Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SUBSECTIA DE STIINTE ISTORICE SI INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI
studiiREVISTA DE ISTORIE
DIN SUMAR j
II
DIN ACTIUNILE OAMENILOR MUNCII PENTRU ;
APARAREA CONDUCATORILOR EROICELOR LUPTE

DIN IANUARIEFEBRUARIE 1933 (25 DE ANI DE LA
PROCESUL DIN CRAIOVA) DE M. IOSA SE M. RIISENESor
2
, I
CONTRIBUTII LA ISTORIA MI5CARII MUNCITORESTI

DIN TRANSILVANIA LA SFIRSITUL SECOLULUI AL
XIX-LEA i DE V. A. VARGA
INFLUEN'Z'A PRIME! REVOLUTII RUSE DIN 1905-1907

ASUPRA TARANIMII DIN ROMINIA SI CAME EI DE
PATRUNDERE LA SATE (II) DE D. HIIIIEZEANII
f SITUATIA CLAGASILOR DIN TARA ROMINEASCA IN
PERIOADA 1710-1774 I DE FL. CONSTANTINIU
UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA

i 11
TARILOR ROMINE DE A. OTETEA

DOCUMENTE DIN ARHEVELE SOVIETICE PRIVITOARF.
LA ISTORIA MEDIEVALA A MOLDOVEI $I TAME
, ROMINESTI DE N. A. M0110V St COLABORAT01t1 (CtUf$110,13)
CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA
PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI
ANUL Xil _a 1959
3
www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SUBSECTIA DE STIINTE ISTORICE 51 INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI
111 11,
00
WI
REVISTA DE ISTORIE
3
ANUL XII
1 959
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE
www.dacoromanica.ro
STUDir REVISTA DE ISTORIE
APARE DE 6 ORI PE AN
COLEGIUL DE REDACTIE
Acad. P. CoNSTANTINESCII-IM3I (directorul Colegiului
de rcdactie); EUGEN STANEsc17 (redactor §ef) ; acad.
A. CTETEA ; T. BEGXAEICI, membru corespondent
al Academiei R.P.R. ; B. BALTEANU ; L. BANYAT ;
M. BEEZA ; B. CIBITINA ; V. CHEEESTESIU ; V. MAcal ;
GH MATEI.
Redactia : Bacure§ti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

Telefon: 18.25.86
www.dacoromanica.ro
SUMAR
Par.
STUDII
M. IOSA si M. RUSENESCU, Din actiunile oamenilor muncii pentru apdrarca con-
ducatorilor eroicelor lupte din ianuarie-februarie 1933 (25 de ani de la procesul
din Craiova) 5
V. A. VARGA, Contributii la istoria miscarii muncitoresti din Transilvania la sfirsitul
secolului al XIX-lea 25
D. HUREZEANU, Influenta primei revolutii ruse din 1905-1907 asupra tdranimii din
Romtnia Cl caile ei de patrundere la sate (II) 53
FL. CONSTANTINIU, Situatia cldcasilor d.n Tara Romlneasca to perioada 1746-1774 71
NOTE SI COMUNICARI
A. OTETEA, Un cartel fanariot pentru ekploatarea Tarilor Ron-ane 111
I. ToTolu, Cu privire la cea mai veche Descriere a Moldovei" . . . . 123
N.A. MOHOV gi colaboratori (Chisindu), Documente din arhivele sovietice privitoare
la istoria medievald a Moldovei gi Tara RomInesti 135
CONTRIBDTII DE ISTORIE LOCLLA,
Miscarea tdranilor de la Smeeni-Buzau (sept.-oct. 1873) (D.G.I.) . . . . . 163
Lotria forind de luptd a poporului din Banat Impotriva stdpInirii habsburgice
(A. Tinta) 169
Contributii la cunoasterea tratativelor dintre U.R.S.S., Anglia st Franta din anul

1939 [Mejdunarodnaia j.zni, 3/1959] 193
Dezbateri asupra problemelor revolutiei din 1848 221
VIATA STIINT1FICA
Dezvoltarea stiintei istorice din R.P. Chinezil In ultimii ani (N. Nicolescu); Calatorie de
studii In R. P. Bulgaria (nov.-dec. 1958) (M. Guboglu); Adunarea generala a
Filialei Bucuresti a Societatii de stiinte istorice gf filologice din R.P.R. (S. Chirca) ;
Sesiunea de comunicari de istorie locala la Timisoara (L. Dunajecz); Cron ca . 245
STUDII DOCUMENTARE .
Bdscoala zelotilor din Thessalonic In lumina ultimelor cercetiiri (E. Frances) . . . 257
REC ENZ I I
Documente privitoare la economia Tara Ron-align 1800-1850, culese de I. Cojocaru,
Ed. St., Buc., 1958, vol. I II (S. lancovici). 267
www.dacoromanica.ro
Pas.
675 p. (I. Apostol) .......... .

WILLIAM Z. FOSTER, Istoria celor trei Internationale, Buc., Ed. politica, 1958,
. . . . . . . . . . . .
. .
F. BRAUDEL, La Mediterranee et le monde mediterraneen a l'epoque de Philippe II,

273
Paris, Librairie Armand Colin, 1949, XV ± 1160 p. (S. Columbeanu). . . . . 281
REVISTA REVISTELOR
Voprost istorii, nr. 7-12/1958 (N. Copoiu) ; eskoslovenskjr easopis historicky,
nr. 4/1957; 1 4/1958 (Tr. lonescu-Niscov); «IcTopa CCCM nr. 1-6/1958
(A. Vianu) 287
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
Istoria Rominiel 5T. BIRS ANESCU, Schola latina" de la Cotnari, Biblioteca
de curte si Proiectul de Academie al lui Despot Vodd, Buc., 1957 (Al. G.);
V. BOGZA I. PUIA, Economia RomIniei In perioada avIntului revolutionar
care a urmat Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, Buc., 1958 (D. P. I.) ;
Istoria U.R.S.S. P. I. LEASGENKO, Istoria economiei nationale a U.R.S.S.,
vol. III (Socialismul), trad. rom., Ed. st., Buc., 1958 (M. H.); V. D. OTA-
MANOVSKI, 1'331314TM ropeActcoro erpon Ha YHpauHe B XIV -XVIII BB.
If MarAe6yprcHoe npano, In Bonpbcbt HcTopint, 3, 1958, p. 122-135 (D.C.);
Istoria tiniversalit. D. ROSENZWEIG, Cornuna din Paris" (G. M.);
E. A. JELUBOVSKAIA, Hpyinetme aTopoI4 HatnepHH H BoaHHHHorieHne
TpeTheil pecny6HHHH Ho Opatintni, Ed. Acad. de 5t. U.R.S.S., 1956 (N. N.);
RENE GROUSSET, Figures de proue, Paris, Librairie Plon, 1957 (S.C.);
G. FEHER, Beitrage zum Problem des ungarisch-slawischen Zusammenlebens,
Acta Archeologica, VIII/1958 (K.H.); H3 HCT0pI1H pycerlo-6oarapcHmx oTHO-
ltrelatit (Culegete de articole), Moscova, 1958, 291 p. (N. C.); V. M. LAVROSKI
si M. A. BARG, AHrattlicHan 6ypaiyaaHaFt pesoaroutin. 11eHoTophte npo6-
Heim,' a itraHficHoft 6ymuyaan oft perionionHo 40-x mon XVII Hexa, Moscova,
197,8, 365 p. (C. $.) ; llizantinoloale. ZORAS GH., Xpovt.Av ?rept -L-c7iiv Tolipxcov.
crouX-:civov (xce-ree -rOv pappEpLvav 'EXAymxtiv r.d.)81.xct 111. ICronica despre sultanii
turci (dupd CodeX Barberinus grec 111)1, Atena, 1958 (N.C.); J. de MALAFO SSE,
Le droit agraire au Bas-Empire et dans l'Empire d'Orient, Rivista di Diritto
Agrario, 1955 (E.F.); 'Icix00; TptflcAr,c. Horhimera (lacob Trivolis, Poeme),
Herausgegeben, Obersetzt and erklart von Johannes Irmscher, Berlin,1957(Gh.Cr.);
Itiblioteconomie, Muzeogratfie, Arhivistiea. A masodik vilaghaboru tortenete.
Vallogatott miivek bibliografiaja (Istoria celui de-al doilea rdzboi mondial.
0 bibliografie a operelor mai de seam d), Intocmita de Koves Erzsebet. Buda-
pesta, 1955 (I.T.); Documente istorice. Mandstirile sf. Ioan-Focsani, Jgheabu,
Jitia Roaba, Magureanu-Buc., Manu, Marcuta $i Margineni, Buc., 1958 (C.$.) ;
Straty archiwdw i bibliotek warszawkich w zakrresie rekopMmiennych irOdel
historycznych (Pierderile suferite de arhivele si bibliotecile din Varlovia In
domeniul izvoarelor istorice manuscrise), tom. I, Varlovia, 1957 (/.C.) ; EDGAR
LEHMAN, Die Bibliotheksraume der deutschen Kloster im Mittelalter, Aka-
demie-Verlag, Berlin, 1957 (A.I.) 305
www.dacoromanica.ro
DIN ACTIUNILE OAMENILOR MUNCH
PENTRU
APARAREA CONDUCATORILOR EROICELOR LUPTE
DIN IANUARIE FEBRUARIE 1933
(25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOYA)
DE
M. IOSA si M. RITSENESCU
In iunie 1934 a 'avut loc la Craiova procesul inscenat de guvernul

burghezo-mosieresc impotriva conducatmilor eroicelor lupte ale munei-
torilor ceferisti si petrolisti organizate de Partidul Comunist din Rominia
in ianuariefebruarie 1933.
Dcsfasurarea procesului, desfasurarea actiunilor (10 masa, de pro-
test impotriva procesului, au reprezentat un moment insemnat in istoria
luptelor de clasa din Cara noastra.
In apararea luptatorilor trimisi in fata tribunalului reactionar s-au
ridicat mace largi de oameni ai munch condusi de partid ; in t oai a tara
s-a dezvoltat un furtunos val de actiuni de mask de solidarizare cu lupta-
torii comunisii implicati in proccsul din Craiova. MiscarEa, muncitoreasea
internationals si-a manifestat solidaritatea eu fruntasii cefelistilor si
petrolistilor ceriml eliberarea lor.
Procesul a constituit prilejul unei confruntari moral-politice pentru
clasa muncitoare, condusa de comunisti, si burghezie. Atitudinea profund
prineipiala, ferma si curajoasa a conducatorilor eeferisti si petrolisti
care an demascat cu tarie regimul burghezo-mosieresc si an demoustrat
justetea drumului de lupta revolutionary trasat de Partidul Comunist
din Rominia, a confirmat Inc a, o data superioritatea moral-politica a
clasei muncitoare in fata claselor exploatatoare intrate in descompunere.
Din boxa, acuzatilor, conducatorii ceferistilor si petrolistilor au facut
sa se auda puternic si raspicat cuvintul insufletitor al Partidului Comunist
din Rominia care chema intregul popor la lupta impotriva elaselor exploa-
tatoare, pentru o viat'a mai buns, pentru libertate, pentru pace,
www.dacoromanica.ro
6 M. IOSA §i M. RUSENESCU 2
pentru independenta, nationals, impotriva fascismului. Prin ati-

tudinea for la tribunalul din Craiova comunistii dati in judecata
au aratat en claritate ca nimeni si nimic nu poate inspaiminta si abate
Partidul Comunist de la lupta pentru cauza oamenilor muncii. Actiunile
de solidaritate desfasurate in toata tara pentru apararea conducatorilor
luptelor din ianuarie februarie 1933 au demonstrat influenta, capaci-
tatea de organizare si de mobilizare a comunistilor, au aratat forta mereu
crescinda a Partidului Comunist din Rominia care intruchipa nadejdile
si nazuintele oamenilor muncii spre o viata mai bung.
In ianuarie februarie 1933, sub conducerea Partidului Comunist,

s-a thsfasurat cea mai puternica batalie a proletariatului TOM1n impotriva
burghezici, din perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.
Eroicele lupte ale ccferistilor si petrolistilor din 1933 an avut be
in conditiile crizei economice din anii 1929 1933.
Criza economica din 1929 1933 a adincit puternic toate contradic-
tiile orinduirii burghezo-mosicresti. In acesti ani a crcscut puternic lupta
revolutionary a clasei muncitoare in arararea drepturilor ei si ale intre-
gului popor. Sub conducerea si indrumarea Partidului Comunist din
Rominia, clasa muncitoare s-a ridicat cu vigoare impotriva ofensivei
economice si politice a burgheziei si a capitalului strain, care (luta iesirea
din criza pe spinarea oamenilor muncii.
Congresul al V-lea al Partidului Comunist din Rominia care a avut
be in decembrie 1931, a facut o profunda analiza stiintifica a situatiei
din Rominia, stabilind caracterul, sarcinile si for-tele motrice ale revo-
lutiei din tara noastra. Congresul a aratat ca Rominia se gasea in fata desa-
virsirii revolutiei burghezo-democratice, Ca sarcina acestei revolutii consta
in doborirea cu forta a puterii de stat burghezo-mosieresti, in instaurarea
dictaturii revolutionar-democratice a prOletariatului si taranimii. Hege-
monul revolutiei burghezo-democratice nu putea fi decit proletariatul
aliat cu masele de baza ale taranimji, sub conducerea partidului
marxist-leninist, Partidul Comunist din Rominia. Desavirsirea revolutiei
burghezo-democratice trebuia sa creeze conditiile trecerii rapids, nein-
trerupte la revolutia socialists. In hotaririle lupte, Congresul al V-lea pre-
ciza ca punctul de plecare al intregii activitati a partidului trebuia 844
constituie lupta pentru cucerirea majoritatii clasei muncitoare, iar instru-
mentul principal pentru atingerea acestui stop tactica frontului unit
de jos pe baza cerintelor zilnice ale maselor proletare. In vederea atra-
gerii maselor de muncitori, organizati si neorganizati, in frontul unit
muncitoresc de lupta, congresul arata ca este necesara intarirea rolului
conducator al partidului in luptele economics si politice ale proletariatului.
Inarmati cu hotaririle Congresului al V-lea al partidului, comunistii
au organizat puternice actiuni de lupta ale clasei muncitoare. Muncitorii
an pornit sub conducerea rartidului la lupta pentru apararea drepturilor
si libertatilor for si ale intregului popor de la actiuni simple, greve demon-
strative, la greva politica de masa, mobilizind masele largi ale oame-
nilor munch.
www.dacoromanica.ro
3 25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 7
In cadrul acestor actiuni o deosebita insemnatate politica an avut-o

luptele ceferistilor si petrolistilor din februarie 1933. Inca la inceputul
anului 1932, pe baza hotaririlor Congresului al V-lea Partidul Comunist
Romin a desfasurat o larga activitate in rindurile ceferistilor si petrolistilor
care au ales Comitetul Central de Actiune in frunte cu toy. Gh. Gheorghiu-
Dej. Constituit pe baza frontului unit de jos Comitetul Central de
Actiune a fost un adevarat stat major, care sub conducerea Partidului
Comunist din Rominia a pregatit in cele mai mici amanunte eroicele lupte
din ianuarie februarie 1933. Dupa exemplul ceferistilor an fost alese Comi-
tete de actiune si in Valea Prahovei, ca si in o serie de alte ramuri industriale.
Sub indrumarea Partidului Comunist din Rominia, Comitetele de
actiune an asigurat pregatirea luptelor care au culminat cu manic batalii
din 1933.
Inceputul anului 1933 este marcat de accentuarea ofensivei reactio-
nare eapitaliste linrotriva maselor. Venirea lui Hitler la putere in Ger-
mania a fost un semnal pentru clasele exploatatoare din Rominia de a
inaspri exploatarea maselor. 1Tasurile represive luate de guvernul burghezo-
mosieresc, departe de a intimida pe muncitori, au fost intimpinate eu
puternice contraactiuni. In ianuarie 1933 au avut be manifestatii si
greve la C.F.R., in intreprinderile petrolifi.re si in alte ramuri industriale.
Aceste actiuni an permis Partidului Comunist din Rominia, sa treaca la
organizarea marii greve de la Atelierele Grivita din 2 februarie 1933,
care a fost urmata mai apoi de luptele ceferistilor din Cluj, Pascani, Galati,
Constanta etc. precum si de luptele petrolistilor. Greva ceferistilor din
2 februarie s-a terminat cu o mare victorie a proletariatului, obligind
guvernul national-taranese sa aprobe pentru moment uncle revendicari
ale ceferistilor. Dar, citeva zile mai tirziu, dupg, ce a fagaduit satisfacerea,
revendicarilor muncitorilor, guvernul burghezo-mosierese a declarat starea
de asediu, a arestat numerosi eonducatori ai muncitorilor si a anulat pro-
misiunile acordate. In ajunul zilei de 15 februarie 1933, au fost arestati
si tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej si alti conducatori. Aceasta masura a
produs un puternic val de indignare in rindul maselor populare, care mani-
fcsteaza, pentru respectarea revendicarilor castigate, impotriva starii de
asediu, pentru recunoasterea sindieatelor si comitetelor de Intreprindere,
pentru eliberarea celor arestati. Mii de ceftristi din Bucuresti au pornit Ia
marea lupta din 15-16 februarie 1933. Alte mai de muncitori din fabricile
si uzinele Capitalei si-au manifestat solidaritatea, inconjurind Atelierele
Grivita C.F.R. Ceferistii an dat pilda de un eroism revolutionar fora
margini, trezind un puternic val de actiuni populare in in-
treaga Ora.
Luptele ceferistilor si petrolistilor au zadarnieit infaptuirea uirobi-
torului plan de asanare" stabilit Ia Geneva in 1932, care avca menirea
sa adinceasea exploatarea si infeudarea tarii imperialistilor straini. Cele-
ristii si petrolistii s-au riclicat la lupta pentru arararea intereselor maselor
largi populare. In ansamblul for aceste lupte, dupa cum arata tov.
Gh. Gheorghiu-Dej, au constitiiit o manifestare hotarita a fortei clasei
muncitoare Impotriva fascismului, lovind in politica de fascizare a tarii si de
infeudare a ei fata de imperialism, pricinuind caderea guvernului Vaida
www.dacoromanica.ro
8 M. IOSA si M. RUSENESCU 4
si avind totodata ca urmare intarirea influentei i legaturilor partidului

cu masele" 1.
Insemnatatea memorabilelor lupte ale ceferistilor si petrolistilor,
prin obiectivele, caracterul si amploarea for au depasit granitele tarii.
Ele s-au incadrat in lantul marilor actiuni revolutionare ale proletariatului
international duse in aceasta vreme impotriva fascismului, constituind
in acest sens prima mare impotrivire fatisa, a clasei muncitoare contra
fascismului, dupa instaurarea hitlerismului in Germania.
Reprimarea singeroasa a luptei muncitorilor ceferisti si petrolisti
a indignat masele largi muncitoare. Au avut loc puternice demonstratii
de solidaritate cu luptatorii de la Grivita si din Vales Prahovei.
*
Dupe innabusirea singeroasa a luptelor din februarie, guvernantii
romini au trecut la arestarea a peste 2000 de muncitori. Reactiunea s-a
aruncat si cu mai mare furie asupra P.C.R. Cu toata represiunea salbatica
dezlantuita asupra maselor si a conducatorului lor, Partidul Comunist
din Rominia, guvernantii n-au reusit sa infringe spiritul de lupta al pro-
letariatului. In ciuda starii de asediu, un val de proteste a strabatut
intreaga tara. Citeva zile dupa, greva de la Grivita din 15 16 februarie
muncitorii ceferisti au facut o demonstratie pentru redeschiderea imediata
a Atelierelor si reprimirea tuturor muncitorilor la lucru, deli inauntru
se afla armata. Cind s-au deschis atelierele nu au fost primiti la lucru
la Sectia I 300 de muncitori, iar la Sectia a II-a 2702. In sprijinul acestora
in ziva de 10 martie 1933, muncitorii care lucrau an declarat o greva
demonstrative. Greva a fost de scurta durata, datorita interventiei armatei
care a impiedicat intinderea ei 3. In acelasi fel au sustinut in trei rinduri
pe eei coneediati participanti la luptele din februarie 1933 petrolistii
din valea Prahovei 4.
In fata inchisorilor in care erau detinuti conducatorii luptelor din
februarie, aveau loc demonstratii pentru eliberarea celor arestati. Demon-
stratiile familiilor celor arestati si ale altor muncitori au avut loc in fata
cazarmii Malmaison unde erau tinuti arestati majoritatea conducatorilor
grevistilor. 0 puternice demonstratie a avut loc si in fata spitalului militar
unde se aflau muncitorii raniti 5. La Malaga, Lemaitre, Saturn, Voinea,
Norma, Set, Balcan etc., an avut loc intilniri zburatoare unde au fost alese
delegatii care sa mearga la autoritatile militare pentru a cere eliberarea
celor arestati 6. La Cluj, Iasi, Ploesti, Pascani, Galati etc., in decursul
lunilor iunie-iulie 1933, au avut loc demonstratii cerindu-se eliberarea
celor arestati'.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvintdri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Buc., 1955, p. 378.
2 Descatu§area, an. III, nr. 13 din martie 1933, p. 39.
3 Ibidem, p. 40.
4 Gh. Gorn. Luplele din februarie din Rominia qi imporlan(a for polilicd, ed. a II-a.
Ed. C.C. P.C.R., 1934, p. 34.
5 Chivu Stoica, Eroicele luple ale. muncilorilor ceferisti qi petroligti din 1933,
E.S.P.L.P., ed. a II-a, 1955, p. 116.
6 Gh. Gorn, op. cit., p. 34.
7 Arhiva Centrahl a Inst. de istorie a partidului de pe lingS C.C. al P.M.R., dosar
nr. 2938, special, vol. II, f. 24.
www.dacoromanica.ro
5 25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 9'
Sub indrumarea P.C.R. au inceput sa is fiinta comitete pentru

apararea muncitorilor ceferisti arestati. La 19 iulie 1933 a aparut un organ
al Comitetului local de aparare Bucuresti, intitulat : Apararea ceferistilor"
care a lansat un apel cerInd stingerea procesului. Acest apel a circulat in
scopul de a fi semnat la numeroase intreprinderi din capitala ca : Record"?
Cordiana", Lyon", Saturn" etc. 1. In noaptea de 14-15 iulie 1933
cartierul Grivita a fost inundat" cu manifeste 2. S-au strins zeci de mii
de iscalituri de protest in care muncitori si intelectuali cereau eliberarea
arestatilor. Astfel, profesorii Radu Cernatescu, Petre Constantinescu-Iasi,
Iorgu Iordan, publicistul Sorin Toma, poetul Cicerone Teodorescu au
trimis la 16 iulie 1933 ziarului Adevarul un protest contra detinerii cefe-
ristilor arestati, cerind stingerea procesului si eliberarea lor. Solidaritatea
oamenilor muncii s-a manifestat si printr-o larga campanie in vederea
stringerii de fonduri pentru familiile celor ueisi sau raniti 3.
Ignorind glasul maselor, in eonditiile unei crincene terori, a fascizarii
tarii, guvernul romin a inscenat procesul care s-a judecat la Bucuresti
intre 17 iulie si. 20 august 1933. In fats instantei au aparut 108 acuzati".
Sub indrumarea Partidului Comunist, acuzatii" an transformat
procesul intr-un proces indreptat impotriva intregii orinduiri capitaliste,
impotriva claselor exploatatoare, tradatoare ale intereselor rationale" 4.
Aceasta a facut ca procesul sa devina un puternic act de acuzare a statului
burghezo-mosieresc.
Procesul condueatorilor ceferistilor si petrolistilor era in fapt procesul
intregii muncitorimi din Rominia si de aceea clasa muncitoare s-a ridicat
cu tarie in apararea celor arestati, pentru apararea drepturilor ei.
In timpul procesului a avut loc o larga, miseare politics de solida-
rizare a maselor largi din toate colturile thrii. Inca de la ora 6 dimineata,
in ziva de 17 iulie, eind a inceput procesul la Bucuresti, nnmcitorii impreuna
en familiile celor arestati s-au adunat pe strazile Witing, ('ales Plevnei,
Francmasona, din jurul Consiliului de Razboi, manifestind pentru elibe-
rarea arestatilor 5.
Printre manifestauti se aflau sl delegati de la Iasi, Cluj, Brasov etc.
Tot in cursnl acestei zile muncitorii din toate sectoarele capit alei au hotarit
ca de la data deschiderii procesului sa se organizeze in fiecare zi intruniri
zburatoare de protest in fabrici si uzine 6 j in aeeeasi zi au avut loe
astfel de intruniri ale unor grupuri de muncitori in parcul Carol, Bragaditu,
Girls, Pantelimon, 11lilitari, padurea Baneasa 7. In diver.,e uzine si atelic re
din Bucuresti an loe numeroase adunari unde se string zeci de mii de
iscalituri de protest, pentru eliberarea, celor arestati. La Bueui c sti, de pilda.
1 Arhiva Centralil a Inst. de istorie a partidului de pe lingo C.C. al P.11.11,
dosar nr. 2938, special, vol. II, f. 1.
2 Ibidem, 1. 70.
3 Descataqarea an. III. nr. 15 din mai 1933, p. 10, 17.
4 Chivu Stoica, Eroicele luple ale muneilorilor celeri§li si pelroliqli din 1933, E.S.P.L.P.,
1955, p. 128.
5 Arhiva Central5 a Inst. de istorie a partidului de pe Hugs C.C. al
dos. 2938, special, vol. III, f. 40.
Ibidem, f. 40.
7 Ibidem, f. 15.
www.dacoromanica.ro
10 M, IOSA *i M. RUSENESCU 6
muncitorii de la Lemaitre, azi Timpuri noi, au trimis pn memoriu Consi-

liului de Razboi in care cereau eliberarea detinutilorl. La Cluj, muncitorii
ceferisti an organizat un miting sub cerul liber si au protestat impotriva
modului cum se desfasura procesul2. In aceste zile, pe adresa Ministerului
de Justitie §i Consiliului de Razboi ad Corpului II Armata, an fost expe-
diate mii de telegrame de protest.
In vara aceluiasi an, dupe Mare le Congres Mondial Antifascist, ce
a avut loc in iunie la Paris (sala Pleyel), s-a format si in tara noastra un
romitet de initiative de lupta impotriva fascismului, in frunte cu prof.
P. Constantineseu-Iasi, Ilie Cristea si altii.
Netinind seamy de protestele oamenilor muncii, Tribunalul Militar
a condamnat la ani grei de temnita pe conducatorii muncitorilor ceferisti
si petrolisti. Verdictul procesului de la Bucuresti a provocat o puternica
reactie In tara 5i in strainatate.
Partidul Comunist din Rominia a chemat masele largi populare in
apararea conducatorilor muncitorilor ceferisti si petrolisti. Intr -o circulars
de la inceputul lunii ianuarie 1934, C.C. al P.C.R. preciza sarcinile tuturor
organizatiilor de partid in vederea luptei ce trebuia desfdsurata pentru
eliberarea ceferistilor 3. Aceast& campanie se spune in rezolutie tre-
buie astfel desfasuratd inch ea sa aduca repede fixarea termenului de
recurs si, in cazul judecarii recursului, in ziva aeestei judecati sä se preface
intr-o manifestare de masa in toata tara" 4. Organizatiile de partid au
inregistrat succese importante in indeplinirea acestor sarcini. In Bucuresti
un numar de peste 3 000 de muncitori 6, infruntind §i teroarea si pericolele
au cerut deschis eliberarea tovarasilor condamnati 6.
La Iasi a luat fiinta un comitet de aparare a ceferistilor si petro-
listilor care purta numele lui Ilie Pintilie si care ingloba un numar mare de
muncitori si intelectuali 7. In patru sectii ale atelierelor Nicolina Iasi, un
numar de aproape 1 000 de muncitori an initiat o greva demonstrative in
care an cerut reprimirea muncitorilor concediati si punerea in libertate a
celor inchisi. Cu acest prilej ei an adunat bani pentru ajutorarea familiilor
a cestora. Actiuni asemanatoare an avut loc in numeroase intreprinderi din
Bucuresti (la Malaga, Zimmer etc.), Galati Cluj. Opinia publics protesta
sub diverse forme impotriva regimului bestial la care erau supusi muncitorii
arestati. Ziarul progresist Clopotul" ce aparea la Botosani publics in
ianuarie 1934 protestul a peste 80 muncitori si intelectuali. Printre semna-
tat se aflau Tudor Arghezi, N. D. Cocea, C. Paraschivescu- Balaceanu si
alti scriitori, publicist, jurist, artist etc. fn protest se spunea : sa Inceteze
1 Arhiva Centralii a Inst. de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.,
2 Ibidem, 1. 151, Intr-un cinematograf din Bucuresti s-a suspendat rularea filmului din
cauza manifestatiei muncitorilor care au organizat un furtunos miting pentru eliberarea conduca-
torilor arestati. La Oradea s-au impiirtit manifeste si au avut loc grove scurte de protest (f. 153).
3 Documente din Isloria Partidului Comunist din Rominia, vol. IV, 1934 1937,
E.S.P.L.P., Buc., 1957, p. 37-40.
4 Bildern, p. 40.
5 De4e, tarea, organul oficial al Asociatiunii culturale a muncitorilor romini din Ame-
rica, Detroit, Michigan, din 28 iulie 1934, p. 4.
6 Arh. Centralia a Inst. de ist. a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., dos. nr. 42313, f. 20.
7 Dqteptarea din 28 iulie 1934, p. 4.
www.dacoromanica.ro
25 DE ANI DE LA PROCESUL DIN CRAIOVA 11
imediat acest regim barbar si inchizitorial" (din inchisori). Facem apel la

opinia publics si in special la presa si intelectualitatea romina sä se puns
in miscare pentru ca organele in drept sa remedieze de indata aceasta
stare de lucruri" 1.
Trebuie aratat ca Partidul Comunist din Rominia lega campania de
eliberare a conducdtorilor muncitorilor ceferisti si petrolisti de lupta
maselor muncitoare pentru nevoile for zilnice, impotriva starii de asediu.
a procesului de fascizare a tarii, impotriva pregatirii razboiului anti-
sovietic.
La lupta pentru eliberarea conducatorilor ceferisti an participat activ
si tinerii muncitori si studenti. Studentii de la caminul Sf. Ioan Nou"
din Bucuresti au strins fonduri pentru ajutorarea familiilor celor arestati 2.
Sub presiunea maselor, a protestelor din lumea intreaga, Consiliul de
revizie al armatei a fost nevoit sa caseze sentinta de la Bucuresti, hotarind
rejudecarea procesului. Asa cum preciza un manifest al C.C. al P.C.R. de la
sfirsitul lui martie 1934, anularea sentintei de la Bucuresti a fost impusa
de atitudinea curajoasa, revolutionary a luptatorilor nostri cefeiisti in fat a
justitiei militare, ca si in carcerile dusmanului de clash." 3.
In zilele recursului conducatorilor muncitorilor ceferisti si petrolisti,
intr-o serie de fabrici de textile din Bucuresti, in doua mari intreprinderi
metalurgice s-au produs greve de solidarizare cu conducatorii ceferistilor
si petrolistilor. Pe zidurile numeroaselor clddiri din oral, intre care si la
Universitate, 4 au aparut lozinci serise : Luptati pentru eliberarea cefe-
ristilor condamnati". La Atelierele Grivita, deli erau intesate eu trupe,
muncitorii an lasat lucrul si fara sa, paraseasca atelierele au inteles sa
demonstreze si sa-si manifeste deplina for solidaritate cu conducatorii alesi
de el. In acelasi timp ca un simbol al luptei neinfricate a muncitorimii
pentru tovarasii ce se gaseau in ghiarele dusmanului de class, pe atelierele
Grivita a fost arborat pn steag rosu 5.
Rejudecarea procesului a fost stability pentru data de 4 iunie 1934
la Craiova, oral lipsit pe atunci de o industrie dezvoltata si de un prole-
tariat numeros, undo guvernul burghezo-mosieresc spera sa evite misdri
de masa. Guvernul s-a inselat in socotelile lui, procesul neputind fi izolat
de masele largi ale oamenilor muncii din tara si strainatate.
Comitetul Central al Partidului Comunist din Rominia grin organi-
zatiile legale conduse de Partid a initiat o larga miscare pentru eliberarea
conducatorilor muncitorilor ceferisti si petrolisti. Dire ctivele Comit tului
Central au indrumat organizatiile sa convoace intruniri, sa voteze motiuni
de protest, sa trimita proteste Ministerului Justitiei si Consiliului de Razboi
de la Craiova 6.
1 Clopolul din 1 ianuarie 1934, p. 1.
2 Arhiva Centrals a Institutului de istorie a partidului de pe ling i C.C. al P.11.11., dos.
2438, special, vol. II, f. 236.
3 Documenle din istoriaPartidului Comunisl din Rominia 1917 1944, ed. a II-a, 1'. P.I .P.,
1953, p. 230.
4 Deqleplarea din 28 iunie 1934, p. 4.
5 Ibidem.
6 Arhiva Centrahl a Institutului de istorie a partidului de pc lungs C.C. al P.II.R.. dosar
141019, 1934, f. 2.
www.dacoromanica.ro
In perioada de ping la rejudecarea procesului, la Bucuresti si in alte

