul mare clucer
i jupan Preda mare postelnic i jupan Stroe mare stolnic si jupan Radul
postelnic Ii Dragomir spatar si Radul postelnic Otetilisanul, pentru ca
aceste sate mai sus spuse le-au, fost de mostenire si le-au, dku,it la sfinta
mAnastire.
Si iar a cumpgrat jupan Radul clucer ocina la Dobrusa, partea lui
Socol postelnic, fiiul lui Hamza Benggi, Inc din zilele rAposatului Petru
voievod, cind a pribegit in Tara Ung.ureascg, pentru 5 000 bani gata.
Apoi, cind a venit jupan Radul clucer din Tara Unzureascg, nu, a avut
pace cu, acea ocina de la Dobru,sa, ci a hat o alts parte de ocina a lui
Socol postelnic la CerAt, toata, oricit se va alege, pentru ocina de la Dobru,sa
ti a d'kuit-o la sfinta mangstire.
i iar a cumpkat jupan Radul clucer satul Yianul tot cu tot hotarul,
de la ju,panita Maria si de la fiul ei, erban paharnic, pentru 30 000 aspri
gata, Inca din zilele lui Alexandru voievod, d 1-a daruit la sfinta mgngstire.
i iar au cumpkat jupan Radul clucer d jupan Preda postelnic Ii
jupan Stroe stolnic satul Raegii toti, cu, tot hotarul, pentru, 24 080 aspri
gata, Insg de la Goia 100 stinjeni pentru 2 000 aspri i DrAgoiu, 180 stin-
jeni pentru 3 600 aspri i S'Arbul 37 <stinjeni> pentru 700 aspri i Stoica
60 pentru. 1 200 aspri si Mirea 45 stinjeni pentru, 900 aspri $i Gogul 20
<stinjeni> pentru, 400 aspri i Stoian 90 <stinjeni> pentru 1 800 <aspri>
i Albu 40 stinjeni pentru 800 aspri i Manea 120 stinjeni pentru, 2400 aspri
§i Bunea 107 stinjeni pentru 2140 aspri Ii Radul 10 <stinjeni> pentru
www.dacoromanica.ro
19 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 153
www.dacoromanica.ro
154 N. A. MOHOV yl colaboratori 20
pentru, 1000 aspri gata si din partea lui Telete ju,matate de la Laica pentru
500 aspri gata.
Si iar de la Musat 4 ogoare pentru 200 aspri si de la Mihaila o funie
intreaga pentru, 1000 aspri si de la Radul Buei o tunic Intreaga
pentru 620 aspri.
Si a platit o du,segubina pentru, Cazan i pentru Bogdan si
pentru Garcia si sa stapineasca toata partea lor de ocina.
Si iar o funie intreaga de la Tudoran pentru, 350 aspri qi iar
de la Tudoran dintr-o funie Intreaga a 5-a parte pentru 75 aspri
gata si de la Laica o funie Intreaga pentru, 1000 aspri i dintr-o funie
intreaga a 4-a parte, pentru 250 aspri si de la Manaila jumatate
de funie pentru 500 aspri. Si au, vindut acesti oameni mai sus nu,miti
ocinele mai sus spuse lui Dionisie monahul de a lor bunavoie. Iar
apoi Dionisie monahul a vazu,t ca Intru nimic nu este aceasta lame,
numai adaugare de pacat in pacat. Astfel a daruit aceste cumparaturi
mai sus zise rnanastirii mai sus spuse pentru, pocainta i pentru
iertarea pacatelor :ii de nimeni nestricata.
Si iar a Inchinat Craciun. Blotorul toata partea lui de mina din
satul Semnicul de Jos toata, thicit se va alege partea lui, sa fie sfintei
manastiri Cilfuloae pentru, sufletul lui si al pkintilor lui a fie vesnica
pomenire.
Si iar sa fie sfintei manastiri tiganii Surdulesti, anume Ivan tiga-
nul cu salasul *I cu, copiii lui siPetrica tiganul cu, salasul yi Dumitru tiganul
cu salasul $i Andrea tiganul on salasul, pentru ca acesti tigani mai sus
zisi au. fost miluiti de mai inainte vreme de Dumitru paharnic din CM-
nesti pentru, sufletu,1 lui si al parintilor lui.
Si iar a fie sfintei manastiri mai sus zise un tigan. anume Dan cu
copiii sai pentru ca acesti tigani au fost miluiti de jupan. Stanila sulger
din Valcanesti din tigania lui, pentru pomana.
i iar sa fie sfintei manastiri un alas de tigani anume Timura cu
tiganca i on copiii sai gi Beleiu tiganul cu tiganca si cu copiii lor li Tifurin
tiganul cu tiganca §i cu, copiii lor, pentru ca acesti tigani mai sus spu.§i
au fost de mostenire ai jupanitei Stanca a jupanu,lu,i Radul mare clu,cer.
Astfel s-a Intimplat ei moarte si la ceasul sfirsitului, ea a spus cu, limba
ei s54 stea trupul la sfinta manastire ping la cea qin wing, suflare.
Si a miluit cu, aceste salase de tigani mai sus spuse.
Si iar sa fie sfintei manastiri niste Wale de tigani anume Buda
tiganu,1 cu tiganca sa si cu. copiii lui, Rain tiganul icu tiganca sa li cu
copiii lor li Ludul tiganu,1 cu, tiganca si cu copiii lor ell Tintiric tiganul
cu tiganca i cu, copiii lor i Danciul tiganu,1 cu tighca sa si cu copiii
lor, pentru ca acesti tigani mai sus spusi au, fost de mostenire ai lui Landat
logolat din Vladeni. Iar apoi Tudor si Dragomir, fiii lui Laudat logorat,
ei an vindut aceti tigani mai sus spusi cinstitului dregator al domniei
mole, jupan Radul clueer, pentru 11.500 aspri gata.
Si iar a fie sfintei manastiri tiganii anume Costea tiganul si cu
tiganca of cu copiii lor ell fiul lui Costea cu tiganca si cu. fiii <lui>, pentru
www.dacoromanica.ro
21 DOCUMENTE MEDIEVALE ROM1NE$TI DIN ARHIVELE SOVIETICE 155
www.dacoromanica.ro
156 N. A. MOHOV gi colaboratori 22
www.dacoromanica.ro
23 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINEsTi DIN ARHIVELE SOVIETICE 1.57
www.dacoromanica.ro
158 N. A. MOHOV SI colaboiatori 24
i-au lepadat vecinii lui Gherghie vistier §1 sg-i fie vecinii de mostenire
cu toate pIrtile lor, cum s-au vindut.
Pentru, aceasta, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei
mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier si jupanitei lu,i, Sofiica, ca
sa, le fie aceste ocine si vecinii din Jigureni, care sint mai sus zisi, dedina,
si de ohabA fiilor gi nepotilor si stra'nepotilor, si de nimeni neclintit,
dupA, porunca domniei mele.
Iata dar si martori pu,nem domnia mea : jupan Radul Buzescul
mare ban al Craiovei si jupan Ivasco mare vornic si jupan Radul N'asturel
mare logorgt si jupan Gligorie mare vistier si jupan Tudosie mare spatar
si jupan Mihai mare stolnic si jupan Buzinca mare comis si jupan Vucina
mare postelnic si jupan Costandin mare postelnic. i ispravnic Radul
mare logofat.
i am Boris eu, Pirvul gramatic, in cetatea de scaun in Bu,curesti,
tuna noiembrie 17 zile si de la Adam ping, acum la aceasta scriere, cursul
anilor in anul 7142, iar de la nasterea lui Hristos, anul 1633.
fi Io Matei voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
Io Matei voievod m. p.
Arhiva Muzeului istoric de Stat din Chisinau, nr. 67 827, fond 450, coleclia Barsov
1762.
Fotocopie dupa orig. slay. perg. pecete timbrata, cdzutA.
www.dacoromanica.ro
25 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARH1VELE SOVIETICE 159
www.dacoromanica.ro
160 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 26
www.dacoromanica.ro
27 DOCUMENTE MEDIEVALE ROM1NESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE
Barbul mare visttier>, Mihai mare spat<ar>, Vladul mare clueer, Costan-
din mare post<elnic>, Dumitrasco mare peh<arnic>, Alixandru mare
stol<nie>, Barbul mare comis. $i ispravnic $cirban al doilea logofelt.
$i Dumitraseo logofect Copliceanul am scris in cetatea Bucuresti
lung martie a 6-a zi, de la Adam rind scum in anal 7188 <1680>.
f lo $drban voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
Io $cirban voievod m.p.
$erban al doilea logofeit am Mit.
Arhiva sectiunii din Leningrad a Institutului de istorie al Academiei de stiinte U.R.S.S.
fondul N. P. Lihacev, carton 77.
Orig. rom. perg., pecete timbrata, cazuta.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTH DE ISTORIE LOCALA
www.dacoromanica.ro
164 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 2
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIL DE ISTORIE LOCALA 10
Interesant este faptul cA, pe and in alte pa* unde se petrec aeeleasi
fenomene, taranii se marginesc sg, trimitg, petitii stapinirii sau chiar sa,
renunte, descurajati, la improprietarire 1, aci la Smeeni, Intrebuintind
vigilenta, ei luptg, Bald meriting paminturile la care au dreptul Impotriva
delimitarilor puse la cale, mestesugit, de mosierul lacom.
ANEXE
1) Procesul verbal Intocmit de procuror In ziva de 13 septembrie, ora 13, In comuna
Maxerm.
Astazi, 26 septembrie 1870.
Noi, Procopiu Demetrescu, procurorele de lingA Tribunalul de primA instants at distric-
tului Buzeu, conform ordinului d-lui Procuror G-ral al Curtii de Apel din Bucuretti nr. 8877,
transportindu-ma in comuna Smeeni, plasa Cimpului, acest districtu, spre a starui la executarea
sentintei superarbitrului d-1 Constantinescu, pronuntatA conf. art. 16 din legea rurala Intre d-lui
Gheorghe Ion Vernescu, proprietarul mosiei suszisA, si locuitorii ei, unde am gasit fats pe d-1
Ion Demetriade, advocat delegat din partea d-lui proprietar $i d-1 inginer P. Danielescu,
subprefectul respectiv $i pe d-1 sublocotenent Nae Georgescu, Insotit de 40 cAlarasi veniti dupa
interventia noastra care d-1 prefect al districtului in interesul executArii si voind a procede
la executarea suszisei sentinte, locuitorii in grupa Insotiti de femeile si copiii for in numar de
peste doua sate persoane, ne-au intimpinat dind alarma a nu permit a se face executarea
si ca shit Bata a face chiar omoruri, dup5. care I-am somat ca a se linisteascA si sa lase a se
face executarea si ca, data cred cA au vre-un drept, sa meargA a ataca zisa sentinta pe cale
legalA.
in urma acestei somatiuni, locuitorii persista Inca In decisiunea for subclamind grave
amenintAri, am Intrebuintat toate mijloacele posibile de a-i convinge de raul la care se eXpun de
a intrebuinta forte bruta contra autoritatii chemata a executa zisa deciziune, dupa care pornind
cu trasura Insotit de d-I inginer, subprefect, primar al comunei Smeeni, sublocotenent Georgescu,
avocatul Demetriade, escortat de top calarasii si voind a merge catre punctul litera Z dui:A
planul vizat de membrul superarbitru ce urma a executa locuitorii In grupa inarmati cu ciomege,
unelte de la care (leuci), furci, maciuci ciobAnesti $i cutite, in starea cea mai cumplita de sal-
bAtAciune, Mind o larma tngrozitoare an navAlit mai !nth asupra excortei cAlarasilor, dlndu -le
lovituri, trintindu-i de pe cai si astfel ajungind In dreptul trasurilor noastre, au Inceput a ne
lnjura si a ne declare cA ne omoara data nu plecAm din proprietate, s-au repezit apoi la tra-
sura si apuctnd unul dintre (limn pe d-1 Demetriade de bratul drept voia a-1 ridica din trasura,
si alp dot ridicind ciomegele pe and era sA aplice loviturile ; birjarul vazind starea de pericol
In care ne gaseam si observind cA excorta era puss In dezordine la distanta ca de 40 de m. de
trasura, In urma cAreia multimea nal/Mee, a dat bite tailor si astfel numai am putut reusi
de a fi scapati de critica pozitiune In care eram exputi.
In urma acestora, la o distantA ca de 400 m., oprindu-se trasura, am observat a
turburAtorii ne urmAresc In goana, iar excorta se retrage in partea opusA,si astfel nemai putind
avea mijloace de a lua masuri de arestare a rebelilor, am trecut in corn. MaXenu, ce este limi-
trofA cu proprietatea Smeeni, si mergind In localul primariei am gasit prezinte pe consilierul
Abraam Ion si notarul Ion Constantinescu, unde, In rata susnumitilor, precum si a d-lor I.
1 Cazuri de acest fel, petrecute tot prin partile Buzaului, relateazA I. Radoi in
Chestia agrard in Romtnia, Buc., )895, p. 152.
www.dacoromanica.ro
166 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 4
Demetriade Si inginerii Danielescu, s-a dresat prezentul proces Verbal, rtmtntnd a se supnne
Inprejurarile la cunostiinta d-lui procuror general si a se urmAri rebelii dupt ce vom lua infor-
matiunile necesare de numele for prim autoritatea respective a comunei, de oarece primarul a
Post prezent la aceastt scent si ne-a pArtsit de spaima actelor agresorilor.
Facut la primaria comunei Maxenu, azi 26 septembrie, ora 1 p.m.
Procuror, (s.) Procop Dimitrescu.
Consilier (ss) Avraam Ion
Notar (ss) Ion Constantinescu
Avocat (ss) I. Demetriade
Inginer (ss). P. Danielescu
La terminarea] acestui proces verbal sosind not subprefectul si sublocotenental
Gheorghescu ni s-au citit de d-1 procurore si faptele Hind descrise cu fidelitate, ne subsemnAm
Subprefect (ss) lova
Sublocotenent (ss) N. Gheorghescu
(Arh. St. Burtu, Trib. Burtu, dos. 2645/1873, f. 22-23).
2) Daclaratia sublocotenentului N. Gheorghescu, comandantul escadronului de caltrasi
...adunindu-se toti locuitorii in numAr ca 400 Impreuna cu neveste si copii ft esindu-ne
inainte au strigat ca a nu be is pamintul ca se face omor. D.-1 procuror s-au dat jos din tra-
Burt inaintea for si locuitorii au cerut un termen de 15 zile de a nu se executa mAsuratori pe
fata ptmintului pint sa se duct st se consulte ft (limit cu avocatii lor. D-1 procuror a admis
aceastt propunere dar d-1 Demetriade s-a opus cerind a se executa. Toti locuitorii adunati
s-au armat cu ciomege, au ',Avant asupra jandarmilor asupra celorlalti. Ant vtzut o leuct
trecind pe deasupra trAsurii. Dar cine a fi dat nu stiu Si nici nu-1 cunosc ct eu rtminind in
mijlocul locuitorilor ce inconjurasera jandarmii, ca st-i fac sa inteleagt 1-am somat in mai
multe rinduri gi ei s-au liniltit. Plitt atunci hist dintre locuitorii pe care nu-i stiu cum ti chianti
si nici nu-i cunosc an dat citeva lovituri dorobantilor luindu -le sl clout stbii".
Sublocotenent (ss) N. Gheorghescu
(Arh. St. Buzau, Trib. Buz Au, dos. 2645/1873, f. 98-99).
3) Declaratia t Aranului Andrei Toma.
,,... in adevtr, am lost impreunt cu toti locuitorii ca st ne opunem la executarea deciziunii
pentru ea aveam $i not o altt deciziune a Curtii de Casatie. Eu am pus mina ca st popresc trasura
d-lui procuror fi cu Ion Damian, iar pe ceilalti nu i-am bAgat in seamy fiind infur:at. De ase-
menea, nu am bAgat de seamy cine a dat cu ciomagul ca sa loveasca pe d-1 procuror fi nici pe
aceia ce au amenintat pe d-1 sublocotenent si an lovit pe dorobanti si le-au luat sablile.
Am facut aceasta pentru et voiau sA ne to pAmintul ce ne este dat de stApinire".
(Arh. St. Buzau, Trib. Buzau, dos. nr. 2645/1873, f. 31.)
D. G. I.
HPATROE CO,AEPIKAHHE
ABTOp ormussaeT own-1 8111180,8 M8 11CTOpHH HpeCTLHHCHHX BoccTaHolt
B patime Byaay. Pelth HgeT o BOCCT81111H RpecTbinx cum CMeeEH - Byaay npo-
TIIB gomeuvinca PyHa Bepgecity, giumgmeroaa OTHFITb y lop( cgaoft aemenb-
}me yqacnol 11 jam HMssameH naox.ue 8eMJII3. CTomutogeakte me mgy Kp ec Mg-
www.dacoromanica.ro
5 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 167
Rt sumE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LOTRIA FORMA DE LUPTA A POPORULUI DIN BANAT
IMPOTRIVA STAPINIRII HABSBURGICE
www.dacoromanica.ro
170 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 2
www.dacoromanica.ro
3 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 171
www.dacoromanica.ro
172 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 4
www.dacoromanica.ro
5 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 173
www.dacoromanica.ro
174 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 6
www.dacoromanica.ro
7 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 175
www.dacoromanica.ro
176 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 8
care 1-a luat ostatic pe inginerul montanistic Ruziska era formats juma-
tate din lotri originari din comitatul Timi§, iar jumatate din satul
Bogenirisz (ortografia orginalg, de Maga Caransebes1). In cetele de lotri
alaturi de romini se gasesc luptind impotriva exploatatorilor §i alibi,
germani, maghiari, etc. Cu toate c5, rapoartele Verwalterilor nu indica
aceasta in mod direct, insa din informatiile date de numeroase rapoarte;
se poate deduce 2.
Centrele de rezistenta si actiune ale cetelor de lotri, se aflau in regiunea
muntoasa, mai rar in cea mlastinoasa. Instructiunile Consiliului Locote-
nential din 1785 indica aceasta precis, aratindu-se ca lotri isi au adapos-
turile mai ales in regiunea muntoasa a comitatului Cams regiunea dintre
Caransebe§ si Sasca"3. Acelasi lucru se constata din masurile pe care ur-
meaza sa le is pentru stavilirea luptei lotrilor ; Consiliul Locotenential
ordona ca negustorii care vind pulbere §i gloante in anumite orase sa
fie pe cit posibil oameni de incredere. Orasele si tirgurile amintite in ins-
tructiuni sint : Vir§et, Ciacova, Aradul Nou, §i Lipova in comitatul Timis,
Lugoj in comitatul Caras, Arad in comitatul Aradului, Oradea Mare in
Bihor, Becicherecul Mare §i Sinnicolaul Mare in comitatul Torontal,
Panciova, Biserica Alba, Caransebe§ si Mehadia in granita militara4. Dintre
orasele de mai sus In afara de Arad si Oradea Mare toate celelalte se aflA
in Banat, iar dintre acestea majoritatea se afla in apropierea sau chiar
in regiunea muntoasa. Faptul ca din 13 ono §i tirguri citate, 11 se afla
in Banat, precum si faptul ca instructiunile guvernului specifica exact si
regiunea in care lotrii isi an mai ales adaposturile si centrele for de actiune,
denota ca in secolul al XVIII-lea aceasta forma de lupta era mult mai intensa
in Banat cleat in alte parti. In species-facti" din 1782, amintit mai sus,
Ruziska spune ca a fost dus de catre cei 12 lotri care 1-au hat ostatic,
Limp de 6 ore, urcind pin'a' in cea mai inalta padure crasovana". Johann
Lehmann in jurnalul sau de calatorie, indica regiunea dintre Caransebe§,
Mehadia, Panciova, Oravita, ca regiune periculoasa pentru calatori, din
cauza lotrilor numerosi. IIn alt calator strain contele Hoffmannsegg din
Lausitz-ul de Sus, in scrisorile lui de cala'torie3 vorbind despre drumul de
la Panciova la Mehadia spune ca se poate ajunge pe trei drumuri : unul
pe Dungre, care e periculos din cauza virtejurilor, al doilea prin Timi-
§oara, Lugoj, Caransebes, iar al treilea prin muntii numiti Stancilova.
Ultimele doug sint deopotri-v5, de piimejdioase din cauza lotrilor : pe
aceste drumuri relateaza el trebuie ceruta escorts militara".
Din cele expuse se constata ca, centrele principale ale lotrilor se
afla in regiunea muntoasa. a Banatului. Centre de lotri se afla $i in regiunea
mlastinoasa unde se adapostesc in pgpuri§ul nesfirsit. Administratia is
masuri ca sa se stabileasca posturi fire, EA, se inarmaze luntrasii de pe mlas-
ting, sa se formeze detasamente militare de luntrasi (Csaiken), care urma-
1 Arh. St. Arad, copia 1807/1782.
2 Bar6ti, op. cit., vol. I, p. 315, reg. 20., Ibidem, vol. II, p. 14, reg. 339. Ibidem, vol II,
p. 85, reg. 214.
a Hurmuzaki, Documente, vol XV, partea a II-a, p. 1783.
4 Ibidem, p. 1786.
Berkeszi, op. cit., an VI, fasc. I.
www.dacoromanica.ro
9 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 177
www.dacoromanica.ro
11 CONTR I BUTI I DE I STORI E LOCALA 179
Cetele de lotri aveau nevoie s5,-§i asigure baza materialA a luptei for ;
aveau nevoie de arme, munitii, provizii pentru lama. etc. Nu puteau altepta
aceasta de la satele sgracite de unde ei se desprinseseara, cn atit mai mult
on oft cetele de lotri erau numeroase. BogAtiile Banatului erau concen-
trate in mina functionarilor administratiei ; la serviciile districtuale unde
se aflau sume strinse din sate drept contributii, la oficii de po§t1, vamri,
la administratia minelor, sau la diferiti arenda4i, negustori care speculau
neruOnat lipsurile tara'nimii, la nobilii care reapar in Banat in ultimele
dou6, decenii ale secolului al XVIII-lea. Astfel lotrii recurg la jaf, pe
de o parte pentru a asigura conditiile luptei for indelungate, pe de alts
parte pentru a razbuna nedreptatile suferite de satele din care se
desprinsesera.
In general, haiducii jefuiau pe bogati §i cradeau la &grad. Acest
aspect al luptei credem ca a existat qi in cadrul lotriei bAnatene ; faptul
c.1, rapoartele timpului nu semnaleazA aceasta, I§A. gase§te explicatia ca
lotria se facea In mare taina, deoarece dispozitiile severe prevedeau pedeapsa
cu moartea §i pentru complici kii nu era greu ca cineva suspectat a ar fi
primit ceva, sa fie invinuit de complicitate. Documentele vorbesc de
77tainuitori, In legaturA cu lotrii, agenti ascun§i" etc, aceasta ar putea
indica ci oamenii saraci sprijiniti de lotri.
SPRIJINIREA LUPTEI LOTRILOR DE CATRE MASELE POPULARE. Lupta
cetelor de lotri a fost sprijinitg, de care satele de tgrani exploatati qi de
p'atura plebeians a oracelor. Acest sprijin constA, in gazduire, procurare de
informatii, de hrang, imbrgcgminte, arme, intelegere tainia intre taranii
ce erau obligati &A participe la urmarire §i lotri, sprijinirea familiilor
acestora etc.
Un raport din 30 mai 17271 aduce la cuno§tinta administratiei c5,
haramba§a Adam a facut o publicatie" in satele circumscriptiei Zame-
rului §i Cara§ovei, prin care anunt5, pe tgrani, ca atunci chid ei particip5,
alatnri de aramata, §i functionari la urmarirea lotrilor din ceatg, BA', nu
impute in lotri, ca-ei qi el a dat dispozitii lotrilor, s'a nu Impute in tarani,
ci numai in functionari ci husari. Serviciul districtual Lipova2 comunicA
administratiei la 3 septembrie 1738 a valahii sprijinl cetele de lotri (Rau-
berhorden). Multe adrese aratA ca lotrii sint gazduiti de titre locuitorii
§i chiar de titre unii cnezi, care apoi erau arestati. Acest fapt, a lotrii sint
sprijiniti uneori chiar de catre cnezii unor sate, este explicabil prin aceia
ea cnezul era un tgran ales de sat, confirmat de titre administratie de care
dese on era pedepsit cu lovituri de bit'a ; acesta nu se deosebea prea mult
de ceilalti tArani, cu care fAcea uneori cauz6 comung. Sub invinuirea de a
fi avut legaturi en lotri, de a-i fi ajutat §i gAzduit, an fost arestati ci pe-
depsiti multi cnezi printre care : cnezul din Arataz, din Mgrul, cnezul satului
Vattina3, cnezul Mihat din districtul Ciacova4 §i altii. Serviciul districtual
1 Bar6ti, op. cU., vol. I, p. 505, reg. 370.
2 Ibidem, vol. II, p. 85, reg. 208.
8 Ibidem, vol. I, p. 328, reg. 410, p. 332 reg. 504 si vol. II, p. 190, reg. 308.
4 Arh. St. Timi§oara, 3/17, I. 61-63.
www.dacoromanica.ro
180 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 12
www.dacoromanica.ro
13 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA isi
tents In Banat nu le poate face fatal. Efectivele trupelor din Banat dupa'
unele calcule erau la 1775 de 5 500 infanteristi $i 1 500 cavaleristi. Dad,
se is in considerare ca in 1788, In timpul razboiului, Inaintarea turcilor
la Orsova s-a lovit de rezistenta trupelor austriace care aveau un efectiv
de cca. 4 300 ostasi2, In mod comparativ se poate deduce taria cetelor
de lotri In 1775, daca trupele existente atunci In Banat erau consi-
derate slabe.
Pentru a face fats pericolului pe care 11 prezenta lupta cetelor de
lotri Comandamentului militar banateans cere celui din Buda la 18 iulie
1775, un ajutor de cel putin 1 200 oameni, trupe in care sa nu se gasescl
nationalisti". Sub nationalisti" se Intelegea In documentele timpului
populatia rominl din Banat, ostila stapinirii habsburgice. Aceste trupe
de ajutor vor avea misiunea specials sa stavileasca incursiunile cetelor de
lotri, sa le urmareasca, sa le prinda si sa le nimiceasca pentru restabilirea
securitatii tariff asa de tulburatl de numerosii tilhari" Incheie documentul.
Ca urmare a acestei cereri, Consiliul aulic de razboi din Viena Instiinteaza
la 12 august 1775 Comandamentul general din Timisoara4 ca In legatura
cu tIlhariile crescinde din provinicia Banatului Timisan" s-au dat Coman-
damentului general ungar dispozitii ca sa se trimita cit mai grabnic In
Banat, un al treilea batalion maghiar si anume, unul In care sau nu se
gasese de fel, sau se gasesc cit mai putin iliri greco-neuniti", pentru a
participa la nimicirea cetelor de lotri. Prin iliri greco-neuniti" se Intelege
populatia ortodoxa din Banat compusa din romini i sirbi. 0 urmarire de
marl proportii a avut loe intre 4 si 9 august 17755 cuprinzind toata regiunea
muntoasa a Banatului.
Johann Lehmann, In insemnarile cAlatoriei sale, dupa ce spune ea
rominii constituie majoritatea populatiei, deserie infatisarea i Imbraca-
mintea lor. Lehmann arata ura pe care o nutrea administratia habsburgica,
impotriva acestei populatii ostile care Ingreuia mult prin lupta ei
permanents, eonsolidarea stapinirii habsburgice In aceasta bogata provincie
de granita. Desigur, Coate acestea Lehmann le aflase din gura diferitilor
functionari provinciali cu care venise intr-un contact zilnic, in calatoria lui.
in planul de mutare a 217 comune din comitatul Carrie intocmit
in anul 1796, pentru unele comune se indica drept cauza ca locuitorii
sint rai la fire $i s-au asociat cu lotrii". Astfel satele : Apadia, Ciresul Timi-
§an, Dragomiresti, Cavaran, Criciova, Maciova, Maguri, Macnic, Pestere,
Saius, Tincova, Valea-boului, Zagujeni, Zgribesti i Jupa din plasa Lngoj,
Farcasesti, Poverigina i Rominesti din plasa Capilnas, Bunea si Dubesti
din plasa Bulci, Ticvanul mic, Vrani §i Litini din plasa Oravita, deci In
total 23 de sate considerate a fi avind legatura cu lotrii.
www.dacoromanica.ro
182 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 14
www.dacoromanica.ro
15 CONTRIBUTE DE ISTORIE LOCALA 183
hiei. Toate masurile luate pentru a o cistiga de partea ei, an fost zadarnice ;
scurt timp dupg, instaurarea stapinirii in Banat, habsburgii si-au dat seams
de ostilitatea maselor, care luptau prin diferite forme impotriva adminis-
tratiei. In aceasta lupta, in secolul al XVIII-lea, este mai accentuate fuga din
sat, lotria $i rascoala. Astfel, populatia Banatului este intr-o permanents
nesupunere, agitatie si framintare, In care lupta lotrilor sapa mereu auto-
ritatea administratiei care trebuia sa, recurga la un adevarat regim poli-
tienesc si militar, pentru a-$i mentine dominatia asupra acestei provincii,
ce trebuia sa, umple visteria mereu goals.
Ingrijorarea stapInirii era cu atit mai justificata cu cit razvratirile
$i revoltele din 1719, apoi cele din 1724-1725 deci chiar in primul for
deceniu de stapinire i-a convins ca populatia din Banat be este ostila
tai gata de rascoala la primul prilej. Cetele de lotri intretineau aceasta
stare de lupta, iar habsburgii s-au convins pe propria for piele de duri-
tatea loviturilor taranilor banateni rasculati in 1737-1739, rascoala care
i -a gasit numerosi conducatori de grupuri, in harambasi de lotril.
Intre masurile luate impotriva lotrilor de &Are administratie, pre-
doming cele de ordin militar, deoarece organele districtuale cu functio-
narii si militarii lor, se dovedira, in scurt timp incapabile de a putea face
fats luptei ce crestea paralel cu exploatarea. Corespondenta cu serviciile
districtuale i cu curtea vieneza, abunda In dispozitii si informatii relativ
la urmarirea, prinderea $i nimicirea cetelor de lotri. Din numeroasele $i
feluritele masuri care se iau, pentru a stavili actiunile lotrilor, vom aminti
unele care par mai elocvente in sustinerea tezei ca lotria in secolul
al XVIII-lea, este o forma de lupta, impotriva stapinirii habsburgice in Banat.
Se stabilesc detasamente de paza in regiunea mlastinoasa in care
uncle cete de lotri Isi aveau adaposturile, detasamente formate din lun-
trasi inarmati si sub comanda. Se stabilesc de asemenea posturi si detasa-
mente fire si de patrula, pe principalele tai de comunicatii si In regiunea
muntoasa ca la Alibeg, Dolnia-Lupcova, Birzeasca (din Clisura Dunarii)
sau 4n diferite locuri din estul $i nord-estul Banatului. Se instaleaza pos-
turi puternice de paza la mine, varni, fabrici poste, depozite, servicii
districtuale ; se formeaza escorte bine inarmate care insotesc diferite tran-
sporturi erariale sau provinciale. Se ordona ca In fiecare sat EA se in dupa
Imprejurari, o paza, de noapte de 12-21 oameni Inarmati, care WA poata
respinge pe lotrii ce ar nava'li2.
Ca urmare a repetatelor cereri ale serviciilor districtuale, trupele din
Banat primesc ordin sa participe la urmarirea lotrilor. In 1728 is fiints
un comandament special pentru urmarirea lotrilor sub comanda prin-
tului Ferdinand von Wurtemberg, iar in 1734 is fiinta un comandament
superior3 (Oberkomando) pentru acelasi stop.
www.dacoromanica.ro
T84 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 16
1 Bardti, op. cit., vol. II, p. 240, reg. 565, p. 16, reg. 381 §i p. 50, reg. 252.
2 Ibidem, vol. II, p. 335, reg. 95.
3 Arh. St. Timipara, 30/197, f. 1102-1112.
www.dacoromanica.ro
17 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 185
www.dacoromanica.ro
186 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 18
gerea a cei care-i sint dragi, impreung, cu prietenii lui, se vor bucura de o
bun& stare mai mare ... valahii cinstesc foarte mult amintirea rudelor
lor, chiar dad, acestia merg la spinzurAtoare". Averile lotrilor executati
se luau pe seama erariului, casele lor pustiite si arse, iar dad, lotriile nu
incetau in regiunea unde avea loc executia, se luau pe seama erariului
si averile rudelor lore.
Se pun premii pe capetele lotrilor, garantlndu-se pastrarea secrets
a numelui denuntAtorului, se promit recompense banesti celor ce parti-
cipa la potere. Se platea in 1724, pentru fiecare lotru yin sau ucis, 2 spe-
cies ducati", 6 ducati in 1737, se pun premii in 1735 cite 50 ducati pe
capul fiecarui lotru din ceata lui Adam Moharu, se pun premii de 100-200
florini pe. capetele diferitilor harambasi etc. Se intilnesc cazuri crud unii,
in dorinta de a primi fasplata promisa, denunt5, sau lupta alaturi de func-
tionari sa, prinda pe lotri ; acestia isi atrag ulterior rAzbunarea asupra lor.
Lotrii recurg uneori la represalii : aresteazg cnezi, obercnezi, fi iau ostateci
$i pretind sume de rascumpaxare, ameninta cu incendierea (taciundria) ;
pentru eliberarea obercnezului Vuc, Harambasa Derck cere 4 000 florini
iar pentru eliberarea altor prizonieri, 620 ducati si 1850 florini2. In 1724
se cerea unui obercnez din districtul Virsetului sg, depunl in closterul de
la Bazias suma de 200 florini, despagubire pentru doi lotri ucisi, in
caz contrar vor fi ucisi doi supusi din Cusita3. Serviciile districtuale in-
treabS administratia adesea, dad, sa se plateasca sau nu sumele de ras-
curnplrare cerute de lotri.
Pentru a determina pe lotri &á renunte la luptS, se dau numeroase
patente de gratiere (Pardon sau General Pardon), se promite restituirea
bunurilor $i despAgubiri bAnesti pentru cei ce vor accepta gratierea. Unii
dintre cei ce acceptS slut ridicati mai tirziu sub diferite pretexte si trimisi
pe viatg la galere. 0 adres5, din 13 oct. 1741 a administratiei cAtre serviciul
districtual Caransebes°, face cunoscut a harambasa Adam Moharu,
a obtinut gratiere de la Consiliul aulic de fazboi din Viena, si cere verwal-
terului BS publice acest fapt in district, desigur, pentru a determina si
pe altii sl tears sau sl accepte gratierea. Unii sint facuti ofiteri in armata
habsburgica; : la 29 august 1739 districtul Lugoj-FAget° inainteaz5, un
tabel de cei care in urma iertArii, fuseserg facuti cApitani si odinioara
fuseserS seimeni turci" (e vorba probabil de cei care au participat la
rascoalS) ; un alt raport al aceluiasi district° din 30 iunie 1753, arat5, ea
obercnezul Gavrillo Gurian ar fi fost harambasS in timpul rAzboiului din
1736-1739. Credem cá cei amintiti mai sus, an facut act de supunere $i
credinta fat5, de stSpinire, iar in trecut fuseserS lotri sau rasculati.
Pentru a stgvili actiunea lotrilor si a mentine populatia in ascultare,
se cere episcopilor ca prin diferite circulare s5, ordone preotilor Ca, cu ocazia
1 Bar6ti, op.cit., vol. II, p. 347, reg. 160.
1 Ibidem, vol. I, p. 324, reg. 311, p. 326, reg. 379, p. 327, reg. 380, p. 328, reg. 398.
3 Ibidem, vol. I, p. 500, reg. 253.
4 Ibidem, vol. II, p. 200, reg. 199.
5 Ibidem, vol. II, p. 146, reg. 21.
Ibidem, vol. II, p. 166, reg. 412.
www.dacoromanica.ro
19 CONTRIBUTI1 DE [STORM- LOCALA 187
www.dacoromanica.ro
188 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 20
www.dacoromanica.ro
21 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 189
for iar pentru cei care contribuie la prinderea §i nimicirea lor, se stabilese
recompense hotarite de imparat : 100 monede aur pentru fiecare lotru
viu §i 50 monede aur pentru unul ucis.
*
Toate aceste masuri severe nu au frinat lupta lotrilor, ea s-a dez-
voltat §i mai departe, sustinuta de taranimea exploatata care a§tepta
momentul potrivit sa se rascoale iara§i impotriva stapinirii habsburgice
ceea ce se §i intimpla in regiunea de sud-est a Banatului In 1788. 0 cir-
culars a episcopului Iosif Ioanovici §acabentl din 8 august 1788 arata ea
navalind turcii la Or§ova §i Jupalnic, taranii la'sindu-§i casele, au trecut
de partea turcilor, ceea ce Imparateasca neplacere asupra sa au adus-o".
Masurile luate la inceputul secolului XIX pentru urmarirea §i nimicirea
lotrilor2, dovede§te ea lupta aceasta nu a putut fi infrinta pentru ca in
continutul ei, era o lupta a maselor asuprite kti exploatate de catre stapini-
torii habsburgi.
0 analiza general a masurilor luate impotriva satelor de tarani
care sustineau lupta lotrilor, masuri militaro-politiene§ti prin care habs-
burgii cautau cu toata impotrivirea, sa stapineasca §i sa exploateze cu
forta aceasta bogata provincie, ne face sa, vedem cum se proecteaza ura
care exista in sufletul maselor, impotriva exploatatorilor venali. Pentru
masele de tarani, care umpleau erariul prin tot felul de contributii §i
dijme, care prin robote secau mla§tini, indiguiau riuri, ridicau palate,
cazarmi, fabrici, fortificatii, constructii de tot felul, sau scoteau bogatii
din ma'runtaiele pamintului, autoritatile nu aveau alto epitete decit
tilhari". Zicala respinsa de Lehmann in insemna'rile sale de calatorie
ca fiecare valah este un tilhar", arata felul de a gindi al autoritatilor
-
provinciale de care era insotit sau cu care era in legatura acest memorialist.
Tinind cont ca taranimea era alcatuita din romini §i sirbi §i ca prima forma
marea majoritate a populatiei Banatului, se poate conclude ca ea ducea o
lupta permanents, prin diferite forme intre care lotria ocupa un loe
principal 'Ana' la rascoala pe fats, impotriva ocupantilor, pe care ii
a§teptau la trecatori, pe geana de padure, dupa stinci de munte, ca sa-i
loveasca cu mare sete. Cuvintele carati-va de aici, fiindca not nu ne su-
punem", strigate soldatilor de catre taranii de la Slatina3, ce-§i a'parau
satul fortificat in 1739 impotriva trupelor hasburgice de represiune arata
continutul luptei pe care masele de tarani au purtat-o impotriva monarhiei
asupritoare.
Din cele expuse pins acum, se conclude : a) ca lotria este o forma a
luptei de class in Banat, ce actioneaza in secolul XVIII impotriva adminis-
tratiei habsburgice care detinea cea mai mare parte a bogatillor stoarse
de pe spinarea maselor de tarani §i muncitori, care lucrau in conditii
grele de robots, precum ki impotriva nobililor, arenda§ilor, negustorilor
*i tuturor bogata§ilor care exploatau populatia ; b) ca lotria are o larga
1 Petru Olde, 5tiri contemporane despre lazn-terita" romfnilor talnateni de la 1788, In
Analete Banatului, Tirniwara, an IV, 1931, ianuarie-martie, p. 100 101.
2 Arh. St. Thrdwara, 79 39 f. 170 173.
3 Bujor Surdu, op.cil., p. 320.
www.dacoromanica.ro
190 CONTRIBUTII DE 'STORM LOCALA 22
HPATHOE COAEPIRAHHE
www.dacoromanica.ro
23 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 191
RESUME
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII LA CUNOMTEREA TRATATIVELOR DINTRE
U.R.S.S., ANGLIA I FRANTA DIN ANUL 1939 *
18 - c. 2681
www.dacoromanica.ro
194 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 a
In acest numAr nu intrA unitatile zonelor fortificate, unitatile de aparare antiaeriand
unitatile de paza a litoralului, unitatile de rezervd, acelea care lucreaza la completari (depou),
si unitatile din spatele frontului.
Fara sd ma extind in mod amAnuntit asupra organizarii Armatei Rosii, voi spune pe scurt :
o divizie de puscasi de infanterie se compune din 3 regimente de puscasi $i 2 regimente de arti-
lerie. Efectivul unei divizii in timp de razboi este de 19 000 oameni.
Un corp este alcdtuit din 3 divizii, sI 41 are artileria sa, compusa din 2 regimhte (Amiralul
Drax se intereseaza, in convorbirea ce o are cu generalul Haywood, daca cineva dintre °liter'
noteaza cele relatate de comandantul de armata Saposnikov si primeste rdspuns afirmativ).
Armatele, compuse din 5 pind la 8 corpuri isi au artileria, aviatia si tancurile tor.
Unitatile din zonele fortificate au nevoie, pentru a fi gata de luptd, de 4-6 ore, de la
darea alarmei,
U.R.S.S. are zone fortificate de-a lungul tntregii sale frontiere de Vest, de la Oceanul
Inghetat pins la Marea Neagra.
Concentrarea armatei se face in termen de 8 piny la 20 zile. Reteaua de cdi ferate.
permite nu numai concentrarea armatei la granita In termenele indicate, ci si efectuarea de-
manevre de-a lungul frontului. Noi posedam de-a lungul frontierei de vest de la 3-5 rocade
[drumuri strategice $i de aprovizionare] pe o adincime de 300 km.
Dispunem acum de un numar suficient de locomotive mari sl puternice si de vagoane
mari de incdrcaturd, de cloud on mai mari ca inainte. Garniturile trenurilor noastre grit acum
de cloud on mai mari ca greutate decit Inaintel. Rapiditatea circulatiei trenurilor a sporit.
Noi dispunem de mijloace de transport auto In numar considerabil si sosele/erocade
ne permit concentrarea for de-a lungul frontului.
Noi am ascultat considerentele generale asupra planului de operatiuni, eXpuse de gene-
ralul Doumenc, leful misiunii franceze, dar n-am auzit nimic concret de la generalul Hay-
wood despre planul de operatiuni al armatei engleze. Nu am auzit de asemenea nimic concret
despre planurile de operatiuni ale flotei anglo-franceze pe mare.
Voi eXpune acum trei variante de operatiuni comune aprobate de misiunea military a
U.R.S.S., ale fortelor armate ale Angliei, Frantei st U.R.S.S. care ar fi posibile In caz de
agresiune In Europa.
Prima variant& In cazul cind blocul agresorilor ar ataca Anglia si Franta. In acest caz.
U.R.S.S. va trimite 70% din fortele armate pe care Anglia $i Franta le vor indrepta nemijlocit
Impotriva agresorului principal Germania. MA voi eXplica. De ex., dacd Franta $i Anglia ar
opune Impotriva Germaniei 90 divizii de infanterie, U.R.S.S. ar urma sa trimita 63 divizii
de infanterie, 6 divizii de cavalerie, eu un numar corespunzAtor de piese de artilerie, tancuri,
avioane, In total circa 2 milioane de oameni.
In aceasta variantd este obligatorie participarea la razboi a Poloniei, cu toate fortele ei,
In virtutea tratatului ce-1 are cu Anglia si Franta. Polonia trebuie sa concentreze In acest caz,
de la 40 pind la 45 divizii de infanterie, pentru lovitura principala, la frontierele sale, din vest
si contra Prusiei Orientale.
Guvernele Angliei §i Frantei trebuie sd obtina de la Polonia consimtdmintul pentru tre-
cerea $i operatiunile fortelor armate de uscat si aeriene ale U.R.S.S. prin coridorul de la Vilno
1i, pe cit este posibil, prin Lituania spre frontierele Prusiei Orientale, iar, daca situatia,
o va cere, It prin Galitia.
Deli nu au lost eXpuse planuri concrete privind operatiunile flotelor maritime ale AnglieL
si Frantei, socot a este necesar sd arat considerentele Marelui Stat Major al Armatei Rosii
aprobate de misiunea military a U.R.S.S.
1 Ala este In original.
www.dacoromanica.ro
3 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 195
Operatiunile flotei unite ale Angliei sf Frantei trebuie sA alba drept scop :
I. Inchiderea canalului Mlnecii si pdtrunderea unei escadre puternice In Marea Baltich
pentru a opera impotriva flotei agresorului principal In Baltica si impotriva litoralului lui.
2. Anglia si Franta trebuie sR obtina de la tarile Baltice asentimentul pentru ocuparea
temporary a insulelor Aland, a arhipelagului Moonsund cu insulele sale (Esel, Dago, Worms),
a porturilor Gange, Pernov, Hapsal, Hainas si Libava, pentru a apAra neutralitatea si indepen-
denta acestor tari fata de un atac din partea Germaniei.
3. Intrerupereal transportului In Germania a minereurilor si a altor materii prime
din Suedia.
4. Blocada litoralului agresorului principal in Marea Nordului.
5. Dominatia In Marea Mediterana si Inchiderea canalului de Suez si a Dardanelelor.
6. Operatiuni efectuate de crucisetoare la tarmurile Norvegiei si Finlandei In afara apelor
for teritoriale, la Murmansk si Arhanghelsk contra submarinelor si crucisetoarelor din flota
agresorului.
Flota nordica a U.R.S.S. efectueaza operatiuni cu crucisetoare la tarmurile Finlandei
si Norvegiei, In afara apelor for teritoriale, Impreuna cu escadra anglo-franceza.
In ceea ce priveste flota noastra din Marea Baltica, In cazul cind se va rezolva favo-
rabil problema ocuparii provizorii a insulelor si porturilor indicate mai sus, ea tsi va fixa baza,
impreuna cu flota unity a Angliei si Frantei la Gang, in arhipelagurile Aland si Moonsund,
la Hapsal, Pernov, Hainan si Libava, pentru a apAra independenta tArilor baltice.
In aceste conditii, flota U.R.S.S. din Marea Baltica 41 poate desfAsura operatiunile sale
cu crucisetoarele, operatiunile submarinelor si poate efectua minarca tarmurilor Prusici Orien-
tale si ale Pomeraniei. Submarinele flotei U.R.S.S. din marea Baltica vor impiedica trans-
portul materiilor prime industriale din Suedia pentru agresorul principal.
(Pe masura ce comandantul de armata B.M. aposnikov expune planul de operatiuni,
amiralul Drax si generalul Haywood noteaza situatia pe schitele din fata lor).
Variarda a doua de izbucnire a operatiunilor de razboi, va fi in cazul cind agresiunea
va fi Indreptata asupra Poloniei si Rominiei. In acest caz, Polonia si Rominia vor trimite pe front
toate fortele for armate.
Polonia trebuie sA apere Rominia. Polonia si Rominia pot fi atacate nu numai de Ger-
mania ci si de Ungaria. Germania poate sa trimita contra Poloniei piny la 90 de divizii.
Franta si Anglia trebuie sy actioneze si O. declare farA Intirziere razboi agresorului.
Partjciparea U.R.S.S. la razboi poate [sä aiba loci numai In cazul, chid Franta si
Anglia se vor intelege cu Polonia si, dach este posibil, cu Lituania, precum si cu Rominia cu
privire la trecerealtrupelor noastre si la operatiunile for prin coridorul de la Vilno, prin Galitia
si prin Rominia.
In acest caz U.R.S.S. va da acelasi numar de forte armate pe care le vor trimite nemijlocit
Franta si Anglia Impotriva Germaniei. De ec., data Franta si Anglia vor opune Germaniei 90
divizii de infanterie, U.R.S.S. va trimite de asemenea 90 divizii de infanterie, 12 divizii de cava-
letie cu artileria, aviatia si tancurile respective.
Sarcinile flotelor maritime ale Angliei si Frantei ramin acele indicate In prima varianta.
Sarcinile flotelor Nordica si Baltica ale U.R.S.S. rAmin de asemenea aceleasi, ca In prima varianta.
In sud, flota din marea Neagra a U.R.S.S. va Inchide gurile 13unarii, ca sa nu patrunda
submarinele si alte forte militare eventuale ale agresorului, va Inchide Bosforul, ca sä nu patrundh
In Marea Neagrd escadrele de la suprafath ale inamicului si submarinele lui.
www.dacoromanica.ro
196 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 4
A treia varianta. Aceasta variantA prevede cazul, cind agresorul principal, folosind
teritoriul Finlandei, Estoniel 71 Letoniei, iii va indrepta agresiunea contra U.R.S.S. In
acest caz Franta qi Anglia trebuie sa Inceapa imediat razboiul cu agresorul sau cu blocul
agresorilor.
Polonia, legata prin tratate cu Anglia 71 Franta, trebuie sA porneasca Vara Intirziere
lmpotriva Germaniei si sa permita trecerea trupelor noastre in virtutea intelegerii existente intre
guvernele Angliei Ii Frantei cu guvernul Poloniei, prin coridorul de la Vilno si prin Galitia.
S-a arAtat mai sus ca U.R.S.S. desfA7oara 120 divizii de infanterie, 16 divizii de cava-
lerie, 5 mii de tunuri grele, 9-10 mii tancuri, 5-5,5 mii avioane. Franta 71 Anglia trebuie sa
dea In acest caz 70% din fortele ce le-au aratat acum U.R.S.S. gi sa Inceapa imediat operatiuni
elective impotriva agresorului principal.
Operatiunile flotei maritime de razboi anglo-franceze trebuie sa se efectueze dupA
cum s-a indicat In prima variants.
Polonia trebuie sa opund Germaniei nu mai putin de 45 divizii de infanterie cu arti-
leria, aviatia 71 tancurile respective.
Daca Romlnia va fi atrasa In razboi, ea trebuie sa participe cu toate fortele sale, 7i
guvernele Angliei II Frantei trebuie sA obtina asentimentul guvernului Rominiei pentru tre-
cerea trupelor noastre prin teritoriul Romtniei.
Acestea stilt considerentele generale pentru operatiunile in comun ale fortelor armate ale
Angliei, Frantei si U.R.S.S. aprobate de misiunea militarA a U.R.S.S.
(Vii conversatii Intre toti membrii misiunilor militare englezA gi francezS).
Amiralul Drax : Multumim mareplului 7i 7efului Marelui Stat Major pentru expunerea
clara 7i precisa a planului, pe care ne-au facut-o.
Avem o serie IntreagA de Intrebari pe care am dori sa le punem. De aceea ne trebuie
un ragaz pentru a le discuta 7i pentru ca numArul acestor Intrebari sa nu fie prea mare. De
aceea not socotim Ca e potrivit sA le prezentam la qedinta de mline. Mai sint Inca o serie de
Intrebari pe care am dori sA le punem astgzi, dupA pauza.
Mare7alul K. E. Voro7Ilov : Din partea noastrA nu stilt obiectiuni.
Amiralul Drax : Declar 7edinta Intrerupta.
(Dupa pauza).
Amiralul Drax : Noi am hotarlt ca va fi mai bine sA punem Intrebarile noastre mline.
Vreau sa expun pe scurt planul operatiunilor maritime de razboi ale flotei franco-
engleze.
Una din sarcinile principale care std In fata flotei maritime este paza cailor de comuni-
catie dintre metropola 71 aliatil iar pe de alta parte paralizarea cAilor de comunicatie
ale inamicului.
Am ascultat cu mult interes proiectul planului de operatiuni ale fortelor maritime sovietice
in marea BalticA. A.7 vol sA ma ocup de aceste probleme ceva mai tirziu, dar mai Inainte
sA expun citevh probleme care vor lamuri mai bine situatia.
Din punctul de vedere al comunicatiilor maritime mondiale, Marea BalticA are o impor-
tenth locals, dar socotim ca pentru U.R.S.S. are o importanta deosebitA.
DacA dorim sA ci7tigam repede rAzboiul, trebuie char de la Inceput sA taiem toate cAile
de comunicatie ale inamicului. Voi Incepe cu expunerea considerentelor privind cAile de comuni-
catii externe (oceanele 7i marile eXterioare).
www.dacoromanica.ro
5 TR kTATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 197
Aceasta este o sarcina care cere un mare numar de forte. Una din sarcinile mai impor-
tante din punctul de vedere al greutatilor si al necesitAtii de forte superioare este aceea
de a gas! $i zdrobi flota inamicului, pentru ca ea sl nu Impiedice comunicatiile noastre.
Materia prima necesarA pentru ducerea rAzboiului not o primim mai ales din Australia
$i din America de sud, dar de asemenea si din alte continente.
Germania a Mout pregatiri care permit crucisetoarelor si submarinelor ei sa opereze la o
distanta de 10 mil mile de bazele lor. Germania dispune pentru flota nu numai de baze terestre,
ci si de haze plutitoare.
As vrea sa amintesc ca Oceanul Atlantic are o Intindere de trei milioane mile pa-
trate, iar Oceanul Pacific de douA on mai mult.
fired ca experienta razboiului trecut a aratat atit noun cit si Uniunii Sovietice, nece-
sitatea de a mentine comunicatiile in marile deschise in scopul de a asigura t Arilor noastre
materia prima necesara, pentru nevoile 'razboiului.
Comunicatiile Uniunii Sovietice trec, fie prin Murmansk (Oceanul Inghetat de Nord),
fie prin Marea NeagrA (Dardanele). ApArarea eXclusiv a acestor intrari nu este suficienta pentru
a pAstra toate cane de comunicatie necesare. ApArarea acestor puncte este o chestiune locals,
dar ea nu este suficienta pentru asigurarea comunicatiilor generale. De aceea yeti Intelege
si yeti lua In consideratie cl si In cazul cind vom opera in dreptul coastelor sovietice si vom
inchide canalul Minecii, va trebuie sA efectuAm cu flota noastrA si operatiuni maritime pe mili-
oane de mile patrate.
E necesar ca not sa avem In Marea Nordului o flota mai mare decit intreaga 'iota
germanA, care poate fi concentrata aid intr -un timp foarte scurt.
Noi trebuie sa avem In Marea MediteranA o flota care sa depAseasca flota italiana $i
care ne-ar da posibilitatea sa o distrugem. In prezent Italia are in Marea MediteranA peste 100
de submarine. PlnA In momentul in care aceste submarine vor fi distruse, comunicatiile sovietice
maritime In Marea Neagra se vor afla sub o puternica amenintare.
Toate transporturile catre Marea NeagrA trec prin Marea Egee si prin Dardanele locuri
potrivite pentru operatiunile submarinelor si raspindirea minelor pe caile de comunicatie,
pentru cA aci marea este IngustA si are numeroase insule.
Vom putea discuta mai tlrziu problemele de cooperare a flotelor noastre In Marea Egee
pentru Inlaturarea acestui pericol. Noi acordAm o mare ImportantA actiunilor comune contra
insulelor Dodecanez, care pot constitui o baza pentru submarinele itallene.
In Nord vor trebui luate mAsuri pentru protejarea transporturilor sovietice pe o mare
intindere. In regiunea nordica va trebui, probabil, sa delimitam sferele de actiune ale fortelor
noastre maritime, lasind ca baza engleza insulele Orkney, si ca baza a flotei sovietice, Mur-
mansk-ul. VA puteti imagina amploarea muncii ce va trebui efectuata pentru realizarea
acestui tel.
Noi avem astazi o flota exceptional de puternicA si o sporim intr-un ritm nemaiintilnit
In istorie: in ultimul timp flota noastrA creste anual cu 100 de unitati.
Eficacitatea flotei depinde mai ales de instruirea personalului. In ultimii trei ani toate
institutiile noastre scolare si centrele care pregatesc efective pentru flota englezA au Post coin-
pletate la limitA.
Toate escadrele noastre sint acum gata de lupta si in patru ore pot sA iasA in larg. In
prezent escadrele nu se MIA In porturile for obisnuite din timp de pace, ci in pozitia In care
trebuie sa fie In timp de razboi.
In gall de aceasta, not am mobthzat recent flota noastra de rezerva, compusa, din
130 unitati. Aceste vase nu sint completate ilia 100% cu personal, pentru ca not nu am chemat
Inca pe toti marinarii de rezerva. In prezent, aceste vase de rezerva shit completate cu per-
www.dacoromanica.ro
198 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 6
sonal fn proportie de 75 900/0 (nu am la mine date absolut precise) pentru ca nu au fost
chemati tots rezervistii. Dar ei pot fi mobilizati In mai putin de (Iona zile. Vasele, Intreaga apro-
vizionare si tot armamentul shit gata. E vorba numai de lipsa personalului.