centre ale tarii, au be numeroase proteste intruniri, si greve demon-
strative. Astfel, la Uzina de Gaz din Bucuresti, 80 de muncitori au trimis
Consiliului de Rgzboi un protest in care cereau eliberarea conducgtorilor
arestati 1. La fabrica Zimmer", la fabrica Cehoslovaca" 2, la
fabrica Regina Maria" au avut loe greve demonstrative de o
jumatate de ors pentru eliberarea conducatorilor muncitorilor ceferisti si
petrolisti. La 1 Mai 1934 muncitorime a din Capita lg, avind in primele rinduri
pe ceferistii de la Atelierele Grivita, manifesteazg cu steaguri rosii pe
calea Grivitei strigind lozinci revolutionare : Eliberarea ceferistilor",
7/Traiasca frontul unic",Trgiaseg 1 Mai, zi de luptg", Jos fascismul",
Jos rgzboiul" 3. Politia a intervenit si a imprastiat pentru moment pe
manifestanti, dar acestia si-au refacut repede rindurile si sfidind teroarea
si-au continuat demonstratia in fata Atelierelor C.F.R. In aceeasi zi, all
manifestat muncitorii de la Lemaitre, Moara Asan, si alte intreprinderi 4.
0 lung mai tirziu 2000 de muncitori din Capitalg an manifestat in fata
portii principale a Atelicrclor C.F.R. purtind un drapel rosu pe care era
scris : Vrem eliberarea tovarasilcr cefelisti" 5. Muncitorii de la C.F.R.-
Grivita s-au alaturat coloanei demonstrantilor si an pornit spre centru.
Politia a intervenit operind arestari in rindurile dcmonstrantilor.
Tot in aceastg vrcme, la intrunirea Comitetului antifascist din jud.
Ilfov, organizata intr-o salg din Bucuresii, all participat poste o mie de
muncitori dclegati ai sindieatului ci'marilor, franzelarilor si chelnerilor,
precum si delegati ai muncitorimii de la C.F.R., s-a votat o motiune in care
se arata : Fata, de procesul cc-feristilor care se rejudeeg, la Craiova Comi-
tetul sere stingcrea procesului si imediai a eliberare a celor ce au luptat la
Grivita pentru cauza muncitoiilor" 6. -
La Craiova, an venit martori din eele mai diverse straturi sociale.
In ziva desehidcrii procesului ci all facut o manifestatie calda de simpaiie
conducatorilor ccfcristi 7. In drum spre Craiova, ea si la inapoiere, martorii
an manifestat in statiile Pitesti, Piatra Olt, Slatina si Craiova, eerind elibe-
rarea conducatorilor muncitorilor eacristi si petrolisti 8.
Pe vagoanele en care au venit si Cu care au si fost expediati martorii
dupg apel, era scris : Cctem stingcrea procesului, cerem ineetarea regi-
mului de teroare 9.
In fata Tribunalului, conduchtoiii muncitorilor eeferisti si pctrolisti
au devenit acuzatori ai class for asupritoare, demaseind exploatarea nemi-
loasii, a clasei muncitoare si vinzarea independentei tarii de atre guvernele
burghezo-mosieresti, ajutate de tigdatorii social-democrati de dreapta.
In fata Consiliului de Rgzbei, in cuvinte simple, inflgearate, conduca'torii
1 Scinleia, an. IV, nr. 3 din martie 1934, p. 11.
2 Lupla de chisel, nr. 3 4, iulie august 1934, p. 63.
3 Documenle din isloria Partidului Comunist din Rominia 1917-7944, 1953, p. 235.
4 Ibidern.
5 Sclnteia, an. IV, nr. 7 din 3 iunie 1934, p. 10.
6 Clopolul din 1 junk. 1931, p. 2.
7 Dimineata din 9 iunie 1931, p. 18.
8 Arhiva Centrald a Inst. de ist. a partidului de pe 11110 C.C. al P.M.R., dos. 2938,
special vol. III, f. 61.
9 Ibidern.
www.dacoromanica.ro
9 25 DE ANt DE LA PROCESUL DIN CRATOVA 13
muncitorilor ceferi§ti §i petroli§ti au pus in lumina rolul istoric al clasei

muncitoare §i al partidului ei de avangarda Partidul Comunist. Ei an
subliniat cu tarie meritul Partidului Comunist din Rominia de a fi orga-
nizat §i condus luptele din ianuariefebruarie 1933 impotriva crincenei
exploatari a propriei burghezii §i a capitali§tilor straini.
Chiar de ar fi sa platesc cu viata cele ce spun a aratat tov.
Gh. Gheorghiu-Dej trebuie sä declar aci deschis ca grevele din ianuarie
februarie 1933 ale muncitorilor ceferi*ti §i petroli§ti, ca §i toate grevele
de solidaritate care au izbucnit in acest rastimp, au fost initiate, organizate
§i conduse de Partidul Comunist din Rominia" 1.
Conducatorii muncitorilor cefer4ti §i petroli§ti an demascat crunta
exploatare la care capitali§tii autohtoni §i straini condamnau clasa munci-
toare. Vorbind de sistemul de salarizare al muncitorilor ceferi§ti tov.
Gh. Gheorghiu-Dej a aratat ca acesta constituie un sistem colonial de
salarizare" 2.
In acela0 sens tov. Chivu Stoica, referindu-se la conditiile inrobitoare
in care lucrau muncitorii, mentiona cum la atelierele Grivita, ca de altfel
pretutindeni, munca muncitorului este batjocorita, iar el lasat prada
tuturor umilirilor. Mai mare grija este de fierul brut decit de faptura
noastra" 3.
Conducatorii muncitorilor cefer4ti §i petrol4ti au dezvaluit in fata
Consiliului de Razboi situatia Brea treats muncitorimii ceferiste datorita
pozitiei oportuniste a conducerii sindicale reformists, care facea jocul
guvernantilor. In be sa, apere revendicarile maselor muncitoare, conducerea
reformista se limits sä trimita memorii care nu aveau nici un efect. Con-
ducatorii au demonstrat cu tarie ca epoca limitarii la memorii §i interventii
trecuse, ca era nevoie de actiuni energice, la capatul carora se afla greva,
care in conditiile guvernelor reactionare din acea vreme era arms de lupta
prin care muncitorimea i i poate ci§tiga §i apara drepturile sale" 4.
Luptele din ianuariefebruarie 1933 au confirmat justetea meto-
delor de actiune stabilite de partid. Toy. Gh. Gheorghiu-Dej a expus pe
larg cum nevoile muncitorilor de la C.F.R. cereau gasirea §i aplicarea
unor not forme de organizare §i de lupta, capabile sa asigure succesul actiunii
ce se pregatea. El preciza ca o conditie indispensabila victoriei luptelor
muncitore§ti realizarea frontului unic muncitoresc, care sa cuprinda pe
toti muncitorii 5. In timpul pregatirii §i desfawrarii luptelor din ianuarie
februarie s-a realizat peste capul liderilor social-democrati de dreapta un
larg front unic muncitoresc, de jos, al muncitorilor comuni§ti, social-
democrati qi fara de partid in jurul lozincilor de lupta ale Partidului
Comunist.
La proces a fost demascata cirda§ia conducatorilor reformi§ti cu cla-
sele exploatatoare, aratindu-se ca liderii social-democrati de dreapta au
1 Chivu Stoica, op. cit., p. 128.
2 Dimineafa din 13 iunie 1934, p. 10.
a Documente din Istoria Partidului Comunist din Rominia, ed. a II-a, E.P.L.P., Buc.,
1953, p. 229.
4 Dimineafa din 13 iunie 1934, p. 10.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
14 M IOSA .5i M. RUSENESCU 10
format front unit cu burghezia, contra clasei muncitoare din Rominia

i pentru pregatirca unui razboi antisovictic 1.
Combatind tactica rcformistd de respectare cu sfintenie a legilor
burghezo-mo§iere0.i, conducatorii ceferiOilor §i petroli§tilor an subliniat
ca muncitorii trcbuie sd treats peste legile teroriste, antipopulare, atunci
cind o cer necesitatile luptei revolutionare de class. Lc gal sau nu ardta
toy. G-heorghiu-Dcj muncitorii s-au adunat, an manifestat §i au luptat
pentru apararea drepturilor for §i ale clasei din care fac parte. Iar daces
se interzicea dreptul de intrunire §i manifcstare, ei erau datori sä o faed,
cad inaintea oricaror lcgi std dreptul muncitorilor la viatd" 2.
Burghezia §i mo§icrimea romind adoptaserd peste 400 de legi cu
caracter nationalist §ovin care conEfintcau incgalitatea in drepturi a natio-
nalitatilor pe plan economic, politic §i cultural. Fusese intcrzisa, folosirca
limbii materne a minoritatilor nationale in administratia de stat, in jus-
titie etc. Prin diverse masuri se limitase dreptul de muncd al oamcnilor
muncii din rindul minoritatilor nationale §i incepind cu anul 1929 se
introduseserd masuri care limitau tot mai mult accesul in §coli al acestora.
Demascind politica de asuprire nationald §i diversiune nationalists,
promovatd de burghezie §i moOerime in scopul dezbinarii clasei munci-
toare, a slabirii capacitatii ei de lupta, toy. Gh. Gheorghiu-Dcj a aratat
ca muncitorimea con§tienta nu face nici un fel de distinctie de rasa §i
nationalitate. In ateliere, muncitorul roman suferd ca §i eel evreu §i ungur
iar fabricantii nu in mama la concedieri §i salarii dad, muncitorii sint
sau nu romini" 3.
Conducatorii muncitorilor ceferi§ti §i petra§ti an folosit banca acu-
zarii pentru a chema masele laluptd impotriva pcl.ticii de fascizare §i de jaf
pe care o duceau guvernantii tarii in detrimcntul interesclor gcnciale ale
poporuluimuncitor. Indiferent care vor fi sentintele in aceasta judecata
accentua toy. Gh. Gheorghiu-Dej muncitorii vor intensifica §i largi
lupta, vor deveni din ce in ce mai hotariti" 4.
Tov. Chivu Stoica a demascat in depozitia sa exploatarea grca a oa-
menilor muncii de la ora§e §i sate. Sint fcciorul unui taran. Am plc cat
din sat de frica foamei §i a jandarmului, am venit la ora§ unde am aflat
exploatare §i teroare... Boierul, banchcrul §i fabricantul sint uniti contra
muncitorilor §i taranilor. Indatd ce am fost convins de asta m-am alaturat
in lupta care se dezvoltase la cane fcrate pentru ca am stint ca lupt pentru
interesele comune ale muncitorilor §i taranilor din Rominia" 5. Totodata,
toy. Chivu Stoica a demascat politica guvernului national-tdranesc, care
/fa venit cu scaderile de salariu... ma cum se hotdrise la Geneva", §i a
accentuat rolul Partidului Comunist din Rominia in mobilizarea muncito-
rilor la lupta impotriva planului de la Geneva §i pentru apararea dreptu-
rilor for : manifestele din ateliere mentiona toy. Chivu Stoica ne
1 Desteptarea din 24 martie 1934, p. 4.
2 Documente din Istoria Partidului Comunist din Rominia, E.P.L.P., ed. a II-a, Buc.,
1953, p. 225.
3 Apdrarea ceferiqtilor, an. I, 1934 din 16 iunie, p. 1.
4 Desteptarea din 24 martie 1934, p. 4.
5 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
invatau sa passim partidele care nu ne aparau interesele noastre econo-

mice si sa mergem in sindicate pentru a lupta in folosul clasei muncitoare" 1.
Tov. Gh. Vasilichi s-a rcferit in depozitia sa la marile demonstratii
care au avut loc pe valea Prahovei si care au servit ca lectii pentru masele
muncitoare in lupta lor" 2.
Prin glasul conducatorilor sal clasa muncitoare si-a afirmat la proces
hotarirea ferma de lupta impotriva claselor conducatoare si a capitalistilor
straini care -urmareau sa arunce pe spinarca ei intreaga povara a erizei
economice din acesti ani. Condueatorii muncitorilor ccieristi i petrolisti
an facut un adevarat rechizitoriu orinduirii burghczo-mosieresti bazata pe
exploatarea oamenilor muncii, si au chcmat intreaga class muncitoare in
jurul Partidului Comunist din Rominia in lupta impotriva pregatirilor de
razboi, pentru o viata mai bung, pentru pace si independents.
Partidul Comunist din Rominia a asigurat prczentarea la proces a
sute de martori care sa contribute la demascarea guvernclor reactionare,
la apararea fruntasilor muncitoiimii, la agitatia revolutionara. Martorii
au aratat justetea tacticii si formelor de lupta pe baza frontului unit
preconizate de Partidul Comunist din Rominia, prin Comitctul Ccntral
de Actiune, confirmind intrutotul situatia mizera de la atelierele C.F.R. si
in genere din toate intreprinderile
Piintre numerosii martori a fost si Ilie Pintilie, membru al C.C. al
P.C.R., condamnat si el la un an inchisoare in urma grevei de la atelierele
C.F.R, Nice lina-Iasi. Chemat ca martor la proces, Ilie Pintilie a infatisat
Consiliului de Razboi situatia mizera a salariilor in atelierele C.F.R. Iasi,
aceeasi ca pretutindeni. Cu acest prilej el a infierat nepasarea administra-
tiei C.F.R. fats de greutatile muncitorilor demonstrind in fats instantei de
judecata necesitatea luptei maselor muncitoare : drepturile nu se tersest
a spus el ele se cuceresc cu lupte si chiar cu sacrificii" 3.
Intrebarilor provocatoare ale mcmbrilor justitiei militare Ilie Pintilie
a raspuns in cuvinte patrunse de Malt spirit revolutionar : ,,...data
insa comunistii slut aceia care an deschis ochii muncitorilor, aratindu-le
calca de urmat si ce trebuie sa fats, dad, comunistii au invatat pe mun-
citori cum trebuie sa conduca greva, cum trebuie sa o organizeze, data
ei sint aceia ce au venit sa lumineze calea noastra, a ceferistilor si sh
arate drumul luptei, care singura ne-a dat cistigul grevei de la 2 fe-
bruarie 1933, apoi domnule presedinte, si not subscricm cu totul la
ceea ce an facut comunistii, si eu slut comunist" 4. In continuarea depo-
zitiei sale, Ilie Pintilie a prezentat Consiliului de Razboi un protest semnat
de 280 muncitori, prin care se cerea eliberarea conducatorilor arestati.
Depozitiile sutelor de muncitori, veniti din diverse localitati ca
martori la proces, an constituit un puternic act de acuzare al orinduirii
capitaliste, o puternica afirmare a influentei Partidului Comunist in lin-
durile clasei muncitoare. Muncitorii yen* ea martori, nu numai ca s-au
1 Deqteptarea din 24 martie 1934, p. 4.
2 Ibidem.
3 Documente din Istoria Parlidului Comunist din Rominia, E.P.L.P., ed. a 11-a, Buc.,.
1953, p. 227.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
solidarizat cu conducAtorii muncitorilor ecferi§ti §i petroli§ti, dar au recu-

noscut deschis c-au adoptat in mod con§tient tactica revolutionary preco-
nizatA de Partidul Comunist din Rominia. Multi dintre ei au prezentat
Consiliului de Razboi motiunile de protest iscAlite de muncitori in intruni-
rile for 1.
Partidul Comunist a folosit adunarea martorilor la proces pentru
agitatie revolutionary in favoarea aliantei clasei muncitoare cu taranimea
muncitoare. Taranii veniti ca martori au aratat suferintele for pe mo§iile
boiere§ti aceleasi ca i ale muncitorilor din fabrici. Folosind sala proce-
sului, ei an aratat ca confiscarea fara plata a paminturilor mo§iere§ti
gi imp'artirea for cerere aratoare a Vargnimii, se poate realiza
numai prin lupta units a proletariatului cu taranimea" 2
Martorii au demascat inscenArile §i provocarile burgheziei. Alexandru
Ionescu, preotul bisericii din fata Atelierelor Grivita, a aratat ca agenti de
politie au facut cu burghiul gluri in peretii bisericii de linga atelierele
Grivita pentru a dovedi" ca muncitorii au tras focuri de arma.
Datorita atitudinii curajoase a conducatorilor muncitorilor ceferi§ti
si petroli§ti, efii sociali-democrati de dreapta au fost demascati ca tra-
dgtori ai intereselor maselor muncitoare. Acest lucru 1-au confirmat
de asemenea, numero§i alti martori, functionari ai atelierelor C.F.R.,
care au aratat in depozitiile for ca efii social-democrati erau protejati
i sprijiniti de minister, §i la dale ferate"3. Unul din conducatorii Uniunii
ceferiste, Al. Oprescu a recunoscut deschis rolul liderilor de dreapta
ai acestei uniuni, de abatere a maselor de muncitori de la lupta pentru
revendic6ri. Noi de dreapta ...(a spus el referindu-se la conducatorii
social-democrati de dreapta), sintem oamenii ordinei sintem contra
mi§carilor energice" 4. AceastA marturisire a lui Oprescu a aratat o data
mai mult clasei muncitoare pe traidatorii ei, in persoana §efilor
social-democrati de dreapta.
Atitudinea curajoasa, a conducatorilor muncitorilor ceferi§ti lii petro-
li§ti §i marturiile muncitorilor in favoarea for erau expresia, vie a vointei
de lupta a maselor. Protestele for impotriva darii in judecata a conduca-
torilor ceferi§ti, cererile for de a stinge procesul, declaratiile de solidarizare
cu conducatorii muncitorimii s-au extins de la un capat la altul al tarii.
In fruntea luptei de solidaritate cu conducAtorii muncitorilor ceferi§ti §i
petroli§ti se aflau muncitorii de la &dile ferate. In timpul desraprarii
procesului muncitorii de la cane ferate an protestat zi de zi, cerind stingerea
procesului. Actiunea muncitorilor ceferi§ti din Bucure§ti a culminat cu
demonstratia din 29 iunie 1934. In aceasta zi 3000 de muncitori au mani-
festat sub steagul ro§u, strigind lozinci revolutionare : Jos fascismul" !
TraiascA P.C.R.". In lupta care s-a dat cu politia un rauncitor ceferist a
fost fanit mortals. La atelierele Nicolina-Ia§i, cu toate incerd,rile admi-
1 0 serie de martori din Intreprinderi care nu apartineau tailor ferate (Lektilisti, croitori,
brutari) s-au solidarizat cu conducatorii arestati, subliniind ca au aceleasi interese de class
ca gi muncitorii ceferisti $i petrolisti.
2 Lupta de clasti, nr. 3-4 (iulie-august), 1934, p. 51.
a Ibidem, p. 61.
4 Lupta de clascl, nr. 3-4 (iulie-august), 1934, p. 61.
5 Ibidem, p. 63.
www.dacoromanica.ro
13 25 DE ANI DE Lk PROCESUL DIN CRAIOVA 17
nistratiei de a intimida prin informatori plasati in toate sectiile pe

muncitori, acekttia protestau atit la intrare cit §i la ieirea din atelier, isca-
lind zeci de adeziuni de protest i cerind eliberarea acuzatilor 1. Acelai
lucru it cereau in intrunirile for muncitorii din Bucure§ti, din cartierele
Rahova, Dude 0i, Cioplea, Giurgiu, Oltenita, din sectorul I Galben, sectorul
III Albastru, sectorul IV Verde, cit ti muncitorii chelnAri de la Corso,
Elyse, Excelsior, §. a. 2. Proteste asemAngtoare au adresat Liga Munch",
Cercul cultural muncitoresc Gh. Co§buc" din Bucuretti, sindicatele
muncitorilor tipografi, textili§ti, cizmari, croitori 3, precum §i muncitorii
forestieri din Piatra Neamt 4.
La aceastA campanie a participat §i tineretul muncitor. Condu§i de
Uniunea Tineretului Comunist din Rominia, tinerii muncitori, in numar
de 600-800 de la fabrica Bumbacul" din Bucure0i an organizat o intru-
fire zburdtoare. DupA ce un muncitor a vorbit despre situatia din fabrica,
un altul despre ra'zboi, iar un altul de fascism, muncitorii au pornit iu
demonstratie strigind Jos fascismul" ! Jos fazboiul imperialist" ! Jos
fascizarea §i militarizarea tineretului". ...Pentru eliberarea muncitorilor
ceferisti" ! 5. In tot cursul demonstratiei s-a auzit lozinca Traiasca
Uniunea Sovietica, patria proletara". Imediat a sosit politic si a arestat pe
cei mai activi dintre demonstranti.
La lupta pentru eliberarea conduc6torilor muncitorilor ceferi§ti §i
petroli§ti s-au ridicat §i elementele inaintate ale thrgnimii muncitoare,
adunind iscalituri cu cererea elibergrii for §i prezentindu-le prin delegati
Consiliului de Razboi de la Craiova. Astfel, sg,tenii din C'etate (Dolj) an
prezentat o petitie semnatg, de 300 tarani e. Proteste asernanatoare a
primit Consiliul de Razboi din partea Varanilor din Ilfov, din judetele
Moldovei §i ale Transilvaniei 7.
Alaturi de masele muncitoare de la ono i sate s-au solidarizat
cu conducdtorii ceferi§tilor §i petroli§tilor eercuri largi de intelectuali.
Numeroi profesori, publici§ti, juriti etc. din Bucure§ti, Cluj,
Boto§ani §i din alte ono 0.-au ridicat glasul for impotriva procesului
de la Craiova. Societatea clujeana, se spunea intr-un protest al inte-
lectualilor de la Clujfard deosebire de vederi politice de origins etnica §i
de credint5, se manifest6 in favorul muncitorilor de la Grivita, cerind
stingerea procesului §i eliberarea acuzatilor" 8. Protestul era semnat de
peste 200 de muncitori 1i intelectuali, printre care Mihai Beniuc, Valeriu
Novacu, Tudor Bugnariu §. a.
Lupta pentru eliberarea conduc6torilor muncitorilor ceferi§ti i pe-
troliF3ti a avut un puternic eeou peste granitele tariff.
1 Arhiva Centrahl a Institutului de istorie a partidului de pe IMO C.C. al P.M.R.,

2 Apdrarea celeriqtilor din 29 iunie 1931, p. I.
3 Arh. Centrald a Institutului de istorie a partidului dos. 2938, special, vol. III, f. 174.
4 Ibidem, f. 235.
5 Tindriti leninist, organ al C.C. al U.T.C. din 1 15 sept. 1934, p. 7.
6 Lupta de clasa, nr. 3-4 (iulie-august), 1934, p. 51.
7 Ibidem.
8 Apararea celeriVilor, din 29 iunie 1934, p. 1.
2 c. 2681
www.dacoromanica.ro
18 M. IOSA §i M. RUSENESCU 14
Oamenii sovietici au dat impresionante mArturii de solidaritate cu

muncitorii ceferisti. La Moscova, Leningrad, Kiev au avut loc mitinguri
de protest.
Muncitorii cAilor ferate din Kiev an intreprins o larga, campanie in
vederea stringerii de fonduri in ajutorarea familiilor celor ca,zuti si inchisi 1.
Muncitorii din Italia, ca si cei din Grecia, Elvetia, infierind sentinta
care s-a dat dupe procesul de la Bucuresti, cereau imediata eliberare a
arestatilor. incetati crimele voastre impotriva claselor muncitoare",
se spunea in scrisoarea Sectiei Italiene a Ajutorului Rosu. Eroicii con-
ducatori ai grevei ceferistilor din Bucuresti trebuie sa fie eliberati. Aceasta o
cer masele muncitoare din intreaga lume" 2.
0 puternicA manifestare de solidaritate internationals cu luptAtorii
de la Grivita, ajar inaintea inscenarii procesului a avut loc cu prilejul
Congresului mondial antifascist tinut in iunie 1933 la Paris (in sala
Pleyel). Cind de]egatul Comitetului de initiativa, din Rominia a vorbit de
eroicele lupte ale ceferistilor si petrolistilor, sala intreaga, cei aproape
2000 delegati din toate colturile lumii, s-au sculat in picioare si an aclamat
cu entuziasm pe eroicii luptatori din Rominia 3.
Actiuni de solidaritate cu ceferistii si proteste impotriva condam-
narii conducatorilor for an avut loc si in Cehoslovacia. De acord cu
opinia publica, si civilizata din intreaga lume si de acord cu paturile mun-
citoare si intelectuale din Cehoslovacia se spunea intr-o declaratie
considerata de datoria noastra umanitarA ca inaintea judecArii recursului
sa," exprimam Protestul nostru cit mai energic impotriva acestui proces,
cit si contra sentintei neomenesti si neindreptatite. Facem raspunzator
guvernul din Rominia si Justitia lui pentru inscenarea acestui proces.
Cerem eliberarea tuturor -victimelor condamnate" 4.
tntr -un manifest al Comitetului Central al Partidului Comunist din
Rominia se arata, ca, Din toate partile lumii, din Europa, America ci
Africa, din Franta, Anglia, Cehoslovacia, Bulgaria, Spania, Grecia, chiar
din insclavita Germanie, din Canada, Statele Unite, din Argentina, din
Maroc si Africa de sud, milioane de muncitori protestarA si cerura tele-
grafic si in scris eliberarea ceferistilor. Acestui strigAt al proletariatului
international isi alaturarA glasul sute din cei mai marl invatati si scriitori
ai lumii" 5.
La proces a sosit din Franta pentru a apara pe conducatorii lup-
telor din ianuarie-februarie 1933, avocatul Charles Bourthoumier. El avea
delegatie de la un important numAr de avocati din sectiunea francezA si
asociatia juridicii internationals. Consiliul de judecata s-a opus insA ea el
sa is cuvintul la proces 6.
1 Arhiva Centralfi a Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.
dos. 2938, special, vol. H, f. 328.
2 Descaluqarea, nr. 2, din februarie-martie 1934.
3 Apararea ceferiVilor, din 29 iunie 1934.
4 Arhiva Centrals a Institutului de istorie a partiduluf de pe lingii C.C. al P.M.R.,
dos. nr. 2938, vol. III, f. 5.
5 Documcnle din istoria Parlidului Comunist din Romania, vol. IV, 1934 1937,
E. S.P.I..P., Buc., 1957, p. 114.
6 Clopolul, Botopni, din 29 iunie 1934, p. 2.
www.dacoromanica.ro
15 25 DE ANI DE L1 PROCESUL DIN CR AIOVA I.)
Totodata, proletariatul francez a trimis delegati care an luat cu-

vintul la proces. Unul dintre ei, Barbet Raymond Loncien, a spus printre
altele : Fac parte din delegatiunea aleasa, dupa o intreaga campanie
do intruniri ce a avut loc in diferitele centre ale uniunii noastre de tians-
porturi, care numard mai bine de 400 000 muncitori. Muncitorimea f ran-
ceza a urmarit cu un deosebit interes cele petrecute in februarie 1933 si a
socotit ca aceleasi nevoi care au determinat de atitea on in Franta pe
muncitori sa lupte pentru revendicarile lor, au determinat in grevele lor
si pe lucratorii de cal ferate romine" 1. In acelasi sens a vorbit si Darnet
Roger din Fontenay-aux-Roses, muncitor la Calle ferate. Delegatii francezi
s-au pronuntat impotriva procesului, cerind eliberarea tovarasilor lor.
Paralel cu aceasta la Paris a fost constituit un comitet de aparare a.
ceferistilor, compus din muncitori feroviari si intelectuali, care a pu-
blicat in limba franceza o brosura de popularizare a eroicelor lupte din.
februarie 1933. Comitetul a editat carti postale cu fotografiile luptatorilor,
care au fost adresate in semn de protest Consulatului Romin din Paris.
Din Franta s-au primit apoi numeroase proteste. Citam printre altele
protestul Comitetului Mondial Antifascist (al carui presedinte era Henry
Barbusse) si al Comitetului Mondial studentesc 2.
0 delegatie reprezentind 74 mu de muncitori din New York s-a prezen-
tat in ziva de 22 iunie 1934 la oficiul Consulatului roman cu o rezolutie de
protest, cerind eliberarea conducatorilor ceferisti si petrolisti si rugind sa
fie transmisa Ministerului de Interne si Tribunalului Militar-Craiova 3.
Mamie scriitor progresist Henry Barbusse arata intr-o scrisoare,
care a fost citita la proces ca, intelectualitatea lumii intregi urmareste
cu deosebit interes viguroasa manifestare a purtatorilor de cuvint ai
poporului roman, aflati pe banca acuzarii. Prin ei, muncitorimea ceferista
isi exprima vointa hotarita de a participa la lupta pentru dreptul la exis-
tenta a tuturor si la lupta impotriva razboiului. Sintem solidari cu bravii
nostri tovarasi, cu eroicii luptatori ai poporului roman, de care noi, ca si
voi, ne simtim mindri" 4.
La Consiliul de razboi la Craiova soseau zilnic proteste, scrisori si
telegrame din lumea intreaga, prin care muncitorimea internationals
cerea eliberarea conducatorilor. Toate acestea erau o marturie vie a int er-
nationalismului proletar, a puternicului ecou stirnit de procesul conduca-
torilor muncitorilor ceferisti si petrolisti.
Purtarea neinfricata a conducatorilor muncitorilor ceferis1 i si pe-
trolisti a trezit un puternic ecou in miscarea comunista internationals.
La Congresul al VH-lea al Internationalei Comuniste, Gh. Dimitrov,
secretarul general al Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste,
evidentiind comportarea conducatorilor arata ca atitudinea conduca-
torilor muncitorilor ceferisti la proces a fost o pilda de purtare bolsevica
in fata tribunalului" 5.
1 iipararea celerigtilor, din 16 iunie 1934, p. 1.
2 Descatu§area, sept.-nov. 1934, f. 19 In Arh. Centr. a Inst. de 1st. a partid. de pe lInga
C.C. al P.M.R.
3 De§teptarea din 30 iunie 1934, p. 1.
4 Chivu Stoica, op. cit., p. 137.
5 Gh. Dimitrov, 1436paHH IIH0113103BaHHH, TOM II6pBH, R.P. C HFI, 1954, p. 273.
www.dacoromanica.ro
20 M IOSA §t M. RUSENESCU 16
Sub presiunea actiunilor maselor muncitoare din taxa, §i din mime-

roase tari, clasele exploatatoare au trebuit totu5i si atenueze condamnarea
pronuntata impotriva conducatorilor muncitorilor ceferiti gi petrolisti In
frunte cu toy. Gh. Gheorghiu-Dej §i Chivu Stoica. In locul condamnilrilor 8
la inchisoare pe viata, pronuntate la primul proces, s-au pronuntat sen-

tinte intre 10-15 ani de inchisoare. Condamnind la ani grei de terrinita
pe frunta5ii muncitorimii, clasele guvernanto urmarean sa stavileasca
avintul clasei muncitoare §i al partidului ei si sa-0 continue in voie poli-
tica de infeudare fats de trusturile straine §i de fascizare a tarii.
In ciuda odioasei sentinte de condanmare a conducatorilor munci-
torilor ceferi§ti gi petrolisti, in ciuda teroarei antimuncitore§ti, clasa mun-
citoare n-a putut fi Infrinta. Comitetul Central al Partidului Comunist
din Rominia a chemat clasa muncitoare ca prin intruniri, greve, demon-
stratii sa impuna eliberarea conducatorilor. Sub conducerea Partidului
Comunist clasa muncitoare a initiat numeroase actiuni impotriva regi-
mului din inchisori, in apararea sanatatii §i vietii conducatorilor arestati.
Chernam Intreaga muncitorime organizata i neorganizata se spunea
Intr-un apel al C.G.S.U. de la sfir§itul lui iulie 1934 de la orate ,i sate
la lupta pentru salvarea vietii i sanatatii tovarkilor fuchisi, pentru eli-
berarea ceferi5tilor .i a tuturor detinutilor revolutionari, pentru regim
politic" 1.
Un non val de proteste a strabatut ora§ele tarii ; la Bucure0i, Iasi,
Cluj etc., muncitorii ceferi§ti i cei din alte ramuri au tinut intruniri de
protest Impotriva sentintei. In zilele de 15-16 februarie 1935, munci-
torii de la atelierele C.F.R. Paean, Galati etc. au tinut adimari in care au
comemorat evenimentele din februarie 1933 2, pastrind 5 minute reculegere.
Strins units in jurul partidului, clasa muncitoare a continuat lupta
Impotriva fascizarii Orli, In apararea drepturilor ei.
Luptele organizate de Partidul Comunist din Rominia impotriva

procesului intentat fruntallilor muncitorilor ceferi§ti i petrolisti au repre-
zentat continuarea marii batalii din ianuarie-februarie 1933. Viguroasele
actiuni de protest duse de oamenii muncii Impotriva procesului, mis:
carea pentru eliberarea conducatorilor luptelor din ianuarie-februarie 1933,
aratau ca aceste lupte au exercitat o puternica influents asupra bath-
liilor de clasa din tara noastra.
Incurajati de exemplul luptelor ceferiste §i petroliste din 1933, nu-
trind o vie admiratie i simpatie pentru curajul §i eroismul participantilor
la aceste lupte oamenii muncii mobilizati de partid an infaptuit mari actiuni
de protest impotriva Inscena'rii procesului din Craiova i a celorlalte masuri
teroriste ale guvernelor reactionare.
Procesul din iunie 1934 a avut o mare insemnatate politica dezva-
luind maselor adevarata fats a tuturor claselor, partidelor §i gruparilor
politice.
Viafa muncitoare, organ al C.G.S.U., din august 1934, p. 6.
2 Arhiva Centrahl a Inst. de ist. a part. de pe ling:1 C.C. al P.NI.R., dosar 2398, special,
vol. III, f. 358, 363.
www.dacoromanica.ro
Declaratiile conducatorilor muncitorilor an constituit un puternic

act de acuzare a orInduirii burghezo-mosieresti. Conducatorii muncito-
rimii ceferiste i petroliste s-au ridicat Impotriva fascizgrii t5,rii yi fnrobirii
ei de cadre trusturile strgine. In acelasi timp ei au dat o lovitur5, putcrnic5,
liderilor social-democratilor de dreapta, demascindu-i ca tradatori ai
intereselor clasei muncitoare.
Procesul a permis P.C.R. sg, ralieze in jurul sgu variate straturi
sociale, sa. 15,rgeaseg influenta sa in masele largi ale poporului.
Cu conducatorii luptelor ceferiste i petroliste s-au solidarizat nu
numai muncitorii, ci si paturile cele mai largi ale maselor neprolcAare ;
Omni, intelectuali, functionari, studenti etc. In timpul procesului s-a
produs de asemenea o vie demonstratie a solidaritatii oamenilor muncii
din lumea intreaga.
Actiunile organizate de Partidul Comunist din Rominia in legatur5,
cu procesul au scos puternic fn evident*/ rolul conductor al clasci munci-
toare si al partidului ei in lupta Intregului popor pentru libertate 9i o
via mai bunA.
Conducatoril muncitorilor ceferisti i petrolisti au transformat pro-
intr. Malta; scoalg de educatie revolutionarg, Intr -un strAlucit
cesul
exemplu de hothire i abnegatie comunistg In focul eroicelor lupte din
ianuarie februarie 1933, in focul luptelor desfasurate la procesul ,din Bu-
curesti din iulie-august 1933 si din Craiova din iunie 1934 si a ciocni-
rilor de clas5, care an urmat s-au &alit cadre de luptAtori incercati, pentru
cauza oamenilor muncii, cauza comunismului, care conduc azi poporul
nostru In m5,reata operg de construire a socialismului.
De la procesul ceferistilor petrolistilor s-au scars 25 de ani. Nazuin-
tele care au insufletit atunci pe eroicii muncitori ceferisti 9i petrolisti s-au
inaptuit fn zilele noastre sub conducerea ferm5, a aceleiasi forte care
a organizat z i condus luptele din ianuariefebruarie 1933, partidul
marxist-leninist al clasei muncitoare.
. 0 BEACTYHJIEHliffIX TPY,VIIIRIXCF1 B 3AlUITY

PYROBOAVITETIEVI (DEBPAJILCRI4X BOEB 1933 rogA
H 25JIETHIO HPAROBCH0r0 IIPOLIECCA
HPATHOE COAEPIKAHHE
Bon pa6otinx-me.fleanoAoponwmtop n necfnurnmnon B nnBape-clierspa.ne

1933 roAa 6buin mommam nponBneHHeM pesomonyonnoro Hacrpoenlin
pa6oriero naacca Pymbnirm, ero 6oecnoco6noorn. Bog pyROBOACTSOM ROM-
myturcruiRecKort nap TIM Pymbrann pa 6ormit Knacc nepemen OT 11,14311111X di3opm
6opb6m, gemoncrparmnibix aa6acroson 14 T.A. H ornimproft 6opb6e C KBHO
Bbtpamennbim noimmntiecnnm anTmendnepnaruicrntiecicrim xapanrep Om, Pia-
npaBaenp oft nporni3 4)anniama H BOitHLI.
www.dacoromanica.ro
ZZ W VS01 it 'W ilDSTsIaScal 81
011'3011 OJOHEà0d3i irkmatauton xlmoquadsoup aao9 o0Hanruccd gdu -

141faIall innaocInvono00 wciatrumotAh tiCa 11PH mnusra,T,01ioao0Ad -xvnio9d
ao000modotonsairoae x aomausaspoli oa muff,' o watnmdpaox oadood -doaj
3.110V-ICIM 14 XEIHN U111.10,10 ttico If14110X0110d11 811'EhBila a à,L0a1RXica 'OH It011
WrIlUTION 1110d01IgH `DOR111 011'911 c1301fRIIISIl'a vil'OHhI4d0I11 a,o,Le Bed a -oaokrucIN
11128,114110$1011Sti a0HallIll0d01/0H8012011t u 110H11HISII:PaH 1/11f1IIILLDrIa don t
Notica HRH amp-1011ton renroi000ago xxtrionIallaS. s000vira ontttnonoog
aprhur9oesd q,Loolinhfo 01.10(11aff'fllaintou-oacRicwdS9 `vm0acod ojarrniodgo claaff
140110tticcII 1/0dBH H 4X.La1flull 'XIIP1109d899 !)10120J HHO -11.011141fIllilr908Bd
X.31141 00nnevrnmp rzniudIo u as a0aano9-edon 1/011111edLOOH14 wowasnruirdauwn
inreIFitoao0Xci oaohogud vooun% inr0a.vdaadu 000nodu S 01.&HOOPIff Xu.omn
OJOHHOISII0111'0a0d 'ISPIHRII411D0a aRER3IS '1AIROD'RIAI HUH II 1114,1.0d11 Oil0H a,agtoila
quauic,r,orta
toll woa,LoYtoaonSd go0oahna,o00SwintoN intr,d0 00nruucci oa urioda
miao,Lojtou Boaohodu x 0o09ania nditonodu gooriCtIcloaeud aoamod,lo
803130hH1,1411'011 almomnat 0,Loondltincoo x00oclinn 00RW o innatiraIntoaonid
xvmocurvdaocp aao9 ec6T ut
0aokihn3It.S.dj, Innaod0d,r,ollo1Katt odon gdou, -
ÌnAluw a xridoIox &too goinnw òrnitmaoa,aada gic9ada, XI4 :1111101/1E090/130 *
'ell XHH0.1.30d'OXS9 xuttoas 0 xt00dgvb oHuirn\i" `clIeviell." ',11dLLUD"

'UrAtd0}14'Ia0"111111011 6He3IWUa" 0clawm01-1" "tht a 01101U1 a 01-1Raltala -
xrunnodot xlmado,LoRia u v0 xinalcitt xincLuFfdnIiodu a `xnaolf `011-effi1ell
amtifirm u x0,1/cdt retodo,1 rgHUdJO yoaktruistRdI nicuao9adJ, 131111aVmo9oaao
XTIHHa0I3ad oa uooa aindIo goilinaos0lleado KIaIrinnioN rumnee oa,oade -
xiqlina x0hog "comma a lam kreJdo aoIaa,mwoN WaffIrea8RH1/01114,1141rm
WG11111te ào0kanuodotonearwit 13011HIII11B,L'ehall oa 'mods ojougotico -odu
-spoon a a,LooduxiCa u oaolpdN g aaoffedN a qaott oaonhxdo,La o1on9otica
BDDahodu 14H.Loa `xliniogvd xllinamg0du a aa,Loah-e0 'ffara,Loitrifao -0814H%Id0
HEBEI Olichado,1 affIVIIIATaDOIHincLL31101A101/ 1AlifIraI141E0£1031Sd X1431D'aIndaaCto *1909
Stt0duN o Wo,r.pvidua,oirodu FurnuSzoraa àmscuoacin òlnneynXica -0an.Lotodu
alum 'Finimaanicr ifonansisao O `wotodua icuaatS,La u cht
111raiL
N WRIDelodn saxen:artiAdJ 000rnckd knr00011000xciu 1,r0113 Ioa,Lodu
arnitode0 FMEW 0,10311 uthennt cm o,loxoa,aaoD `veoloD `0011nudo -oraoxah
41111HREI nvarevidad'and'enffOara H xyr,lidt HEdJO 1/112149adJI alaH1481nah0.10HRI
iclIDOI0d11 00,Lodu m0(10119110110 14 VIESO 14 OJOH'Ha00111qa -edoao,mdu
81%101,10V SaSradaZIIKR 1rd SHrt SHSSYRI SHSIIHTIIVAVILL

y wI asxaaaa Saa SIN_vaeraia
Sac" Samin IIHIRAUA CE6I
y) 9Z SNV na SUDO/1d 2CE (VAO1V1:10
:5111-1SUU
SOU Salliti sospdo4tro no JOIJAWJa1Alltf cE6-r xecl so' glomI-nap

q.asoi 8111affireAviq. np d ajoi Vlawas9.101ai OEM ovressrnd norTelsommul
op vadsad arretniopnioe9a q.o op re' uoTsTo9p Op ol.q.ni op ei OSSBI0 81W,IATIO
op -apretunou snos ei uopoo,qp up nna
oppiat1tuo0 op Nuttunoa 'et
www.dacoromanica.ro
classe ouvriere passe de l'action simple greves, demonstrations, etc.

a la lutte ouverte, d'un caractere franchement politique, anti-imperialiste,
antifasciste et antiguerrier.
Apres la repression sanglante des luttes, le gouvernement roumain
de Pepoque monte un proces revoltant aux dirigeants des ouvriers che-
minots et petroliers et, au premier chef, aux camarades Gheorghe Gheorghiu-
Dej et Chivu Stoica. Le proces est juge d'abord a Bucarest Tuis, spus
l'effet de la forte pression des masses populaires, juge une seconde fois
a Craiova.
En pleine instance, les dirigeants du mouvement ouvrier se dres-
sent en accusateurs des classes exploiteuses. Its revelent, sans nul mana-
gement, l'essence meme du regime bourgeois-agrarien, qui condamne les
masses laborieuses a la famine, an chomage, a la misere ; ils en denoncent
la politique de fascisation et d'infeodation du pays aux imperialistes
strangers. Its transforment ainsi le box des accuses en une chaire de haute
education revolutionnaire et indiquent aux masses comment et contre
qui diriger leur action.
Pendant la raise en ceuvre et au tours meme du proces, un ample
mouvement politique se cleploie, sous la conduite du Parti Communiste
de Roumanie, mouvement de solidarisation des larges masses laborieuses
avec les dirigeants des luttes de fevrier 1933. Devant les prisons oil ils
sont Menus, le peuple manifeste pour la miss en liberte des prisonniers.
Dans les usines et fabriques de Bucarest Malaxa, Lemaitre, Saturn,
Voinea, Set, Norma, Balcan, Zimmer, etc. aussi bien que sur toute
Petendue du pays, dans les ateliers des chemins de fer de Jassy, Pwani,
Cluj, ainsi que dans bien d'autres entreprises, les travailleurs exigent
la miss en liberte des prisonniers. Dans le pays, des comites pour la defense
des travailleurs Menus s'organisent. «Apararea ceferi§tilor» (La defense
des cheminots), organe des Comites de defense, est public pendant toute
la duree des proces, a Bucarest et a Craiova. Le jour du proces de Craiova,
les ouvriers cites comme temoins font une chaleureuse manifestation de
sympathie aux dirigeants des luttes de fevrier. A l'action du proletariat
se joignent avec enthousiasme des paysans, des fonctionnaires, des intel-
lectuels attaches a la cause du peuple, des etudiants, etc.
La protestation des masses populaires du monde entier s'eleve et
vient corroborer le mouvement protestatoire des travailleurs roumains.
D'Union Sovietique, de France, de Tchecoslovaqtiie, de Suisse, d'Alle-
magne, des messages de protestation arrivent, contre ce simulacre do
proces et contre les auks prononces.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORE$TI
DIN TRANSILVANIA LA SFIRITUL SECOLULUI AL XIX -Jea'
DE
V. A. VARGA
Lupta de class a proletariatului in formare din Transilvania a Inceput

EA' se manifesto prin unele aetiuni spontane, treeind apoi treptat la diferite
IncereAri si forme de organizare pentru apArarea i promovarea eomung,
a intereselor lui materiale, culturale etc. Primii initiatori ai organizarii
muncitorilor din Transilvania an fost mai ales calfele din diferite meserii,.
Indeosebi muncitorii tipografi. Prime le forme de organizare au fost
diferite asoeiatii de ajutorare, cele ale tipografilor IncepInd sá aparA In
unele erase pe la mijlocul secolului al XIX-lea 1. Acestea constituiau
Ineeregri ale muncitorilor de a estompa urmarile grave ale exploataxii
crunte asupra situatiei for materiale, hind. primele forme restrInse do
unire a rindurilor lor.
Yn perioada de dup5, Incheierea pactului dualist dintre Austria si
Ungaria In 1867 pactul avInd la baz5, mai ales asuprirea nationaliatilor
de egtre clasele exploatatoare austriace, i ungare s-a intensificat orga-
nizarea muncitorilor, deoarece o datg, eu dezvoltarea mai accentuate a.
industriei, ca urmare a existentei unei piete interne l'argite, an crescut
* Articolul prezent constituie o Incercare de a scoate In evidenta momentele mai impor

tante $i unele trasaturi caracteristice ale miscArii muncitoresti din Transilvania, din secolul at
XIX-lea $i In deosebi de la sfIrsitul acestui secol. Infatisarea amAnuntita 5i analiza tided-
telor aspecte istorice revin unor rucrgri monografice.
1 In anul 1846 s-a creiat Asociatia de ajutor de boa% InmormIntare $i de ajutor de
calatorie a tipografilor de la Brasov" ; In anul 1851, Asociatia de ajutor de boala a tipografilor
de la Timisoara" ; in 1861 Asociatia de ajutorare a tipografilor de la Cluj". In acelasi an a
luat fiintA asociatia de ajutorare a muncitorilor de la Resita. (Vezi : L. Fodor si L. Vaida,
Contribu(ii la istoria miscarit sindicale dirt Transilvania, Buc., 1957, p. 92.; Josef Gabriel,
Fdrilzigjahrige Geschichte der Banater Arbeiter beriegung, Timisoara, 1928, p. 10 ; Arhiva cen
trail a Institutului de istorie a partidului de pe nag C.C. al P.M.R., mapa 65, voL I).
www.dacoromanica.ro
26 V. A. VARGA 2
repede gi rindurile proletariatului. Aceasta etapa de dezvoltare capitalists

era caracterizata printr-o exploatare aproape nelimitata si de aceea munci-
torii au cautat forme de apkare a intereselor lor. Dar, multe asociatii de
ajutorare nu aveau Inca un caracter de elm/ ; in conducerea acestora au
participat adeseori i patronii. La lipsa de suficienta delimitare organiza-
torica a muncitorilor de patroni a contribuit i faptul ca o mare parte a
proletariatului lucra Inca in industria mica si in ateliere mestesugkesti,
ceea ce a determinat predominarea indelungata a unor conceptii socia-
liste" mic-burgheze in rindurile sale. Totusi, in aceasta perioada se afirma
din ce in ce mai mult tendinta muncitorilor de a-si crea organizatii proprii,
independente, libere de supravegherea patronilor. In urma acestei tendinte,
in anul 1868 a aparut in Banat Asociatia Genera la, a Muncitorilor" care
a avut filiale mai filth la Timisoara, apoi la Arad §i la Oradea. 0 asociatie
asemanatoare puternica a fost creata la Resita. Alte filiale ale asociatiei
an luat fiinta In Sibiu, Oravita, Anina, Cluj, Brasov'. Initiatorul organi-
zarii acestor asociatii a fost muncitorul resitean Carol Farkas care a men-
tinut legaturi strinse cu misearea muncitoreasca internationala condusa,
de K. Marx si F. Engels, devenind gi mandatar al Internationalei 1 2.
Asociatia Generala a Muncitorilor" a fost prima incercare de creare a
unei organizatii muncitoresti cu caracter politic, bazata pe principiile de
class, deoarece ea a cerut dreptul de asociatie, intrunire, libertatea presei,
drept de vot universal, alegerea functionarilor publici 3. Totodata, lipsa
_revendicarilor economice din preocuparile Asociatiei era o manifestare
a influentei conceptiilor lassalliene 4. Autoritatile n-au admis Insa activi-
tatea acestor asociatii decit Mfg aspiratii politice. De aceea, Asociatia
Generala a Muncitorilor" 1i filialele ei care de fapt erau organizatii inde-
pendente ui -au concentrat activitatea asupra ajutorarii si educarii mem-
brilor ei, creind in aceste scopuri-sectii separate. Autoritatile au urmarit
cu neincredere gi aceasta activitate a Asociatiei in cadrul careia, de fapt,
s-au propagat uncle idei socialiste Ii internationaliste.
Stringerea legaturilor cu Internationala I, organizarea grevei pentru
marirea salariilor, la Caile ferate de la Timisoara de Farkas in 1868,
au contribuit la sla,birea influentei lassalliene in miscarea muncitoreasca
din Transilvania. Dupa plecarea lui Farkas din Timisoara, organi-
zarea muncitorilor a fost continuata in oral aji in Banat de Gh. Ungureanu
s. a. Dar, in urma prigoanei organizata, dupa Comuna din Paris impotriva
1 A magyarorszdgi munkdsmozgalom tOrtenetenek vdlogatott dokumentumai (Documente
alese din istoria miscarii muncitoresti din Ungaria), pe scurt : M.M.T.V.D., 1848 1890, p. 121.
Aceste filiale din Transilvania an aparut sub influenta crearli Asociatiei Generale a Muncitorilor
din Budapesta, Bratislava etc. In lupta Impotriva unei Asociatii muncitoresti desfiintata mai
Inainte care avea ca obiectiv numai autoajutorarea pe baza ideilor lui Schultze-Delitzsch, stand
sub influenta burgheziei.
2 Nemes Ders6, Az Altaldnos Munkdsegylet tortenete 1868 1873 (Istoria Asociatiei
Generale a Muncitorilor), 1957, p. 51.
Vezi articolul lui Egyed A., Asociaiiile muncitoresti din Transilvania Mire 1868 1872,
In Studii, nr. 6 1956, p. 27 49 ; Josef Gabriel, op. cit., p. 10.
4 Andics Erzsebet, A magyarorszagi munkdsmozgalom az 1848 1849 es forradalomldl es
szabadsagharct61 az 1917 es Nagy Okt6beri Szocialista Forradalomig (Miscarea muncitoreasca
din Ungaria de la revolutia 51 lupta pentru libertate din 1848 1849 pina la Marea Revolutie
Socialists din Octombrie), ed. a II-a, 1956, p. 14.
www.dacoromanica.ro
3 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORE5FE DIN TRANSILVANIA 27
miscarii muncitoresti din toata Europa, a fost dizolvata i Asociatia

Genera la, a Muncitorilor" din Transilvania.
Dupe infringerea Comunei din Paris, a inceput in miscarea munci-
toreasca internationala o noug, perioada de dezvoltare. Pe de o parte, s-a
intarit reactiunea internationala, an luat proportii masurile antimuncito-
Testi ; pe de alts parte insa, ideile marxismului an cucerit pozitii dominante
in miscarea muncitoreasca, exemplul primei puteri proletare din Franta
dind impuls cresterii constiintei de class solidaritatii internationale a
proletariatului. Perioada de dupe 1871 era caracterizata de continuarea
luptei impotriva resturilor influentei burgheze si a conceptiilor mic-bur-
gheze din miscarea muncitoreasca si de diferite initiative pentru crearea
unor partide muncitoresti. In rasaritul Europei, acestea si-au croit drumul
treptat §i mai anevoios. In Transilvania autoritatile n-au admis nici o
organizare cu denumiri si lozinci socialiste i, un timp indelungat, nici cu
vreun obiectiv politic. Aceasta a fost una din cauzele, pentru care in acesti
ani, muncitorii din Transilvania au trebuit sa so organizeze mai mult in
asociatii de autoajutorare i autoeducare i in filiale ale Casei Generale de
Ajutor de boala i invaliditate. Caracteristic este insa faptul cg, acestea
an fost considerate de obicei ca Asociatii muncitoresti". Crearea acestor
forme organizatorice a corespuns totodata i necesitatii organizarii eco-
nomise a muncitorilor in lupta impotriva exploatarii lor,. De aceea s-a
desfasurat o lupta puternica intre burghezie si proletariat si in jurul Infiin-
Orli si activitatii acestor organizatii. Din partea muncitorilor a crescut
tendinta pentru crearea asociatiilor in toata, Transilvania si in acela.i
timp, pentru a be organiza adeseori pe meserii separat, promovind astfel
§i organizarea muncitorilor pe profesii. Autoritatile an pus nenumarate
piedici in calea organizarii lor, retinind 1i respingind statutele, sub cele
mai diferite forme si incercind se matting influenta burgheziei in organi-
zatiile de ajutorare, chiar prin prevederi statutare. Totusi, procesul de
raspindire al acestor asociatii n-a putut fi oprit 1.
Pentru propagarea ideilor socialiste mai multe posibilitati au oferit
asociatiile de autoeducare, cercurile de citire etc., deli acestea au dus o
activitate inchisa avind si mijloace putine pentru desfasurarea unei astfel
de munci 2. Cercurile de autoeducare s-au putut insa afirma mai greu
1 Numai cu privire la Asociatiile de ajutorare, ajutor de boalA si case generale de ajutor
de boala dintr-o perioada sewn, slnt cunoscute urmatoarele organizatii : metalurgisti de la
Resita cu activitate reluata In 1880, mineri de la Abrud (1887), muncitori de la Societatea
austriaca de tale ferata (1878), tipografi din Arad (1873), muncitori din industria de ghete,
pantofari, cismari de la Cluj (1889), Gherla (1885), Orastie (1889), FAgaras (1889), Zalau
(1890) ; zidari din Sibiu (1887), tabacari (1878) ; brutari din Sibiu (1889) ; croitori din Timi-
soara (1873)i Reghin (1886), Sibiu (1889) ; salariati comerciali din Satu Mare (1884), Sibiu
(1887) ; frizeri din Arad (1886). Fail deosebire de profesie, 'Simeria (1873), Sibiu (1876).
(Arhiva Centrals a Inst. de ist. a partidului, statutele asociatiilor).
2 A existat st o Imbinare Intre activitatea de ajutorare si autoeducare. Astfel, dupe
datele cunoscute de noi, asociatii culturale si de ajutorare ale tinerilor meseriasi existau la Brasov
(Orasul Stalin) (1874), Gheorghieni (1876), Turda (1879), Resita (1881), Bistrita (1883), Reghin
(1883), Turda (1885), Sibiu (1885), Satu Mare (1887), Marghita (1889), Zalau (1889), Brasov
(zidari, 1889), Cluj (1889, idem). Fara nici un caracter specific (cu privire la ajutorare,
educare etc.) au activat asociatii si cercuri ale calfelor mestesugaresti generale la PIncota
(1868), Oradea (1870) Sebes (1883), Medias (1887), (Ibidem).
www.dacoromanica.ro
28 V. A. VARGA 4
din cauza suspectaxii for mai accentuate de catre autoritati §i a tendintei

for mai pronuntate de a se manifesta flra, amestecul patronilor, care mai
aveau o influents puternicg asupra unor asociatii de ajutorare si de caracter
general, aceastA tendint6 provocind o atitudine §i mai ostird a autoritg-
tilor fat6 de ele 1.
Datorit6 convingerii muncitorilor asupra necesitatii apArgrii inte-

reselor for economice §i a muncii de l'amurire dusg in rindurile for de catre
elementele inaintate, a crescut mereu §i nazuinta for sere crearea unor
forme superioare de organizare, prin infiintarea organizatiilor profesionale
indreptate cu mult mai mult Impotriva patronilor §i a exploatArii munci-
torilor decit asociatiile de autoajutorare §i autoeducare. Acestea nu apAreau
§i activau in diferite perioade, dar dacg ping in ultimii 15-20 de ani, aproxi-
mativ, din secolul trecut, predominau mai mult organizatiile de autoaju-
torare §i autoeducare formate in majoritate din muncitorii din mica
industrie, pe la sfirk;itul secolului al XIX-lea, s-a schimbat raportul de
forte in favoarea organizatiilor profesionale. Una din cele mai vechi §i
mai viabile dintre asociatiile muncitore§ti din Transilvania era asociatia.
chelnerilor de la Cluj infiintat6 Inca in anul 1868. Desi asociatia avea §i
scopul de ajutorare, ea a urmarit in acela§i timp §i obiective de apgrare
a unor interese profesionale. Ca rezultat al acestei activitali, la 1 aprilie
1874, asociatia a reu§it sa Incheie cu patronii un fel de contract colectiv
semnat de 12 reprezentanti ai patronilor pe de o parte si de pre§edintele
si casierul asociatiei pe de alt6 parte.
In anul 1875 asociatia §i-a treat si un oficiu de plasare 2.
0 altg formg de organizare profesionalg s-a manifestat §i In cadrul
.Asociatillor Generale ale Muncitorilor din anii 1868-1871. Asociatiile
de la Timi§oara §i Arad au Infiintat in cadrul for sectii profesionale care
s-au ocupat de ajutorarea materialg si educarea muncitorilor, dar in
acela§i timp §i-au pus ca scop si reglementarea salariilor". De asemenea,
unele asociatii de ajutorare §i educare create dupg, me serii, indeosebi ale
muncitorilor tipografi, se transformau in asociatii prcfL sionale. Au aparul .
astfel asociatii profesionale ale lucratorilor croitori, zidarilor, lacgtu§ilor

etc. Au existat §i uniuni care au cuprins pe muncitorii din mai multe
profesii din anumite localitati, cum erau : Uniunea calfelor l'acatusi, zidari,
croitori §i dogari la Brasov ; Uniunea calfelor macelari §i pantofari de la
Odorhei $. In jurul anilor 1871, muncitorii tipografi au avut asociatii
profesionale la Oradea, Arad, Timisoara, Sibiu, Brasov 4. Formarea aso-
ciatiilor profesionale n-a putut avea loc decit intr-un ritm lent, in urma.
Pentru situatia for este caracteristic cazul asociatiei de autoeducare de la Resita din.
1870-1871. Aprobarea statutelor ei a lost respinsa sub motivul cd muncitorii au deja o asociatia
de ajutorare. In afard de aceasta, 24 de muncitori din semnatarii statutelor, an fost expulzati
din localitate. Alti 36 de muncitori au fost siliti sd. paraseasca asociatia de autoeducare. Reluln-
du-si activitatea In anul 1886, Asociatia de autoeducare de la Resita a fost dizolvata peste
putin timp, din nou, sub motivul cA raspIndeste idei comuniste".
2 Szakszervezet (revista Sindicat), Cluj, august 1945, p. 346 347.
8 L. Fodor si L. Vaida, op. cit., p. 17 19, 27.
4 Nemes Dersii, op. cit., p. 166.
www.dacoromanica.ro
5 coNTRIBuTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 29
rezistentei autoritatilor si a diferitelor piedici puse in ealea recunoasterii

statutelor lor. Totusi, acest proces s-a desfasurat perseverent, ceea ce
arata ca presiunea muncitorilor a impus aprobarea unor statute'.
Crearea asociatiilor profesionale s-a lovit de greutati deosebit de
marl acolo undo intreprinderile erau In proprictatea capitalului strain sau
a statului. 0 rezistenta Inversunata, au depus autoritatile la Indemnul
capitalistilor straini Impotriva formarii organizatiilor profesionale In regiu-
Dile miniere. Minerii de la Anina au luptat cu cea mai mare perseverenta
pentru crearea unei astfel de, organizatii. Prima for incercare din 1880
n-a dat Ix/0, rezultate.
Aspiratiile de aparare a intereselor economice au fost Impletite

treptat cu aspiratii politico, de vointa cuceririi unor drepturi politice.
Aceste tendinte s-au manifestat mai inainte in forme spontane si nu
destul de dare, concretizindu-se apoi tot mai mult in dorinta de a crea un
partid politic muncitoresc. Acest proces era legat de cresterea rolului si
greutatii specifics a proletariatului in viata economics, de dezvoltarea
eonstiintei sale de class si de influenta pe plan international a aparitiei
unor partide muncitoresti in deceniile al 8-lea si al 9-lea al secolului al
XIX-lea.
Astfel de tendinte existau In Transilvania Inca dinainte de crearea
organizatiilor politico propriu-zise.
Dupe Asociatia Generala a Muncitorilor" care avea mai mult un
caracter politic, si care a fost si dizolvata din aceasta cauza, n-au fost
lipsite de tendinte politice nici organizatiile de ajutorare, fare a mai vorbi
de cele de autoeducare. Este caracteristic din acest punct de vedere raportul
subprefectului jud. Timis din anul 1878 care arata ca chiar si in cadrul
caselor cercuale muncitoresti de ajutor de boala si invalizi se observa un
mare interes fate de congresul internationalist muncitoresc, care se va tine
la Budapesta" 2.
In acelasi timp s-a accentuat si rolul politic al asociatiilor profesio-
nale prin contributia for la raspindirea ideilor socialiste si mai ales prin
formularea unor revendicari nu numai pentru apararea intereselor econo-
mice ale muncitorilor, ci si cu privire la drepturile politice, libertatea
presei, drepturi de asociere etc.
Asociatiile profesionale si mai tirziu sindicatele, au devenit o baza
importanta a activitatii partidelor muncitoresti. Dezvoltarea asociatiilor
profesionale a intarit aspiratiile spre crearea unui partid politic al proleta-
riatului. Autoritatile au Inabusit prima incercare din anul 1873 de a infi-
inta un astfel de partid. Primul pas mai important pentru crearea unui
partid muncitoresc s-a Mout la Congresul sus-amintit, care s-a deschis
1 Din aceasta perioad'a avem cunWintri despre unele asociatii profesionale ca de ex. :
Asociatia profesionale a muncitorilor cismari, Brasov (1882), a muncitorilor pAlarieri, Fagara
<1889) (Arliiva Institutului de istorie a partidului, Statute le asociatiilor).
2 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, mapa nr. 6, f. 78.
www.dacoromanica.ro
30 V. A. VARGA 6.
la 21 aprilie 1878 si la care a fost infiintat Partidul nealegatorilor" (celor

fara drept de vot", Nemvalasztok partja") 1.
Gradul de dezvoltare a miscarii muncitoresti din Transilvania, din
acel timp s-a vadit si in faptul ea la acest congres au participat delegati ai
muncitorilor din mai multe centre transilvanene : Timisoara, Arad, Sibiu,
Brasov, Oradea, Aradul Nou. Congresul Ina n-a putut crea o baza cores-
punzatoare pentru desfasurarea large a muncii politice, deoarece ma, cum
a aratat si ziarul francez l'Egalite redactat de Jules Guesde : Partea
intr-adevar socialists a programului n-a fost si n-a putut fi tratata la
Congres : guvernul n-a admis aceasta. Dar au trebuit sa fie puse bazele
unei organizatii §1i pentru aceasta a trebuit folosit primul prilej posibil" 2.
Problema centrals a congresului a fost eistigarea dreptului de vot pentru
muncitori. Or, lupta pentru aceasta, revendicare care timp de citeva
decenii a devenit preocuparea principals a miscarii muncitoresti si pentru
cucerirea ca'reia au fost mobilizate mase largi nu putea avea un pronuntat
continut de class. Pentru dreptul la vot a luptat nu numai proletariatul,
dar si nationalitatile asuprite, miscarea feminist' §i, din motive opozi-
tioniste", chiar si unele partide burgheze.
Peste doi ani, acest partid a fost Inlocuit cu o forma de organizare
politic superioara, Partidul Muncitoresc General din Ungaria, al carui
program a cuprins si unele objective cu caracter socialist, ca de exempla
trecerea mijloacelor de productie In proprietatea obsteasca, fara, fns'
a indica cadle de lupta pentru cucerirea lor. Delegatii sau mandatarii
muncitorimii din Transilvania (Arad, Timisoara, Brasov, Ora,stie, Sibiu,
Lovrin jud. Timisoara) an participat la Congresul de constituire. La
Congresul al II-lea din anul 1881 precum si la Congresul al III-lea din
anul 1887, au participat delegatii din Timisoara, Cluj, Oradea, Arad,
Resita, Satu Mare. Unii fruntasi ai muncitorilor din Transilvania, Gh.
Ungureanu si altii au argot la congrese dezvoltarea continua a miscarii
muncitoresti, activitatea sustinuta a unor organizatii locale ale acestui
partid in Transilvania 3.
Bxistenta acestor organizatii politice s-a resimtit in Transilvania
si prin straduin.ta mai accentuate de a organiza adunari muncitoresti la
Cluj, Timisoara etc. Autoritatile din Transilvania au cautat 'lush', sa puns
piedici in calea infiinta'rii si activitatii organizatiilor locale ale acestui
partid, impingindu-1 In o activitate neautorizata, deci ilegala. Organizatiile
partidului general muncitoresc desfasurau o activitate intense pentru ras-
pindirea ideilor marxiste. Prin intermediul for an Inceput sa, circule in
Transilvania Manifestul Partidului Comunist §i alte lucrari ale lui Marx.
si Engels si s-au publicat uncle fragmente din operele intemeietorilor
socialismului stiintific. In Transilvania circulau manifeste care chemau
pe muncitori la actiuni greviste, la lupta pentru cucerirea repausului
duminical. Au fost difuzate brosuri care demascau regimul capitalist de
1 Prin denumirea de partidul nealegatorilor" a fost ocolit cuvintul socialist", denumire
care n-ar fi fost admisa de autorittlti. Totodata, prin aceasta s-a subliniat el muncitorii sint.
lipsiti de drepturi politice.
2 M.M.T.V.D., 1848 1900, p. 323 338.
8 M.M.T.V.D., 1848 1900, p. 426, 537 ; Josef Gabriel, op. cit., p. 14.
www.dacoromanica.ro
7 CONTRIBUTII L1 ISTORIA MISCARII MUNCITORE*TI DIN TRANSILVANIk 3T
exploatare, cum erau acele intitulate Die Zeiten sind schlecht (Timpurile
stint rele), sau Uv,geziefer Tod, Gebrauchs- Anweisung zur giiv,zlichen V ertil-
gung von Fliihen TV anzen, Motten and anderen Ungeziefer (Moartea para-
zitilor, indicatii de intrebuintare pentru stirpirea totals a puricilor, plos-
nitelor, moliilor §i a altor paraziti). In cautarea infrigurata a acestor publi-
catii, autoritatile faceau perchezitii §i inscenau unor muncitori procese,
se trimeteau circulare de urmarire etc. 1.
In centrele muncitore§ti din Transilvania s-au raspindit ziarele
centrale ale mivarii muncitore§ti Arbeiter Wochen Chronik i editia ei
in limba maghiara Munkas Heti KrOnika. Se difuzau ziare aparute in
strainatate ca : Sozial demokrat de la Ziirich, V orbote de la Geneva §i
altele. La raspindirea ideilor marxiste a contribuit continutul ideologic
relativ ridicat in publicatiile aparute in ziarul Arbeiter TV ochev, Chronik.
Idei socialiste au patruns puternic in Transilvania §i din Rominia
veche. Rapoarte confidentiale ale autoritatilor an semnalat ca revista
Contemporanul a fost trimisa in Transilvania pe mai multe adrese,
printre care Si la Blaj. Sociali§tii din Rominia veche veneau in
Transilvania pentru a face propaganda §i agitatie printre muncitorii
roman care lucrau intr-un numar mare in regiunile miniere, forestiere,
metalurgice etc. 0 adresa a prefectului din judetul Brasov a atras atentia
pretorilor asupra faptului ca doi sociali§ti din Rominia veche vor sa
raspindeasca idei socialiste in Transilvania §i in acest stop voiau sa se
stabileasca in apropierea granitei" de atunci, pentru a trece §i a se intoarce
de mai multe ori. Din Iasi §i din alte centre muncitore§ti, au fost trimise
manifeste §i bromi socialiste in Transilvania, printre care uncle au fost
interceptate de autoritati 2.
Legatura mai strinsa sd influenta reciproca dintre micarea munci-
toreasca din Rominia veche si Transilvania erau determinate §i de ase-
manarea drumului de dezvoltare a mi§carii muncitore§ti din cele doul
parti ale patriei. Aproape in aceea§i etapa de dezvoltare a mi§carii munci-
tore§ti au aparut asociatii de ajutorare, de autoeducare §i asociatii profe-
sionale atit in Rominia, cit §i in Transilvania §i au activat membri §i
mandatari ai Internationalei I. S-a manifestat un sprijin reciproc la
izbucnirea unor greve pentru a impiedica spargerea lor. La string rea
acestor legaturi a contribuit §i trecerea masiva a oamenilor muncii din
Transilvania in Rominia, undo s-au incadrat in miFarea muncitoreasca
locall, mentinind totodata legaturile cu organizatiile muncitore§ti din
centrele transilvanene, de unde au venit.
Raspindirea ideilor marxiste in Transilvania s-a lovit insa de multe
greutati. 0 piedica de seams a constituit-o influenta lassallianismului
care se mai resimtea mult. Totu i, raspindlrea ideilor marxiste, era tot
mai puternica, determinind drumul dezvolta'rii mi§carii muncitore§ti 3.
1 M.M.T.V.D., 1848 1890, p. 414 (Arhiva central& a Institutului de ist. a partidului,
mapa 46, f. 11).
2 Ibidem, mapa 13, vol. II, f. 17.
3 Unit cercetatori printre care A. Egyed In articolul intitulat : Migearea muncilo-
reascd din Transilvania fntre anti 1880 1890, In Studii, nr. 4/1957, sustin ca literatura
lassalliana si anarhista ar fi cunoscut o raspIndire asemanatoare cu cea a literaturii marxiste si
alaturi de ea, afirmlnd ea In ideologia organIzatiilor muncitorelti din Transilvania s-au ames-
www.dacoromanica.ro
"32 V. A. VARGA 8
Pozitia elementelor oportuniste din sinul conducerii Partidului