In ceea ce priveste flota noastra comerciald care Indeplineste sarcina principald de
aprovizionare a noastra si a aliatilor nostri, precizez ca In prezent se afla In constructie vase
comerciale cu un milion tone mai mult, decit oricind dupe razboi. La aceasta trebuie ss adaugam
ca avem avantajul ca flota actuala de razboi si comerciala a Frantei se va gasi la dispozitia
comandamentului aliat.
Villaume (capitan de rangul III In flota franceza) : Flota francezd se afla aproximativ In
aceeasi situatie ca si cea engleza fiind plasata nu In locurile din timp de pacer, ci In locurile
de concentrare In timp de razboi $i intrarea fn actiune a acestei flote se poate efectua in urma
hotadrii comandamentului franco-englez, in conformitate cu repartizarea apelor lor. Operati-
untie unite $i separate vor fi decise In functie de faptul unde se va afla flota inamicului.
Flota franceza este o flota cu totul moderns si suficient de rapids. Crucisetoarele, contra-
torpiloarele, distrugatoarele $i flota submarine shit pregatite pentru operatii la mare distanta.
Flota a Mut exercitii In cursul ultimilor ani.
Amiralul Drax : Planul actiunilor comune ale flotelor Angliei $i Frantei a fost elaborat
pentru scopul principal. Acesta corespunde principiului fundamental al strategiei maritime.
Aceasta Inseamna ca noi va trebui sa ne concentram fortele, pentru a distruge flota inamica
chiar de la Inceput.
Voi vorbi, ca eXemplu, despre operatiunile Impotriva submarinelor inamicului. Aici ne
putem aminti ca In timpul rdzboiului ne-am aflat In situatia grea and submarinele germane erau
aproape gata sa Intrerupa comunicatiile noastre maritime. Acest lucru s-a produs nu pentru ca
flota maritime engleza nu a fost In stare sa lupte Impotriva acestui pericol, ci pentru ca noi
nu am prevazut ca Germania va viola toate legile internationale, scufundind In larg vasele neutre
si aliate fara avertisment si omorInd echipajele.
Indata ce s-a Intimplat acest lucru, noi am luat masurile necesare. La sfirsitul raz-
boiului Germania construia submarine fn toate docurile ei cu rapiditatea maxima de care ell
erau capabili. Noi am scufundat totusi mai multe submarine, decit construia Germania.
In cursul ultimilor 20 de ani nu am stat cu mtinile Incrucisate si socotim ca astazi sintem
In stare sa luptam contra acestei amenintari cu mult mai mina eficacitate decit fn anul 1918.
Mi se pare ca am prezentat o schita destul de clara a planului operatiunilor noastre
navale.
In cazul ca Uniunea Sovietica devine aliatul nostru, va trebui sa discutam numeroase
probleme relativ la actiunile comune ale flotelor.
Aceasta e tot ce am voit sa spun.
Propun sa trecem acum la stabilirea programului de lucru pentru mline. Propun sa
Incepem cu Intrebdrile noastre In legaturd cu expunerea planului, facuta astazi de coman-
dantul de armata $aposnikov.
Consider de asemenea ea va trebui sa primim raspunsul misiunii sovietice la cele trei
principii, care au fost transmise misiunii sovietice de generalul Doumenc. Propun sa discutam
Aceasta problemd, pentru ca noi aid putem ss ajungem cu mai multa usurinta la o Intelegere
cu Uniunea Sovietica. Ar fi foarte important sä precizam clteva puncte, In privinta carora am
putea ajunge la Intelegere.
www.dacoromanica.ro
7 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 199
Dupa ce vom discuta aceste (Iota probleme, maresalul de aviatie Bernet si generalul
Va Mile vor fi gata sa expuna planul de actiune al fortelor for aeriene. Daca nu shit obiectii,
vom lncheia cu aceasta sedinta noastrA.
illaresalul K. M. VoroOlov : Inainte de a incheia sedinta, rog sa mi se dea cuvintul pentru
doua minute.
Misiunea militard sovietica isi exprima recunostinta fall de d-1 presedinte si sef al misi-
unii militare engleze, amiralul Drax pentru expunerea aznanuntitA a schitelor de operatiuni a
flotei anglo-franceze.
In ceea ce priveste ordinea de zi pentru mline, mi s-ar parea mai oportun sd ascultam
comunicarile reprezentantilor aviatiei anglo-franceze, pentru a avea un tablou complet de
conlucrare a tuturor fortelor armate ale viitorilor aliati.
Cu privire la raspunsul la cele trei principii, care ne-au fost transmise de generalul Dou-
menc, seful misiunii franceze, aceasta se va putea face la sedinta de mline, data va fi
.acceptatA propunerea mea, dupd ce vom fi ascultat comunicarile maresalului de aviatie al
Angliei si aceea a generalului de aviatie al Frantei.
Nu avem obiectiuni cu privire la ridicarea sedintei.
Amiralul Drax : Am ajuns la Intelegere asupra programului de lucru de !Mine. Multumesc
pentru atentia care s-a acordat consfatuirii de astazi.
Declar sedinta inchisa.
www.dacoromanica.ro
200 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 &
Generalul Boumene : Poate ca s-a produs o nedumerire, nu ne-am auz it [bine] unit
pe altii, dar eu nu vad nici un fel de inconvenient pentru a incepe acum comunicarea cu pri-
vire la fortele aeriene.
Se acorda cuvintul maresalului Bernet al flotei aeriene a Angliei pentru a face comuni-
carea privind fortele aeriene britanice.
Mare,a1u1 Bernet : Politica generals de folosire a fortelor aeriene britanice, In afard de
acelea care se afla la Singapur, Aden, In Marea Mediterand, Canalul de Suez, India $i domi-
nioane, consta In colaborarea pe frontul de vest cu aviatia franceza.
Care sint obiectivele militare, care au In momentul de fats o importanta vitals? 0 parte
din aviatia de Vinatoare va ramble In Anglia, pentru distrugerea acelor forte ale inamicului
care pot sa atace Anglia. Aviatia noastra de vInatoare va fi ajutata, In acest caz, de Intreaga
organizatie a apararii antiaeriene : unitdtile de proiectoare, aerostatele de baraje, precum si
unitatile de radio receptoristi.
S-a convenit ca o parte din aviatia noastra sa opereze de pe teritoriul francez, unde
In acest scop, sint pregatite din timp aerodromuri. Vett Intelege ca acest lucru va prezenta
un mare avantaj sub raport strategic, pentru sporirea razei de actiune a aviatiei noastre.
Bazele noastre de aviatie din Anglia shit protejate de cele mai bune mijloace din lume,
care s-au dezvoltat neincetat din 1917, asa Melt astazi eficacitatea tuturor mijloacelor de apa-
rare antiaeriana a acestor haze se afla la un nivel foarte malt.
SIntem In stare sa efectuam operatiuni cu aviatia noastra de bombardament, adinc In
spatele frontului Germaniei. Aviatia de bombardament [pornita] de pe bazele engleze poate-
sa efectueze timp Indelungat fara Intrerupere bombardarea spatelui fronturilor din Germania..
Aceasta, pentru ca vom dispune de toate resursele industriei engleze. In gall de aceasta, avem
un avantaj In plus, pentru ca posedam un mare'numar de mecanici de aviatie bine antrenati
si instruiti. Acest lucru usureaza mult rezolvarea problemei de aprovizionare si exploatare.
Problemele de aprovizionare $i exploatare a partii materiale se rezolva mult mai usor atunci
dnd avioanele noastre opereaza de pe bazele engleze, decit In cazurile chid operatiunile se efec-
tueazA de pe baze Inaintate (Franta, litoralul marii Mediterane), care necesita tinerea legaturii
cu ele. Din aceste baze, aflate In Anglia si In Franta, not avem posibilitatea sa atingem toate
obiectivele importante ale Germaniei.
Cunoasteti, probabil, din press importantele raiduri efectuate din Anglia pitna la Marea
Mediterana, In special pina la Marsilia qi Inapoi. $i acest lucru nu s-a efectuat o data, ci de
mai multe ori.
Aviatia britanica devine, cu fiecare zi, tot mai puternica. Creste nu numai productia
industriei ci cresc $i promotiile de piloti $i de personal tehnic de serviciu, necesar pentru aviatie_
Noi acordam mare importanta tehnicienilor aviatiei, care raspund de mentinerea avioanelor
In buns stare. Problema unei juste eXploatari a avioanelor devine tot mai grea pe masura ce
ele se perfectioneaza.
Noi sintem lmpotriva faptului de a se construi mai multe avioane de prima linie, decit
putem Intretine In timp de razboi. Noi am adoptat punctul de vedere ca sa avem In prima linie
un numar de avioane, pe care putem sa-1 mentinem continuu un timp destul de Indelungat
pe seama rezervelor de care dispunem. Noi preferam, In special, sa avem 1 Od0 de avioane de
prima linie si In curs de 6 luni de razboi sa mentinem numarul for la acelali nivel, decit sa
avem citeva mii de avioane de prima linie, dar care sa nu poata fi mentinute In acelasi numar.
Pentru aviatia sovietica e interesant sa afle ca aviatia de prima linie a depasit
In metropola numarul de 3 000 de avioane. Intre acestea nu intra avioanele de instructie,
gi nici avioanele care trebuie sa fie expediate peste mad. Cifra citata an poate sa dea totusi
adevarata idee despre imensele posibilitati ale aviatiei britanice In timp de razboi. Noi acorclarn
www.dacoromanica.ro
9 TR kTATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FR ANTA DIN ANUL 1939 201
o mare importantd faptului ca operatiile aviatiei de bombardament sil aibd un caracter continuo
si indelungat. Starea in care se afla industria si instructajul personalului (piloti, tehnicieni)
completeazd tabloul general al situatiei in care se afia aviatia noastra de rdzboi.
Voi starui asupra sistemului de pregatire a cadrelor noastre de aviatie. Pentru instruirea
si perfectionarea oamenilor, care au terminat cu succes scolile de pilotaj, eXistA la noi circa 15
scoli. Din aceste scoli de tip superior, pilotii sint trimisi direct Ia escadrilele de luptd. Selectio-
narea se face In felul urmdtor. Sint alesi tinerii potriviti prin datele lor fizice pentru serviciul
In aviatie. Acesti tineri primesc In scoli o instructie initiald. 0 parte dintre ei, care a trecut
cu succes Ocamenele de pilotaj, trece In colile ardtate mai sus, care se Impart In cloud categorii.
$colile de prima categorie shit acelea, in care se studiazd partea materials a unui avion modern.
In §colile de-a doua categoric se studiazd intrebuintarea avionului In luptd (bombardarea:fotogra-
fierea din aer, tragerea). Pilotii cei mai potriviti pentru aviatia de vindtoare Ant trimisi In
escadrilele de vinatoare. Pi lotii cei mai potriviti pentru recunoastere shit trimisi respectiv in
escadrilele de recunoastere si de bombardament. In sfirsit, pilotii cei mai potriviti pentru ser-
viciul In aviatia de unitati, fac inainte de a fi trimisi Ia unitAtile lor, cursuri de scurta durata
In specialitatea lor.
Numdrul acestor scoll va fi considerabil sporit In timp de rdzboi. Organizarea existents
astazi permite aceasta sporire. Dacd rdzboiul va izbucni miine, acest lucru se va putea face-
imediat.
In Marl de aceasta, la noi exists de asemenea scoli pentru personalul de serviciu nena-
vigabil. NumArul acestor scoli creste si numeroase scoli se afid de pe acum in stare de for-
mare. Existd de asemenea scoli civile pe lings fabricile de avioane. Noi trimitem pe tehnicienii
de aviatie la fabrici, pentru ca ei sd studieze acolo avioanele moderne pe masura ce ele apar
Acesti tehnicieni sint recrutati si din unitatile de front si din depourlle de instructie. 0 parte
din piloti dupd cinci ani de serviciu, trece In rezervd, ceea ce ne-a ingAduit sa formam un numar
considerabil de piloti de rezerva.
Yn ceea ce priveste productia industriald a fabricilor noastre de avioane pot prezenta
aci urmatoarele cifre : aceastd productie a del:14ft numdrul de 700 avioane lunar. Din acestea
nu fac parte avioanele civile si de instructie. Eu nu cunosc cu precizie cifrele de productie ale
avioanelor civile si vorbesc aici numai de avioanele militare. Aceastd productie se elec.
tueazd fats sporirea numdrului obisnuit de schimburi al muncitorilor la fabrici. Gea mai mare
parte dintre fabrici lucreazd cu un schimb si o parte din ele cu cloud schimburi.
Yn caz de rdzboi, aceasta industrie poate sd dea o productie considerabil mai mare. Noi
avem rezerve industriale foarte marl, care nu sint atinse deocamdatd de noi, si care vor fi folo-
site In caz de rdzboi. Avem astazi numeroase uzine care produc automobile, motociclete si
alte produse ea destinatie pasnica si care pdt fi folosite in timp de rdzboi pentru industria avia-
tiei de rdzboi.
Din cele expuse de mine aid, va puteti face o idee despre puterea aviatiei britanice. Catre
sfirsitul ultimului razboi noi am avut tea mai puternied aviatie din lume. In unitatile si pro-
motiile noastre noi am avut 22 mii de avioane. Aceasta nu inseamnd desigur, cd ele puteau fi
folosite, pentru zbor toate deodatd.
In orice caz, se poate spune cu certitudine ca, data razboiul ar izbucni In curind, noi
1-am Incepe in conditii mai favorabile decit In rdzboiul trecut. Sint convins cd vom obline
rezultate mai bune, decit acelea, pe care le-am avut la sftrlitul rdzboiului trecut.
In prezent noi dispunem de un sistem de aprovizionare neintreruptd a aviatiei noastre
de bombardament, precum si a aviatiei de vIndtoare si de recunoastere, cu toate resursele ne-
cesare. Noi de pe acum luam mdsuri pentru sporirea productiei tuturor materialelor necesare
www.dacoromanica.ro
'202 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA yI FR AKA DIN ANUL 1939 10
carburanti, uleiuri lubrefiante etc.) $i pentru crearea rezervelor necesare, pentru a usura ldr-
girea ulterioard a acestei aproviziondri in perioada de rdzboi.
Eu am expus acum fn linii marl, situatia In care se and aviatia britanicA, si am al.:Rat
ce poate ea face. Sper ca ceva mai ttrziu vom putea ekamina cele mai bune mijloace de folosire
a uriaselor forte de aviatie care se vor afla la dispozitia U.R.S.S., Frantei si Marii Britanii.
Genera lul Doumene multumeste maresalului Bernet pentru comunicarea fAcutd cu pri-
vire la aviatia britanica. Lui i se aldtura maresalul K. E. Vorolilov si amiralul Drax. Dupa
.aceasta se anuntd o pauza de 15 minute.
(Dupd pauzd).
Generalnl Doumene : Sedinta retncepe. Se cid cuvtntul generalului Valene pentru a pre-
zenta comunicarea despre aviatia francezd.
Generalul Valene : Vreau, la rindul meu, sa fac o caracterizare a aviatiei franceze.
Vreau sa Incep cu organizarea partii materiale, pentru a satisface dorinta generalului
Loctionov sl sa rdspund la Intrebdrile puse de el, lutnd drept principiu aceeasl prezentarel,
ca a maresalului Bernet.
Vreau sa Incep cu partea materiald, apoi sa free la personal, la organizarea bazelor si
aerodromurilor, la mobilizarea si organizarea diferitelor servicii si Sri Inchei comunicarea mea
prin a arata operatiile fortelor aeriene pe frontul de Vest. Dar Inainte Imi Ingddui cloud obser-
vatii. Prima : voi vorbi numai despre avioanele de prima linie, cu alte cuvinte, despre avioanele
care pot fi mobilizate imediat si care shit asigurate In acest stop cu echipaj, armament, pro-
vizii sl piese de rezerva. Aici trebuie sa avem in vedere, ca aparatele de prima linie dispun de
o rezerva corespunzatoare. Aceastd rezerva e fixata, pentru aviatia de vInatoare la 200% $i
pentru toate celelalte categorii, la 10000 . De ex., chid vorbesc despre 100 avioane de Villa-
toare de prima linie, aceasta Inseamnd ca In rezerva se and 200 avioane care pot Indeplini func-
tiuni de luptd. A doua observatie : vorbind despre aceste forte aeriene, voi avea In vedere
numai fortele aeriene din metropold $i din Africa de Nord si nu voi lua In consideratie dife-
rite forte aeriene situate In colonii. Sarcina for este apararea coloniilor ; ele pot fi folosite Insa,
In caz de nevoie, Ca Intdrituri pentru fortele principale.
Parka materiald. Numdrul avioanelor de prima linie este In prezent de circa 2 000, din
care 2/3 shit avioane moderne, avioanele de vinatoare avind o vitezd de 450 500 km pe
ors, cu armament perfectionat, sf avioanele de bombardament de 400-450 km pe ors,
cu o razd de actiune de 800 1 000 km si cu un tonaj de bombe, pe care ele 11 pot ridica,
de la 1 000-2 500 kg.
Aceasta aviatie se dezvolta In ultimul timp, In ritm rapid datorita posibilitatilor de care
dispune industria noastra. S-a prevAzut ca In anul 1940 aviatia noasttd sa aibd 3 000 de avioane
de prima linie.
pentru a Incheia cu problema partii materiale, voi spune ca mobilizarea industriei fran-
ceze pentru partea materiald a aviatiei permite mentinerea continua a ntimdrului de avioane
de prima linie la nivelul ardtat de mine. La trei luni dupd Inceputul rdzboiului, numarul avioa-
nelor fabricate va depdsi pierderile existente, si acest numar va creste In proportii, comparabile
cu rdzboiul trecut.
Personalul. Ca In toate trupele cu caracter tehnic, asigurarea aviatiei cu personal con-
stituie problema cea mai greu de rezolvat. Metodele, prin care cautdm sa obtinem pregatirea
personalului pentru aviatia noastrd, se reduc la urmatoarele :
www.dacoromanica.ro
11 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 203
www.dacoromanica.ro
204 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA 51 FR kNT k DIN ANUL 1939 12
transporturi auto. Deservirea se face de care subdiviziuni speciale, numite companii. In spec'
exista de ex. o companie pentru aprovizionarea cu carburanti si o alta de aprovizionare cu mu-
nitii. Aceste companii dispun de mijloace moderne de locomotie si, In general, de mijloace tehnice
necesare, In special, de mijloace de pompare, precum si de autocamioane basculante pentru.
transportul $i descarcatul munitiilor. Toate aceste companii exista deja In momentul de fats.
Numarul lor va fi dublat chiar In prima perioada a razboiului printr-o rechizitionare specials
a masinilor. In speta, masinile necesare pot fi luate din industria de combustibil.
Tree acum Ia problema generals, aceea folosirii aviatiei. Comandamentul flotei aeriene
franceze proiecteaza sa foloseasca la maximum posibilitatile aviatiei, pentru a obtine, In ter
menul eel mai scurt posibil, concentrarea aviatiei acolo, unde o va cere situatia.
Pentru aceasta, aviatia dispune pe teritoriul Frantei $i al Africei de Nord de bazele despre
care am vorbit numdrul acestor baze fiind nu mai putin de trei pentru fiecare unitate alca-
tuita din 20 de avioane. Toate aceste baze $i aprovizionarea for shit prevazute pentru toate ca-
zurile de operatiuni de razboi. Mezarea acestor baze fats de lima frontului depinde de teatrul
de operatiuni : una se va afla In Alpi si alta In Nordul Frantei.
Datorita unei astfel de organizari, nu va fi necesar sä se transporte la nevoie instalatiile-
terestre si personalul de serviciu. Aceasta permite aviatiei sa manevreze foarte rapid si sd se
concentreze In punctele existente.
Prin urmare, data va fi nevoie de personal tehnic, el poate fi transportat cu avionul
deoarece In punctele unde va sosi exista tot ce e necesar pentru a sta clteva zile.
Exists astfel posibilitatea de a transfera, In functie de situatie, centrul de actiune a avia-
tiei acolo, unde va fi mai necesar Ia un moment dat.
Aceasta organizare usureaza apararea fats de atacul aerian al inamicului, In special
de atacul bombardierelor. Companiile de deservire, existente la aceste baze, permit avioanelor
Insasi schimbarea rapids a aerodroamelor, In cazul distrugerii for sau a unui atac probabil,
ceea ce de asemenea prezinta un mare avantaj.
Lucrarile pentru construirea mentionatelor baze au costat foarte mult ; au fost
Insa necesare. In urma acestor lucrari, fiecare unitate mare de avioane dispune de trei baze
bine utilate.
In prezent s-a construit un numar suficient de baze pentru aviatia franceza, precum Si.
pentru aviatia engleza, care va trebui sa opereze pe teritoriul Frantei. S-au prevazut toate
masurile pentru cat pe masura ce aviatia franceza se va dezvo]ta a se pastreze acest principiu
de trei baze pentru fiecare unitate mare de avioane.
Astfel, ceea ce s-a spus despre aviatia franceza', nu difera aproape de loc de ceea ce
fusese relatat de catre maresalul Bernet cu privire la aviatia engleza. Ambele noastre aviatii
ant antrenate pentru operatiuni In comun si un numar considerabil de bombardiere din !iota
aeriana franceza a facut deja zboruri asupra Angliei.
Aviatia de vInatoare, operInd Impreuna cu artileria antiaeriana, apara centrele cele mai
vitale Impotriva atacurilor aeriene ale dusmanului. In special, ea acopera toate obiectivele mai
importante, a caror distrugere ar putea influenta operatiile de razboi : nodurile de tale ferata,
soselele principale, podurile si concentrarile fortelor de uscat si de aer, precum si Intreprinde-
rile industriale, necesare pentru nevoile apararii.
Generalul Doumene : Pot sa multumesc generalului Valene, In numele nostru al tuturor
pentru comunicarea facuta de el? (Maresalul IC. E. Vorosilov $i amiralul DraX multumesc gene-
ralului Valene pentru comunicare).
Se poate primi raspunsul acum la Intrebarea puss de amiral?
Maresalul K. E. Vorosilov : Rog pe d-1 amiral si lnalta consfatuire sa ne Ingaduie sa
prezentam raspunsul la sedinta urmatoare.
www.dacoromanica.ro
13 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 205
www.dacoromanica.ro
206 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA SI FRANTA DIN ANUL 1939 14
Genera lul Documene : Iau act de cele spuse de d-1 maresal si propun sd trecem la problema
ce vom face la sedinta urmAtoare. Putem asculta comunicarea generalului Loktionov, seful
fortelor aeriene, cu privire la flota aeriana a Armatei Rosii, pe care Inca nu am auzit-o ?
Pe lInga Intrebarile pe care le-am transmis maresalului In forma unei serii de Intrebari,
mai avem o serie pe care am voi sa le punem. cu Ingaduinta maresalului, misiunii sovietice si
la care am asculta cu placere raspunsurile. Aceste Intrebari shit scrise In limba englezd si le
dau sa fie citite, vecinului meu (le da generalului Haywood).
Maresalul K. E. Vorosilov : E mai bine sa se transmits aceste 1ntrebdri In forma scrisa.
Cer permisiunea sa dam raspunsul misiunii noastre In timpul uneia din sedintele viitoare. Dorinta
d-lui presedinte relativ la audierea referatului privind fortele aviatiei Uniunii Sovietice va ft
Indeplinita, deoarece misiunea sovietica nu vrea sa ramlnd datoare misiunilor franceza si englezd.
Generalul Doumene : Propun, dacd din partea maresalului st amiralului nu vor fi obiec-
tiuni, ca sedinta urmatoare s-o tinem mline.
Maresalul K. E. Vorosilov : As vrea sA rog pe d-1 general Doumenc st pe d-1 amiral Drax
sa ne comunice cu aproximatie pe cInd asteapta raspunsul la Intrebarea noastra de la guver-
nele lor ?
Generalul Domnene : Cit mai cur1nd posibil.
Maresalul K. E. Vorosilov : Daca raspunsul pe care 11 asteapta misiunile engleza si Iran-
ceza poate sa Intirzie mult, cred cA va trebui, dupa ce se va tine comunicarea noastra privind
fortele aviatice ale U.R.S.S. sa Intrerupem sedintele ping la primirea raspunsului.
Generalul Doumene : As dori ca pe lInga audierea comunicarii generalului Loktionov
sa primim raspunsurile la Intrebarile care au fost transmise maresalului, pentru ca ele shit foarte-
importante.
Ilaresalul K. E. Vorosilov : Poate ca slut foarte importante, dar not Inca nu am luat
cunostinta de ele. Trebuie sa le cunoastem Iran si abia dupa aceasta vom fi In stare sa spunem
daca vom raspunde la aceste Intrebari Inainte de primirea raspunsului de la guvernele Angliei
si Frantei, sau abia dupd ce vom prim! acest raspuns la Intrebarea noastra.
Amiralul Drax : Nu pot sd va spun, cind se va primi raspunsul guvernului, deoarece-
aceasta depinde de guvernul
Generalul Douinene : Eu va rog sa ne spuneti la sedinta de intine : and va putea mi-
siunea sovietica sa raspunda la Intrebarile puse de not Indata sau mai tlrziu. Eu cred ca
not am putea continua lucrul, socotind ca se va primi un raspuns pozitiv la Intrebarea push
de misiunea military sovietica.
Maresalul K. E. Vorosilov : Din pacate, misiunea noastra nu va putea conlucra pins
In momentul and vom sti nu ipotetic, ci In mod real cum considers guvernele Marii Britanii
si Frantei participarea noastra la operatiunile comune contra agresorului.
Generalul Doumenc : Cred ca consfatuirea de astazi se poate socoti Inchisa si o vom
deschide mline la ora 10 dimineata.
Propunerea este primita.
www.dacoromanica.ro
15 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 207
2. Din cele trei variante diferite ale operatiunilor, schitate de misiunea militard sovie-
tica, ce varianta, dupd parerea sa, va fi cel mai probabil, adoptatd de Germania?
3. Poate misiunea militard sovietica sa dea mai multe date precise privind acele regiuni
din teritoriul Rominiei In care este necesar, dupd parerea sa, sa obtind dreptul de acces si
In care ea considerd ca ar fi de dorit sa duct operatiunile?
4. Ce are de glnd sd facd Uniunea Sovietica In cazul variantei a doua, dacd Bul-
garia se va uni cu Ungaria impotriva Rominiei? Ce ajutor poate sh acorde ea in acest caz
Turciei 2
5. Ce cantitate de inarchturi poate fi transportata regulat pe cane ferate In Polonia :
a) din Murmansk,
b) de la Marea Neagra?
Pe ce cat ferate poate fi Indreptat cursul transporturilor, pentru a impiedica cit se poate
mai putin aprovizionarea armatei ruse?
6. Ce port (porturi) sovietic putem folosi la Marea Neagrd pentru efectuarea aprovi-
ziondrii pe frontul ruso-polono-romin?
7. a) Dacd problema trecerii trupelor sovietice prin Polonia va fi rezolvatA corespun-
zator cu dorintele eXprimate de misiunea militard sovietica, ar fi de acord Uniunea Sovietica
sa participe la asigurarea Poloniei cu alimente, armament, materii prime si alte materiale
industriale?
b) Aceeasi Intrebare cu referire la Romlnia.
8. Ce cantitate de produse petrolifere rafinate, poate sd furnizeze Uniunea Sovieticd
in caz de razboi? Va avea ea un numar suficient de tancuri petroliere pentru transportul lor?
Declarafia ce trebuie fdcutd dupa aceste intrebari
Noi am pregatit o serie de Intrebari relativ la politica sovietica In domeniul aviatiei;
dar, fiinded planurile aviatiei sovietice vor fi curind expuse si ffincicd aceasta expunere poate
sa cuprindh rdspunsul la unele din aceste intrebari, ne gindim sa amlnam toate Intrebdrile,
privind aviatia, pina ce vom cunoaste planurile aviatiei sovietice.
www.dacoromanica.ro
208 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 16
www.dacoromanica.ro
17 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 209
Aviatia de vInatoare are sarcina, pe linga acea de a apara o serie de importante objec-
tive militare, cai ferate ti losele, acoperirea concentrarilor de trupe, de uscat $i de aviatie, apa-
rarea marilor orate in strInsa legatura cu celelalte mijloace ale apararii artileria antiaeriana
-si alte mijloace lupta contra aviatiei inamicului Ii asigurarea operatiunilor de lupta ale aviatiei
de bombardament Ii de asalt pe cimpul de lupta, In strinsa colaborare cu acestea.
Faptul ca bazele aviatiei se afla pe aerodroamele operative, $i activitatea unitatilor de
aviatie aflate In spatele frontulni permit folosirea elastics a aviatiei pe front si in adIncime, evi-
thidu-se deplasarea iriutila a parcurilor de aviatie.
Am terminat.
Marelalul K. E. Vorosilov : Are cuvintul maresalul Bernet.
Marelalul Bernet : Al vrea, In numele misiunii franceze si engleze, sa exprim generalului
Loktionov recunostinta noastra pentru expunerea precisa a comunicarii sale. M-a impresionat
mult energia 11 spiritul de organizare cu care Uniunea Sovietica a stint sa obtina rezultate
atit de remarcabile in crearea aviatiei sale.
Cer permisiunea ca mai ttrziu sa pun o Intrebare sau doua pentru precizarea unor momente
care nu au fost pentru mine prea dare In comunicarea generalului Loktionov.
Generalul Valene : Al putea pune ctteva Intrebari deoarece nu am inteles bine unele pasaje
din ekpunerea generalului Loktionov, In special cu privire la utilizarea bazelor.
Comandantul de armata A. D. Loktionov : De pe bazele din timp de pace aviatia trece
In urma alarmei pe aerodromurile de rezerva si se disperseaza. Potrivit cu planurile comandamen-
tului, aviatia Y,si ocupa aerodromurile sale de lupta, operative, cum le numim noi, unde de pe
acum exists rezerve necesare de benzins si munitii. Reteaua de aerodromuri permite mane-
vrarea aviatiei si pe front si In adIncime.
Marelalul K. E. Vorosiloy : ingaduiti-ne sa trecem mai departe la eXaminarea proble-
melor. Deocamdata, ne-au ramas de eXaminat Intrebarile puse misiunii noastre sovietice de care
misiunile engleza Ii franceza. Aceste Intrebari In numar de opt plus o alta de ordin maritim, deci
In total noua, shit pe de o parte Intrebari generale cu caracter politic abstract ; pe de alta parte,
aceste Intrebari cuprind elemente ale unor detalii Ii concretizari din relatiile viitorilor aliati si
raspunsurile vor rezulta din faptul Incheierii posibile a conventiei militare dintre tarile noastre.
Dupa aceasta rezerva consider ca e necesar sa raspund pe scurt punct cu punct la aceste
ntrebari 1.
Prima tntrebare : Care este parerea misiunii militare sovietice cu privire la posibilitatea
intrarii Italiei In razboi : a) In cazul chid Uniunea Sovietica va semna pactul cu Anglia 1i Franta
si b) In cazul cind Uniunea Sovietica nu va semna pactul cu ele.
Parerea misiunii sovietice este urmatoarea : Italia nu poate ramIne deoparte In cazul
unei agresiuni militare In Europa. Italia are cu Germania o alianta militara, obliglnd ambele
parti sa opereze Impotriva unei a treia. in afara de aceasta, seful actual al Italiei d-1 Mussolinii,
a declarat nu o data 1i cu destula precizie In auzul tuturor, ca el 1i armata sa vor fi In toate Impre-
jurarile cu Germania. Gred ca aceste fapte shit cu totul suficiente pentru a ne face In aceasta
privinta, o parere precisa.
Sftrlitul acestei prime Intrebari este urmatorul : daca parerea misiunii militare sovietice
este ca e cu putinta ca Italia sa intre In razboi, In acest caz care snit operatiunile posibile ale Italiei
daca ea va Incepe aceste operatluni din Albania.
Misiunea militara a Uniunii Sovietice regrets dar nu poate sa-si concretizeze parerea
sa In aceasta problems specials, pornind de la teza ca Italia avind mlinile libere poate, II
1 Vezi textul cornplet al Intrebarilor de ordin milital puse misiunii militare sov."
la p. 112-113.
14. c.2881
www.dacoromanica.ro
210 TRATATIVELE DINTRE U.R.s.S., AN GLI II FRA)TA DIN ANUL 1939 1S
evident, va opera din directii diferite nu numai din directia Albaniei, ci si direct la frontiera
Frantei, si de asemenea, e foarte probabil, si de pe teritoriul Spaniei. Nu mai vorbesc de Tunis
si de insulele din Marea Mediterana. De aceea, pentru misiunea sovietica e greu si poate nick
nu e nevoie sa traga concluzii concrete din aceasta Intrebare.
A doua latrebare; Din cele trei variante deosebite de operatiuni schitate de misiunea
sovietica, care e mai probabil ca va fi adoptata de Germania $i care este parerea misiunii militare
sovietice cu privire la aceasta problems?
Este foarte greu sa prevezi intentiile Germaniei gi cele ale coriducatorilor ei. Drept
dovada poate servi $i faptul urmator : acum trei zile stimatul amiral DraX ne-a comunicat ca
Germania a mobilizat doua milioane de oameni si se pregateste sa Inceapa razboiul la 15 august-
Amiralul Drax : Nu, nu.
Mareplul VoroOlov : Eu nu vad nimic rau In acest pronostic It atunci am fost de acord
cu Dvs. Acest lucru putea sä se Intimple, dar nu s-a Intimplat. Nici d-1 amiral, nici d-nii maresali
si generali prezenti aici, nici Intreaga noastra consfatuire nu pot din pacate prevedea cittusi de
putin evenimentele, pentru ca persoanele care pregatesc aceste evenimente shit oameni care
Inteleg bine importanta actiunilor prin surprindere. Iata de ce Imi este greu sa raspund cltust
de putin detaliat la a doua Intrebare.
Amiralul Drax : Poate ca observatia mea a Post tradusa mai putin precis. Vreau sa lamu-
resc. Eu am spus ca Germania a mobilizat doua milioane de oameni si e gata de razboi, dar nu
am spus ca ea va Incepe razboiul numaidecit la 15 august, ci am afirmat numai ca Incepind
de la 15 august ea ar fi gata sa-1 Inceapa In orice moment. Niciodata nu mi-am exprimat
parerea cu privire la data precisa cind Germania ar Incepe actiunea.
Mare§alul K. E. Voro5llov : Ymi cer scuze fats de d-1 amiral daca lucrurile se prezinta
astfel ; translatorii au tradus Insa atunci Intocmai asa cum am spus eu aici ea Germania a mobi-
lizat (Iona milioane de oameni gi cd exists informatii ca la 15 va Incepe actiunea. Iau gi citesc
Insemnarea : Germania are deja mobilizate doua milioane de oameni $i Inceperea razboiului
din partea ei este desemnata pentru 15 august.
Amiralul Drax : nu, nu. Eu nu am spus asa.
Mare,alul K. E. VoroOlov : L-as ruga atunci pe amiral sa dea formulare a sa exacta.
Aceasta se poate face pe firma. Dvs. plecati de la faptul ca atunci s-a strecurat o neIntelegere.
Cu toate acestea toate cele spuse de mine cu exceptia referirii la vorbele d-lui amiral ramin
perfect valabile. Daca va izbucni un mare razboi european si acest lucru este aproape indiscu-
tabil, el va Incepe gf pe neasteptate si In limite si proportii greu de prevazut. De aceea eu
nu pot raspunde nimic exact la cea de-a doua Intrebare.
A treia Intrebare : Daca misiunea militara sovietica poate sa dea date mai precise privind
regiunile din teritoriul RomIniei unde ea considers Ca e necesar sa capete dreptul de acces
unde ea doreste sa opereze.
Ymi este greu sa raspund si la aceasta Intrebare, Intrucit Romlnia poate deveni obiect de
atac In puncte diferite ale teritoriului ei. Si daca Uniunea Sovietica ar fi pusa In situatiunea sa-i
acorde Romtniei ajutor, not ar trebui sa tinem seama de situatia obiectiva existents. Aceasta
situatie ar determina ti Tegiunile unde not ar trebui sa trimitem trupe.
A patra Intrebare : Ce are de gind sa fats Uniunea Sovietica In cazul variantei a doua,
daca Bulgaria va face alianta cu Ungaria Impotriva Romlniei. Ce ajutor poate sa acorde ea In
acest caz Turciei?
La aceasta Intrebare imi este foarte usor sa dau raspunsul. Franta $i Anglia au cu Turcia
pacte de ajutor reciproc. Aceste pacte obliga Anglia si Franta sa apere Turcia. Daca am In-
cheia conventia militara a celor trei state, bineinteles ca In acest caz am participa la aceasta
www.dacoromanica.ro
19 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANT4 DI \ 4NUL 1939 211
aparare a Turciei. Fortele Uniunii Sovietice slut suficiente pentru a participa la actiunca
comund de aparare a Turciei.
A cincea Intrebare : Ce tonaj de transport regulat poate fi trimis pe caile ferate In Polonia :
a) de la Murmansk, b) de la Marea Neagrd. Pe ce cal ferate poate fi Indreptat pentru a stinjeni eft
mai putin aprovizionarea armatei ruse?
Aceastd Intrebare face parte din categoria acelor detalii despre care am vorbit la inceput.
Dacd se va Incheia conventia intre tdrile noastre, din partea Uniunit Sovietice, se va gas! si
tonaj suficient si destule posibilitati pentru a ne lndeplini obligatiile fats de aliati.
A qasea Intrebare : Aceastd intrebare face de asemenea parte din intrebarile care deta-
liazd relatiile noastre viitoare. La Marea Neagra avem un numar suficient de porturi cu totul
moderne care vor putea asigura toate nevoile de aparare ale statului nostru si ale aliatilor dacd
Yi vom avea. Dacd d-1 amiral si d-1 general nu obiecteazd, am putea anunta acum pauza (nu slut
obiectiuni).
Anunt o Intrerupere de 15 minute.
(Dupa pauza)
Maresalui K. E. Vorosilov : $edinta reincepe. Eu vreau sa riispund la intrebdrile ur-
matoare :
A saptea Intrebare : Aceasta problemd se refers In intregime sau aproape In Intregime la
comisariatele noastre de economie nationald si In primul rind la comisariatul poporului al co-
mertului nostru exterior. Eu personal pot spune numai un lucru : Uniunea Sovietica va In-
tretine diferite relatii comerciale cu tarile prietene sau neutre nu numai in momentul rdzboiului
ci si acum In conditii de pace. Uniunea Sovieticd are, dupa cum se stie, vii relatii comerciale cu
multe tali din Europa, America si Asia.
A opta tntrebare : Uniunea Sovietica are o industrie petroliferd puternicd In continua
dezvoltare. In legaturd cu aceasta dispunem de un bun transport petrolier maritim, fluvial si
feroviar care satisface pe deplin nevoile noastre si care e de asemenea In continua dezvoltare.
$1, se intelege dacd conventia va fi incheiatd, aceasta problemd va fi rezolvatd prin hotruirile
concrete ce se vor lua ca o consecinta a pactului nostru.
RamIne ultima lntrebare de ordin maritim care suns in felul urmAtor : care slut tipurile
si numdrul fortelor maritime franco-britanice care trebuie sa opercze, dupa parerea Dvs., in
Baltica ?
Pentru a raspunde la aceasta lntrebare dau cuvintul comisarului poporului al Hotel mari-
time de rdzboi, Kuznetov, amiral al flotei de rangul II.
rAniiralul Hotel N. G. Kuznetov : Numdrul ft tipurile vaselor din flota anglo-francezd pe
care le-am socoti necesare sa fie trimise in Marea Balticd vor fi definite si precizate definitiv
dupd stabilirea amanuntelor cu privire la problemele puse mai sus (are loc o destul de inde-
lungatd conversatie intre amiralul Drax gi generalul Haywood). Trebuie numai sa se tiny seamy
de faptul ca netrimitindu-se In Marea Battled un numar suficient de vase, va fi greu de rezolvat
si sarcina principald a flotelor unite, adicd distrugerea flotei inamicului. Nona ne este mai greu
sa precizam, propunerile concrete privind numdrul ii tipul vaselor dectt d-lui amiral Drax. Iar
sarcinile asa cum be Intelegem not au fost eXpuse aid (din nou o lungd convorbire intre amiralul
DraX p generalul Doumenc).
Amiralul Drax : Multumesc comisarului poporului al flotei maritime de rdzboi a U.R.S.S.
pentru rdspuns. As vrea la sedinta viitoare sa mai pun clteva Intrebari.
Maresalul K. E. Vorosilov : Gine mai doreste sa is cuvintul ? Ordinea de zi a fost epuizatil.
Trebuie sa fiXam ziva pentru sedinta urmatoare si programul ei de lucru. Am convenit deja sa
continuain lucrdrile piny la epuizarea problemelor ce se aflatt pe ordinea de zi a consfatuirii
noastre. Continuarea sedintelor noastre depinde acum In totul de primirea raspunsurilor la intre-
www.dacoromanica.ro
212 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 20
baffle puse de catre misiunea militara sovietica, misiunilor militare ale Angliei Ti Frantei. Am
lucrat destul de temeinic si mie mi se pare ca daca In cursul zilei de astazi $i de mime nu va
sosi raspunsul de la guvernele Angliei Frantei, regretam dar, In asteptarea acestui raspuns
va trebui sa Intrerupem sedintele noastre pentru cltva timp.
Generalul Doumene : Vreau sa multumesc In numele delegatiilor engleza si franceza pentru
raspunsurile date astazi de maresalul Vorosilov la Intrebarile puse de noi. Unele din aceste In-
trebari necesita o studiere amanuntita si atenta. Sintem gata sa punem Intrebari suplimen-
tare necesare pentru aceasta studiere concreta. In ceea ce priveste sedintele noastre viitoare,
vom fixa sedinta urmatoare pentru rezolvarea problemelor mentionate. Aceasta nu ne va Im-
piedica sa asteptam raspunsul la lntrebarea principala.
Alaresalul Bernet: Maresalul 41 aminteste, fara Indoiala, ca astazi dimineata eu am
volt sa pun cIteva Intrebari cu privire la aviatie, pentru a lamuri uncle puncte din planul expus
de generalul Loktionov.
Generalul Haywood : Propun ca aceste Intrebari privind aviatia sa se puns concomitent cu
intrebarile de ordin militar despre care a vorbit generalul Doumenc.
Mareplul K. E. VoroOlov: RamIne sa rezolvam problema : clnd va avea loc sedinta
urmatoare? Misiunea sovietica considers ca va trebui sa Incetam lucrarile consfatuirli noastre
pina la primirea raspunsului. (Convorbire Indelungata Intre amiralul Drax, generalul Doumenc
si generalul Haywood.)
Amiralul Drax : Mai avem Inca mult de lucru 51 aceasta nu o putem face fall a primi
raspunsurile la Intrebarile pe care am vrea sa le punem.
Am Intlrzia cu lucrarile claca nu am primi raspunsurile. Dupa parerea mea asemenea
aminare nu e necesara, nu e de dorit si nu este In interesul celor trei misiuni. De aceea, eu propun
sä fixam sedinta urmatoare la 20 sau 21 august, cum va dori maresalul.
Mare. lul K. E. VoroOlov: Ca si amiralul Drax misiunea sovietica considers drept ches-
tiunea cea mai importanta accelerarea lucrarilor consfatuidi noastre. Misiunea sovietica e gata
In acest stop, nu numai sa tina sedinte In fiecare zi, ci sa gi cheltuiasca mai mult timp pentru
aceste sedinte. Nu din vina misiuni sovietice Irma, sintem nevoiti sa Incetam lucrarile.
Misiunea sovietica a anuntat deja ca fara rezolvarea Intrebarilor puse de ea, este lipsita de
posibilitatea de a recomanda guvernului sau diferite propuneri cu privire la problemele discu-
tate aid. De aceea, regret, dar shit nevoit sa rog Inca o data si pe d-1 amiral Drax pe d-1
general Doumenc sa consimta la Intreruperea sedintelor noastre pint In momentul chid vor
primi raspunsul de la guvernele tor. (Amiralul Drax, generalul Doumenc se consfatuiesc timp
lndelungat).
Generalul Iloumene : 'mi. permit sa obiectez d-lui maresal, ca nu din vina noastra nu
putem satisface dorinta sa, deoarece ne-ati pus Intrebari care shit de competenta guvernului
Ni aceasta cere timp. Eu consider totusi ca e util sa Main ziva care poate fi ulterior remiss
pentru mai ttrziu , daca nu se va primi raspunsul. Eu propun sa fiXam sedinta pentru 20 august
la ora 10 dim.
Maresalul K. E.Voro§ilov : Nu vad nevoia de a fixa ziva clnd nu sintem siguri ca aceasta
sedinta va avea loc. In numele misiuni noastre, declar ca sintem In once moment gata sa
convocam sedinta Indata ce raspunsul va fi primit de la ambele guverne sau de la unul din ele.
PIna la primirea acestui raspuns, eu recomand scumpilor nostri oaspeti sa se odihneasca, sa
vada Moscova, sa se duca la expozitii Si a se simta ca acasa. Astfel, va fi mai bine si pentru
problema noastra i pentru lumea din afara : anuntarea unei scurte Intreruperi, e o chestiune
fireasca.
Amiralul Drax : Noi am convenit ca orice comunicare facuta preset trebuie a con-
stituie rezultatul acordulni comun at celor trei misiuni, si deoarece e vorba sa amlnam lucra-
www.dacoromanica.ro
21 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 213
rile conferintei pe un termen nedefinit, presa va pune intrebari cu privire la acest lucru. De
aceea, as vrea sa-1 lntreb pe d -l. maresal dacA nu are vreo propunere cu privire la textul decla-
ratiei pentru presa pe care va trebui poate s-o facem.
Maresalul K. E. Vorosilov : Lucrul cel mai bun este acela de a nu face nici un fel de de-
claratii. Misiunile noastre sint misiuni militare reprezentind Marcie State Majore ale celor trei
mari state. Lucrarile consfatuirli noastre nu-i privesc de loc pe corespondenti, avizi de senza-
tional, atita timp eft ea nu a luat vreo hotarire sau alta. Intreruperea sedintelor noastre nu
Insemneaza o ruptura ; iar reluarea eft mai grabnica a lucrArilor va depinde in Intregime de
misiunile militare ale Angliei si Frantei si de guvernele for (Consfatuire indelunga intre ami-
ralul Drax gi generalul Doumenc).
Amiralul Drax : Sint de acord cA nu e necesar sa facem vreo declaratie coresponden-
tilor ziarelor din Moscova. Consider totusi ca trebuie sa atrag atentia d-lui marelal asupra
faptului ca atunci clad noi vom comunica guvernelor noastre cA conferinta a fost aminatA
pentru un termen nedefinit, presa mondiala va aprecia dupa toate probabilitatile, acest act
ca o ruptura partialA sau provizorie , In special data nu se va face In presa nici o declaratie cu
privire Ia aceasta. De aceea eu cred ca in aceste conditiuni, guvernele noastre ar prefera sa
faca o declaratie presei. Dar aceasta este o problems pe care o vor rezolva ele Insile.
Daca s-ar fiXa totusi data sedintei noastre viitoare, ele nu ar socoti, dupa toate probabi-
litatile, necesar sa facA declaratii presei. Eu cred ca marejalul va lua acest lucru in conside-
latie.
Maresalul K. E. Vorosilov : Eu as cere ingaduirea sa facem o mica pauza, dupa care ne
vom aduna si vom hotarI ce vom face mai departe (Nu stilt obiectiuni impotriva intreruperii).
Se anunta o Intrerupere de 15 minute.
(Dupa pauza)
Maresalul K. E. VoroOlov Misiunea militara sovietica primeste propuncrea de a fixa
sedinta viitoare intr-una din zilele proXime Ia 20 sau 21 si intreaba ce zi e mai acceptabilA
pentru Dvs. 20 sau 21 august.
Amiralul Drax : Noi am prefera 21 august Aceasta In cazul cind raspunsul de la Paris
si Londra nu va sosi Inainte. In caz contrariu, noi vom cere sa se fixeze ziva sedintei mai
devreme.
Maresalul K. E. Vorosilov : Din partea noastra nu sint obiectiuni. Permiteti-ne sa de-
claram sedinta Inchisa.
www.dacoromanica.ro
214 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA SI FRANTA DIN ANUL 1939 22
4. Daca fortele maritime germane vor parasI cu totul Baltica pentru a opera un atac
concentrat contra vaselor aliate In Oceanul Atlantic, eft timp ar necesita deplasarea tuturor
fortelor franco-engleze din Baltica prin acest canal In apele lor, pentru a se opune acestui atac?
Este necesar sa nothm ca distantele prin Marea Alba pina la bazele noastre maritime
din Marea Nordului sint urmiltoarele : Rosyth 2 630 ; Chatham 3 000.
Aceste distante ant mai marl cleat distanta dintre Anglia si America peste Oceanul
Atlantic.
5. Ce posibilit5fi, In privinta bazelor maritime de rhzboi, ne-ar putea oferi U. R. S. S.
In Marea Baltich vi pe litoralul Murmansk-ului.
Cit de repede vasele franco-engleze de suprafata ce-ar opera In aceste ape, pot fi con-
duse in docuri sau reparate efectiv la Kronstadt sau Leningrad, dupe capatarea unor se-
rioase avarii In lapth ? Aceste lucthri ar avea In timpul iernii un ritm mai lent?
6. Are U. R. S. S. sphrgatoare de gheata pentru a tine portul Kronstadt deschis in timpul
iernii?
7. In ce masurh pot sa dea gjutor fortele sovietice fortelor aliate maritime-militare la
apararea vaselor de escorts In partea de rasarit a Marii Mediterane? Cite vase poate trimite
U.R.S.S. din Marea Neagra pentru operatiunile comune cu aliatii contra submarinelor italiene,
contra insulelor Dodecanez $i pentru mentinerea comunicatiilor sovietice in Marea MediteranA?
8. Daca Anglia a consimtit sa trimite forte maritime in Marea Battled sau In Marea Neagra
pentru a opera Impotriva fortelor inamicului, concentrate in mod provizoriu in aceste regiuni, ar
consimti oare U.R.S.S. sa trimita forte echivalente In Marea Nordului si in Marea Mediterana,
dach acolo vor opera forte similare ale inamicului?
9. Este U.R.S.S. de acord ca, in cazul cind un vas corhercial ar fi retinut de catre un
submarin mai Inainte Ca vasul sa fie scufundat trebuie sa fie vizitat si sa i se face perchezitie
iar echipajul se fie trimis intr-un loc, uncle sa se afle In siguranth?
www.dacoromanica.ro
23 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA SI FRANTA DIN ANUL 1939 215
www.dacoromanica.ro
216 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 24
alabil la cunostinta inaltei noastre consfatuiri, sint pentru not hotarltoare, fundamentale. Daca
nu se vor primi raspunsuri pozitive, atunci cred ca va fi de prisos sa ne Intrunim.
Amiralul Drax : Intelegem cA membrii misiunii sovietice sint foarte ocupati. Am if
bucurosi sA dam la intrebarile maresalului un raspuns exact; eu as cere Insa sa facem o pauzd,
pentru a eXamina propunerea maresalului, cu privire la termenul intreruperii consfatuirii. (Mi-
siunea sovietica fsi da asentimentul pentru a lntrerupe sedin(a:) Se anunta Intreruperea.
(Dupa pauza)
Amiralul Drax : Noi cu generalul primim cu regret propunerea maresalului privind ami-
narea consfatuirii.
Inainte de a ne desparti astazi as vrea sa remarc, In numele misiunilor englezd $i franceza,
ca am fost invitati aici pentru a elabora o conventie militara. De aceea ne vine greu sa Intelegem
actiunile misiunii sovietice, a carei intentie a fost, evident, sa ridice chiar de la inceput com-
plicate It importante probleme politice.
Conducatorii sovietici ar fi trebuit sa -si Inchipuie ca pentru primirea raspunsurilor la
aceste Intrebari a fost nevoie sa luam contact cu guvernele noastre, iar acestea la rindul for au
trebuit sa se puns In legatura cu alte guverne. Tocmai de aici rezultd lntlrzierea care este inde-
zirabila din orice punct de vedere. De aceea misiunile franceza si engleza nu-si pot asuma rAs-
punderea pentru aminarea ce are loc. Deoarece not putem primi Hispunsurile de la guvernele
noastre In mice moment, am ruga ca membrii misiunii sovietice sa gaseasca timp pentru a parti-
cipa In continuare la lucrari.
In lncheiere expunem parerea noastra: slntem oridnd gata sa continuam lucrarile consfa-
tuirii si considerAm ca acest timp va fi Intrebuintat cu folos. Asta este tot ce am avut sa
spun
Repet Inca o data ca stntem gata sa continuam lucrarile consfatuirii In mice moment,
dnd yeti doH. (Amiralul Drax a citit declaratia sa dupd un teXt dactilografiat pe care se aflau
diferite Insemnari si corectari Monte cu creionul.)
Marelalul K. E. Vorolllov : Rog pe d-lpresedinte sa facem o pauzd ca sa ne putem sfatui
pentru a da rAspunsul.
Amiralul Drax : Inainte de a face aceasta as vrea sa supun cercetarii maresalului Inca a
problems.
Maresalul K. E. Vorosilov : VA rugam.
Amiralul Drax : Noi credem ca nu trebuie sa facem presei nici un fel de declaratii care sa
indite ca lucrArile conferintei au fost aminate pe un termen nedefinit. Consideram cd o atare
declaratie In press ar avea rezultate indezirabile, deoarece credem ca conferinta isi va relua In
curInd lucrarile (ultima declaratie a fost transmisA de care generalul Doumenc amiralului
Drax. Generalul Haywood o traduce si amiralul Drax o citeste. Declaratia a fost scrisa de mina).
Se anuntd o Intrerupere pIna la ora 16.
(Dupd Intrerupere)
Amiralul Drax : Sedinta reincepe.
Comandantul de Armalli B. M. Saposnikov : Comisarul] poporului la departamentul
hotel maritime militare, membru al misiunii noastre, este acum foarte ocupat si de aceea nu
poate participa la aceasta sedinta.
Amiralul Drax : Luam act de aceasta comunicare si regretam lipsa lui.
Maresalul K. E. Vorosilov : Voi citi declaratia noastra ca raspuns la declaratia ce ni s-a
facut : In declaratia sa, amiralul Drax seful misiunii militare engleze, In numele misiunilor
militare englezd franceza, a pus citeva probleme la care misiunea sovietica considers ca este
necesar sa dea lAmuririle sale.
www.dacoromanica.ro
25 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA SI FRANTA DIN. ANUL 1939 217
www.dacoromanica.ro
218 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 26
fret variante ale planului care au fost expuse de catre seful Marelui Stat Major 5apopikov.
Problemele politice ce s-au ridicat sint examinate (In momentul de fata) de care guvernele
noastre.
Evenhnentele se desfasoara Insa cu o mare rapiditate.
De aceea, pentru a nu pierde timp dorim sa punem citeva intrebari importante elaborate
in limitele celor trei variante expuse. VA rugam sa studiati aceste Intrebari pentru a fi In stare
sa ne dati raspunsurile la sedinta noastra urmatoare. Sintem gata sa examinam aceste probleme
oricind ati dori.
In ceea ce priveste chestiunea puss de mine azi de dimineata, as vrea sa Intreb : sinteti
dispusi sa va intruniti cind vom primi raspunsurile de Ia Londra si Paris?
Maresalul K. E. Vorosllov : Avind in vedere incertitudinea situatiei relativ la primirea
raspunsurilor, cred CA e cel mai bine sa nu decidem dinainte asupra zilei In care vom tine sedinta
consfatuirii noastre. Daca misiunile engleza si franceza vor primi raspunsurile respective pozi-
tivc Ia Intrebarile puse de noi, misiunea militara sovietica va fi gata sa se Intilneasca
pentru a exarnina problemele schithte acum de noi si care trebuie sa fie examinate In
detaliu.
Amiralul Drax : Va remitem in scris o serie de intrebari si v-am ruga sa le studiati. VA
remitem de asemenea, o serie de Intrebari de ordin maritim.
L-as ruga Inca pe maresal sa ne spuna data are vreo propunere in legatura cu declaratia
de Meat presei. Intreb aceasta in legatura cu faptul ca s-a facut deja o declaratie oficiala care
nu a fost coordonata mai dinainte cu celelalte misiuni.
Maresalul K. E. Vorosilov : Cred ca acum nu e necesar sa ne luam obligatii reciproce
privind comunicatele catre press. Misiunea sovietica nu se pregateste sa dea nici un fel de comu-
nicate cu privire la lucrarile consfatuirii noastre. Dar ea nu poate garanta ca diferite informatii
pot sa ajungd in press.