General Muncitoresc si divergentele cu acestea s-au rasfrint de asemenea
in mod negativ si asupra unor organizatii din Transilvania. Aceste diver-
gente au avut loc Intro reprezentantii conceptiei ca miscarea muncito-
reasca trebuie sa dezvolte luptele politice $i economice si sa transforme
partidul intr -o forts politica si adeptii curentului oportunist, reprezentati
mai ales de elemente birocratice din conducerea centrals a miscarii mun-
citoresti, care motivau ca este necesar de a promova mai mult in miscarea
muncitoreasca rolul caselor cercuale muncitoresti 1.
0 alts piedica a constituit-o presiunea patronilor asupra unei serii
de asociatii de ajutorare precum $i a comisiilor de impacare" ale corpo-
ratiilor meseriasilor, care an urmarit sa previna conflictele de munca $i
sa, le rezolve numai In favoarea patronilor 2.
Yn pofida greutatilor, o data cu dezvoltarea mai rapid/ a industriei
din penultimul deceniu al secolului, miscarea muncitoreasca a facut un
progres insemnat. Un centru important al miscarii muncitoresti a devenit
Timisoara, uncle in anul 1885 a luat fiinta Clubul muncitoresc de la Timi-
§oara" sub conducerea lui Gh. Ungureanu 8. Un alt centru puternic al
miscarii muncitoresti devenise orasul Arad. Treptat, s-a dezvoltat si
miscarea socialists din orasul Brasov, cu toate ca autoritatile orasenesti
cautau sa Impiedice organizarea unei miscari cu un caracter socialist,
muncitorii inaintati Rind nevoiti sa se intilneasca in mod secret In localul
fostei bresle a tImplarilor sau In alto locuri. Prefectul de la Brasov a cerut
expulzarea unui fruuata§ al organizatiei muncitorilor socialisti de la Sibiu,
la care cu prilejul unei perchezitii s-au gasit gazete socialiste provenite
i din strainatate 4.
Actiunile greviste ale muncitorilor, alta, data spontane au inceput

sa fie initiate, organizate §i sprijinite de organizatiile muncitoresti si de
unii socialisti.
Lupta de clasa a proletariatului a inceput sa se Indrepte Impotriva
formelor nelimitate ale exploatarii capitaliste. Muncitorii s-au ridicat
la actiuni pentru reglementarea si reducerea relativa a duratei zilei de
mune/ si marirea salariilor, ca sa-si poata asigura o existents minima 5.
tecat ideile marxiste cu cele lassalliene si cu cele anarhiste" (p. 44). Aceasta prezentare pierde
din vedere cresterea luptei ideologice din penultimul deceniu al secolului al XIX-lea, raspIn-
direa tot mai cresc/nda Si covIrsitoare a ideilor marxiste In imperiul habsburgic, inclusiv Tran-
silvania, ceea ce era o conditie principala pentru transformarea peste scurt timp a parti-
dului general muncitoresc in partid social-democrat, desi anumite ramilsite ale influentei lassal-
liene s-au mai resimtit o vreme In miscarea muncitoreasca din Transilvania.
1 E. Andics, op. cit., ed. a II-a, p. 22.
2 Arh. St. Oradea, f. PrimAriei. Dos. statutelor asociatiilor. Statutele corporatiilor
meseriaiilor.
3 Josef Gabriel, op. cit., p. 12 13.
4 Arhiva Centrall a Inst. de ist. a partidului, mapa 13, vol. II, f. 2, 7.
5 Primele greve mai importante cunoscute sInt lupta grevista din mai 1868 a munci-
S i
torilor adusi din Italia la construirea cailor ferate dintre Simeria Si Hateg ; greva muncitorilor
feroviari de la Timitoara din 1869 pentru marirea salariilor ; actiunea de zece zile a lucrA-
torilor croitori de la Cluj din 1870 pentru sporirea cu 10°0 a salariilor (Arhiva centrals a Inst.
ale ist. a partidului, mapa 61).
www.dacoromanica.ro
9 CONTRIBUTII LA ISTORIA MI$CARII MUNCITORE$TI DIN TRANSILVANIA 33
Greve le au avut un important rol in dezvoltarea constiintei si soli-

daritAtii de clas6 a muncitorilor. Caracterizind grevele din secolul trecut
V. I. Lenin a arAtat : Greva invatA pe muncitori sa inteleagA in ce const6
forta patronilor si in ce const5, forta muncitorilor, li invata s5, se gindeasc5,
nu numai la patronul for si nu numai la tovarasii for apropiati, ci la toti
patronii, la intreaga clasg a capitalistilor, precum §i la intreaga clash
a muncitorilorl.
Actiunile greviste s-au intensificat o data cu inmultirea si consoli-
darea treptat6 a organizatiilor profesionale :ii cu eforturile pentru Infiin-
tarea unor organizatii politice.
Urmarile crizei economice de supraproductie din anu11873 care pentru
prima oars a lovit simtitor in proletariatul tindr prin aparitia somajului
de proportii mai mari si scaderea salariilor, au usurat munca de lamurire
dusA de muncitorii socialisti in rindurile proletariatului asupra necesitgtii
actiunilor comune pentru ap'ararea intereselor lui economice. Una din
primele actiuni greviste dupA izbucnirea crizei economice a fost greva
minerilor din valea Jiului in anul 1874, reluata in anul 1875. S-au trans-
format in lupte greviste friimintarile muncitorilor crunt exploatati in fabri-
cile de tutun : dupg greva din anul 1881 de la fabrica de tutun din Timi-
soara, a urmat in 1882 greva de la fabrica de tutun din Cluj impotriva
incercarilor de a reduce salariile2. Lucrgtorii timplari din Arad au organizat
in 1885 o greva pentru marirea salariilor cu 10-301%, zece ore de munch
pe zi, repaus duminical. Greva, care a durat cinci zile, a fost inabusita
de politie. In ultimii ani ai deceniului al noulea an fost cuprinse de mis-
cari greviste unele centre metalurgice si miniere din Banat, in anul 1887
avind loc greva a 600 de muncitori din Resita, iar in 1889 greva minerilor
din Drencova si Cozla impotriva introducerii unui nou sistem de salarizare
in detrimentul muncitorilor.
Dezvoltarea grevelor de la conflictele de munch intr-un singur
atelier sau intreprindere pinA la cuprinderea unei ramuri industriale intregi
dintr-un centru muncitoresc, incetarea simultang a muncii de dare sute
de muncitori, au doV-edit si ele gradul relativ inaintat de dezvoltare a
miscarii muncitoresti din Transilvania. Acest fapt era legat tai de schim-
baffle structurale prin care trecuse muncitorimea din Transilvania in
ultimele dou'a decenii ale secolului al XIX-lea, and se formase In general
o industrie mare si in cadrul acesteia s-au concentrat multi muncitori
cu o con§tiinta de clas6 mai ridicatg.
In aceste conditii era nevoie si de organizatii muncitoresti mai Main-
tate care sg, corespunda gradului de dezvoltare a miscarii muncitoresti,
cresterii spiritului de combativitate a maselor si s'a fie in concordantii,
cu necesitatile desfasurarii largi a luptei de clasg si a unei activitAti poli-
tice mai hotarite a proletariatului. Care aceast6 directie a fost impinsii,
in ultimii ani ai deceniului al IX-lea miscarea muncitoreasca din Transil-
vania si sub influenta puternicA a dezvoltArii miscarii muncitoresti inter-
nationale. La sfirsitul deceniului al IX-lea s-a pus la ordinea zilei in mis-
carea muncitoreasca crearea organizatiilor muncitoresti politice cu un
1 V. I. Lenin, Opere, vol. IV, p. 292.
)r 2 L. Fodor §1 L. Vaida, op. cif., p. 31, 34.
3. - c. 2681
www.dacoromanica.ro
34 V. A. VARGA 10
program marxist care a se Incadreze in miscarea muncitoreasca inter-

national& ce se dezvolta atunci impetuos. Sperantele muncitorilor socialist
din Transilvania ca si a celor din Rominia veche s-au Indreptat spre noua
International& In formare. In salutul for din anul 1889 trimis Congresului
de constituire a Internationalei a II-a, muncitorii de la Oradea au cerut
ajutorul Internationalei pentru crearea unui partid muncitoresc unit
social-democrat'. 17n ecou general si puternic a produs in rindurile munci-
torimii din Transilvania hotarirea primului congres al Internationalei a
II-a cu privire la serbarea zilei de 1 Mai, drept zi de solidaritate interna-
tional& a proletariatului din toate tarile. Muncitorii din multe centre din
Transilvania s-au pregAtit cu insufletire a sArb6toreasa si ei aceastA, zi
impreunA cu proletariatul international, Autorit'atile burgheze speriate
de perspectivele unei astfel de demonstratii a unirii si a fortei muncitorimii
au interzis orice demonstratie public& a muncitorilor in aceasa zit. Seful
politiei de la Timisoara a declarat amenintator cA, artileria stg la dispo-
zitia burgheziei"3. Respingind aceste amenint&t, prima zi de 1 Mai din
anul 1890 a fost totusi arbatoritA intr -o serie de centre din Transilvania :
Timisoara, Arad, Cluj, Oradea, Brasov, Resita etc4. Ziva de 1 Mai a fost
sarbatoria apoi an de an in diferite centre muncitoresti.
In jurul zilei de 1 Mai s-au desfasurat in Transilvania o serie de lupte
revendicative. Astfel, timp de citiva ani, s-a dus lupta pentru incetarea
muncii in aceasa zi, patronii cgutind a intimideze pe muncitori cu ame-
nintarea ea acei care nu vor lucra In ziva de 1 Mai, vor fi concediati3;
totusi, ei au trebuit a cedeze treptat (cismarii de la Cluj, patronii
tipografilor de la Oradea 1.a.). Muncitorii de la Arad an refuzat Inca In
anul 1890 a lucreze in aceasta zi. 0 rezistenta si mai mare a existat din
partea autoriatilor fat& de demonstratiile de stradA pe care muncitorii au
vrut a le organizeze in zilele de 1 Mai, muncitorii fiind nevoiti sa", se mul-
tumeasca en adunari In sail Inchise, sau in afara oraselor.
In ciuda acestor greut6ti, actiunile din ziva de 1 Mai an avut un rol
important in dezvoltarea constintei de clasa a muncitorilor. Aceasta a fost
determinat6 pe de o parte de sarbgtorirea zilei de 1 Mai in fiecare an de
muncitorii din toate ramurile industriale si din fiecare oral ca o zi comuna
a lor, pe de alta parte de formularea comuna si consecventa a unor reven-
dicari cum erau : ziva de mune& de opt ore, protectia muncii, repaus dumi-
nical, vot universal. Presiunea muncitorimii a impus ca Inca in 1891 a se
legifereze repausul duminical.
Sarbatorirea primei zile de 1 Mai a intarit Increderea muncitorilor
in fortele for proprii, a dezvoltat spiritul for combativ, anul 1890 fiind
caracterizat de un val de greve. Minerii romini si maghiari de la minele
din Moravita si Ocna de Fier au intrat in grev& la 18 iunie 1890 In urma
actiunilor de razbunare ale patronilor austriaci si maghiari fiindca nu
1 S. Vincze Edit, A maggarorszdgi szocidldemokrata part megalakuldsa es levekeny-
sege (Formarea §i activitatea partidului social-democrat din Ungaria). Szdzadok (Veacuri),
nr. 1-2/1956, p. 129.
2 Arhiva centrals a Inst. de ist. a partid., mapa 13, vol. II.
8 Josef Gabriel, op. cit., p. 44.
4 M.M.T.V.D., 1848 1890, p. 598.
5 Ellenzek, Cluj (f5r5 zi) aprilie 1893.
www.dacoromanica.ro
11 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIN 35
an lucrat in ziva de 1 Mai, iar patronii aplicasera minerilor o amend& care

insemna in practica o reducere de 25% a salariilor, supunindu-i totodata,
unor cercetari efectuate cu ajutorul jandarmilor. Dupa o durata, de o.
lung de zile, greva a fost infrinta din cauza lipsei unei organizatii munci-
tore§ti corespunzatoare §i a unui fond de ajutorare.
Puternica manifestare a solidaritatii muncitore§ti din primul 1 Mai
i-a indemnat pe muncitori i la alte actiuni greviste cum a fost greva lucra-
torilor croitori de la Timi§oara, izbucnita la 5 mai 1890 pentru reducerea.
zilei de munca la 9 ore §i sporirea salariilor cu 20%; actiunea muncitorilor
lacatu§i i pantofari din acest ora§ pentru aceleali revendicari ; cea a mine-
rilor din minele de la Ruda, jud. Hunedoara, autoritatile cerind telegrafic
trimiterea unei companii de armata, de la Deva pentru inabu§irea raz-
vratirii muncitore§ti"1. Tot in anul 1890, an declarat greva §i minerii
de la Doman impotriva conditiilor insuportabile de exploatare, dar ea a.
fost infrinta. In acela§i timp o adunare a muncitorilor de la Arad a cerut
printr-o motiune adoptarea unor legi potrivite pentru protectia mulled
in spiritul hotarilor congresului din 1889 al Internationalei a II-a. Relatind
aceste fapte de dupa primul 1 Mai muncitoresc, un ziar burghez al vremii
a constatat cu ingrijorare : Adevarata mi§care muncitoreasca abia acuni
incepe sa se manifeste luind proportii tot mai mari"2.
MISGAREA SOCIAL-DEMOCRATA DIN TRANSILVANIA.

CRESTEREA COMBATIVITATII MASELOR MUNCITORESTI
Dezvoltarea mai larga, a miparii muncitore§ti din Transilvania a.

devenit posibila o data cu crearea partidului social-democrat bazat pe
principii marxiste. Aceasta a avut- be prin transformarea Partidului Gene-.
ral Muncitoresc in partid social-democrat §i continuarea activitatii sale
ca partid al Internationalei a II-a. La primul congres al partidului social-
democrat din 7-8 decembrie 1890 au participat in numar mare delegatii
muncitorimii din diferitele centre ale Transilvaniei (Timi§oara, Arad,.
Re§ita, Caransebe, Bra§ov, Ora§tie etc.). *i mai important a fost insa,
faptul ca o serie de delegati (de la Timioara, Re§ita, Bra§ov, Caransebe§)
au avut un rol activ §i insemnat in lucrarile Congresului, luind initiative
valoroase cu privire la ziva de 1 Mai, denumirea partidului social-democrat
etc3. Reprezentantii muncitorimii din Transilvania an avut un rol impor-
tant §i la congresele urmatoare ale partidului social-democrat, dovedind
i prin aceasta ca proletariatul transilvanean devenea o forty politica de
seama.
Programul adoptat de primul congres al P.S.D. a corespuns orientarii
generale de atunci a partidplor Internationalei a II-a. Programul denumit
Declaratia de principii a fixat ca stop final al partidului social-democrat
trecerea mijloacelor de productie in proprietate ob§teasca, a subliniat
1 M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 16, 23. Arhiva centralA a Institutulul de istorie a
partidului, mapa 25, f. 1.
I Ibidem, p. 29, 16, 23.
8 M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 39, 40, 46, 47, 52, 53, 63, 64, 71.
www.dacoromanica.ro
36 V. 4. VARGA 12
importanta internationalismului proletar, a luptei Impotriva exploata'rii,

a mobilizarii maselor la lupta pentru dreptul de vot universal. Congresul
a stabilit ca statul socialist va trebui ss is in proprietate ob§teasc5, p5min-
turile de la marii mo§ieri. Congresul insa n-a raspuns la uncle probleme
fundamentale ca : problema revolutiei, problema nationals etc. In afarA,
de aceste lipsuri importante, programul a avut in acele vremuri un caracter
relativ inaintat §i a fost ferit mai mult de influenta conceptiilor lassalliene.
Congresul a orientat micarea muncitoreasca spre organizarea profesio-
nala mai sistematica, depa§ind astfel, in esenta' , sfera de cercuri §i asociatii
de ajutorare i autoeducare, farg, insa a renunta la acestea.
Din anul 1890 dateaza §i dezvoltarea mi§carii sindicale moderne.
Sindicatele s-au dezvoltat intr-o anumita Impletire organizatorica cu
organizatiile partidului social-democrat, ceea ce a facut ca ele sa devin'a
principalele organizatii §i pentru mobilizarea politics a maselor. Din aceaSta
eauza, in documentele vremii, uncle organizatii sindicalc locale figureaza
drept organizatii social-democrate §i inverse. Pa linga aceste neajunsuri,
din anul 1890, mi§carea muncitoreasca din Transilvania a intrat intr-o
noun etapa de dezvoltare.
Curind a inceput munca pentru infiintarea organizatiilor social-demo-
orate in uncle centre din Transilvania. La Arad adunarea de constituire
a avut loc, Inca la 29 martie 1891 cu participarea delegatiilor muncitorimii
din Intreprinderi qi a lucfatorilor din industria Mica §i ateliere. In acela0
an a luat fiinta i la Cluj, organizatia social - democrats locals, prin transfor-
marea Asociatiei muncitore§ti" intr-o organizatie social-democrata. La
Brapv a avut loc Inca in decembrie 1890 o adunare de constituire a parti-
dului social-democrat, dar organizatia locals nu s-a format atunci. Un
nucleu al mi§carii socialiste s-a format in 1894 la Ora§tie. Extinderea aces-
tor organizatii a intimpinat ins5, greutati marl, statutele for i ale asocia-
tiilor care au adoptat programul partidului social-democrat, in cele mai
multe cazuri, fiind refuzate, iar lipsa" statutelor aprobate a fost folosita
tocmai de catre autoritati ca un motiv" permanent pentru Impiedicarea
organiza'rii §i a adunarilor pe linia programului social-democrat. Totu§i,
pin5, la sfir3itul secolului, de§i intr-un proces complex, s-au creat organi-
zatii bazate pe principii social-democrate Intr -o serie de centre din Transil-
vania. Au apgrut sindicate bazate pe principii ale luptei de class uneori
mai departe sub denumirea de asociatii profesionale" ca de exemplu
asociatia profesionala a pantofarilor (muncitori din industria de ghete)
§i a muncitorilor lemnari (1891) de la Arad in anii 1890-1892, asociatiile
profesionale ale muncitorilor croitori, pantofari, dogari in 1893, asociatia
profesionala a muncitorilor metalurgiti in 1895 (tot la Arad) §i cea a
1 In procesul de organizare nu s-a facut o delimitare precisa 'titre anumite organizatii
muncitorelti. PITA In 1890 s-a Intimplat adeseori ca o asociatie de autoeducare sau de ajutorare,
sau chiar o filialA a casei cercuale de ajutor de boala sA fie considerate si denumita de munci-
tori drept asociatie muncitoreasca" (De altfel, In unele cazuri si de obicei in perioade relativ
scurte, au existat gi asociatii muncitoresti propriu-zise). Dupe 1890, lipsa de delimitare a conti-
nuat In sensul cá partidul social-democrat avind organizatii proprii s-a sprijinit mai mult pe
sindicate, a avut We un proces de contopire Intre sindicate si organizatii social-democrate si
membrii sindicatelor, In multe cazuri, au plait cotizatia gi pentru partidul social-democrat.
www.dacoromanica.ro
13 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 37
lucratorilor croitori de la Cluj in anul 1892, a lucratorilor croitori de la

Brasov in 18931. Autoritatile an respins cererile de aprobare a statutelor
mai multor asociatii profesionale chiar data nu erau Inca in legatura en
partidul social-democrat, ca cele ale muncitorilor dogari de la Arad In
1892, ale rotarilor si fierarilor de la Oradea in 18932. La Oradea, burghezia
s-a alarmat cind in 1892 un grup de muncitori s-a desprins din asociatia
muncitorilor din industria mica (asociatia calfelor de meseriasi) supra-
veghiata de patroni pentru a-si erea o asociatie pur muncitoreasca §i
independenta, luind impotriva for o serie de masuri represive drastice.
Itaspunzind la aceste restrictiuni, muncitorii socialisti au cautat adeseori
cu succes sa atraga sub influenta for asociatiile muncitoresti de exemplu
pe cele de autoeducare care aveau statutele aprobate si, dupa cum a
aratat intr-un raport prefectul de la Timisoara, se foloseau de localurile
acestora pentru intruniri, desfasurind o intensa agitatie socialists sub
motivul autoeducarii". 0 activitate sustinuta a desfasurat in aceasta
directie asociatia de autoeducare a muncitorilor zidari de la Brasov,
care a avut statutele aprobate de mai inainte, in localul for muncitorii
social-democrati din oral, organizind adunari si de doug on pe saptamina
sedinte. De aceea muncitorii insistau si asupra infiintarii noilor asociatii
de autoeducare. Totodata, pentru intarirea miscarii socialiste, prin contri-
butii particulare a fost editata la Timisoara in 5 000 de exemplare brosura
intitulata Ce vor social-democratii? qi de la 1 Mai 1893 a aparut saptaminal
in 500 exemplare gazeta muncitoreasca Volkswille3.
S-a trecut insa si la crearea organizatiilor social-democrate ilegale.
De exemplu, la o adunare neaprobata sub denumirea camuflata Socie-
tatea populara Petofi" a fost ereata la Odorhei o asociatie muncitoreasca
cu caracter social-democrat. In regiunile industriale, crearea organizatiilor
ilegale a luat proportii si mai mari4. Autoritatile for superioare an anuntat pe
prefectii din judetele Timis si Caras, ca, dupg informatii confidentiale, In
aceste judete se creeaza organizatii ale partidului social-democrat fara a
avea statute aprobate. In raspunsul dat de prefecti, s-a confirmat exis-
tenta din 1890-1891 a reprezentantei districtuale" (care a cuprins mai
mult Banatul), a P.S.D., ca ducind o intensa activitate organizatorica la
Deta, Lugoj, Aradul Nou, Orsova, Resita etc. si cuprinzind In partidul
social-democrat numerosi muncitori lacatusi, tipografi, morari, timplari,
croitori, curelari de la Timisoara fara nici un statut5. La 11 iunie 1893
a avut loc la Timisoara o conferinta districtuala cu delegati din judetele
1 L. Fodor si L. Vaida, op. cit., p. 40 41. Arh. Centr. a Inst. de ist. a partid., mapa
52, f. 5; si brosura din 1892. Ibidem, mapa 93, vol. II, f. 33; ibidem, Statutele asociatiilor ;
Kovach Creza, A marxiznnts behatoldsa az aradi inunkdsmozgalomba (P5trunderea marxismului
In miscarea muncitoreasca din Arad In Korunk, nr. 5, mai 1858, p. 656 ; M.M.T.V.D., 1848
1890, p. 201 203,295 296.
2 M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 145, 532, 533. Arhiva centrals a Inst. de ist. a partid.,
mapa 5, nr. 6320/1895, mapa 5, f. 199.
3 Arhiva centrala a Institutului de istorie a partidului, mapa 46, f. 61, 69, Idem, f. 62.
Ibidem, mapa 29, Docuinente ref. la jud. Bihor. 1892; Ibidem, mapa 13, vol. II, f. 47, 51.
Ibidem.
4 Ibidem, mapa 28, f. 12.
5 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
38 V. A. VARGA 14
Timi§, Torontal, Cara§, alegind o reprezentanta superioara compusa din

8 membri pentru conducerea treburilor for de partid".
Miscarea socialists s-a Intarit i In ora§ul §i judetul Arad, dar n-a
existat o coeziune suficienta printre muncitorii social-democrati, In rin-
durile for hind, dupa pa'rerea prefectului, atit element° moderate" cit §i
7 7 raclicale" 1. Mi§carea muncitoreasca din Arad era totu§i caracterizata in
general de un spirit combativ. In unele cazuri, la Arad de exemplu, actiu-
nile de 1 Mai au capatat aspecte mai militante. La 1 Mai 1893 masele
muncitoare s-au ciocnit chiar cu politia. In acela§i an a Inceput sä apara
la Arad o gazeta muncitoreasca A Munka Ore (Strajerul muncii) care
aparea bilunar 2.
Nu a fost deci intimplator, ca mi§carea muncitoreasca din Banat a
avut un rol important in lupta pentru restabilirea unitatii partidului social-
democrat 3. Muncitorii inaintati din Banat s-au ridicat impotriva politicii
scizioniste a elementelor oportuniste, conducatorii birocrati ai easel
,cercuale generale de ajutor de bulb', §1 de invalizi a muncitorilor" care au
asigurat autoritatile aristocratiei nobiliare §i burgheziei ca nu se vor
ocupa pe probleme politice §si care an cautat sa acapareze conducerea
centrals a P.S.D. pentru a-i impune o astfel de linie. Atunci cind sciziunea
a fost provocata i infaptuita la Congresul al II-lea al P.S.D. din ianuarie
1893, delegatul de la Timi§oara a intervenit pentru lichidarea conflictului,
iar conferinta districtuala de la Timi§oara, din iunie 1893, a declarat In
numele organizatiilor muncitore§ti din Banat ca atit timp cit conflictele
din centrul partidului nu sint rezolvate, ele vor activa in mod independent".
Totodata aceasta conferinta a initiat convocarea la Arad a unui congres
general de partid in scopul lichidarii divergentelor §i sciziunii. Congresul
propus a avut loc in zilele de 6 si 7 ianuarie 1894 la Arad pregatind unifi-
,ca.rea mi§carii muncitore§ti Infaptuita la Congresul III al P.S.D. care a
avut loc Inca, in acela§i an.
In ultimii ani ai deceniului al zecelea din secolul trecut, mi§carea
muncitoreasca din Transilvania a trecut printr-un proces complex de dez-
voltare. In ciuda unificarii mi§carii muncitore§ti infaptuite in anul 1894,
divergentele din sinul conducerii centrale a P.S.D. n-au fost lichidate,
Din contra, influenta orientarii oportuniste s-a intarit In sinul ei in urma
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului de pe Ilnga C.C. al P.M.R., mapa