In ceea ce priveste declaratia d-lui amiral cu privire la faptul ca in press au patruns in
formatii cu privire la lucrarile consfatuirii noastre, lucrurile stau astfel :
Intreaga press mondiala, inclusiv cea engleza si franceza, au discutat In repetate rInduri
si in mod detaliat problema ca dificultatile In lucrarile consfatuirii noastre provin de acolo ca
misiunea militara sovietica sau guvernul sovietic au pus In discutie problema garantarii de
catre Anglia si Franta a frontierelor noastre din Extremul Orient. Cred ca nu e necesar
sa vorbesc aid despre caracterul nefiresc si fals al acestei zarve a gazetelor. Numai astfel se
eXplica declaratia oficiala a [agentiei] TASS cu privire la faptul ca problema frontierelor din
Extremul Orient si de colaborare militant dintre Uniunea Sovietica, Anglia si Franta In Ex-
tremul Orient nu s-a pus si nu s-a discutat la consfatuirea noastra, far divergentele exists pe
alte planuri.
Eu nu vad in aceasta Incalcarea hcrtaririi luate de noi de a nu da In press comunicari de-
spre [mersul] lucrhrilor. Despre lucrari nu s-a comunicat nimic.
(Amiralul DraX delibereaza cu generalul Doumenc)
Amiralul Drax : Luam act de declaratia maresalului cu privire la comunicatul [agentiei]
TASS si multumim pentru eXplicatia amanuntita.
Se poate oare trage de aici concluzia ca intelegerea noastra de a nu da nici un fel de co-
municat In press Vara consultarea prealabila a tuturor partilor ramlne in vigoafe?
Maresalul K. E. Vorosllov : Eu cred ca consfatuirea noastra sisteaza lucrarile pentru o
perioada mai mult sau mai putin lungs; de aceea nu a necesar sa ne luam acum angajamente.
Eu repet totusi ca misiunea noastra militant nu are de gind sa dea nici un fel de informatie in
press.
www.dacoromanica.ro
27 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRA\TA DI \ ANUL 1939 219
Amiralul Drax : Luam act de aceasta si declaram ea din partea noastra misiunile engleza
ti franceza nu se pregatesc nici ele st fact vreo declaratie presei.
Comandantul de armatii B. M. $apo5nikov : Noi am primit din partea misiunilor mili-
tare engleza st franceza o serie de intrebari. Din partea sa, misiunea militant sovietict a pus
pu,tine intrebari suplimentare. Misiunea militant sovietict iii rezervA dreptul sa punt la
continuarea lucrtrilor o serie de Intrebari pe care le va gasi necesare.
Amtraltd Drax : Aceasta se Intelege de la sine. Iar acum, fiindca programul consfatuirii
noastre este epuizat, cer permisiunea sa remit Inch cinci intrebari privind fortele militare aeriene.
Sint de acord cu propunerea maresalului de a amina sedintele noastre, dar mai lnainte in sa
declar urmdtoarele : as considera cit ar fi uiinitor dace raspunsul In problema politica ar Intirzia.
Declar sedinta Inchisa.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI
In ziva de 6 februarie a. c., a avut loc In aula Academiei R. P. R. prima dezbatere orga-
nizata de comitetul de redactie al volumului III al Tratatului de istorie a Romtniei In jurul pro-
blemelor celor mai controversate din istoria patriei noastre. *edinta prezidata de acad. P. Con-
stantinescu-Iasi a fost consacrata discutarii diferitelor chestiuni pe care be ridicA revolutia
de la 1848 In tarile romtne.
Deschiztnd sedinta, acad. P. Constantinescu-Iasi a subliniat Insemnatatea sarcinei data
istoricilor de eel de-al doilea congres al Partidului Muncitoresc Rom In, definind-o cu urmatoa-
rele cuvinte : A elabora cu fortele unui larg colectiv de cercetatori stiintifici o istorie a R0'111-
'116, care sä sintetizeze de pe pozitiile Invataturii mandst-leniniste, tot ce s-a realizat la not pe
tArImul stiintei istorice, si care sa Insemne un pas Inainte In dezvoltarea acestei stiinte, Indeosebi
In solutionarea unor probleme de bath ale istoriei noastre". Scottnd In relief caracterul con-
structiv al metodei dezbaterilor, acad. P. Constantinescu-Iasi a aratat Insemnatatea proble-
melor supuse analizei.
La discutii au participat prin interventii substantiate numerosi specialisti din
Capitals si provincie, reprezentind institutele si facultatile de istorie din Bucuresti, Cluj si Iasi,
Institutul de istorie a partidului,*coala, 4tefan Gheorghiu", specialisti din cadrul Arhivelor
Statului si ai Societatii de istorie si filologie.
Curentele din conducerea revolutiei de la 1848 din Tara Romtneasca a fost cel dintli referat
supus dezbaterii. Autorul acestui studiu Gh. Georgescu-BuzAu pune in discutie problema
paternitatii proclamatiei de la Islaz. Aratind at Ion Ghica, Grigore Tocilescu si C. Colescu-
Vartic au atribuit lui Nicolae BAlceseu teXtul proclamatiei eitita la Islaz In ziva de 9/21 iunie
1848, autorul ref eratului prezinta si opinia sustinatorului lui Eliade, N. B. Locusteanu, care a
acuzat pe Ghica de a fi frustat pe Eliade de opera" sa. In continuare, referentul Infatiseath
punctul de vedere al lui S. Albini, care a sustinut ca actul In liniamentele sale generale a fost
stabilit de toti Impreuna (de conducatorii revolutiei) In discutiile ce le-au avut", dar care a
opinat pentru redactarea finals" a proclamatiei de catre Eliade. Gh. Georgescu-Buzau accepts
concluzia lui Albini, adaugInd Ina ca nu numai Eliade este acuzabil pentru partea negativa a
proclamatiei", ci si marea majoritate a conducatorilor revolutiei, care s-au aflat, cu deosebiri
de nuance, mai mult sau mai putin marturisite, la unison cu Eliade". Referatul Infatiseath apoi
parerile In aceasta chestiune ale lui A. D. Xenopol si ale lui N. Iorga, sustinatori ai paternitatii
lui Eliade, pentru a se opri mai mult asupra opiniei lui G. Zane ca redactarea celor 21 puncte
.ale programei constitutionale reprezintA rezultatul unei opere colective", In timp ce preambulul
* Text Intocmit de Secretariatul general al Tratatului de Istorie a Romlniei.
www.dacoromanica.ro
222 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 2
Si incheierea apartin lui Eliade, Referentul nu accepta acest punct de vedere si este Impotriva
atribuirii lui Balcescu a constitutiei", in ordinea In care cele 21 de articole au aparut In pro
clamatia tiparita", Nicolae Balcescu neputind accepta ca articolul referitor la emanciparea si
Improprietarirea clacasilor sa fie asezat abia la punctul 13 al constitutiei".
Autorul referatului supune analizei opiniile noii istoriografii marxiste fats de problema
paternitatii proclamatiei. Referentul arata ca Manua lul Unic de Istorie a R. P. R. a atribuit
paternitatea lui Balcescu, tar acad. P. Constantinescu-Iasi si acad. Mihail Roller s-au pronuntat
pentru redactarea proclamatiei de catre Balcescu ji diluarea" ei de catre Eliade. Referatul
nu-si Insuseste opinia lui N. Popescu-Doreanu, care atribuie lui Balcescu rolul precumpanitor
In alcatuirea documentului", caciopineaza referentul daca ideile lui Balcescu an rAmas In
proclamatie, ele an fost cu totul Invaluite de Eliade". De asemenea, referatul critics pe autorul
studiului Nicolae Balcescu i revolutia de la 1848, deoarece sustine referentul nu observa
ca proclamatia nu oglindeste numai pozitiile celor doi fruntali ai revolutiei, ci pe acelea ale celor
doua curente pe care le reprezentau".
Prezentind propriile sale opinii, Gh. Georgescu-Buzau arata ca In lucrarea Aspeclul
agrar al reuoluflei din 1848 to Muntenia, ,,a neglijat cu totul paternitatea proclamatiei",pentru
a se ocupa apoi cu prilejul publicarii notelor dictate de Balcescu lui Ghica, de programul revolu-
tionar redactat In martie 1848 la Paris din initiativa lui Balcescu. In sfIrsit, in lucrarea N. Bal-
cescu, Gh. Georgescu-Buzdu a emis ipoteza denaturarii textului proclamatiei de catre Eliade.
Incheind aceasta parte a referatului, autorul conchide problema paternitAtii proclamatiei
de la Islaz cere not eforturi de cercetare si de interpretare pentru a se ajunge la o concluzie mai
conforms cu adevarul istoric, mai convingatoare si care sa poata fi adoptata in cadrul
Tratatului de istoria Romtniei".
Trecind la o noua analiza a problemei, referentul contests veracitatea relatarii hit
Ion Ghica din una din scrisorile sale catre Alecsandri privind paternitatea documentului luat
In discutie si sustine ca proclamatia amintita de Ghica nu este cea de la Islaz, ci versiunea
intocmita la Paris un program Intr-adevar revolutionar si lapidar" pe care Tell Intr-o.
convorbire cu N. Rucareanu o definea ca fluid scurta" $i ca avind drept articole : 1. Ridicarea
gloatelor ; 2. Impartirea pamIntului". Referentul sustine cA aceasta proclamatie redactata la
Paris din initiativa lui Balcescu avea sA cads, din cauza opozitiei nu numai a lui Eliade,
ci $i a fratilor Golesti si probabil si a unora dintre membrii comitetului revolutionar, care
s-au situat pe aceeasi pozitie, mai mult sau mai putin fatis". In Incheierea acestei parti a lu-
crarii, autorul referatului afirma ca Balcescun-a revendicat niciodata paternitatea" procla-
matiei, ci a atribuit-o comitetului revolutionar" si ca asupra acestui program se resimte...
din plin interventia lui Eliade, ceea ce eXplica de ce contemporanii au considerat-o ca opera a sa".
Referatul cerceteaza apoi ipoteza proclamatia de la Islaz opera lui Eliade". Se eXpune,
in detaliu, agrumentatia Iui N. B. Locusteanu din 1891 In favoarea paternitatii lui Eliade $i se
conchide : Goncluzia ce se desprinde din aceste amanunte este ca Eliade redactase procla
matia conform pozitiei sale, dar ca aceasta pozitie a coincis si cu dorintele amicilor sal, care
apoi an sustinut-o In comitetul revolutionar pentru a fi votata,.. Programa, cu toate obiectiu-
nile pe care le-a stlrnit, «fu primita In unanimitate e, de unde deducem ca adversarii programei
lui Eliade aflindu -se In minoritate, au admis-o si ei. Nu integral, ci cu unele propuneri de modifi-
car:". Referentul mai adauga ca pina la urma, proclamatia a aparut tot asa cum a conceput-o
Eliade", desi ea nu trebuie Insa considerate ca un refleX al pozitiei singulare a lui Eliade, ci
al intregii aripe drepte din conducerea revolutiei".
In favoarea opiniei sale, autorul invoca marturia lui Gr. Zossima si aceea a Iui
Al. G. Golescu, ultimul denumind documentul luat In dezbatere proclamatia lui Iliad". Eufrosin
Poteca, colonelul Ion Voinescu, C. D. Aricescu si fostul domnitor Gh. Bibescu slut folositi
www.dacoromanica.ro
3 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 223
de asemenea, pentru a se sustine paternitatea lui Eliade. Propriile argumente ale acestuia din
urma sint invocate, insfirsit de referent In sustinerea tezei sale. Cu acest prilej, referatul amin-
teste apelul" adresat de Eliade domnitorului Bibescu pentru a-I invita sA se pund In fruntea
apreciind acest document edificator pentru a ne arata inceputul traddrii cauzci reN o-
lutionare de care primul guvern provizoriu de la Islaz, alcatuit In marea lui majoritate din
elemente capitularde ca I. Eliade Radulescu, Christian Tell, $tefan Golescu, N. Pleloianu ".
Autorul apreciaza scrisoarea drept inceputul tranzactiei cu vechea clasd dominantA" si sustine
ca la aceastA tranzactie, Eliade a avut aldturi de sine si pe C. A. Rosetti si I. C. BrAtianu".
Referatul prezinta mai multe afirmatii ale lui Eliade privind caracterul anesteziant",
pe care acest fruntas al revolutiei din 1848 a vrut sa-1 dea proclamatiei de la Islaz, ca 1i inten-
tiile sale de a da revolutiei un caracter impaciuitorist. Intre altele, se citeaza scrisoarea pe care
Eliade o adreseaza domnitorului Stirbei In care sustine ca in trei luni ale regeneratiei ro-
mine, nici o picatura de singe nu s-a varsat, nici o bonetA de cucoand nu s-a pierdut, nici un
fir de barbs fanariotil nu s-a ratacit".
In concluzie, referentul afirma ca proclamatia trebuie atribuitA lui Eliade gI curentului
de dreapta al cdrui exponent era" 1i ca ea nu pastreaza din primul program revolutionar pre-
zentat de Balcescu decit reformele preconizate de el si acestea fn alts ordine decit aceea conceputA
de el". Autorul referatului sustine ca cele dintli reforme enuntate In fruntea celor 21 articole
ale constitutiei... privesc direct interesele burgheziei", In timp ce articolele referitoare la eman-
ciparea si Isnproprietarirea clacasilor on la eliberarea tiganilor sint alezate abia la punctele 13
si 14". Referatul semnaleaza indiciile" pactizarii dintre burghezie Ii boierime (propunerea
Hicuta lui Gh. Bibescu de a nu parasi domnia, mentinerea elementelor vechi In aparatul de stet,.
musamalizarea procesului coloneilor tradatori Odobescu si Solomon, modul de alcdtuire a
viitoarei adundri constituante propusa de Eliade, Cimpineanu, C. A. Rosetti, Nicolae Golescu
gi al(i conducatori ai miscarii). Intreaga aceasta desitsurare a revolutiei conchide autorul
reflecteaza spiritul proclamatiei de la Islaz p deci al lui Eliade si al colaboratorilor sal din aripa
dreapta a conducerii. Impotriva acestui spirit a luptat necontenit pdporul In frunte cu demo-
cratul revolutionar N. Balcescu, in tot decursul celor trei luni de biruintA".
In referatul Teze pentru istoria miqcdrii revolulionare din Moldova de la 1848, Valerian
Popovici subliniaza de la Inceput caracterul restrins in ceea ce priveste amploarea" Ii
intensitatea" al luptei revolutionare moldovene, In comparatie cu revolutiile din Tara
RomineascA p Transilvania". Autorul referatului critics InsA limitarea miscarii revolutionare
din Moldova de care istoricii din trecut numai la evenimentele din martie 1848".
Dupd ce discuta problema revolutiei in lumina gindirii marxist-leniniste, referatul anali-
zeaza situatia economics a Moldovei In preajma anului 1848. Agricultura scrie autorul
se afla In acea vreme Intr-o stare Inapoiata, se foloseau unelte de munca rudimentare gi se
baza pe mina de lucru iobaga" ; munca salariata se utiliza doar pentru putinele forme de culturi
noi care cereau o specializare". Cu toate Incercarile sporadice de a se utiliza unelte noi, agricul-
tura se dezvoltA numai extensiv,prin continuarea defrisdrilor". Industria nu iesise din faza
manufacturierA", se extrageau carbuni la Comanesti si se eXtragea pilcura, dar nu se putea
vorbi de o industrie in adevaratul inteles al cuvtntului ". Referentul dupd ce enumera cele
citeva Intreprinderi industriale ale Moldovei conchide ca aceasta nu ne poate duce la concluzia
ca la mijlocul secolului al XIX-1 ea exista un capital industrial In Moldova". In privinta eXportului
de cereale, referatul arath ca economistii i istoricii burghezi an exagerat mult Insemnatatea.
eXportului de cereale a Tarilor Romine In prima jurnatate a secolului al XIX-lea".
www.dacoromanica.ro
224 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 4
Atribuind relatiilor feudale gi jugului otoman cauza dezvoltarii lente a economiei Moldovei,
referentul afirma CA In aceste conditii nu se putea dezvolta o burghezie industrials puternicat
care sa duce In mod revolutionar lupta pentru Inlaturarea regimului feudal". TInara burghezie
din 'raffle Romine continua referentul era In cea mai mare parte expresia capitalului co-
mercial $i camataresc", care legat de circulatia marfurilor" n-are o baza proprie de productie"
si se bazeaza pe forme de productie precapitaliste". AratInd ca exponentii acestui capital nu
aveau interes l nici puterea sa schimbe radical vechile relatii de productie", autorul referatului
sustine teza colaborarii burgheziei cu feudalismul. Acest fapt scrie referentul a contribuit
la ruinarea clasei dominante chiar Inlauntrul ei, pe de o parte, iar pe de alts parte a limitat
caracterul revolutionar al acestei burghezii Inobilate". Referentul sustine eXistenta unui proces
de Imburghezire a boierimii", aratind ca o parte" din boierime, interesata In marea pro-
ductie de marfuri agricole", se apropie de tinara burghezie, care lua fiinta" gt urmareste sa
fie beneficiary relatiilor noi de productie". Dar aceasta boierime arata referentul nu voia
sa renunte cleat la acele legi gi practici feudale, care-o impiedicau sa devina beneficiary formelor
noi de viall economics... Ea nu urmarea abolirea complete a regimului feudal".
Sintetizindu-si teza autorul referatului arata ca pe drumul dezvoltarii capitaliste
In 'raffle Rom Inc, In conditiile aratate, s-au Intllnit burghezia In formare, slabs Inca, cu acea
parte a boierimii interesata In schimbarile social-economice ale epocii noi care se anunta fiecare
din aceste doua clase avind limitele for in actiunile ce urmarea a be intreprinda". Aceasta
Intilnire" a facut sa se urmeze calea reformelor" pi sa se ocoleasea calea exploziei revolutio-
nare". La not mai afirma referentul lipsea un a tiers &tat r puternic, cu pozitii dominante
In productie, care sa atace gi sa Infringa, In fruntea maselor de tarani, cetatea invechita a
feudalismului".
In continuare, referentul analizeaza contradictia fundamentals de class dintre boieri
01taranii iobagi", subliniind apasarea taranimii, forte revolutionare a acestei clase ji faptul ca
In Moldova aceasta a Post ignorata complet, eel putin In faza initials a miscarii revolutionare".
Data taranimea ar fi fost atrasa In lupta antifeudala era-U. referentul pi s-ar fi realizat
un acord cu revolutia maghiara idee pentru care a militat N. BilIcescu anul 1848 In sud-
estul Europei ar fi avut o alts istorie".
Trecind la studierea formelor de organizare ale miscarii revolutionare moldovene din
1848, autorul prezinta In linii marl informatii privind societatea revolutionare secrets Asocia-
tia Patriotica". Dupe ce semnaleaza legaturile dintre revolutionarii moldoveni cu cei munfeni,
autorul conchide ca arestarile din Moldova din 1846 au dus la dezorganizarea a Asociatiei
Patriotice *, lipsindu-se astfel revolutia moldoveana, care va izbucni doi ani mai tlrziu, de
nucleul revolutionar eel mai Inain tat $i capabil sa organizeze lupta". Referatul aminteste mani-
festarea opozitionista a corporatiilor din martie 1846, planul comun de actiune moldo-muntean
de la Paris, criza din Moldova din anii 1847-1848, pentru a starui apoi asupra desfasurarii
evenimentelor revolutionare din 1848.
Referentul sustine existenta a doua faze In miscarea din Moldova. In prima faza arata
autorul referatului se desfasoara evenimentele din luna martie 1848, urmate de Inabusirea
miscarii prin masurile luate de Mihail Sturdza, iar In a doua faza se dezvolta adevarata ideologie
revolutionare moldoveana si se iau masurile de organizare a unei noi lupte revolutionare, care
de data aceasta sa Alga strinse legaturi cu revolutia munteana". Analizind petitia-proclamatie
-din 28 martie 1848, referentul o compare cu petitia-adresa din Galitia, de la 18 martie
1848, ale carei cereri erau expresia aliantei dintre burghezia liberals polona gi mosierimea
liberals ", aratInd ca fruntasii pasoptisti moldoveni D. Rallet, M. Kogalniceanu si V. Alec-
sandri au sustinut In prima faza necesitatea de a se folosi calca legala", mijcarea pastrInd
.un caracter protestatar-legalist".
www.dacoromanica.ro
5 PROBLEMELE TRATATULLTI DE ISTORIA ROMINIEI 225
In cea de-a doua faze, miscarea din Moldova capata un caracter revolutionar" si mill
teaza pentru Inlocuirea Regulamentului Organic printr-o constitutie burgheza. Referatul carac-,
terizeaza Printipiile noastre pentru reforma patriei" de la Brasov, din 12/24 mat 1848, drept
un text cu adevarat revolutionar", amintind el prin acestea se cerea desfiintarea boierescului
si improprietarirea taranilor fare nici un fel de rascumparare din partea for ", ca si Unirea Mol-
dovei si a Valahiei intr-un singur stat neatirnat romtnesc". Autorul apreciaza Printipiile "ca
cel mai Inaintat program al revolutiei de la 1848 In 'raffle Romine", dar releva faptul ca acest
program revolutionar Inaintat... n-a fost adus in fata maselor" si ca prin aceasta atitudine
pasoptistii moldoveni an stat in.mod evident mult in urma conducatorilor revolutiilor munteana
si transilvana". Mai ttrziu, Kogalniceanu a redactat, din Insarcinarea fruntasilor pasoptisti,
Dorintele partidei nationale din Moldova" si un protect de constitutie. Potrivit referatului,
de data aceasta ideile cele mai Inaintate din programele ce le-a avut in fata, trecute prin filtrul
gtndirii progresiste a lui M. Kogalniceanu, dar de un progresism moderat, Isi pierd din stra-
lucirea lor, topindu-se intr-un program de reforme burgheze".
Referentul arata ca In Dorintele partidei nationale" se renunta la improprietarirea
fare rascumparare, dar se considers Unirea celor doul tars romtnesti drept cheia de bolts fart
de care s-ar prabusi tot edificiul national". Dace la Kogalniceanu conchide Irma autorul
nu gasim avintul luptei revolutionare ; calcul,logica si argumentare stiintifica stau la baza
programului de reforme redactat de el ; meritul lui consta in faptul ca pe linia reformelor social-
politice pentru binele poporului, a taranilor In special, a stat toata viata, spre deosebire de
multi fruntasi ai revolutiei de la 1848, care an avut atunci idei mai radicale, dar dupa inabusirea
revolutiei, au tradat ideile ei, s-au aliat cu marea boierime, Ingrostnd rindurile monstruoasei
coalitii, netezind calea spre regimul burghezo-mosieresc In Romtnia".
Referatul analizeaza apoi activitatea emigratiei revolutionare moldovene. Se dau de-
talii privind modul de lucru al comitetului revolutionar din exil, ca si asupra legaturilor sale cu
revolutionarii din Iasi si cu cei munteni. Se infatiseaze actiunea dusk de revolutionarii mol-
doveni In cea de-a doua faze a miscariiin Amu taranimii, ca si activitatea for in emigratia
europeana, dincolo de hotarele Bucovinei.
In continuare, autorul subliniaza ca tn Moldova, ca si In Tara Romtneacca, una din
cele mai importante probleme ale revolutiei de la 1848 a lost cea taraneasca", aratInd ca
In functie de felul cum aceasta problema se reflects In programul revolutionar si cum se lupta
pentru rezolvarea ei, revolutia se poate sprijini sau nu pe adevarata mast revolutionary din
Odle agrare, tardnimea". Referentul sustine ca petItia-proclamatie din martie 1848 aproape
a ignorat problema taraneasca", aceasta fiind Ina prezenta la emigrati. Referentul emite apoi
teza ca pozitia sovaielnica a revolutionarilor moldoveni fata de problema orAneascA, poate fi
explicate prin aceia ca functiunea liberalilor burghezi a fost Indeplinita de boierime, de paturile
de mijloc imburghezite ale acesteia". El mai opineaza ca lipsita de forta revolutionary a tall -
nimii, o revolutie In conditiile istorice de la noi, nu putea fi victorioasa". Referentul sustine apoi
ca cea de-a doua problema a revolutiei problema nationally unirea Tarilor Romine" s-a
bucurat de adeziunea complete" a tuturor revolutionarilor, moderati sau mai Inaintati.
Analiztnd rolul factorilor externi In evolutia miscarii revolutionare moldovene"
autorul releva Inrturirea exercitats de ideile revolutiei franceze din 1789 si de acelea ale mis-
carilor revolutionare polone, linfluenta programalut si tacticii de luptil revolutionary mun-
teana si transilvana", ca si faptul cunoasterii situatiet revolutionare din Ungaria. Referatul
da o eXplicatie bunavointei" austriace fag de emigratii moldoveni, amintind scopurile
Austriei si silintele ei de a contracara influenta Rusiei tariste de partea careia se afla marea
boierime conservatoare In frunte cu Mihai Sturdza".
15 c. 2881
www.dacoromanica.ro
226 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIk ROMINIEI 6
www.dacoromanica.ro
7 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 227
pat! In jurul lui Barnut", in cea de-a treia adunare de la Blaj, prin sabotarea de catre proprie-
tari a drepturilor ce le fusesert acordate. Conflictul social degenereazt Intr-o luptt nationalt
intre romini gt unguri, iar taranii romini se Impotrivesc recruttrii for in armata maghiart. AstSel,
noteaza referentul, In toamna anultii 1848, ca urmare a pozitiei for gresite pe care s-au situat
atit unit conducatori romini, cat si unil conducAtori maghiari, datorita agitatiei nationaliste din
ambele ptrji, acolo unde aproape toti iobagii erau romini ;I aproape toti proprietarli de mosii
unguri, conflictul social intre iobagi $i nemesi proprietari a aptrut ca o luptt nationalt hare
romini si unguri". Aceasta situatie este caracterizatt In referat drept o grea lovitura pentru
cauza revolutiei".
Infringerea fortelor maghiare gi secuiesti de catre armata lui Puchner, urmatt de contra-
actiunea generalului Bem in armata caruia se gAseau si 3000 de romini, incheie in Ardeal anul
1848. In martie 1849, toatt Transilvania era In mlinile trupetor lui Bern", singura otceptie
fiind regiunea muntilor Apuseni stapinita de motif lui Avram Iancu, care potrivit referatu-
-
lui prin lupta for izolatt pentru pAmInt au ajutat, de fapt, contrarevolutia". La 14 aprilie
1849, Ungaria se declart o republict independents, dar, totodatt, conducttoril revolutiei n-au
avut hut ttria st elimine elementele sovtielnice si trAdAtoare din guvern, parlament sf armatA ",
ceea ce a dus pint la urrna la capitularea de la Vilagos (Siria).
Referatul aratt ct In partea de vest si nord a Transilvaniei romini au mers, In mare
parte cu revolutia ungara", dar ca deputatii romini, partizan' ai acestei revolutii, si-au ridicat
glasul In repetate rInduri, atit pentru drepturile limbii nationale, eft si pentru revendictrile
tartnesti". Autorul referatului sustine cA un grup de deputati romini s-a lncadrat In grupul
radical al Camerei, alaturi de aces deputati maghiari care 1i in problema nationals aveau o po-
zitie mai Inaintatt" ; In fruntea acestor fruntasi romini s-a gasit Murgu, care era ferm convins
ct, prin dobindirea gi asigurarea drepturilor cetatenesti, poporul romin va gAsi o solutie justa
si In problema nationalt".
Victor Cheresteliu acordt un loc de seams conceptiilor lui Balcescu In problema revo-
lutiei burgheze din Ardeal gl Ungaria" II in aceea a relatiilor dintre diferitele popoare In cadrul
acestei revolutii". Referentul afirma cA BAlcescu a cumpAnit bine ce se putea realiza In pro-
blema rominilor din Transilvania In 1848, fart a primejdui cauza unitatii luptei popoarelor,
cauza revolutiei generale, de a caret victorie depindea si libertatea, eliberarea de despotism a
rominilor, atit a celor din 'Para RomineascA si Moldova, eft si a rominilor din Transilvania". Mare le
democrat revolutionar urmtrea realizarea tntr -o prima elapaa unitAtii Ttrii Rominelti cu Mol-
dova, chiar ki In cazul, dact In Transilvaniaromlnii ar trebui st fact unele concesii vremelnice".
Totodata, Balcescu sustine referatul era convins ct natiunile nu se pot dezvolta decit
numai sub un regim de libertate" 81 ca ideea democratic! nu se Impaca cu cea a suprematiei
nationale". Autorul referatului mai sustine ea Balcescu n-a uitat nici o clipt cA, In acel moment
istoric, Ungaria era singura tart care lupta cu armele impotriva despotismului, tart care mergea
cu curaj gi demnitate nationalt sub steagul revolutiei".
Referatul prezintt etapele actiunii de Impaciuire din 1849 proiectul de pacificare",
semnat de Balcescu si Kossuth si legea nationalitAtilor relevind planul lui Balcescu de a
realiza convietuirea panics a popoarelor si de a transforma lupta revolutiei ungare In lupta
pentru liberarea popoarelor din estul Juropei ". Se semnaleazA planul lui Bern de a rtscula
poporul romin din Moldova $i Tara Romlneasca, actionind In conlucrare cu Avram Iancu.
Referentul sustine teza Inclinatiilor lui Avram Iancu spre o Intelegere cu guvernul revo_
lutionar maghiar, aratInd ea Iancu n-a unit nicicind poporul maghiar, ci a urlt trufia nobililor"
gi ca era gata st trateze o Intelegere romino- maghiart ". Totuli potrivit referatului astep-
tind de la Viena Implinirea revendicarilor nationale si sociale, indusi In eroare de promisiunile
www.dacoromanica.ro
228 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 8
inselatoare ale Curlii imperiale", Iancu si ai sai au facut jocul reactiunii habsburgice", care
a folosit arma otrAvitd a dezbindrii nationale pentru a sldbi fortele revolutiei In Transilvania".
In partea finald, referatul analizeazd urmarile revolutiei ; relnscdunarea vechiului abso-
lutism, pedepsirea a mii de luptAtori din rindul revolutionarilor inclusiv romtnii ce urmasera
cauza revolutiei ungare dezamagirea conducatorilor romtni din Transilvania, in frunte cu
Avram Iancu. Discutind cauzele infrIngerii revolutiei, referentul semnaleazd in afara cauzei
externe a interventiei lariste cauzele Interne : mentalitatea nemesimii proprietare" care
n-a mers pind la cap:It tn curatirea gunoiului feudal" 5i nerezolvarea problemei nationale".
Daca guvernul ungar n-a Inteles problema nationald Intr-un stat multinational", nici
burghezia diferitelor popoare ale Austriei potrivit tezei profesorului sovietic Kan n-a
Inteles sA-$i subordoneze interesele nationale si de clasd intereselor luptei popoarelor europene
tmpotriva feudalismului $i absolutismului". De aceea, arata referentul, nu se poate trece
usor peste vina unor conducatori romtni, In frunte cu BArnut, care, in speranta ca vor
dobindi drepturi nationale, au ajutat pe habsburgi Impotriva revolutiei si au contribuit
astfel la mentinerea imperiului habsburgic, acestui stat politist, reactionar, care a fost sl
Inainte de 1848 Si a rAmas pInd la prabusirea lui, o Inchisoare a popoarelor".
Referentul critics pozitiile istoriografiilor nationaliste romInd si maghiara In problema
revolutiei de la 1848, ca $i tncercarea de a se atribui evolutia evenimentelor din 1848 unei
situatii fatale", cAci fatA de aceastA conceptie scrie el care incearca sa nege vina conducd-
torilor nationalisti din 1848 stA realitatea, ca o mare parte a conducatorilor pi populatiei romine
slovace si sirbe, din Ungaria, a mers cu revolutia 5i nu cu Imparatul austriac si tarul Rusiei".
Conchiztnd, autorul arata cd revolutia din 1848 a schimbat, cu toate cd a lost Infrtnta,
raporturile feudale ce existau Intre proprietarii neme5i si iobagi". La aceastA Inlaturare au con-
tribuit din plin" luptele taranimii romine, care au fost, In esenta, lupte antifeudale, chiar $i
atunci and ele au luat sub Inriurirea conducatorilor intelectuali, un aspect national". Totusi
chiar $i dupd 1848 problemele fundamentale sociale ale maselor muncitoare au ramas nerezol-
vate", probleme care nu $i -au gasit tmplinirea definitive decit in urma Marti Revolutii Socialiste
din Octombrie si a victories Uniunii Sovietice asupra fascismului, and s-au lichidat In Ungaria
si Romtnia ultimele ramasite feudale" st s-a putut pAsi $i la lichidarea nationalismului bur-
ghez, InvrAjbitor de popoare, si la Inlocuirea lui cu patriotismul socialist si internationalismul
proletar".
Dezbaterea In jurul celor trei referate a fost deosebit de vie. Interventiile s-au situat
In general la un Inalt nivel stiintific si criticile au lost constructive. S-au adus sugestii
pentru dezbateri viitoare. Astfel, chiar de la inceputul diseuliilor, s-a propus ca In viitor referatele
sa is In discutie un numar mai mare de chestiuni si nu sa se limiteze la un singur aspect. Trebuie
de retinut o observatie a lui L. Boicu privind cel de-al treilea referat : Ne IntrebAm dace nu
era mai indicat sa ni se prezinte un referat In care sA gasim principalele probleme, insuficient
de bine lAmurite sau controversate, din revolutia din Transilvania 5i nu o comunicare In care
se trateazd numai o anumita perioadd a revolutiei".
Intr-o interventie (P. P. Panaitescu) s-a cerut integrarea revolutiei transilvane din
1848 In ansamblul revolutiei generale romtnesti. In acelast sens Gh. Ungureanu a recomandat
to interventia sa sd se face o legaturd mai strinsa Intre evenimentele social-politice, care se
desfasurau In Tara Romlneasca, Transilvania si Moldova, In acelast Limp, Incepind chiar cu 1840".
In acelasi sens a intervenit 5i Cornelia Bodea, aducind ca argumente concrete : planul de luptd
pentru sincronizarea revolutiei moldo-romine, care s-a elaborat la Paris, In discutiile, care au
avut loc in luna martie Intre revolutionari", formularea in buns parte identicd si simultand a
www.dacoromanica.ro
9 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA RomINIE1 229
www.dacoromanica.ro
230 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 10
www.dacoromanica.ro
11 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA. ROMINIEI 231
www.dacoromanica.ro
232 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 12
nar ; tar $t. Pascu a observat ca referentul a folosit in special nrarturii ale contemporanilor,
In primul rind, ale celor interesati direct" si a cerut o analiza a proclamatiei insAsi". D. Be-
rindei a propus sa se porneasca in studierea revolutiei muntene de la 1848 de la Balcescu,
de la opiniile lui din anti 1849-1852, aprecieri negative si pozitive", de la Balcescu si de la
izvoarele In ansamblu" si nu de la informatiile lui Locusteanu si ale lui Eliade, cunoscuti
rau voitori si intriganti".
Gh. Zane a cerut set nu fie rasate deoparte izvoare principale" far C. Bodea a sus-
tinut necesitatea unei critici interne mai adincita a izvoarelor, aducind sl un exempla concret
privind caracterul relativ al diferitelor izvoare : doua stiri contradictorii despre incercarea frati-
lor Golesti de a rezolva pe mosiile for problema agrara.
Mai multi dintre cei Inscrisi la cuvint au subliVat ca o lips& a referatului neadincirea
problemei curentelor revolutiei muntene. Nu cred a spus In aceasta chestiune C. Bodea
ca ne putem mArgini a imparti lumea revolutionary din Muntenia, la 1848, In doua pdrti
atit de inegale : de o parte Balcescu si poporul, de cealalta parte Eliade si toti ceilalti fruntasi
revolutionari", mai ales ca Balcescu insusi a distins In sinus revolutiei muntene trei grupari".
In aceeasi interventie s-a cerut dezbaterea separata, Intr -o noun sedinta, a problemei curentelor
din revolutie.
V. Maciu a pus problema curentelor pe un plan mai general, Iegtnd curentele de clasele
si paturile sociale, care le-au dat nastere. Vorbitorul a semnalat ca participante la revolutie
boierimea liberals, burghezia, mica burghezie si muncitorimea In formare si tarAnimea. Legate
Impreuna a aratat V. Maciu prin vointa de a rasturna orinduirea feudala si de a obtine
unirea si independenta nationals, aceste clase si paturi sociale an ajuns la divergente in privinta
ritmului si tacticii de urmat". Burghezia ca si boierimea liberals se temea de mase s
,considera ca apararea proprietatil trebuia sa constituie preocuparea cea mai importanta a ei",
In schimb reprezentantii maselor rurale" in frunte cu Balcescu vroiau emanciparea
I mediate a taranimii de sarcinile feudale si improprietarirea ei". In acest timp, reprezentantii
micii burghezii de la orate (C. A. Rosetti), puneau pe primul plan Infa'ptuirea conducerii burghezo-
democratice, a unirii si a independentei, Improprietarirea taranilor Mud pentru ei o problema
secundara, ce urma a se rezolva in functiune de consolidarea revolutiei ". V. Maciu a aratat ca
atit reprezentantii maselor rurale curentul for fiind cel mai realist" cit si cei ai micii
burghezii, formau grupari radicale, care au colaborat in timpul revolutiei si al exilului".
Dezbaterile ample In jurul revolutiei din Tara Romineasca an contribuit nelndoielnic
la clarificarea problemelor controversate.
*
Participantii la dezbatere au luat In discutie §i cel de-al doilea referat privind miscarea
revolutionary de la 1848 din Moldova. Cu totii au acceptat felul de prezentare a acestui material,
superior in aceasta privinta celorlalte doud referate. Unul dintre criticii referatului V. Dicu-
lescu a observat ca acesta corespunde ca structure intru tbtul cerintelor unei discutii ca
cea de astazi," si ca In el se ating toate problemele legate de situatia Moldovei In 1848". Re-
feratul tov. Valerian Popovici a aratat Gh. Ungureanu are meritul ca a deschis cu indraz-
n eala poarta discutiilor si a aratat In Hull generale punctele principale ale problemelor atit de
controversate ale anului 1848 in Moldova". Aceste observatil favorabile au Post insotite si de
o propunere a lui V. Diculescu privind bifurcarea titlului viitorului capitol al tratatului In
Mi§carea de protest tmpotriva abuzurilor lui Mihail Sturza §i Activitatea f i ideologia exilafilor
moldoveni.
Discutiile in jurul caracterului si fazelor miscarii de la 1848 In Moldova au Yost vii. $t. Pascu
a sustinut ca programele alcatuite de moldoveni in emigratie, in Transilvania" nu constituie
www.dacoromanica.ro
13 PROBLENIELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 233
www.dacoromanica.ro
234 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 14
clasa, nu poate fi vorba ; ea se afia Inca In perioada preistorica a formarii sale" si a relevat utili-
zarea In Intreprinderile industriale a muncitorilor strain!, adusi mai ales din Austria si Ger-
mania". Dupa L. Boicu singurele elemente ale proletariatului In formatie" erau calfele, care
puteau juca un oarecare rol In miscarile revolutionare din orase". Insa principala for% a revo-
lutiei o constituia taranimea", de care Insa se temeau conducatorii miscarii protestatare". In
continuare, L. Boicu a combatut teza idealists, a ineXistentei unei burghezii indigene In Mol-
dova, -liar a sustinut ca eterogenitatea burgheziei moldovene a contribuit la slabiciunea ei. In
1849, fats de 10 695 familii de negustori si meseriasi moldoveni contribuabili eXistau 10 000 de
familii de negustori si meseriasi supusi strain!, care se bucurau de privilegii cu totul excep-
tionale". Acesti suditi a aratat vorbitorul erau executori ai intereselor guvernelor ai
caror supusi se declarasera si erau In mare masura interesati ca In tara sa nu se instaureze o
nouA ordine de lucruri". In sfIrsit, L. Boicu a afirmat In interventia sa ea partea din bolerime
interesata activ In schimbul de marfuri" care a jucat potrivit referatului rolul activ In eve-
nimentele de la 1848 din Moldova era nu numai purtatoarea noii ideologii burgheze, mai
milt sau mai putin limitata, ci si exponenta nevoilor de progres industrial In Moldova". Primele
privilegii de navigabilizare a riurilor moldovene s-a mai aratat In interventie de introducere
a transportului fluvial cu vapoare, de constructie de cal ferate, de fondare a bancilor de credit,
apartin unor elemente din rindurile acestei boierimi. Primele fabrici capitaliste au lost intemeiate
de M. Kogalniceanu, Lascar Bogdan etc.". Vorbitorul a mai precizat : Dar, dupa cum este stiut,
aceasta parte a boierimii moldovene a militat pentru progres nu prin revolutie, ci pe calea
re formelor" .
Relevind prezentarea interesanta In referat a tezei privind procesul de tmburghezire a
boierimii, D. Berindei a sustinut In interventia sa ca referentul acordtnd tntreaga atentie
contradictiei dintre boieri si %grant a lasat de o parte o alts contradictie, aceea dintre boie-
rimea reactionara si burghezie, la care se alipise boierimea Imburghezita, renuntind la o mare
parte a propriilor el pozipi de clasa, pentru a si le Insusi pe cele ale chisel In ascensiune spre
putere", contradictie calificata de vorbitor drept o realitate esentiala". Aduclnd referatului
aceeasi critics, V. Maciu a afirmat ca In realitate, burghezia, °deft de slabs era, comparatd cu
cea din Apus, constitute clasa menita a prelua conducerea economies societatii rominesti...",
In timp ce boierimea, In mdsura In care era producdloare de marfuri, devenea burgheza si tindea
a se contopi cu burghezia".
*t. Pascu a cerut sa se revizuiasca teza referentului privind ignorarea taranimii de catre
mIsearea din Moldova si totodata a propus sa se includa In eXplicarea desfasurarii miscarii din
Moldova evenimentele internationale". intre timp s-a remarcat In aceasta interventie
s -au petrecut la Paris evenimentele din iunie, urmarea carora a lost o Intarire a reactiunii euro-
pene Cl acest fapt s-a resimtit si In programul moldovenilor si In fetid acesta ei nu mai merg pe
linia celor de la Brasov, ci cedeaza In unele puncte si mai ales In punctele esentiale, cum era
Improprietarirea fara despagubiri, care In programul de la GernAuti este hotarlta cu despagubirl".
Acelasi vorbitor a mai atras atentia asupra continutului identic al Printipiilor" emigratilor
moldoveni de la Brasov cu programul de la Blaj din 3/15 mai 1848.
In cursul discutiilor, V. Diculescu a cerut ca sa se urmareasca cu atentie rolul lui Kogal-
niceanu si influenta pe care a lasat-o asupra gindirii sale politice anii de ucenicie petrecuti la
Berlin", iar D. Berindei a sustinut ca In ceea ce priveste chestiunea unirii Tarilor Romfne",
este prea mult" ca aceasta sa fie calificata cum se face in referat a doua problems a
revolutiei ". Aceasta problems trece pe planul intii potrivit vorbitorului doer In tim-
pul emigratier, desi latent, In perspective, se poate admite a era Intr-adevAr cheia
de bolt.1" a revolutiei, lucru de care Ina revolutionarii din cele doul tart null dau seama
decit in exit ".
www.dacoromanica.ro
15 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 235
Referatul toy. V. Cherestesiu s-a bucurat de o dezbatere large. Eugen Gltick a relevat
activitatea referentului legatA de istoria evenimentelor revolutionare transilvane din 1848, apre-
ciind-o In ansamblu ca pe o sintezd mancistA" ; iar Edgar Balogh a aratat ca autorul se orien-
teazd dupd aprecierile singur valabile pentru noi, ale materialismului istoric". In schimb,
Teodor Bugnariu a reprosat referentului de a nu fi lamurit In deajuns conflictul tragic dintre
poporul romin $i poporul maghiar In revolutia din 1848 1849" si de a nu fi urmarit strIns"
interconditionarea fenomenelor.
S-au purtat iscujii In jurul unor formuldri. V. Rata a criticat folosirea notiunii de rAz-
boi civil" In caractaizarea situatiei din Transilvania, deoarece aceasta notiune ar implica par-
ticiparea generald a rominilor la actiunea Impotriva fortelor revolutionare maghiare. De ase-
menea, E. Gluck a propus sd se utilizeze formula revolutie din Transilvania", cad termenul de
revolutie a rominilor din Transilvania este un termen nu numai nejust, dar si din punct de
vedere ideologic gresit", cad revoludile nu se fac dupd nationalitati", revolutia fiind un
tot indisolubil pentru schimbarea ordinei sociale, pentru smulgerea puterii politice din mlinile
unei clase reactionare de catre o clasA progresistd". Acelasi vorbitor a cerut sA se face o deosebire
de nomenclature Intre Transilvania fostul mare principat fi Transilvania de vest.
Fr. Killyen a ridicat problema legarii mai strinse In referat a evenimentelor din
Transilvania de evenimentele internationale petrecute In Franta, Germania, Austria,
Cehia $i Italia, evenimente care au repercusiuni importante asupra desfAsurdrii revolutiei
In Transilvania". Acelasi vorbitor a criticat lucrarea pentru neadlncirea momentului de crlza
din septembrie 1848.
Unii vorbitori E. Gluck si E. Balogh au apreciat ca referentul pieacd fdra echivoc
de la singurul criteriu just de orientare mancista, anume faptul ee o actiune este juste, dace
a ajutat, a folosit cauzei revolutiei, sau este claundtoare pentru ca nu a sprijinit cauza re-
volutiei". E. Balogh, reflecttnd acest punct de vedere, a sustinut ca faptul ca revolutia ma-
ghiare a constituit punctul de greutate pe aceste teritorii Impotriva absolutismului habsburgic
atrage dupd sine concluzia cA au fost pozitive acele actiuni, care au sprijinit aceasta luptA".
Vorbitorul a mai adAugat cd sub denumirea de revolutia maghiare nu pot fi Intelese toate as-
piratiile nationale maghiare, ci numai acele miscari radicale, care an luptat consecvent Impo-
triva absolutismului habsburgic, Inlaturind feudalismul 11 descatusInd elanul revolutionar al
maselor populare". E. Balogh a afirmat, In continuare, cA revolutionare nu pot fi socotite, decIt
acele forte romlnesti, care au sprijinit revolutia asa zis maghiare "; in timp ce miscdrile anti-
f eudale ale tardnimii romtne, precum gi miscarea nationald, care deg lupta pentru drepturi
sociale gi nationale juste, nu le leagA cu lupta Impotriva absolutismului habsburgic" dau In mod
obiectiv ajutor pentru sustinerea sistemului reactionar".
Alti vorbitori s-au opus punctului de vedere adoptat de referent. T. Bugnariu a criticat
referatul pentru o prezentare unilateralA a evenimentelor. Referatul s-a spus In aceastA
interventie nu vede deelt aspectele negative ale adunArii de la Blaj, and analizeazA programul
adunArii de la Blaj din 3/15 mai. Lase impresia cA Intreaga semnificatie a acestei adunAri, In care
s-au cerut libertAti democratice, libertatea nationald si stergerea iobAgiei este redusA la faptul
cA s-a clntat Gott erhalte I In schimb, nu se face nici o apreciere asupra faptului ca dupe unirea
cu Ungaria legiuirile din Martie nu au fost aplicate In Transilvania". Acelasi vorbitor a sustinut
cA referentul n-a subliniat indestul limitele revolutiei maghiare", cdei a adAugat el este
clar pentru once cercetAtor cd numai soaptele Vienei, adicA numai actiunea propagandisticA In
www.dacoromanica.ro
236 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 16
legatura cu revolutia din 1848, nu pot constitui mobilul unei actiuni de o anvergurA atit de mare
ca aceea care s-a desfAsurat /rare fortele revolutionaie ungarell romine ".
In sprijinul tezei sale, T. Bugnariu a citat un numar de lucrari ale istoricilor maghiari
marxisti, in care se relevA pozitia hegemonA in revolutia maghiarA a nobilimii mijlocii It inca-
pacitatea acesteia de a rezolva problema pamlntului gi problema nationals. ConchizInd, vorbi-
torul a afirmat ea referatul trece cu usurinta peste aceasta conditionare, care de fapt expel
mobilurile care an determinat aparitia acestui conflict" adicA conflictul dintre romini $i ma-
ghiari gi ca referatul nu trage concluziile cu privire la felul in care limitele revolutiei din
Ungaria an devenit mai mars atunci chid revolutia din Ungaria a fost transpusa pe teritoriul
transilvanean", ceea ce explica participarea masiva a taranimii romine la actiunea condusa
de Avram Iancu si de BOrnutiu".
In aceeasi interventie s-a mai imputat referatului faptul el nu a rentionat declaratia
Matta de Kossuth la 26 august 1848 privind dobindirea libertatil nationale prin sabie in timp
ce curtea bine Inteles constrinsa de Imprejurari si evenimente promite largirea drepturilor
nationale, prin manifestul imparatului din 22 septembrie 1848". In sflrsit, T. Bugnariu a criticat
aprecierea globalA" a revolutiei maghiare, MA a se tine seama cA au Ocistat In Ungaria
pe linga fortele radicale forte care s-au contrapus chiar in curentul revolutionar". Aceasta
critics apare In interventia lui E. Balogh, care a apreciat cl referatul nu a adincit Inca pro-
blema contradictiilor interne ale lagarului revolutiei maghiare".
Cercetind problema relatiilor dintre revolutia romina gi cea ungarA, P.P. Panaitescu a
sustinut cA n-a lost vorba numai de cautarea unui acord a aspiratiilor sociale nationale ale
rominilor din statul unguresc in ctrmuirea noun, revolutionary ", ci a fost vorba do colaborare
celor douA revolutii In intregimea for ", avind ca scop final federalizarea tuturor rominilor cu Un-
garia". De asemenea, acelasi vorbitor a afirmat cA romini au dorit intelegerea cu revolutia un-
gard $i a citat cuvintele lui Avram Iancu : frati maghiari, in aceste douA patrii surori, maghiarul
de existents si de viitor nu poate vorbi, far% roman si rominul Para maghiar".
Alti vorbitori an scos In relief momentele de efectivA colaborare dintre romini si maghiari.
E. Gliick a sustinut a in ciuda greselilor politice comise de conducAtorii romini, maghiari si
germani, mase largi ale acestor popoare an gasit calea luptei comune pentru dezvoltarea re-
volutiei, pentru apArarea ei Impotriva reactiunii babsburgice". Vorbitorul a mai aratat ca uni-
tati rominesti compuse din romini in parte sau in intregime au luptat pe toate fronturile
revolutiei", in unele lupte ele avInd un rol hotarltor". E. Balogh a imputat referentului cA nu
a eXpus legaturile gruparil populare a lui Avram Iancu cu tinerimea radicala maghiari din Tirgu
Mures", ca t faptul ca miscarea taraneascd romina 11 maghiarA" s-a declanlat mai ales In
comunele miXte romino-maghiare". In aceeasi interventie, s-a afirmat ca numai politica gresitA
a guvernului Batthyany In problema nationalA a dus la separarea elementelor radicale romine
si maghiare si a provocat situatia ca ofiterimea romlna" $i elementele constitutionals liberale
ale burgheziei romine" sa poata prelua conducerea rniscarii nationale romlnesti In anumite
parti ale Ardealului".
Problema cauzelor conflictului dintre romini P unguri a preocupat pe mai multi vorbi-
tori. L. Boicu a sustinut ca aceastA problemd nu poate fi elucidatA daca nu se supune unei
adlnci analize situatia burgheziei romine pe plata economicA a Transilvaniei, in comparatie cu
cea a burgheziei maghiare, locul si rolul pe care 11 va avea ea In viata politica". Acelasi vorbitor
a aratat cA In lupta pentru a obtine un loc In viata economics $i politica si In conducerea Orli,
burghezia romInA s-a lovit, lnainte de toate de opozitia nobilimii si a burgheziei maghiare gi abea
In al doilea rind de aristocratia si burghezia austriaca" cA revolutia de la 1848 a aparut
burgheziei romine ca un prilej favorabil pentru a-$i Implini nazuintele". A,titdrile Vienei,
traditifle de /uptd politica $i culturalA" ale burgheziei romine din Ardeal si mai ales faptul ca
www.dacoromanica.ro
17 PRCiBLEMELE TR&TATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 237
www.dacoromanica.ro
238 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROWNW7 18
www.dacoromanica.ro
19 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROIIINIEI 239
bazele organizatorice ale miscArii ¢i apar miscarile tAranesti". Acceptarea acestel not titulaturi
ar 1nsemna o minimalizare a luptei revolutionare".
Referentul a eXplicat contradictia" ce i s-a imputat deoarece a caracterizat agricul-
tura ca inapoiata si totodata a vorbit de continua crestere a productiei cerealiere. V. Popovici
a arAtat ca se constata indiscutabila crestere a productiei de cereale pe pieta, dar productia
se bazeaza pe accentuarea exploatarii, nu pe o perfectionare a mijloacelor de productie",
ea continulnd sA alba la bazA unelte rudimentare, munca iobaga ¢i sporirea productiei datorin-
du-se caracterului extensiv al agriculturii.
In ce priveste relatitle capitaliste in agricultura a continuat rAspunsul sAu V. Po-
povici nu trebuie subestimate, dar nu trebuie nici sit le exagerAm". Referentul a sustinut
cA invoielilecaracterizate intr-o interventie de tip capitalistse constata st in asezamintele
domnesti din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea" si cA despre o folosire a muncii sezo-
niere In Moldova" nu se poatervorbi cleat mai tirziu, dupa desfiintarea iobAgiei din imperiul
austriac".
V. Popovici a caracterizat din nou Printipiile" de la Brasov ca fiind programul cel mai
avansat, deoarece cuprinde problema unitatii nationale", ca si o radical) rezolvare" a pro-
blemei agrare, dar a recunoscut iarasi a acest program nu a fost adus In fata maselor".
Referentul, a acceptat ca pline de interes" observatiile privind contradictiile din sinul
boierimii moldovene, transformarea breslelor si categoriile boierimii. Totodata, a sustinut ca
vorbind de contradictia fundamental) dintre boierime sl taranime, n-a negat eXistenta altor
contradictii, ca si existenta burgheziei si necesitatea rezolvarii revendicarilor burgheziei".
RAspunzind, cu acest prilej, unei alte observatii, referentul a afirmat a nu poate fi negat
faptul a in Moldova problema taraneasca era prima problema, care se cerea rezolvata ca o
necesitate istorica, indiferent de felul cum a fost pus) de conducatorii miscarii moldovenesti".
V. Popovici a apreciat ca Iinteresanta" observatia privind contradictia dintre elemen-
tele burgheze straine, suditii ... si elementele autohtone", dar a subliniat faptul a la aceasta
contradictie s-a ajuns datorita starii de dependent) a Tarilor Romine fail de Turcia". Refe-
rentul a facut precizarea important) cA multi dintre acesti suditi erau autohtoni" si ca cern-
sera supusenia strAinA doar pentru a avea drepturi mai multe".
In incheiere, V. Popovici s-a declarat de acord cu observatia privind influenta modera-
toare pe care a avut-o asupra conducatorilor miscArii revolutionare moldovene infrIngerea munci-
torimii pariziene.
www.dacoromanica.ro
210 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROYIINIBI 20
titutiei reflects pozitia burgheziei si ca In orice caz, altfel le intelegea Nicolae Balcescu 10 altfel
burghezia. Continutnd, Gh. Georgescu-Buzau a semnalat acceptarea In guvernul revolutionar
a exponentilor feudalitalii pe linia pactizarii", evidenta complicitate" dintre I. C. Bratianu
si C. A. Rosetti pi Odobescu ca gi mentinere In aparatul de stat a elementelor reactionare, dind
ca exemplu pe capitanul Gostache, zbirul agiei.
Referentul n-a acceptat critica ce i s-a adus ca eXpunerea ar fi fost unilaterald si a
precizat ca dupa parerea sa curentele revolutiei se limiteaza la doua : curentul de stinga,
democrat revolutionar $i cel de dreapta ; in cel dintli se aliniaza pe linga Balcescu §1 alte ele-
mente care au luptat sinter pentru revolutie", ca Marin Serghiescu sau Telegescu ; iar in
cel de-al doilea toti aceia", care s-au aliniat pozitiei lui Eliade". Nu am adoptat solutla unui
curent de centru fl-a continuat raspunsul referentul pentru ca acest curent ar fi fost
menit sa atenueze intr-un fel zig-zagul acesta al conducatorilor revolutiei care au tradat intere-
sele revolutiei ; acestia toti ajung la dreapta ; chiar data nu ajung acum, vor ajunge In viitorul
apropiat".
In legatura cu propunerea lui $t. Pascu de a se atribui in mod cert patru dintre ar-
ticole lui Balcescu, referentul a propus sa se adauge la acestea articolul privitor la adunarea re-
prezentativa.
Reluind chestiunea paternitatii proclamatiei de la Islaz, Gh. Georgescu-Buzau a aratat
ca pe aceasta tale si-a indreptat atentia asupra tuturor bolilor revolutiei" si a repetat ca nu
este vorba despre un text formal, care nu ar fi avut nici un fel de influents asupra desfasurarii
revolutiei ". Referentul a acceptat sa considere documentul luat in discutie ca o opera de cola-
borare", dar cu precizarea ca n-a Yost o colaborare armonioasa".
In ceea ce priveste caracterul revolutiei, referentul a declarat ca revolutia a avut un caracter
burghez, deoarece sfortarile, eforturile eroice ale maselor de a salva revolutia, acestea desigur
trebuie elogiate, dar aceste eforturi nu an dus la obiectivele pe care masele le urmareau".
Raspunzlnd unei critici referitoare la fraza din referat intreaga aceasta desfasurare a
revolutiei reflecteaza spiritul proclamatiei de la Islaz 1i deci al lui Eliade $i al colaboratorilor sai,
din aripa dreapta a conducerli", Gh. Georgescu-Buzau a precizat ca. nu este vorba de des-
fasurarea revolutiei de care mase, care lupta impotriva spiritului impacluitorist", ci este vorba
de desfasurarea in setts capitulard al revolutiei, asa cum a preconizat-o aripa dreapta a conducerii".
In Incheiere, referentul a aratat ca uneori a putut fi furat" de material si ca In re-
feratul succint n-a putut folosi cleat o parte din acesta, fagaduind valorificarea intregului
material la redactarea finals a capitolului. In privinta paternitatii proclamatiei, Gh. Geor-
gescu-Buzau a acceptat necesitatea de a se gasi o formula, care sa corecteze teza sa initials,
dar In asa fel incit sa an i se impute lui Balcescu fratia intre clase, capitularea, tranzactio-
nism, etc..."
In raspunsul sau, V. Cherestesiu a subliniat faptul ca aproape toate interventiile" s-au
situat pe o linie justa", punind accentul pe lupta antifeudala". De asemenea, referentul a
atras atentia de la inceput asupra faptului cs multe dintre problemele ridicate In cursul dis-
cutillor an fost elucidate intr-o versiune mai larga a referatului, ce nu s-a putut litografia-
fiind prea Voluminoasa.
Referentul a aratat ca in aceasta versiune mai larga a atras atentia asupra antagonis_
mului de bath al societatii din Ardeal intre clasa proprietary nemeseasca, in covirsitoare parte
maghiara §1 masele de Omni WA 'Arrant sau cu pamint putin, In majoritate romlni". Gorr
tinuind, referentul a acceptat observatia privind necesitatea de a sublinia legaturile intre
revolutia din Transilvania pt celelalte tari romine, dar a respins afirmatia ca guvernul
revolutionar ungar nu ar fi fost antifeudal.
www.dacoromanica.ro
21 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 241
V. Cherestesiu a mai ardtat cd In lucrdrile sale a subliniat limitele" revolutiei din Un-
garia, adica limitele clasei stApInitoare", mai ales .,In privinta tAranllor fdrd pamint $i In pri-
vinta problemei nationale". Referentul a atras Insa atentia asupra faptului cd stergerea lobagiel,
a Yost In bund mdsurd tradusa In viata, In Ardealul istoric revenind tdranilor circa 1 600 000
jugdre.
In legatura cu chestiunea curentelor din sinul miscarii romlnesti, referentul a precizat
cd el apreciase aceasta problema numai In preajma adundrii de la Blaj, numai in vederea pro-
gramului, care se va face la Blaj". Totodatd, V. Cherestesiu a respins teza privind limitarea mis-
cdrii revolutionare a rominilor numai la muntii Apuseni, observind cd mii de romIni au luptat
In armata revolutionara ungara" si a semnalat opinia istoricului sovietic Narocintki, privind
participarea celor mai lnaintate elemente romInesti la lupta antihabsburgica.
Referentul a gAsit justa observatia privind necesitatea de a se face o distinctie
In ce priveste curentele din Banat, ca ii aceea referitoare la utilitatea de a se analiza In
viitorul capitol din tratat activitatea Comitetului national bine Inteles pe larg analizinci
partile pozitive B partile negative ale actiunilor comitetului national $i lupta justa ingradirile
acestui comitet". Folosirea termenulul de rdzboi civil", a lost caracterizati de V. Cherestesiu
drept o scapare". De asemenea, referentul a considerat justa formula revolutia din Tran-
silvania" $i nu revolutia rominilor din Transilvania".
In rAspunsul sAu, referentul a respins critica ce i s-a adus privind o tratare unilaterala
a problemelor, ca si aceea cd nu ar fi scos destul In evidenta rolul maselor". V. Cherestesiu
a ardtat cd-1 considera pe Avram Iancu un purtator de cuvint al maselor", el motif au dus o
luptd antifeudala" gi cd masele au Post acelea care In adunarea de la Blaj au silit conducerea
de intelectualii burghezi sA pund in programul de la Blaj revendicarile for ".
FAcInd o comparatie Intre Avram Iancu $i Simeon BArnut, referentul a precizat cd cel
dintli a Imbratisat cauza revolutiei" hied din martie 1848 si cd pentru el problema tdraneascd
se situa pe primul plan", In timp ce Barnut considera pe primul plan lupta nationald, socotind
stergerea iobagiei din partea guvernului ungar drept o Ansa in undita a tot Inghititorului
ungurism" p asteptInd totulchiar Ii deziobAgirea de la Imparat $i de la spiritul vremii"
In Incheierea rdspunsulqi sail, V. Cherestesiu a ardtat di In redactarea definitiva a capi-
tolulni va tine In seama un numar din observatiile ce I s-au facut 1i anume : tratarea eve-
nimentului tinlnd seama de trasaturile comune gi legdturile cu revolutionarii din Tara Ro-
mIneascd si Moldova, accentuarea tendintelor de unire, tratarea mai stiintificA a grupArilor din
miscarea revolutionara romlna, asezarea evenimentelor In cadrul international, eXpunerea cu
mai mind atentie a miscArilor maghiare, sasesti ii svabesti fi sublinierea contradictiilor din gnu'
revolutiei din Ungaria, ca influenta acestor contradictii asupra miscarii rominilor din Tran-
silvania".
16 - 0 2681
www.dacoromanica.ro
242 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 22
www.dacoromanica.ro
23 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 243
www.dacoromanica.ro
244 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 24
succesele pe care le-au repurtat, aratind cu acest prilej conditiile objective ale acestei re-
giuni, diferite de cele din Transilvania propriu-zisA.
In sfirsit, este desigur indicat sA se reeXamineze problema curentelor revolutionare
din 1848 in Transilvania, care erau aceste curente, ce interese : de class reprezentau ele si
cine au Post principalii purtatori de cuvint a acestor curente.
*
Dezbaterile in legaturA cu problemele controversate ale anului revolutionar 1848 s-au
tinut in dimineata si dupa amiaza zilei de 6 februarie 1959, incheindu-se in seara aceleiasi
zile. Discutiile s-au dovedit deosebit de rodnice, justificind intru totul aceastA metoda de lucru
initiatA de conducerea Tratatului de Istorie a Romtniei. Dezbateri de acest fel vor contribui
nelndoielnic la ImbimAtAtirea calitativA a acestei importante lucrAri data in sarcina istoricilor
din patria noastra de cel de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Romin.
www.dacoromanica.ro
V I ATA S T T I NT I F IC A.'
www.dacoromanica.ro
246 VIATA STIINTIFICA 2
de proportli In acest sens este Culegerea de materiale de istorie modernd a Chinei, sub redactia
societatil pentru studierea istoriei Chine). PInA in momentul de fats au fost publicate urmAtoarele
culegeri : Reaboaiele opiului, Statul taipin, Refscoalele musulmane, Rlizboiul Franco-chinez, Rdz-
boiul chino-japonez, Miscarea pentru reforme c.a.
In aim% de acestea, se pregttesc pentru tipar Materiale despre istoria industriei me;te;u-
gelreqli chineze din epoca modernd si Materiale despre istoria agriculturii In epoca modernd incln-
zind gi epoca contemporand.
Cercetarile de istorie veche se axeazA pe cIteva probleme In jurul carora s-au emis diferite
ipoteze si care In momentul de fatA se afla in stadiul discutiilor. Au fost editate culegeri Despre
periodizarea istoriei vechi a Chinei, Cu privire la sistemul agrar In China s.a. Majoritatea par-
ticipantilor la discutie In problema periodizarii istoriei vechi a Chinei se straduiesc ca pe baza
invAtAturii marxiste sA stabileascA caracterul societAtil din perioada sec. XI te.n.
sec. III e.n.
In ultimii ani s-au publicat o serie de lucruri not de istorie generals si de istorie generals
veche. 0 contributle serioasa la studierea istoriei vechi a fost adusA de lucrarea lui Go-Mo-jo,
Epoca ortnduirii sclavagiste fI lucrarea Sistematizarea inscripfiilor de pe metalele epocii Cijou.
Fan Ven-lan prelucreaza, pentru o noun editie, Scurtd istorie generald a Chinei, public/nd de aitfel
prima $i a doua parte. Sint publicate de asemenea Scurtd istorie a Chinei, Probleme din istoria
veche a societal ii chineze sI lucrarea lui Hon Val-lu, Istoria gtndirii politice to China.
In trecut, s-a acordat foarte putina importanta studierii istoriei minoritatilor nationale
din China. Pentru a se pune carat acestei star' de lucruri, in ultimii ani s-a procedat la intoc-
mirea unui bogat program de cercetari stiintifice in acest domeniu. In 1956, de pilda, un grup
de istorici sub conducerea comitetuiui pentru problemele nationalitatilor s-a deplasat in provin-
dile Skim, Iunan, Guandun, Guansi, Guicion, Sinsian, Tibet, Mongolia interioarA gO alte
locuri, cu scopul de a procedala studierea istoriei sociale a minoritatilor nationale. La expeditie
au luat parte colaboratori ai Academiei de stiinte chineze si ai institutului central al minoritA-
tilor nationale. Nenumarate date au fost sistematizate, alcatuindu-se referate privitoare la rezul-
tatul cercetarilor. Sub tipar se afla Culegerea de articole despre originea ;I formarea nalionalildfli
bai In provincia lunar' ;1 0 scurtd prezentare de materiale despre istoria uigurilor, sub redactia
sectiei institutului central al minoritatilor nationale.
Munca arheologica de cltiva ani se desfasoarA In raioanele unde se efectueazA mart lu-
crari de constructii, fapt care a permis a se realizeze cercetari sapaturi pe scars foarte largA.
In diferite locuri stnt descoperite asezari ft morminte Incepind din paleolitic pina in epoca Min_
In uttimii 8-9 ant In diferitele raioane In timpul sApaturilor s-au deseoperit mai must de 30 000
de mArturii ale culturii materiale. Materialul gasit permite sA se adlnceasca o seams de probleme
din istoria societAtii primitive si din istoria veche a Chinei. In ultima vreme s-au'editat urmd-
toarele lucruri 1 Go-Mo-jo $l altii, Materiale aniropologice ;i paleontologice In China fi studierea for ;
Referate despre sdpdturile to judeful Huesian (provincia Henan); Referate despre sapdturile din
Ciansa; Referate despre cercetdrile arheologice In tmprejurimile Nan.kinului $i altele.
Redactia revistei chineze Cercetari de istorie" remarca faptul ca munca de cercetare
In domeniul istoriei universale yi istoriei Asiei este punctul cel mai slab al actualelor cerce-
tad stiintifice In domeniul istoriei din China.
Totusi si aici In ultima vreme s-au inregistrat unele progrese concretizate In aparitia
de manuale si culegeri : Clot I-lian, Istoria veche a farilor Asiei; Ti SI-he, Cursuri de istorie
generald a evului media; Tzi Cian-lin, Studii despre istoria legaturilor culturale dintre China
;i India s.a.
Pentru munca de cercetare stiintifica cIt si pentru munca pedagogics se editeazA prima
culegere de traduced Materiale de istorie universald (citeva numere au si fost publicate). Pe
www.dacoromanica.ro
3 VIATA sr:In:FICA 247
linga acestea, in China se editeaza nenumarate traduceri si lucrari de istorie universall ale
istoricilor sovietici, din istoria U.R.S.S. si istoria TArilor din Orient.
In Republica Populara Chinni a crescut simtitor numarul periodicelor de specialitate.
Dintre cele mai principale retinem : Cercetdri de istorie, Revista lunard de istorie, Predarea isto-
riei, Anale de istorie ale provinciei Anhai, Materiale despre istoria provinciei Hunan etc. Perio-
dicele de arheologie shit : Buletin de arheologie §i Monumente ale culturii materiale.
Articolele istoricilor se publicA de asemenea §I In alte periodice §1 reviste ale insti-
tutelor de invatamint superior. In prezent asemenea periodice intrec numArul de patruzeci.
Ele joaca un rol determinant in organizarea discutiilor si desfAsurarea muncil de cercetare
stiintifica. Printre invatatii chinezi au avut loc aprinse discutii in jurul diferitelor probleme,
ceea ce a avut ca urmare directs crearea unei situatii favorabile dezvoltArii stiintei istorice
chineze.
Discutiile s-au purtat mai ales In jurul temelor ca : periodizarea istoriei contemporane
chineze, aparitia capitalismului, relatiile agrare din epoca feudalismului In China, periodizarea
istoriei vechi a Chine' s.a.
Elementele burgheze de dreapta, pline de ura feta de retdizarile si succesul regimului
popular din China, se stracluiesc a strecoare in stlinta $i deci in stiinta IstoricA, ideologia
burgheza reactionarA. Aceasta strAduintA a elementelor burgheze de a propaga ideologia bur-
ghezA s-a manifestat In cele mai diferite si variate forme. Astfel la adApostul frazeologiei
marxiste, ei au strecurat in stiinta istorica teze antimarxiste, revizioniste. Cele mai Inraite
elemente de dreapta au lansat In mod deschis teoria asa-numitei ambatriniri" a marxismului.
Dedindu-se la atacuri furibunde la adresa marxismului, proslavind conceptille burgheze ale
istoricilor din Apus, ei propovadulau in mod deschis restauratia capitalismului. In aceastA
perioada de ofensivA a ideologiei burgheze, multi cercetAtori devotati P. C. Chines au paralizat
aceste Incercari publicind in paginile diferitelor reviste articole prin care au criticat si demascat
fondul dusmanos, antipopular at conceptiilor burgheze reactionare. In cadrul acestei lupte
ideologice au lost zdrobite curentele burgheze reactionare, moment care a Insemnat intArirea
si largirea pozitiilor stiintei istorice mandste.
In prezent, dupa aprecierea redactiei revistei istorice chineze, sarcina muncii de cerce-
tare stiintifica este studierea concreta a istoriei Chine', Insusirea teoriei marxiste, lupta cu
ideologia burgheza. In primAvara anului 1958 In economia Republicil Populare Chinese a avut
loc o radicala cotitura. Productia industrials g agricola a cunoscut un salt deosebit. In do-
meniul constructiei socialiste au fost ()Minute marl succese. Toate acestea au determinat not
schimbari In munca de cercetare stiintifica in domeniul istoriei.
In adunarea generals a cercetatorilor stiintifici din domeniul istoriei din martie 1958,
Cen Bo-da releva cA in munca de cercetare stiintificA trebuie urmatA cu strictete linia mai
multi contemporaneitate si mai pirtin antichitate".
Majoritatea istoricilor chinezi au inteles di a da prioritate problemelor de istorie contem-
porana, Inseamna a da prioritate ideologiei proletare chemata sa lupte Impotriva ideologiei
burgheze reactionare. A sustine prioritatea anfichitatii In dauna contemporaneitatil inseamna
a sustine stilul burghez In munca, orientarea gresita a muncii de cercetare stlIntifIcA. Pentru
ca cercetArile istorice sA slujeasca efectiv si sA rAspunda sarcinilor constructiei socialiste se
impune cu necesitate ca preocupArile in domeniul stiintei istorice a fie mai mult pe linia
contemporaneitalli ci mai putin pe linia antichitatii.
In conformitate cu aceastA linie din stiinta istorica chineza, diferitele institute de cerce-
tart ctiintifice si de InvatAmint superior au revizuit planurile de cercetare si de predare. De
exemplu, in planul celui de-al treilea Institut de pe linga Academia de stiinte a R. P. Chinese,
majoritatea temelor trateazA probleme referitoare la perloada de dupA miscarea din 4 mai
www.dacoromanica.ro
248 VIATA STIINTIFICA 4
1919. Pentru activizarea studierii istorici Republicii Populare Chineze s-a procedat la alcatuirea
unei grupe speciale de cercetatori. La Universitatea din Pekin s-a introdus cursul de istoria
Republicii Populare Chineze, afectindu-se pentru acesta un 'lunar apreciabil de ore.
Pe baza principiului enuntat mai sus, au fost planificate principalele directii ale muncii
institutului In cursul urmatorilor cinci ani :
1) Elaborarea de lucrari generale, incluzind : Istoria Republicii Populare Chineze,
Istoria contemporana a Chinei, Istoria moderna a Chinei, Istoria agresiunii imperialiste Impo-
triva Chinei etc.
2) Cercetarea problemelor-cheie *I a evenimentelor istorice importante, inclusiv razboaiele
revolutionare civile, razboaiele nationale de eliberare impotriva imperialismului japonez, mis-
cerile din 4 mai", revolutiile anului 1911, miscarile reformatoare din 1898, rascoalele taipinilor
If altele.
3) Scrierea de articole critice Indreptate impotriva ideologiei burgheze, o revista critics
a lucrarilor legate de lupta politica contemporana, articole despre stiinta si arta etc.
4) Pregatirea lucrarilor de popularizare, respectiv publicarea a 20 de carti din seria de
popularizare legate de istoria moderna si contemporana.
5) Cercetarea unor probleme putin studiate ca spre pildd : relatiile externe ale Repu-
blicii Populare Chineze, relatiile culturale ruso-chineze, istoria Honcongului, Tibetului s.a.
In al doilea rind, linia mai multa contemporaneitate si mai putin antichitate" este
strins legate cu lupta impotriva teoriei stiintei pure", si de aid necesitatea ca planurile
muncii stiintifice sa raspunda prin continutul for unor scopuri precise. Asa de eXemplu, primul
Institut de istorie al Academiei de stiinte a inclus in planul sau de cinci ani o serie de teme
spre cercetare cu scopul ca pe baza metodologiei marXiste se eXplice procesele aparitiei, dezvol-
taril si descompunerii societatii primitive ; studierea problemelor aparitiei, dezvoltarii si deca-
derii orinduirii sclavagiste si aparitia primelor elemente ale societatii feudale. In anti ce vor
urma, institutul se va stradui sä realizeze urmatoarele scopuri principale :
1) Critica consecventa a istoriografiei burgheze si interpretarea In lumina marXista a
problemelor de istorie veche chineza ;
2) Formarea si pregatirea de specialist' In domeniul istoriei cu o temeinica pregatire
marxista ;
3) Elaborarea de lucrari de istorie veche pe baza principiului Imbinarii unui fnalt
nivel stiintifico-teoretic cu nevoile practice ;
4) Adunarea si sistematizarea materialelor legate de istoria veche a Chinei.
Planul primului institut preconizeaza desavIrsirea unor Insemnate cercetari si conti-
nuarea muncii de cercetare a unor importante probleme ca, Istoria societdfii sclavagiste In China,
Descompunerea societafii sclavagiste li fotmarea socieldfii feudale In China si altele. Tot in
cadrul acestui institut vor fi luate in discutie In mod special periodizarea celor trei formatiuni
social-economice (primitive, sclavagiste si feudale), In centrul atentiei fiind problema periodi-
zarii societatii sclavagiste si feudale.
In planul de cinci ani al celui de al doilea institut de pe ling Academia de stiinte
a R.P.C., exists preociipari pentru urmatoarele probleme stiintifice : periodizarea proprietatii
feudale agrare $i formele de arenda In China ; lmbinarea meseriilor cu agricultura Ii constrin-
gerea extraeconomica In societatea feudale chineza ; statul 1i dreptul feudal In China ; formarea
si dezvoltarea absolutismului centralizat ; lupta de class si razboaiele taranesti in evul mediu
s.a.
Din cele relatate cu privire la viata stiintifica in domeniul istoriei, nu s-a putut cuprinde
dectt o mica parte din uria$a munca pe care o desfasoara colectivele de specialilti In cerce-
tarea §i rezolvarea diferitelor probleme din istoria Chinei.
www.dacoromanica.ro
5 viATA *TIINIIFICk 249
Mama majoritate a istoricilor chinezi, subliniaza redact's' revistei chineze, slut convinsi
de faptul Ca sub conducerea Partidului Comunist Chinez, sub steagul marxism-leninismului
vor rezolva cu succes noile sarcini ce le stau In rata. Aplicind cu consecventa linia mai
mult pentru contemporaneitate", istoricii chinezi Isi vor aduce contributia for la cauza eon-
struirii socialismului In China.
N. N icolescu
www.dacoromanica.ro
250 VIATA mam mer. 6
acest punct de vedere este cunoscut numele si contributia unor savanti ca : Jan Grzegorzewski
(Lwow) (1912), J. Kabrda (Brno) (1936 1940), L. Fekete G. Hozai (Budapesta) (1953-1954)
si J. Reychman (Varsovia) (1956).
DupA aceasta schita istorica a Sectiei orientale revenim la arhiva ei si documentele
turcesti care intereseaza istoria tarn noastre. Cea mai mare parte din manuscrisele orientale
gi documentele turcesti existente In R. P. Bulgaria se gAsesc depozitate la Sectia de mai sus
a Bibliotecil V. Kolarov" din Sofia. Sub raport numeric manuscrisele ating cifra de 5 000 de
volume, iar documentele, care ne intereseaza mai mult, depAsesc numArul de 600 000 piese
arhivistice.
Sub raportul cronologic, vechimea unora se ridici Oa in veacul al XV-lea, cele mai
multe insa sint din secolele XVII, XVIII si XIX.
Aceasta arhIvA turceascii se gAseste in trei fondurl distincte si anume : 1. OAK (abr.
din Orientalna Arhivna Kasa"), 2. Registrele cadiice, cca 300 la numAr si In fine, 3. Arhiva
fostului sandjac otoman Tulcea, constind din vreo 10 000 de acte gi documente istorice.
0 operatie de selectionare impuneau numai primele doul fonduri, deoarece atit hi OAK
eft si In registrele cadiice piesele istorice sInt amestecate. Lipsa unui inventar sau a unui indice
cronologic, In special pentru registrele cadiice a Ingreunat munca de triere a pieselor privind
istoria Rominiei.
Am parcurs mit de piese arhivistice si am facut numeroase insemnAri pe marginea lor,
unele mai importante chiar le-am rezumat. Numarul pieselor care ne intereseaza direct se
ridica laolaltA la cca 30 000 de documente istorice, cele mai vechi fiind de pe la Inceputuj
veacului at XVII-lea. Aceasta nu InseamnA ca nu s-ar gasi si documente mult mai vechi pentru
noi. In special cele din registrele cadiilor dunAreni ai Vidinului, Rusciucului gi SWstrei prezinta
un interes deosebit pentru cercetarile noastre istorice. Chiar o lecturA fugarA a acestor piese
istorice, privind trecutul tarilor romInesti, ne aratd ca sint pline de date economice. Cu o
frecverrta izbitoare se observA furnizarea de zaherea (grin, orz, mei, cucuruz etc.) cherestea
gi alte produse lemnoase, precum si diverse animate (haivanat) catre Poarta. Mai ales In registrele
cadiice s-au pdstrat liste Intregi (defter) reprezentind cantitati marl de unt, grasime, sen,
cirvil, brInza, miere '.a. produse rominesti destinate pentru aprovizionarea Porta si ceta-
tilor sud-dunarene.
Numeroase documente ne aratA cA printre produsele subsolului un loc de frunte fl ocupa
exportul de sane valahA" (E flak tuzu). Concomitent se observA numeroase acte care reflecta
o Intreaga serie de probleme vamale.
Alte piese reflecta tributul TArilor Romine cAtre Poarta, numit haraci sl gizie.
Nu trebuie Mate deoparte actele In care este vorba de interese negustoresti (fermardti,
tezkerelti, capaniti etc.) si fliverse probleme monetare.
Calatoria In R. P. Bulgaria ne-a dovedit ca nu se poate concepe o istorie economicA a
TArilor Romlne ,Si a Peninsulei Balcanice, sau relatiile dintre acestea, farA utilizarea valoroasei
arhive turcesti din Biblioteca V. Kolarov".
Nu numai prin caracterul for economic ci ii prin latura for social-politicA, aceste docu-
mente prezintA un mare interes pentru noi. Astfel, fn unele este vorba de numirea sau mazi-
lirea Domnilor romIni, In altele de diverse rascoale §i razvrAtiri Impotriva dominatiei feudale
otomane. Asa de pilda sint numeroase piesele In care este vorba de actiuni ca cea a lui Paz-
vantoglu din Vidin, All pasa din Ianina, rAscoala lui Tudor Vladimirescu, AleXandru Ipsi-
lante, evenimentele de la 1848 etc.
0 altA serie o constituie piesele In care este vorba de regimul supusilor otomai In
TArile RomIne, situatia tAranilor (raiele) mereu fugAriti dintr-o parte si alta a Dunk'', actiune a
haiducilor etc.
www.dacoromanica.ro
7 VIATA 5TIINTIFICK 251
Arhiva sandjacului Tulcea, printre multe alte probleme, reflects $i situatia emigrantilor
refugiatilor politici ca : cerchezi, lipoveni, cazaci, arabi etc.
Multe piese, In special, din registrele cadiice trateaza problema granitelor romlnesti
(serhat), mereu Incalcate de turd. Actele marunte au deasemenea o importante valoare pentrd
cercetarea toponimiei istorice, sistemul impunerii la impozite si diverse operatiuni financiare.
In fine, documentele din aceasta arhiva mai cuprind un noian de informatii interesante
privind relatiile internationale dintre diverse popoare : rusi, poloni, romini, bulgari, unguri,
greci, francezi, italieni, suedezi etc.
Ctt am lucrat In aceasta biblioteca am avut sprijinul neprecupetit a lui Boris Nedkov,
Bistra Tvetcova, Vera Mutafciebe si a altor colaboratori.
Timp de dota zile am cercetat si colectia de documente turcelti de la Arhivele statului
din Sofia, unde am fost primit cu aceeali caldura si amabilitate. Aid m-a frapat o bogata
coleclie de documente turcetti si tataresti privind pe unit Ghirai, o dinastie Mara din Bul-
garia.
*
In vederea unei informatii generale, am vizitat calauzit de Kemal Ptnargiev sl citeva
centre mai importante din provincie ca : Varna, Tolbuchin, Silistra, Rusciuc, Sevar, Kolarov-
grad $i Manastirea Rila. In arhiVele, bibliotecile si in muzeele din aceste orase am gasit infor-
mattt sporadice Cu privire la Wile rom/nesti. In schimb, la Varna am cules unele date im-
portante privind problema gagauziror. La Silistra si Tolbuchin am dat de unele monumente
epigrafice ale artel musulmane, tar la Sevar m-am informat despre problema turcilor siiti,
numip kizilbali, adica bonetele rotii" pe care le purtau persii. Am cercetat aid un interesant
manuscris despre manastirea (teke) de dervisi numita Demirbaba din inima Deliormanului.
Intr-o biblioteca din K'olarovgrad am gasit cronica turceasca a lui amadanizade Suleiman
efendi din care am Mut eztrase de fragmente care privesc Tarile Romtne. In Muzeul Rila,
asezat Intr-o regiune pitoreasce de munte, s-au conservat citeva danii interesante provenind
de la domnii romini Bogdan at III-lea si Petra Rarer. Regiunea vizitata din nord-estul Bul-
gariei ne-a aratat a prezinta un deosebit interes pentru cercetari de dialectologie si folklor
turco-oriental. Din acest punct de vedere shit cunoscute cercetatorilor poloni (T. Kowalski,
WI. Zajaczkowski) si unguri (J. Nemeth etc.) care ani de-a rindul viziteaza regiunea respective.
Din calatoria ce am facut In R. P. Bulgaria se desprinde o Concluzie si anume : In ar-
hivele si bibliotecile bulgaresti, In frunte cu V. Kolarov" din Sofia, se gasesc zeci de mil de
documente istorice care aduc multe lumina asupra istoriei noastre medievale si moderne.
Obtinerea acestor piese, fie pe cale de microfilmare, fie pe cale de schimb, o consideram ca o
necesitate de prim ordin a stiintei noastre istorice. Pe baza unor astfel de materiale se pot
scoate la lumina cu timpul, cal putin citeva volume de documente turcesti privind istoria
Romlniei. 0 astfel de lucrare, desigur, va contribui `la largirea (si adtncirea cercetarilor
istorice din R.P.R.
M. Guboglu
A FTLTALEI BUCURESTI A
ADITNAREA GENERAL. .
www.dacoromanica.ro
252 -VIATA 5TIINT Fick 8
In ultimii doi ani filiala Bucuresti a Societdtii de stiinte istorice gi filologice a lucrat cu
gi filologie. Activitatea sectiilor s-a desfasurat
trei sectia : Sectia de istorie, de istorie literary
pe doud planuri : In colective, la care a participat un numAr restrins de persoane si comuni-
cdrile publice pentru tots membrii filialei de aceeasi specialitate.
In cadrul colectivelor s-au discutat comunicari publice ce urmau sy ce tins, care prin
critica fAcutd si-au imbogatit continutul atit din punct de vedere ideologic, eft gi stiintific.
Tot In cadrul colectivelor au fost discutate gi manualele scolare. Propuneri pentru
Imbundtatirea ]or au fost inaintate Ministerului Invdtdmintului si Gulturii, $i Editurii didactice
gi pedagogice, ca o contributie la redactarea viitoarelor editii. In cadrul colectivului de istorie
s-au discutat manualele de cl. V si VIII. In cadrul colectivului de filologie s-au discutat
Dictionarul limbii romlne si Gramatica editata de Acad. R.P.R.
In sectia de istorie au fost tinute comunicari in legaturd cu luptele revolutionare ale
maselor asuprite (1848, 1907), cu Unirea Tarilor Romtne, referate informative In legaturd cu
stiinta istoricd de peste hotare, precum gi comunicari privind legaturile economice, politice gi
culturale cu marea n'oastra prietend, U.R.S.S.
In cadrul sectiei de literaturd s-au tinut comunicari In legaturil cu marile aniversdri
ca : Ajutorul stiintific sovietic to dezvoltarea lingvisticii romInesti" sau Date not despre orasul
Bucuresti in arhivele de la Moscova si Leningrad", si unele legate de curentele literare $i de
orientare in literaturd, ex. : Discutii In jurul simbolismului", Literatura mijloc de educatie
patriotica" ,etc.
Sectia de filologie Inchegat un colectiv din cei mai buni specialisti din invAtAmIntu 1
mediu, atragind o serie de elemente dornice sd contribute la munca de cercetare stiintifica
ce se desfasoard astazi In patria noastrd.
FacInd o situatie statistics a muncii filialei, constatam ca In ultimii doi ani s-au tinut
52 de comunicari publice, dintre care 23 au fost de istorie, 16 de istorie literary si 13 de
filologie. Din cele 52 comunicari, 25 au fost sustinute de profesori din invatamIntul mediu,
21 de cadre didactice din InvdtdmIntul superior si 6 de cercetatori de la Institutcle Academiei
R.P.R.
Numdrul cadrelor didactice din Invatlimintul mediu care au tinut conferinte publice
este mic, dar constituie un progres fata de anii de Inceput ai activitatii filialei, cind comu-
nicdrile publice erau sustinute In mod exclusiv de cadre din inviitamIntul superior sau de
cercetatori de la institutele Academiei.
Darea de seamy a scos In evidenta si greutAtile gi lipsurile In mimed. Astfel desifisu-
rarea muncii filialei a suferit din cauza inactivitatii unor membri ai comitetului de conducere,
nedlndu -se atentia cuvenitd In desfasurarea unor activitdti legate de scopul urmarit de Socie-
tate.
Alta lipsd in mulled este insuficienta popularizare a comunicdrilor organizate de filiald.
De asemenea, comitetul de conducere al filialei n-a tinut legaturd cu cercurile pedagogice
pentru a atrage pe profesori in munca Societatil 5i a be cere sugestii asupra temelor care inte-
reseazd. In ceea ce priveste tinerea legaturii cu membrii Societatii 5i stringerea cotizatiilor,
filiala are lipsuri pe care -5i propune sd be lichideze In anul ce va urma.
In darea de seams s-au jalonat gi perspectivele muncii filialei aratInd ca pe viitor va
trebui sa cuprindd, In Mail de subidctele alese de cereetAtori dupd preferintele for personale
si cercetdri aXate pe teme care sit fie urinal-it° pe un timp mai Indelungat de mai multi
cercetatori, asa cum a procedat sectia de istorie care a lucrat tema : Unirea prilor Romine"
sau sectia de filologie care a analizat Gramatica 5i Ortografia limbii romlne editate de Acade-
ia R.P.R. Sectiile vor urmari teme cu un caracter mai general, cu un plan tematic cu
oarecare continuitate, ca de eXemplu : t'Gurente in literatura romInd", Dezvoltarea realis-
www.dacoromanica.ro
9 VIATA ST1INTIFIcA 253
mului critic §i a realismului socialist", Aspecte ale luptei de clash In tarn noastra" Intr-o
perioada data si teme legate de marile aniversari, tratate sub forma de simpozioane care
s-au dovedit ca prezinta interes. (Ex. simpozionul organizat cu ocazia bimilenarului Ovidiu,
simpozionul Vlahuta si Delavrancea).
Pentru alcatuirea planului tematic al filialei, comitetul 41 propune sä fach o ancheta
spre a stabili ce anume probleme ar interesa pe profesorii din InvatamIntul mediu si elementar.
Este de dorit ca Ministerul si organele administrative scolare pina la directorii de scoli, sa
dea mai mult concurs Societatii. Pentru Imbunatatirea muncii, filiala Bucuresti, si-a propus
un schimb de experienta cu filialele fruntase. In cadrul discutiilor s-au concretizat perspectivele
muncii filialei si anume, orientarea mai precish a muncii Maki spre problemele de istorie
moderns si contemporana, spre cercetarea materialelor locale si spre analiza programelor s i
manualelor scolare.
Dups expunerea darn de seams s-a trecut la discutarea muncii filialei, ridicindu -se
urmatoarele probleme :
continuarea publicatiilor Societatil care stimuleaza activitatea membrilor filialei ;
a se continue organizarea de eXcursii stiintifice care slut instructive si completeaza
cunostintele legate de teren In legatura cu unele probleme de istoria patriei noastre ;
pe viitor toate comunicarile publice a fie urmate de Intrebari si discutii ;
consiliul de conducere sa dea un ajutor stiintifie mai consistent In alcatuirea comuni-
carilor publice si a articolelor pentru publicatiile Societatii. S-a trecut apoi la alegerea unui
nou comitet de conducere al filialei Bucuresti, compus din 15 membri.
S. Chircd
www.dacoromanica.ro
254 VIATA *TIIN1IFICA 10
In care Iu liu Gero a evocat lupta eroica a comuni*tilor *i utecistilor din orasul de pe malul
Timisului an lost apreciate In mod deosebit.
In cadrul sesiunii stiintifice a sectiei de filologie s-au7 relevat comunlcarile Poezia
contemporanA In Banat" Gh. Tohaneanu, Consideratii asupra umorului §i actualitAtii
literaturii dialectale banatene" Nicolae Tirioiu, Teatrul rominesc In Banat dupe eli-
berare" Gabriel Manolescu, Uncle aspecte ale reflectarii omului nou In creatia proza-
torilor bAnateni" Sergiu Lavin etc.
In felul acesta, succesul sesiunit de comunicAri a SocietAtii de stiinte istorice 41 filologice
filiala Timisoara se 1ncadreaza armonios in revolutia noastra culturala In plina desfA-
*urare.
L.. Dunajecz
CR ONIC A
La sfirsitul lunii mai a.c. a avut be la Academia R. P. Romine qedinta de constituire
a Comitetului National de Sociologic, din care fac parte reprezentanti din diferite domenii
ale stiintelor sociale.
Yn sedinta de constituire s-a adoptat Statutul de functionare *i s-a ales conducerea comi-
tetului, format5 din : acad. A. Joja, presedinte ; academicieni : M. Ralea, V. Malinschi si
P. Constantinescu-Iasi vicepresedinti; M. MAnescu, membru corespondent al Academiei
R. P. R. secretar general; academicieni : C. lonescu- Gulian A. Otetea *i T. Bugnariu,
membru corespondent al Academiei R. P. R. membri.
Comitetul National de Sociologic are sarcina de a contribui la dezvoltarea colaborarii
internationale In domeniul sociologiei, de a intensifica relatiile *tiintifice dintre sociologii
romini si sociologii din alte tAri, urmind sa se afilieze la Asociatia InternationalA de Sociologic.
Intre 1-10 iunie 1959 ne-au vizitat tam, In cadrul acordului cultural dintre Academia
R.P.R. si Academia R. P. Bulgaria, prof. Todor Borov director al Institutului bibliografic
Elfin Peliti din Sofia si prof. Al. K. Burmov membru corespondent al Academiei bulgare de
Stiinte si redactor sed adjunct al revistei Istoriceski Pregled".
Prof. T. Borov a avut consfatuiri cu directia Bibliotecii Academiei R.P.R. si a Biblio-
tecii Centrale de Stat. D-sa s-a interesat de munca de informare stiintifica a cercetatorilor din
diverse ramuri, de munca bibliografica, de organizarea schimbului de carti si publicatii al mari-
lor biblioteci din Cara noastra. In ziva de 5 iunie, la Institutul de istorie al Academiei R.P.R.,
prof. T. Borov a participat la o *edintA comuna de lucru cu acad. prof. P. Constantinescu Ia*i,
Directia Institutului $i colectivul Bibliografiei relatiilor romino-bulgare. Prof. T. Borov a facut
o expunere a stadiului in care se af IA munca desfasurata la Institutul Bibliografic Elfin Penn de
colectivul bulgar care lucreazA la Bibliografia relatiilor romino-bulgare. Apoi s-au stabilit
etapele de pregatire pentru tipar a Bibliografiei si lucrarile legate de aceasta.
Prof. Al. K. Burmov a vizitat casele*i locurile din Bucuresti legate de viata si activitatea
emigrantilor revolutionari bulgari din secolul XIX. Prof. T. Borov si Al. K. Burmov au discutat
de asemenea cu acad. prof. A. Otetea *i colectivul istoricilor romini care studiazA problemele
relatiilor romino - bulgare de-alungul veacurilor, planul de lucrari In colaborare pe 1960 in
lumina prevederilor conventiei culturale romlno-bulgare.
www.dacoromanica.ro
11 VIATA 5TIINTIFICA 255
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
STUDII DOCUMENT ARE
Rascoala zelotilor din Thessalonic este una dintre cele mai interesante milcari populare
urbane din Europa In sec. al XIV-lea. Timp de 7 ani (1342-1349), cu mica Intreruperi, at doilca
oral ca marime din imperiul bizantin a fost guvernat de partidul antifeudal al zelotilor. Ace1tia
s-au rapt de autoritatea centrals, au infruntat cu succes repetatele atacuri ale lui Cantacuzino,
alattat de forte striiine si au Mfg)) tuit o serie de reforme in oral.
Istoricii burghezi din veacul trecut au acceptat Earl nici o rezerva infortrfatiile interesatc
ale scriitorilor bizantini contemporani, Joan Cantacuzino 1i Nicephor Gregoras, exponenti ai
c/asei feudale, care au prezentat pe zeloti drept o bandit de jefuitori si de asasini 7.
Cel dintli, istorigul grec C. Sathas, deli are o idee confuza despre zeloti, considerati
drept o fractiune misterioas6", privelte totu1i cu mult interes aceasta miscare 2,
Pupa aceea, istoricul nastru 0. Tafrali are meritul de a fi atras atentia asupra caracte-
rului politic al miscarii zelote 1i asupra tendintelor ei democrate. El reuseste sa risipeasca cu
marturia izvoarelor In parte inedite, acuzatiile calomnioase aduse miscarii 3. Tafrali nu a fost
lnsa un istoric marxist, el nu a sezisat caracterul de class al miscarii Indreptate Impotriva ele-
mentului feudal. Pentru Tafrali, una din cauzele miscarii este atalamentul populatiei orasului
Thessalonic foti1 de Impitratul Ioan V Paleologul, to lu ptA cu uzurpaiarul Cantacuzino. Despre
zeloti are 1i el o idee destul de putin precisa ; ti considerA un partid pc deasupra claselor,
adversarii elementelor aristocratice, privit cu bunavointa de class de mijloc" si sustinut de
masele populare. Acorda de asemenea o mare importanta In dezhintuirea rascoalei, influent ci
exercitate de miscarea populara din Genova din anal 1939. Tafrali socote1te ca un rol In izbuc-
nirea miscarii 1-ar fi avut $i episcopii, adversarii lui Cantacuzino.
Cincisprezece ani mai ttrziu, un istoric progresist grec, I. Kordatos a subliniat importanta
acestui episod al luptei maselor populare din evul medal Impotriva jugului exploatiirii feudale 4.
Cum de curind I. Kordatos a reluat cercetarea istoriei comune din Thessalonic lntr -o prezentare
a istoriei generale a Bizantului, vom analiza aportul sAu fn noua sa opera, care de altfcl repro-
duce In mare parte punctul situ de vedere initial.
17 c. 2081.
www.dacoromanica.ro
2-58 STUDII DOCUMENTARE 2
,Bizantinologii sovietici au fost ins primii care au supus unei analize profunde intreaga
miscare zelota.
Astfel A. K. Bergher a relevat substratul de clasA al miscarli zelote si a considerat-o drept
actiunea revolutionary a paturilor comerciale si mestesugaresti din Thessalonic. Dupe parerea
sa, Thessalonicul era in acel timp orasul cel mai dezvoltat economiceste din intreg bazinul marii
Mediterane si prosperitatil economice a paturilor mijlocii ii corespundea o maturitate political.
Astfel puss problema, miscarea zelota este izolata de tot complexul social-economic al
Bizantului din secolul al XIV-lea si consjderata drept un fenomen specific unor conditii cu totul
aparte ale orasului Thessalonic.
Problema este reluata si discutata cltiva ani mai tlrziu de B. T. Goreanov 2. De asta data,
miscarea zelota nu mai este privity izolat, ci incadrata In istoria societatil bizantine si soco-
tita ca o continuare a bogomilismului. Cu aceasta rascoala culmineaza lupta revolutionary din
Bizant In prima jumatate a secolului at XIV-lea. In lupta an fost antrenate atit forjele Ora-
nimii, eft si paturile plebeiene de la orase, Thessalonicul fiind centrul unde actiunile revolutio-
nare s-au manifestat mai intens si mai Indelungat. Din punct de vedere ideologic, milcarea zelota
41 gasea fundamentul in conceptiile progresiste din gindirea bizantina al cAror principal
reprezentant a lost In acel veac, Barlaam. Un rol important In promovarea miscarilor revolu-
tionare din aceasta perioada 11 vede autorul in existenta marilor centre urbane cu puternice
corporatii mestesugaresti, care au avut un rol important In viata economics si social-politica
a oraselor. Dupe ce expune programul zelotilor, B. T. Goreanov examineaza cauzele, care au
dus la infr1ngerea miscarii. Principala cauza o vede, pe bunk dreptate, In insuficienta dezvoltare
politica a plebei orasenesti, apoi In lipsa unor forte militare capabile O. ajute diferitele focare
revolutionare risipite pe intreg teritoriul bizantin. Aceste forte militare au adoptat o atitudine
defensive, retrase la adApostul zidurilor. Greseala zelotilor de a nu strange In jurul for masele
taranimil $i plebei din toate orasele cuprinse de milcarea antifeudala, a lost o alta cauza a
infringerii. In aceste conditiuni, focarele revolutionare izolate au putut fi treptat si MI% mare
dificultate lichidate de trupele lui Cantacuzino. Alte cauze ale Infringerii arAtate de Goreanov
shit : faptul a unul din cei doi conducAtori ai orasului a continuat sd fie numit de autoritatile
din Constantinopol si a complotat in vole impotriva zelotilor, paturile mijlocii orasenesti s-au
aratat ea Intotdeauna, sovaielnice si in cele din urma au fost castigate de aristocratia laica si
de cklugari ; in sfirsit, interventia fortelor strAine, mai ales Turcii chemati de Cantacuzino.
Toate acestea au dus la lichidarea, in cele din urmA, a miscarii zelotilor.
Astfel B. T. Goreanov aduce o contributie substantiala la Intelegerea miscarli si la eXpli-
came cauzelor infringerii. Totusi slnt unele probleme care suscitA discutie. Nu putem fi de acord
cu punctul sau de vedere, exprimat de altfel si prea sumar, In ce priveste alianta aristocratiei
feudale, laice si clericale, cu paturile avute orasenesti. Situatia In societatea bizantina se prezenta
mult mai complicit $i necesitA explicatii mai ample. De asemenea, autorul crede ca masele
populare 11 sustineau pe imparatul Ioan V In lupta sa impotriva lui Cantacuzino . In aceste condi-
tiuni, conflictul pierde caracterul unei rivalitati pur dinastice, devenind lupta intre doua forte,
una in frunte cu partizanii lui Ioan V, care tinde la inlaturarea privilegiilor feudale si cealalta,
care lupta pentru mentinerea si intarirea Ictr. Astfel formulate datele problemei pot da naltere
la grave confuzii. Era absolut necesar sa se analizeze cauzele aliantei vremelnice Intre partidul
asa-zis legitimist din Constantinopol $i zelotii din Thessalonic.
www.dacoromanica.ro
3 STUD11 bOCUMENTARE 259
A. P. Kajdan este al treilea istoric sovietic, care s-a ocupat de miscarea zelota fn volu-
mul sau Relatlile agrare din Bizant. In veacurile XIIIXIV"1. A. P. Kajdan, ca ¢i predecesorul
sau subliniaza caracterul antifeudal al rascoalei. In plus, face o analizA mai adinca ¢i ajunge la
o formulare mai Clara In ce priveste paturile participante /a rascoala ¢i relatiile dintre ele.
Conducerea miscarii apartine virfurilor comerciale ¢i mestesugaresti, care an detinut In timpul
comunei ¢i functiile importante In oras. Acestora li s-au alaturat elemente din mica feudalitate,
dornice sa profite in interes personal de confiscarea averilor manastiresti. Conducerea zelota a
gasit Insa xtri sprijin puternic In masele largi plebeiene din oras si in taranimea din imprejurimi,
si de aceeaprogramul zelot reflects cerintele radicale ale acestor paturi. Un element nou pe
care-1 constata autorul, este contradictia tot mai ascutita, atit la orase cit si la sate, Intre debi-
tori ¢i creditori. Din pacate, nu insists In suficienta masura asupra rolului capitalului cama-
taresc In economia bizantina din sec. XIV. In continuare, A. P. Kajdan observa cu multa jus-
tete ca si in rascoala zelota, ca In toate miscarile antifeudale din evul mediu, lupta s-a dus
Impotriva bisericii oficiale. Zelotii militau pentru o biserica saraca conceptiile for In materie
religioasa, crede autorul, se apropiau de cele anabaptiste. Zelotii an avut legaturi cu anumite
cercuri de calugari de la Athos evident nu dintre acei de la manastirile bogate. Dovada
legaturilor ar rezulta din fapthl ca Andrei Paleologul, conducatorul zelotilor, nevoit sa fug din
Thessalonic Iii gaseste un refugiu la o manastire de la Athos. Am putea adauga in plus ca zelotii
aleg ca arhiepiscop al Thessalonicului pe Macarie, higumenul manastirii Lavraz. Neintelegerile
dintre cele dour grupari In care era atunci divizata clasa feudalilor (partidul legitimist" al
lui loan V si partidul lui Cantacuzino) a fast numai pretextul imediat al izbucniril rascoalei.
Din pacate, autorul nu a aprofundat problema divizarii intervenite in interiorul clasei feudale
bizantine la inceputul sec. XIV. Sint aspecte interesante legate de aceasta problema, care ajuta
la intelegerea situatiei politice si mai ales a unor fenomene petrecute In orasele bizantine. In
schimb, in explicarea cauzelor Infringerii miscarii zelote, A. P. Kajdan aduce uncle elemente
noi. Principalele cauze ale Infringerii ant lipsa unui proletariat care 55 conduca masele taranesti
si tradarea virfurilor orAsenesti si ale aristocratlei. Acestea tindeau numai spre reforme poli-
tice; Inspaimintate de radicalismul plebei ¢i taranimii, au cautat ca sa ajunga la un compromis
cu Cantacuzino. In schimbul unor vagi promisiuni ca se va respecta autonomia orasului, au
pactizat cu marea feudalitate. Lipsa unei coeziuni a maselor populare, diferentierea taranimii
dupa avere, izolarea ei In lipsa de legaturi Intre taranimea diferitelor regiuni, 'nu au facut
posibila o ridicare in masa, concomitent urmarind aceleasi teluri.
Miscar& zelota a trezit interesul ¢i altor istorici progresisti. Istoricul englez R. Browning
consacra un studiu special acestei probleme $. Concluziile la care a ajuns shit rezumate ¢i intr-o
alts lucrare mai recenta 4. Autorul prezinta situatia specials din Thessalonic, urmind Indea-
proape pe Tafrali 5. Aristocratia era detinatoarea functiunilor publice si a capitalului cama-
taresc ; patura de mijloc, formats din negustori, meseriasi Instariti, mici proprietari de pamint,
liberi profesionisti ¢i clerul marunt si in sfirsit, patura alma, compusa din tarani, mici mese-
riasi, muncitori ¢i marinari. R. Browning, pe buns dreptate nu mentioneaza existenta unui patri-
cianat In orasul bizantin, unde nu au existat bariere Intre virfurile orasenesti si aristocratic,
www.dacoromanica.ro
260 STUDII, DOCUMENTARE 4
ultima absorbind functiile social - economise ale patricianatului. De aceea nu putem fi de acord
r u parerea autorului ca numarul aristocratilor ar fi fost mai reclus In orasul Thessalonic decit
II dau marturiile contemporane. Aristoeratia bizantina nu a constituit niciodata un corp social
Inchis 1. In consecinta, iii rindul indeletnicirilor aristocratiei din orase, trebuie trecut $i marele
comert si proprietatea marilor ateliere mestesugaresti. Existenta In orase a unei populatii care
se ocupa cu agricultura nu trebuie sa surprinda, fiindca agricultura nu era 'nett bine separate
de mestesuguri. In perioada muncilor agricole, constata Palamas, o mare parte din populatia
Thessalonicului era plecata din oral pentru muncile agricole 2. Nu putem fi ins de acord cu
parerea autorului Ca populatia saraca parlicipa la adunarile poporului. Cred Indoielnica axis-
tenta unor adunari populare permanents In orasele bizantine ttrzii 3. Nu putem accepta nici
parerea autorului ea Intreaga populatie de mici meseriasi era organizata fn corporatii socotite
drept nista organisme democratice independente. Intotdeauna au existat In Bizant Indeletni-
ciri desconsiderate 4. $i cei ce munceau In aceste sectoare erau indisculabil lipsiti de orice drep-
turi de organizare. Interesanta este contributia autorului la explicarea ideologiei zelote. Pe de
o parte, ii considers continuatorii partidului religios ai zelotilor element opozitionist In
biserica bizantina ostil clerului superior si tendintelor sale de a subordona biserica puterii
laice. Pe de alto parte, leaga In mod just milcarea zelota de antihesiasti, grupare care aducc
lin spirit Innoitor, de renastere In cultura bizantina. Credem totuli Ca R. Browning exagereaza
rolul influent.ei filozofiel si istoriei clasice grecesti In milcarea zelota *i In organizarea comunei
din Thessalonic. Nu putem Imparta$1 opinia autorului ca In miscarea din Thessalonic trebuie
sa admitem influenta traditiilor democratice ale vechiului oral polis. Deosebirea intro forma-
tiunile statale din antichitate si comuna din Thessalonic au fost observate $i de isturicii contem-
porani evenimentului, care au subliniat acest lucru 3. Pe buns dreptate observa Kordatos, statul
antic era un stat sclavagist, deci cu o structure cu totul difcrita de a comunei din Thesssalonic6.
In pe privcste influentrle externe, pe cind Tafrali acorda o mare importanta iii explicarea event-
mentelor din Thessalonic, rascoalei din Genova, R. Browning ii atribuie un rol secundar. Autorul
observa cu justete ca miscarile populare din Italia, care au precedat miscarea din Thessalonic,
nu au avut programnul radical al zelotilor. Adaugam ca In orasele bizantine, procesul social-
economic a fost diferit de ceea cc se petrecea In Italia si ar fi gresit sa se mai staruie pe rolul
determinant al unor influente externe. In schimb, nu putem accepta unele din explicatiile
autorului pentru Infringerea In cele din urma a rascoalei zelote I anume slaba separatie dintre
oral si sat. Consecvent acestei idel, considers ca forta motrica In rasqoala din Thessalonic au
lost taranii, exasperati de pradaciunile Turcilor, aliatii lui Cantacuzino, In timp ce patura mijlocie
s-a aratat la Inceput neutra. Autorul explica izbInda de scurta durata a aristocratiei conduse
de loan Apokaukos In anu11345 prin faptul ca atunci taranii se aflau la muncile agricole. Mai
mult, admite char ca masele populare orasenesti siitule de teroarea zelota, ar fi acceptat tra-
darea lui loan Apokaukos. In ce privesle rolul taranimiL nu trebuie uitat un amanunt istoric,
rascoala din Thessalonic s-a produs Inaintea interventiei turcesti In favoarea lui Cantacuzino.
Nimeni nu poate contesta aportul elementului taranesc In sustinerea rascoalei zelote si A. P.
Kajdan a pus In valoare In suficienta masura contributia taranimii totuti rascoala din Thes-
1 The Cambridge Economic History of Europe, II, 1952. S. Runciman., Byzantine Trade
and Industry, p. 115 ; I. Kordatos, 'Axp.41 xoci. 7.7cceocxt.cii nou BuzvrEou Athena, 1952, p. 274.
2 G. Palamas, Homiliu XXVI, P. G., CL I, col. 333.
3 B. T. TOpflHoB. Bitaaaniticicitti ropoA XIII XIV BB., 13113airrlinCittiti BpeMeH-
HRH, XIII (1958), p. 178.
4 Ph. Koukoules. 134xmvalv [hog xccc =a>.c.rcatc.6c, Athena, 1948, 11 (1), p. 221-222.
6 Gregoras, Bonn, II, p. 796.
I. Kordatos, op. cit., p. 289.
www.dacoromanica.ro
a 261
salonic ramtne o miscare specific urbane, condusa de elemente ale preburghe7iei si sustinuta de
masele largi ale plebei orasenesti gi taranimii.
Despre rascoala zelota se ocupa si istoricul bulgar, D. Anghe lov intr-un sludiu privind
miscarile antifeudale din Tracia si Macedonia la mijlocul sec. al XIV-lea. 1 Concluziile sale nu
difera prea mult de ale celorlalti istorici marxisti. Studiul are Insal o perspective mai largo,
fiindca se ocupa de situatia din Intreg imperiul bizantin, deci analizeaza procesul istoric In
complexul sau, pozitia fiecarei clase si paturi sociale si raporturile dintre ele. Procesul de
pauperizare a taranimii, care a dus la izbucnirea Yascoalelor taranesti din Bizanl in aceasta
perioada, III are cauza In generalizarea rentei in bani. Ro lul economic al feudalitalii In orasul
bizantin este bine precizat detinerea marelui comert, camalaria ci Inchirieri de imobile.
Patura mijlocie este aratata ca fiind divizata, cu scopuri diferite si neconlenit. 5osaielnica.
Caracterul vremelnic al aliantei dintre masele populare sl partizanii lui Joan V este explicai
prin interesul comun de a Infringe pe Cantacuzino. Forta motrica a rascoalelor de la mijlocul
sec. al XIV-lea sint masele saracitnii oraselor si taranimea. Autorul merge mai deparle si sustine
chiar c5 partidul zelot era alcatuit din cei mai saraci locuitori ai orasului. Nu sintem de aeond
cu afirmatia ca plebea oraselor era alimentata In prim rind din taranii fugiti de pc ogoare.