5, 1. 64.
2 M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 201-203. Mai Inainte la Arad a aparut gazeta muncito-
reascA KOzOlet (Bumistare publics), (1891). Gazeta elementelor oportuniste de la Arad era
1.7j V ilag (Lumea noud), (1893 1894). Evenimentele miscarli muncitore§ti din Transilvania
din anii 1890 1894 slnt tratate pe larg In lucrarea de dizertatie. a lui Augustin Deac inti-
tulatA Miscarea muncitoreascd din Transilvania Mire 1890 1894".
3 Unitatea partidului social-democrat a fost sparta in conducerea centrals de dare adeptii
.a5a-zisului curent burgist" care, speriati de perspectiva continuarii politicii de clasd de catre
partidul social-democrat, erau ingrijorati de posibilitatea pierderii posturilor for de la casa
.cercuala de asigurari subordonata controlului autoritatilor lncepind din 1891. De aceea au
-pornit o campanie de calomniere impotriva conducatorului aripei mai militante, P. Engelmann,
,excluzIndu-1 din partid la congresul din 1893 prin folosirea predominarii printre membrii de
partid a muncitorilor proveniti din mica industrie. Prin aceasta actiune a fost sparta unitatea,
In ciuda avertismentului prealabil a lui F. Engels.
www.dacoromanica.ro
compromisului neprincipial facut de conducerea centrald' a partidului

social-democrat, in favoarea reformistilor de la Casa cercuala. In anul
1895 s-a produs o intorsdturd negativa mai categorica 1, care s-a resimtit
si in Transilvania unde unii fosti fruntasi ai misedrii muncitoresti
Hoffmann de la Timisoara si altii an trecut de partea oportunistilor.
Dominatia Indelungatd a spiritului oportunist In conducerea centrald a
miscarii muncitoresti a fr'inat i ingustat mult activitatea organizatiilor
locale din Transilvania. Totusi, cresterea rapids a rindurilor proletariatului
i ra' spindirea mai largd a ideilor marxiste au dezvoltat constiinta de clasd
a muncitorilor, dorinta for de organizare si de activitate, chiar dad, nu
erau bine indrumati de multi conducatori ai lor. Miscarea social-democratd
n-a pasit pe drumul luptei pentru desdvIrsirea revolutiei burghezo-demo-
cratice si pentru cucerirea rolului hegemon al proletariatului in aceastd
luptd, dar In situatii grele a desfasurat o munca continua pentru crearea
si dezvoltarea organizatiilor de clasd ale muncitorilor, care an condus lupta
for impotriva regimului exploatator, pentru imbundfatirea conditiilor de
existents si de libertati democratice.
Desi intr-un cadru politic relativ ingust, s-a depus totusi o intensd
activitate agitatoricd i organizatorica in rindurile proletariatului. In anul
1895 autoritdtile numai cu un singur prilej au descoperit i confiscat in
Arad 1 500 de manifeste trimise la adresa asociatiei muncitorilor 2. La
Brasov s-au gasit pe stradd 28 de manifeste socialiste. Agitatori social-
democrati an activat in diferite orase din Transilvania, de multe on
deplasindu-se In centre muncitoresti mai mid si In mediul rural. Intdrirea
sindicatelor a dovedit-o si prezenta reprezentantilor for la diferite congrese
sindicale. Astfel, delegatii muncitorilor de la Oradea au participat la primul
congres al muncitorilor din industria de fier si metalurgie din anul 1894,
precum $i la alte congrese profesionale. In martie 1898 delegatii munci-
torilor din Arad au luat parte la congresul muncitorilor lemnari 3. La Con-
gresul P.S.D. din 6-8 iunie 1897 au participat delegatii muncitorilor
social-democrati si din centre care nu erau reprezent ate pind' atunci la
astfel de congrese cum erau Turda, Tg. Mures, iar delegatii de la Timisoara
an reprezentat mai multe comune din regiune 4. La Congresul al VI-lea
al P.S.D., din aprilie 1899, erau reprezentati i muncitori din Sighet si Bod.
Yn ultimii 3-4 ani ai deceniului au apdrut si au activat in Transil-
vania o serie de sindicale importante, ca de exemplu sindicatul puternic al
muncitorilor constructori de la Oradea si primul sindicat al minerilor din
2 S. Vincze Edit, A. Magyarorszdgi szocidldemokrata part vezeteseben a XIX szdzad 90-es
eveiben bedllott fordulatrdl (Despre cotitura intervenita In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea
In conducerea P.S.D. din Ungaria) aparut In POrttortineti KOzlemengek (Comunicari cu privire
la istoria partidului), Budapesta, mai 1958, p. 42 72.
Aceasta noua Intorsatura negativa s-a produs In urma unirii oportunistilor de la Casa
Cercuald cu conducerea P.S.D. si a Inlaturarii din conducere a lui Silberberg care dupa Engel-
mann a cautat sa imprime orientarii partidului social-democrat o pozitie de class. Aceste
evenimente erau In legaturd cu Intarirea elementelor oportuniste In multe partide ale Interna-
tionalei a II-a din ultimii ani ai sec. al XX-lea, avInd ca pretutindeni qi cauze interne,
specif ice.
2 Arhiva centrals a Institutului de istorie a artidului, mapa 5, f. 112.
4 M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 295-296, 432, 435, 589.
www.dacoromanica.ro
40 V. A. VARGA 16
Transilvania (1897) de la Anina etc. Infiintarea acestui sindicat

minier s-a aprobat in mod exceptional (imediat dup& evenimentele singe-
roase de la Anina), dar din cauza prigonirilor permanente, nici acest sin-
dicat nu a functionat milt timp 1. La Cluj a activat sindicatul muncitorilor
din industria de fier si metalurgie, care in anul 1898 a si tinut o important&
adunare politicg. Inca, mai inainte an inceput sa, activeze la Cluj sindicatele
(asociaitiile profesionale) ale muncitorilor pantofari-cizmari si timplari.
S-au organizat si s-au raspindit brosuri, manifeste si alte publicatii socia-
lists si printre muncitorii de la Bistrita. Totodata, a crescut presiunea
muncitorilor pentru a se incadra in partidul social-democrat sau pentru
a subordona organizatiile muncitoresti existente conducerii acestui partid.
Aceasta s-a impletit cu insistenta muncitorilor de a li se admite organizarea
unei serii de adunari. In rapoarte din 1898-1900 capitanatul de politic de
la Brasov a recunoscut presiunea crescinda a muncitorilor pentru a impune
tinerea unor adungri in vederea sarbatoririi zilei de 1 Mai si a discutarii
situatiei for materiale. Politia a trebuit sa, aprobe in aprilie 1898 cererea a
15 muncitori pentru a organiza o adunare generals, cu conditia Ca problema
zilei de 1 Mai, cit si preatirea aduna'rii muncitorilor metalurgisti care
urma sa, alba loc, sa, fie scoase de pe ordinea de zi. Amindoua, aceste adunari
urmau de fapt sa fie organizate tocmai in vederea acestui zile 2. La 28
februarie 1897 s-a organizat in Brasov o adunare cu participarea a 500-600
de muncitori si calfe care au discutat situatia muncitorilor si au infiintat
o asociatie general& muncitoreasea de autoeducare, avind ca presedinte
pe Haner F. Statutele asociatiei nefiind aprobate in urma interventiei
prefectului, muncitorii de la Tg. Mures au continuat sa, se organizeze, sa,
tins intruniri si s& raspindeasca, literatura, socialist& in mod ilegal 3.
Cresterea miscarii muncitoresti s-a oglindit si in amploarea sarb&-
toririi zilei de 1 Mai in anul 1897, mai ales la Timisoara, Tg. Mures, Cluj,
Oradea si in anul 1898 la Brasov si Anina4.
La sfirsitul secolului al XIX-lea s-a conturat in linii mari si reteaua
de organizare a partidului social-democrat in Transilvania in ciuda piedi-
cilor puse in calea organizArii. Dintr-un ordin ministerial pentru impiedi-
carea organizarii muncitorilor reiese ca, in septembrie 1898, dupa, inf or-
matiile primite au existat in Transilvania cinci organizatii social-
democrate principale (sau districtuale) : la Arad, Brasov, Cluj, Timisoara,
Tg. Mures. Fiecare dintre acestea a cuprins organizatii social-democrate
si din alte judete. Organizatiilor social-democrate districtuale le-au apar-
tinut urmAtoarele organizatii judetene : 1. Arad, Bihor, Salaj ; 2. Brasov,
Chic, lyaggras, Trei Scaune ; 3. Cluj, Solnoc-Dobica, Bistrita-1 saud ;
4. Timis, Caras-Severin, Hunedoara, Sibiu ; 5. Mures, Turda, Turda-Aries,
1 Raport cdtre al VII-lea Congres al Uniunii minerilor din industria miniera din Ro-
mtnia. Istoricul luptelor din Banat, p. 26-28. Vezi despre evenimentele de la Anina studiul
lui H. Muresan, Greva de la Anina din anul 1897 in Sludii si relerate privind isloria Romtniei,
Bucuresti, 1954, partea a II-a, p. 1293-1305.
2Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, mapa 13, yob II, f. 65; Ibidem,
mapa 10, 8. 1 ; L. Fodor si L. Vaida, alp. cit., p. 416.
3 Arhiva centrald a Institutului de istorie a partidului, mapa 53, f. 2, 7, 18, 37.
a M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 424, 554.
www.dacoromanica.ro
17 CONTRIBUTI1 LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIk 41
Alba de Jos, Tirnava Mica si Mare, Odorhei 1. Dar numai putine dintre
aceste organizatii au fost consolidate. 0 bun& parte dintre ele au activat
farl' o baza legala, sprijinindu-se in general pe activitatea sindicatelor care
se &eau, de asemenea, intr-un proces de formare si extindere. Misearea
social-democrat& si cea sindicall deveneau ins& catre sfirsitul secolului al
XIX-lea factori recunoscuti ai vietii sociale si politice.
Intarirea misc6rii muncitoresti din Transilvania in ultimul deceniu

al secolului trecut s-a oglindit indeosebi prin dezvoltarea actiunilor gre-
viste. Aparitia unor organizatii muncitoresti care stateau pe pozitiile
luptei de clas& a contribuit la inlocuirea treptata a grevelor spontane en
greve pregatite si desfasurate mai organizat. Totusi au mai avut loc si
unele greve, citeodat& puternice, care au izbucnit intr-un mod spontan,
cum au fost marile actiuni greviste ale minerilor.
0 grey& important& s-a dezlgatuit la inceputul acestui deceniu la
minele din Petrosani unde se lucra in conditii foarte grebe (12 ore de munca
pe zi, accidente frecvente, brutalizsdri etc.). In urma aplicarii unei amenzi
(retinerea de cite doi forinti din salarii) minerii romini, maghiari si de alte
nationalitati in ziva de 18 iulie 1892 an intrat in grey& 2. Din aceasta
cauza au declarat grey& 650 mineri de la Anina pentru reglemcntarea sala-
riilor, a aprovizionarii for etc. Greva a fost ina'busit& cu forta 3. La 10
iunie 1895 s-a dezlantuit marea grey& de la Resita impotriva abuzurilor
directiunii savirsite in leggtur& cu lada frateasca" si aprovizionarea
minerilor. Din lipsa unui fond de rezerva a grevistilor, lupta dila pin& in
18 iulie 1895, a fost Infrinta, autoritatile condamnind apoi pe multi munci-
tori la inchisoare 'intre 8-60 zile4. Yn primii ani ai deceniului al zecelea,
de asemenea an dus lupte greviste si muncitorii tipografi de la Timisoara
in anu11891 si in ianuarie 1894 cerind micsorarea numgrului de ore de
lucru sb mgrirea salariilor ; in aprilie 1891 muncitorii croitori din Cluj
luptau pentru sporirea salariilor etc. De asemenea, muncitorii din atelierele
mestesug&resti fi industria mica, au intreprins o serie de actiuni reusind
in multe cazuri §i treptat sa impung, reducerea zilei de lucru i sa obting
o oarecare marire a salariilor 5. In general, din aeesti ani au inceput sa
se desfAsoare, luind proportii din ce in ce mai mari, luptele indirjite ale
muncitorilor din Transilvania indeosebi pentru reducerca numarului orelor
de munca care a devenit unul din scopurile economice principale ale luptelor
muncitoresti din urmatoarele 2-3 decenii.
0 noua serie de mari lupte a fost inceputa tot de mineri in anul
1897. In primul rind au intrat in greva, 3 000 de mineri de la Anina pentru
revendicari economice si pentru apararea drepturilor for in leggturg cu
1 M.M.T.V.D., 1890-1900, p. 578.

2 E. Andics, op. cit., ed. a II-a, p. 27.
M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 131 134.
4 Ibidem, p. 141-144.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
42 V. A VARGA 18
lada frateascg". Jandarmii au tras in mass omorind mai multi munci-

tori 1. 0 grevA noun a inceput in ianuarie 1897 la ReOta cu participarea a
2 200 de muncitori, In urma restringerii drepturilor for la institutia proprie
de pensie fondatg in anul 1860. Jandarmii au asasinat la Re§ita 11 munci-
tori ranind gray pe alti noun 2. Aproape 1 000 de muncitori i muncitoare
au declarat grev5, in iunie 1897 la fabrica de tutun de la Cluj, din cauza
retinerii unor sume drept impozit 3. In anul 1898, greva muncitorilor tipo-
grafi de la Sibiu a dus la cucerirea zilei de muna, de 9 ore, cea a luerato-
rilor brutari de la Brapv la sporirea salariilor, greva partialg, a muncito-
rilor metalurgi§ti din fabrica de vagoane de la Arad la satisfacerea mai
multor revendic'ari. Lupte greviste an dus in acest an lucralorii din industria
de incAltaminte de la Cluj, taietorii de lemne din judetul Bihor §i in anul
1899 muncitorii de la fabrica de c6rgmizi din Arad 4.
Astfel, In ultimii ani ai secolului trecut, muncitorii din Transilvania
au invatat sä foloseascg mai hotgrit §i pe scars mai largA arma grevei in
apararea unor drepturi §i in lupta for pentru revendicAri economice. In
aceste actiuni, crearea §i procesul de consolidare a organizatiilor sindicale
§i social-democrate an inlesnit dezvoltarea luptei muncitorimii, an inta'rit
solidaritatea for in luptg. Grevele din aceast6 perioadg, hate in ansamblu,
constituie un pas important inainte, in dezvoltarea luptei de clas5, din
Transilvania. In ele s-au incadrat mase mai mari de muncitori, ridicindu-se
la luptg in repetate rinduri muncitorii din industria mare §i centrele miniere
(Re§ita, Valea Jiului, Anina), ceea ce a avut o influents considerabilA §i
asupra actiunilor muncitorilor din alto ramuri industriale. Grevele erau
de diferite caractere : In citeva cazuri erau ofensive, de exemplu cele pentru
reducerea zilei de lucru ; altele aveau un caracter defensiv, dar izbucneau
adeseori ca o ripostl imediata la anumite nedreptAti, ceea ce a demonstrat
cre§terea considerabila a vointei de luptA a maselor. Din aceste cauze, o
serie de greve an avut §i succese, iar luptele mai mari nu an putut fi infrinte
de burghezie decit cu ajutorul organelor de constringere, folosind haijloace
singeroase. Muncitorii an inceput sa treacg mai sistematic de la actiuni
locale la actiuni pe intregi ramuri profesionale din principalele centre
muncitore§ti. Printre invatamintele importante trase de muncitori in
aceast1 vreme era §i convingerea proprie §i tot mai raspindita, cu priyire
la necesitatea §i insemnalatea organizarii lor.
In masura in care s-a dezvoltat mi§earea socialists §i sindicala,

autoritatile burghezo-mo§iere§ti an trecut la o prigoana, tot mai sustinuta
impotriva mi carii muncitore§ti. Aceasta situatie este caracteristica pentru
intreaga perioadg din ultimul deceniu al secolului trecut 5.
1 M.M.T.V.D., 1890 1900, p. 484. E. Andics, op. cit., ed. a II-a, p. 42.
2 Ibidem, p. 383-387.
3 Ibidem, p. 422 429.
4 lbidem, p. 587-588.
5 Persecutarea miscarii muncitoresti s-a accentuat, In special, In timpul guvernarii
baronului BanIfy Derso care avea marl mosii In Transilvania, si care a introdus un ade-
vdrat regim de teroare Impotriva organizatiilor muncitoresti, Intreaga perioada respectivA
(1895 1899) fiind denumitd faimoasa epoca a lui Bariffy".
www.dacoromanica.ro
In acesti ani a Lost practicat5, pe scars larga, ca si in Rominia veche,

metoda de expulzare a muncitorilor socialisti din anumite regiuni §1 locali-
tati numai, pentru c5, au depus o activitate mai intensa in miscarea munci-
toreasca. in 1892 au Lost expulzati din Oradea case muncitori pentru
organizarea independents a muncitorilor din industria mica ; in 1893-1897
.au fost expulzati din Timisoara principalii organizatori ai miscarii locale ;
In 1893 initiatorul unei miscari locale pentru organizarea unei adunari
populare de catre muncitorii timplari - a Lost expulzat din Odorhei.
yn anii 1896-1898 repetate expulzki s-au facut din Cluj, Oradea si alte
centre din Transilvania. In 1898 autoritatile de la Arad au expulzat din
oral vase muncitori. Abia se Intkise miscarea socialistd de la Tg. Mures,
cind, in 1899, an Lost expulzati trei muncitori si din acest oral 1.
in ultimii ani ai secolului s-a accentuat tendinta de a refuza, sub
diferite pretexte, aprobarea statutelor organizatiilor muncitoresti. Dad,
totusi unele au Lost aprobate, aceasta s-a datorit cresterii considerabile a
numarului cererilor prezentate. Autoritatile an facut multe gTeutati orga-
nizatiilor infiintate, supraveghiind indeaproape asociatiile profesionale si
sindicale. La Arad, in anul 1898, a fost suspendatA activitatea a doug,
sindicate §i s-a Impiedicat infiintarea sindicatului zidarilor si a celui al
dulgherilor 2.
S-a continuat interzicerea din an in an a demonstratiilor muncito-
resti in zilele de 1 mai 3.
Autoritatile locale an cautat sa pung at mai multe piedici in organi-
zarea adunkilor populare si a celor de muncitori. A fost Impiedicata direct,
i cu metode drastice, tinerea unei astfel de adunki la Odorhei in aprilie
1893. La Brasov n-au Lost admise adunarile programate pentru zilele de
14 noiembrie 1897 vi 27 februarie 1898 pentru crearea organizatiei locale a
partidului social-democrat, sub motivul c5, n-are statutele aprobate. De
asemenea n-au Lost aprobate adunarea social-democrat5, do la Timisoara
prevg,zut5, in iunie 1898 si nici unele adunki din anul 1899. La Arad in
1898, din noua adunki cerute n-au fost aprobate decit patru.
A Inceput o larga campanie do persecutare a gazetelor muncitoresti.
Au Lost confiscate multe numere ale organelor de press muncitoreasca,
intentindu-li-se procese de press. In anul 1898 a fost respins5, cererea unor
muncitori de la Arad de a edita o nou5, gazeta muncitoreasca. Au Lost
angajati agenti speciali pentru informarea autoritatilor cu privire la mis-
carea muncitoreasca din diferite localitati 4. Autoritatile au cautat sa
impiedice stringerea fondurilor pentru sprijinirea unor greve. Politia de In
Arad a confiscat in 1895 chiar gi chemkile asociatiei muncitorilor meta-
lurgisti care au urmarit acest stop. In 1898 aprobarea formkii sindicatului
muncitorilor zugravi, vopsitori de firme, lustruitori i croitori de la Arad
1 Arhiva central, a Institutului de istorie a partidului, mapa 29 (Doeumente privitoare
la judetul Bihor din anul 18921. Ibidem, mapa 28, f. 12; Ibidem, mapa 5, 1. 181 ; mapa 19,
1. 13, 19, 23, 30; mapa 6, f. 17; mapa 53, f. 37.
2 Ibidem, mapa 5, f. 166, 202; mapa 6, f. 17.
3 Ibidem, mapa 13, vol. II, f. 48.
4 Arhiva eentrala a Institutului de istorie a partidului, mapa 28, f. 12 ; mapa B, vol. 13,
1. 47, 51 ; mapa 46, f. 97, 101, 147; mapa 6, f. 17 ; Nepszava, 20 tulle 1899.
www.dacoromanica.ro
44 V. A. VARGA 29
A fast conditionat/ de neacordarea niciunui sprijin grevistilor si de promi-

siunea cä se vor ocupa numai de educatia cultural/ a muncitorilor 1. 0 serie
de muncitori mai activi an fost condamnati la inchisoare, uneori numai
pentru pastrarea literaturii socialiste in casele lor. Un fruntas al miscarii
muncitoresti de la Tg. Mures, a fost condamnat in anul 1898 la cloud
luni inchisoare din cauza ca, la locuinta lui s, -au g/sit carti si brosuri so-
cialiste2.
Muncitorii insa nu s-au 15,sat intimidati de aceste persecutii. Dimpo-
triv/, ura for impotriva claselor exploatatoare si a autoritgtilor acestora a
crescut. Prigoana a contribuit la cresterea spiritului for de rezistenta si de
solidaritate. Ei s-an ridicat tot mai hotArit impotriva metodelor de teroare
aplicate de autorit/ti. Delegatii muncitorimii din Transilvania la Congresul
al VI-lea al P.S.D. din 2 3 aprilie 1899, au demascat si condamnat teroarea
politiei impotriva miscarii muncitoresti. Au avut loc actiuni locale de
protest. In ziva de 15 octombrie 1899 muncitorii social-democrati din Cluj
an organizat o demonstratie de protest de nou/ ore impotriva ra'pirii
drepturilor" si a farddelegilor autoritgtilor. In mod demonstrativ munci-
torii an ap/rut la aceasta demonstratie en insigna partidului muncitoresc 3.
Dar, persecutiile an influentat in acelasi timp negativ elementele
slabe din conducerea organizatiilor muncitoresti locale, in care se mai
gaseau multe elemente mic-burgheze (meseriasi si bAcani) si au intarit
curentul oportunist din conducerea ei central/, pornit pe calea coinpro-
misurilor neprincipiale in favoarea claselor dominante, in locul Cali luptei
de class, intransigente. Iar aceasta s-a resfrint asupra orienta'rii si mersului
miscarii muncitoresti. S-a creat o contradictie intre politica oportunista,
a elementelor reformiste din conducerea miscarii muncitoresti si combativi-
tatea maselor care insa erau lipsite de o indrumare consecventg revolu-
tionar6.
INCEPUTURILE MI*CARTI AGRAR-SOCIALISTE"
0 data cu dezvoltarea miscarii muncitoresti in Transilvania s-au

afirmat si s-au accentuat din ce in ce mai mult si miscarile agrare. Framin-
t/rile de pe mosii si din sate an avut raddeini puternice in intreaga dezvol-
tare a relatiilor de productie din agriculture, in cea de-a doua jumatate a
secolului al XIX-lea.
Desfiintarea iobagiei a fost insotitA de pAstrarea pgminturilor mosie-
resti. Din aceasta cauz/ mase marl de tgrani an I./Inas far/ pamint sau cu
pamint putin. Industria, in dezvoltare, n-a putut sa, absoarb5, decit in
parte bratele de mune/ eliberate la sate, unde mizeria a crescut incontinuu,
fiind intretinut/ de puternice ram/site feudale impletite cu forme capita-
liste de exploatare. Mase de tgrani au fost nevoite s5, lucreze la mosieri
1 Arhiva centrals a Institutului de istorie a partidului, mapa 5, f. 199.

2 Ibidem, mapa 53, f. 18; mapa 65, vol. I.
8 Ibidem, mapa 53, 1. 18.
www.dacoromanica.ro
i la chiaburi in conditiile unei exploatdri excesive 1. S-au adincit contra-

dictiile dintre proletariatul agricol §i taranii saraci pe deoparte, §i mo§ierii
sprijiniti puternic de aparatul de stat pe de alts parte, ace§tia din urma
avind un rol predominant in viata politics publics. In urma acestei situatit
au crescut puternic §i tendintele de emigrare ale tdranilor.
Un rezultat important al acestei situatii a fost faptul, ca sub influenta
mi§cdrii muncitore§ti an aparut mi§cdri agrare cu caracter antiftudal §i
anticapitalist care an formulat revendicari burghezo-democratice §i au
exprimat ndzuinta maselor pentru impArtirea paminturilor mo§iere§ti.
Mirdrile agrare care an cuprins mai ales regiunile de apus din Transil-
vania (Cri§ana §i Banatul) s-au intdrit Indeosebi in ultimul deceniu al
secolului al XIX-lea. In mijlocul zilierilor §i argatilor, s-au dus tot mai des
agitatori socials ti, cautind sl-i ci§tige pentru ideile partidului social-
democrat, mai ales la lupta pentru vot universal. Asupra mi§cdrilor Ord-
ne§ti din Transilvania au avut multa influenta rascoalele taranilor din
Rominia veche din 1888 §i cele din ultimul deceniu al secolului. Din aceasta
cauza, in timpul rascoalelor din Rominia veche, autoritdtile austro-ungare
au intdrit controlul la granitele" de atunci §i, cuprinse de spaimd de
posibilitatile de molipsire a tdranilor, au cerut subalternilor energice
masuri preventive. Cu prilejul marii rdscoale din Rominia veche din anul
1888, Ministerul de Interne a scris prefectilor din judetele Timi§, Arad,
Bihor, Cara§-Severin, laj, Satu-Mare, urmatoarele : In urma rdzvratirii
cu tendintd comunista din regatul romin vecin, care poate fi initiata yi aici,
rog pe dvs. ca jandarmii i in special ofiterii sa fie dublati §i chemati la
eca mai viguroasd, supraveghere" 2.
Totu§i, izbucnirea unor frdmIntdri tdrane§ti i in Transilvania n-a
putut fi prevenita. In urma recoltei proaste din anul 1896 §i a foametei
din anul 1897, cind mo§ierii au inasprit gi mai mult conditiile de munca.
au avut loc o serie de greve ale seceratorilor din judetele Arad, Bihor,
impunind in uncle cazuri desfiintarea muncii de clacd yi o anumita marire
a salariilor3.
In anul 1899 a avut loc la Sintana-Noud o actiune puternica a tara-
nilor saraci din cauza sumelor mars luate de burghezia satelor pentru folo-
1 In anul 1870 erau In Transilvania 404 353 zilieri si 408 203 argati. A avut loc un
proces continuu de fdramitare a gospoddriilor tdranilor. La rdspintia dintre cele cloud secole,
71,4°0 din gospoddriile tArdnesti aveau pind la 10 jugdre de pamint. Cresterea surplusului
de brate de munca de la sate, taranii saraci fiind nevoiti sa se clued la munci sezoniere,
la munci de constructii In special sa lucreze ca secerdtori, le-a impus sa accepte la mosieri
chiaburi munci In dijma, munca In parte etc. Mosierii au folosit si mecanizarea treptata
a proprietatilor for pentru a Inaspri mereu conditiile de rdsplata a tdranilor saraci. Vezi :
Kovacs Jazsef, Adatok az 1848 utidni erdelyi Wires mezogazdasdgrol (Date cu privire la gospodaria
capitalists In agricultura din Transilvania dupd 1848), Buc. 1957 ; Ludovic Vaida. Des pre
situalia economics gi social-politica a Transilvaniei In primii ani ai sec. XX, in Studii si
materMle de istorie moderns, vol 1, 1957, p. 308 319.
2 Arhiva Institutului de istorie a partidului, mapa 27, f. 2, 5, 6.
3 Simon Peter, A szdzadfordula foldmunkds es szegenyparasztmozgalmai 1891-1907.
(NliScdri ale muncitorilor agricoli si tdranilor saraci de la sfirsitul secolului trecut si de la In-
ceputul acestui secol), p 103-117. S. Vincze Edit., op. cit., p. 157.
www.dacoromanica.ro
46 V. A. VARGA 22
sirea pasunilor. Jandarmii trimi i impotriva for au Inhbusit si aceasta

miscare, omorind patru tarani 1.
Autorithtile burghezo-mosieresti aphrind interesele marilor mot ieri
au rhspuns cu o cruzime farh precedent la orice actiune, cit de neinsem-
nath, a muncitorilor agricoli si a pranilor shraci ajunsi intr-o situatie
disperath. In judetele cu un proletariat agricol mai numeros, ca :
Arad, Bihor, Shlaj, Satu-Mare, au fost create o serie de posturi not de
jandarmi, iar cele existente an fost Intarite. Jandarmii au trecut la folosirea
frecventh a armelor de foc i inecarea in singe a miscarilor thranesti. Auto-
ritatile superioare burghezo-mosieresti au dat dispozitii, inch din 1891,
ca in caz de nevoie" sh tears trimiterea armatei impotriva thranilor,
prefectii adresindu-se la comandamentul militar cel mai apropiat 2. Astfel
orice incetare a munch din cauza exploathrii insuportabile a fost conside-
rata de burghezie i mosierime drept o desfacere sau o calcare a contrac-
telor de munch, fiind folosith ca un motiv pentru masuri shlbatice de
reprimare. Prin legea din anul 1898 nr. 11 Cu privire la reglementarea
relatiilor juridice dintre patroni si muncitorii agricoli" s-a treat si o bazh
oficialh" pentru sugrumarea miscarilor pranesti, transformind invoielile
particulare in acte oficiale. Ele trebuiau sh fie incheiate la primariile comu-
nelor, jandarmii avind apoi dreptul ss constringh prin forth pe tarani
pentru executarea muncilor respective 3.
In urma frhminthrilor puternice din rindurile proletariatului agricol
si ale thranilor saraci, conducerea partidului social-democrat a fost nevoith
sh se ocupe de problema agrarh. Au fost trimise la sate brosuri socialiste
ca cele intitulate Vin socialistii, Cum se dezvoltet socialismul §i altele.
Astfel de brosuri au fost gasite in anul 1898 de autoritati in comunele
din plasile Lipova si Buzias, In judetul Timis, in comuna Izgar din judetul
Caras-Severin, in comuna Piscari din judetul Satu Mare, in comuna Mosca
din judetul Mures etc. 4.
A fost un merit al muncitorilor 'inaintati cg au desfasurat o intensh
propaganda socialisth in comunele din diferitele regiuni ale Transilvaniei,
organizind adungri, raspIndind idei socialiste, creind cercuri de citit si in-
deosebi tinind discursuri in fata thranilor. In aceasta activitate ei au
trebuit sh infrunte prigoana jandarmilor si a autoritatilor locale-judetene,
care au chutat sh impiedice intrarea for in anumite comune, condamnindu-i
la amenzi pentru adunhri neautorizate etc. 5. Dar aceasta activitate a
avut mai mult un caracter de lamurire si de demascare a claselor guver-
nante chemind pe tarani la organizare si nu la actiuni.
Partidul social-democrat n-a pornit pe calea organizhrii sistematice
a conducerii revolutionare a miscarilor thranesti, si nu s-a preocupat de
unirea for cu actiunile muncitoresti in vederea fauririi unei aliante de lupth
intre proletariat si targnime, deli pentru aceasta au existat posibilitati
1 Arhiva centralA a Institutului de istorie a partidului, mapa 6, f. 19, 23.
3 Simon Peter, op. cit., p. 171.
4 Arhiva centralA a Institutului de istoric a partidului, mapa 49, f. 2, mapa 35,
f. 19, 23, mapa 53, f. 15 18.
www.dacoromanica.ro
reale. Nu s-au tras Inca concluziile necesare din existents puternicelor

famasite feudale in agriculturA, pentru a elabora formele luptei antifeudale
a faranilor muncitori sub conducerea proletariatului in care ar fi fost
interesate paturi largi ale taranimii. Dimpotriva, la sfirsitul secolului
trecut, conducerea centrals a miscarii muncitoresti s-a speriat de amploarea
miscarilor taranesti, orientindu-se spre demobilizarea actiunilor revolutio-
nare ale taranimii asa cum au procedat si oportunistii din conducerea P. S.D.
din Rominia veche din acea vreme.
Astfel se explic6 aparitia unor miscAri pseudo-social-democrate care
isi cucereau mai mult o baza la sate ca in secolul trecut cea condusa de
Varkonyi dintre care unele aveau un caracter antifeudal, burghezo-demo-
cratic. In acest proces complcx au apgrut miscarile agrar-socialiste"
farA ins' a avea un caracter socialist.
MISCAREA MUNCITOREASCA SI PROBLEMA NATIONALA
0 trasatura specific6 a miscarii muncitoresti din Transilvania din

secolul trecut este caracterul ei internationalist. Incepind de la primele
forme de organizare ale muncitorilor in asociatii de ajutorare, de auto-
educare, profesionale, precum si in organizatiile si cercurile politice, pretu-
tindeni au participat muncitori romini, maghiari, germani, sirbi si de alte
nationalitAti atit in conducerile acestora, tit si ca simpli membri ai acestor
organizatii. Muncitorii de diferite nationalitati in toate partile Transilva-
niei at dus impreung o serie de actiuni si lupte in apararea intereselor lor.
Pentru faspindirea ideilor socialiste in Transilvania au fost editate
gazete, brosuri Eli manifeste in limbile romans, germane, maghiar6, sirba.
In regiunile locuite de mai multe nationalitati, convocgrile si afisele facute
pentru organizarea unor adunAri erau scrise in limbile respective. De ase-
menea s-a hotarit ca in centre ca Timisoara, Sibiu, Brasov etc. sá fie asi-
gurati mereu vorbitori in toate limbile populatiei locale.
Ideile socialiste an gasit ecou puternic in rindurile muncitorilor si
Varanilor romini care suferind §i de asuprire national6 vedeau in ideile
sociale si internationaliste ale miscarii muncitoresti calea eliberarii lor.
La sfirsitul secolului, apitanatul de politie din Arad, semnalind gasirea
mai multor manifeste redactate in limba romans in judet, a comunicat
ingrijorarea sa autorit'atilor superioare, e5, din zece plasi cite erau in
judetul Arad, ideile socialiste erau rgspindite mai mult In cele §apte plasi
locuite in majoritate de romini 1. In satele rominesti an gasit un teren
prielnic si miscarile agrar-socialiste" 2.
ConducAtorii miscarii muncitoresti n-au reusit ins& sl ridice mani-
festarile internationaliste ale muncitorilor la intelegerea juste a problemei
nationale. Pe ling a, declararea vagg si stereotip'6 a tratiei muncitorilor"
nu s-au preconizat principii §i revendic6ri programatice, dare, care ar fi
asigurat rolul conducator al proletariatului in miscarea nationalg de elibe-
1 Arhiva centrals a Inst. de ist. a partidului, mapa 6, 1. 19.
2 Nu a fost Inca analizat nici faptul ca ideile socialiste gaseau o larga raspindire $i In
regiunile locuite de oamenii muncii germani gi slrbi din Transilvania.
www.dacoromanica.ro
48 V. A, VARGA 24
rare. De§i conferintele §i congresele muncitore§ti condamnau asuprirea

nationara, aceasta nu s-a fdcut decit in general §i abstract. Unele slabe
inceraxi programatice de a propune o oarecare rezolvare a .problemei
nationale au fost f5,cute intr-o forma. neconcret5,. Astfel Inca in programul
Asociatiei Generale a Muncitorilor (1868-1872) a fost inclusa problema
autodeterminArii" popoarelor farg alte indicatii practice.
Acelea§i lipsuri §i chiar o ocolire §i mai evidentg a acestei probleme
a caracterizat programele partidelor muncitore§ti din ultimele trei decenii
ale secolului trecut, cind s-a accentuat asuprirea national:a. Partidul
Muncitoresc General constituit in 1880 nu §i-a inscris in program
si n-a hat pozitie impotriva legii nr. XVIII din anul 1879 dup5, care
profesorii §i invalatorii tuturor §colilor pedagogice §i elementare erau
obligati Bali insu§easc5, limba maghiarl, sau impotriva legii nr. XXX
din 1883 care a obligat scolile medii cu limba de predare a nationalitatilor
sa, introduch" in mod obligatoriu predarea limbii §i literaturii maghiare.
Forme le de aplicare a acestor legi t}i extinderea for prin legile nr. XV, din
1891, nr. XXVI din 1893 etc. au dovedit si mai mult ca ele faceau parte
din politica de desnationalizare dusa de clasele guvernante maghiare.
De asemenea, in lupta pornit5, pentru unele drepturi politice, nici
conducerea centrals §i nici cea local5, a mi§carii muncitore§ti n-a acordat
atentie faptului cg legea electoral, din 1874 a lovit §i mai mult in oamenii
munch din regiunile locuite de nationalitati. Astfel, circumscriptiile elec-
t orale erau stabilite in ma fel, in& celor cu populatia majoritarA, maghiara
le revenea un deputat la cca. 2-3 000 locuitori, pe cind celor cu populatia
majoritar5, romineasc5, la 50-70 000 §i chiar la 100 000 de locuitori.
In scrisoarea sa de salut trimis5, primului Congres din anul 1890
al partidului social-democrat, Fr. Engels a subliniat caracterul internatio-
nalist al mi§cgrii muncitore§ti, atragind atentia partidului social-democrat,
constituit, asupra importantei problemei nationale. Programul adoptat
la acest Congres a subliniat ca partidul social-democrat este un partid
international, care nu recunoa§te privilegiile natiunilor, de na§tere §i pro-
prietate, declarind c5, lupta impotriva exploatarii trebuie s5, fie interna -
-tionala a§a, cum este qi exploatarea". Dar la congresele din perioada
urmatoare, acest caracter international" al partidului social-democrat
n-a fost dezvoltat mai departe, deli dup5, infiintarea partidului social-
democrat, s-au incadrat in rindurile sale mase mari de muncitori de
diferite nationalitati i in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea problema
nationalg a hat forme mai ascutite.
Lipsa cea mai mare a conducerii centrale a partidului social-democrat
a constat in aceea c5, omitind dreptul la autodeterminare a natiunilor
chiar din declaratia de principii" adoptatg, la primul congres din 1890,
problema acestui drept n-a stat in centrul preocuparilor *i nici dup5, ce
congresul din anul 1896 al Internationalei a II-a s-a pronuntat in principiu
pentru dreptul de autodeterminare a natiunilor. Aceasta atitudine a
insemnat acceptarea tacit5, a situatiei create in imperiul habsburgic §i
apArarea sistemului dualist de atre conducerea social-§ovina a partidului
social-democrat. in ultimii ani ai secolului a inceput s5, fie resimtit5, tot
mai mult §i influenta negative a ideilor austro-marxismului.
www.dacoromanica.ro
25 CONTRIBUTII LA ISTORIA MI$CARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 49
In acela§i timp conducerea centrall a P.S.D. a cautat sa creeze

iluzii in§elatoare in mase in legatura cu dreptul de vot si in privinta pro-
blemei nationale, afirmind ca prin cucerirea celui dintii se va rezolva
§i problema nationala. Aceasta conceptie a influentat i cadrele conduca-
toare ale organizatiilor locale din Transilvania, fapt care se explica gi
prin slaba pregatire ideologies §i politica a cadrelor din acea vreme. Con-
ducerea centrala a sustinut totodata chiar teza ea acordarea sau cucerirea
dreptului de vot universal va contribui la intarirea integritatii" imperiului
habsburgic contrazicind astfel net asigurarile ei cu privire la rezolvarea"
problemei Rationale 1.
Para lel cu aceste fenomene, in micarea muncitoreasca din Tran-
silvania, s-au manifestat §i tendinte pozitive in problema nationala de0
n-au ajuns nici ele la concluzii precise. Aceste tendinte au urmarit soli-
daritatea intro masele muncitoare de diferite nationalitati, o apropiere
de mirarea nationala romina, o colaborare strinsa Intre miscarea munci-
toreasca din Transilvania §i Rominia veche.
Congresul al III-lea al P.S.D. din anul 1894, tinut intr-o regiune
locuita de populatie majoritara romina, la Arad, sub influenta acestor
tendinte §i-a manifestat simpatia fats de micarea nationala a populatiei
romineqti §i 9i -a exprimat solidaritatea cu mirarea muncitoreasca din
Rominia veche.
In aceasta vreme s-au strins legaturile dintre muncitorii inaintati din
Transilvania §i cealalta parte a patriei, Rominia veche. Politia de la Ora-
dea a stabilit in 1892 ca astfel de legaturi au existat Intre micarea socia
lista ilegala descoperita in ora§ i o organizatie a muncitorilor de la Bucu-
re§ti2. Ziarele muncitore§ti din Rominia 111unca §i Lumea noua au fost cu-
noscute de multi muncitori din Transilvania, de, i ele n-au putut fi difuzate
liber. Muncitorii inaintati de nationalitate maghiara din Transilvania, cu un
spirit internationalist mai dezvoltat, au propus Inca in secolul al XIX-lea
scoaterea unor publicatii socialiste locale in limba romina. Delegatul
muncitorilor de la Cluj a anuntat In congresul P.S.D. din anul 1899 ca au
hotarit sa scoata o gazeta romineasca locals. Congresul a aprobat aceasta
initiative, dar conducerea centrala a mirarii n-a luat masuri pentru tra-
ducerea in viata a propunerii.
0 pozitie marxista intransigenta §i consecventa a conducerii mirarii
muncitore§ti in problema nationala ar fi dezvoltat mai mult initiativele
internationaliste de jos, ar fi ajutat §i masa de militanti din mirarea
muncitoreasca din Transilvania sa vada in problema nationala una din
problemele importante, fats de care trebuia sa adopte o pozitie progra-
matica, §tiintifica, revolutionark respingind cu astfel de mijloace eficace
§i cu mai mult succes agitatiile §ovine, nationaliste pe care burghezia
1 Inscrierea ulterioara (In anul 1903) In programul P.S.D. a revendicarilor cu pril, ire la
emanciparea totals a fiecarei natiuni" s-a referit doar la acordarea unel autonomii culturale.
Toate aceste pozitii s-au transformat apoi In sprijinirea fati§a a imperiului habsburgic de care
conducnorii reform4ti 6i revizioni§ti ai partidului social-democrat pe baza ideologiei oportu-
niste si §ovine a austro-marxismului.
2 Arhiva centrala. a Institutului de istorie a partidului, mapa 29, Documente referitoare
la jud. Bihor, 1892.
4 c. 2681
www.dacoromanica.ro
50 V. A. VARGA 26
maghiarl, romina etc. le-au Intretinut intr-o masurl si mai mare in perioada
urmAtoare. Intre muncitorii romini, germani, maghiari etc. din Transil-
vania a existat WA, o Incredere si un sprijin sinter §i reciproc, lupttnd
nealAtut Impreun'a impotriva exploatatorilor for comuni.
K BOIIPOCY OB HCTOPHI/1 PAE01-II4X gBI/IIKEHIM B