Yn realitate, exodul spre orase, care In Bizant nu erau libere ci tot sub dependenta ieudalilor,
a fost din aceasta cauza mult ingreuiat, conditiunile de formarea plebe' ora5enesti au fost allele
(kelt In occident. De-abia dupil proclamarea comunci din Thessalonic Inregistram o mask a
imigratie a t.arlinimii Inspre oral. 2 La aceasta au contribuit si pradaciunile turcesti. D. Anghelov
pare sa prezinte In culori mult prea shnpatice actiunea aventurierului bulgar Momcilo si a bandei
sale de mereenari, considerati ca un fel de razvratiti sociali. In realitate, ei lupta cind in
serviciul lui Cantacuzino, cind In serviciul Anci de Savoia, sustintnd pc rind pe acel care -i
platea mai bine. In sfIrsit, D. Anghelov, urmind pe Tafrali, este de parere cal rascoala din
Thessalonic a fost influentatii de evenimentele politice din Italia.
Ultimul studiu despre istoria miscarii zelole scris de un istoric progresist apartine Jul
I. Kordatos. In recenta sa istorie Maretia si decaderea Bizantului", consacra doua capitate ale
aceste' probleme. 3 Din plicate, I. Kordatos nu a procedat la o revizuire temeinica a punclului
silu de vedere expus in lucrarea sa anterioara, scrisa cu lreizeci de ani In alma. Se pare ea
nu cunoaste literatura sovietica In aceasta problemil, probabil din cauza mAsurilor represk c
pe care guvernul grec intelege sal le is impiedicind accesul oamenilor de stiinta la opercle istorice
progresiste. In afara de aceasta, autorul adeseori paraseste Hula unci argumentari 5liintifice 5i
aluneca insprc literaturizare. Astfel, problema care 11 preocupa In prim rind, este sa respinga
acuzatiile calomnioase aduse de istoricii burghezi, miscarii zelote. Pentru a descrie situatia
social - economics a Thessalonicului, reproduce marturiile unor contemporani, printr-un material
valorificat anterior si de 0. Tafrali. In prezentarea strucLurii societaiii din Thessalonic, pro-
cedeaza prea schematic, face o prima separatie care to aceste veacuri nu-5i mai are rostul,
si anume Intro oameni liberi si sclavi. Numarul sclavilor era extrem de redus si fara impor-
tanta pentru viata economics a orasului ; lndeletnicirile for erau mai mult de nature domestia.
Apoi trece la o Impartire a paturilor libere In trei categorii, ca si Tafrali. Considers ca influent a
calugarilor din Thessalonic era mai puternica de cit In alto orase bizantine, deli caracterul laic
al miscarii zelote nu ne Indreptateste sa acceptam aceasta parere. Atribuic un rol important
piturii mijlocii In comert si masele artizanat, nu aristocratici, de5i recunoa5Le o strInsa cola-
borare mare aceste doual categorii sociale, fara sal prccizcze pc cc linic.
www.dacoromanica.ro
262 ST LID I I DOCUMENTARE 6
www.dacoromanica.ro
7 STUDII DOCUMENTARE 263
Cabasilas. Analiza programului zelot nu este insa pentru autor, decft un pretext Ca sa sustinA
cA el nu cuprinde nimic nou, ca nu este un program revolutionar si nu se deosebette de prac-
Hale curente ale autoritatilor bizantine. Mai mutt, sustine cA in realitate Cabasilas Indreptat
discursul sau nu Impotriva zelotilor, ci a atacat conducerea legitimists" din Constantinopol.
Concluzia care se impune pentru Intregul esafodaj de argumente furnizate de autor ar fi ea
evenimentele din Thessalonic dintre anii 1342-1349 nu au Insemnat In realitate lupta revolu-
tionara a maselor populare Impotriva exploatarii feudale, ci cel mult o modificare in ce pri-
veste persoanele aflate la conducerea orasului Thessalonic, acestea continutnd sA foloseascA
In guvernare vechile metode.
UrmArirea intregii argumentari a lui Sevcenko arata pozitia falsA pe care el s-a situat.
Pentru a dovedi cA discursul lui Cabasilas a Yost indreptat Impotriva guvernului din Constan-
tinopol at Imparatului loan V si nu Impotriva zelotilor, Sevcenko sustine cA un document
contemporan, a doua cuvintare a lui Cydones 1, denuntA confiscarile fAcute In acelasi timp la
Constantinopol de guvernul lui Apokaukos si deci la de se refers si Cabasilas. Cine citeste
cu atentie Intreaga cuvintare a lui Cydones vede cA acesta In realitate face tabloul sumbru
at tuturor calamitatilor abatute asupra imperiului In timpul razboiului civil din cauza advcr-
sarilor politici ai lui Cantacuzino. Nimeni nu poate contesta CA zelotil an Yost printre cel mat
indkjiti dutmani al lui Cantacuzino si thessalonicianul Cydones care a avut de suferit de pe
urma lor, nu putea sa-i treats cu vederea. Avem Irish matturii care se refers indiscutabil la
Thessalonic. Istoricul Gregoras subliniaza ca zelotti au desfiintat vechile legiuiri 2, iar Canta-
cuzino vorbeste despre confiscarile averii nobililor la Thessalonic 8 si despre atitudinea for
1 ipsita de respect kip de legile religioase. Viata SfIntului Sabbas vorbeste $i ea de confiscari
de proprietati si atitudine antireligioasa la zeloti4. In schimb nici Gregoras si nici Canta-
cuzino nu pomenesc de secularizarea averilor manastiresti fAcutA de Apokaukos la Constanti-
nopole, deti, mai ales Cantacuzino, nu avea niciun motiv sa crate pe nempacatul sau adversar
politic.
Pe de atta parte, examinarea unor date istorice din biografia lui Cabasilas elimina ipo-
teza lui evcenko. /ntr-adevar, nici Sevcenko nu sustine ca discursul a Yost un simplu diver-
tisment literar adresat unor adversari imaginari, ci o rafuiala cu conducerea laica si religioasa
prezentA la dezbateri. Intre anii 1342-1347, Cabasilas a locuit la Thessalonic. In 1345 dupA
momentana Inlaturare a zelotilor, noua conducere trimite din Thessalonic la Manuel Canta-
cuzino, o delegatie formats din Nicolae Cabasilas si Pharmakis, pentru a-1 aduce In oras 5.
Cabasilas a revenit la Thessalonic fiincled In vremea evenimeutelor singeroase din acelati an
chid partizanil lui Cantacuzino shit Inlaturati, el se afla In oral, asa cum rezultA dintr-o scri-
soare ce-i adreseazA doi ani mai tIrziu concetateanul si prietenul sau, Cydones 6. De-abia In
anul 1347 se pare cA a parasit oratul la indemnul lui Cydones si s-a stabilit la Constantinopol,
ocupat cu putin mai Inainte de Cantacuzino 7. In aceasta situatie, Cabasilas nu-si putea tine
discursul cleat la Thessalonic si numai Impotriva zelotilor.
Chiar textul discursului cla unele indicatii vagi ca el a Post tinut la Thessalonic. Paptul
cA nu apare cu claritate timpul si locul unde 1-a rostit este explicabil. Cabasilas nu avea nevoie
Demetrii Cydonis ad loanem Canlacuzenum oralie allera. Ed. Cammelli, Byzanlinische
nengriechische Jahrbticher, IV (1923), p. 77-83.
2 Gregoras, II, p. 674.
3 Cantacuzino, II, p. 234-235.
4 Patriarhnl Philotheos, Viata Sf. Sabbas, apud Sevdenko, op. cit., p. 84.
5 Cantacuzino, II, p. 573-574.
6 R. J. Loenertz, Chronologie de Nicolas Cabasilas. In Orientalia Christiana Periodica,
XXI (1955), 1-2, p. 207.
9 R. J. Loenertz, loc. cit.
www.dacoromanica.ro
264 STUDII DOCUMENTARC 8
de vreo precizare fata de cei carora li se adresa. Spatiul nu ne ingaduie sä staruim prea mult
asupra analizei unor date din textul discursului care ne indreptatesc sa sustinem ca el a fost
rostit la Thessalonic. Totusi atunci cind vorbeste de senat, el se refera la un senat local,
pc care 11 numeste yapo5cria daca ar fi fost vorba de senatul din Constantinopol, far:1 indoiala
ca ar fi folosit termenul csoyxkqrog.
In argumentele adversarilor lui Cabasilas pentru a justifica secularizarile, se arata sl
Imprejurarea Ca din aceste fonduri se intretin cei care lupta pentru libertate" 1. Niciodata
partizanii lmparatului loan V nu ar fi putut invoca o astfel de aparare.
Principalul obiectiv al atacurilor sale este capetenia bisericeasca care, pretinde Caba-
silas, ar fi comis o serie de nereguli canonise. Daca cuvintarca s-ar fi adresat autoritatilor civile
si religioase din Constantinopol, lard indoiala ea tinta atacurilor lui Cabasilas ar fi trebuit
sa fie in prim rind patriarhul. El ins: se adreseaza episcopului unei metropole a carui auto-
ritate se intinde si asupra unor colonii (inooticct.). Cum ar putea fi acest ecleziast care In eparhia
sa a luat masuri neobisnuite si acestea nu mai sint mentionate In alta parte, 1nsusi patriarhul
Uin Constantinopol? Clericul adVersar al lui Cabasilas nu putea fi altul dectt arhiepiscopul
zelot din Thessalonic 2.
Principalele reforme atribuite zelotilor In discursul lui Cabasilas si contestate de Sevcenko
ca ar avea acest caracter, unele sint de natura laica si altele de natura ecleziastica. Seculari-
zarea averilor minasliresti pentru plata soldatilor, cumpariiri de arme, organizarea unei flote
si repararea zidurjlor cetatii, nu constituie o reforma in conceptia lui Seveenko. Autorul citeaza
cazuri destul de frecvente de imparati bizantini carp au folosit averile manastiresti pentru nevoi
militare si pc marginea acestor constatari adauga cu ironic, daca eel care secularizeaza avcri
manastiresti pentru aparare este un revolutionar, atunci multi Imparati bizantini si ministrii
for ar trcbui considerati ca distrugatori ai ordinei publice.
to realitate problema confiscarii averilor manastiresti este prezentata volt fals. Imparatii
bizan tini, foarle adescori, au distribuit sub forma de pronie o parte din averile manastiresti
Acesle donatii aveau cu tau] un alt scop intarirea feudalitatii laice, a armatei feudalc, adica
a aparatului de represiune a statului feudal bizanlin.
In Thessalonic, zelolii au secularizat averile manastiresti pentru a intretine cu fondurile
realizale din aceasta secularizare, o armata a poporului, formata din plebea orasului si din
tarani 3. Ccea ce este esential si apare limpede printre argumentele reproduse de Cabasilas,
este inalta for conceptie despre functia sociala a proprietatii aceasta ii situeaza pe zeloti
in postura de adevarati revolutionari. Niciodata o astfel de conceptie nu putea aparline guver-
nului lui loan V Paleologul din Constantinopol. Printre beneficiarii secularizarilor erau de asemenea
mici cultivatori de pamint si saracimea orasului. *evcenko obiectcaza ca nici aceasta masura
nu este ceva nou In istoria bizantului. Inca Justinian, in novella LXV a permis instrainarea
proprietatilor bisericesti pentru ajutorarea saracilor. Novella la care se refera Sevcenko, isi
are insa explicalia sa. Aceasta novella a fost data pentru Moesia In -anul 538, adica corespundc
perioadei urmatoare victorici slavilor impotriva armatelor bizantine conduse de Chilbudios,
cind Peninsula Balcanica a fost supusa unci.grele incercari. Novella permite vinzarea de bunuri
bisericesti, care nu aduceau venituri, pcntru a fi ajulati cei saraciti de pe urma invaziilor si
pentru rascumpararea captivilor. De altfel, Justinian a aplicat cu consecventa principiul ca
www.dacoromanica.ro
9 STUDII DOCUMCNTARE 265.
sa permits vinzarea bunurilor bisericesti neproductive 1 dintr-o ratiune de buns gospod trire-
a proprietatilor bisericesti. Compargia lui $evcenko deci nu-si are nici o raliune.
Masurile pe care le is acel enigmatic conducator al bisericii (in rcalitate arhiepiscopul
Thessalonicului) si care fac obiectul atacurilor lui Cabasilas, stnt urmatoarelc : simonia, confis
carea proprietatilor private ale episcopilor mor(i si averile dioceselor vacante, dreptul de juris
diclie al mitropolitului" asupra episcopilor si impunere de taxe asupra creclinciosilor. Nici
$evcenko nu pretinde el toate aceste masuri 1st gasese precedent In istoria bizantina.ENplicalia
trebuie cautata In ostilitatea clericilor fats de conducerea zelota. Era normal ca zelolii sa caule
si diminueze prin toate mijloacele forta economics a biscricii si sa subordoneze eft mai mull pe
calugari si episcopi, aceste elemente ostile tor, autoritatii arhiepiscopului zclot din Thessalonic.
Ne-am oprit mai mutt la articolul lui I. Sevicenko pentru a Invedera falsitatca tezei sale.
conforms de altfel metodelor folosite de unit istorict americani, care Incearea sit minimalize/e
acele momente din viata omenirii, cind masele populare 1st iau soarta In mtini si Inscriu pagini
glorioase in istorle.
Am parcurs astfel principalele studii privind istoria comunei din Thessalonic, aparute
in ultimii ani 2. Mai stilt Inca multe lucruri nelamurite in cc priveste perioada alit de framil -
tata a sec. al X IV-lea din istoria Bizantului si legala de aceasta, explicarea evenimentelor din Thes-
salonic. Marea dificultate consta in lipsa de izvoare, iar putinul ce-1 avem sint informaiii cc
provin din lagarul adversarilor. Totusi, credem ca pe datele cunoscute, nu s-a insistat Inca
in suficienta masura asupra tuturor conditiilor care fac posibilA Intelegerea Imprejurarilor
izbucnirii rascoalei si succesul ei vremelnic. Astfel, trebuie sa retinem ca In Bizant, la Inceputul
sec. al XIV -lea s-a produs o adevarata criza a virfurilor". Luptele civile tntre Andronic II si An
dronic III, Intre loan V si Cantacuzino nu au semnifica(ia unor simple rivalitati dinaslice. Ele
reprezinta sciziunea clasei feudale in doua particle ; unul partidul marilor feudali proniari, celAlalt
partidul aristocratici grupata in jurul Paleologilor, care traia din pensiuni distribuite de curtea
imperials, necontenit dinninuate In urma reducerii treptate a teritoriului supus autoritatii centrale,
prin constituiri de pronii si cuceriri. Partidul inarii feudalita(i are tendinte centrifuge, ideologic
se leaga de curentul eel mai reac(ionar din biserica ortodoxa, hesychasmul sustinut de elan-
garii miinastirilor de la Athos, marl proprietari de pamInt. In politica externs, acest partici
se apropie de statele ccle mai Inapoiale din punct de vedere al dezvolLarii sociale, din vecina-
tatea Bizantului, emiralele turcesti. Proniarii (in sub dependenta for politica si economica
orasele, impiedicind procesul de formare a unei burghezii. Elemenlele preburgheze din ormele-
bizantine, care tind la o emancipare 3, la Inlarirea monarhici centralizate, si se apropie de partidul
legitimist". Nu intimplator principalii conducatori zelo(i faceau parte din familia Palcologilor,
mai intii Mihai Paleologul si apoi Andrei Palcologul. Preburghezia a avut mint principal in
conducerea miscarii zelotc. Caracterul anticlerical al miscarii se explica prin aceasta.
Rascoala nu putea Insa izbuti dacil n-ar fi fost sus(Inuta de masele largi ale plebei orae-
nesti si (aranimii. Un document aparut ceva mai ltrziu, cuvintarea lui Cabasilas despre camata",
deli publicat In bune condi(ii 4, nu a fost In suficienta masura folosit pentru explicarea paupe-
1 Nov. CXX. Corpus furls civilis III, ed. Kroll, Berlin, 1904, p. 578 591.
2 La congresul de bizantinologie (inut la Thessalonic In anul 1953, bizantinologul francez
R. Guilland a facut o comunicare despre aceeasi problems. R. Guilland a un bun cunosc5lor
at istoriei bizantinc din sec. XIV si regretam ca in actele congresulul nu apare dectt un rezumat
al comunicarii.
3 E. Frances, La feodalite el les villes by:antines an XIII,' et au X IVe siecles In Ilyzan-
tinoslavica, XVI (1955), 1, p. 94.
4 R. Guilland, Le traile inedit sur l'usure" de Nicolas Cabasilas, Etc i.t.v-rip.vr) Mr. Act
p.nau, Athena, 1935, p. 269-277.
www.dacoromanica.ro
266 STUDII DOCUmENTA RE 10
rizarli maselor largi din orate. In nici un caz, cuvIntarea lui Cabasilas nu deplingea soarta neno-
rocita a membrilOr aristocratiei thessaloniciene", cum crede R. J. Loenertz 1.
Pe de alts parte, se pare ca rAscoala din Thessalonic a cunoscut dour etape distincte : prima
este cuprinsa Intre anii 1342-1345, ctnd preburghezia define puterea politica. to urma trAdarii
acesteia, are loc reactia violenta a maselor taranesti $i plebei din anul 1345, ctnd ele tree pe
primul plan, ceeace duce la o radicalizare a vietii politice In Thessalonic. La aceasta perioada
se refers Palamas In homilia sa E.
0 alts problema Inca insuficient cercetata este aceea a urmarilor rascoalei. Intr-un studiu
recent s-a afirmat ca Infringerea zelotilor a insemnat Inceputul reactiunii fara sa se dea II alte
explicatii 3. P. Charanis considers activitatea zelotilor printre cauzele caderii Bizantului 4
credem a se exagereaza. In orice caz, eascoala zelota a fort un avertisment serios pentru clasa
feudala, care sub imperiul acestei amenintari ui -a unit fortele, ajungIndu-se la o momentana
Impacare Intre cele dour partide feudale.
Fars Indoiala, se vor consacra Inca multe pagini In viitor studiului miscarilor din statul
bizantin li In special rascoalei zelote, care prin programul aplicat, prin durata ei si prin urmari,
merits un interes special. Acestea vor avea darul sr lamureasca Inca multe probleme astazi
neclare.
E. Frances
www.dacoromanica.ro
R E C E N Z II
Doeumente privitoare la economia drii Rominefti. 1800-1850
Culese de I. Cojocaru, Editura stiintIfica, Bucuresti, 1958, vol. I II, 1057 p.
Erin cele doua volume de Documenle- pri- tanta continutului lor. De aceea, numarul
uitoare la economia 7'drii Romtneqti In prima documentelor este inegal de la un an la altul.
j umatate a secolului al XIX-lea, publicate de Cele mai multe shit din anul 1837 (48 docu-
Editura stiintifica In anul trecut, se educe o mente) si din 1846 (41 documente) ; cele mai
contributie insemnata la cunoasterea situatiei putine sint din anii 1801-1805 $i 1807 (cite
social-economice din trecut a Tarii Romlnesti, un document).
a cauzelor si formelor luptei de class In perioada I. Cojocaru, care a depistat si a cules
amintita. aceste materiale depunind o munca perseve-
0 astfel de culegere de material documen- renta de citiva ani, a cercetat majoritatea
tar selectionat, umple in Mina masura golul fondurilor mai importante de la Arhivele Sta-
resimtit In stiinta noastra istorica. Cunoasterea tului din Bucuresti. Cele mai multe documente
dezvoltarii social-economice a Tarii Rominesti shit transcrise din condicile domnesti (23 con-
intr-o perioada pentru care existau putine dici cercetate si folosite) $i din condicile depo-
materiale documentare, publicate la Intim- zitelor departamentale (19 condici). 0 canti-
plare si dispersate, sau se gaseau numai uncle tate mai insemnata de material a fost scos din
stiri externe, este Inlesnita prin publicarea dosarele vistieriei, vorniciel din launtru, agiei
celor cloud volume de material inedit cules Bucuresti si ale fondului numit administra-
din Arhivele Statului din Bucuresti. tive vechi". Alte clteva fonduri au dat cite
Frumos ingrijite din punct de vedere 1-6, cel mult 10 dosare. Cel mai putin este
tehnic, volumele cuprind 779 de documente, reprezentat In volume materialul din fondurile
numerotate si paginate In continuare pe ambele manastiresti, deli de la acestea ar fi lost
volume. Plasate Intr -o ordine strict cronolo- de asteptat mai mult.
gica, documentele sint precedate de o lista In paginile volumelor, cel mai bogat este
a regestelor lor, reproduse si in fruntea fie- materialul privitor la dezvoltarea manufac-
carui document. Intocmite mai larg, redind turilor si atelierelor. Incepind cu privilegiul
cu fidelitate continutul documentelor, re- acordat In 1811 lui Carl de la Porta $i Giorgi
gestele dau cercetatorului posibilitatea sa se Bourguignon de a eXploata carbuncle de piatra,
orienteze imediat in multimea problemelor prin aplicarea metodelor rusesti pentru acest
cuprinse In materialele volumelor. Indicele fel de fabrice", si terminind, In ordine crono-
analitic, intocmit separat pe nume de persoane logica, cu fabrica de tabac" din Cindestii de
$i de locuri, precum sI pe materii, vine sä Jos (Buzau), Intilnim de-a lungul celor patru
usureze cercetatorului urmarirea unei anumite decenii tot mai multe manufacturi, uncle mai
probleme sau a unui aspect al ei, care-1 intere- vechi, majoritatea insa nal, pentru : bauturi
seaza. Glosarul de lx sfirsitul volumului al (bere, limonada, rom), textile (postav, man-
1I-lea cu lamurirl asupra terminologiei si suri, testemeluri, ciorapi), alimente (zahar,
institutiilor vechi, face colectia accesibila si paste fainoase, untdelemn, ciocolata, cafea),
unor cercuri mai largi de cititori. diferite feluri de lumlnari si diverse alte pro-
Documentele au fost incluse in volum prin duse industriale.(sticla, portelan, hirtie, cutite,
selectia facuta In functie de valoarea si imppr- tutun etc.). Dintre manufacturile mai vech
www.dacoromanica.ro
268 RECE
www.dacoromanica.ro
3 RECENZli 209
In volume stnt bogate informatiile despre cea mai nimerita fixarea permadei tntrc anii
bresle si corporatii, Infiintarea si organizarea 1800-1850, ca limite cronologice ale volu
.sau reorganizarea lor. 0 simply Insirare a melon. Stabilirea ca Inceput a anului 1801
tlenumirilor lor va ariita aproape tot atitea -0 a anului 1850 ca tncheiere nu are la baza
-documente consacrate fiecareia din ele luml- nici un criteria de periodizare, ci este pur
nArari, potcovari, sureccii, tabaci, povarnagii, formala. In cazul culegerii de fats In care s-a
telali, fierari, curelari, boiangii, basmagii, acordat atentie documentelor cc oglindesc
abagii, croitori, mAcelari, bragagii, pescari, procesul de dezvoltare a bazci economice si a
morari, circiumari, cofetari, rachieri, bum- institutiilor corespunzaloare, pare destul de
bacari, brutari, sApunari etc. Desigur ca In surprinzatoare o asemenea cronologizare. Nu
urma trierii materialului au ramas la o parte mai pentru motivul ca a trebuil formal sa se
multe documente tot atit de interesante, pri- umple cu ceva materials perioada unor ani
vind corporatiile. De pitc-A, despre corpo- de la inceputul secoluJui, s-a dat un fulmar
ratia lautarilor" mentionata o singura data, mic de documente care de altfel nu aduc nimic
In cadrul statisticii patentarilor din 1835 nou tata de materialele privind acesti ani.
(doc. 446 d), exista un dosar special din 1831, publicate In trecut. Pentru anii 1b06. 1808
intitulat Inchipuirea corporatiei de lautari". si 1816 nu s-a putut gAsi nici macar cite un
far unele date despre Incasarea banilor vfita- document caracteristic care sa fie introdus In
siei de lautari se gAsesc in ins. 905. culegere. Volumele se incheie cu nh?le docu-
Sint pretioase statisticile incluse In mate- mente nu tocmai caracteristice dirt 1850.
rialele volumelor. In timp ce toate celelalte Credem ea ar fi fost mutt mai nimerit sa se
documents stnt publicate integral, majori- fi luat ca limite cronologice ale olumelor
tatea documentelor cuprinzind date statistice anii 1813 si 1859. Ar fi fost poatc discutabil
shit date, din cauza lungimii lor, in rezumate, gi materialul privind perioada 1812 1820,
fragmente gi totalizari de date I. cunoscutfi din documentele publicate de
Statisticile cuprind date pretioase asupra V. A. Urechia si de altii. Dc aceca. anul 1822,
categoriilor sociale existente In tars. Tinlnd primul de dupA rAscoala lui Tudor \ ladimi-
seama de faptul ca datele statistice fac parte rescu, ar fi constituit delimitarea cronologice
din categoria informatiilor celor mai conclu- cea mai acceptabilS, atft prin ineditul mate-
dente, credem ca elemental statistic ar fi rialului din anii care urmeazil, cit gi prin
putut sa fie reprezentat In proportii mai mari. inseminitatea evenimentului luat ea hotar In
Din dosarul 2216 a/1820 stnt reproduse In timp. In acest caz, In schimbul malerialelor
rezumat datele despre birnici obtinute la firA insemnState din primul deceniu al seco-
,,alegcrea Indreptarilor", doar pentru plaint lului, In volum si-ar fi gasit loc materialele
Prahovei gi plasa Scaieni, desi fn acest dosar mult mai importanle dintre 1850 1859 si ar
voluminos sint astfel de statistici pentru majo- fi Intregit informatiile despre dezvoltarea
ritatea judetelor. social-economicil a Tzlrii Romlnesti pina la
acel moment de cotituril pe care-I reprezinta
Unirea Tarilor Romlne, cind se intra intr-o
Importanta gi utilitatea majoritAtii docu- noun fazd de dezvoltare In cadrul statului
mentelor publicate fn culegerca de care ne national. In feint acesta cercetatorului i -ar
ocupilm, prima de acest fel la noi, ramine fi fost inlesnita urmArirea problemelor In con-
incontestabilii. tinuare Willi la un moment care, prin sine,
Aceste documente ne aratii procesul de constitute o delimitare fn timp. Asa cum s-a
dezvoltare tot mai intense a modului de pro- procedat, perioada 1851-1859 ramlne deo-
ductie capitalist, ne dezvaluie schimbarile care camdatd putin cercetata pc baLS de material
se produc atit In Wad cit si in suprastructurii. inedit.
Sint de facut Insri mai multe observatii In culegere nu s-a dat nici un document
critice asupra modului cum au fost Intocmite din anul 1821, probabil din cauza cii un colec
volumele, cum a fost selectionat si organizat tiv de la Institutul de Istorie a cities documen-
materialul. tele privind nIscoala din 1821. Or, In acele
Inainte de toate, ni se pare ca nu este volume s-au inclus numai documentele legate
de probleina rfiscoalei. ExistA Insa, mai ales
I Asa shit prezentate : catagrafia birni- In a doua jumatate a anului 1821, documente
eilor din judetele Prahova (doc. 96), Angel si tot allt de caracteristice pentru problemele
Muscel din 1814 (doc. 100); catagrafia bir- economice ca Ii cele din anii urmatori, cu-
nicilor din toate judetele pe anul 1819 prinse to volumele ce constituie obiectul
(doc. 142) ; statistica lucrAtorilor de la Ocnele recenziei de fatA. 0 serie de acte din 1821
Mari din 1830 (doc. 326); statistica din 1835 privind situatia comertului, circulatia banilor,
a patentarilor (doc. 446) si altele. darea politelor, si-ar 'fi meritat locul in cule-
www.dacoromanica.ro
270 RECENZII 4
gere. In privinja anului 1821 era de adoptat care luase in arendA mai multe mosii, confine
aceeast pozijie lima In privinja anului revo- documente privind negojul. producjia realizata
lujionar 1848, pentru care s-au dat 28 de pe mosii, valorificarea produselor agricole etc.
documente. Nu s-a folosit pentru volume nici un docu-
Considerdm lards' o lipsa ca depistarea ment din acest fond aflator tot la Arhivele
fondurilor s-a limitat doar la Arhivele Statului Statului din Bucuresti.
din Bucuresti. Daca cercetarea principalelor Fondurile manastiresti pare cA au lost
fonduri arhivistice din provincie a lost peste cercetate numai la suprafaja. In documentele
putinja, atunci macar celelalte depozite din zise netrebnice" ale mitropoliei din Bucu-
Bucuresti ar fi trebuit cercetate. La secjia de resti se 13:hese diverse informajii interesante
manuscrise a Bibliotecii Academiei R.P.R. se ca de pilda : descrierea din 1823 a morii de
gasesc o serie de documente importante.pentru hirtie a lui Udrizky, descrierea tipografiei de la
problemele urmarite, unele chiar mai caracte- cismeaua lui Mavrogheni etc. La grefele tribu-
ristice cleat cele gasite in Arhivele Statului. naltlor, de asemenea nefolosite, se gasesc iarasi
Marea arhiva a casei comerciale Hagi Pop informajii inedite, precum slut listele de
depozitata la Academies folosita foarte pujin marfuri in pravalii si prejurile lor.
In trecut, confine material important privind Desigur CA selecjia din muljimea mate-
indeosebi comerjul sl circulajia monedei cAreia rialelor a documentelor celor mai reprezen-
In volumele de faja i s-a acordat un spajiu tative nu a lost usoarA. Nu stim data a fost
Insemnat. decisiva trierea fAcuta cu prilejul depistarii
0 scurta incursiune in arhiva Ministerului si transcrierii materialului, sau aceea facuta
de Externe s-ar fi soldat cu culegerea de dupA transcriere si la pregatirea publicajiei.
informajii documentare importante privind Judeclnd dupa unele observajii facute iii
dezvoltarea navigajiei pe Dunare si marirea note, materialul transcris a fost foarte nume-
traficului de mArfuri In porturile noastre. Nu ros. In once caz, s-a produs ceea ce este aproape
ar fi fost lipsita de rezultate si depistarea de inevitabil la organizarea unei culegeri ca
fonduri de la Muzeul de istorie a orasului aceasta in care sint urmArite concomitent mai
Bucuresti. multe probleme, pe o perioada de jumatate de
Ni se pare oarecum surprinzAtor ca &liar secol : pe de o parte, In culegere au fost intro-
nici din Arhivele Statului, din Bucuresti nu duse unele documente lipsite de importanja,
au fost folosite unele fonduri mai importante. iar pe de alts parte au lost eliminate la triere
Astfel, marele fond al Obstescului control" documente importante, unele de mina intli.
a fost ignorat cu totul, deli cuprinde date Nu ne spun nimich documentele privind
foarte importante pentru toata perioada diverse procese pentru datorii de bani parti-
1830-1850. Printre altele, acolo se gasesc culare (doe. 112, 118, 302), sau acelea referi-
informajii de cele mai multe on complete toare la objinerea de pasapoarte (doc. 136,
privind : exportul tuturor produselor si taxele 137, 344) z si nici acelea referitoare la morii
vamale Incasate ; sumele varsate catre Poarta intimplatoare (doc. 355) sau Insemnarea cu-
statistica pe mai multi ani a vitelor eXistente prinzind doar riumele schelelor (doe. 337).
in jarA pe suhaturi, taiate la zahanale si Documental nr. 248 referitor la berarul
eXportate ; veniturile Incasate de la oierii G. Krebs, iarasi nu lamureste nimic si ar fi fost
transilvaneni ; cele Incasate de pe domeniul foarte indicat sA se menjioneze ca nota la
Giurgiului, intrat in stApInirea jarii cu Ince- doc. 240, dui:a cum o serie de alte documente
pere din 1831 exportul cervisului si al seului, incluse In volume ar fi lost plasate mai bine
socoteli defalcate si globale pentru producjia la note. Se dá un document (nr. 105), lipsit de
si vinzarea sari!, pentru arendarea ocnelor importanja de altf el, cu pricina lui N. Mustacov
to diversi ani, facerea drumurilor si a podu- pentru o tovarhsie negustoreascA. Or, pricini
rilor etc. Datele din materialele acestui fond de acestea ale Mustacovilor (care sint trei
slut mult mai concludente cleat acelea cu fraji) shit numeroase si merg pina In 1830
caracter sporadic, date In volum pentru ace- st chiar mai tirziu s.
leasi probleme1. Prin eliminarea documentelor lipsite de
Arhiva necercetata pina acum a casei
comerciale a lui Hagi Ianus din Craiova, 2 Ce insemnatate are pentru economic
faptul cA M. VacAreasca pleacA peste granija
1 Otcupul de saline (doe. 324, 330 si cu douA slugi ? (doc. 344).
455), exportul de sare In 1846 (doc. 447, 458), 3 De altfel N. Mustacov si St. Jivcovici
exportul de vite, in 1831 (doc. 346, 348) si au numai supusenie rush, unul fiind bulgar, iar
In 1833 (doc. 397), exportul de cervix In 1833 celalalt slrb. Despre acesta din urmA shit
si 1844 (doc. 387 si 642) facerea podvezilor In documente mai importante ti fondul Hagi
1826, 1827 si 1833 (doc. 250, 266 si 639). I anu s.
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII 271
importantd si a celor de mica insemnAtate s-ar trebuia semnalat prin introducerea in volum
fi cIstigat spatiu pentru alte documente, mai a documentului respectiv, de vreme ce se
importante si mai caracteristice, ridicIndu-se semnaleazA faptul minor ca arestatil obisnuiti
prin aceasta si valoarea documentary a volu- sint pusi O. Inca tizic" (doe. 372). Din aseza-
melor. Astfel, documente mult mai caracte- mlntul la care ne referim In rIndurile de mai
ristice pentru pricinile tovarasiilor negusto- sus se cunoaste numai capitolul privind retri-
rest se gasesc la desfiintata mute comerciald buirea lucratorilor dupd 1833, publicat in
din Bucuresti si la Logofetia dreptatii ale carol- Analete partamentare. Restul nu este cunoscut.
fonduri nu au fost folosite. Fatd de uncle Textul asezdmintului si actele anexe lui, alcd-
informatii de mai mica importanta privitoare tuind un dosar aparte, ar fi trebuit neapdrat
la pacurd, ar fi fost de preferat documentul sd fie date in colectia de fatd, deoarece ele
din condica 103 (pe 7 file) In care se descrie arati baza framintArilor atit de puternice ale
modul de sapare a puturilor de pacura, volumul lucrAtorilor. Fara cunoasterea asezdmintului,
si productia realizata In aceste puturi, precum ele rdmin neintelese pentru cititor. Astfel
si metodele de scoatere a pacurei cu vedrele. colectia a fost lipsita de un document de prima
In privinta untului, ar fi fost nimerit si se importantd care corespunde intocmai titlului
dea documentul din 1823 (Condica domneasca volumelor si care lamureste In fond ceea ce
102, f. 294-295) referitor la darea untului se intImpla in suprafata si se vede in cele
pentru cetatea Vidinului, dupd categoriile ctteva documente din 1832 ref eritoare la
sociale. rdzvratirea lucratorilor. In lumina prevede-
Aceste citeva exemple vor sd sugereze rilor asezamintului, cititorul ar fi inteles mai
numai cam ce fel de acte ar Ii putut fi prefe- bine sensul documentului nr. 464 privind
rate in locul acelora care nu si-ar avea locul folosirea detinutilor la tilierea aril precum si
In culegere. doe. nr. 598 din 1843 In care este vorba de
Exists insa uncle documente de bazA cloud zile de odihnd pe saptAmInd, la care se
care, dupli ptrerea noastrA, In nici un caz nu cerea acum sä se adauge a treia 1. Asadar
ar fi trebuit a lipseascd din volume. Sa fenomenul ar fi putut fi inteles mai bine In
ludm, de pildd, problema lucratorilor de la desfasurarea lui.
ocne. S-a facut bine ca s-au dat mai multe Un alt exemplu de documente care ar fi
acte din 1832 despre luptele lucratorilor impo- trebuit incluse neconditionat in volum se
triva exploatarii. Ar fi fost foarte bine deed refers la stramutarea locuitorilor peste Dunare.
s-ar. fi dat documente si despre nesupunerea In aceasta privinta se dau cloud documente
lor In 1831 si a doua mare razvrAtire a lor din (145 si 210) lipsite de mice semnificatie.
ianuarie 1833, precum si jalbele lor din 1834. Intr-unul din ele este vorba doar de intentia
Din aceste documente reiese In mod si mai unui sat de a se stramuta. In lot de docu-
concret situatia grea a lucratorilor de la ocne. mente lapidare care semnaleaza doar intentii
Nesupunerea din 1831 Incepe In urma unei to impune fill% doar si poate sa dam docu-
vizite la ocne a lui Kiselev care a ramas pro- mente care relateazd fapte si actiuni concrete.
fund impresionat de starea grea a lucratorilor. In ce priveste stramutarea peste Dunare a
Prin lupta lor din 1831-1832 lucratorii au locuitorilor care fug de exploatare, exists tot
determinat elaborarea unui asezamInt special la Arhivele Statului destul de numeroase
prin care se reglementa situatia lor. Cum din documente edificatoare, cu date concrete, din
teXtul definitiv al asezdmIntului pus in apli- anii 1831-1835. Nici unul dintre aceste docu-
care Inceptnd din ianuarie 1833, a Yost ornisd mente, inedite, nu apare In culegerea de care
prevederea unor drepturi care au figurat In este vorbh.
protect, dupd cererea lor, lucratorii de in Uncle greseli comise la depistarea sau
Telega si de la Slanic an organizat o adevdrata trierea materialului pot avea drept consecinta
grevd comma*. Din actele Intocmite In legAturd falsificarea de-a dreptul a realitatil Este cazul,
cu elaborarea asezdmintului se constatd situa- de pada, cu documentul nr. 173 din anul 1823,
tia lucratorilor, a obligallilor si a retributiei referitor la cele trei ponturi pentru obligatiile
lor in anii 1826, 1882 si dupd punerea In apli- clacasilor stabilite de Grig. Ghica si adaugate
care a prevederilor asezdmintului. Aceste acte, la pravild. Documentul fiind dat ea atare In
cum si textul Insusi al asezamtntului, oglindesc volum, fail a fi coroborat cu alte documente In
intensificarea exploatdrii lucratorilor In urma cauza, lass sa se inteleaga ca prevederile dispo-
maririi productiei de sere. Se propuneau zitiei lui Ghica au rdmas pentru totdeauna in
masuri pentru adoptarea unui sistem de ex- vigoare. In realitate tusk aceste ponturi an
tractie a sdrii mai avansat si se cauta isco-
direa vreunei masini" de folosit la trierea 1 Cele cloud zile de odihna pe saptamind
bolovanilor de sare. Sint trecuti acum la In vigoare fusesera oblinute prin luptele din
munca de Mere a saris si detinutii, fapt care 1833.
www.dacoromanica.ro
272 RECENZII 6
fost abrogate In octombrie 1824 (Condica eft de apilsatoare pentru tars erau datorlile
.domneasca 103, p. 351-352). Trebuia dcci publice, dace la documentul 192 s-ar fi men-
neaparat sa Sc dea fn volum si porunca de tionat In nota socoteala datoriilor Intocmita
abrogare a dispozitiei In cauza, dupa cum de In martie 1825 (Condica domneasca 125,
asemenea au trebuit sa fie date si actele din p. 289-293, 300-310) din care se constata ca
care se vede ce anume a determinat introdu- tam mai ramlnea datoare cu aproape jumatate
cerea ponturilor respective In 18231. (Condica din suma initiala a datoriilor ramase din ras-
domneasca 105, p. 26, 79 ; condica velitilor coala din 1821 si de pe urma ocupatiei turcesti.
boicri 1122, p. 105-106). Dace nu se dadeau Prin sistemul de note publicatia ar fi
integral, aceste acte trebuiau cel putin mentio- cistigat foarte mult.
nate In note. Comasarea trimiterilor la diverse dosare
In general, aparatul critic este foarte pentru aceleasi ado nu ar fi merit spatiul
redus. Folosirea sistemului de note si comen- tipografic si nu ar fi incarcat textele, deoarece
tarii Intr-o masura mult mai 'argil, ar fi dat s-ar fi eliminat nesfirsita repetare a abrevierii
putinta sa se valorifice o seric de materiale Arh. St. Buc.", fiind de prisos Intr-o colectie
lasate la o parte In urma selectionarii ; tot- care nu cuprincle materiale din vreun alt
°data colectia s-ar fi Imbogatit prin sistemul depozit decit Arhivele Statului din Bucuresti.
notelor si ar fi fost Inlaturate multe dintre O simplil precizare In introducere ar fi rczolvat
neajunsurile aratate. aceasta chestiune de amanunt. Nu este nece-
In mica masura asemenea note au fost sari reproducerea fn Intregime a titlului de
Intocmite doar la volumul II (doe. 364, 366, dosar, facuta la o serie de documente (286,
368, 370 371, 376, 389 si 446). Apare ca 276, 316, 342, 363). Este bine, In schimb,
Intimplatoare mentiunea la doe. 314 a unui ca la manuscrisele cu doua serii de numerotare
alt document adiacent ; asemenea trimiteri la a filelor sau paginilor s-au indicat ambele
alto surse ar fi trebuit facute mai multe. In numerotilri.
volumul I, s-au facut In note doar unele Regestcle au fost bine Intocmite. Doer In
precizari lapidare, uneori utile (doc. 114, citeva cazuri, ele nu corespund Intocmai con-
referitor la socotirea a 120 bani Intr-un leu). tinutului documentelor. Astfel, la doc. 35,
Diferitele formulari folosite pentru a arata formularea.din regest denatureaza putin sensul
in note ca o anafora a fost aprobata de domn documentului, nefiind vorba de Intarirea unor
ar fi putut fi evitate printr-o singura formula privilegii, ci de introducerea pentru prima data
plasata la sflrsitul documentului, In paranteze. In Tara RomIneasca a unui sistem de eXtragere
Textul rezolutici domnesti nu se reproduce a carbunelui. La documentele 315-316 putea
jos (cum s-a facut la doc. 183 si 189), ci dupa fi de ajuns un singur regest In loc de trei,
document, cum s-a facut Ia alte documente subiectul fiind la toate identic ; la doc. 274 este
Indeosebi In volumul II. Nu are rost sa se inexact ca se piing sapunarii, cum se afirma
Sacs In nota o precizare de genul acesteia : In regest, ci j alba este introdusa de lumInararit
In document Intarirea se aft l plasata deasupra de sou.
zapisului" (doc. 185). Probleme de datare nu an existat, docu-
In note ar fi putut fi mentionate sau mentele fiind de obicei datate In original. In
redate fragmentar alte documente legate de o putinele cazuri, cind data totusi a fost identi-
problema sau de o persoana. Astfel la cererea ficata sau completata de editor, ea trebuia
lui N. Baleanu (doce 559) pentru Infiintarea pusa In paranteze drepte, ceea ce nu s-a facut.
fabricii" de 'Artie (dosarul 4146/1839), ar fi In aceasta ordine de idei, credem ca prin-
lost locul nimerit de a mentions In nota de la cipiul organizarii cronologice a materialelor,
subsol ca acelasi boier s-a pregiltit sä mai facil qus 'Ana la extrem, a fost ran Inteles si prea
o fabrics" de postav (dosarul 4147 1839) si rigid. Intelegindu-se mecanic problema ordinei
alta de sapun (dosarul 2455/1840). In acelasi cronologice, de multe on a fost rupta In mod
fel ar fi putut fi semnalate si fabricile" de fortat unitatea fondului de provenienta a
faclii (1640/1837), de macaroane (1211/1843), materialului ajungindu-se la o shits farlmitare
de sapun din gnu (3642/1837) etc. a lui. Astfel, numai pentru ca poarta data
La fel se putea proceda si cu documentele unei alto zile, rezolutia domneasca la anafo-
privind alto probleme specifice. De exemplu, raua inaintata In problema fabricit de Ia
cititorul ar fi fost mai bine informat si lamurit Marcuta (doc. 186) a fost socotita ca document
aparte si plasata dupa alto patru documente
1 Este inexact ca dares gainii si a puiului (fila 191). De fapt ea constitute Impreuna cu
constituie o Inlesnire, cum s-a formulat In anaforaua un singur document si trebuia sa-i
regestul documentului despre ponturi. Aceasta urmeze imediat, sub acelasi numar de ordine
este doar o afirmatie formals facuta In textul al ei. La fel la doc. 420 si 422 referitoare la
documentului. Infiintarea societatli de agriculture, ca si la
www.dacoromanica.ro
7 RECENZII 273
doe. 508 si 510, unul constituind raspunsul adoptarea sistemului de puncre In anexa a
imediat la Intrebarea puss In celalalt. Aceeasi documentelor ulterioare ca datare la docu-
e situatia la documentele perechi : 512 si inentul de bud, sau prin redarea fragmentary
514 ; 662 si 664 ; 676 si 685; 667, 675 si 686 ; In note a unora dintre ele.
724 si 726, 732 si 734. 756 si 758; 763 si 765 Problema fixarii unor delimitari crono-
Intro care s-au intercalat documente privind logice mai juste pentru culegerea de docu-
cu totul alte probleme. In problema unei mori mente datii in volumele recenzate, problema
este introdusa, de pitch, problema unor boi sclectionarii mai atenta si mai justa a docu-
(doe. 724-726). Alta data aceasta intercalare mentelor, a valorificarii prin note a documen-
este dubla. De exemplu la nr. 732-735 alter- telor eliminate dar totusi importante si a apli-
neazd documente privitoare la Globul"Ote- carii mai creatoare a principiului cronologi-
telisanuGlobul" Otetelisanu, in be ca zarii, ar fi trebuit sa stea mai mult In atentia
documentele referitoare la aceeasi chestiune lui I. Cojocaru.
sa fie In mod firesc alaturate. Asadar, numai Editura stiintifica care a publicat aceste
din Intimplare au 'limas laolilta, Invecinate, volume, ar fi trebuit sa asigure publicatiei
documentele din acelasi fond de la numercle un nivel mai ridicat din punctul de vedere al
618 -619; 576-577, 753-754 etc. Aplicarea continutului krecum si al tchnoredactarii.
mecanica si uneori fara discernamint a crite-
riului ordinei cronologice a facut O. fie plasate
In urma unele documente care de fapt trebuiau
sa stea Inaintea altora. La clasare nu s-a tinut Cu toate lipsurile aratate, a caror hilatu-
seamy si de continutul documentelor. Docu- rare ar fi ridicat si mai mult valoarca acestor
inentul 432 trcbuia pus Inaintea lui 431, cad, volume de documente, ele sint totusi, si vor
deli slut din aceeasi zi, acesta din urma con- ramlne, un instrument pretios pentru cunoas-
stitute un raspuns la primal si ca atare trebuie terea situatiei social-economice a Tarii Roml-
sa-i urmeze aceluia, iar nu invers. Docu- nesti in prima jumatate a secolului al XIX-lea.
mentul 563, datat numai cu anal (1839) tre- Culegerea este valoroasa si ca mijloc de infor-
buia plasat inaintea lui 560, datat In 2 octom- mare accesibila unui cerc mai larg de cititori
brie acelasi an, deoarece In acesta din urma se si oameni de cultura.
arata masura luata In urma jalbel obstei din Specialistii tsi pot usura munca de cerce-
mahalaua Radu Vodil, care trebuia datata de tare recurgind la materialul documentar pu-
editor la 1 sau 2 octombrie, In paranteze. blicat In volumele recenzate. Prevenim trim
Aceeasi e situatia cu doe. 591 care trcbuia ca pentru aprofundarea diferitelor aspecte ale
plasat Inaintea lui 589 ; cu doc. 655 care tre- problemelor cuprinse In aceste materials, ele
buia sa urmeze imediat documentului 653 ; nu sint niciodata suficiente, si completarea si
doe. 499 trebuia sa preceada pe 497 ; doe. precizarea informatiilor direct din fondurile
659 trebuia pus lingo 674, iar 779 lIngil 769. arhivistice ramlne obligatorie.
In aceste cazuri, 5i in altele similare,
problema s-ar fi rezolvat foarte bine prin S. /ancovici
Calea parcursa de mlscarca muncito- Prezentarea isloriei celci mai res olu-
reasca internationals de la Inceputuri Edna In tionare si cuprinzatoare miscari sociale din
zilele noastre, constituic obiectul lucrarii cei peste o sutd de ant care au trecut de chid
Istoria celor trei Internationale" de W. Z. proletariatul s-a afirmat ca o forta politica
Foster, presedintele de onoare al Partidului pe arena mondial., a permis autorului sa
Comunist din S.U.A., remarcabil activist traga concluzia, singura justa, pe baza
al miscarii comuniste contemporane. legilor objective ale dezvoltarii sociale ca
mill- In timp ce capitalismul este In mod iremediabil
Cu o profunzime caracteristica condamnat la picire, socialismul se indreapta
tantului comunist, autorul analizeaza de pc cu payi repezi catre o victoric deplina pc
pozitiile martKism-lenirdsmului luptele de class intregul glob" 1
pe care proletariatul le duce pentru inlatu-
rarea exploatiirii omului de catre om si 1 IV. Foster, Istoria celor trig Interna-
instaurarea unei orinduiri sociale not. (ionale. Ed. politiea, Buc., 1958, p. 675.
18 - c. 2681
www.dacoromanica.ro
2'74 RECENZII 8
Istoria celor trei Internationale repre- proletariatului apar si primele tendinte anti-
zinta o contributie valoroasa la istoriografia capitaliste manifestate prin miscarea char-
marxista, la tezaurul ideologic al partidelor lista din Anglia si opera socialistilor utopici.
comuniste gi muncitoresti, avtnd un rol Elaborarea socialismului stiintific de care
deosebit In educarea tinerei generatii de Marx si Engels a constituit principala cucerire
comunisti. In aceasta carte, experienta de revolutionara a clasei muncitoare In aceasta
conducator comunist, acumulata timp de etapa, teoria revolutionara care avea sd se
peste jumatate de secol, se imbina cu cunoas- transforme, cuprinzind masele, Intr-o forte
terea profunda a marxism-leninismului, a materiala. Acest lucru a fost marcat prin
llteraturii izvoarelor cercetate, ceea ce aparitia primului program revolutionar al
Confers lucrarii o malts tinuta Sfiinliffia. miscarii muncitoresti Manifestul Partidului
Aceasta opera este rolul unei lndelungate Comunist.
preocupari s1 incursiuni, atit In istoria Americii, Baca Inainte de 1848, miscarea socia-
dupe cum dovedesc lucrarile : Schild a lists se caracteriza printr-o totals confuzie
istoriei politice a celor doud Americi, ant In domeniulorganizatoric, cit si In cel al
Istoria Parlidului Comunist din Stalele Unite metodelor de lupta $i al scopului politic pe care
nle Americii, Istoria si lupta poporului negru 11 urmarea, Manifestul Partidului Comunist
din S.U.A., cit ,si a miqcdrii muncitoreqti. a constituit o piatra de hotar. Dupe cum
Ultima carte a lui W. Foster este in releva autorul, Manifestul a maturat dintr-o
acelali timp un omagiu adus luptei duse de singura lovitura tot idealismul, ignoranta
proletariat si victoriilor obtinute de acesta si eclectismul care domneau aici (In miscarea
In decursul unui secol. muncitoreasca, n.n.) si a asezat pentru prima
Istoria celor trei Internationale consti- oars miscarea socialists pe o baza stiintifica"1.
tuie pentru istoricul Marxist un model de Sint explicate cauzele si urmarile revo-
analiza de pe pozitiile materialismului istoric lutiei de la 1848 In Europa si rolul pe care
.a miscarii muncitoresti. 0 pozitie combative, proletariatul In formare 1-a avut In aceste
de intransigents revolutionara Impotriva tuturor revolutii. Mark si Engels au tras Invatamin-
-curentelor antimarxiste, de lupta contra tele necesare din desfasuarea anului revolu-
revizionistilor de orice nuanta, propagarea tionar 1848. Ei an Inteles ca revolutia burgheza
unui internationalism proletar consecvent, -,- nu constituie decit un prim pas spre o revo-
strabat ca un fir rosu intreaga lucrare. lutie proletara. Dar cea mai importanta
De'i sintetizeaza un imens material concluzie pe care au tras-o, a fost aceea a
faptic, Intr-o perioada In care procesul necesitatii organiz.rii si unirii noii clase pe
istoric cunoaste un ritm accelerat, chid plan international. Asociatia Internationale
masele populare luminate de o teorie revo- a Muncitorilor a fost tntemeiata la 28 sep-
lutionara noun Isi fduresc cu, adevarat propria tembrie 1864, la Londra. W. Foster mentio-
for istorie, lucrarea, scrisa intr-un stil curator neaza Inca de la lnceput caracterul profund
si viol, se citeste cu usurinta si placere. internationalist al miscarii proletare. Acest
CuvInttil introductiv at Editurii poli- principiu a stat la baza primei organizatii
tica care prefateaza aceasta traducere din muncitoresti mondiale si a constituit piatra
limba engleza, pe linga meritul de a prezenta de Incercare a tuturor partidelor comuniste
succint problemele principale ale lucrarii, si muncitoresti. Maturitatea politica a unei
atrage atentia cititorului asupra unor lacune miscari muncitoresti date arata autorul
si scapari, inerente unei lucrari de asetrgnea poate fi apreciata dupe masura to care ea
proportii In unele chestiuni de detaliu, ca este patrunsa de spiritul internationalist 2".
de exemplu : asupra caracterului razboaielor In conditiile actuale nerespectarea acestui
balcanice, In legatura cu data formarii parti- principiu fundamental trebuie cu ant mai
dului bolsevic, cit si problema atitudinii mult condamnat cu eft el a fost verificat de
partidelor social-democrate din Internatio- istorie. Diferitele teorii" nationaliste ale
nala a II-a fats de primul razboi mondial. revizionismului contemporan, despre ata zisa
Pentru a Intelege procesul de formare al independents a partidelor comuniste au suferit
proletariatului si inceputurile miscarii munci- un esec total, iar In lupta Cu ele unitatea sl
toresti, autorul prezinta situatia economics solidaritatea miscarii comuniste s-a consolidat.
si politica generals de la mijlocul secolului W. Foster face analiza Manifestului Consti-
trecut, caracterizata prin revolutia industrials tutiv al Asociatiei Internationale a Munci-
care avea sa confirme consolidarea politica torilor, prima ei declaratie programatica si a
deplina a capitalismuluL Acest proces era statutului relevind meritele lui Marx In elabo-
indisolubil legat de aparitia unei clase not
cu interese deosebite, menita sa desavIrseasca 1 W. Foster, op. cit., p. 17.
procesul istoric. Inca de la inceputul formarii 2 Ibidem, p. 39.
www.dacoromanica.ro
9 RECENZII 275
rarea acestor documente de mare importanta William Foster analizeazd pe larg desfd-
politica. Programul Internationalei mentiona surarea primei revolutii proletare din lume
ca o conditie esentiala pentru eliberarea si sprijinul pe care Asociatia International:)
proletariatului necesitatea cuceririi puterii a Muncitorilor 1-a acordat Comunei din Paris.
politice cu scopul de a obtine drepturi si Din initiative si sub conducerea directd a
datorii egale pentru masele populare, pentru lui Marx si Engels, diferitele sectii ale Inter -
desfiintarea oricgrei dominatii de clasd. nationalei an ajutat prin toate mijloacele
Manifestul Constitutiv se declare de asemenea Comuna care lupta pe baricade. intr-un
pentru o politica eXternd democratica gi timp scurt In conditiile deosebit de grele
iubitoare de pace, problemd asupra careia ale rdzboiului civil, Comuna a Infaptuit
s-a revenit la diferite congrese ale Internatio- lucruri marete. SlAbiciunea ei fundamen-
nalei I, ceea a dovedeste Indelungate traditii tala a constat in aceea cd comunarzii an aveau
In lupta Impotriva rdzboiului, pe care clasa un partid 5i un program de actiune. Se impunea
muncitoare le are Inca. de la primii ei pasi mai mull& ho Were In rezolvarea unor probleme
pe arena politica. de care depindea soarta et.