TPAHCI4JIbBAHHH B ItOHIIE XIX BERA
HPATHOE COAEPIRAHFIE
B gaHHott came awrop BLIRBageT HaH6oRee Ha Ewe momegmto xapaH-

TepHme =wpm' pa6otiox gmacengil XIX Heim, B oco6eHHocTo ero Ho Hga,
B 01/110tA 348 IlaCTeti TeppmTopHH Pymmlog B TpaHCHJILB0111414, 061041413HB-
MetiCH C gpyrnmx PymmHcHomg 3emaHmn B 1918 ropy.
B BCT3THNTejlbH0311 nacTg CTaTLII yHasboaeTcH, TITO B cepepme XIX
He Ha geprimmg (Dopmamm oprannaagnm. pa6ognx RB.TIHJ114C11 pammtnime o6i,e-
M4Heli.1431 THHOrp4OB no oHaaaHmo nomonm. B 1868 rojy B paaantmmx
geHTpax TpancHabBaHnn Boum Hag opraHnsanHH Bceo6Tgero oftegmHeHHH
pa6oggx, HBJIMOTHHeCH nepHoti nontaTHott coagam pa6otiHe ()pram:mpg
nonwrgqecHoro xapaHTepa. °Ana Ho mix Wag pacnymeHm BO BpeMR npecae-
goBaHNH me mgyHap oikH oro pa6otiero gsganelion noc.ile paarpoma HapngtcHoth
Itommy Hm.
aaee aaTop TroHasmHaeT nyTT, paaHHTng pa6otiero glormeHHH B
TpagcHal,Hamm OT Haan ix opraHnaaguomillx cDopm, HaRnmg 6m.11H o6legui-
Holum no oitaaanmo nomonm B o6legortenon no camoo6paaoHaimio, Ro cpaH-
HHTeaLHo 6oRee Hmcinnx (bop,' pa6oRero graintenna: npo(Deccoonanbmax
C01030B, mecTamx opragoaanyik pa6ommx nap THR, paaHHHuiyx cam geRTem,
nom, B BegrpHH H TpagcnamtaHHH B nocLmngecsunix H genanocTmx ro)ax
Ao coagarma cigigHHaTos H OpraHH8a1Hlii COUHaa-AemoRpavanecRoti nap THH B
nocaegnem gectrilmernx nponmoro CTOJI0THH.
9ToT npogecc paasepTiasaac.3 B 6opL6e nponin Bagsopa naTponon 3a
pa6otmMH opraHmagmamn, B 6opb6e sa coagaHne Heaaancommx pa6utinx
opranHaagnii HaaccoHoro xapaHTepa. BMecTe c TeM, DTOT npogecc lleperrae-
Taaca c paaanmem HaaccoHori 6opb6m, c npega,HHaeunem aHoHomgiecHnx
Tpe6onaamii H co HeTynaeHgem TpaHaraLHaucHnx pa6otodx Ha nyTb cTatien-
Hoii 6oprAN, HHatia.ile CTEXHiiH014, a aaTem ace 6oaee opraHHaortaim
Bog pyHoHogeTHom nepegosmx pesomoggonHmx a.nemenTos, TpaucH.nH-
BaHcHne pa6otine cTaJud EcTynaTb pia nym nonHTHRecHnx HHIcTynaeryti,
B oco6enHocTn H gHn npaagHoHaHHH 1 Mail, sa npaHo opraHHaoHNHaTHcH,
as Hceo6igee roaocoHanne H m.s.
Pa6omee gaHmemie B TpaucgabBaHmu pasanaocH H yHpengaoci, B
6opH6e TI OTHB BJIHRBKH 6ypntyaantax H .naccaaHHHcHgx Boaapeuntc, no ero
paannTne Topmoanao B nenoTopoit mepe onyTcTrwe npognoro egnHcma
B genTpa.ramom pyRoHogcme pa6otiero g1311 ;Hering H npeo6aagarge B Rouge
XIX BeHa B cpege aT oro pyHoHogcma OHHOpTylaICTHrieCHRX aaemegToH.
www.dacoromanica.ro
27 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 51.
3TO 0 6CTORTBRIXTBO oTpasgaoci, H Ha TpaHenabHaneHmx MeCTHLIX opraHn-

aannHx, xoTH nocaeHFne uponsnan 6oabinylo 6oecnoco6Hocm H Han.nn Ha
ce 5H 1411DIT,HaT14By BOCCTaBOB1'ITL eAHRCTBO pa 6o tier° HEtgateilleig, BLICTylIVB
Hp 01111B paCROJIMINtlecHort TIOJIHTBRII onnopTylINCTORecHox INTIeMeRTOB.
Pa5wiee AnnmeHne He ;:kopoe.no nue Ho npaHn.nbHoro noHxoHa H arpap-
F omy H HannoHaabHomy Honpocam raasHum o5pacom, Hcaegenine caa6oli
nHeo.norntiecHoit no HroTonHn p a 5° qnx ; no nepeHoHLie p a 6o tare np OBOAKJIN
FatTeHensHylo arATannonHylo pa6oTy B ceaax, neenegpTHne tiero pa313XTNe p a-
5ogero HHK2Henna B TpaBarabBaBox C110C06CTBOB8.710 notcHaeFnlo B Rotate
Heim arpapF o-connaancTngeeHoro" HB14 Hielinn, He F ocmmuero, OAIT8110,C011,11-
aaNcTlltieuckiii xapaHTep Pa5ogne pa8J114411131X 11 a gm ox aabH °wag Tp ancymb-
nankin 5op wino, eHnhoHyinno nonHoit co.nnHapE oeTmo sa cHon o6nne np atm.
CB.11314 meatiky TpaHcoal.HaHcHnmn n pymbnicHnmx pa6ognmo yrrpotahnneL.
YHpen.neFne pa6o,aero ):3,1121teHDR B TpaHC/1.11bBBIT1714 TIOArOTOPILITO ero
nepexoH H HoHoft cDaae pa3B14TICH B Batman XX Heim.
CONTRIBUTION A Le5HISTOIRE DU MOUVEMENT OUVRIER

EN TRANSYLVANIE, A LA FIN DU XIXe SIECLE
RESUME
L'auteur s'attache a mettre en evidence les moments les plus impor-

tants et les traits caracteristiques du mouvement ouvrier, au cours et
surtout a la fin, du XIXe siècle, en Transylvanie, cette partie du terri-
toire roumain qui se reunit en 1918 au reste du pays.
La partie introductive de Petude rappelle qu'h l'origine ce furent
les differentes associations d'entr'aide, fondees vers le milieu du XIXe
siècle par les ouvriers typographes, qui constituerent la premiere forme d'or-
ganisation des ouvriers de Transylvanie. Ce n'est qu'en 1868 que prirent
naissance, dans quelques localites, des organisations de l'Association
Generale des Travailleurs, premiere tentative d'organisations ouvrieres h
caractere politique. Elles furent bientot dissoutes, h la suite des persecu-
tions auxquelles le mouvement ouvrier international fut en butte apres
la clefaite subie par la Commune de Paris.
L'auteur retrace ensuite les &tapes du developpement du mouvement
ouvrier de Transylvanie passant de formes inferieures d'organisation,
telles les societes d'entr'aide et les associations educatives, a des formes
relativement superieures : associations professionnelles, organisations
locales de certains partis ouvriers qui deploient leur activite durant les
huitieme et neuvieme decennies du XIXe siècle, jusqu'h la constitution
des syndicats et des organisations du parti social-democrate au cours
des dernieres annees du siècle.
Le processus de ce developpement se manifeste notamment dans
la lutte contre la surveillance des organisations ouvrieres par le patronat
et pour la creation d'organisations independantes ayant un caractere de
www.dacoromanica.ro
52 v. A. VARGA 28
classe. Cette activite allait de pair avec l'aggravation de la lutte de classe

et avec un certain nombre de revendications d'ordre econonaique. Les
travailleurs recourent egalement h des actions grevistes, d'abord spon-
tanees et de plus en plus organisees par la suite.
Diriges par des elements avances, revolutionnaires, les travailleurs
de Transylvanie ne tardent pas a entreprendre des actions politiques
a l'occasion du ler Mai notamment revendiquant le droit de s'orga-
niser, le suffrage universel, etc.
Le mouvement ouvrier de Transylvanie s'est developpe et fortifie
dans sa lutte contre l'influence bourgeoise et contre celle des concep-
tions de Lassalle. Il se trouva neanmoins freine dans une certaine mesure
par l'absence d'une unite durable chez les dirigeants, parmi lesquels
predominaient, h la fin du XIXe siècle, les elements opportunistes. Cet
etat de choses ne fut pas sans influencer les organisations locales de Tran-
sylvanie, qui faisaient pourtant preuve de beaucoup de combativite et
prirent l'initiative de retablir Punite du mouvement ouvrier en s'elevant
contre la politique de scission, des elements opportunistes.
Le mouvement ouvrier de ce temps ne parvint pas h aborder d'une
maniere juste le probleme agraire et le probleme national, du fait surtout
de la faible formation ideologique des travailleurs. Toutefois, parmi ces
derniers, les elements avances deployerent dans les campagnes un intense
travail d'agitation et le developpement du mouvement ouvrier en Tran-
sylvanie contribua a la naissance h la fin du. siècle du mouvement
,agraire-socialiste* qui, en realite, n'avait de socialiste que le nom. Les
ouvriers de toute nationalite lutterent avec une solidarite et une entente
parfaites pour leurs droits communs et, a cette occasion, des relations
importantes s'etablirent entre les ouvriers de Transylvanie et ceux de
Roumanie.
Cette affirmation progressive du mouvement ouvrier de Transyl-
vanie fut a Porigine de la nouvelle phase que ce mouvement connut, au
debut du XXe siecle.
www.dacoromanica.ro
INFLUENTA PRIMEI REVOLUTII RUSE DIN 1905-1907
ASUPRA TARANIMII DIN ROMINIA $1 CAILE El DE
PATRUNDERE LA SATE (II)
DE
D. HUREZEANU
Locu,itorii din tinuturile invecinate cu, granita ruseasca aveau, fare,

Indoiarg, cuno§tinte mat mai dare §i mai concrete despre cele ce se petreo
in Rusia, erau, mai bine informati in ceea ce prive§te amploarea mi§carilor
agrare din gubernia Basarabia, care au favorizat de altfel agitatiile §i
frgmintgrile tgrgnimii romine in perioada premergItoare rgscoalei din
.1907.
Tgranii din Moldova §i mai ales cei de pe Valea Prutului tineau le-
ggturi cu, populatia vecing la care treceau, deseori §i ddaposteau la rindul
for pe fugarii de peste Prut. In special in perioada primei revolutii ruse
se observg o intensificare a trecerii frontierelor. Fenomenul e consemnat
de numeroase surse §i uncle materiale documentare argtau, cg mobilul
trecerii se aflg in directg leggturg cu evenimentele revolutionare petrecute
de o parte i de alta a Prutului.
Alarmat de proportia incglcgrii granitelor §i de urmgrile pe care
le poate avea, din punct de vedere al sigurantei" statului, contactul
dintre populatia rug' §i roming, guvernul buxghezo-mo§ieresc romin a
inceput Inc g din toamna annIni 1904 stt acorde frontierii Prutului o
atentie deosebitg. Aproape noapte de noapte soldati ru§i, fugiti de
pe indepartatele fronturi manciuriene traversau, in ascuns granita cu
ajutorul activ al populatiei de pe ambele maluri ale Prutului ; dap&
ce scapau, de focal incruci§at al grgnicerilor, ei cu,treerau, cautind adg-
post §i hrang, prin satele Moldovei unde povesteau despre cele ce au
loc in Rusia. La rindul lob multi dintre soldatii romini, nemaiputind suporta
greutgtile cazarmei, treceau de predilectie in Gubernia Basarabia sau, in Bul-
garia, ducind cu, ei povestea u,nor vieti impovgrate. Un corespondent al
Partea I-a studiului de fata a Post publicata In nr. 2/1959 al acestei revistc.
www.dacoromanica.ro
54 D. HUREZEANU 2
ziarului Adevdrul la sate arata ca deli s-au facet amnistii speciale, din cei
5 000 de dezertori inregistrati, nu, s-au prezentat la unitati decit 2 000.
7
Cei mai Multi dintre ei fiind oameni simpli i data fiind asprimea recru-
tarn $i a vietii de cazarma... au, pierdut mice Incredere in autoritatile
militare. Din cercetarile ce am facut asupra for m-am convins ca pentru
diu1ii amnistia nu-i decit un fleac". Majoritatea dezertorilor, potrivit
relat'arilor date de corespondent se aflau in gubernia Basarabia si in Bul-
garia2. Izbucnirea revolutiei ruse a determinat guvernul Cantacuzino sa
is noi masuri severe de intarire a pazei la Prat ; invocind pretextul epi-
demiei de holera, epidemie aproape inexistenta, autoritatile romine au
Inchis de fapt, pentru o perioada, granita ruso-romina. Ziarele mentionau,
zilnic deplasari de trupe la Prut sub titlul : intarirea pazei la frontiera
ru,so-romina". in nu,marul din 28 iulie 1905 ziarul Dimineata ananta ca
Un detasament de infanterie din reg. 6 Tecuci sub comanda maioralui
Racovita, a plecat sa Intareasca paza Pru,tului". Masu.ra de intarire a
granitei era puss de ziar in legatara en activizarea tentativelor de a trece
frontiera i intensificarea evenimentelor revolutionare din gubernia Basa-
rabia4. in toamna anu,lu,i 1905 acelasi ziar arata ca desfasurarea evenimen-
telor din Rusia pe linie ascendents impun noi masuri de precau,tie, fn
special intensificarea postarilor de supraveghere a granitei : Toate statele
limitrofe cu Rusia constata Cu satisfactie ziarul au luat masuri urgente
de aparare a granitelor pentru, ca nu cumva focal de dincolo sa se propage
In tarile vecine. Rominia, care se margineste cu Basarabia era una din cele
mai amenintate"5. Ea avea de aceea an temei in plus, daps aprecierea
gazetei, sa se ingrijeasc'a de securitatea granitelor". La numai o hula
Inainte de rascoalg, ministrul de interne atragea din nos atentia prefec-
turii jud. Iasi printr-o adresa specials, ca trebuie institait un control si
mai riguros, asupra persoanelor care tree granita din gubernia Basarabia6.
Cind deja avasesera loc primele inceputuri ale rascoalei presa co-
munica ca autoritatile, probabil sub impresia celor petrecute la sate, in-
tentioneaza sa Intareasca corpal granicerilor ce vor face paza la frontiera
Prutuluim. Ziarul Russkoe Slovo remarca cresterea exigentelor In pri-
vinta formalitatilor de trecere in Rominia a persoanelor sosite din Rusia.
Pe cei care sosesc din Rusia Si urmaresc en vigilenta sublinia ziarul.
Perchezitiile la granita" asupra ru,silor sint amanu,ntite"5.
Cu toate acestea, tentativele de trecere din Rusia In Rominia si vice-
versa devin tot mai frecvente. Ziarul Secolul anunta cgs la Ungheni-Rasi
au fost arestati citiva revolutionari din Chisinau, care, probabil, vroiau, sa
treaca Prutul."9.
1 Adevdrul la sale, 1 noiembrie 1905.

2 Ibidem.
3 Vezi de eX. Dimineafa, Buc., 26 iulie 1905.
4 Dimineafa, 28 iulie 1905.
5 Ibidem, 1 noiembrie 1905.
6 Arh. St. Iasi, Prefecture Jud. Iasi, 1907, dosar nr. 19.
7 Evenimentul, 23 februarie 1907.
8 Russkoe Slovo, 22 martie 1907.
Secolul, 16 iulie 1906.
www.dacoromanica.ro
3 INFLUENTA PRIMEI REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII ROMINE 55
0 importantg, cu, totul special 'a o prezint5 cazul lui Grigorii Bondarev
arestat de autoritatile romine§ti la inceputul anului 1908. Ancheta judi-
ciarg, a stabilit ca Bondarev a venit in tar' in mod. fraudulos 13i a avut
legatuxi cu cercurile revolu,tionare ruse"1. in Rominia el a luat contact cu.
potemkinistii §i a intretinut relatii strinse cu, citiva din ei2. Din pAcate
§tirile presei nu, ne permit s'a" preciza,m dad' Bondarev primise insarci-
flare special' in acest sens, sau numai intimplAtor, in urma unei initia-
tive personale si contind pe faptul ea, va gasi sprijin printre tovar5,§ii
care imOrtaseau aceeasi soart5, ca si el, a intrat in legatura cu potemki-
nistii.incerdmile de a trece de partea cealaltg, a Prutului atfageau du,p5, sine
interventia armata a grAnicerilor, fkà, sa, se afle in prealabii imprejurkile
§i motivele care duceau la aceasta. Un conflict de frontierA, s-a iscat pe
linia Prutului intre granicerii romini §i pescarii rusi", se stria in aceast5
ordine de idei in until din ziarele vremii. Voind sa, tread, pe malul runt-
nese continua ziaruJ pescarii ru§i au, fost primiti cu, focu,ri de puss' de
catre gfaniceri. Un pescar rus a fost impu§cat"3. Yn timpul fascoalei din 1907
se inregistreazA tin nou, aflu,x al traversArilor din Rusia in Rominia §i vice-
versa. Animatia intre cele dou5, maluri ale Prutului cre§te. Demn de relevat
este faptul ca acest §uvoi circular continuu era provocat de eveni-
mentele revolutionare care aveau loc ; intr-un caz tgranii puneau,
la tale o intelegere in vederea unei actiu,ni comu,ne, in altul ei se adAposteau,
de urm'kirea detasamentelor de represiune, alteori se semnala prezenta
unor tarani rusi pe teritoriile cuprinse de r'ascoard etc. Mentinindu,-ne
strict in domeniul izvoarelor documentare se poate preciza cu certitudine
cs intensificarea leggturilor reciproce dintre populatia de pe teritoriul
Rusiei *i al Rominiei si prin urmare largirea posibilit'atilor de informare,
se aflg, in raport direct cu, activizarea luptei de clasg, dintr-o tar' sau alta.
La 9 martie 1907 comandantul unei detasament de represiune co-
munica autorit'atilor militare ca in comuna MihAileni-Dorohoi, care intra
in raza sa de actiune, au fost arestati 8 ru,§i. Din declaratiile date la intero-
gatoriu, de cei arestati reie§ea ca, ei s-au, rupt de in grup mai mare care rá-
masese in comuna Corni, Jud. Boto§anti. La 12 martie acelasi comandant
al deta§amentului de represiune din MihAileni intreba autoritatile militare
superioare dad, este necesar s5, fie trimisi cei 8 ru§i arestati, improung,
ea 9 capi de revolt' din comuna, la Dorohoi pentru anchete suplimentare5.
La inceputul fAscoalei, in punctul de frontiers Sculeni, au fost retinuti
5 ru,§i. ZiaruJ Evenimentul relata ca cei 5 ru,§i care au fost prin§i eri la
Sculeni vor fi adu§i mline in localitate. Asupra for planeaz5, oarecari
bg,nuieli"6. La Ungheni, in timpul fascoalelor, au fost prinsi 6 tArani ru,si
pe care autoritatile i-au arestat considerindu,-i instigatori, la revolts si
tulbufki"7. Autoritatile ruse§ti au prins la rindul lor, la Ungheni-Rusi,
1 Romtnia munciloare, 17-26 februarie 1908.
2 Ibidem.
3 Secolul, 19 august 1905.
4 Arh. St. Suceava, Prefectura Jud. Dorohoi, dos. 1, f. 5.
5 Ibidem, f. 15.
8 Evenimentul, 23 februarie 1907.
9 Vezi Adevdrul, Buc., 11 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
56 D. HUREZEANU 4
mai multi tarani romini care fAceau, propaganda printre satenii din guber-
nia Basarabia indemnindu,-i sa treacg in Moldova uncle li se va da pgmint
din bel§u,g"1. Varanii romini considerati elemente atitItoare la dezordine
au fost predati autoritItilor romine2. Ziarul Universul semnala de asemenea
la 23 martie 1907 ca; autorit'Atile ruse§ti au predat autoritatilor romine
mai mu,lte persoane care trecusera granita in Rusia din comuna Cirniceni.
Varanii rasculati din Comuna Hrodi§tea, situates in regiunea Prutului,
au declarat cu ocazia aresthrii lor, ca intre ei §i taranii ru,§i din gubernia
Basarabia an existat intelegeri vechi in vederea rascoalei3. Corespondentul
u,nui ziar contemporan stria din ju,d. Dorohoi ca la Mitoc s-au. fa'cut des-
coperiri interesante in ceea ce prive§te participarea tAranilor de dincolo de
Prut la rgscoalele din acea comuna. Se tie cg, arenda§ul mo§iei, I. Kauf-
man mentiona corespondentul posedg, o gospod'arie model. Mitoc e
situat pe malul Prutului. Din cercetgrile fAcute pare a rezuJta ca taranii
basarabeni au participat direct la devastAri"4. In continu,are corespon-
dentul arata, ca intre taranii din Mitoc §i cei de pe malul celalalt al Pru-
tului au avut be leggturi permanente. In timpul noptii multi tarani din
satul nostru Mitoc tree Prutul snot in Basarabia dupes cum multi tarani
ru§i vin root din Basarabia"5. Catre sfirOtul fascoalelor, de teama urmg-
ririlor aparatului represiv, multi tarani romini autau, ad'gpost la tovara§ii for
de dincolo de Prut. Stiri sosite din Chi§in6u, mentiona corespondentul unu.i
ziar, anu,ntI ca, la diferite puncte de trecere in Basarabia au fost arestati
un mare numAr de sAteni din Rominia, fugiti de urmgrirea autoritatilor"6.
Considerind de domeniul evidentei realitatea unor contacte dintre
satenii de pe ambele maluri ale Prutului, u,nele organe de presa nu
intrau, in amanu,ntele concrete ale acestor contacte ci semnalau intr-o
forma generals ca ele au ca urmare rAspindirea §tirilor revolutionare de
la sat la sat. Un corespondent berlinez constata ca pAtru,nderea infor-
matiilor despre cele petrecute in Rusia se facea i ... de-a dreptul,
de la satele de peste Prut"7. Unele ziare ale vremii mentionau ca infil-
trarea §tirilor cu, privire la mirgrile de peste Prut este ...periculoasg,
mai ales el ea se produce pe nesimtite de la sat la sat transformindu-se
dupes pAsurile locale ale locuitorilor"5. In timpul marilor rAscoale din 1907
s-a dezvaluit en limpezime masuxa in care pgtrunsese la sate ecoul primei
revolutii ruse, cit de larg erau rgspindite §tirile despre revolutia din Rusia.
Ceea ce caracterizeaza, aceste §tiri este faptul ca taranii le interpretau
grin prisma n'Azilintelor §i intereselor for cele mai arzatoare.
Evenimentele revolutiei din 1905-1907 erau, prelucrate in mintea
taranilor, adeseori intr-un chip fantastic, naiv, departe de a corespunde
realitAtii lucrurilor, dar totdeauna in dosul acestor interprefaxi, vagi
1 Universul, 11 martie 1907, vezi gI Opinia, 10 martie 1907.
3 Ibidem. S-a consemnat 5i In presa ruses prezenta cttorva tarani romini care trecusera
Prutul gi atltau pe taranii basarabeni la rilscoale", Novoe vremea, 15 martie 1907.
8 Universul, 28 martie 1907.
4 Conservalorul, 4 aprilie 1907.
5 Ibidem.
Opinia, 30 martie 1907.
7 Voinfa nationalet, 17 aprilie 1907.
8 Opinia, 2 martie 1907; Conservalorul, 1 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
5 INFLUENTA PRIMEI REVOLUTII RUSE &SUPRA TARANIMII ROMINE 57
sinebuloase. se dezvaluiau, tendintele i gindu,rile pe deplin conturate

cristalizate ale taranimii de a In latura asuprirea mosiereasca, de a-si
usura traiul si a obtine pamint. Cercetatorul perioadei respective nu va
gasi, printre marturiile i parerile taranilor despre prima revolutie rusa,
o expunere mai mult sau mai pu,tin amanuntita a celor petrecute, un tablou
veridic cu, informatii autentice, culese din su,rse care nu permit nici o
obiectiune, dar va fi de la bun inceput retinut de aceea ca taranii puneau
in directa' legatuxa eliberarea for de sub jugul mosierilor ¢i arendasilor
cu, cele petrecute in Rusia. Ei nu Intelegeau, sau, nu reuseau sa-si lamu,-
reasca pe deplin, continutul informatillor separat luate, dar interpretarea
generals data stirilor ii ajuta sa-si l'amu,reasca propria situatie. Inrinrirca
puternica, activa §i nemijlocita a primei revolutii ruse asupra taranimii
romine s-a manifestat tocmai in faptul ca taranii au legat evenimentele
din Rusia de situatia for concreta, de dorintele, sperantele Izi cererile lor.
Astfel, delegatii Intregi din Moldova, care soseau, la Bucuresti anuntau
autoritatile ca sint hotarite sa se mute in Rusia pentru ca acolo vor primi
pamint. Jar atunci cind erau, intrebati : Dar tine v-a spus ca ru ii va vor
da pamint ? A fost cineva prin satele dvs ? Taranii raspundeau, : n-a fost.
Dar pares nu vorbesc oamenii. Nu s -aude ?"1. Corespondentul unui ziar
care aparea in limba rusa relata de asemenea ca numeroasele delegatii
de tarani sosite la Bucuresti erau ferme in hotarirea for de a nu Inceta
miscarea pins nu vor primi pamint. Taranii spuneau, mentiona corespon-
dentul ca sint gata sa paraseasca pamintul natal si sa treaca in Basa-
rabia, unde Duma be va da parnint"2. tntr -o scrisoare adresata primului
ministru D. A. Sturdza, care prin expunerea ei stingace i greoaie, prin
scrisul i ortografia ei rudimentara nu mai lass nici o indoiala ca era alca-
tuita chiar de catre Varani, locnitorii dintr-o comuna din Moldova aaatan
ca daca nu li se vor satisface cererile vor trece in Rusia unde li se va
da hrana3. Foarte raspindit printre tarani era zvonul ca studentii ru,i
s-au unit cu, cei romini si le vor da pamint"4. In judetu,1 Vilcea taranii
credeau ca studentii nu shit altceva decit tineri veniti din Rusia5. In
judetul Romanati un jandarm Insarcinat sa culeaga informatii de la locui-
torii citorva comune, relata urmatoarele : toti taranii tineri i batrini
i chiar femeile, au credinta ca regele nostru a fost chemat asta vara de
imparatul Rusiei care i-a poruncit sa le dea pamintuxi de mu,ncit ; regele
Carol Ins s-a unit en ciocoii care au mosii si nu urea sa le dea pamint ;
aka cg, ei sint nevoiti sa trimeata jalba imparatului pentru, a trimite in
tara ostire ru,seaserb care sa sileasca pe rege i pe ciocoi sa be dea pamint" a.
Documentul de fats oglindeste influenta primei revolutii ruse ras-
frinta prin constiinta inapoiata a taranilor care pastrau Inca urmele cre-
dintei in regi i imparati. Aceste inchipuiri utopice imbracau o realitate
1 Dimineafa, Buc., 10 martie 1907.

2 Bessarabia, 14 martie 1907.
3 Acad. R.P.R., Mss., Arhiva Sturdza, mapa XI, 1907, fond neinventariat.
4 Rdscoala faranilor din 1907, Doc., vol. I, p. 49.
5 Ibidem, p. 884.
6 Acad. R.P.R., Mss., Arhiva D.A. Sturdza, mapa 10 1907, Scrisoare din 10 martie,
fond neinventariat.
www.dacoromanica.ro
58 D. HUREZEANU 6
evidentg i anume : nazuinta spre desfiintarea, latifundiilor §i impgr-

tirea pgmintului mo§ierese. Separind prin urmare fondul chestiunii de
aspectul ei exterior, reiese clar c5, ideea ajutorului din partea Rusiei
constituia un imbold insufletitor in lupta for pentru pgmint.
Pe linia celor expose mai sus trebuie relevat eg, pentru tgranii din
Rominia intrase in traditie sa asocieze problema eliberarii for de ajutorul
§i sprijinul venit din partea Rusiei. In masa de tgrani era adinc inrgdg-
einat sentimentul cg Rusia actioneazg in sensul ngzuintelor lor. Perioada
primei revolutii ruse a reactualizat numai intr-o noun formg aceastg veche
traditie din sentimentul popular i i-a dat un sens amenintator pentru
clasele exploatatoare. Nu intimplgtor sursele vremii manifestau tendinta
de vgdita, nelini§te pentru urmarile pe care be poate avea acest sentiment
in conditiile desfg§urgrii primei revolutii populare in Rusia §i a avintului
revolutionar de la not din tars. Sgteamil romin, scria un ziar In ince-
putul r5,scoalei din 1907 este un vechi §i profund admirator al Rusiei.
Din timpuri istorice dateazg respectul tgranu,lu,i romin pentru marea
impgrgtie rusg, ba altar §i sperantele lui intr-o interventie mintuitoare a
sfintei Rusii. Recrutii noktri tgrani 1§i cautg scAparea in Basarabia "1.
In vara anului 1905, rgspindirea potemkini§tilor in centrele §i satele din
Rominia provoca meditatii de acela§i gen unui alt ziar al vremii. Fkcin-
du-se ecoul cercuxilor reactionare din tara noastrg el ajungea s5, califice
drept pericol rational" urmgrile pe care be are credinta tgranimii in misi-
unea eliberatoare a Rusiei, mai ales in conditiile cind taranii vor veni
in contact cu, potemkini0ii. In realitate, acest puternic sentiment popu-
lar a stat la baza relatiilor de prietenie dintre cele doug popoare.
Pentru sgtean mu,scalui este na§ brat" adicg fratele nostril." spune
o gazetg a vremii 2.
Ziarul Cronica a consacrat in vara anului 1901 un ciclu de articole
pentru, a preveni" opinia publics de pericolul pe care-1 prezint5, faptul c5,
fgranul romin nutre§te sentimente de adinca simpatie pentru poporul rus,
fi atinte§te privirile inspre tara vecing de la rgsgrit, socotind eg, ea ii va
sprijini eforturile sale de eliberare, se lasg prins in mrejele unor iluzii
potrivit cgrora Rusia, manifestg solicitudine pentru situatia for Brea.
Pe lingg multe consideratii ostile acestui curent existent in popor
ziarul recuno§tea numeroase fapte reale 3. In alt numgr acelmi ziar sub-
linia : Gazetele muscale§ti (ruse§ti D. H.) au dreptate cind Bustin
ca ru,6ii se bucurg de simpatii in Tara Romineascg, ele nu gre§esc cind afirmg
ca vor fi primiti cu bratele deschise i cg exists o categoric de fiinte (ziarul
are in vedere tgranimea D.H.) care sustin cu, energie ca e mai bine sg
fim prieteni cu ru§ii decit cu nemtii" 4. Credinta tgranilor in inriurirea
binefgcgtoare a Rusiei, reflectat5, in imaginatia for in chip naiv §i fantastic,
era relevatg, de gazeta, astfel : B veche propaganda printre populatia
1 Opinia, 9 martie 1907.
2 Secolul, 2 iulie 1905.
3 Cronica, 25 iulie 1901.
4 Ibidem, 7 august 1901.
www.dacoromanica.ro
7 INFLUEN'Z'A PRIMEI REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII ROMINE 59
noastfa ruralg, pentru ca sa vadg in tarul tutuxor rusilor un salvator, pe

adev'aratul impArat pe bunul sfapinitor de la care numai se poate
obtine dreptate" 1. Materiale suplimentare vin sa confirme, iatr-adevAr
cg in timpul rgzboiului de la 1877-1878 si a eascoalei din 1888 tgranii
legau fichimbarea situatiei for de eventu,alul sprijin pe care 11 vor primi
din partea Rusiei 2.
Caracterizind starea de spirit care domne§te la sate du,pa rAscoala
din 1888 ziarul Drepturile omului mentiona : ... ideea cea mai rAspinditit
e cg la prinag,vafa &á se scoale cu, totii sa theme pe imparatul Rusiei in
ajutor sg ceara pamint" 3. Un raport trimis de care procurorul
tribtinalului Ilfov ministrulul de ju,stitie la 3 mai 1878 tontine amanunte
interesante cu, privire la sentimentele pe care le nutreau taranii fats de
ostirea ruse. In urma unor frAminfki manifestate in rindurile Ora-
nilor in localitatile pe uncle stationase armata ru,s6, procurorul tribuna-
lului Ilfov a fost insArcinat sa cerceteze cauzele care le-au generat si in
general starea de spirit la sate. Rezultatele la care a ajuns nu, an nevoie
de comentarii ample : Astfel, mai prin toate comunele pe wide am Mutat
investigatiile mele comunica procurorul locuitorii se aratgi foarte
multumiti, ca sa, nu zic incintati de soldatii rusi pe care au inceput a-i
considera ca pe niste binergicAtori" 4. Din raport reiese clar ca atitudinea
de simpatie a tlranilor fats de trupele rusesti era stimulatg de faptul ca
VAranii legau, de prezenta acestor trupe posibilitatea usurAxii proprici for
situatii. Lu,crurile au mere pins acolo, d-le ministry, mentiona procu-
rorul, incit din aceasta cau,z6 locuitorii au inceput a nu,-§i mai plati dato-
riile catre stat. Astfel I. Radulescu, notarial comunei Cretesti, mi-a decla-
rat, cg locuitorii acelei commie ... au inceput de a refu.za sa plateasc6 chiar
contribu,tii datorite fiscului, declarind ea nu, vor sá o plAtease'd deoarece
vor fi apArati de ru§i ..." 5. Chestiunea pAmintului, a inlAturArii jugului
mo§ieresc, a format, du,p6 relatkile procuxoruluj, obiectul unor discutii
intre populatia satelor i soldatii rusi" 6. Lucrul este plauzibil dacg avem
in vedere ca acelea§i probleme framintau in fond atit pe tkanii romini
cit §i pe cei rusi, imbrAcati in haine militare. Convingerea taxanimii ca
Rusiei trebule sa i se atribule un rod corespunzgtor propriilor sale necesi-
tati de luptA, intarita, de puterea traditiei si alimentata de fantezia masei
de truditori ai pAmintului a constitu,it unul din lactorii prielnici care an
contribuit la raspindirea influ,enpei primei revolutii ruse in satele rominesti.
1 Cronira, 25 iulie 1901.

2 Ibidem, 7 august 1901.
3 Conservalorul, 15 decembrie 1907. Faptul ca masele de tarani erau atrase de iluzille
create de ele Insesi potrivit carora Rusia si tarul le va da pamInt, gbsit reflectarea si In
literature. Intr-o discutie dintre arendasul Tanase Scatiu si batrinul Oran Stoica, din romanul
lui Duiliu Zamfirescu Viata la lard ultimul Isi dezvdluie astfel gindurile sale In privinta Im-
partirii pamInturilor mosieresti : Pal, nu stim, coane, omul fdra carte e ca val de el ; da asa
s-a zvonit ; a venit cite de la Rosia porunca se ne Impartd pamInturi" (Duiliu Zamfirescu,
Viala la lard, Ed. VII, Buc., Ed. Alcalay, p. 134-135).
4 Cronica, 8 august 1901.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
60 D. HUREZEANU 8
inriurirea primei revolutii ruse asupra evenimentelor din Rominia

a fost reliefata si de reprezentantii cercurilor dominants din tar si de
peste hotare. Ea a fost consemnata in scrierile ¢i martuxiile unor autori
contemporani, in coloanele presei etc.
Trebuie spas ca pentru, reprezentantii claselor exploatatoare influenta
primei revolutii ruse, al carei rezultat concret s-a manifestat atit de viu
cu ocazia rascoalei taranilor romini din 1907, constituia un puternic motiv
de neliniste Eli ingrijorare. Valul revolutionar ce a pornit din Rusia
centrul miscarii revolutionare mondiale a alarmat cu atit mai mult
clasele stapinitoare din Rominia si din Apus, cu cit acestea au vazut ca
el se propaga atit de repede. Lenin ara'ta ca pe burghezia europeang o
alarmeaza serios revolutia din Rusia, care provoaca prea multe framintari
in rindurile proletariatului din Europa yi ameninta cu izbucnirea unui
incendiu, revolutionar mondial" 1. Rusia revolutionary constituia o ade-
vArata primejdie pentru oamenii politici buxghezi nu numai pentru, ca ea
se ridicase Impotriva regimului tarist pe care-1 sustineau guvernele reac-
tionare din Europa de apus ci i pentru, ca ea putea sa contamineze"
spiritele din alte tari, asa cum s-a Intimplat cu, Rominia. Acest lucru, it
exprima cu limpezime ziarul Pester Lloyd care mentiona ca revolts din
Rominia prezinta un interes international, caci aceasta tart' e un factor
necesar in oriental Euxopei. Din rasaritul departat al Euxopei, Incepind
en Rusia ... se intind curente revolutionare agrare piny in Europa de
mijloc 1i cea de miazazi Contagiu,nea ameninta statele vecine" 2.
Ziarul burghez nationalist Lupta ce aparea in limba romina la Buda-
pesta era alarmat de propaganda ideilor revolutionare din Rominia. El
punea problema propagarii influ,entei revolutionare din Rusia prin Rominia
in mod concret, referindu -se anume la imperiul austro-ungar, care ar putea
fi cuprins de valurile revolutiei s.
Aprecierile cu privire in inriuxirea primei revolutii ruse asupra
miscarii revolutionare din Rominia provenite din partea reprezentantilor
cercurilor oficiale sau,yi altor purtatori ai opiniei publice, necesita discer-
namint critic si circu,mspectie ; ele trebuie privite In functie de mobilul
care u facea pe acestia sa emit asemenea aprecieri. Astfel reprezen-
tantii cercurilor oficiale si ai virfuxilor mosierimii, Incercind sa arate ca
rascoala taranilor e lipsita de teren, recmgeau, la inriurirea ruseasca.
Versiu,nea adoptata de ei are o nuanta cazona, sablonarda, vadit plasmuita.
Primal ministru conservator Gh. Gr. Cantacuzino declarase de exempla
unui ziar burghez ca miscarea ar fi pornit din Rusia de unde ar fi sprji-
nita chiar cu bani" 4. Ziarul Cronica semnala ca declaratia primului
ministru, conservator fusese colportata de numeroase organe straine 5.
t V. I. Lenin, Opere, E.S.P.L.P., Buc., 1955, vol. 8, p. 479.

1 Acad. R.P.R., Arh. D.A. Sturdza, 1907, fond neinventariat, corespondents ; vezi si
Vointa nationald, 18 martie 1907.
3 Adevarul, Buc., 14 martie 1907.
4 Universal, 10 martie 1907 ; vezi 5t lidscoala faranilor din 1907, Doc., vol. III, p. 50.
6 Cronica, 11 martie 1907. In escamotarea adevSrului Gh. Gr. Cantacuzino atinsese ade-
varate culmi. Cum a aflat de arestarea potemkinistilor, In alt interviu al situ, el s-a grAbit sA
rectifice" declaratiile anterioare cu privire la geneza miccorii, subliniind cd adevarata
www.dacoromanica.ro
9 INFLUENTA PRIME' REVOLUTII RUSE ASUFRA TARANWHI ROMINE 01
In presa reactionary rusg declaratia primului ministru era primitg apro- .

bativ, cu, specificarea ca acei care intretineau, miscarea sint comitetele
revolutionare. Atari relatgri faeea de pildg 'gazeta Rusi pentru, care era
supusa criticii chiar de ziarele burgheze ruse egrora le venea greu, sa admits
o mistificare atit de grosolanfi 1.
Metoda preferata la care recurgeau, autoritgtile rominesti pentru,
a pune in evidenta influenta ruseascg era Ins aceea a semnalarii unor
imaginare cuiburi de instigatori si emisari T11§i. Inca la inceputul primelor
tu,lburgri printre tgranii din Moldova de sus, reprezentantii claselor stgpi-
nitoare, autoritgtile locale si guvernul, simulind o nevinovatie pling de
fatfirnicie si iezuitism, de parcg starea Ingrijorfitoare si situatia disperatit
a tgrgnimii nu apgrea ca rezultatul firesc al dominatiei for economice si
politice, au Inceput o campanie desfintatg, pe cit de zgomotoasg pe atit
de neintemeiatg, impotriva asa-zisilor instigatori" care spuneau ei
au atitat spiritele pasnice" ale taranilor romini. Atunci trod era vorba
de tulbu,rarea linigtei claselor stgpinitoare, acestea, din motive usor
de inteles, puneau in mod automat problems existentei unor factori exte-
riors, care duceau cu ei in mass duhul ffizvrfitirii" si al nesupunerii".
Desi cu, denumirea de instigator puteau fi gratificate persoane de diverse
categorii, unele din ele neavind nimic comun cu lupta taranilor pentru,
famint, totusi atentia principals era indreptatg impotriva instigatorilor",
de provenientg rusi.
In afirmatiile lor, autoritatile centrale si locale se foloseau, de faptul
ca printre tfirani era Inrfidficinatfi credinta potrivit cfireia rusii ii ajutg
in luptg, ca si de prezenta a numerosi refugiati politici nisi In tara noastrg.
Rapoartele autoritatilor locale, sau, docu,mentele provenite din institutiile
centrale ale aparatului de stat ab-undg in relatgri despre instigatori si
emisari rusi. Prefectul jud. Botosani, Vasescu,, sublinia Intr-un raport
trimis ministrului de interne la 11 martie ca gra-tie instigatorilor, se
crede rusi de nationalitate, ce cutreerg satele" 2, faza revolutiei s-a schimbat
si tgranii cer Impgrtirea pgminturilor Intre ei. Cu al-Ca ocazie el releva
acelasi lucru, pe varianta cg emisarii rusi cutreierg satele si promit In
numele M. S. Impgratu,1 Rusiei, de a impgrti tot pgmintul la tarani" 3.
Purtfitori ai influ,entei rusesti erau considerati ping si juganarii sau iconarii

rusi. Prefectul jukletulut \lava incunostiinta Intr-o not Ministerul de
interne cg printre instigatori ar fi si juggnarii rusi" 4. La sugestia prefec-
origine a revoltei trebuie cautata In agitatiile socialiste anarhice a marinarilor de pe crucisa-
torul rus Potemkin" (Acad. R.P.R., Mss., Fond D.A. Sturdza, Mapa X, Corespondenta nein-
ventariat A).
Afirmatiile primului ministru conservator la 1907 (mai ales aceea cu privire la Intre-
tinerea miscarii cu bani din Rusia) nu aveau macar meritul de a fi originale. Ele nu lnsemnau
decit reeditarea unor plasmuiri mai vechi de acelasi gen. Intr-adevAr, Intr -o declaratie facuta unor
ziaristi la 1888, cu ocazia rascoalelor tarAnesti de atunci, T. Rosetti, primul ministru al Ro-
miniei, a sustinut cu aceeasi dezinvoltura penibilA ca Rusia cu milioane de ruble a Oita
pc tiirani" (C. Geblesco, La propriete rurale a Rome, en France et en Roumanie, Paris, 1895,
p. 308-309).
1 Novoe vremea, 15 martie, 1907.
2 Rascoala jaranilor dirt 1907, Doc., vol. I, p. 54.
3 Ibidem, p. 49.
4 Ibidem, p. 372.
www.dacoromanica.ro
62 D. HUREZEANU I()
tului, ministrul a dat dispozitii printr-un ordin circular cifrat prefectuxilor

de ju,dete ca 0, se puns in urmgrire toti juganarii din tars 1. Mai multi
ofiteri din regimental 19 Romanati sustineau ca r6scoalele au fost orga-
nizate din timp de cgtre tineri, unii chiar vorbind prin tilmaci, ce entre-
ierau satele, zieindu -9i studenti" 2.
Calitatea de tineri ce uzeaz6 de tilmaci era atribuitg de catre auto-
ritati in primul rind persoanelor de provenientg rusA.
0 alt grup, de aprecieri despre inriurirea primei revolutii ruse,
provenitA tot din partea cercurilor dominants, sau ai reprezentantilor opiniei
publice largi, nu denatureaz6 atit de flagrant adevIrul ; nota specificg a.
acestor aprecieri, privite in ansamblul lor, o constituie o anumitA inversare
a raportuxilor dintre factorul intern §i extern, o exagerare a factorului
extern pentru a se putea diminu,a' cu, atit mai comod factorul intern. De
asemenea, aceste aprecieri erau insotite adesea de reprosul ca s-a intirziat
momenta' oportun, cgici cind a izbucnit revolta taranilor in Rusia atunci
trebu,ia a se prevad'a aceasta (e vorba de r6scoala din 1907 D. H.) §i sa, se
acorde acestora (tAranilor D.H.) u§urare de trai". IIn ziarist liberal consi-
ders cg, partidul pe care 11 reprezenta trebuie sg-§i fad, un merit din faptul
ca a intrev5zut primejdia pgtrunderii influentei revolutionare din Rusia,
cu mult inainte de rgscoale §i c5, a propus in consecint5, masuri menite sa",
previn5i izbucnirea din primgvara lui 1907. Conservatorii au respins lark
orice propuneri §i au lgsat ca lucrurile sa evolueze pinN, la aprinderea incen-
diului. revolutionar. La toate stamintele libexalilor c6, e primejdie in
intirziere, ca poporul din Rusia va arunca scIntei peste materia explo-
zibila, din dreapta Prutului, si se va incinge §i la not foc, conservatorii
ne-au raspuns cg, taxanii stall bine" 3. Ziarul Opinia elogia spiritul de
prudentI al primului ministru, rus Stolipin, care a g6isit mijloace pentru
1 Ibidem. Asa cum primul ministru conservator Gh. Gr. Gantacuzino indicind drept cauza
a rascoalei penetratia rusa, penetratie prevazuta cu toate mijloacele, OA la cele pecuniare,
nu facea decit sa repete afirmatiile predecesorului sau de la 1888 ; tot astfel Incercarile autorita--
tilor de a pune miscarea taranilor pe seama fugarilor si iconarilor nu faceau altceva decit sa_
reinvie vechile formule la care recurgeau autoritatile In 1888. De fapt, la 1907 se reedita de
catre autoritati pe o scars mai mare, arsenalul falsificarilor folosite de predecesorii for In 1888-
Vorbind despre Inscenkile pe care le-au fAcut autoritatile la 1888 in chestiunea juganarilor si
iconarilor rusi instigatori" un om politic al vremii mentiona : Nu am nevoie sa expun ciiw
s-a cautat gi ce putin s-a dovedit (e vorba de prezenta elementelor rusesti in miscarea din 1888
D.H.). cu toate acestea, iconarii juganarii shit Inca legenda pe care o vietuieste o
parte a preset $i In ziva de astAzi" (Al. Marghiloman, Discursuri politice, Buc., 1916, p. 140).
Materialele din press si documentele oficiale atesta ca si la 1888 ca si la 1907 se urmA-
reau iconarii rusi. In ziarul L' independance Roumaine din 30 ianuarie 1899 nr. 6691 se sublinia
In acest sens urmatoarele : Primarul comunei Balotesti (Ilfov) a deferit parchetului doi tarani
rusi sub Invinuirea de a fi instigatori la revolta". Intr-o telegrams destinata pentru Rusia se ara-
tau de asemenea urmatoarele : Ieri au fost arestati .i trimisi la judecata In Bucuresti doi jug-
nari rusi banuiti ca umblau prin sate si strIngeau iscalituri de la tarani pentru o jalba adresata
tarului. Juganarii au fost supusi unui lung interogatoriu" (Acad. R.P.R., Mss., Fond Sturdza,
Gorespondenta, mapa 10). Un autor contemporan sublinia ca asemenea Inscenari puerile nu ca-
dreazA cu seriozitatea situatiei pe care au dezvaluit-o miscarile. Mai multe mii de tarani se
rascoala contra autoritatilor comunale. Pentru acest incurabil bolnav (e vorba de autoritati
D.H.) Rusia a rasculat pe sAteni..." (Adevdrul, 1888, 24 noiembrie).
2 Dimineafa, Buc., 12 martie 1907.
8 V oinia nafionald, 10 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
11 INFLUENTA PRIME' REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII MAINE 63
a mina orice posibilitate de raspindire a influentei rascoalei din 1907 in

Rusia. Spre deosebire de autoritatile rusesti scria ziarul noi care avem
-u,n proletariat agricol asemanator celui din Rusia n-am fficut acelasi luau.
(ziarul refuza sa recunoascI ca in ciuda tuturor masurilor luate, situatia
era de asa natures Incit exercitarea influentei nu putea fi inlaturata D.H.)
§i . . . sigux ca vestile despre revoltele agrare facute in. Rusia in anii tre-
cuti, au fost i ele prey buns cauza a revoltelor de la noi" 1.
Marturiile contemporanilor, puxtatori de cu,vint ai opiniei burgheziei
si mosierimii, despre inriurirea primei revolutii ruse asupra miscarii tara-
nilor din Rominia nu dezvalu,ie, de cele mai multe ori, cum s-a manifestat
in chip concret aceasta inriurire. Atu,nci cind incercau sa explice eveni-
mentele ei se vedeau, obligati sa tina seama in general de faptul evident
al inriuririi, sa fixeze semnificatia istorica a chestiunii, uneori cu scopul
de a avertiza asupra puterii de penetratie a influentei revolutionare. tin
corespondent strain declara di el este convins ca rascoalele taranesti
sint rasunetele unei revolutii economico-sociale care abia a inceput in
Rusia" Sub impresia nemijlocita a celor petrecute in timpul miscarii
2.
taranesti din 1907, martoral ocular al evenimentelor, primul secretar al

ambasadei ruse la Bucuresti, Iuxii Soloviov, dupes ce expunea desfau-
rarea rascoalei, tragea urmatoarea concluzie : Oricu,m ar fi, miscarea
taraneasca descrisa din Rominia a fost incontestabil un rasunet al primei
revolutii "3. tntr -o brosura scrisa imediat dupes rascoalele din. 1907 se
sublinia ca stofa combustibill s-a ingramaclit mereu, si a fost deajuns o
scinteie importata din Rusia . ca sa produces o explozie teribila
care sa dea Maxi Rominiei" 4. Gazeta vieneza Zeit mentiona ca, ideile
primei revolutii ruse se manifests cu, o deosebita vigoare in Balcani. Revo-
lu,tia ruses influen.teaza asupra vietii politice a statelor balcanice" scria
gazeta. Sub influenta ei a avut loe miscarea printre studentii bulgari,
ea a contribuit la consolidarea anarhismului (miscarii socialiste D.H.)
In Bulgaria, ea a provocat §i tulbuxarile agrare din Rominia" 5.
Un francez care vizitase Rominia In anul 1906 scria unui prieten
al sail, dupes evenimentele din 1907: Miscarile similare care au avut loc
in Basarabia au frapat in mod deosebit populatia voastra rurala" 6. Vizi-
tatorul strain arata ca persoane in masura sa cunoasca situatia, isi expri-
mau ingrijorarea In discutiile partate cu el pe aceast'a tema 7. Intr-un
interviu acordat ziaru,lu,i Russkoe sieve unul din functionarii ambasadei
romine la Petersburg declara printre altele : Este posibil ca revolu,tia
care a cu,prins Rominia sa fie o parte a acelei uriase miscari sociale pe care
o observam in momental de fats In toata lumea civilizata" 8. Ziarul rus
1 Opinia, 29 martie 1907.

2 Patria, Buc., 28 martie 1907, p. 1.
3 Jurii Soloviov, 25 let v diplomaiii, Moscova, 1925, p. 172.
4 Cosma Parteniu, Rascoala faraneascd din Rominia, Sibiu, 1907, p. 10.
5 Russkoe slovo, 15 martie 1907.
6 Arh. Centrala a Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., Dosar
nr. 41, 701, vol. II, 1. 59.
7 Ibidem.
a Russkoe Slovo, 22 martie 1907.
www.dacoromanica.ro
64 D. ITUREZEANU 12
Red, relatind stiri despre rascoala din 1907, considera de domeniul evi-
dentei influenta revolutiei ruse asupra Rominiei 1.
Multi autori, frapati fiMd de asenagnarea formelor de luptg ale fascu-
latilor rusi 0i romini, considerau cg aceasta constituie cea mai bung dovadg
ca tgranii romini au pornit fascoala sub imboldul celor petrecu.te in Rusia
repetlnd in amgnuntime exemplul venit de peste unul din hotare".
27 117odul de a opera al tgranilor scria C. Bacalbasa in amintirile sale era
identic cu felul in care an operat tgranii rusi, rgsculati cu, chivy ani inainte 2.
intr-un discurs parlamentar C. G. Disescu, sublinia cg miscarea de aici
a fost ca i miscarea din strgingtate ysi, mai cu seamy ea se aseamgng
en miscarea din Rusia" 3. Intr-un comentariu facia pe marginea lucfgrii
fostu,lui ministru rus al agriculturii Ivan Ermolov, intit ulatg Rusia agrarg
i criza agrarg", un ziarist conservator observa in leggturg cu, problema
care ne intereseazg urmatoarele : In Rusia taranii erau trimisi sg, incen-
dieze fermele spu,nind ea numai astfel nobilii nu se vor reintoarce ; la not
tgranii incendiau si jefu,iau, pe motiv cg boierii hind fuggriti, pgmintul ar
Amine in acest caz plugarilor. In Rominia tgranii au intrat prin conace
si au distrus toate mobilele cu, topoarele, si in Rusia la fel. In Rominia,
on In ce sat an intrat tgranii, an pus stgpinire pe telefoane intocmai ca
si in Rusia" 4. Dupa, ce releva i alte forme de luptg care se reproduceau
aidoma in miscgrile tgrgnesti din Rominia ca i in cele din Rusia, comen-
tatorul ggsea cg este de prisos sg se mai insiste asupra faptului ca ambele
miscari an fost dirijate din umbra" de cgtre organizatii secrete dupg un
plan stabilit in prealabil. Este probabil ca planul i metodele de actiu,ne sg
fi fost preluate de la organizatiile corespunzgtoare rusesti, sau ultimile
sg-$i fi trimis direct agentii in vederea ridicgrii maselor din Rominia. Nu
este lipsit de interes sa remarcgm ca divagatiile comentatorului, en pretentii
de analizg subtilg, si-au ggsit riposta chiar in perioada aparitiei lor.
In coloanele ziarului Adevarul se sublinia coincidenta izbitoare,
care mergea uneori ping la reprodu,cerea celor mai mici detalii si amg-
nu,nte dintre formele de luptg ale tgranilor din Rusia i celor din Rominia.
In capitolul asupra rascoalelor din cartea ministrului agriculturii Jermo-
loff, poti sa inlocuiesti cuvintul rus prin eel romin i incolo nu vei avea
nevoie de nici o altg modificare pentru a avea o succinta descriere a rascoa-
lelor" 5. Concluzia la care ajungea autoruI articolului publicat in Adevarui
se deosebea in mod radical de cea pe care o formulase comentatorul sia-
rului Conservatorul. In fond el punea problema pe adevgratul sau teren
de rezolvare : Numai starea Varanului rus se mai aseamana cu a celui
romin. i fiindcg in materie socialg aceleasi cauze trebuie sa producg
aceleasi efecte, si in Rusia au avut loc rascoale tgra'nesti care an ping in
an:an-mit aceleasi caractere ce ale noastre" 6.
1 Reci, 6 martie, 1907.

2 Q. Bacalbap, Bucurestii de alleidatd, Buc., 1930, vol. III, p. 153.
3 Dezbaterile Senatului pe anul 1008, p. 745.
4 Conservatorul, 30 martie 1907.
5 Adevdrul, 29 mai 1907.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
13 INFLUENT& PR MEI REVOLUTII RUSE ASUPRA TXRXNIMII ROMINE '65
V. G. Korolenko, renumitul scriitor rus animit de idei umlnitare,

vizitind Rominia in vara anului 1907 mkturisea cg vestile despre eveni-
mentele revolutiei ruse au pltruns ping in cele mai ind3pktate colturi
ale Rominiei, ca in zilele libertgtii ecourile evenimentelor ruse au ajuns,
desigur, si ping la gurile Dungrii".
Dintre cercetgtorii mui proamin3nti ai problem4 agrare, care 8-au
ocupat cu studierea cauzelor si cond.itillor istorice in care a avut loc rgscoala
tkgneascg din 1907, Radu. Rosetti a fost unul dintre pu,tinii care s-a oprit
in mod special in lucrarea sa Pentru cc s-au rdsculat fdranii asupra, influ-
entei revolutiei rusesti asupra spiritului tgrgniraii". Trebuia spas ca si
in aceastg privintg Rosetti a rgmais un reprezentant fidel al clasei sale,
cuprins de panicg si de neliniste fatg de excesele agrare din imperial
vecin" care se tin lant" constituind un exemplu m3lipsitor pentru lumea
satelor din Rominia. Pantru, a argta gravitatea pericolului" si seriozitatea
cu, care trebuda privity problem), influentei prim3i revolutii ruse la sate,
Rosetti face unele aprecieri care dezvgludesc, intr-adevg'r, inriurirea plater-
nice a evenimentelor revolutionare din Rusia asupra tgrAnimii romine.
El a saris u,rmgtoarele : Printre alte revendicgri la ordinea zilei in Rusia
sint acele ale taranimii care, ca si a noastrg, cere pamint" 2. Misckile
tgrgnesti continua Rosetti izbucnesc din ce in ce mad puternic si
se pot opri numai cu forta armatg si cu toatg paza granitei Peutu.lui
de cgtre ru.si, intro tgranii de p3 amb3le maluri existg comunicatiuni zil-
nice care scapg orickei privegheri. Cele ce se intimpll in Cara, in unele
provincii ale Rusiei, nu pot se nu fie aduse la cunostintg tkanilor basara-
be,ni, incg mgrite si denaturate prin depktare. D3 altminteri nici Basara-
bia nu e cru.tatg de propaganda revolutionarg si aici tgranii cer pgmint" 3.
In Incheiere Rosetti insists, asupra faptu,lud ca stirile din interioru,1 impe-
riulud" si mad ales cele din gubernia Basarabia tree repede Prutul
si intr-nn timp mai lung sau, mai scurt ajung ping la munte si ping
peste Milcov" 4. D3osebit de nelinistit era autorul lucrgrii Pentru ce
s-au rasculat fdranii fatg de izbu,cnirea unor tulburki serioase peste
Prot, care ar alcgtud pentru, linistea publics a Rominiei o primejdie
din cele mai vajnice" 5.
Yn leggturg cu reflectarea influentei revolutiei ruse in istoriografia
vremii e foarte semnificativg pozitia lu,i Const. Dobrogeanu-Gherea in
aceastg chestiune. D3si a scris lucrarea sa Neoidbajia sub amintirea proas-
pAtg a evenimentelor revolutionare din 1907, Gb_erea a ignorat complet
problem% influentei prim3i revolutii ruse asupra miscgrii revolutionare
din Rominia, In general, asupra miscarii tgegnesti, In special. In Neoiobagia,
C. Dobrogeanu-Gherea s-a multurait sa facg aprecieri despre aceea ca
sintem unica tarn din Europa, afar de Rusia, care avem prilejul trist
1 V. G. Korolenko, Polnoe sobronie socinenit, vol. XIX, Hirkov, 1923, p. 113, citat dapi
E. I. Spivakovski, Podiom revolufionnogo dvijenia vRamtnii o !lactate XX veka,Mlskva, Sstek-
ghiz, 1958, p. 95.
2 Radu Rosetti, Pentru ce s-au rdsculat fdranii, Bac, 1907, p. 605.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
5 - c. 2681
www.dacoromanica.ro
66 D. HUREZEANU 14
al revoltelor taxgnesti" 1 si s§, zdrobeascg" de pe pozitiile unui obiectivism

burghez acuzatiile de instigare aduse de diferiti politicieni buxghezi icona-
rilor 9i juggnarilor rusi. In rest, sub pretextul unei profu,nde cercetgri
97 impartiale" si de Nina, credintg a cauzelor gi explicgriirgscoalei", Const.
Dobrogeanu-Gherea a ocolit In mod. Cu total neinteles si nepermis pentru
un sociolog asa cum singer Ii plgcea 05-01 spun/ ce se ocupg cu pro-
blema agrara i frg"mIntgrile targnesti influenta primei revolutii ruse,
dovedind $i In felul acesta cg Insemngtatea istorico-mondialg a revolntiei
din Rusia a ramas neinteleasg, departe ca strains de el 2.
Mai milt decit atita, prin atitudinea lei fat/ de Inriurirea pe care
a exercitat-o revolutia rusg din 1905-1907 asupra miscgrii revolutionare
din RomInia, Gherea izola grandioasa rgscoala din 1907 a taranilor romini
de marile lupte de clasa, tii adInci prefaceri sociale pe care le-a inaugurat
prima revolutie rus'a.
Luptele de clasg ale proletariatului romin ca of puternica rgscoalg
targneasca din Rominia fac Ins parte integrant/ din Intreaga serie de
revolutii sociale qi miscgri de eliberare ce au zguduit In aceastg perioadg
Asia si Europa sub influenta puternicg i directg, exercitatg de revolutia
popular/ din Rusia anilor 1905-1907 $i sint indisolubil legate de ea.
BAHHHHE IIEPBOVI PVCCROVI PEB0J11011HH 1905-1907 roAoB

HA PYMbIHCKHX HPECTEHH H HYTH Er° HPOHHRHOBEHHH
B gEPEBH10
HPATHOE COgEPIRAHHE
HpecrunicHoe HoccraH0e 1907 roga &Tao 110)1140TOBDeHO mem xogom

0cropxylecHoro paaBOTHR PyMEI111114. OHO 6LIJI0 nopolageno rayGolcomu
npor0HopetmamH, paCIHRTLIBRBILINMH BCIO CNCTeMy Ce.111)CH0r0 XOBSItiCTBR
nocae pe(popmht 1864 roga. ODHOR 143 BHeILIHNX npoin4H, C110C06CTBOBRBLIIIIX
Haqa.ny (fiespamcHo-maproscHHx co6htrnti 1907 roga, SIBHaan nepHan
HapogHaa pesomonng 1905-1907 TODOB B Pocciw. AHrop maytum iirrm
11p0HHHHOBeH11/1 orasyHort nepHoit pyccHolt pertomon0H yI ilepT1,1, nogrnep-
emBaionime 13,1111HHHe CO6LITHi1 B POCCILEIHa HpeCTIOTHCHIle MaCCIA PyM1a1H11N.
Tiernan', caawmcHoe Hace.nenxe Ha reppwrop00 Pymbm00, npe5htHa-
Erie F1 ge,FITUILHOCTb HOTeMIUSHueB B pymbmcnix ceaax, pyccHge Tkxtlec-
HHe amerpanna, Haitortieil,m0tmue cHHari pymbnicH0x HpecTLHH C pyccitrimx
1 C. Dobrogeanu-Gherea, Neoiobdgia, Buc., 1910, p. 173.