W. Foster subliniazd faptul ca. istoria Marx a acordat o atentie deosebita acti
Internationalei I este istoria unei dispute vitatii Comunei, trAgInd importante concluzii
continue cu diferitele curente mic burgheze ca : teoretice $i practice pentru viitorul miscarii
blanquism, proudhonism, lassallianism, baku- muncitoresti. Experienta istorica a Comunei
ninism etc. Marx si Engels au dus o luptd relevd autorul arata necesitatea absolutA
neintrerupta Impotriva trade-unionismului pur, pentru muncitorii din toate Odle de a-si
adica a economismului de mai tirziu- Dife- avea un partid comunist puternic calduzitor
ritele congrese au confirmat justetea punc- si disciplinat" ; cd muncitorii dupa cucerirea
tului de vedere marxist in lupta cu dife- puterii trebuie salt creieze un stat propriu
ritele curente de dreapta sau de stinga. de tip nou ; cd ei trebuie sa. Infdptuiascd
Congresul de la Geneva (1866) a dat dictatura proletariatului. Cu toata infrin-
o juste apreciere activitatii sindicatelor, gerea ei, Comuna din Paris a fost primul mare
ardtind cd pe lingd revendicdrile de natura succes revolutionar al clasei muncitoare
economicA, sindicatele ca organizatii de Internationale, dovedind practic justetea teo-
clasa ale proletariatului trebuie sd acorde retied a invAtaturii marxiste.
o atentie mai mare activitatii politice, pentru Dupd Comuna din Paris cind apar germeni i
desfiintarea sistemului muncii salariate. imperialismului, in conditiilepersecutdrii mem-
Proudhonismul, curent de dreapta care brilor Internationale' I de cdtre burghezie,
nega lupta de clasd, declarindu -se Impotriva in imprejurdrile unei lupte interne ascutite
sindicatelor, a grevelor, a mdririi salariilor, dupd Congresul de la Haga din 1872, la propu-
a fost infant la Congresul de la Lausanne nerea lui Engels, sediul Internationalei I
(1867) si Bruxelles (1868). Autorul arata
se mad In America. \V. Foster aduce date
not In legdturd cu activitatea Internatio-
lupta energica dusd de Marx Impotriva nalei in S.U.A. Congresul Internationale
teoriei mic-burgheze a lui Lassalle. Marx a Intrunit la 15 iulie 1876 la Filadelfia adopt)
supus unei critici ascutite asa numita lege masura cu privire la dizolvarea Consiliului
de aramd a salariului". general al A.I.M. Cauza principald pentru
Victoria asupra bakuninismului a fost care Internationala I s-a autodizolvat a fost
obtinutd de marxisti abia la Congresul de la faptul cd In vremea aceea capitalismul antra
Haga in 1872. Curent de stinga" de naturd Intr-o noun fazd de dezvoltare, impunind
anarhista, bakuninismul nu intelegea rolul not sarcini $i metode de luptd clasei munci-
revolutionar al clasei muncitoare $i necesi- toare, pe care ea nu mai era in stare sa le
tatea fundamentald a fauririi unui partid Indeplineascd. Sarcinile not care se puneau
inchegat care sa instaureze o dictatura a in fate clasei muncitoare trebuiau sd revind
proletariatului. In primul rind noilor miscari muncitorelti
Principalele probleme ale timpului au nationale in creltere din diferite tar' cu un
atras atentia congreselor Internationale'. Lupta caracter mult mai larg.
de eliberare a poporului polonez, rdzboiul Sarcinile principale din Wile industriale
civil din S.U.A., problema irlandezd, an pre- de a construi sindicate de masa, de a orga-
ocupat Indeaproape pe conducAtorii munci- niza pe plan international partide socialiste
torimii. Diferitele rezolutii an pus bazele si muncitoresti care sa desfasoare o maned de
unor rezolvdri juste, de pe pozitii inaintate, educatie marxistd fusesera indeplinite de
a problemei nationale $i a luptei pe care prima organizatie mondiald a muncitorilor.
clasa muncitoare trebuie permanent sa o Foster precizeazA ca. In mod concret
ducd Impotriva rdzboaielor. Internationala I a formulat politica clasei
www.dacoromanica.ro
276 RECENZJI 10
www.dacoromanica.ro
11 RECENZIf 27 7
www.dacoromanica.ro
278 RECENZIk 12
www.dacoromanica.ro
13 RECENZ I I 279
sarcinile principale ale Internationalei a III-a. lismului In U.R.S.S., dar a hotarit In aceeasi
Internationala Comunista, arata autorul, a masura viitorul miscarii comuniste mondiale.
dat o atentie mare organizarii miscarii de masa Cu ajutorul Comitetului Executiv al Internatio-
a tineretului, a femeilor, a rezolvat pe baza nale' Comuniste, ¢i celelalte partide comuniste,
principiilor marXist-leniniste, miscarea natio- dupa exemplul P.C.U.S., ¢i -au curatat rindurile
nal- colonials. In noiembrie 1919 se constituie de diferiti dezertori ¢i renegati, oportunisti
la Berlin Internationala Comunista.a Tinere- de dreapta ¢i trotkisti, facind pasi hotaritori
tului, tar In iulie 1921 la Moscova are lot In directia bolsevizarii lor.
lnfiintarea Internationalei Sindicale Boyd. Congresele V si VI ale Internationale'
W. Foster arata importanta istorica pe care a Comuniste au rezolvat In mod just aceste
avut-o al treilea congres al Internationalei probleme de mare importanta pentru calirea
Comuniste care, lansind lozinca In mijlocul ideologica si politica a partidelor comuniste.
maselor", a fundamentat ideea frontului unic Datorita unitatii sale ideologice ¢i organiza-
ca principal mijloc de luptd pentru cucerirea torice, Internationala Comunista ¢i partidele
si activizarea maselor. afiliate ei an putut organiza campanii si lupte
Ideea frontului unie a fost discutata $i la pe plan mondial Inca Inaintea crizei economice
congresele urmatoare ale Internationale', capa- din 1929-1933. Internationala Comunista
-Lind forme concrete si aducind victorii prac- a devenit astfel o puternica luta politica
tice pe linia unitatii miscarii muncitoresti In mondiala" 2.
lupta impotriva sciziunii intretinute de social- Internationala Comunista a reactionat
democratie. Problema centrals a congresului imediat la noua situatie creata de criza eca-
al IV-lea tinut In 1922 la Moscova, a fost nomica, intensificindu-¢i pretutindeni acti-
frontul unic muncitoresc. In carte se subliniaza vitatea. Dupa venirea la putere a lui Hitler
aportul urias adus de Lenin In aceasta pri- In Germania cu sprijinul marilor capitalisti
vinta : Patrons de spiritul conceptiei marxiste din S.U.A., Anglia si Franta si al social-demo-
si de raspunderea sa, Lenin a avut intotdeauna cratiei, Internationala Comunista duce o lupta
viziunea chill a necesitatii imperioase a solida- sustinuta pentru Inchegarea frontului anti-
ritatii proletare" 1. fascist. Intruclt Internationala a II-a s-a
Frontul Unic Muncitoresc era necesar dovedit neputincioasCi In fata fascismului, rolul
acorn and ofensiva revolutionara postbelica a de conducator In lupta antifascists revenea in
muncitorimii fusese oarecum oprita, tar class Intregime comunistilor.
muncitoare In noile conditii ale stabilizarii In aceste conditii are loc In vara anului
relative urma sa -¢i consolideze pozitlile pentru 1935 Congresul al VII-lea al Internationalei
a se pregati de not batalii. Lucrarea lui Foster Comuniste care defineste fascismul ca fiind
aduce un bogat material In legatura cu pozitia dictatura fatisa, terorista a celor mai reactio-
$i activitatea Internationale' Comuniste si a nare, mai Bovine si mai imperialiste elemente ale
partidelor comuniste in perioada stabilizarii capitalului financiar. Acest punct culminant
relative a capitalismului, in timpul mart' al activitatii Internationalei Comuniste, dupa
crize economice din 1929-1933, eft ¢i luptei cum 11 apreciaza Foster, a avut o importanta
duse pe toate fronturile Impotriva fascismului. deosebita pentru desfasurarea ulterioara a
Documentele ¢i rezoluttile elaborate de con- evenimentelor. Analizlnd noua situatie creata ,
gresele ¢i plenarele Internationale' a III-a in congresul lanseaza lozinca frontului popular
perioada dintre cele dou'a razboaie mondiale antifascist, care consta in atragerea majori-
de adincire continua a crizei generale a capi- Mtn populatiei muncitori, tarani, paturi
talismului, constituie un model de tratare mijlocii de la orase sub conducerea Parti-
stiintifica a celei mai marl organizatii munci- dului Comunist Intr -o puternica coalitie anti-
toresti pe care a cunoscut-o vreodata istoria. fascists. Frontul popular antifascist realizase
Meritul autorului consta insa In f aptul ca el nu deja unele victorii ¢i progresa vertiginos in ce
reduce istoria Internationale' Comuniste la priveste antrenarea unor mase uriale In marele
rezolutiile plenarelor ¢i congreselor C.E. al torent al miscarii antifasciste. Foster releva
I.C., ci le prezinta In cadrul Intregii miscari succesele dobindite de frontul popular anti-
muncitoresti In strinsa interdependenta de fascist condos de partidele comuniste din
marile evenimente ale contemporaneitatii. Franta In bararea fascismului, In China, de
Autorul se ocupa In. deaproape de insemna- glorioasele lupte din Spania etc. Noua linie
tatea pe care o are zdrobirea opozitiei trotkiste politica a Internationalei Comuniste, care
a lui Buharin si a devierilor nationaliste de dovedise adevarata suplete leninista" 3, urma
catre P.C.U.S., subliniind ca acest lucru a sa aiba importante consecinte politica. Foster
hotarit nu numai victoria construirii socia-
2 Ibidem, p. 427.
1 W. Foster, op. cit., p. 390. $ Ibidem, p. 475.
www.dacoromanica.ro
280 RECENZII 14
www.dacoromanica.ro
15 RECENZII 28f
nismului prin Infaptuirea planului septenal, tuind pretios ajutor pentru partidele comu
discutat $i aprobat la cel de-al XXI-lea Congres niste gi muncitoresti din lumen intreagd. Pe-
extraordinar al P.C.U.S. baza analizei fenomenului social din ultimo
Lucrarea lui William Foster de mare suta de an', autorul demonstreazd inevita-
valoare istorica, Imbogateste tezaurul ideologic bilitatea pieirii sistemului capitalist si victoria
si politic al marxism-leninismului, consti- incontestabild a socialismului.
I. Aposlol
Cartea lui F. Braudel are o Insemnatate si tot felul de alte date, dar lipse.te In schimb.
deosebita pentru istoria medie a tdrii noastre, lupta de class si mai ales lupta politics a
deoarece este una din putinele lucrari de claselor. Diferilii I actori care stau la baza
istorie universals scrise In occident care se fenomenului istoric shit asezati pc acelasi
ocupd Intr-un mod mai larg de istoria celor plan si nu ierarhizatt, iar in tratarea for se
trei state feudale existente In evul mediu, neglijeaza complect raportul dialectic existent
pe teritoriul actual al R.P.R. Principatul In mod necesar /titre ei2. Sinteza istoricd
Transilvaniei, Moldova $i Tara Romfneasca. Incercata de adeptii curentului sociologic nu
F. Braudel gi-a Intemeiat lucrarea sa e construita dupd criterii riguros stiintifice-
pe cercetarea unui vast material pastrat in si din aceasta cauzS procesul istoric funda-
arhivele franceze, italiene, span ole, germane, mental bazat pe constante ale istoriei univer-
raguzane. Materia a fost Impartita in trei sale, ce capita valoare de legi, nu poate ii
part' In care se trateaza pe rind cadrul geo- sezisat 3.
grafic, istoria social - economics $i istoria poli- E interesant cd In comentarlul din care
tics a lumii mediteraneene In anii 1550- am Incercat sa desprindem considerentele
- 1600. de mai sus, Manacorda dS ca eXemplu, alSturi
Ca orientare generalA, cartea lui Braudel de La socield leodale a lui Marc Bloch, tocmai
se incadreaza In curentul promovat de re- cartea lui Braudel: La Mediterranee et le-
vista Annales. Annales gi istoricii grupati monde mediteraneen S l'epogue de Philippe I14.
In jurul ei pun accentul pe istoria economicA In cartea amintitS glisim Intr-adevar rezul-
si socials, ceea ce rasa nu hiseamna cd aceasta tatele unor cercetari laborioase gi indelungate,
istorie e tratata de pe pozitia materialismului intemeiate pe multiple si variate izvoare
istoric, dupe cum s-au grabit unit sd afirme. privind condittile social-economice ci politice-
Istoricul materialist italian Gastone Mana- In care s-a desfasurat istoria lumii meditera-
corda Intr -un articol publicat in Rinascita neene In a doua jam:Rate a secolului al XV I-lea.
imediat dupa congresul al X-lea al stiintelor Slut prezentate tot felul de date privind
istorice de la Roma (1955)1, arata a nu sursele de bogatii naturale, economia urbana,
trebuie confundat materialismul istoric cu circulatia metalelor pretioase, comertul cu
istoria social - economics. Astfel, preponde- drumurile sale terestre, maritime ci fluviale,
renta temelor de istorie economicA socials mijloacele de transport, economia rurala,
la Congresul din 1955, observe Manacorda clasele sociale, situatia politica interns of
dovedeste influenta, dar nu adeziunea la eXterna a diferitelor state mediteraneene sau
materialismul istoric, deoarece metoda de adiacente. Dar, dupd cum arStam mai inainte
cercetare si interprctare folosita la tratarea In tratarea acestui imens am putea spune
acestor teme e mai de grabs sociologica. material, lipseste conceptia dialecticA a is-
Din istoria tratata cu metoda sociologica nu toriei, singura care ajutS pe istoric sS seziseze
lipsesc clasele, care slnt supuse unei laborioase M sS desprindA faptul istoric fundamental :
gi atente cercetari Intemeiata pe statistic' lupta de class si consecintele ei. Acutele
crize din oralele italiene exemple carac-
1 G. Manacorda, Cur entele isloriografiei teristice ale luptei de class In evul mediu
contemporane la Congresul al X-lea al §tiinfelor
istorice, In Rinascila, nr. 9/955. [Reprodus In 2 Vezi Studa (IX), 1956, nr. 4, p. 169.
traducere In Studii (IX), 1956, nr. 4, p. 166 3 Ibidem, p. 171.
173]. 4 Ibidem,
www.dacoromanica.ro
282 RECENZIE 16
nu stilt pomenite dealt In fuga, fsra analiza aminti luptele dirze si Indelungate ale ciompi-
conditiilor social-economice care le determinau lor" din Florenta Impotriva patriciatului
(p. 285 288). Fenomenul emigratiilor a local1, sau cele patrusprezece revolutii",
carui importanta e recunoscuta de autor, e mentionate de Insusi Braudel ca au avut
tratat sau mai de grabA semnalat, In ceva loc la Genova Intre 1413 si 1453 la Genova
mai mult de o pagina, fara a se vorbi de (p. 285).
factorii economici si sociali profunzi care-1 Cartea lui Braudel se ocupA nu numai
determinau (p. 357 358). Rascoala Tari lor de regiunea propriu-zisa a Mediteranei, ci
de Jos ocupa un loc destul de mare, dat fiind si de regiunile adiacente sau chiar mai tilde-
influenta acesteia asupra politicii generale a partate, dar a cAror dezvoltare istorica a
Spaniel, care la un moment dat trebuie sA facA influentat sau a fost In legatura cu viata
fats atit evenimentelor din oralele flamande societatii de pe tarmurile mediteraneene.
eft si considerabilei presiuni otomane din Astfel autorul gi-a extins investigatiile si
Mediterana (p. 870 887). Aspectele eco- asupra regiunii Atlanticului atit apusean,
nomice si sociale ale rascoalei, consideram Insa eft mai ales rasaritean, asupra M. Adriatice,
ca slut prea sumar tratate, tocmai pentru asupra M. Negre, asupra call comerciale
ca avem de-a face cu un studiu istoric In a Dunarii, asupra M. Baltice, asupra M. Nor-
care, deli privite din punct de vedere socio- dului. Aceasta largire a sectorului cercetat
logic, asemenea aspecte au fost totusi amplu a determinat pe autor sa Insereze In paginile
tratate In celelalte capitole. Nu mai vorbim cartii sale numeroase mentiuni si conside-
de lupta de class, care nu apare decit lntr-o ratii privind istoria social-economicA si poli-
singura mentiune, privind Inceputul rAscoalei tica a tarifor romine din a doua jumatate
populare In a doua jumatate a lunii august a secolului al XVI-lea. Izvoarele folosite pentru
1566, cu prilejul miscArii iconoclaste. Totusi, tarile romine shit Insa inegale ca valoare.
la acest capitol, trebuie mentionat, ca un ele- Alaturi de documente de arhiva de o incon,
ment pozitiv, modul mai apropiat de realitatea testabila valoare, ca cele de la Archives
socials, In care autorul interpreteaza larga Nationales din Paris, seria K, stau de pilda
raspIndire a brigandajului (vezi subcapitolul lucrari edite ca cea de mult depasita a
intitulat Misere et banditisme" (p. 643 lui I. N. Angelescu, Histoire economique des
660). Brigandajul e privit de Braudel ca o Roumains, vol. 1, Paris, 1919. Autorul
miscare de revolts Impotriva organizarii foloseste apoi din lucrarile lui N. Iorga,
statale stability In a doua jumatate a seco- Points de vue sur Phistoire de commerce de
lului al XVI-lea. Actiunile cetelor de briganzi l'Orient au Moyen Age, Paris, 1924 ; Stork
exprimA opozitia Impotriva guvernelor atroce dei Romeni e della loro civilta, Milano, 1928;
care au urmat republicilor din evul mediu" Ospiti romeni in Venezia, 1570-1610, Bucu-
(p. 651). Aid e interesant faptul ca autorul resti, 1932 ; lucrarea lui I. Nistor : Handel
nu trece cu vederea nici haiducia din tarile and Wandel in der Moldau bis zu .Ende des
romine, semnalind ca : tot folclorul iugoslav 16. Jahrhunderts, Czernovitz, 1912. Apar
si roman e de asemenea plin de istoria haidu- apoi In subsolul paginilor tratlnd despre
cilor si a celor scosi In afara legii ...", care istoria RomIniei si clasicile tratate ale lui
trec la acte de razbunare Impotriva stapInilor Hammer, Geschichte des osmanischen Rei-
si a justitiei for pArtinitoare, avInd drept ches ... 0 ale lui Zinckeisen, Geschichte
scop repararea nedreptatilor. Nimic mai des osmanischen Reiches in Europa. In sfirsit,
exact dealt a vedea In actiunea cetelor de au mai fost folosite relatiile de calatorie ale
razvratiti protestul vehement Impotriva clasei int Hakluyt, The principal navigations
dominante si a formei de guvernamInt centra- voiages, traf fiques and discoveries of the english
lizat la care trecuse statul feudal. Dar, pe de Nation, London, 1598, 1599, 1600 si infor-
altA parte, nimic mai inexact, dealt de a matii din culegerea de documente a lui G. Tur-
sugera ideea ca republicile sau sistemele de ba, Venetianischen Depeschen vom Kaiserhofe.
guvernamInt quasirepublicane din orasul me- Referirile despre tarile romine apar
dieval anterior secolului al XVI-lea au eXclus Inca de la Inceputul cartii.
formele violente de protest social. In bine- Intr -una din paginile care se ocupa de
cunoscuta carte a lui Henri Pirenne, Les rolul terenurilor agricole In viata lumii medi-
anciennes democraties des Pays-Bas, gasim teraneene, Braudel observa ca cresterea
suficiente date privind lupta de class Inver- productiei de grille din tarile romine In a
pinata din orasele flamande, dezmintind cu pri- doua jumatate a secolului al XVI-lea, a
sosinta impresia ca In orasul-republics feudal
domnea o armonie socialA ce nu mai putea 1 Vezi cartea lui Nicolo Rodolico, lciom-
dainui In statul centralizat feudal. CU pri- pi. Una pagina di storia del proletariat°
veste lumea Mediteranei, nu putem decit operaio, Firenze, 1945.
www.dacoromanica.ro
17 RECENZII 283
determinat In acelasi timp si Inasprirea regi- tice (p. 599). Un raport din 15 aprilie 1591
mului seniorial ai carui reprezentanti devin catre Filip al II-lea, pastrat la Archives
tot mai interesati in comertul cu cereale din Nationales din Paris, semnala ca in cadrul
M. Neagra (p. 71). Re luind tema mai pe pregatirilor pentru razboiul pe mare, turcii
larg, In alts parte, autorul atrage atentia ca an facut marl comenzi de in $i cinepa In
peste tot In rasaritul Europe!, In perioada Transilvania (p. 1076). Importanta asigurdrii
tratata de el, se dezvolta o mare cultura de dominatiei Transilvaniei pentru imperiul habs-
griu, facuta pentru export, pentru marele burgle sb imperiul otoman nu a scapat lui
comert In directia Constantinopolului. Faptele Braudel ; el revine adesea asupra acestei
se repeta -aproape identic In provinciile duna- probleme (p. 676, 740 742, 795, 867). Braudel
rene, in Polonia sau In Rusia. Peste tot pe nu uita sa mentioneze nici interesul aratat
imensele domenii iobagia se agraveaza In de unit negustori din state mai indepartate,
conditii necunoscute Inca. In aceasta vreme ca Franta $i Anglia, pentru Tarile Romine
Boris Gudunov a dat cunoscutul sau ucaz (p. 259, 488).
din 1597, iar In Tara Romineasca, Mihu Yn legatura cu rolul bancherilor la credi
Viteazul, decretul denumit si legatura lui tarea statului feudal din a doua jumatate
Mihai Viteazul". Mai departe, Braudel lass a secolului al XVI-lea, Braudel se ocupa
sa se Intrevada, desi ar fi trebuit s-o afirme si de interesantul personaj c ire a Post
categoric, Ca inasprirea soartei taranilor prin Mihai Cantacuzino-*eitanoglu, creditor impor
masuri legislative sanctionate de stat, s-a taut al sultanului, arendas a numeroase veni-
facut cu complicitatea proprietarilor funciari turi ale imperiului si la un moment dat sta-
care, pentru a produce mai mutt, trebuiau pin de fapt at Tarilor Romtne, uncle avea
sa-si asigure mina de lucru. Braudel crede importante venituri si mosii si uncle comanda
ca avem de-a face cu un fel de fenomen colo- schimbarea domnilor dupa cum Ii dictau lute-
nial" : Intre productia de grin si iobagia din resale (p. 536-537).
rasaritul Europei eXistind aceeasi legatura Razboiul de eliberare de sub dominatia
ca Intre productia de bumbac sau zahar si otomana de la sfirsitul veacului al XVI-lea
sclavia de pe plantapile Americii (p. 642). si inceputul celui de-al XVII-lea, tsi gaseste
Tot In legatura cu productia de grin un loc important in cartea lui Braudel (p. 1050
a tarilor romine, Braudel subliniaza interesul 1054). Autorul remarca gravele consecinte
cresclnd aratat de imperiul otoman, incepind economice ce le-ar fi avut de suferit imperiul
din secolul al XVI-lea, pentru aceasta produc- otoman data aceste provincii, hambare bogate
tie (p. 461). Documente de la Archives Natio- de grin si rezerve de animale", s-ar fi eliberat
nales arata ca In 1600, ca urmare a unor de sub dominatia sa (p. 1051). Braudel
recolte deficitare In Tarile Romlne, Constan- apreciaza ca interventia celor trei state in
tinopolul a ramas fara pline. Yn afara de pline razboiul antiotoman a avut o mare impor-
a mai lipsit sl carnea, iar lemnul atit de necesar tanta deoarece a decis soarta campaniei din
flotei otomane a ajuns la preturi fabuloase. Ungaria. Din marea criza military din 1594
Toate aceste neajunsuri aveau o singura 1595, chid s-a produs interventia Tarilor
cauza defectiunea intervenita In transpor- Romine de partea imperialilor, imperiul
turile si In legaturile cu cele doua state romi- otoman nu s-a salvat decit datorita victoriei
nesti de la gurile Dunarii (p. 464). de la k eresztes. Triple rascoala a constituit
Autorul relevy apoi si alte aspecte ale astfel o diversiune puternica la razboiul
participarii Tarilor Romine la viata coiner- turco-imperial.
ciala a Europei. Intarirea dominatiei otomane Ar trebui scrie Braudel pentru a
in M. Neagra prin cucerirea Cafei, a Chiliei sezisa suita logics a evenimentelor, sa se
si Cetatii Albe a adus o mare schimbare in studieze bine rolul acestui bloc balcanic
drumurile care duceau la mare. In Moldova Intro Polonia, Rusia $i Dunare, dar istorla
drumul care merges la Chilia gi Cetatea Alba traditionala nu ne ofera o data mai mutt
a lost lnlocuit cu drumul comercial spre decit comentarii asupra persoanelor, asupra
Galati, port care va drena comertul dunarean marilor actori ai jocului, mai curind dectt
;1 cel din Polonia (p. 80). Braudel atrage aten- sensul jocului Insusl. Mihai Viteazul e vazut
tia gi asupra interesului pe care Il arata de autor ca o mare figura care, impotriva
imperiul otoman pentru produsele manufac- tuturor datelor, e dificil de sezisat $i mai
turate din Transilvania st pentru plantele mutt Inca de judecat ..." (p. 1051). Ambele
textile cultivate In aeeasta provincie. La considerente shit ineXacte. Lucrari aparute
sfirsitul secolului al XVI-lea, cu toata starea in istoriografia romineasca Inainte de 19491
de razboi, Constantinopolul continua sa se
aprovizioneze cu arme fabricate in orasele N. Iorga, Geschichle des rumeinischen
Transilvaniei si chiar cu produse farmaceu- Volkes, vol. Ile Gotta, 1905, p. 90-110 ;
www.dacoromanica.ro
284 RECLNZII la
anul editOrii cArtii lui Braudel i-ar fi turcii n-au putut Inca impiedica definitiv
aratat autorului mai pe larg decit Storia dei pe Mihai sa-i loveasca aproape de Timisoara
Ronzeni a lui lorga, folosita de el, rolul blocului (p. 1052).
de state pe care a incercat Mihai sa-I realizeze. In sfirsit, ultimele momenta ale rOzboiului
De asemenea, i-ar mai fi aratat ca figura lui din 1593-1606 slut marcate de defectiunea
Mihai Viteazul intelegem prin aceasta poli- principelui Transilvaniei, Bocskai, care se
tica si actiunile domnului romin poate fi desparti de imperiali in urma promisiunii
si sezisatA si judecatd. De altfel, obiectivul inselAtoare fAcuta de Poartil de a-i da coroana
primordial at politicii lui Mihai Viteazul se Ungariei (p. 1053-1054).
desprinde chiar din principalele momenta ale In aceste pagini dedicate luptei duse de
luptei antiotomane evocate de Braudel In Mihai Viteazul nu putem sa nu observam
paginile dedicate domnului muntean. Autorul absent a totala a evocarii marelui act politic
prezinta pe rind : inceputul luptei prin masa- realizat de domnul romin prin unirea sub un
crarea creditorilor turd In capitala tarii, singur domn a principatului Transilvaniei,
ciocnirea cu Sinan pasa, luptele de hArtuiala TArii Romlnesti si Moldovei. Intr-adevar,
duse de cavaleria munteand impotriva tru- Braudel aminteste de rdscoala comund a
pelor turcesti, contra-ofensiva pornita din celor trei state Impotriva dominatiei oto-
Transilvania, dezastrul suferit de Sinan cind mane. El insa nu urmareste Fi Incercarea
a trecut Duniirea inapoi In Bulgaria, incursi- domnului muntean de a constitui o fortd
unile lui Mihai impinse pina departe in inima politica si military la DunArea de jos, capa-
Balcanilor. Mai departe, Braudel arata ca bila sa reziste imperiului otoman. Tot In
cu toata victoria repurtatA asupra imperia- legaturd cu omisiunile momentelor mai im-
lilor la Keresztes prin care s-a restabilit portante ale luptei antiotomane la care a
in parte situatia zdruncinata a imperiului, participat si poporul roman, remarcAin absenta
totuii In opinia publics europeanA Incepuse totald a luptei epice dusa cu doua decenii, mai
sa -si facA loc ideea iremediabilei dicier' a Inainte de precursorul moldovean al lui
imperiului otoman. El citeazd un raport, Mihai Viteazul. E vorba, bineinteles, de ful-
pAstrat la Archives Nationales, din 5 mai geratoarea aparitie a lui Ion Voda, care
1601 al ambasadorului Spaniel la Venetia, a incercat pe o scars mai mica sa dues
catre Filip al III-lea, In care raportorul comuni- aceeasi lupta de eliberare ca si Mihai. Si
cA suveranului sAu ca imperiul incepe sa se izvoare asupra actiunii antiotomane intre-
desfaca bucata cu bucata" (p.1052). Bineinteles prinsd de loan Voda sa gAsesc chiar in
ca raportul eXagera o stare de lucruri arhivele franceze, genoveze, venetiene, vie-
care era gray-a, dar nu dezastruoasA. neze, germane cercetate de autOr 1. ROz-
Braudel citeazd apoi un alt izvor anterior boiul impotriva Portii dus de Sfinta Liga"
celui de mai sus, unde se vdd contra-mAsu- (Spania, Statul papal si Venetia) Intro
rile luate de turd Impotriva redutabilului 1571-1574 In Mediterana (p. 924-982 Ia
for adversar. E vorba tot de un document Braudel) s-a complicat si cu rAscoala anti-
de la Archives Nationales semnallnd actiunea otomane condusa de domnul moldavean la
polond din Tara Romlneasca pornita Ia Dunarea de jos. Or, cum a fost cazul cu luptele
cererea Portii. Existenta actului o consideram lui Mihai Viteazul, F. Braudel s-a aratat preo-
totodatd ca o dovaddi a interesului crescind cupat nu numai de desfasurarea evenimentelor
aratat de cancelariile europene evenimentelor politico si militare din regiunea propriu-zisA
de la Dunarea de jos. Tot In aceasta ordine a Mediteranei, ci si din regiunile adiacente.
de idei, raportul unui alt ambasador spaniol, De aceea gasim ca s-ar fi obt.inut un tablou
Don Inigo de Mendoza, din 26 februarie mai complet al rAzboiului Impotriva eXpan-
1600, aduce la cunoltinta regelui Spaniel, siunii otomane Intre anii 1570-1580, dace
ca cu toate Incercarile for de neutralizare, s-ar fi vorbit $i de actiunea domnului mol-
dovean din anul 1574. Aceasta cu atilt mai
Istoria lui Mihai Viteazul, vol. I, II, Bucuresti, mult, cu cat rascoala lui Joan Voda a pre
1931 ; Histoire des roumains, vol. V, Bucarest, ocupat In gradul eel mai inalt guvernul
1940, p. 289-450 si P. P. Panaitescu, Docu- sultanului, marturie In aceasta privinta fiind
mente privitoare la istoria Jut Mihai Viteazul, numeroasele rapoarte diplomatice ramase In
Buc., 1936; Mihai Vileazul, Bucuresti, 1936.
Dintre acestea, cele doud sinteze ample ale 1 Hurmuzaki, Supl. I, vol. I, p. 35-38
Istoriei Rominilor scrise de Iorga In limbi (Izvoare franceze) ; vol. II, partea a II-a,
straine, dintre care una In propria limbs a p. 702-712 (Izvoare austriace) ; vol. VIII,
autorului, i-ar fi largit informatia asupra p. 178-179 (Izvoare venetiene) ; vol. XI,
lui Mihai Viteazul mai mult decit Storia dei p. 87-90 (lzvoare genoveze, milaneze, miin
romeni. cheneze).
www.dacoromanica.ro
19 RECENZII 285
arhivele unora din principalele cancelarii nu trateaza temele puse de ele de pe pozitia
europene ale vremii ca cele franceze, austriace, materialismului istoric. Pe de alts parte, nu
genoveze sau venetiene. putem cleat sa subliniem ca un fapt pontiv
In general, cartea lui F. Braudel poate multiplele mentiuni privitoare In Istoria Tani-
li considerata ca o contributie valoroasa la lor Romlne, a caror participare In istoria uni-
cunoasterea dezvoltarii economice, sociale si versals a fort in uncle cazut i determinant I,
politice a lumii mediteraneene In a doua cum de altfel a si remarcat F. Braudel to
jumatate a secolului at XVI-lea. Ramin Insa paginile dedicate luptei antlotomane condu a
lipsurile semnalate In cursul recenziei, care de Mihai Vitcazul.
afecteaza valoarea stiintifica a lucrarilor ce S. Columbeanu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR
BOITOCM HCTOpHH
nr. 7-12 / 1958
In cea de-a doua jumatate a anului 1958 a dus-o Consiliul superior, pentru nationali-
revista sovietica Voprost Istorii a continuat sa zarea bAncilor si a marilor intreprinderi indus-
publice studii gi comunicAri in legAtura cu istoria triale, a transportului maritim $.a. In toate
miscarii muncitorelti din diferite tad (inclusiv aceste actiuni Consiliul a primit un ajutor
Rusia prerevolutionard), cu istoria universals, efectiv de la V. I. Lenin care urmarea indea-
cu istoria Marii Revolutii Socialiste din Octom- proape procesul consolidarii noului aparat
brie, a Marclui RAzboi de Aparare a Patriei, economic. In ultima parte a articolului,
ca gi materiale cu privire la diferite aspecte S. R. Ghersberg se ocupa de perioada dupd
din istoria regionals a U.R.S.S. In nr. 12 pacea de la Brest-Litovsk, cind se punea pro-
revista a publicat editorialul Unitatea de. ne- blema refacerii fortelor productive ale Orli, sub-
zdruncinat dintre partid i popor1. In editorial liniind in concluzie, contributia pe care a
shit trecute in revista marile succese obtinute adus-o, prin activitatea sa, Consiliul superior
de poporul sovietic sub conducerea inteleapta al economiei nationale la intdrirea puterii
a partidului comunist al Uniunii Sovietice, sovietice si la cresterea noilor cadre din econo-
dupa Congresul XX si este facuta o analizA mia nationals.
sumara a cifrelor de control din tezele raportu- Dourt articole publicate in nr. 8 si 9 shit
lui tov. N. S. Hrulciov cu privire la planul consecrate unor probleme privind istoria Marii
septenal. Revolutii Socialiste din Octombrie. Unul
Articolul lui S. R. Ghersberg S, inti- dintre acestea, Misiunea lui Root In Rusia s,
tulat V. I. Lenin fi crearea Consiliului superior semnat de A. E. Joffe, infatiseaza un aspect
al economiei nafionale arata cum, chiar din al relatiilor dintre guvernul provizoriu si
primele zile ale eXistentei statului sovietic, S.U.A. Root si anturajul ski au sosit la Petro-
Lenin a acordat o deosebita atentie credrii unui grad In luna iunie 1917 in scopul de a promite
aparat economic al puterii sovietice in locul ajutor pentru intArirea pozitiei burgheziei ruse
vechiului aparat, pe care revolutia socialists In lupta pe care aceasta o ducea impotriva
avea sarcina sa -1 ddrime. Folosind unele mate- revolutiei. In istoriografia burghezd insa
riale de arhivA, ca gi amintirile colaboratorilor acest stop nu se reflects si de aceea autorul
lui Lenin, autorul demonstreazA a Inca de la isi propune sA dovedeasca ca, si de data aceasta,
26 octombrie 1917, adicA a doua zi dupa revo- cind o misiune americand venea la un aliat, ea
lutie, and a inceput elaborarea decretului cu urmarea lnainte de toate scopuri expansio-
privire la controlul muncitoresc, a aparut niste si contrarevolutionare. A. E. Joffe scoate
necesitatea creArli unei organizatii centrale la iveald, chiar din unele lucrari americane,
de reglementare a activitatii economice. Acest fapte care dovedesc acest lucru. Root cerea.
Consiliu a Post creat in luna decembrie 1917 de pilda, ca guvernul provizoriu sa is masuri
prin participarea nemijlocita a muncitorilor drastice impotriva manifestarilor muncito-
din Petrograd si dupd indicatiile lui V. I. Lenin. rilor, sa-1 aresteze pe Lenin si sa-1 condamne la
In continuare, autorul descrie lupta pe care moarte, sA salveze familia tarului, $.a. Membrii
misiunii Root au vizitat fronturile, au intdrit
1 Bompoem Reiopng, nr. 12, p. 3 26.
2 Ibidem, nr. 7, p. 3-24. a Ibidem, nr. 9, p. 87-100.
www.dacoromanica.ro
'88 REVISTA REVISTELOR 2
propaganda In favoarea continudrii rdzboiului, tdrile slave In primii ani dupa victoria Revo-
iar la lnapoierca in S.U.A., au prezentat lutiei din Octombrie" 3. Autorul pornestc
Secretarului de Stat un raport intitulat de in premisa ca, desi In ultitnii ani au apiirut
-seninificativ : Planul american de activitate numeroase lucrdri cu privire la uria$a influentfi
pentru pdstrarea $i intarirea stdrii morale a a Marii Revolutii din Octombrie asupra lumii
armalei $i a populatiei civile din Rusia" I. Intregi, ele trateazd de ccle mai multe on
La rindul sau, guvernul provizoriu a cerut accasta influenta pc tali, an pe grope de tail.
prin intermediul misiunii Root un ajutor In articolul lor, autorii Isi propun sit cerceteze
financiar $i economic substantial de la ameri- cauzele interne care au dus la cre$terea avin-
cani. Adevfiratele scopuri ale misiunii Root nu tului revolutionar In ta'rile slave (Bulgaria,
an putut trecc neobservate de masele populare Cehoslovacia, Polonia). Autorii ajung in
din Rusia, care au organizat manifestatii de concluzia cu in lupta pentru formarca parti-
protest la sosirea acesteia In Vladivostok $i In delor comuniste In Virile slave s-au manifestat
fate localitati. Misiunea Root, cu toate actin- trdsdturi comune " 5 ale influentei Revolutici
nile concrete contrarevolutionare pe care le-a din Octombric.
Intreprins pe teritoriul rus, a suferit o In- Un intcresant articol semncazil Emilio
fringere totals prin victoria Marii Revolutii Cereni, metnbru In conducerea Partidului
Socialist° din Octombrie. Comunist Italian, despre Formarca constiint ei
Cel de-al doilca articol privitor la istoria socialiste $i a organizatiei de clash a maselor
anilor Revolutiei din Octombrie se referii in color cc muncesc din satele italiene " 5. Autorul,
problema intdririi sovietelor locale In vara cunoscut dcaltfel prin lucrilrile scrise In anii
yi toamna anului 1918 2. Autorul, F. V. Ceba- trecuti In problema agrard din Italia, face o
evski, socotind ca ping acorn nu a fost acor- analiza, pe baza unor tabele statistice, a
data suficientil atentie prezentdrii unui tablou felului cum au Inceput sa se organizeze, sub
atotcuprinz5tor al sovietelor locale (guber- influenta Partidului Comunist Italian, tdranii
niale, judetene, de plasd $i satesti), in special din Italia Inca dupd primul rdzboi mondial.
at color din regiunile periferice ale Orli, intre- De o stringenta actualitate este articolul
prinde o Incercare in acest sons, folosindu-se de lui I. I. Cerkasov Lupta Partidului Comunist
numeroase documents inedite. In articol se din S.U.A. Impotriva revizionismului contem-
.arata ca indeplinirea sarcinilor care stfiteau porab" B. Se $tie ca 1n Partidul Comunist din
in fata tindrului stat sovielic a intimpinat S.U.A. tendintelc revizioniste s-au manifestat
rezistenta indirjita a fortelor contrarevolu- foartc puternic. pins in a distruge inssgi
tionare, pe care accsta nu putea s-o Infringd partidul. Rddacinile acestui revizionism trebuic
decit prin intarirea dictaturii proletariatului cautate in avintul imperialismului american,
$i a formci sale de stat Sovictele. Cu toate In campaniile de calomnii impotriva U.R.S.S.
ca In vara anului 1918 Sovietele guberniale $i $i a tfirilor socialiste, prin exagerarea grese-
judetene erau formate in majoritatea cazurilor lilor savir$ite de acestea In opera de construire
(lin bol$evici 5i simpatizanti de ai lor, din a socialismului, ca si prin teroarea politist:t
cauza interventiei militare straine care a treat care a dus la arestarca mullor fruntasi °omit-
marl greutati statului sovielic s-a pus pro- nisti In S.U.A. Yearn a prezenta trasdturile
blema curatirii Sovietelor de eseri si men$evici. revizionismului american, autorul se folose$te
Procesul int5ririi Sovietelor locale a decurs de articolelc lui IV. Foster (Political Affairs,
mai greu In cele de plasa $i s ite$ti, subminate octombrie 1956), Eugen Dennis (Political
intr-o serie de localitati de elemente dusmd- Affairs, dec. 1957) $.a.
noase, chiabure$Li. Un rol important In rczol- Cerkasov arata ca, sub influenta revizio-
varca acestet sarcini 1 -au avut comitetole nistilor, partidul cornunist din S.U.A. a SiiNlrit
sdrdcimii, adevdrate puncte de sprijin ale greseli In aprecierea unor evenimente Interna-
diclaturii proletariatului la sate. tionale (a contrarevolutiei din Ungaria, In
Contributii not la istoria mi$cdrii munci- special). Cu toate acestea partidul, prin
tore$ti din diferite tarn (inclusiv Rusia pre- visLii sill de frunte, a stint sa Indrepte aceste
revolutionard) se gilsesc Intr-o serie dc articolc greseli. Congresul XVI al Partidului Comunist
scrise ant de istoricii sovietici cit §i de istoricii din S.U.A. (februarie 1957) a dat o lovitura
strdini. Mentionam In primul rind articolul serioasa revizioni}tilor, pronuntindu-se prin
semnat de F. T. Constantinov $i L. N. 'Veil- vocea majoritatii delegatilor pentru menti-
covici.Avintul mi$cdrilor revolutionare In
1 I3onpocbt neTopnit, nr, 9, p. 96. 3 Nr. 7, p. 15 61.
2 F. V. Cebaevski, In legdlurd cu pro- 4 Ibidem, p. 60.
blema tnhiririi Sovielelor locale to vara si 5 Nr. 11, p. 90-106.
.loatnna anului 1918, nr. 8, p. 22-39. 6 Nr. 10, p. 61-78.
www.dacoromanica.ro
B REVISTA REVISTELOR 289
-nerea si intarirea Partidului Comunist, pentru tate la primii muncitori revolutionari rust
-apararea teoriei marxist-leniniste. DupA con- (P. A. Alexeev, P. A. Moisenco z.a.). Situa-
resul XVI lupta Impotriva revizionistilor s-a tia economics grea a clasei muncitoare din
intensificat si mai mult. Din ce In ce mai des Rusia si lipsa de drepturi politice an creat
au aparut In presa de partid, articole consacrate fara indoiala terenul pentru lupta impotriva
criticii revizionismului. 0 lupta serioasd Intre eXploatarii capitaliste si a tarismului. La
revizionisti si marXisti-leninisti s-a dat In jurul acesti factori s-au mai adaugat insa si altii, ca
Declaratiei de la Moscova, pe care revizio- literature stiintifica, sau literatura beletris-
nistii, folosindu-se de o mica majoritate In tica Inaintata, agitatia orals Matta de unii
Comitetul National, au respins-o , sustinind propagandi5ti activi (de pildd S. Halturin),
ca americanii trebuie sa-si elaboreze singuri luptele greviste s.a. Autorul subliniaza in
punctul for de vedere 1. La sfirsitul lunii incheiere faptul ca muncitorii revolutionari
decembrie 1957 Daily Worker si-a Incetat au devenit intemeietorii primelor organizatii
aparitia din lipsa de fonduri, raminind numai politice ale proletariatului rus.
.saptdminalul The Worker", ca organ al comu- In articolul silt], R. S. Rotenberg, dupe
nistilor. ce arata importanta asigurarilor sociale de
Situatia din Partidul Comunist din S.U.A. stat pentru muncitori in conditiile capita-
s-a Imbunatatit simtitor in urma plenarei lismului si felul cum au privit clasicii marxism
Comitetului National din februarie 1958. leninismului aceasta problema, descrie mani-
Plenara, dupd ce a ascultat raportul lui Eugen festdrile clasei muncitoare din Rusia pentru
Dennis, a aprobat Declaratia Partidelor Comu- satisfacerea acestei revendicdri si cum prin
niste si Muncitoresti st Manifestul Pacii, a luptele de zi cu zi muncitorii au reusit sa
exclus pe revizionisti din Comitetul National smulga de la capitalisti legea asigurarilor
si a condamnat revizionismul Niugoslav, ale sociale din 23 innie 1912. Partidul si -a sin s
carei influente s-au manifestat In Partidul cuvIntul sau In aceasta problema In rezolutii
Comunist din S.U.A. Conferintei de la Praga 5i pe baza acesteia a
Sub semnatura lui John Gollan, secre- desfasurat o large agitatie In rindul munci-
tarul general al partidului Comunist din torilor intre anii 1912 1914. In aceasta
Marea Britanie, a fost publicat In nr. 12 un campanie un rol important 1-a avut ziarul
articol cu privire la asa-numitul plan al Pravda.
progresului", plan elaborat de comitetul 0 contributie importanta la istoria luptei
eXecutiv al Partidului laburist In 1958 2. taranimii ruse si a Inceputului narodnicismului
Supunind unei analize adlnci realitatile econo- educe articolul lui I. I. Lincov 3, despre
mice contemporane ale imperiului britanic, Etapele principale ale istoriei asociatiei
autorul demonstreaza ca toate masurile preco- revolutionare PAmint si Libertate" din
nizate de conducerea laburista, In cazul cal deceniul al VII -lea al secolului trecut".
mai bun, pot sa influenteze numai In mod Articolul, dupd cum 11 indica si titlul, urma
limitat asupra vietii economice, dar nicidecum reste sa stabileasca o periodizare precise
sa preintimpine criza. In ce priveste ambitia a activitatii acestei organizatii revolutionare
laburistilor de a institui o planificare" in lucru care In bogata istoriografie a problemei
conditiile eXistentei a 291 000 de societati nu s-a facut pind acum.
particulare, ea este deadreptul absurda. Organizatia PamInt si Libertate" Isi
Istoria miscarii muncitoresti din Rusia avea originea in asociatiile si cercurile secrete
se reflects In doua articole : Despre problema care eXistau In special in universitatile rusesti
lormarii conceptiei revolutionare a primilor Intre anii 1853 1861. Pregdtirea ideologicd
revolutionari rusi" (B. S. Itenberg) 3, si Lupta a acestor cercuri a fost facutd de revolutio-
clasei muncitoare din Rusia pentru asigurdri narii democrati rusi. Revista Kolocol"
sociale de stat (1900 1914)" (R. S. Roten- a avut un rol important in aceasta privinta.
berg) 4. I. I. Lincov stabileste trei perioade de dez-
Articolul lui B. S. Itenberg, interesant In voltare a asociatiei Pam1nt si Libertate".
felul cum e conceput, descrie calla si mijloacele Prima etapd (vara anului 1861 nov. 1862)
care au dus la formarea unei conceptii Main- a marcat procesul unificdrii cercurilor si
asociatiilor secrete Intr -o organizatte unica
1 Bonpochi itcropun, nr. 10, p. 76. pe Intreaga Rusie. A doua etapd (nov. 1861
2 John Gollan, Asa-numitul plan at vara anului 1863) a reprezentat perioada
progresului" at parlidului laburist, nr. 12, de pregatire si organizare a rascoalei populare
p. 86-95. generale. In sfirsit, etapa a treia (1863
8 Nr. 10, p. 46-60.
Nr. 11, p. 126-141. 5 Nr. 9, p. 33 57.
19 c. 2081
www.dacoromanica.ro
290 REVISTA REVISTELOR 4
martie 1864) s-a caracterizat printr-o dare puternic al agriculturii, prin desavirsirea trans
inapoi in ce priveste trecerea la aplicarea formarilor ei pe tale socialists.
programului, sub loviturile reactiunii. Autorul Aspecte cu privire la colectivizarea agri
descrie pe larg si cu amanunte fiecare etapa. culturii mai sunt tratate gi In studiul lui
folosindu-se In acest scop de bogata litera- 0. B. Geamalov 3, (Taskent), Din istoria colec
tura existents. In concluzie se arata ca asociatia tivizarii agricullurii In Uzbekistan, care Irma
Pam Int si Libertate", a marcat inceputul se limiteaza numai la Uzbekistan.
narodnicismului in Rusia. Cernisevschi, Her- Revista Voprosi Istorii a continuat sa
ten It Ogariov, conducatorii ei, an largit publice studii $i articole cu privire la diferite
cercul luptatorilor revolutionari, apropiindu-se aspecte din istoria Marelui Razboi pentru
in felul acesta de masele populare. Apararea Patriei. Astfel, Intr-un articol slut
Istoria construirii socialismului In Uniu- descrise momente din lupta partizanilor din
nea Sovietica este oglindita In mai multe regiunea Leningradului 4, in altul problema
articole Si comunicari care se refers atilt la restructurarii industriei Uniunii Sovietice
dezvoltarea in ansamblu a economiei primului in prima perioada a razboiului 8.
stat socialist din lume, eft si la transforma- Un interesant articol semneaza V. B.
rile economice, specifice unor regiuni sau Telpuhovschi 6 despre asigurarea industriei
republici. Din prima categorie fac parte cu cadre in anii razboiului. Orinduirea socialists
articolele lui V. S. Lelciuc 1 Dezuollarea Indus- prin caracterul ei, a creat premisele materiale
triei chimice a U.R.S.S In perioada primului Ii moral-politice pentru asigurarea temeinica
cincinal si M. A. Viltan 2 Aufnlul produc- a spatelui frontului. Numai Intr -un stat
fiei colhoznice In cel de-al doilea cincinal socialist muncitoarele din diferite uzine puteau
(1933-1987). sa scrie cu insufletire barbatilor care plecau_
Yn articolul sau, Lelciuc iii propune sa pe front ca vor depune toate eforturile pentru
prezinte pe scurt dezvoltarea industriei chimice a-i Inlocui pe ei in productie 7". In afard de
In anii primului plan cincinal, cind au fost aceasta, in productie au cerut sa intre si
puse bazele acestei ramuri a economiei ratio- muncitorii In virsta, femeile casnice, tine
nale. Autorul Ili concentreaza atentia In retul. Astfel, numai In cea de a doua jumatate
special asupra productiei de ingrasaminte a anului 1941, an intrat In productie 580 000
minerale, de acizi si alcaline, ceea ce consti- de femei casnice si 360 000 de elevi. Patrio-
tuia atunci obiectivul principal propus. Rusia tismul Inflacarat a insufletit poporul sovietic
tarista a lasat In aceasta privinta o moltenire in lupta sa dreapta impotriva agresorului
grea, in sensul ca industria chimica era slab hitlerist in asa masura, !mit, deli In prima
dezvoltata pind la Marea Revolutie Socialists parte a razboiului, and ocuparea de catre
din Octombrie. Cea mai mare parte de materii dulman a unei parti a teritoriului tarii,
prime se importau din strainatate iar mai unde se gaseau numeroase Intreprinderi,_
mult de 50°, din capitalurile investite In a creat dificultati uriale industriei Ii cadrelor
acest sector apartineau capitalistilor strain. aceste dificultati an fost totusi invinse.
Intr-o expunere sugestiva, dar abundenta Aspecte ale luptei poporului sovietic
din punctul de vedere al datelor istorice, din timpul Marelui Razboi pentru Apararea
autorul Infatiseaza lupta dusa de poporul Patriei mai slut prezentate In articolul lui
sovietic, sub conducerea Partidului, in anii I. V. Stavitchi 8 Intarirea organizatiilor de
primului cincinal pentru a pune bazele unei partid din armata In anii Marelui Razboi
industrii chimice puternice. Autorul subli- pentru Apararea Patriei" si In comunicarea
niaza totodata rolul important pe care 1-au lui I. V. Arutiunian 9 Din istoria S.M.T. In
avut V. V. KuibIsev Ii alti fruntali ai Parti- perioada Marelui Razboi pentru Apararea
dului In indeplinirea acestei sarcini. Patriei".
M. A. Viltan, o data cu improspatarea Istoricii sovietici nu se multumesc numai
in mintea cititorilor a unor date cunoscute sa cerceteze pe baza conceptiei marxist -leni-
privind dezvoltarea agriculturii sovietice pe niste fenomenul istoric ; ei iau atitudine critics
calea socialists, aduce informatii suplimentare 1i raspund criticilor formulate de istoriciii
concrete In legatura cu evenimentele petre-
cute pe frontul agricol In 1933-1937, and 3 Nr. 11, p. 45-61.
se punea problema lichidarii lipsurilor in munca a Nr. 7, p. 25-44.
de partid la sate si a asigurarii unui avant 5 Nr. 12, p. 27-49.
6 Nr. 11, p. 24-44.
7 Ibidem, p. 27.
Nr. 10, p. 3-21. 8 Nr. 8, p. 3-21.
2 Nr. 9, p. 3-18. 8 Nr. 8, p. 84-96.
www.dacoromanica.ro
5 REV ISTA REVISTELOR 291
www.dacoromanica.ro
292 REVISTA REVISTELOR 6
unor persoane din guvern ceea ce se explied Conferinta Sovietului National de la Berata
prin nivelul scazut al constiintei poll-dee a (20 octombrie 1944), formarea guvernului In
maselor miscarea populard de la 4 mai, frunte cu Enver Hodja si, In sfirsit, eliberarea
continuatA cu manifestatiile studentesti din completa a Albaniei, la 29 nov. 1944.
luna iulie, carora li s-au aldturat si muncitorii Un important articol de sintezd semneazA
grevisti, a avut un caracter nu numai impe- In nr. 11 istoricul ceh Jindfich Vesely Des-
r.alist, ci si antifeudal, ea ffind indreptata pre cauzele formai-II si pieirii statului burghez
Impotriva rAmasitelor feudale In domeniul cehoslovac" 3. Din capul locului, autorul
ideologiei si culturii, pentru cucerirea fiber- precizeaza ca bazele pe care s-a constituit
tAtilor democraticel. statul burghez cehoslovac era sabred, marea
Istoria Albaniei in perioada ei de trans- burghezie ceh care a luat puterea In 1918
formari revolutionare este oglinditA In arti- fiind reactionary si conservatoare. Ea s-a
colul lui Geafer Baglamaia2 despre Frontul folosit de lupta revolutionara a maselor, chid
National de Eliberare. In ajunul celui de-al a vAzut CA monarhia austro-ungara nu mai
doilea razboi mondial Albania era un stat putea fi salvatii, numai pentru a-si atinge
inapoiat, Infeudat marilor puteri imperialiste, scopurile sale, inldturind din revendicarile
In special Italiei fasciste, fapt care a dus In maselor tot ceea ce nu-i convenea. Deli
cele din urma la pierderea totald a indepen- crearea Republic!! Cehoslovace din 1918 a
dentei nationale. La aceasta a contribuit si marcat un progres istoric, acest rezultal nu
politica tradAtoare a guvernului Zogu. La corespundea posibilitatilor objective existente.
7 aprilie 1939 armatele fasciste italiene au Revolutia national-democraticA nu a Infdp-
ocupat Albania, cu toata rezistenta opusa tuit sperantele pe care si le pusese masele
de patriotii albanezi. Ocupatia strains a populare ; ea ascundea In sine, dupd cum spune
lnsemnat totodata jefuirea economics a autorul, germenele pieirii Republicii. Burghezia
%aril, ceea ce a provocat o stare de nemul- cella, ca si burghezia din celelalte tad care si-au
tumire generald fn rindurile populatiei. Intro- desavirsit unitatea nationala In urma destra-
ducerea limI ii italiene In scoli a provocat mdrii monarhiei Austro-Ungare, printre care
de asmenea demonstratii de protest din partea si cea din Romlnia, a cdutat sd prezinte acest
intelectualitatii. Regimul de persecutii si de proces, drept o urmare a politicii conducd-
umiliri a culminat cu introducerea stArii de torilor Antantei, In cazul Cehoslovaciei al
asediu la 11 iunie 1940. Dar clasa muncitoare, lui Wilson, si nu a influentei ideilor elibera-
care suferea cal mai mult din cauza regimului toare a Marei Revolutii Socialiste din Octom-
fascist, a trecut la organizarc. Grupurile brie. In realitate, dupa cum se stie, Antanta
comuniste, care existau mai Inainte, s-au a sprijinit mentinerea monarhiei Austro-
unificat la 8 noiembrie 1941, luind nastere Ungare pine In momentul and popoarele
astfel Partidul Comunist Albanez. In urma subjugate au Inceput lupta revolutionary
credrii partidului de avangardil, miscarea de pentru eliberarea ]or.
eliberare nationald s-a intensificat. Conferinta Autorul ceh afirma fara echivoc ca time
dela Pesa din 16 septembrie 1942, la care au de doi ani caracterul noii Republici nu era
participat In afara delegatilor comunisti si determinat, fiecare din cele cloud clase
diferite elemente democrate, a hotarit crearea burghezia si proletariatul avind posibi-
Frontului National de Eliberare, care a coor- litatea sd foloseascd evenimentele In scopu-
donat Intreaga lupta de eliberare a poporului rile ei. Momentul In care s-a hotarit soarta
albanez. Republicii a Yost greva generald din decent-
Istoricul albanez prezintil si prima confe- brie 1920, reprimata In mod singeros de
rintd a Partidului Comunist Albanez care a guvernul lui Masarik.
avut loc In martie 1943 la Labinot, unde s-a Istoria anilor urmatori ai Republicii
hotArit, printre altele formarea de detasa- Cehoslovace s-a caracterizat printr-un razboi
mente de partizani nucleul armatei natio- de pozitie Intre burghezie si proletariat.
nale de eliberare, Infiintata la 10 iulie 1943. In ce priveste politica externs a Ceho-
Alte momente importante din lupta poporului slovaciei, ea a Post orientate In specia spre
albanez pentru libertate nationala, inratisate Franta. In Mica Antantd, grupare fdtisa
de autor, shit lupta pentru demascarea lui antisovietica, Republica Cehoslovaca a avut
Abaza Kupi, care a Incercat In 1943 se resta- un rol conducator. In ultima parte a arti-
bileasca monarhia, primul congres al Fron- colului eau, autorul ceh insists asupra tra-
tului National de Eliberare (24 mai 1944), ddrii de care burghezia cella a intereselor
nationale In ajunul Miinchenului, and guver-
I Bortpocht nc'roprra, nr. 10, p. 136. nul cehoslovac a respins ajutorul sovietic,
2 Nr. 8, p. 139 153. 3 Nr. 11, p. 107-125.
www.dacoromanica.ro
7 REVISTA REVISTELOR 293
In lupta pe care urma s-o duca Impotriva caracterul revolutiei din noiembrie", Tezele
agresiunii hitleriste, fiindu-i teams ca prin C. C. al P.C.U.S.4 si concluziile revistei
prezenta trupelor sovietice sa nu se prabu- pe marginea discutiilor purtate In leptura
seasca stapInirea de clasa a burgheziei. cu caracterul si particularitatile revolutiei
Aniversarea a 200 de ani de la nasterea din Germania °.
lui Robespierre a fost marcata in revista In articolul sau, Walter Ulbricht critics
Voprost Istorii prin publicarea articolului pe acei istorici care In cursul discutiilor au
Discutii despre Robespierre", scris de cunos- negat unele teze de baza ale materialismului
cutul istoric al revolutiei franceze A. Z. istoric, apreciind revolutia din noiem brie ca
Manfred 1. o revolutie socialists. El arata ca, desi la
Dupa ce face un scurt portret al perso- ordinea zilei in Germania se gasea revolutia
nalitatii marelui revolutionar francez, autorul socialists pentru care existau premise obiective,
trece In revista atitudinea ostila acestuia a clasa muncitoare nu a putut cuceri puterca
istoriografiei burgheze Incepind cu cea politica din cauza lipsei unui partid marxist °.
liberal's din secolul XIX si sfirsind cu cea din In continuarea articolului, primul secretar
zilele noastre. Burghezia, care 1-a privit cu al P.C.U.G. vorbeste despre rolul si particu-
admiratie pe Danton, nu a putut si nu laritatile imperialismului german $i despre
poate Inca in tarile capitaliste sd-i ierte criteriile dupa care se pot determina carat
lui Robespierre activitatea revolutionary, terul unei revolutii, pentru ca In incheiere sl
legatura lui cu masele populare. Se stie ca crate ea revolutia din noiembrie a fost o
Lamartine, care 1 -a ldudat in tinerete pe revolutie burghezo-democratica ...infap-
Robespierre, a revenit mai tirziu asupra tuita tntr -o anumita masura cu mijloace si
opiniilor sale favorabile, dupa ce vazuse, metode proletare" 7.
cum spunea el, umbra acestuia pc strazile In tezele Comisiei Biroului Politic al C. C.
Parisului In 1848. A. Z. Manfred face un al P.S.U.G. shit prezentate de pc pozittile meto-
tablou succint al istoricilor revolutiei fran- dologiei marxist-leniniste, problemele de baza
ceze, aratind pozitia acestola fata de cel ale miscarii muncitoresti gi comuniste din
care Impreuna cu ea si in fruntea ei, a Germania : imperialismul german $i dezvol-
parcurs Intregul drum pins la sfirsit 3". tatea social- democratici in perioada pins la
Sint aratate astfel pozitiile lui Mignet, Thiers, primul razboi mondial, criza social-democra-
Quinet, Louis Blanc $.a., care Intr -o forma tiei In timpul razboiului, Marta Revolutie
sau alta, 1-au privit negativ pe Robespierre. Socialists din Octombrie si influenta ei asupra
Autorul sovietic asigura Ca cel care a facut Germaniei, rezultatele $i invatamintele revo-
foarte mult pentru reabilitarea Incorup- lutiei din noiembrie, folosirea experientei ei
tibilului" In afara binetnteles de clasicii de catre poporul german si miscarea munci-
marXism-leninismului a fost istoricul fran- toreascd din Germania dupa cel de al doilea
cez A. Mathiez, Intemeletorul asociatiei razboi mondial.
pentru studierea lui Robespierre. In incheiere in nr. 12 revista Voprost Istorii a publicat
autorul subliniaza faptul ca personalitatea concluziile la discutiile care au avut loc. In
de revolutionar a lui Robespierre a fost puss in articol se arata ca In coloanele revistei Voprost
adevarata sa lumina de istoriografia marxista, Istorii au fost eXpuse trei puncte de vedere :
de conducatorii proletariatului francez, in 1) majoritatea autorilor au atribuit revolutiei
deosebi cu prilejul aniversarii a 150 de ani din noiembrie un caracter burghezo-demo-
de la revolutia franceza, In 1939, si cu prilejul cratic cu tendinta de a se transforma in
aniversarii. a 200 de ani de la nasterea lui revolutie socialista ; 2) un singer partici-
Maximillian Robespierre, care s-a sarbatorit pant a apreciat revolutia din noiembrie ca
anul trecut. o revolutie burgheza ; 3) unii istorici, In
Discutiile cu privire la caracterul revo- special germani, au socotit revolutia din
lutiei din noiembrie din Germania, care s-au noiembrie drept o revolutie socialists. In
purtat timp Indelungat In revista Voprosi continuarea articolului, se face o analiza
Istorii, au luat sfirsit o data cu sarbatorirea ampla a acestor puncte de vedere, aratindu-se
celei de a 40-a aniversari a acestui eveniment si combatIndu-se greselile acelor istorici care
rem arcabil din viata poporului german. nu au pornit la anali7a acestui eveniment de
Revista a publicat cu acest prilej articolul pri- la aprecierea de clasa a problemelor de ba7a
mului secretar al Partidului Socialist Unit
din Germania, Walter Ulbricht 3, Despre 4 Nr. 11, p. 3 23.
1 Nr. 7, p. 62-85. 5 Nr. 12, p. 96 125.
2 Ibidem, p. 62. 8 Walter Ulbricht, art. cit., nr. 8, p. 65.
.3 Nr. 8, p. 67-71. 7 Ibidem, p. 71.
www.dacoromanica.ro
294 REVISTA REVISTELOR 8
ale revolutiei. Redactia considers in Incheiere tiile de productie $i noile forte de productie
eh discutiile au reprezentat un eXemplu viu si prin urmare al faptului Ca modul de productie
al colaborarii istoricilor dintre cele doua tari, feudal a intrat In stadiul sau descendent
U.R.S.S. si R.D.G., in problemele miscarii este imposibilitatea reproductiei simple a
comuniste si muncitoresti internationale. gospodariei taranesti 3. Atit timp eft exploa-
Problema pe care si-o propune s-o exami- tarea feudala permitea reproductia simply
neze acad, M. V. Necikina In articolul Despre a gospodariei taranesti se crea posibilitatea
stadiul ascendent" si descendent" al forma- unei oarecari dezvoltari a fortelor de productie.
tici feudale 1", e urmatoarea : Care este and Irma economia feudala a fost atrasa in
criteriul marXist-Leninist de apreciere a faptului circuitul productici de marfuri si molierii
eh o formatie se afla in faza ascendents, de varsau pe piata din ce In ce mai multe pro-
dezvoltare organics sau In cea descendents, duse agrare, exploatarea muncii taranesti
de decadere. Pornind de la Invatatura clasi- s-a intensificat Intr-un ritm asa de vertiginos
cilor marxism-leninismului, acad. M. V. Neci- Incit taranul nu putea nici macar sa -ii asigure
kina arata ca la baza acestui criteriu trebuie reproductia simply a gospodariei sale. Econo-
sh stea dialectica raporturilor dintre relatiile mia feudala intrase /ntr-o perioada de criza,
de productie si caracterul fortelor de productie. fenomenul degradarii gospodariilor tairanesti
Atita timp eft relatiile de productie se afla in al restringerli suprafetelor de pamint cultivat
concordanta cu caracterul fortelor de productie pentru nevoile produchtorului direct, a distru-
formatia social- economics se gaseste In faza gerii inventarului viu si mort ilustreaza criza
ascendents; and dimpotriva relatiile de economiei feudale In stadiul sau decendent.
productie devin o Irina pentru noile forte La rubrica Discutii" a mai Yost publicat
de productie, formatia economics intra In articolul lui I. I. Smirnov 4, In care autorul
stadiul de evolutie descendents. Aplicind combate opiniile eXprimate de A. A. Ziminl5
aceasta teza generals la epoca feudalismului cu privire la rascoala lui Bolotnikov, si arti-
In Rusia, acad. M. V. Necikina determine colul semnat de Z. V. Udaltova si A. P.
trasaturile calithtii noi survenite In sfera Cajdan 6 In legatura cu unele probleme nere-
fortelor de productie din economia Rusiei zolvate din istoria social-economich a Bizan-
care le imprima un nou caracter si le fac sa tului, ca problema trecerii de la orinduirea
intre In conflict cu vechile forme sociale, sclavagista la cea feudala, a existentei obstei
ca vechile relatii de productie reflectind In imperiul bizantin, s. a.
faptul ca formatia social - economics data se Remarcam In nr. 12 cloud materiale cu
afla In stadiul sau descendent. privire la Romlnia. Unul cuprinde o prezentare
succinta a pozitiei presei din Rominia fall de
Un exponent tipic al noului, nascut In manifestarile revizionismului contemporan pe
sfera fortelor de productie In epoca feuda- plan international, unde autorul Infatiseaza
lismului 11 constituie, dupe M. V. Necikina, articolele si studiile cu aceasta tema aparute
manufacturile. Indiferent de faptul ca In In Lupta de class, Scinteia, Analele Institu-
manufacturi se folosea mina de lucru sal- tului de Istorie a Partidului si In alte publicatii
riata sau lucrau taranii dependenti, din centrale din Romlnia 7. Cel de-al doilea 8,
punct de vedere al caracterului fortelor de (M. M. Zallskin.Materiale noi de arhive despre
productie manufactura apartine modului legaturile revolutionare romIno-ruse In anii
de productie capitalist $i constituie un pas 1875-1878"), reprezinta o contributie serioasa
Insemnat Inainte catre ridicarea productivitatii la adincirea studierii relatiilor romino-ruse In
muncii omenesti" 8. De aceea, In masura In care anii 1875-1878. Desi In aceasta problemh
In manufacturi se foloseau taranii iobagi si rela- istoricii romini 'i -au spus cuvintul pe larg,
tiile de productie ramineau de tip feudal, noile autorul sovietic aduce date noi culese din
forte de productie veneau In conflict cu vechile arhivele sovietice. Astfel Intr-o seri e de
relatii, nemai vorbind de faptul ca noul caracter rapoarte trimise ministrului de interne at
al fortelor de productie atit din manufactura Rusiei tariste, functionarii din judetele de pe
bazata pe munca fortata, eft si cea bazata granita cu Romlnia semnalau trecerca prin
pe munca salariata, venea In conflict cu formele contrabands a unei bogate literaturi revolu-
sociale feudale care dominau perioada respec- tionare, cu ajutorul membrilor cercurilor revo-
tive.
In ceea ce priveste domeniul economiei, 3 Ibidem, p. 106.
M. V. Necikina considers ca indiciul cel 4 Nr. 12, p. 116 131.
mai caracteristic al conflictului dintre rela- 6 Nr. 3, 1958, p. 97-113.
6 Nr. 10, p. 79 -96.
1 Nr. 7, p. 86-108. 7 Nr. 12, p. 177-184.
2 Ibidem, p. 98. 8 Nr. 12, p. 170-176.
www.dacoromanica.ro
9 REVISTA REVISTELOR 295
Ultimul numar pe 1957 din Reuista economics a satelor cehe de dupa primul
cehoslovacd de istorie cuprinde citeva studii rdzboi mondial, caracterizata prin incetini-
interesante prin varietatea $i valoarea for rea procesului de reproductie agricola, prin
stiintifica. Vom aminti, In primul rind, arti- lipsa mlinii de lucru, prin rcchizitionarea
colul comemorativ al lui Jaroslav Char despre produselor agricole. Din cauza lipsurilor $i a
ecourile pe care le-a avut Marea Revoluti. raporturilor de inegalitate socials, din Mimi
Socialists din Octombrie asupra satelor din paturilor tardnesti in perioada dintre 1917
Cehoslovacia Intre 1917-1920 (Ohlas mike 1920, $i sub influenta ideilor revolutionare din
11.1 novesocialisticke revoluce na eeskem Rusia, se desfasoard In satele cehe o indirjita
venkovJ u letech 1917 1920, nr. 4, p. 616 luptd de clasd, In forme din cele mai active.
632). Autorul analizeazd mai ales situatia Articolul lui J. Czar constituie o completare
8 Nr. 12, p. 152 169.
1 B onpo'cm IICTOp1411, nr. 12, p. 176. Nr. 10, p. 97-112.
2 Nr. 11, p. 142 152. " Nr. 10, p. 139 151.
3 Nr. 8, p. 97-113. 11 Nr. 10, p. 152 165.
4 Nr. 10, p. 22-34. 12 Nr. 9, p. 101 106.
5 Nr. 8, p. 72-83. 13 Nr. 11, p. 177-189.
6 Nr. 9, p. 72-86. 14 Nr. 7, p. 109-119.
3 Nr. 12, p. 132-151. is Nr. 11, p. 135-151.
www.dacoromanica.ro
296 REVISTA REVISTELOR 10.
binevenita la studiul de proportii mai marl productia spirtului. Prezentind evolutia rapor
al lui 0. Riha (Oh las ftjnove revoluce v Ces- turilor economice din viata satelor, autorul
koslovensku, Praga, 1957). face In permanents legatura cu interesele
Dupd cercetari mai cuprinzatoare asupra diferitelor organizatii politice, care tai dis
inceputurilor miscAril muncitoresti din Cehial, putau hegemonia economics a satului ceh.
Zdenek Sone, specializat in astfel de probleme, Din sectorul istoriei moderne, amintim
urmareste acum procesul formarii acestei articolul lui J. Kfftek despre politica burghe-
miscari In Praga (K poldtkiim delnickeho ziei cehe si problema cella" Intre 1900-1914
!mutt v Praze, 4/1957, p. 664-688 si 2/1958, (Ceskd burioasnt politika a teskd otdzka"
p. 266-310). Autorul cautd sd precizeze rolul v letech 1900-1914, 4, 1958, p. 621-661),
politic jucat de lucratorii praghezi In ansam- In care cauta sas stabileascA pozitia burgheziei
blul miscarilor muncitoresti din Cehia de la cehe fatd de aspectul international al luptelor
Inceput si pind pe la 1876. Inlduntrul acestei pentru eliberarea nationals a Cehoslovaciei.
epoci, Solle distinge doua perioade : prima In ceea ce priveste istoria contemporand,
cuprinde inceputurile miscArii $i culmineaza revista publica gi o colaborare slovacd, dato-
cu aparitia revolutiilor burgheze din jurul rita lui Juraj Kramer, care se ocupA de dezvol-
anului 1840, iar a doua porneste de la stirsitul tarea industriei slovace In prima Republic&
miscdrilor revolutionare burgheze si se carac- cehoslovaca (Niektore Oldzky Ovinu priemyslu
terizeazA prin rAspindirea ideilor socialismului na Slovensku v predmnichovskej republike,
stiintific in miscarea muncitoreascd. Yn timp 4/1958, p. 690-722). Studiind deocamdatd
ce purtAtorii ideilor din prima perioadd au numai fabricarea htrtiei gi celulozei, Kramer
fost lucrAtorii de la cartonaje, In perioada conchide ca trecerea Intreprinderilor $i ban
urmatoare elementele fruntase, dinamice shit cilor maghiare In mlinile capitalistilor cehi
recrutate din rIndurile proletariatului marii s-a facut, dupd primul rAzboi mondial, In
industrii pragheze. In cadrul acestor perioade, deplin acord cu interesele burgheziei slovace.
autorul precizeaza masura participarii fiecdrei N-a fost la mijloc nici o concurenta, deoarece
categorii de lucrAtori la framIntarile munci- volumul capitalului slovac era nelndesturator,
toresti, sublinieaza prefacerile care au loc la data aceea, pentru a lntreprinde o astfel
ca un ecou al transformarilor tehnice din de actiune.
economia industrials, da la iveald nemultu- Cu o problemd legata de criza economics din,
mirile grevele lucrdtorilor, urmareste pro-
gi 1930-1931 se ocupa K. Kofalkova. Autoarea
gramele de luptd, adundrile gi consfatuirile stAruie asupra ecoului pe care 1-a avut soma
organizatorice, noteaza alcdtuirea primului jul In politica interns din Cehoslovacia la
comitet central de luptd, la 27 martie Inceputul acestei crize (Ohlas !mutt nezcimes-
1870 - care sA conducd Intreaga muncito-
rime praghezd. gi cerceteazd penetratia ideilor
tnanPch ye vnitropolitickem iivote Ceskoslo-
venskci na po Mika hospoddfske krise 1930-
revolutionare din afard asupra acestor miscari 1931, 3/1058, p. 470-500). Kotalkova gaseste
ca, de pilda, influenta Comunii din Paris etc. ca e vorba de o adevdrata mi5care a somerilor
0 lungd contributie la problemat,ica care, sub conducerea $i Indrumarea Parti
miscarilor nationale 5i democratice din tarile dului Comunist, a Ocercitat o anumita influ-
cehe, Intre anti 1868-1871, publicd. Jaroslav enta asupra politicii interne a Cehoslovaciei
Purl (Tdbory v eesk "eh zemlch 1868-1871, din acel timp. De altfel, anul urmAtor, In
2/1958, p. 234-266; 3/1958, p. 446 -470; 1932, s-a produs cunoscuta grevd din orasul
4/1958, p. 661-690). E vorba de o serie de Most care, ImpreunA cu mi5carea amintita.
marl adunAri populare, la care erau atrase mai sus, constituie cloud actiuni politice
masele de Varani gi lucrAtori, In aceastd foarte importante, organizate de Partidul
perioadd de timp, pentru infdptuirea unor Comunist impotriva partidelor burgheze gi
revendicdri nationale si democratice. reformiste din Cehoslovacia.
Un studiu de importantA locald, in lega- Vbra Olivova publica' un articol In lega-
tura cu istoria raporturilor agrare, semneazd turd cu manevrele diplomatiei cehoslovace
Bohumil ern (175tvof lihovarstat u eeskpch In problema Ruhrului din 1923 (Oeskosloven-
zemtch, 4/1957, p. 688-727). E vorba de skd diplomacie a dobe rurske krise roku 1923,
fabricarea spirtului in tarile cehe, - industrie
care Incepe Inca din sec. al XVI-lea, and
1/1958, p. 59-70).
Un interesant capitol de istorie medie,
nobilimea, pe linga here, mai trece gi la din istoria razboiului Vardnesc din Tirol si
tinutul Salzburg, publicd Josef Macek (Petr
1 Zd. Sone, Delnicke hnutf v eeskfIch Passler a tyrolske a salzburske mike, 1/1958,
zemich za imperialisticke svelove vdlky, Praga, p. 3-32). Autorul da la iveald o serie Intreaga
1952 si Ke uzniku prant delnicki strany v de evenimente si detalii din lupta de rezis
ncdi zemi, Praga, 1953. tenta a populatiei din aceste regiuni, din
www.dacoromanica.ro
11 REVISTA REVISTELOR 297
timpul razboiului taranesc german. Articolul mintului stapinit de iobagi, fuga de pe moiiile
de fats pledeaza In mod hotarlt pentru inclu- panilor, diferentierea social& si pauperi-
derea haiduciei In formele active ale luptei zarea populatiei satesti, existenta productiei
de class, In feudalism. de marfuri, $.a.
In cadrul lucrarilor comemorative in Considerattile lui Mika an provocat o
legatura cu Implinirea a 20 de ani de la dic- interventle din partea lui Josef Valka, care
tatul de la Munchen, R. Kvatek se ocupa cu raspunde atit la problema celei de-a doua
pregatirile diplomatice, care an premers iob5giii, aflata $i ea In discutie, cit si la ches-
actului din sept. 1938 (K bezprostiednt diplo- tiunea acumularii primitive a capitalului
maticke pffprave Mnichova, 3 1958, p. 409- (Druid nevolniclvt a pfivodnt akumulace v
446). Intrucit autorul a publicat in anul 16. stolen, 2/1958, p. 316 324).
trecut o lucrare mai mare asupra acestor In ceea ce priveste iobagia, Mika o
probleme, vom reveni Intr-o recenzie mai socoate un sistem social-economic complex,
cuprinzatoare asupra tuturor chestiunilor care s-a dezvoltat intr-o parte a lumii in
legate de acest eveniment politic. faza finals a orInduririi feudale. Caracterul
Un articol de istorie contemporana publi- esential al iobagiei 11 constituie predominarea
cs Milo§ Klima si Marcel Zachoval privitor robotei ca rents feudala. Or, lucrul acesta
la desfasurarea evenimentelor din februarie s-a Intimplat in tarile cehe In prima jumatate
1948 (Plispevek k probtematice Onoroujich a sec. XVII, In timpul razboiului de 30 de
udtilosti v eskoslovensku v [Mom 1948, ani. La 'tidal sau, Valka distinge In aceasta
2/1958 p. 186-233), care au Insemnat inIA- problema doua aspecte : 1. starea de iobagie
turarea partidelor burgheze de la conducerea ca raport de dependents a populatiei satesti
statului si victoria clasei muncitoare. Jurij rata de stapInul pamlntului gi, Intr-un sens
KlI2ek publics, in continuare, studiul sau mai larg, situatia socials a iobagilor, si 2. ioba-
fGarte bogat In date si situatii statistice, In gia ca o caracterizare a Intregei cpoci In
legatura cu criza fabricelor de zahar din Wile care predomina relatiile de iobagie. In tamp
cehe din 1880 si importanta ei pentru cres- ce Mika propune Insa folosirea unei singure
terea miscarilor taranesti (Krise cukrovar- denumiri, aceia de iobagie, Valka argumen-
nictvt v eeslcjich zemtch v 80. letech minuleho teaza In favoarea celuilalt termen de a doua
stoteti a fejt *nom pro vzrust rolnickeho iobagie".
hnutt, 1/1958, p. 46-59)1. Yn legatura cu acumularca primitiva a
Yn sfirsit, prof. Henryk Batowski de la capitalului, nici Vhlka nu aduce argumente
Cracovia prezinta Intr-un articol interesant, hotarltoare. El leaga acest fenomen de ex-
pozitia politica a marelui poet polonez, Adam proprierea micului producator In perioada
Mickiewicz, fath de rolul pe care 1-au jucat chid In societate se dczvolta toate celelalte
cehii atit in sfera lumii slave, cit si In fra- conditii favorabile modului de productie
mIntarile revoluiionare din anii 1848-1849 capitalist" (p. 323). Se pare ca In Cchia nu
(Adam Mickiewicz a &Move v revoluentch s-a ajuns niciodata la o expropriere In masa,
letech 1848 -1849, 1/1958, p. 32-46). mai ales In legatura cu evolutia mares pro-
prietati, deoarece nici mai tlrziu n-au fost
astfel de conditii, Melt feudalul sa prefere
0 parte vie si interesanta a acestei Indepartarea iobagului de pe molia lui, In
reviste o formeaza fara indoialh discutiile" loc sa-1 lase sa munceasca ogoarele.
purtate In jurul unor probleme de impor- Vhlka se Intreaba daca xista cumva
tanta mai larga care intereseaza desigur In sec. al XVI-lca anumite trasaturi pe care
siistoriografia. noastra. Astfel, Alois Mika le-am putea caracteriza drept capitalists sl
cauta sa fundamenteze istoric procesul acu- daca ansamblul acestor elemente ar putca
mularii primitive a capitalului In tarile cehe forma procesul acumularii primitive a capi-
(K oldzce poedtku plivodni akumulace kapi- talului. In consecinta, autorul crede ca pre-
tdlu v eesk,ch zemtch, 4/597, p. 632-664). ponderent.a robotei nu constituie trasatura
Pentru a situa in timp geneza modului de esentiala a iobagiei, dupa cum nici exproprie-
productie capitalist, Mika admite ca trash- rea In masa nu formeaza trasatura de cape-
tura fundamentals a acestui proces, expro- tenie a acumularii primitive. Asa dar, dis-
prierea In mash a t'aranimii In sec. XV si cutia ramlne deschisa.
XVI. Autorul mai conditioneaza Inceputurile
acumularii primitive a capitalului si de alte 2 Contributia lui Alois Mika se India-
fenomene social-economice ca, cotropirea ph- leaza Problem poedtkez nevolructot u (:ecluich,
In eskoslovensky eas. histortdp, 2 1957,
1 Vezi Inceputul In eskoslovenskY easo- p. 226-248. Vezi si darea de seams Mudd
pis historickP, 1956, p. 270-298. revista de istorie, I 1958, p. 149 151.
www.dacoromanica.ro
'298 REVISTA REVISTELOR 12
FICTOpiur CCCP
Mo scova, 1/1958, nr. I 6
Revista Istoria U.R.S.S. organul garea turcilor din Europa, constituirea unui
Institutului de istorie al Academiei de $tiinte imperiu grecesc, cu capitala la Constanti-
a U.R.S.S. a ocupat, de la primele numere nopol, sub conducerea marelui duce Constan-
aparute in anul 1957, un loc de seaml pe tin si a unui stat Dacia, ce urma sa cuprindA
frontul istoriografiei sovietice. Alaturi de Moldova, Tara Romineasch si Basarabia,
problemele istoriei social-economice, politice a fost acceptat tale quale" servind propa-
gi culturale ale popoarelor U.R.S.S., revista gandei antiruse, dusa de cercurile oficiale.
Ygi indreapta atentia gi asupra disciplinelor Intr-un articol publicat nu de mult,
istorice auxiliare gi problemelor de istorio- ne-am permis sa punem sub semnul indoielii
grafie. Interesul major este acordat istoriei rosturile proiectului grecesc gi Inclinam sä
societAtii socialiste, istoriei activitAtii con- credem ca proiectul constituie o manevrA
stiente a maselor muncitoare, ealhuzite de dibace a diplomatiei tariste, prin care urmarea
partidul comunist, pentru transformarea re- doar sä obtina prin cointeresarea Austriei
volutionary a societatii. libertatea de actiune In Crimeea"2.
Spatiul ce-1 avem la dispozitie nu ne 0. P. Makarova, face o analiza profunda
Ingaduie cleat o prezentare succinta a stu- si multilateral& remarcabila ca metodA gi
diilor ce ni s-au parut mai ilustrative. scrupulozitate a unui imens material (cred
Articolul lui O. P. Makarova Despre ca nu ma Insel afirmind ca nu i-a scapat
originea asa-numitului proiect grecesc (4)1 vreun izvor cit de cit important) aducind
ataca o problema care a servit istoriografiei deplind lumina in aceastA problemA. 0. P. Ma-
burgheze, decenii de-a rindul, ca arms comoda karova dovedeste ca scrisoarea din 10 sep-
pentru speculatii politice antiruse. Ca si tembrie 1782 a Ecaterinei a II-a cAtre losif II
falsul testament a lui Petru I", proiectul care cuprinde planul de ImpArtire a Turciei
grecesc" devenise formula care sintetiza gi restabilirii imperiului grecesc, reprezinta
uneltirile diplomatiei ruse pentru cucerirea un document de politica machiavelicA", o
Constantinopolului gi apoi a lumii intregi. plasa tesuta din fictiuni, In care Ecaterina
$i In istoriografia burghezh din tam
noastrA proiectul Ecaterinei II pentru alun- 2 A. Vianu, Note privitoare la par lici-
parea voluntarilor romini la rCtzboiul ruso-
1 Cifrele din parantezA indica n-rele crustro-turc ( 1787 1792) In Analele romtno-
.in care au aparut articolele respective. sovietice, nr. 3/1956, p. 98.
www.dacoromanica.ro
13 REVISTA REVISTELOR 299
a II-a a prins nu numai pe Iosif II, ci toate Desi plata baneasca constituia mijlocul
.cabinetele europene. Alipirea Crimeei la de baza pentru intretinerea lucratorilor pose-
Rusia a aparut In complicatele conditii sionali, folosindu-se totodata §i elemente ca-
Internationale din acea vreme ca o solutie pitaliste de stimulare a muncii, formele de
-salvatoare In furtuna artificiald, creata de exploatare erau feudale. Trdsaturile not ale
Ecaterina II. Intreprinderii, treclnd prin filtrul relatiilor
Pretentiile Rusiei asupra Crimeii pareau feudale, pierdeau caracterul for specific,
moderate si Inlaturau, eel putin pentru capitalist, mentinind manufacturii posesio-
moment, problema Constantinopolului. nale un caracter feudal.
Astfel, proiectul grecesc" si-a atins Datele not ale studiului lui E. Rubin-
telul; planul fantezist, lipsit de orice bath stein dau sugestii pretioase §i pentru metoda
reald si care n-a reprezentat niciun moment de analiza In stabilirea caracterului intreprin-
programul politicii orientale a guvernului derilor manufacturiere din tam noastra de la
rus, a servit ca instrument pentru Infilptuirea sfirsitul veacului XVIII $i Inceputul celui de
unui obiectiv concret In care Rusia era vital al XIX-lea.
interesatd. In studiul Etapele de bazd ale genezei
E. I. Rubinstein consacra un studiu capitalismului In Rusia" (5) cunoscutul sa-
Fortei de mulled In manufactura pose- vant V. K. Iatunski Imbratileaza problemele
sionald. Gonciarov In a doua jumatate a sec. nodale ale acestei teme care a prilejuit In
XVIII" (nr.1). Esenta social - economics a ultimul deceniu o discutie vie §i pasionanta
manufacturii posesionale este una din proble- In publicistica istorica sovietica. Pentru
mele actuale ale stiintei sovietice. Discutia V. K. Iatunski, geneza capitalismului nu este
din ultimii ani, In coloanele revistelor sovie- numai aparitia primlor germeni ai capitalis-
tice de specialitate, n-a dus plaid In prezent mului, ci si formarea lui ca sistem de relatii
la o unitate de vederi In rezolvarea acestei sociale.
probleme. Autorul urmare§te §i stabile§te concret
Unii din participantii la discutie : acad. modul si formele aparitiei $i dezvoltdrii rela-
S. G. Strumilin, K. N. Novitki, F. I. Poli- tiilor capitaliste, In conditiile intensificarii
anski considerd ca modul de productie In iobaglei, ceea ce a dat acestui proccs particu-
manufactura posesionald este In esenta capi- laritati pe care nu le IntlInim, spre exemplu,
talist, altii ca : E. S. Vilenskaia, N. I. Pavlenko, In tarile Europei Occidentale.
I. V. Kuznetov, A. M. Karpacev feudal, iar Concluziile autorului pot fi pe scurt for-
un al treilea grup de istorici : V. N. Vasiliev mulate astfel :
§i altii, drept ceva deosebit, specific. 1) Munca salariatd, productia de marfa
Autorul conducindu -se dupd indi- §i inegalitate de avere in slnul taranimii
catia lui V. I. Lenin considers ca ele- fenomene prezente In Rusia sec. XVI XVII
mental hotarittor pentru determinarea modu- nu reprezinta in sine simptome ale capita-
Iui de productie este caracterul fortei de lismului, rolul for In formatia economics feu
munca. dald fiind foarte redus.
In acest stop, E. I. Rubinstein supune Croterea productiei de marfa si folosirea
unei analize atente fondul de arhivd al do- muncii salariate an constituit terenul de ali-
meniilor Gonciarov, respectiv dosarele pri- mentare din care vor apare germenii rela-
vitoare la manufactura de pinzeturi a Goncia- tiilor capitaliste.
rovilor cea mai mare Intreprindere pose- 2) Mladitele capitalismului au aparut in
sionald din Rusia In a doua jurnatate a Rusia pentru prima oars In sec. XVII In
sec. XVIII. sf era productiei industriale.
Autorul stabile§te curba fortei de munca Introducerea muncii silite In Intreprin-
pentru perioada 1739-1799 din punct de defile de tip manufacturier care, In primul
vedere al componentei sociale : lucratori timp, avea rolul de a completa munca sala-
liber angajati, posesionali, lefegii, cumparati. riatd, a ingreuiat !ma na§terea relatiilor
Majoritatea covir§itoare au constituit-o capitaliste.
lucrdtorii posesionali oameni rupti de 3) In primele trei sferturi ale secolului
pamInturile for si legati de fabrics, unde XVIII, germenii capitalismului s-au Intarit,
Invdtau diverse meserii si lucrau intreaga a sporit §i folosirea muncii silite in Intreprin-
viatd. Autorul sublinieaza pe baza datelor, derile manufacturiere mai ales in urma
ca diviziunea muncii ce eXista In manufactura masurilor guvernamentale din anii 1730
Gonciarov era departe de a fi dusa pina la 1740. Bung parte din cadrele de lucrdtori
capat, munca lucratorului posesional nelimi- liberi au fost aserviti. S-a mentinut Insa si
tindu-se la o operatic partiald de Ingusta spe- manufactura capitalists §i mica productie
cializare. de marfa capitalists, care a constituit terenul
www.dacoromanica.ro
300 REVISTA REVISTELOR 14
www.dacoromanica.ro
15 REVISTA. REVISTELOR 301
care ea II juca in evenimentele vremii gl In zarii vechii armate, al luptei conitiente Impo-
dezvoltarea sI cresterea miscarii muncitoresti triva stihiei mic burgheze In armata a repre-
internationale. In afara de interesele politice, zentat unul din mijloacele crearii Armatei Rosii.
.studierea situatiei Rusiei raspundea gi unor Demobilizarea vechii armate a avut o
probleme stiintifice ; astfel, K. Marx a stu- enorma influenta asupra mersului eveni-
diat pentru redactarea vol. II $i III din mentelor revolutionare. Milioanele de soldati
Capitalul" un imens material statistic Indreptati In spatele frontului s-au Incadrat
si descriptiv cu privire la productia agricola In mersul luptei politice, luptind pentru
si situatia taranimii ruse, spre a putea instaurarea $i consolidarea puterii sovietice.
ilustra In Capitalul" problema proprietatii Demobilizarea vechii armate a avut loc
agrare, a rentei funciare si a relatiilor agrare In trei etape : prima etapa de la 10 23 noiem-
In genere. brie (data decretului dat de V. I. Lenin
Studiul atent al manuscriselor nepubli- pentru reducerea treptata a efectivelor ar-
cate ale lui K. Marc, arata ca In foarte multe matei) ce coincide in timp cu Inceputul crearii
cazuri el trage concluzii la care mai tirziu a Armatei Rolii Ii tine OA la 15 decembric
ajuns V. I. Lenin In lucrarile asupra capita- 1918, and s-au deschis lucrarile Congresului
lismului rus. pentru demobilizarea intregii armate.
Aportul adus de Marx 1i Engels In istorio- Cu acest congres, la ale carui lucrari a
grafia Rusiei ( ca 1i in a oricarei alte tari a participat si V. I. Lenin, Incepe cea de a doua
Card istorie an studiat-o) consta In primul etapa care va dainui pina la 18 februarie
rind In faptul ca a inarmat-o cu o conceptie 1918 data ofensivei germane. In aceasta
revolutionara, cu o metoda de cunoaltere a etapa s-a intensificat lupta pentru mentinerea
adevarului stiintific metoda materialismu- armamentului, echipamentului, munitiei, de-
lui istoric. pozitelor etc. ce urmau sa constituie baza
Studiile consacrate istoriei societatii so- materials a Armatei Rosii.
vietice imbratiseaza o tematica de larga res- In linii marl, procesul demobilizarii
-piratic probleme privitoare la instaurarea armatei s-a terminat inainte de ofensiva ger-
puterii sovietice In republicile nationale, mana din 18 februarie 1918.
primele masuri revolutionare pentru consoli- Tocmai aceasta imprejurare a permis de
darea puterii sovietice, lupta cii interventia a se crea astfel de puncte de rezistenta ca
armata strains, ref acerea economiei ratio- Pskov, Narva, Harkov, Donbass etc. Ii de
nale, lupta pentru alfabetizare, impotriva a opri ofensiva germana.
secetei din 1926, aparitia consfatuirilor de Etapa finals a demobilizarii ultimelor
productie $i rolul lor, formarea cadrelor de ramasite ale vechii armate s-a incheiat spre
mecanizatori ai productiei colhoznice In mijlocul lunii aprilie 1918.
perioada de dupa. razboi (1946-1957) etc. N. F. Kuzmin lumineaza in studiul Cu
E. I. Gorodtev consacra un studiu sub- privire la zdrobirea celei de a treia campanii
stantial Demobilizarii armatei In anii a Antantei " (2) unele laturi putin cunoscute
1917 1918" (1). ale luptei Republicii Sovietice in anul 1920
Deli procesul care a avut loc in vechea Yn ultima etapa a razboiului civil $i a inter-
armata rusa dupa revolutia din octombrie ventiei armate.
1917 Ii pina In februarie 1918 face parte Zdrobirea acestei campanii a asigurat
integranta din istoria Marii Revolutii Socia- Tarii Sovictice posibilitatea de a trece la
liste din Octombrie, el ramasese in afara rezolvarea sarcinilor de baza ale constructlei
clmpului cercetatorilor. socialismului. Autorul trece succint In revista
Istoria disparitiei vechii armate ruse era rolul pe care 1-au avut marile puteri imperia-
expediata de obicei intr-o frazd, doua, care liste in pregatirea acestei campanii. Franta
nu reuleau sa contureze nici macar liniile a fost aceea care a organizat, cu sprijinul
directoare ale procesului. Se parea ca sub lovi- Angliei Ii S.U.A., campania Poloniei burghezo-
turile ofensivei germane din 18 februarie 1918 molierelti impotriva Puterii Sovietice, iar
aceasta armata a Incetat 55 mai existe un Anglia 11 S.U.A. a armatelor lui Vranghel ;
fel de miracol istoric o armata de milioane totodata puterile imperialiste au sprijinit
de oameni care s-ar fi topit brusc, intr-o intensificarea interventiei japoneze in Extre-
buns zi, la primul suflu. mul Orient.
Autorul prezinta 1i analizeaza lupta Toate incercarile guvernului sovietic de a
uriasa, desfasurata sub conducerea parti- stabili relatii palnice cu Polonia, de a rezolva
dului comunist, pentru demobilizarea organi- problemele in Iitigiu pe calea tratativelor 1i
zata a armatei, pentru detalarea elementelor nu a armelor au fost zadarnice. La 25 aprilie
inaintate, capabile de a constitui noua ar- 1920 Polonia burghezo-mosiereasca a Inceput
mata revolutionara. Astfel procesul demobili- o larga ofensiva In spre Ucraina. Alaturi de
www.dacoromanica.ro
02 REVISTA REVISTELOR 1&
www.dacoromanica.ro
17 REVISTA REVISTELOR 303'
acestei sarcini. In aceste not conditli eroismul de uriasa ofensiva culturala desfasurata
perioadei de refacere a economiei trebuia corn- In acea vreme. Cresterea nivelului cultural
pletat cu o organizare ferma a procesului de al taranimii a contribuit la rezolvarea pro-
productie fn fiece fabrica gi uzina. Un rol blemelor economice si politice legate de
hotaritor in traducerea in viata a acestei sar- colectivizarea satului. Autorii dau un tablou
cini 1 -au constituit consfatuirile de productie. viu si colorat al campaniei de masa pentru
Initiativa crearii consfatuirii de productie alfabetizarea maselor taranesti, analizind
apartine metalurgistilor din Leningrad. Din continutul st metodele folosite In munca
primele luni ale anului 1924 numarul Intre- cultural- instructive din anii primului cin-
prinderilor In care se tineau consfatuirile cinal. Comsomolul a fost In primele rinduri
de productie a inceput sa sporeasca verti- ale militantilor pentru ridicarea nivelului
ginos. Viata a confirmat aceasta forma calita- cultural al satului.
tiv noua de participare a maselor la organi- Congresul al VIII-lea al Comsomoldlui,
zarea industriei socialiste. Autoarea anali- care a avut loc In mai 1928, a deschis cam-
zeaza pe baza de date, componenta si activita- pania culturala Impotriva analfabetismului
tea consfatuirilor de productie. si ignoranter, motivind ca fiecare comso-
Cu sprijinul partidului si al sindicatelor molist este obligat sa gaseasca si sa invete
sovietice numarul muncitorilor atras in con- carte pe un analfabet.
sfatuiri de productie si Insemnatatea for ca Comitetele regionale de partid au condus-
organizatie de masa a clasei muncitoare a 'direct campania de alfabetizare din primele
sporit neincetat. In anii cincinalelor, activi- zile ale aparitiei ei, mobiliztnd In acest scop
tatea consfatuirilor de productie a atins pro- toate organizatiile de partid.
portii care nici nu puteau fi concepute la Culacimea dat seama de Intreaga
aparitia lor. Hotarirea Plenarei C.C. din lnsemnatate a lichidarii analfabetismului
decembrie 1957 a deschis o noul etapa In s-a straduit in fel si chip s-o impiedice. Lupta
istoria consfatuirilor de productie, etapa de clasa s-a intensificat. Puterea sovietica si
corespunzatoare sarcinilor marete de trecere masele muncitoare au demascat si au pedep-
spre comunism a societatii sovietice. sit toate uneltirile dusmanului de clasa.
0. I. Mitiaeva $i V. A. Kumanev se ocupa In decurs de patru ani si trei luni au
in articolele Campania de masa pentru lichi- invatat carte in U.R.S.S. 29 milioane de anal-
darea analfabetismului In satul sovietic fabeti. Spre sfirsitul anului 1932 numarul
(1928- 1932)" si Munca culturala $i instruc- populatiei stiutoare de carte a sporit In R.S.S.
tive In sat In anii primului cincinal (1928- Tadjica de la 4% (cit era In 1928) la 52°. ;
1932)" de diversele laturi ale activitatii in R.S.S. Uzbeca, de la 12°, la 72% ; in Trans-
Partidului Comunist si Guvernului sovietic caucazia de la 36°. la 86°. etc.
pentru lichidarea analfabetismului, ingro- Rezultatele obtinute In domeniul alfa-
zitoare mostenire lasata de tarism. Orinduirea betizarii au constituit o baza temeinica pentru
sovietica a deschis, pentru prima oar& In rezolvarea celei mai importante probleme a
istoria omenirii, maselor populare drumul primului plan cincinal problema cadrelor
spre stiinta. In vechea Rusie nivelul cultural socialiste. Campania de masa cultural-instruc-
al poporului era foarte scazut. Nationali- tivA a aratat Inca o data Intregii omeniri ca
tattle din regiunile periferice erau aproape In fortele creatoare ale unui popor liber, condus
intregime analfabete. Munca de lichidare a de Partidul Comunist, skit de nesecat.
analfabetismului a Inceput imediat dupd I. V. Antipova si M. I. *kolnic In arti-
victoria Revolutiei din Octombrie. colul Din istoria crearii combinatului meta-
Asociatia culturala de masa SA' lichidam lurgic Magnitogorsk (1929- 1931)" reusesc
analfabetismul" a carui presedinte a fost sa prezinte o fresca a unei epopei contem-
M. I. Kalinin, a antrenat in aceasta opera porane de o maretie ce-ti tale rasuflarea. La
care a luat repede o amploare necunoscuta 10 martie 1929, o mina de °amen' de 35 mun-
In istorie, toate fortele culturale ale -tarn. citori a poposit la poalele muntilor Magnit,
In orase si sate s-au infiintat scoli de all a- Intr-un loc pustiu cea mai apropiata static
betizare, cercuri, grupe, puncte de lichidare de tale ferata era la o distant& de 150 km sa
a analfabetismului. is cu asalt fierul ascuns In inima muntilor.
Anii primului cincinal au constituit o In martie 1931, lucrau deja 150 miff de oa-
etapa de cotitura In viata satului sovietic ; meni. Conditiile erau ddosebit de aspre. Nn
problema care pe care" In domeniul agri- existau locuinte, oamenii locuiau in bordee gi
culturii s-a rezolvat definitiv in favoarea In corturi, adesea In carutele In care venisera,
socialismului. gi foarte putini aveau un culcus In barAci.
Profundele transformari revolutionare ce Prima cantina s-a organizat sub cerul liber.
s-au petrecut In satul sovietic an fost legate Apa era insuficienta st vara torida. Plana
www.dacoromanica.ro
304 REVISTA REVISTELOR 18
initial din 1929, care prevedea construirea directii : crearea de gospodarii de proportii
unui combinat cu o capacitate de 650 mii uriase (60-100 mii ha), specializarea ingusta
tone fonts, a fost modificat, nu 650 000 tone, de fabrici de One", folosirea simplista a
ci 2 500 000 tone fonts. Proiectele comandate agrotehnicii, aplicarea nerationala a formelor
la firma americana Mac Kay, sosite cu mare de organizare a muncii.
Intlrziere, au trebuit O. fie radical revizuite La toate acestea si-a pus amprenta si
de proiectantii sovietici. C.C. al P. Comunist inversunata lupta de class cu culacimea din
al U.R.S.S. a analizat In citeva rinduri aces ani. Recolta medie la hectar a scazut
munca ce se desfasura la Magnitogorsk, Ingrijorator In anii 1931-1932, obligatiile
trasind masurile necesare pentru canalizarea fata de stat n-au fost Indeplinite. Plenara
tuturor fortelor Inspre obiectivele de baza C.C. si a Comisiei Centrale de Control a Parti-
ale gigantului ce lua viata. dului Comunist al U.R.S.S. din luna ianuarie
Elementele contrarevolutionare au !neer- 1933 a facut o analiza profunda si multilate-
cat sa submineze constructia combinatului. rald a muncii ce se ducea in sovhozuri. Hota-
Grupul de sabotori care s-a strecurat In con- rlrea Plenarei despre organizarea sectiilor poli-
ducerea unor sectoare ale constructiei a fost tice in sovhozuri a constituit masura esentiala
demascat si vinovatii si-au primit pedeapsa. luata de partid pentru Intarirea politico-orga-
Autorii scot In relief activitatea uriasa des- nizatorica si economics a sovhozurilor.
fasurata de organizatia de partid pentru orga- Autorul analizeazd masurile aplicate In
nizarea si conducerea 1ntrecerii socialiste a acest scop : mic§orarea suprafetei sovhozu-
campaniei de Insusire a tehnicii, a organizarii rilor, largirea specializarii, sporirea septelului
rationale a procesului muncii. In munca, de vite, mecanizarea muncii In sovhozuri, In-
In lupta cu dusmanii s-a calit colectivul con- tarirea bazei for tehnice si a cresterii calificarii
structorilor. Fostii tarani si mestesugari au cadrelor. Tabelele statistice comparative In-
devenit lucratori cu lnalta calificare care tocmite de I. E. Zelenin shit graitoare. Un capi-
realizau recorduri mondiale. Multi dintre tol aparte este consacrat formelor de Intrecere
acestia continua In zilele noastre sa se bucure socialists, introducerii celor mai rationale forme
de glorie datorita muncii lor. Astfel, fostul de organizare a muncii si a agrotehnicii Inain-
lucrator necalificat de la constructia furna- tate.
lului tineretului" I. V. Komzin, a devenit con- In 1934 sovhozurile au strins cea mai
ducatorul constructiei hidrocentralei Kuibisev. mare parte din recoltd cu ajutorul combai-
Colectivul de constructori hiving Ind nelor (84,6%). Spre sfIrsitul anului 1935 s-a
toate greutatile a Indeplinit cu cinste sarci- terminat procesul de reinnoire calitativa a par-
nile ce i s-au incredintat ; el a construit combi- cului de masini In sovhozuri, s-a lichidat flue-
natul si a transformat Magnitogorskul tuatia de cadre. Noua tehnica si oamenii care
Intr-o scoald de forme noi, de metode socialiste o stapineau au determinat o cotitura brusca In
de organizare a muncii si de pregatire a ca- productia sovhozurilor. In anul 1935 acestea
drelor pentru industrializarea mai departe si-au Indeplinit pentru prima oars obligatiile
a U.R. S. S. fata de stat. Sarcina pusa de Partid a fost
Articolul aduce sugestii interesante con - realizata. La sfIrsitul celui de-al doilea plan
stituind o sinteza utila nu numai pentru cincinal sovhozurile au lichidat deficientele
istorici. din perioada de Inceput transformindu-se In
I. E. Zelenin trateaza In studiul sau intreprinderi socialiste model, centre de cul-
Sovhozurile de cereale din regiunea Donului ture si de viata imbelsugata pentru oamenii
si a Caucazului de Nord In anii celui de-al muncii.
doilea cincinal (1933 - 1937)" o tema insu- In afara de articolele semnalate In rin-
ficient cercetata. durile de mai sus, revista publics numeroase
Sovhozurile de cercale create In anii studii, note, comunicari cu o tematica larga,
primului plan cincinal crau cu toate bogata, privind probleme din perioada medic-
succesele obtinute Inca departe de a fi vala, modernd si contemporana a istoriei
gospodarii de Inalta rentabilitate. In genere U.R. S. S., insemnari bibliografice despre lucra-
erau Intreprinderi slab organizate datorita rile aparute In .strainatate, ce trateaza probleme
lipsei de experienta si greutatilor objective de istorie a U.R.S.S., recenzii, precum si ample
In Inzestrarea for cu tractoare si masini per- relatari despre viata stiintifica din Institutele
fectionate. de cercetilri si de invatamInt din U.R.S.S.
Autorul este de parere ca lipsa de expe-
rienta ft-a gasit reflectarea si In urmatoarele A. Vianu
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
ISTOIIIA 110111INIE1
20 c. 2681.
www.dacoromanica.ro
306 INSEMNARI B BLIOGRkFICE 2
Afars de aceasta, toate shit scoase din alto V. Bogza $i I. Puia folosind cu pricepere
publicatii cunoscute, nici unul inedit, 5ichiar Insasi statisticile burgheze demonstreaza ca
data ar fi necunoscute locul for este la AneXe". primul rdzboi mondial a Indsprit mizeria ce
2) Din citarea documentelor din cap. II, stapinea masele populare din Cara noastra to
partea I, la celelalte capitole se face o repe- timp ce repiezentantii regimului burghezo-
tare a acelorasi texte si nu se mai dau trimi- mosieresc an acumulat averi marl eXploatind
teri la publicatiile din care au fost scoase, ceea suferintele celor multi.
ce produce o dezorientare a cititorului ,ci In- Desi Romlnia a facut parte din tabara
greuiaz a lectura lucrarii. victorioasa" autorii arata ca la Incheierea
3) Trimiterile la I. Sommer, A. M.. Graziani pacii independenta ei a fost recunoscuta sub
$i E. Legrand nu se fac consecvent 0 data anumite conditiuni", adica dupe plata asa-
se fac la I. Sommer, altadata la Legrand, ziselor datorii de eliberare", fapt ce a adincit
ctteodata la Graziani, alteori pentru acelasi starea ei de dependents economics fata de
la Legrand. statele capitaliste.
4) Trimiterile nu trebuie facute $i In Tratatul de pace de la Versailles, prin
text si In note, ci numai In note pentru descon- prevederile sale, reliefeaza autorii a des-
gestionarea textului. chis un drum lung aservirii tarii noastre de
5) Textul din Hurmuzaki II, 1, p. 407, care capitalistii straini In scopul obtinerii unor
citat la p. 25 n-a fost reprodus corect, el fiind profituri maxime.
Collegium post conflagrationem in Horolouua Examinind mai tali jaful trupelor ger-
Katnar ubi nuper solacij cauza erat leucam mane si distrugerile provocate de rdzboi,
mediam... si nu Solvy casa". Documentul autorii prezinta apoi totala dezorganizare a
citat la p. 105, Pamintul Moldovei este economiei rominelti care sporea mizeria pa-
fertil" ... nu are trimitere la note, iar la turilor muncitoare.
p. 49, nota 50 nu ne duce la lucrarea lui Rei- Dupa Incheierea pacii, burghezia romf-
cherstorf, citat In text, ci la o scrisoare a lui neasca dobindise In timpul razboiului pofta
Alex. Lapusneanu, Hurm., XV, p. 1, p. 569. marilor profituri, a inaugurat cu mare zgomot
In ceea ce priveste trimiterile, ele cores- politica redresarii economice. In procesul re-
pund cu izvoarele la care s-a trimis In note. dresarii economice care s-a Incheiat In 1923
Toate aceste greseli nu scad valoarea un Insemnat aport a fost adus de Transil-
lucrarii. Monografia are meritul cd In afard vania care fusese ferita de distrugerile razbo-
de o reald contributie adusd pe tarlm istoric iului si de jaful german. De asemenea, autorii
la domnia lui Despot Vodd, a rezolvat fericit aratd $i pe buns dreptate ca, un cuvint greu
trei probleme principale : 1) Ce a fost $coala de redresare economicd a RomIniei I-au avut
latind de la Gotnari ; 2) Ce este cu biblio- capitalurile straine ale caror interese de profit
teca de curte Infiintata la Suceava ; $i 3) Ce gi interese politico-strategice cereau aceasta.
era Academia pe care urmarea Despot Vodd Yn analiza situatiei economice a Rominiei
sa o Infiinteze la curtea sa. postbelice, autorii ajung la urmatoarele doua
AI. G. concluzii juste : 1. ca §i dupd primul razboi
mondial predomina industria usoara, in ultima
V. BOGZA I. PUIA, Economia Rominiei In spetd, industria alimentary ; 2. ca In aceasta
perioada avintului revolutionar care a perioada procesul de concentrare 01 centrali-
urmat Marii Revolutii Socialiste din Oc- zare a capitalului s-a dezvoltat mult In eco-
tombrie, Bucuresti, 1958, 74 p. nomia romineasca.
Autorii demascd nationalizarea" parti-
AnalizInd criza generals a capitalismului dului liberal si sprijinul acordat de statul
care a Inceput In perioada primului rdzboi burghez pentru formarea unor sindicate mono-
mondial, autorii arata cd trasatura caracte- poliste prin legea pentru instituirea sindi-
ristica a acesteia o constituie scindarea lumii catelor de fabricanti si industriasi" din 31
In (lona sisteme sociale : sistemul capitalist iulie 1918. Autorii demascd Intreaga gamd de
si sistemul socialist. malinatiuni a mos,ierimii pentru a tergiversa
Insemndtatea istoria a Marii Revolutii si a sabota aplicarea legii rurale din 1921,
Socialiste din Octombrie consta nu numai precum $i pe economistii burghezi care afirmau
In faptul di a ridicat proletariatul din Rusia ca decaderea agriculturii romInesti din aceasta
la situatia de class staptnitoare, ci $i prin perioadd se datorelte reformei agrare.
aceea ca a deschis epoca revolutiilor proleta'e. Un merit deosebit al lucrarii recenzate
$i Intr-adevar, perioada 1917-1923 se carac- este acela Ca reliefeaza lupta dusd de Partidul
terizeaza prin ascutite lupte de class ale pro- Comunist din Romlnia, hnpotriva masurilor
letariatului. antipopulare ale regimului burghezo-mosieresc..
www.dacoromanica.ro
3 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 307
IS TORIA
www.dacoromanica.ro
308 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 4
www.dacoromanica.ro
5 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE ?09
www.dacoromanica.ro
310 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE a
ISTORIA UNIMRSALA
p. ROZENZWEIG, Comuna din Paris", mentele din 17-18 martie 1871, demascarea
Editura tineretului, 1958, 447 p. subredului regim bonapartist, analizarea con-
Necesitatea aparitiei in tara noastra a ditiilor politice din aceasta perioada, precum
unei lucrari despre Comuna din Paris, tratata si cauzele care au dus la precipitarea eveni-
de pe pozitiile stiintei marxist-leniniste, era mentelor revolutionare si la proclamarea
cu ant mai imperioasd cu cit istoricii reactio- Comunei din Paris, sint redate In mod clar,
nari burghezi au Incercat si Incearcii, prin toate avInd o legaturd organics titre ele $i o expli-
mijloacele, sa falsifice si sa denigreze acest catie stiintifica adecvata.
mare% eveniment din istoria proletariatului Yn capitolul intitulat semnificativ : Re-
francez, care, In 1871, a dat cea dintli lovitura volutia se lmbraca in haine de muncitor",
capitalismului, a sfarlmat marina de stat autorul Infatiseaza actiunile maselor iesite In
exploatatoare a burgheziei si a instaurat, strada, lupta for eroica pentru luarea puterii
pentru prima data In lume, In Parisul revolu- din miinile burgheziei trddatoare, care acum
tionar, puterea oamenilor muncii. se zvircolea neputincioasa In fata tumultului
Comuna din Paris a fost, din punct de multimii.
vedere istoric, prima forma a dictaturii prole- Perioada aceasta plina de lupte si fra-
tariatului ; ea a dovedit lumii intregi forta mintari, bogata In evenimente, este descrisa
pe care o reprezinta clasa muncitoare In lupta de autor cu patos revolutionar, care te capti-
ei impotriva orinduirii burgheze, constituind veaza si te face pada§ activ la lupta Insufletita
astfel un stralucit eXemplu de internationalism a comunarzilor.
proletar.
Asa cum arata V. I. Lenin, Comuna Contributia maselor la faurirea istoriei,
... a luptat nu pentru rezolvarea unei pro- eroismul muncitorilor In lupta pentru apararea
bleme locale sau Ingust-nationale, ci pentru patriei si a cuceririlor revolutionare sint des-
eliberarea Intregii omeniri muncitoare, a tutu- crise cu multa sensibilitate, Mind pe cititor
ror color obiditi si umiliti" r. sa aplaude din inima victoriile proletariatului
In analiza evenimentelor, autorul por- sau sa sufere alaturi de el, InfrIngerile.
neste de la aprecierile facute de clasicii mar- Desi Comuna desfasurat activitatea
xism-leninismului asupra Comunei, acordind In conditii foarte grele, Incercuita de pretu-
un loc important atitudinii lui Karl Marx fata tindeni de dusmani, ea a avut o serie de reali-
de actiunile eroice ale muncitorilor francezi, zari importante, ocupind un loc de seams In
In lupta for pentru apararea Republicii impo- istoria revolutionary a clasei muncitoare.
triva dusmanului intern guvernul de la Dar asupra ei sint aruncate toate fortele
Versailles cit Impotriva armatelor pru-
gi burgheziei. La 10 mai 1871, istoricul reactionar
sace care invadasera Franta. Autorul cerce- burghez Thiers semneaza pacea cu invadatorii
teaza evenimentele nu dintr-un punct de prin care Franta pierdea Alsacia $i Lorena,
vedere static, ci In procesul dezvoltdrii lor, platea cinci miliarde franci aur, in schimb
dovedind cu date concludente ca instaurarea Thiers obtinea de la Bismarck soldatii prizo-
Comunei a lost in mod obiectiv rezultatul nieri francezi pentru a-i trimite impotriva
luptelor Indelungate duse de proletariatul Parisului proletar.
francez Impotriva monarhiei $i a reactiunii. Puternicile lupte dintre proletari $i bur-
Capitolul De la rilscoala tesatorilor ghezie se accentuiaza. E o lupta pe viata li pe
lyonezi din 1831 la Revolutia din 4 septembrie moarte. Muncitorii se apara ; pretutindeni sint
1870", trece in revista momentele principale ridicate baricade. Muncitorii se bat cu Indlr-
ale luptei anterioare a maselor populare fran- jire pentru fiecare cartier, pentru fiecare
ceze. Autorul dezvaluie mizeria de nedescris strada. La 27 mai a avut loc eroica lupta din
In care se zbatea poporul, eXploatarea lui cunoscutul cimitir Pere-Lachaise.
nemiloasa de catre cei avuti, coruptia, abuzul, La 28 mai cad ultimele puncte de rezis-
si afacerismul unei clici de aventurieri politici, tenta proletara. Comuna este InfrInta. Des-
In virful careia se afla Napoleon cel mic ", matul si ferocitatea burgheziei sint In plina
,,eroul" banchetelor si al intrigilor de culise. actiune. Poste tot teroare Si asasinate fn
Imprejurarile In care a izbucnit rdzboiul masa.
franco-prusac, desfasurarea lui pina la eveni- In ultimul capitol al cartii intitulat
Batalia Parisului", istoricul D. Rozenzweig
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 17, E.S.P.L.P., face un rechizitoriu aspru burgheziei franceze,
1957, p. 124. condamrdnd actele sale barbare de represiuni
www.dacoromanica.ro
7 INSEMVARI 5IBLIOGRAFICE 311
www.dacoromanica.ro
312 INSEMNARI B1BLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
9 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 31
dierea acestei perioade dd posibilitatea sa se parte o era !loud In istoria poporului francez,
inteleaga atit radacinile istorice ale revolutiei asa dupd cum afirmau istoricii burghezi re
din 18 martie, cit si a masurilor luate de Co- publicani. Practica evenimentelor dcsfasurate
muna din Paris. ulterior a demonstrat cu totul altceva.
Intrucit In istoriografia burghezd, inclusiv
In istoriografia hurghezo-liberald lupta maselor N. N.
populare din Franta impotriva dusmanilor
interni si extern este falsificatd, autorul cid
o deosebita atentie studierii istoriei, maselor RENE GROUSSET, Figures de proue. Paris,
muncitoare, in special a istoriei clasei mun- Librairie Plon, 1957, 339 p.
citoare.
Astfel, tsi gases-toe explicatie strilduinta Defunctul academician franccz Rene
autorului de a sublinia rolul Insemnat pe care Grousset, desi orientalist ca specialitale, a
1-au jucat masele populare in anii care an pre- Incercat spre sfirsitul activitatii sale In 1zgures
cedat Comuna din Paris. Autorul analizeazd de prone sa abordLze si alte domenii ale sto-
lupta de clasd a proletariatului in anii celui riei. Figures. de proue nu e Insa o lucrare de
de-al doilea imperiu si dupd proclamarea repu- eruditie, ci mai mult o culegere de eseuri
blicii, In strinsa legdturd cu lupta celorlalte istorice in care shit evocate citeva din perso-
forte sociale, fie ca au Post aldturi de prole- nalitatile mai importante perindatc pe scena
tariat, fie ca au luptat impotriva lui. istoriei. Din punct de vedere cronologic, cartea
In lucrare, este tratatd, de asemenea, si- lui Grousset cuprinde o foarte vasta perioadA,
tuatia tardnimii muncitoare in anii celui de-al incepInd cu secolul al V-lea In e.n. si sfirsind
doilea imperiu, evidentiindu-se cu acest prilej cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. In
cauzele care an provocat pauperizarea in mass cartea sa apar figurile lui Pericle, Alexandru
a tdranimii franceze. cel Mare, Cezar, Carol cel Mare, Frederic al
Jeldboskaia trateazd de pe o pozitie pro- II-lea, Impdratul Germaniei si regele Siciliei,
fund stiintificii evenimentele care au avut loc Carol Quintul, Ludovic al XIV-lea, Napoleon,
in Paris la Inceputul lui august 1870 dupd pri- Bismarck si Akbar unul din marii Imparati
mirea stirilor In legilturd cu succesele avute de ai imperiului mogol care a down' t Intre 1456
armata francezd pe front. 1605. La prezentarea unora din personalitatik,
Demn de remarcat este faptul ca autorul amintite, Grousset a Post ajutat si de lucrarile
reuseste sa pima in lumina dezbaterile si clisPn- sale de specialitate. Ne referim la Frederic
siunile din sinul deputatilor din cadrul cor- al II-lea 1 si la Akbar 2.
pului legislativ, dar, mai ales, reproduce ta- Clt priveste conceptia In care Grousset
bloul atitudinii maselor populare care an reac- intelege sd analizeze activitatea persoi ali-
tionat furtunos la tradarea guvernului si la tatilor enumerate mai sus, chiar din prima
manevrele deputatilor de stinga. Jeluboskaia frazd a prefetei, el lasa sd se vada ca e aprop'e
descrie, In mod amanuntit, imprejurdrile in de punctul de vedere marxist asupra rolului
care a avut loc, crearea gdrzii nationale, ex- personalitatii In istorie. Tot In accea0 prefatd,
plicind In acelasi timp pozitia republicanilor Grousset mai observa ca oricit de geniala s-ar
burghezi fats de aceastd problems. dovedi o personalitate istoricA, data action ea7a,
In paginile lucrarii, autorul demonstreazd Impotriva curentului" istoria 11 recuzd. Lel the
pe baza datelor furnizate de documente faptul mat sa joace un rol In istorie, daca nu mai ras
ca numai din initiativa muncitorilor si nu a punde dezideratelor epocii in care traieste, a
republicanilor burghezi, la 4 septembrie 1870 junge tintuit de revolta faptelor pe o Sflnta
a lost proclamatd republica. Muncitorii an Elena oarecare, deportat de propriul sau ana
lost aceia care au rllsturnat imperiul in ciuda hronism departe de lume si de evenimentele
sprijinului acordat lui Napoleon al III-lea de In curs de desfasurare".
care burghezia republicii. Muncitorii an Post Ocupindu -se de Pericle, cu toate elogiilc
aceia care au snit pe deputatii de stinga, aduse politicii sale interne, pc plan extern.
impotriva vointei lor, sa proclame republica. Grousset 11 face rdspunzator de dezastrul
Republicanii burghezi, lulnd puterea In Atenei In rdzboiul peloponeziac, ca unul ce n-a
republica cucerita de muncitori, au format Inteles ca pretentiile de hegemonie lard rezerve
guvernul de coalitie al apararii nationale". asupra lumii grecesti nu erau conforme cu
Inca din primele zile de existents a celei
de-a treia republici s-a putut constata carac- 1 Histoire des croisades el du royaume
terul antipopular si antinational al politicii franc de Jerusalem, vol. II, Paris, Librairie
interne si externe promovatii de guvernul na- Plon, 1935.
tional de apdrare. Proclamarea republicii la 2 Les civilisations de l'Orienl, tome II,
4 septembrie 1870 n-a insemnat nici Pe de- L'Inde, Paris, 1930.
www.dacoromanica.ro
314 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 10
realitatile secolului al V-lea In e.n. Alexandru Franta si Germania doi dusmani de moarte,
cel Mare, de asemenea, a ajuns la rezultate cu crelnd un permanent pericol de rdzboi. In
totul contrarii celor urmarite de el : In loc de sfirsit, ocupindu-se de Akbar, Grousset ardta cd
elenizarea orientului a pus bazele orientali- marele imperiu mogol treat de acesta nu
zarii elenismului. Cezar e raspunzator cd a s-a dovedit viabil declt pentru scurt timp,
orientat statul roman spre monarhia de tip deoarece nu se Intemeia pe realitatile istorice
oriental ce va fi definitiv consacratd trei secole ale lumii indiene.
mai tlrziu de Diocletian. Carol eel Mare cu Grousset se lasd Inca adesea cucerit de
toatA aparenta strAlucitoare a actiunii sale de unele trasaturi de caracter ale personalita-
restabilire a unui organism politic de mult tilor evocate si astf el tinde sa supraevalueze
anacronic, n-a izbutit sa ajungd la un rezultat rolul jucat de ele. 0 altd lacuna e si tratarea
durabil, deoarece n-a tinut seams de fortele prea sumard a conditiilor economice sf sociale
profunde", care sub dictatura transformarilor In care au actionat aceste personalitati, precum
economice", duc societatea Inainte. Grousset §i omisiunea rolului maselor care le-au deter-
subliniazd caracterul contradictoriu al domniei minat si influentat actiunile. In general
Impdratului franc : pe de o parte era dominat Grousset se °culla mai mult de latura politica
de conceptia imperials romand, iar pe de and a evenimentelor si a activitatii oamenilor care,
parte, fail sa -si dea seama de urmari, pe care la un moment dat, au fost chemati sA conducd
In nici un caz nu le-ar fi dorit, a favorizat aceste evenimente.
evolutia legaturilor de vasalitate, ce vor sub- S. C.
mina si vor farimita statul. Inainte de a pre-
zenta interesanta figura a lui Frederic al
II-lea, regele Siciliei, Grousset se opreste un
moment asupra lui Frederic Barba-Rosie si G. FEHER, Beilrage zum Problem des unga-
Incercarilor sale nereusite de a lmpiedica mis- risch-slawischen Zusammenlebens. Acta
carea de emancipare municipald a oraselor Archaeologica, VIII (1958, p. 269 -318).
italiene. La Frederic al II-lea, In schimb,
autorul subliniazd spiritul cu totul modern In
care acesta a condus politica sa orientald, Arheologia ungard a acordat In trecut o
izbutind sA doblndeascd Ierusalimul Vara \Tar- atentie unilaterald si exagerata culturii mate-
guile de singe ale cruciadelor precedente. Esecul riale a diferitelor populatii nomade, a hunilor,
rasunator at lui Carol Quintul e pus pe seama avarilor si ungurilor stravechi, neglijlnd pre-
faptului cd acesta nu a fost In stare sa lute- zenta slavilor In Cimpia pannonica si contri-
leagd si deci sa domine problemele puse de butia for la formarea poporului ungar si a cul-
complexul sAu imperiu nici in ansamblu si turii lui materiale. Studiul valoros al lui FehBr
nici In particular. Figura lui Ludovic al constituie o Incercare curajoasa si bine docu-
XIV-lea a captivat oarecum pe Grousset, care mentatd de a himuri unele din variatele aspecte
a minimalizat urmarile grave ale politicii de ce rezultd din convietuirea ungaro-slavd. Con-
prestigiu st anexiuni dusd de cel care se inti- cluziile merits sa fie semnalate si In acest loc.
tula Regele Soare". Credem cd Ludovic al deoarece se discutd materialele arheologice
XIV-lea s-a ardtat moderat la sfIrsitul dom- rdspIndite la fel si pe teritoriul intercarpatic
niei din cauza slAbiciunii si epuizarii statului al Republicii Populare Romine si se trateazA
sau si nu dintr-un Inndscut simt al masurii. probleme care intereseazd In mod direct si
Trecind la Napoleon, Grousset observd cd istoria Transilvaniei.
Incercarea de a institui un imperiu asemanator 0 problems centrald o constituie abando-
celui roman nu a putut avea succes deoarece narea modului de viatil nomad-pdstoresc al
nu reprezenta decit o Intoarcere spre un trecut ungurilor sf adoptarea unui trai mai pronuntat
abolit de patrusprezece secole. Relativ la agricol. Aceasta transformare nu se datoreste
Bismarck, desi apreciazd clar viziunea sf abili- unor factori externi, infringerilor suferite In
tatea cu care cancelarul prusac a stiut sa ras- sec. al X-lea In timpul expeditiilor de pradd,
punda aspiratiilor de unificare ale poporului ci a fost pregatita Inca In timpul convietuirii
german, Grousset atrage atentia cd In acelasi ungurilor cu chazarii care dispuneau de unelte
timp Cancelarul de fier", prin dezvoltarea agricole chiar mai evoluate In unele privinte
la maximum a statului militarist a pus pre- decIt cele slave. Sub influenta slavilor, In noua
misele politicii lui Wilhelm al II-lea si de- for patrie, ungurii au trecut la practicarea mai
mentei hitleriste" din secolul nostru. De ase- intensive a agriculturit cu plugul si la cresterea
menea, un alt element pozitiv In judecarea vitelor completatd cu furajarea si tinerea for
politicii bismarckiene e Insusirea de care In grajduri. Termenii agricoli din limba ma-
autor a tezei lui Marx ca aneXiunea Alsaciei ghiard sf cei privitori la cresterea vitelor aratd
si Lorenci de care Bismarck au facut din cloud straturi de cuvinte de Imprumut din
www.dacoromanica.ro
11 INSEMNARI BIBLIOGR AFICE 315
www.dacoromanica.ro
316 INSEMNARI DIBLIOGRAFICE 12-
Turciei si a Austi o-Ungariei in Balcani, poporul venirea avangarzii rusesti, In decembrie 1806 -
rus a simpatizat in mod sincer cu lupta de elibe- In februarie 1807 s-au format douA regiments-
rare a poporului bulgar, cu care luptase cot de cavalerie Ii doua de infanterie din voluntari
la cot in trecut, pentru Inlaturarea dominatiei (p. 222), apoi s-a format regimentul de husari
otomane din Peninsula BalcanicA. cernoserbschii" format din valahi pi bulgari
Articolul lui D. T. Pescianti este intitulat organizat de Miloradovici care a actionat In
Relatiile culturale ruso-bulgare In deceniul raionul Bucuresti. 0 parte din valahii Ii bul-
patru $i cinci al secolului XIX". Autorul arata garii care au participat la rascoala din Bucu-
In introducerea articolului situatia grea pe resti (1806) Impotriva turcilor, arata Konobeev,
care o avea poporul bulgar la Inceputul sec. au format asa-numita comanda croata" din
al XIX-lea sub dominatia otomana, insistind 320 oameni care au actionat In Oltenia lm-
asupra faptului ca clerul grec Incerca sA preunA cu pandurii lui Tudor Vladimirescu
distruga cultura bulgari. Rusia a contribuit (p. 235). 0 parte din voluntarii participanti
pentru deschiderca de scoli In Bulgaria cu la razboiul ruso-turc din 1806 1812 au intrat
fonduri, a lnlesnit pregatirea cadrelor In dome- In regimentul de ulani din Volinia, participind
niul pedagogiei, literaturii, stiintelor huma- la razboiul Impotriva lui Napoleon si dis-
niste etc. A donat carti, transmise In special tinglndu -se la bataliile de la Berezina si
prin tarile romine (p. 181). ClInd in Bulgaria Leipzig.
au aparut scoli arata autorul aproape Materialele publicate In volum aduc infor-
toate manualele au Post traduse In limba matii not pretioase, cu privire la relatiile ruso-
bulgari din limba ruse (p. 188). Datorita bulgare pi prezinta un mare interes p. pentru
Intaririi relatiilor culturale ruso-bulgare In istoricii romini.
deceniul cinci al sec. al XIX-lea, rnajoritatea
bulgarilor care lei faceau studiile In Grecia,
au plecat In Rusia. Acest lucru reiese dintr-o N. C.
scrisoare a lui Ivan Seleminschi trimisa din
Atena In 1844: La Atena aproape n-au mai
ramas bulgari care sa urmeze pcoliO grecesti.
Vasile Popov a plecat In Rusia. Altii doi din
Samocovo pleaca la Odesa. Toti din Odesa
pleaca la Moscova" (p. 192). V. M. LAVROVSK I si M. A. BARG. An-
Ultimul material din volum apartine lui enuticxan 6ypatcyaattas peoavoquit.
V. T. Konobeev si este intitulat Relatiile HeKomopue npo6rte.sta anonuacxoti
ruso-bulgare (1806 1812)". Autorul se refera
In special la participarea voluntarilor bulgari 6ypatcyaanoii peeortioquu 40 x eo0ocr
In cadrul armatei ruse la razboiul Impotriva XVII eena, Moscova, 1958, 365 p.
turcilor din 1806-1812. Autorul arata ca pi
Kazacov are un studiu cu aceeasi terra (publi-
cat In Voprosi Istorii, nr. 6 955), dar necerce- Aparitia In 1954 a unei importante lucrar
Und Intregul material de arhiva, n-a descris In doua volume consacrata Istorici revolutiei
actiunile bulgarilor pl rusilor pe teritoriul engleze" (In limba rusa), nu a epuizat proble-
tarilor romine si a Serbiei. mele pe care le /idled acest important eveni-
Materialul lui Konobeev este important ment din istoria poporului englez. Asa se
ei pentru istoria patriei noastre, deoarece da explica aparitia in 1958 a lucrarii de fats.
informatii pretioase si despre voluntarii romini Autorii si-au aXat monografia In jurul cltorva
pe baza materialului existent In arhivele probleme de baza si anume : istoriografia revo-
rusesti. Inca In noiembrie 1806, arata Kono- lutiei burgheze engleze In decursul vremurilor,
beev, au Inceput Si! apara In mod spontan rolul maselor populare In revolutia engleza,
detasamente formate de bulgari pi moldoveni lupta ideologica In Anglia In sec. XVII etc.
cunoscute sub denumirea de comanda arnau- In Introducere slut prezentate tezele fun-
tilor" (p. 218-219). Asemenea detasamente damentale marxist-leniniste despre revolutia
de voluntari In care erau bulgari, romini, pi burghezA din Anglia din secolul XVII
alte nationalitati, au actionat In cadrul armatei (p.7-19).Apoi, se trece la primul capitol pentru
ruse In raioanele Calarasi, Braila, Galati, a se studia istoriografia revolutiei burgheze
Giurgiu, Negoiesti etc. Konobeev se refera In din Anglia din sec. XVII (p. 20-56). Inarmati
mai multe locuri la Tudor Vladimirescu si la cu un puternic spirit de analiza, V. M. Lavrov-
detasamentul format din valahi, bulgari si ski si M. A. Barg cerceteaza liniile fundamen-
sirbi de sub conducerea I ui N colae- Vucici tale ale dezvoltArii istoriografiei burgheze a
care a dus lupte putern ce pe strAzile Bucu- revolutiei din deceniul cinci al secolului XVII
restilor, cu trupele turcesti (p. 220) pins la pIna la 1848 (p. 20-30) oprindu-se mai mull
www.dacoromanica.ro
13 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 317
asupra lucrdrilor istoricilor : J. Harrington, analiza critics a acestui curent religios care
Clarendon Hxde Edward, John Locke, David a constituit haina religioasd sub care s-a des-
_Hume, W. Godwin, H. Hallam, E. P. I. Guizot fasurat revolutia burghezd din Anglia. Aici,
si Th. B. Macaulay. shit combatute ideile reactionare ale istoricilor
Dupd 'revolutia din 1848, autorii constatA I. B. Kraus si M. M. Knapen, referitoare la
ca se produce o puternicd criza In istoriografia rolul pe care 1-a avut puritanismul In revolutie.
burghezd cu privire la revolutia din Anglia, Pe de altd parte, shit analizate revendicArile
datoritd pe de o parte, dezorientarii ideologice maselor populare din preajma revolutiei, care
a istoricilor burghezi, Si pe de alta afirmkrii au contribuit la realizarea unora din reformele
ideilor lui Marx si Engels In aceastA problems populare din timpul revolutiei (p. 156 175).
(p. 31-35). Relativ la perioada celei de-a Capitolul V prezintd tot situatia dinainte
doua jumdtati a sec. XIX si inceputul sec. de revolutie, dar In legaturd cu armata. Pro-
XX, autorii analizeazd lucrArile istoricilor blema principald ridicata de autori este pro-
burghezi L. Ranke, S. R. Gardiner si C. H. blema crizei absolutismului englez sub primii
Firth, precum si a istoricilor rusi N. Kova- stuarzi, numit de K. Marx Prologul revolutiei
levski si A. N. Savin (p. 35-41). Incheind engleze", de a cdrei rezolvare depinde intele-
acest capitol, V. M. Lavrovski si M. A. Barg gerea uneia din cauzele fundamentals ale revo-
constata ca in secolul XX s-a adincit criza lutiei (p. 177-182). In acest sens grit prezen-
istoriografiei burgheze referitoare la revolutia tate conflictul Intre coroana si parlament In
burghezd din Anglia si ca singurele lucrdri vremea lui Iacob I Stuart (p. 182 191),
valabile care fac o justd apreciere asupra criza politica din deceniul al III -lea al seco-
acestui important eveniment din istoria lului XVII (p. 191 198) gi perioada cIrmuirii
Angliei, sint lucrarile istoricilor sovietici E. A. lui Carol I Stuart fail parlament, si Inceputul
Kosminski si V. M. Lavrovski, precum $i ale revolutiei engleze (p. 198 206).
istoricilor englezi marXisti C. Hill, A. James, 0 ampla expunere a luptei de clasd In
A. Morton (p. 35-56). perioada rdzboiului civil din anii 1642 1646
Conditiile istorice interne sint studiate se face In capitolul VI. In acest scop se anali-
in cap. II, unde autorii se opresc In primul zeazd programul noii nobilimi si a burgheziei
rind asupra particularitatilor dezvoltdrii social - In primii ani ai revolutiei (p. 208 220), po
economics a Angliei In prima jurnatate a zitia presbiterienilor $i a independentilor
secolului XVII (p. 57-99) si anume : indus- (p. 221-235) ffi a armatei care a pornit, apoi a
tria englezd (p. 61-70), comertul englez trecut In rindurile independentilor centristi
(p. 70 75), satul englez (p. 75-95), precum si (p. 236-237) dupd bdtdlia de la Nesby (1645).
natura sociald a noii nobilimi (p. 95-99) care Miscarea tardneasca este urmArita de la Ince-
era o clasd avansatd In acea vreme. putul rdzboiului civil atlt In ceea ce privcffte
0 interesantd analiza istoricd se face In revendicarile gi colaborarea ei cu armata
capitolul III pdturilor de jos ale poporului parlamentului (p. 236-242), clt si dupd pri-
coacerii crizei revolutionare In anii 40 ai mele acte legislative agrare ale parlamentului
secolului XVII (p. 102-132). Prezentarea (p. 242-251).
acestei problems In mod critic este foarte Capitolul VII se ocupd cu lupta maselor
importantd, avind In vedere ca masele popu- populare pentru continutul burghezo-demo-
lare din Anglia au constituit forta principals crat at revolutiei In anii 1647 1648. Autorii
Si cea mai puternicd cu ajutorul cdreia noua au urmarit aici sd stabilcasca momentul Si
nobilime 5f burghezia au rdsturnat absolutis- cauzele fundamentale care au dus la trudarea
mul. In acest scop, autorii s-au folosit In largd idealurilor revolutiei de cdtre noua nobilime Sf
masurd de observatiile lui Marx si Engels burghezie, cind initiativa revolutiei a fost
referitoare la situatia muncitorilor salariati trecuta la spate" (p. 255 265), chid s-a
din Anglia, In prima jumdtate a secolului renuntat la continuarea alcatuirii reformelor
XVII, precum si de datele statistice procurate In favoarea maselor. In acest moment al
de H. Hamilton (p. 102-120). Tot astfel revolutiei, observa autorii, un rol de scama 1-au
este studiata problema pauperizdrii maselor avut hotdririle Sfatului armatei si activitatca
populare In vremea primilor stuarzi si esenta ei In 1647 (p. 265 299). Urmeaza apoi expu-
sistemului ajutorarii saracilor (p. 120-133). nerea celui de al doilea razboi civil din mai-
In concluzie, autorii constata o cretere a august 1648 (p. 299 303) si studiul activitath
nemultumirilor maselor populare din Anglia levellerilor §i independentilor In acceasi p -
si ura Impotriva absolutismului, fapt care a rioadd (p. 304 313).
favorizat aparitia primelor premize ale revo- Ultimul capitol ( \ III) este consurat
lutist (p. 133-143). Republicii (Commonwealth) din 1649 si cau-
Despre puritanismul englez se pot afla zelor cdderii ei. Cercetarile autorilor se con-
date interesante In cap. IV, unde se face o centreaza asupra celor cloud probleme de baza.
www.dacoromanica.ro
318 INSEMN.s,RI BIBLIOGRAFICE 14
Prima este miscarea diggerilor din 1649, care ca revolutia burgheza din Anglia a fost cea
reprezinta punctul culminant al revolutiei and mai insemnata schimbare socials din istoria
s-a Incercat sa se lichideze ultimele ramasite Angliei si ca rezultatele ei an influentat pu-
feudale In agricultura (p. 325 339). A doua, ternic dezvoltarea Angliei In secolele urma--
este pozitia republicii englece fatd de problema toare. Lucrarea poseda la sfirsitul fiecarui
nationals. In acest sens se stie ca burghezia capitol o lista a izvoarelor si a literaturii de
engleza victorioasa a rezolvat" probe]ma na- baza folosite in expunere (p. 99, 176, 206,
tionald dezlantuind un razboi pustiitor In 251, 313, 353).
Irlanda (p. 339 348) si un altul In Scotia
(p. 348 352). In concluzie, autorii subliniaza C. $.
BIZANTINOLOGIE
ZORAS GHEORGHE, Xpovtxbv rcEpl -rclv rezulta din limba populara utilizata, si nici
Totipxcov croa.r&vcav (xocvic -rOv Bap6ept.v6v nu Ikea parte din clasa dominants, deoa-
`EXA1vt.x6v xe.)8txce 111). [Cronica despre rece critics cu multi vehementa pozitia celor
sultanii turci (dupa Codex Barberinus bogati fats de Imparatie, cind aceasta a trecut
grec 111)]. Atena, 1958, 385 p. 7 planse. prin momenta grele. Cronicarul condamna,
on de cite on gaseste prilej, politica vicleana
Manuscrisul grecesc 111 din Biblioteca a sultanilor si a demnitarilor turci.
Barberina din Vatican cuprinde o istorie a Autorul cronicii a utilizat mai ales pe
sultanilor de la Inceput pins In primele decade Laonicos Halcocondil, precum si pe alti cltiva
ale secolului al XVI-lea. Despre acest m anu- autori. Cronicarul ne da Insa si un material
saris, care este o copie din sec. al XVI-lea original, care completeazd pe lnaintasii sai,
s-au ocupat citiva istorici ca Spiridon Lambros, mai ales dupa 1463, epoca pe care se vede a
Gy. Moravcsik, Gh. Zoras, Serif Bastav, cunoscut-o direct, sau a reusit sa culeaga
Fr. Vicchio, aratInd importanta lui si relevind stiri de la contemporanii sai.
anumite parti din cronica, precum si izvoarele Istoricii care s-au ocupat dd aceasta
utilizate de autor. cronica, au cautat sa releve mai ales para-
Gheorghe Zoras, profesor la Universi- grafele referitoare la istoria patriei lor. Cro-
tatea din Atena si din Roma, publics pentru nica cuprinde si material referitor la istoria
prima data In Yntregime, Intr-o editie critics tarilor romine, care, dupa tit stim, n-a fost
aceasta interesanta cronica. Munca prof. pint astazi utilizat. De eXemplu, cronicarul
Zoras n-a fost usoara, atit la descifrarea vorbind de domnia lui Baiazid Ildirim, amin-
teXtului, eft si la stabilirea izvoarelor utili- teste de luptele acestuia cu Mircea (Wpm) eel
zate, paragraf cu paragraf. Textul cronicii &Rita (p. 34), precum st de ajutorul dat de
este scris In greaca populara, fart punctuatie, domnitorul roman lui Musa In lupta cu fra-
cu unele accente, cu cuvintele unite uneori tele sail, sultanul Musulman (p. 43-44).
si cu greseli de ortografie. Inceputul si sflr- La istorisirea domniei sultanului Maho-
situl manuscrisului lipsesc, de aceea nu se med II (1451-1481), care cuprinde o mare
tie care a fost titlul exact al originalului si parte a cronicii, cronicarul vorbeste pe larg
de la ce an incepea istorisirea evenimentelor. de luptele domnitorului Tariff Romlnesti
Manuscrisul Incepe cu domnia sultanului Vlad Tapes cu turcii (p. 109-112), despre
Murat (1413 1421), fiul al doilea al lui care Insa spune din greseala ca a fost domn al
Orhan, si se termini -cu sultanul Selim Moldovei. precum si de luptele date de Stefan
(1512 1520). eel Mare (numit in Cronicil E'r&cpavoc llaxi:voc)
Volumul publicat de Zoras cuprinde Impotriva turcilor §i de victori'le obtii.ute
trei parti : I. TeXtul cronicii (p. 17-141). de domnitorul moldovean (p. 119).
II. Comentarii la textul cronicii (p. 147-298). Cronicarul aminteste si de un domn
III. Stiri despre autor si opera sa (p. 307 -319). al Valahiei si al Moldovei" Marcos Fontis ( ? 1)
La sfirsit se afla un tabel al paragrafelor care a cucerit cetatile Chilia si Cetatea Alba
comune de la cronica si prototipurile sale, (p. 127).
un indite de persoane si de locuri, precum si Incheind scurta noastra prezentare nu
un glosar. avem dealt cuvinte de lauds pentru profe-
Din stirile date de Zoras vedem ca numele sorul de literature bizantina si neogreaca de la
autorului cronicii nu este cunoscut si nici Universitatea din Atena, care a reusit, dupd
locul unde a fost scrisa opera. Este evident o munca Indelungatd, sa dea o editie critics
ca autorul n-a fost un intelectual, precum a cronicii sultanilor. Manuscrisul grecesc 111
www.dacoromanica.ro
15 INSEMNARI B BLIOGRAFICE 319
din Biblioteca Barberina intereseaza nu numai nici un rezultat, fiincicd nu au lost urinate
pe greci, ci si pe romini, unguri, sirbi Sf bul- de acordari de Imprumuturi si de distribuiri
gari care au fost nevoiti in acea epoch' sa de paminturi, autorul omite insa sa exami-
clued lupte grele Impotriva invadatorilor turci. neze rolul activ al clasei feudale in acapararea
Editia prof. Zoras, cu bogatele comentarii paminturilor micilor proprietari.
gi comparatii facute cu celelalte teXte,va fi de In sfirsit, este de retinut constatarea
folos 6i istoricilor medievisti romlni, care vor autorului ca versiunile codului rural din sec.
avea astfel posibilitatea s-o puna la contributie. XII chid proprietatea proniara este In plina
N.C.
dezvoltare cuprind gi edictal din anul 512
care jmpiedica gazduirea colonilor, ceea ce
ar Invedera legarea de parnInt a maselor tara-
nelti in acea perioada.
J. de MALAFOSSE, Le droit agraire au E. F.
Bas-Empire et dans l'Empire d'Orient.
Rivista di Diritto Agrario, 1955, 1,
p. 35 -73.
'IOcx(43c4 Tptparic. Iloriw.ccroc [Iacob Tri
volis, Poeme], Herausgegeben, ilberset-t
Autorul, care a adus o contributie impor- and erkleirt von Johannes Irmscher,
tanta la stabilirea textului original al Codului Berlin, 1956, 121 p.
rural bizantin (Les lois agraires a l'epoque
byzantine. Recueil de l'Academie de Legis-
lation. Toulouse XIX, p. 1-75), prezinta Academia de Stiinte din Berlin are o
In studiul de fata o eXpunere sumara a legis- remarcabila traditie in domeniul editarii izvoa-
latiei agrare bizantine. Concluziile sale sint relor istorice 5i literare bizantine. Valoroasa
ca legislatia agrara tirzie $i cea bizantina colectie Corpus Scriptorum Historiae Byzan-
a urmarit scopuri imediate ; incasarea regu- tinae, inceputa de Niebuhr in anul 1828, a
late a impozitelor 4i asigurarea unei recrutari fost continuata si dusa la bun sflriit. 0 alts
permanente de trupe. In realitate aceste con- pretioasa colectie a lost cea intitulata Teste
statari pot fi In parte valabile numai pins in i cercetdri privitoare la istoria vechii literature
sec. XI, adica atita timp eft ele coincideau crestine. In 1956, Institutul de arheologie
cu interesele clasei dominante, ulterior se greco-romans al Academiei de Stiinte din
observe un fenomen contrar. Acesta consul Berlin a intreprins publicarea unor cercetari
in cedarea veniturilor din impozite clasei texte privitoare la literatura $i istoria bizan-
feudale pe calea proniei Si folosirea unei armate tina, in colectia intitulata Berliner Byzanti-
de mercenari in locul recrutarii din rindurile nistische Arbeiten.
populatiei taranesti. Statul bizantin, cum era Primul volum aparut in aceasta noua
$i normal, a dus o politica consecventa de colectie este intitulat Iacob Trivolis. Poeme.
class, variind doar sistemele pentru atingerea Lucrarea reprezinta In acelasi timp o editie
scopului. In prima perioada a ajutat la cre- stiintifica a poemelor lui Trivolis si o cerce
area marilor domenii prin epibole, nu pentru tare savanta, mai cu seams filologica, a
a asigura plata impozitului, asa cum afirma acestor poeme. Autorul, Johannes Irmscher,
autorul (p. 42), ci fiindca asa dictau interesele a prezentat acest studiu in vara anului 1951
de clash' ale marilor proprietari de pamInt. ca lucrare de docents la Facultatea de Filo-
Autorul constata pe buns dreptate, Ca sofie a Universitatii Humboldt din Berlin.
In codul rural se reflects situatia unei epoci Lucrarea cuprinde : o bibliografie critics a
de relative securitate si de abundenta a Tuthill editiilor anterioare ale operelor lui Trivolis
de lucru In mediul rural si explica aceasta (p. 1 10), date despre viata $i activitatea lui
prin colonizarea slava in Peninsula Balcanica. Trivolis (p. 11 25), eXplicatii privitoare la
In schimb contests influenta dreptului cutu- tehnica editiei (p. 26 32), textul grecesc al
miar slay asupra codului rural (Acest punct poemelor lui Trivolis Insotit de traduccrea in
de vedere a fost reluat de P. Lemerle In limba germana si de comentarii (p. 33 95),
Esquisse pour une histoire agraire de Byzan- observatii asupra metricii versurilor si grama-
ce". Revue historique 1958, 1, p. 63). ticii poemelor (p. 97-112) $i glosarul cuvintelor
Lipsa unei preocupari de legiferare in cu semnificatii particulare (p. 113 121).
domeniul agrar a primilor macedoneni este Iacob Trivolis s-a nascut pe la sfIrsitul
explicate de autor prin adaptarea codului secolului al XV-lea In insula Corfu dintr-o
rural In sec. XI la noile conditiuni social-eco- familie nobila cu vechi traditii bizantine.
nomice. Recunoaste ca masurile luate de LI a ocupat mai Intli demnitati in patr;a sa.
Roman Lekapen si succesorii sae nu au dat In 1540 el se afla la Venetia, pe care a soco-
www.dacoromanica.ro
320 INSEMNA,RI BIBLIOGRAFICE 16
tit-o ca pe a doua patrie a sa. Acolo si-a Insusit se inspira dintr-o nuveld din Decameronul
bine limba si a cunoscut Indeaproape litera- lui Boccaccio. sSi acest subiect se refers la
tura italiand. Trivolis este autorul a doua un fapt istoric. Ingradirile sociale privitoare
opere In versuri, care s-au bucurat de o mare la conditia fi libertate a femeii din evul media
raspindire In lumea greacg si care constituie shit puternic stigmatizate In aceasta opera.
monumente ale literaturii grecesti din epoca Textul grecesc al acestei opere a fost
In care vorbirea popular' Incepuse sa-si fats editat de multe ori. Irmscher analizeaza urma-
loc alaturi de limba cults folosita de bizantini. toarele vechi tiparlturi : editia anonima din
Prima opera a Jul Trivolis se intituleaza 1523, editiile venetiene din 1528, 1543, 1577,
9, Icrro pia rov Tocycoentipcx" [ Istoria lui 1624, 1628, 1643, 1683, 1772, 1774, 1779,
Tagiapiera]. Este o opera poetied panegirica, 1782, 1795, 1806 si 1813, precum si editia
bazata p' un fapt istoric. In noaptea de 25 parisiana din 1871. Pentru Intocmirea editiei
spre 26 ianuarie 1520, comandantul flotei sale, Irmscher a folosit editiile din 1577, 1624
venetiene Giovanni Antonio Tagiapiera a 1643, 1683, 1774, 1795 $i 1806.
atacat la Durazzo galerele corsarului musul- Cu privire in tehnica editarit textului
man Moro. In redarea poetics a acestui grecesc al acestor opere, editorul arata ca a
fapt, Trivolis, a tinut seama de povestirile urmarit sd Intocmea ca o editie stiintifica
venetienilor care au part'cipat la aceasta bata- potrivit actualelor exigente filologice. Au fost
lie naval. Poetul exprima admiratia sa pentru notate variantele si semnalate erorile si
italienii care 1Lp au Impotriva pirateriei tur- particularitatile ortografice.
cilor. Sub influenta acestui poem, poezia Operele Jul Trivolis au o deosebita va-
neogreaca a folosit apoi $i alte asemenea loare prin limba lor, care reprezinta Imple-
teme istorice. tir ea elementelor populare cu elcmentele
Textul acestei opere a fost redactat In limbii folosite de bizantinii cultivati. Aceste
limba n-ogreacA timpurie $i a circulat sub opere Ant documente ale luptei, neincheiatc,
forma crtilor populace ping la sfirsitul seco- nici ptna In prezent, dintre limba populara.
lultd al XVI II-lea. Irmscher analizeaza vechile si limba cultg a poporului grec ; ele oglindesc
edi kii venetiene din 1521, 1523, 1528, 1544, totodata nazttintele spre libertAte ale poporu-
1626, 1643 $i 1742, editia ateniana din 1869 lui grec aflat sub dominatia otomana.
sl ed'tille parisiene din 1872 $i 1875. Pentru Meritul lui Irmsche: consta In eruditele
editia sa, Irmscher a folosit textul editiilor din sale cercetari privitoare in textul grecesc al
1626, 1613 si 1782. operelor lui Trivolis si In largirea cImputui
Cea de-a doua opera a lui Trivolis este de informatii istorico-literare referitoare la
intitulata `IcrropEcc roi5 pi Thy Ex6-rtr.cq u.1 acti vitatea acestui seri itor din perioada post-
-rip) piyytacra 'EneAtippac" [= Istoria
1:11; bizantin.
regehti Scotiei si a reginei Angliei]. Poetul Gh. Cr.
A mdsodik vilaghabora tortenete. V cillogatott rile Axei, Celelalte state beligerante st neutre.
inhvek bibtiogrkfikja (Istor a celui de-al In interiorul capitolelor diferitele state slat
doilea razboi mondial. 0 bibliografie alezate In ordine alfabeticd, orientarea lec-
a operelor mai de seama), intocmita de torului fiind astfel mult usurata.
K6 ves Erzsebet, Budapesta, Favarosi Pe linga opere de teorie si istorie politica,
Szabo Ervin konyvtar, 1955. autoarea a mai introdus In bibliografie si
literature beletist ca, romane povestiri,
Este o sumara bibliografie a scrierilor care trateaza momente caracteristice din
-publ cate In limba maghiara cu privire la timpul razboiului.
cel de al doilea razboi mondial, intregita cu In general, lucrarile, fie istorice sau
o buns cronolog'e a razboiului. literare, stilt Insotite de adnotatiuni mai scurte
Bibliografia proprm-zisa, Intocnita pen- sau mai lungi, in raport cu importanta lor,
tru o categoric mai larga de cititori, este sau dupe malt plicitatea problemelor tratate.
Imp artita In doua. In partea intii sint pre- 0 valoare deosebita da lucrarit de fats
zentate lucrarile cu caracter general : acorduri Cronologia de la sfirsit, care cuprinde un spatiu
internationale, declaratii ale sefilor de state, aproape tot atit de Intins cit si bibliografia.
teoria $i istoricul razboiului etc. In partea a Este cea d ntt cronologie complete a celui
doua, materialul este repartizat pe tari, gru- de-al doilea razboi mondial, In limba maglfara.
sate in trei capitole : Puterile Aliate, Pute- Autoarea i-a dat o larga dezvoltare, folo-
www.dacoromanica.ro
INSEMNAai BiBLIOGRAFICE, 3.11
sindu-se la Intocinirea ei, de cronologiile mai In 13ucuresti, despre spitaltil ostasesc (sec.
importante fn limbile emit, engleza, francezd, XIX).
germand, Incit sa poata fi utilizata cu fobs Yn fondul m-rii Margineni sint act e despre
si de specialisti. vama de In Telega ci Cimpina, actin de s ire
Un indice pe tari at cronologiei si un de la Telega si ocna de piatra de la Pietran
indice de autorii care figureazii In lucrare, (sec. XVII X \Ill) piss si inori, exploalarea
dau chiar si cititorilor mai putin initiati, post- pdcurii (1835 1836).
bilttatea unei rapide orientari In materie. Lucrarea se hicheie cu indice toponitnic.
I.T. Ca instrument de lucru indici/e cronologic este
foarte util cereetAtorilor prin varictatea pro-
blemelor ridicate.
din Varsovia si-au salvat actele cancelariilor Centrale au pierdut In timpul ultimului razboi
si care cuprind'inulte informatii despre colec- mondial eel putin 950,3 documente.
tiile ]or de manuscrise pierdute. In anul 1939, In ajunul izbucnirii celui
S-au pierdut apoi documentele din timpul de-al doilea razboi mondial, Archiwum
primului razboi mondial si din perioada celor Glowne Akt Dawnych" poseda cea mai mare
doua decenii urmatoare, care formau Arhi- colectie de acte din Intreaga Polonie, care se
wum Akt Nowych" (Arhivele actelor noi). compunea la andul ei, din 1500 colecti de
Nu toate colectiile de mai sus trebuie Irish acte, IncepInd cu secolul XIII (documente)
considerate iremediabil pierdute. Uncle acte sau cu sfirsitul secolului XIV (registre gi
au fost luate de ocupantii hitleristi, nefiind acte) si duclnd PIMA In ultimul sfert al secolului
restituite Inca pina acum, cu toate demer- XIX, deci timp de sapte secole.
surile facute In 1947-1950. Despre unele Yn anul 1926, cu ocazia aprecierii conti-
din aceste acte se Itie cu singuranta a au fost nutului acestor arhive, s-au gasit aproXimativ
salvate. Ele au fost luate din Archiwum 1 750 000 registre, dosare legate si plicuri,
Glowne Akt Dawnych" si din Archiwum Akt 5 000 pergamente si 10 000 planuri $i hart.
Nowych". Potrivit hotatrilor acordului de In anul 1937, arhivele an mai primit peste
la Postdam, aceste colectii trebuie restituite 300 pergamente, recuperate de in Viena,
arhivelor polone. Yn anul 1939 (aprilie), o parte din colectiile
Iremediabil pierdute ramin, firelte, docu- de acte a lost adapostita In fortul Sonolnicki
de la Zoliborz de ling. Varsovia. Restul a ramas
mentele care an fost distruse. Numeric, ele in depozitele arhivelor de pe str. Dluga 24.
constituie grosul colectilor de documente si In iarna anului 1939-1940, documentele an
manuscrise din arhivele 51 bibliotecile din Yost aduse, la ordinul ocupantilor bitlerigt
Varsovia. In ceea ce priveste continutul, ele din fort tnapoi In depozitele arhivelor. De acolo,
constituie, In larga for majoritate, moltenirea nemtii au luat In repetate rInduri colecti
lasata de diferite institutii, care datorita, fie de documente. La 11 august 1444, aviatia
ierarhiei for In viata statului, fie rolului social, hitlerista a aprins edificiul cif depozitele
sau functiilor publice exercitate, au adunat arhivelor de pe str. Dluga. La 1 septembrie
In cancelariile sau colectiile for un material acelasi an, edificiului i s-a pus foc de 0 echipa
de mare valoare documentard, de multe on de soldati httleritti,
de o importanta decisiva. De aceasta docu- In volum se arata ce documente s-au
mentare, istoriografia polona este acum distrus cu aceasta ocazie, precuin cele
lipsita. luate de hitleristi.
Pe Ilng;1 acestea, iremediabil pierdute L C.
ramin (I colectiile de carti ale bibliotecilor
Zamyski, Krasifiski $i Prezezdziecki. In
general, In toate arhivele din Varsov'a au EDGAR LEHMAN, Die Bibliotheksraume
Yost distruse $i bibliotecile for uzuale. der deutschen Kloster im Mittelalter. Aka-
In primul volum al publicatiei de mai sus demie-Verlag, Berlin, 1957, 50 p. +
se analizeaza pierderile suferite de Archi- 20 planse.
wum Glowne Akt Dawnych" (Arhivele cen-
trale de acte vechi), cea mai veche si mai In evul mediu, datorita puterii pe care
bogata dintre arhivele poloneze. In ea se pas- o avea biserica catolica in Apus to influentei
trau actele principalelor cancelarii $i ale orga- pe care o exercita asupra vietii sociale ¢i poli-
nelor centrale ale vechii Republici feudale tice a vremii, manastrile erau puternice focare
polone, actele tribunalelor 9i oraselor din pro- de cultura cu caracter religios. Evolutia
vinciile Mazovla si Podlasie, mare parte din cele vietii culturale In general $i a bibliotecilor
din provinciile Wielkopolska di Malopolska In special se desfaloara In legatura cu eveni-
din acelasi timp, actele juridice ale Princi- mentele istorice.
patului Varsoviei si ale Regatului Polon Paralel cu aceasta cultura religioasa
pina in anul 1876, o mare parte din actele dogmata. si In opozitie cu ea, s-a dezvoltat
cancelariilor, organelor centrale prusace Si culture oraseneasca, laic..
ale organelor interne austriace $i toate actele TinInd seams de cele douk stiluri arhitec-
tribunalelor din partile Poloniei ocupate de tonice ale epocii, romanic si gotic, care
Prusia si Austria, din sec. XVIII si XIX, shit reflectarea a doul culturi diferite, au-
rapoartele rezidentilor vienezi In Polonia din torul lucrarii de feta, Edgar Lehman, tin-
prima jumatate a secolului XVIII, unele parte bibliotecile In doua marl categorii : a)
arhive particulare de-ale nobililor, actele Die romanische Schatzkammerbibliothek
proprii cancelarii a Arhivelor Centrale de (sec. VIIIXIII), b) Die gotische Studien-
acte vechi etc. Din acest tezaur, Arhivele biliothek (sec. XIII XVI).
www.dacoromanica.ro
19 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 323
Dintre toate obiectele de arta pe care le teca de studiu a epocii gotice (sec. XIII XVI).
posedau manastirile, manuscrisele erau soco- In Germania, trecerea spre aceasta forma
tite printre cele mai de pre(, ele constituind evoluata, se face mai tlrziu cleat in celelalte
o parte din comorile bisericii. Depozitele de tar! din Occident, deoarece abia cu sec. XV
obiecte pretioase, printre care si manuscrisele, XVI, ca urmare a revirimentului produs In bi-
deosebit de valoroase prin frumusete si serica ,catolica dupd declinul culturii religioase
raritate au necesitat o anumita grija In din a doua jumatate a secolului al XIII-lea,
pastrarea for In depozite special amenajate. bibliotecile manastiresti si laice germane iau
Intrucilt materialul documental referitor la un mare avint. Dezvoltarea spiritului de
amplasarea cartilor In evul mediu timpuriu cercetare cere acum not conditii de lucru ; se
este destul de sarac, problerna situarii primelor impune necesitatea unor spatii mai largi
biblioteci a Yost larg dezbatuta de specialisti. pentru studiu, necesitatea salilor de lectura.
Dupa parerea autorului, bibliotecile din mana- Forma care satisface noile cerinte culturale,
stirile germane erau situate In una din Inca- este biblioteca de pupitru. Apar primele
perile de la etaj, In imediata apropiere a corului. biblioteci In colegii si universitati ; principii
Scopul acestei amplasari era de a asigura si Invatatii colectioneaza earth, se formeaza
pastrarea for la adapost de hoti si de umezeala. bibliotecile particulare. Inca de la sfIrsitul
Biblioteca epocii romanice (sec. VIII XIII), secolului XIII (1289) universitatea Sorbona
alcatuita In Inceput din carti cu continut amenajeaza studentilor o sala speciala pentru
exclusiv religios, se Imbogateste apoi treptat lectura. Noile biblioteci de studiu vor fi trans-
cu carti didactice. formate si =rite dupa descoperirea tiparului.
Dar, cartile care 'Ana acum erau pastrate Autorul lucrarii, Edgar Lehman, dezbate
in siguranta, numai ca obiecte de valoare, pe larg parerile diversilor specialisti cu privire
bleep sä fie studiate de ordinele monahale, la forma arhitectonica, distribuirea mobilie-
singurele care aN,eau acces la aceste depozite. rului (pupitre simple si duble) si decoratiunea
Datorita nevoii crescinde de studiu, cartile interioara a primelor biblioteci.
shit mutate din depozitele zavortte In asa Depozitele de obiecte pretioase, dulapurile
numitele armarium", dulapurile cu carti cu carti, bibliotecile de studiu si sable de
(termenul bibliotheca" si libreria" apar cu lectura ilustreaza In desfasurarea lor, Insasi
mult mai tlrziu). Interesul pentru problemele evolutia culturii europene. Bibliotecile evului
culturii depasise Insa, In aceasta epocii, zidu- mediu au contribuit In chip deosebit In Imp! -
rile manristirilor ; se afla hn plina dezvoltare nirea idealului umanistic al Renasterii.
cultura laica. In aceasta atmosfera se for-
meaza noul tip de biblioteci germana, biblio- A. I.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CO AEPWAHVIE
CTATbH on).
M. 140CA H M. PYCEHECHY, 0 abicrynnenxnx vpymanutxcH B aauorry
...... .
pyHoso,rvreaeft (pespa.itheRnx 6oea 1933 roAa (H 25-nermo Hpafloa-
eitoro npoHecca) . . .. . . . . . .
B. A. BAPPA, H Bonpocy o6 HeropHH pa6oqux ABHateHHii B TpaHCHJILBOHHH
. 5
3AMETHH H COOBIIIEHHH
A. (METH, OaHapHoTcHoe cornameHHe o6 aHcrtnyavaum4 Pymhmcm4x imn-
Htecvn . . . 111
H. TOT010, 0 camom ApenHem onlicaHHH Moartam414" . . . . . . . 123
H.A.MOXOB H coTp3THHHHH (limmmee) AOHyMeHTM COBeTCHHX apxHnoa,
Hacaton(Heca "immix cpeHrienettosoft MOJIAaa c H Bitaaxmm . . . . 135
BOIIPOCLI MECTHOla 11CTOPYIVI
HpecTLaucuoe ammenme B CMeeHH-ByaBy (CeHT. - oHT.1873) ca.r.n.) . . 163
ZoTpx}r" tfaopMa Hapowtotl 60131,61,1 B BanaTe npo.rms ra6c6ypr-
c}coro Baagumecna (A. Hunma) 169
S OMMA IR B
ETUDES
Page
M. IOSA et M. RUSENESGU, Actions entreprises par les masses travailleuses
a la defense des dirigeants des luttes de fevrier 1933 (A 25 ans du
proces de Graiova) 5
www.dacoromanica.ro
vanie, a la fin du XIXe siècle ......
V. A. VARGA, Contribution a l'histoire du mouvement ouvrier en Transyl-
. . . .
D. HUREZEANU, L'influence de la premiere revolution russe (1905-1907)
. . . . . . . 25
NOTES ET COMMUNICATIONS
A. OTETEA, Un cartel phanariote pour ('exploitation des Principautes Ron-
maines 111
I. TOTOIU, A propos de la plus ancienne *description de la Moldavie . 123
N. A. MOHOV et collaborateurs, (Kishinev), Documents des archives sovietiques
relatifs a l'histoire de la Moldavie et de la Valachie a l'epoque medievale 135
CONTRIBUTIONS D'HISTOIRE LOCALE
Le soulevement des paysans de Smeeni-Burtlu (sept.-oct. 1873) (D.G.I.) . . 163
La Lotria, l'une des formes de int te du peuple du Banat contre is domi-
nation des Habsbourgs (A. Tinta) 169
LA VIE SCIENTIFIQUE
L'essor des sciences historiques dans la R.P. Chinoise au tours de ces dernieres
annees (N. Nicolescu) ; Voyage d'etudes dans la R.P. de Bulgarie
(nov.-dee. 1958) (M. Guboglu); L'Assemblee generale de la filiale de
Bucarest de la Societe des Sciences historiques et philologiques de la
R.P. Roumaine (S. Chiral); La Session de communications d'histoire
locale a Timisoara (L. Dunajecz); Ctronique 245
www.dacoromanica.ro
Intreprinderea Poligrafica nr. 2, Str. Brezotanu nr. 23-25, Bucureati, c. 2681
www.dacoromanica.ro