2 Spre deosebire de C. Dobrogeanu-Gherea, In lucrarea dedicata criticii conceptiei neo-
iobAgiste, S. Timov a subliniat In mod special influenta primei revolutii ruse asupra rascoalei
taranilor din 1907 in Romlnia. E drept cA autorul nu a cercetat in mod concret problema,
cum de altfel s-a ocupat In linii generale de rascoala din 1907, dar a pus-o cu toata clari-
tatea of tAria necesara (Vezi S. Timov, Agrarnti vopros, i Krestianskoe dvijenie v Rumtniii,
Moskva, 1928, p. 112).
www.dacoromanica.ro
SI V1ti3a1abH IaNIUd mtnionas asas vuansv nvismysyi Dliwou L9
claIittou'mwelimaxoadm OPIWOMIFDIC mdu xeVioxadau pith/Enda a xmago 'nodolo

aaa c1301LIMH XWI'llia0H30 MiedOIHE(1) mstaaned,Looduoud 0 uoadau
gonaolcd mmtonroaad mttada ojonaluaBuZd BaIonnaIoadn
mdIommaH PH 401 0Lh 5,LEh011 Brunmnodu a 0111a0dOti a 4110120 -HOIIITHed.10
NOR OELL301aXVOX H aaerviam arum VSNWIIC9IXhBEE9H 1/1101r3Xh 111141.33dX
WOISII OHH0110J13011 marmnomen grido,Lonan Bricinuosor ùmnens aarog
mrm aanavt xrixaml,vivixdu 'xianhoaanx momiontouroaado Mitt XXHOIR a od moo
X 0 09ad09 HEML3061 E8 '01111108 OWTIMIEHONIEHE a NOM XXH9MOHIO 0.Lia -Xfia
ayraew tusaIaadn orrag oaaniedgo %mar en umaattaao 811 cIa8'811 andoIon
aamrea-en xlannoMmoiroaad uff,Liagoa a .mmaaod
Vomdau E,LOOd oammomMonroaad emaatton 'ea,tonma,Loadn umaaasm o
da oa gonoaSd milronroaad du ne,leno &tit ao gamin d mwmpaic XWX113011mr,Infou
4XIATEIHI3dtlXiile IXPlifirOXPTI 0311 eH mmdoInddaa, qamed,Lo X WIDOW:MEV° -.03EH
wamnar wysnaaao a `mmmawdd onnag000 inueinaaicd t wmnonkteda&
000 or.Eg ("rod a neavuodu akt voadan uomaLcd d MI11012000 mVado II de o
03ENI XifedS143 OffaDafiX0dall 14HHdOW ehoonanodg `linnviaa,oll" antteama -
maamm a mmaradd meaaog clIDOHHICLHE àahmlnwas.ou xminalcanwadu 3.1
visangrumhoo wismaanroa go6yL06y aottoa a `mmincimicd Ianrattria XX all
onaroi, num aohdog es qtfogoao on m men HOHXHIO0a ;louden #oxaodd -oaad
&wogFir Ìaamt isaximnamVoren Ou SaIattaaoa o gonooSd taMmneda
qtrawm sag mitnanwoo aarog OVIHIah H arinhoJ, gkinataao o cWO.L Osth -oxamodu
oina a '00330d HdEVOJETT9 141118E13 o wignitaaoa `wamnaraaen -ErlfaIDOHIS30
maa,Lu xruunateca aoltoxadau a 01011t0 Ejadag BISdll EH a0JStni
dID OLIO CIOVXCILI ciDEreakrat HaIAIdxOlt J IaIc xIg 4a0XXIHIOLLOX OHMOIAI o -HOdOatc
OFI,Looti &ELK 4E011314 01h OXHOHELOdUS VITHOHIOHLOOTAIXE8a dlt3xaw -01f00EH
walla mmaaod zX XXEIVAIScl ònara,veEIOValf0 amnadminaud Tia,Loomrointsoa
mignalaStrou Tviattaffo mo,Lottoren a VTAIHdif oaoao o ilogriveliazum -03081f3I
110a riggdog a muontYo uoakid anedIo
otaloosulagoalp Higiregodzmad EILLOHIS4,LOOd31 PH HILL14903 a XX330d
aooicHaa cOL 01h MHO Ftreaodma,adudaInm SXSe mmuagoo a Ftnho,L trade is
XriHfiXE 3CTIMILKOPH 15XHElfaM H aoaada.lant op Iskr,r,N9 -506ti LO6ti Hotrod
cIOXILTMECLLO a XXWOH803 HiccI130da 0,L3EEL MaHaX8HIAIXHaahx,L3EIHE4) 41,1108E40
OH mtniouctILOLLO£LLOOD 411I3orpnra,una0tial1 OH eitaaaa a 0a0H00 xmLe -amrnaud
xia,veh H XPIHHEIALLL 14}0HEROHUOI clOXIfEaltRSdEll90 ah ooa OPTHHOHCEdna X
arnmeaosmirrea,opidnria HXHOINAINII3 X I'LLIART eaLOHHgLOado untretimanmir
oaaahMniamou ammanthicird XX8XYa X OXHOILS.If011 ytICWOO o.Le °nor -aro
IaLt HUH 80 03 XPIHHOHI09 wilmlielerdu 11c1J1,30dx HUI X co unnatngOOD ddOX -30
aolaiallnou riaoadu maximnamttoxen a OIHEInog 3 Rwvinrcu,DadH
a OXH9h01IfHE8 mas,e,Lo ma,LavandIewaaed EXaOIH13dI IX avrnantedgoIo
ilmaavara uoadon ffonoold memonroaad EH oa slung a XXHirthiSd OIXEIELDV0d11 -
XIATHIC XXXIGISELL31t01100,1 110,1Sd3t 14HedI3 X E8 Nowa9Ld
ayl xmmahSsir a011'EXCIOLPIAT d0I118 ZaErfalt Toaria ariaoaourn
mog oaonornawSd EIVirclus.alrodu HEX m aontnow aonamsaIaadn amneIoaoa a
nmincutifd Ermonsram 40HaE1303 ONI3Eh 0.10ail elind xIgnaremnoa unlionroaad
XXXIDHCILLOH a Sole tiomdan °MeV X AHOdEla
ra xianaraInttogoaao i/OrklanclrEtlf
VOX mainardu wiantaom Alamknatra uontrodian vanicof"ad LOHSOU "a°"a
0 0 InIt
www.dacoromanica.ro
68 D. HUREZEANU 16
L'INFLUENCE DE LA PREMIERE REVOLUTION RUSSE

(1905-1907) SUR LA PAYSANNERIE ROITMAINE ET SES
VOIES DE PENETRATION DANS LES CAMPAGNES
RESUME
Le sou,levement paysan de 1907 avait ete prepare par le tours memo

de l'evolu,tion historique de la Roumanie. Il fut engendre par les contradic-
tions profondes qui minaient l'entier systeme agraire du pays apres les
reformes de 1864. La revolution populaire russe de 1905-1907 fut l'un
des facteurs exterieurs qui contribu,erent a declencher les evenements
dont la Roumanie a ete le thatre en fevrier et mars 1907. L'auteur de
l'article s'attache precisement a etablir comment et par quelles voies
parvinrent aux masses paysannes roumaines les echos de cette premiere
revolution russe, eta analyser les symptomes revelateurs de l'influence
des evenements de Russie sur la paysannerie roumaine.
La presse, la population d'origine slave, la presence et Pactivite
dans les milieux rurau,x des marins revolt& du, « Potemkine », celle des
refugies politiques russes et, enfin, le contact personnel entre paysans
roumains et russes le long de la frontiere, qu'ils franchissaient des deux
cotes, furent autant de facteurs propres a propager parmi les paysans de
Roumanie les idees engendrees par la premiere revolution russe.
La presse, it est vrai, ne penetrait guere dans les campagnes, et
pee de paysans d'ailleurs etaient a meme d'en faire la lecture. Ce fut
elle neanmoins qui, graduellement, accumula un minimum de connais-
sances, rudimentaires sans doute et imprecises, touchant le mouvement
revolutionnaire de Russie et la lutte des paysans russes pour la posses-
sion des terms. Et, fait significatif, de toutes les nouvelles qu'apportaient
les journaux, c'etaient precisement les relations touchant les evenements
revolutionnaires du, pays voisin qui retenaient avant tout l'attention des
paysans.
A cette époque, oil relan revolutionnaire de la paysannerie prenait
une ampleur croissante, les refugies politiques russes et la population slave
etablie en Roumanie, composee surtout de Busses et d'Ukrainiens, pro-
pageaient aussi, les nouvelles relatives a la revolution russe.
Dans cette oeuvre de diffusion des idees revolutionnaires parmi les
masses populaires, u,n role partigulierement important revient aux heroi-
ques marins revolt& du, croiseur «Potemkine », &barques en Roumanie.
Par leer attitude militante d'intervention active dans les mouvements
sociaux qui agitaient alors la Roumanie, ils firent figure non settlement
de combattants pour la cause de la liberte, mais encore de messagers
de cette premiere revolution russe.
Quant aux habitants des regions voisines de la frontiere, ils avaient,
des evenements de Russie, tine connaissance plus claire et plus complete,
du fait des rapports qu'ils entretenaient avec leers voisins d'au-dela
du Pruth, riviere qui etait constamment franchie par les habitants des
www.dacoromanica.ro
17 INFLUENT'. PRIME' REVOLUTII RUSE ASUPRA TARANIMII ROMINE 69
deux rives. Ces relations reciproques, et les nombreux moyens d'informa-

tion qui en decoulaient, contribuerent directement a l'intensification de
la lutte de classe dans les deux pays ; c'est la ce que confirme incontes-
tablement une stricte interpretation de toutes les sources documentaires.
Le .trait essentiel de Pattitude des paysans devant le mouvement
revolutionnaire russe est gulls interpretaient les evenements a travers
le prisme de leurs propres aspirations et de leurs interets les plus pressants.
Ces evenements se refletaient souvent dans leer esprit dune maniere
fantastique et naive, fort eloignee de la realite. Neanmoins, derriere cette
interpretation vague et nebuleu,se, reparaissait toujours Video precise et
nettement cristallisee de la paysannerie, qu,'il lui fallait s'affranchir enfin
de l'oppression des proprietaires fonciers, s'assurer une existence moires
precaire et obtenir des terres. Le fait ressort clairement des temoignages
des paysans eux-memes, aussi Bien que des relations des correspondants
de presse qui venaient en contact avec eux.
La partie finale de l'article s'occupe de la reaction des representants
des classes dominantes, de Roumanie et de Petranger, contre l'influence
de la premiere revolution russe sur les evenements de Roumanie, ainsi
que de la maniere dont ils consignerent ces faits.
La conclusion qui se degage du materiel &bathe est que la lutte de
classe du proletariat roumain et le vigoureux soulevement des paysans
font partie de cette longue suite de revolutions sociales et de motive-
ments de liberation, qui a la meme epoque, ebranlerent l'A.sie et l'Europe,
sous l'influence energique et directe de la revolution populaire russe
de 1905-1907.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SITUATIA CLACASILOR DIN TARA ROMINEASCA
IN PERIOADA 1746-1774
DE
FL. CONSTANTINIU
1. SITUATIA AGRICULTURII IN TARA ROMINEASCA
Lucrarile putin numeroase referitoare la istoria socials a veacului

al XVIII-lea in Tara Romineasca §i-au concentrat atentia asupra a doua
principale momente din evolutia relatiilor agrare : reforma lui C. Mavro-
cordat (1746) §i mezamintu,1 lui A. Ipsilanti (1780). Perioada cuprinsa
Intre aceste date a fost mai putin cercetata, iar concluziile asupra evolutiei
agrare in acest interval s-au Intemeiat pe un material documentar limitat,
mai ales, la textele tiparite. intru,cit Ins fonduxile arhivistice contin
documente in masuxa sa modifice unele dintre concluziile vechilor cerce-
tali, incercam in rinduxile de mai jos, 0, reluam problema pe baza unor
materiale inedite.
Recentele discutii asupra celei de-a doua iobagii au pus in lumina
rolul comertu,lu,i de grin in agravarea situatiei taranilor din Wile Eu,ropei
rasaritenel. intru,cit fenomennl se constata §i in trecutul tarilor noastre
in veacul al XVIII-lea2, pentru a cunoa§te stadiul de dezvoltare a relatiilor
agrare, se impune cercetarea nivelului atins de agriculture in aceasta
perioada. Reconstituirea imprejurarilor de viata agricola, fn ceea ce prive§te
intinderea terenurilor cultivate §i metodele folosite fn perioada ce ne
intereseaza, nu, poate fi decit aproximativa. De§i incercarile in aceasta
directie se lovesc de numarul redus al informatiilor privitoare la chipul
1 S.D. Skazkin, Problemele fundamentale ate a;a-numttei a doua iobagii" In Europa cen-
trala ;i rdsariteana, in Analele romtno-sovietice, seria istorie, an. XII (1958), nr. 1-2, p. 105
gi urm.
2 A. Otetea, Le second asservissement des paysans roumains (1746 1821), in Nouvelles
etudes d'histoire, Buc., 1955, p. 299 si urm.; idem, Problema periodizdrii istoriei Romtniei, In
Studii, an. X (1957), nr, 6, p. 108.
www.dacoromanica.ro
72 FL. CONSTANTINIU 2
de lucrare a pamintuluil, studii recente au aratat a sistemul celor trei

tarlale (forma gEneral raspindita In Intreaga Europa) nu a patruns decit
pin& la linia Carpatilor ... Pe noi ne-a prins patrunderea capitalism-alai
in agriculture pe treptele inferieare ale destelenirii permanente si ale
celor doua cImpuri. Agricultura noastra pe ridicase deci ping, la nivelul
tehnic pe care 11 putcm descmna in termeni romInesti prin denumirea
de noirna i destelEnire"2.
Cercetarile din ultimul timp au aratat ca pine la mijlocul veacului
trecut cresterea vitelor a detinut primatui asupra agriculturii. Acest
raport nu inseamna ins/ ca in cultura cerealelor nu s-au Inregistrat simti-
toare progrese. Un indite semnificativ In aceasta privinta 11 constituie
vInzarea griului din Moldova si Tara RomIneasca peste Carpati, din a
doua jurnatate a veacului al XVI-lea's.
Accentuarea monopolului turcesc asupra produ,selor cerealiere In
veacul al XVIII-lea 4 i depopularea tariib, datorita mai ales oneroasei
politici fiscale practicate de majoritatea domnilor fanarioti, au treat
conditii neprielnice dezvoltarii agriculturii In mantra in care fertilitatea
exceptionala a solului ar fi Ingacluit-o. Calatorii straini 1nregistreaza
aproape toti contrastul dintre rodrucia pamIntului 9i Intinsele terenuri
lasate in paragina din pricina numarului scazut al bratelor de mama,
Astfel, in 1702 EnglEzul E. Chishull, Insotitorul lordului Paget, descriind
cImpia dunarEana, observa ca In ciuda bogatiei vegetatiei aceste tinuturi
slut aproape nelocuite i lasate In paragina'"6. Spre stirsitul aceluiasi
veac, In 1797, can alt calator Englez, John Jackson, strabatind aceleasi
regiuni, trecuse Dunarea, pe la Rusciuk si se Indrepta spre Calugareni
InsEmna ca, ping la aceasta din urma localitate nu se zarea nici o cultura',
iar de acolo Inainte, drumul trecea printr-o reginne frumoasa, care Insa
era putin cultivata, macar ca se arata foarte roditoare"7. Exemplele s-ar
putea Inmulti ; ne limit am la cele de mai sus pentru, ca rezuma impresiile
calatorilor europeni popositi pe meleagurile romlnesti in cursul veacului
al XVIII-lea.
Este nevoie totusi de o precizare : In cunoasterea nivelului atins
. de agricultura in principate trebuie avut In vedere ca act ti straini priveau
realitatile agricole de la noi cu ochii unor oameni care cunosteau metodele
1 Cf. J. Meuvret, L'agriculture en Europe aux XV I I-eme et XV II l-eme siecles, In Rela-
zioni del X Congresso di Scienze storiche, IV, Firenze, 1955, p. 139 si urm.
2 H.H. Stahl, Contribufii la sludiul satelor devalmase romtnesti, vol. I, Buc., 1958, p. 299.
3 P. P. Panaitescu, cap. Producfia §i alga economicd, In Viola feudatd In Moldova si Tara
Romtneascd, Buc., 1957, p. 16, 37.
4 M. AleXandreseu-Dersea, Contribution a l' etude de I'approvisionnement en ble de Constan-
tinople au XV I I l-eme siecle, In Sludia et Acta orientalia, I, 1957, p. 13 si urm.
6 Tara ar putea hrbni de 5 sau 6 on mai multi locuitori decit are In prezent si cel mai
rau este ca ea se depopuleazA tot mai mutt, mai ales de 30-40 ani". Drept cauze ale depopularii,
generalul Bauer indica guvernarea despotica a turcilor, impozitele, chipul tiranic de percepere al
acestora, ve)catiunile boierilor, razboaiele cu toate urmarile for 5i !ciuma (Bauer, Memoires
hisloriques et geographiques stir la Valachie, Francfort et Leipzig, 1778, p. 19-20).
6 Buletinul Socieldfii de geograf ie, an. XLI (1922), p. 198.
G.J. Karadja, 0 cdldlorie prin Muntenia In anul 1797, In Viafa Romtneascd, XV (1923),
nr, 10-11, p. 160-162, Muntenia are un pataint bogat, slut Insa prea multe paduri", ob-
serva Jackson.
www.dacoromanica.ro
3 CLACA$II DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746 -1774 73
mai lnaintate de cultivare a p6mintalui din Orile for sau judecau posibi-
litgtile economiei agricole a prilor Romine In lumina tratatelor de agro-
nomie care incepeau sa circule tot mai malt In Europa. E o apreciere
pornitl de la criterii economise §i agro-tehnice existente In tari le ca o
agriculture dezvoltata. Pentra localnici, pentru cei care aveau, o mai adinca
cunoastere a climatului istoric al locuxilor, al felului de viat'a oriental, ace-
leasi lucruri se prezentau, sub can aspect diferit. Astfel, de pilda, unuj slujbas
otoman, cunoscgtor al agriculturii practicate In Orient, Tara Romineasc6
mi aparea ca roditoare si foarte bine cultivatIm. Sint aici cuvintele cuiva
care cunostea indeaproape viata agricola a Balcanilor $i a Orientului
ri era in mascara sa seziseze progresul inregistrat de cele dou5, principate
in domeniul agriculturii ; un progres, pe care alte izvoare ni-1 aratg, a
nu fi considerabil, dar care trebuie luat In seams mntr -o cercetare do istorie
socials. Proportlile acestui progres incercam 0, be explieam mai jos.
Elemental non in agricultura rarilor Boilable in veacul. al XVIII-lea
este raspindirea pe scarg, largg a culturii porumbului. Apgrata la noi pro-
babil la inceputal veacului al XVII-lea, noua plant& ajunge In mind
elemental de baz6 in alimentatia locu,itorilor. Explicatia trebuie cantata
asa cam s-a arItat 2 in imprejurkile create de desfkuxarea fazboaielor
pu,rtate de Poartg cu Austria. Capitala imperiului otoman era aprovi-
zionatg cu, grine din principate dar pe ling/ aceastA obligatie permanentl,
tarile Romine trebuiau, sa livreze mari cantitgti de cereale trupelor beli-
gerante. Porumbul, nefiind ceru,t de turci, devenise astfel principalul
aliment al populatiei. Italianul Domenico Sestini, care a trecut prin
Tara Romineasc6 spre sfirsitul veacului al XVLII-lea, scrie c& porumbul
este primal si aproape singuxul for mijloc de intretinere". Calgtorul
aflase ca acesta fu,sese introdus de patina vreme §1 isi explica larga sa
faspin.dire prin faptul ca nu cerea o mama; stAraitoare, iar recolta era
sigur64. John Jackson, referindu -se la aceleasi regiuni ca si Sestini, amin-
teste de o regiune frumoasg, unde se cultivg, mai putin griu decent porumb" ;
dintre cerealele cultivate la noi, el mentioneazI in primal rind. griul
turcesc"5. Griul a continuat s& ocupe un loc Insemnat in cultarile cerea-
Here chiar si dupg, ce porumbul devenise principalul mijloc de hranA
al populatiei. Aceasta se explica prin faptul cg dintre cerealele produse
in Moldova si Tara Romineasca, grilll era cel mai cerut In circuital comer-
cial exterior, In primal rind de imperial otoman.
infra& nu, dispunem de date precise privind volumul produ,ctiei
de grill, $i a altor cereale a principatelor In aceastg epos /, este necesar,
pentru a putea aprecia potentialul agricol al Tgrii Rominesti si al Moldovei,
sO, folosim poruncile otomane referitoare la procurarea de zaharea ; acestett
1 M.G. Karadja, Principatele romtne vdzute de un funcjionar turc din veacul at XV III-lea,
In Arhivele Oltertiei (1933), nr. 67-68, p. 293, cf. N. Iorga, Istoria romtnilor prin cdldtori,
Buc., 1928, vol. II, p. 195-202.
2 N. Iorga, Vechimea culturii porumbului la noi, In Revista lstoricd, VI (1920),
nr. 7-9, p. 173.
3 Idem, Cdldtoriile lui Domenico Sestini to Muntenia, Arhlva Societatii stiinifice 5 lite-
rare din Iasi, IV (1893), nr. 10-11, p. 571.
4 D. Sestini, Viaggio in Valachia e Moldavia, Milano, 1853, p. 42.
6 C. I. Karadja, op. cit. ; apusenii numeau porumbul glitz turcese".
www.dacoromanica.ro
ne ingaduie, fie si indirect, IA cunoastem gradul de dezvoltare atins de

agriculturfil. Astfel in 1741, domnul Moldovei primea poru,ncfi sfi furni-
zeze imediat 13 000 de chile de f5,ing la pretui de 55 bani chila2. Repre-
zentantul regatului celor clod, Sicilii 4eli informa guvernul la 24 ianuarie
1756 ca, Tfirii Romlnesti i se cerea de la Constantinopol s5, trimita 300 000
chile de grin si 200 000 chile de orz, iar Moldovei 200 000 chile de grin
si 100 000 chile de orz3. In 1758 soseau in capitala otoman5, din taxile
rominesti 1 000 000 chile de grin si 490 000 chile de orz4. Deputatii munteni
11 informa-u, pe contele Panin in 1770 c5, Cara for trimitea anual la Constan-
tinopol 35 000 chile de grill ell asigura hrana garnizoanelor turcesti din
raialele Braila, Giurgiu si Turnu5. Aceast5, noun obligatie fusese introdu,s5,
in anii 1755-1756, dud tulburfirile din Egipt ell Constantinopol creau
dificultati de aprovizionare6. In 1769 se livraser4 turcilor de cfitre Tara
Romineasc5, 40 000 chile de grin ; ell aceeasi cantitate de orz din recolta
anal-11j precedent'.
Cu acelasi prilej, trimicii munteni inffitiseazfi ell situ,atia generalfi
a Orli, indicatiile for constituind un pretios mijloc de reconstituire a vietii
economice a Tfirii Rominesti. Potrivit acestor date, cu,ltuxa cerealelor
cIpfitase o mai mare dezvoltare in judetele Ialomita, Arges, Romanati
si Dolj. In legfiturg, cu, primal dintre aceste judete aflfim ca cea mai
mare parte din producte, adic5, zaharele din care se hrfineste Cara, se
face in judetul acesta, cum si cel mai Insemnat convert cu grin ". Ialo-
mita apfirea attanci ca unul dintre cele mai bogate judete ale Orli, fapt
care explia ell de ce, cind se vorbeste de rodnicia altor judete ca
Mehedinti sau. Ilfov termenul de comparatie este mereu. Ialomita 4.
Trebuie subliniat faptui ca livrfirile de grin care turci nu epuizau
cantitfitile destinate schimbului. A continuat sa existe ell 0, se dezvolte un
comert intern de grine alfituri de care intilnim deseori un prisos destinat
exportulu,i. In 1770 deputatii munteni stfiruie in a arfita tocmai deplina
satisfacere a nevoilor interne de cereale ell posibilitfitile de export ale Orli ;
ei aratfi c5, in anii de pace, dup5, trimiterea celor 35 000 chile de griu dato-
rate Portii lumea isi avea cu prisos indestulare trebuincioas5,... 9i li mai
prisosea incfi ell zaharea pentru negot ; ba Inca ell alti negustori cumpfirau
1 M. Guboglu, Documentele turcesti din Arhivele Statului si importarda for pentru cercetd-
rile istorice, In vol. Arhivele Statului. 125 de ani de activitate, Buc., 1957, p. 436-438. Pentru
darea In grin, eunoscuta sub numele de istira sau mubaya, qi chipul de percepere al acesteia,
vezi N. Svoronos, Le commerce de Salonique au XV II I-eme siecle, Paris, 1956, p. 48-50.
2 N. Iorga, Studii documente, VI, p. 327.
3 A. Otetea, Contribution is to question d'Orient, Bucuresti, 1930, p. 168.
4 L. Gueer, Le probleme de l'approvisionnement d' Istambul en cereales vers le milieu du
XV III-erne siecle, In Revue de la Faculte des Sciences Economiques de l'Universite d'Istambul,
XI (1950), hr. 1-4, p. 179, unde se dau chila de Chilia = 230,94 kg, si chila de Istambul =
25,66 kg.
5 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, Buc, 1902, p. 461, chila este socotita aici ca avind
240 ocale.
6 M. Alexandrescu-Dersca, op. cit., p. 20.
7 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 462.
6 Iar partea de jos este cimpie, unde se fac bucate ca 0 In Ialomita" (e vorba de Ilfov),
iar despre Mehedinti doua. (parti) de ctmp, unde se fac bucate multe pentru zaharele ca gi
In Ialomita".
www.dacoromanica.ro
5 CLAC.A$II DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 75
de la taranii romint pentru vinzare"1. Existenta unor negustori care achi-

zitionau, grin, pe piata interns ne este doveditg §i de o porunca a lui C. Ma-
vrocordat din 11 ianuarie 1742 prin care se ordonA oprirea activitatii acelor
97 negutatori ce ar fi cumpgrAtori de pone ", ping, la satisfacerea exigentelor
otomane2. Merits a fi remarcatO insemnAtatea acestor negustori care im-
puneau prin prezenta lor, chiar in conditfile monopolului tartest, o anu-
mita. politic6 de preturi" a domniei. S-au amintit mai sus preturile deri-
zorii stabilite de turci la cu,mpArarea grinelora. Era evident pentru domn
ca in asemenea conditii cererile otomane nu pu,teau, fi indeplinite cu usu-
rinta, ,fapt care atragea sanctiuni, mergind ping, la pierderea domniei.
Dintr-o poruncl a domnului Moldovei din 1742 aflam felul In care problema
era solu,tionatO Poarta ceruse o anumita cantitate de grin, fAinA de griu,
§i orz care urma BO fie adunafa la Galati ; la rindul lui, domnul, informin-
du-se, Oda ea In tare negustorii platesc 3 lei pol chila de 18 dimirlii", iar
chila de orz cite 50 parale. De o concurenta reall intre domnie gi ace§ti ne-
gustori nu poat,e fi vorba, deoarece, a§a cum s-a aratat, acestia din uxma
erau opriti de a cumpara gripe piny la executarea poruncilor Portii. Totu§i
preturile oferite de ei, in conditfile normale" de actiune a legii valorii,
trebuiau, luate in seams de catre domn, chiar atunci cind prin interventia
sa, ca reprezentant al monopolului tartest devenea singurul cumpgrator
pe piata interns. In porunca amintita, avind in vedere cá griul trebuia ma-
cinat i transportat In Galati, domnul oferea 4 lei pe chila de grin §i 1 leu
§i jumAtate pe chila de orz 4. Prin urmare, in cazul de fats, producatorii
autohtoni, formal, nu au fost pagubiti, legea valorii croindu-$i drum chiar in
imprejuxirile neprielnice ale dominatiei otomane. Pierderile de bani, re-
zultate din diferenta dintre pretul platit de turci, §i cel achitat in tarn de
catre domn, erau acoperite din impozite, a caror greutate apOsa asupra
tOrAnimii.
Cerealele, cu deosebire griul, §i produsele fabricate : Mina gi piinea
nu erau vindute numai tuxcilor ; cu cit tirgurile si orasele din tarile romi-
nesti se dezvoltau gi deveneau centre de productie me§tesuggreasca ci de
schimb, accentu,indu-se astfel separarea de ocupatiile agricole, cererile de
grin in asemenea aglomefari urbane sporeau. Poruncile domnesti ne dau o
sugestivl imagine a tirgului, uncle domeniile boierilor gf mOnOstirilor, pre-.
cum si gospodariile taranecti i§i desfAceau produsele agricole. 0 astfel de
imagine reflects un document din 1761 privitor la repartizarea locurilor In
piata din Suceava. Sint pomenite cu acest prilej pitAritele cu pita" §i
97cargle cu fOinA sau cu alte legume"2. Exists documente care vadesc pre-
ocuparea domniei de a asigura aprovizionarea cu piine i cereale. Pentru a
stimula pe producatori in desfacerea mArfuxilor in centrele orAsenesti,
sint acordate o serie de inlesniri Olin primul rind scutirea de tare. In condica
de porunci a lui C. Mavrocordat intilnim invitatia adresatO de domn, locui-

2 Idem, Studii ;1 documente, VI, p. 325.
3 Cf. N. Svoronos, op. cit., p. 49 $i urm.
4 N. Iorga, Studii ,gi documente, VI, p. 332.
5 Idem, Istoria comerfului romtnesc, Buc., 1925, vol. II, p. 25.
www.dacoromanica.ro
torilor de a aduce la Iasi, pline, faing, griu, orz si malai, subliniind ca bei-
lic nu sa vor lua, iar piinea Inca vor vinde-o cu pretul ei"..
Prin nevoile for alimentare, orasele an stimulat nu numai productia
cerealiera, dar si culturile de zarzavaturi. In descrierea torilor rominesti
de cgtre functionaral turc amintit, se arata ea in imprejurimile Bucurestilor
se afla cimpii roditoare cu grgdini si vii", iar pe Maga Tirgoviste se gases°
7
intinse vii si grgdini de zarzavatuxi72. Este probabil ca asemenea culturi
sä fi fost facute de locuitorii acestor orase, practicg devenita caracteristica
acolo unde orasele sau tirgurile nu an reusit sa se separe complet de inde-
letnicirile agricole ; in acest caz, problems iese in afara preocupgrilor pre-
zentei cercetari. Faptul insa ca in toate poruncile domnesti privitoare la
obligatiile clacasilor fats de stapinii de mosii, intilnim mereu, amintite,
and se vorbeste de dijnia din produse, legumele destinate negutgtoriei",
perfect distincte de acele necesare gospodgriei : ,pentru, treaba caselor for ",
ne indreptateste incheierea cg in orase se desfgceau legume si zarzavaturi,
produse de marile domenii boieresti sau mangstiresti, provenite fie din
dijmele tgranilor, fie din culturile-facute pe rezerva st apinului sau de clgcasi
pe lotuxile tor.
Desigur cg, in ciuda inaspririi monopolului turcesc, o data en insta-
larea domnilor fanarioti, s-a continuat vinzarea mai molt sau mai putin
fg-tisg a grinelor peste Carpati. Numai astfel se poste explica invinuirea
pe care internuntiul Brognard i-o aduce lui Alexandru, Ghica, domnul
Tgrii Rominesti, de a fi oprit vinzarea griului si a altor produse peste Car-
pati. Raspunsu,1 Portii din august 1767 motiveaza mgsurile domnesti prin
obligatiile de aprovizionare pe care Tara Romineasca be avea de indeplinit
fats de Imperial otoman3. Rezuna totusi cg, Inainte de interzicerea ordo-
natg de Al. Ghica, se vindea in provinciile stgpinite de Habsburgi, grill din
Tara Roraineasca. Contrabanda desfasuratg, la granita, care evident nu
putea rasa urme in docu,mentele vremii, a fost de asemenea un factor de
limitare a monopolului turcesc, dar lipsa de date precise nu ne permite nici
un fel de aprecieri cantitative.
in sfiXsit, printre factorii care an stimulat cultivarea cerealelor in
vederea vinzgrii, trebuie amintite si rgzboaiele purtate de Poartg cu
Austria si Rusia. Nevoile de aprovizionare ale trupelor combatants erau
satisfacute in mare parte de productia locals, de unde interesul serviciilor
de intendenta" in sporirea cantitatilor de cereale produse pe marile domenii.
Asa cum s-a remarcat, aceste armate solicitante de cereale, au Indeplinit, in
proportii evident mai moderate, rolul jucat in aceasta directie de cgtre
orasele din vestul Europei4. and insa operatiile militare luau sfirsit, carele
eu griu sau Ming in loc sg se mai indrepte spre depozite militare luau drumul
spre Braila, pasuxile Carpatilor sau tirgurile rgspindite pe Intinsul tgrii,
uncle incgregtura for isi gasea grabnic cumplrgtori.
1 N. Iorga, Studii si documente, VI, p. 229. si J. Jackson scrie cA In orasele marl se gA-
seste IncA pline buns de grlu", vezi, G.I. Karadja, op. cit.
2 M. C. Karadja, op. cit.
3 Hurmuzaki, vol. VII, p. 39-40.
4 A. Otetea, Constrtngerea extra-economied a cliicasilor la Inceputul 'see. at XI X-lea, In
Studii ,si referate privind istoria Romtniei, Buc., 1954, vol. II, p. 1060.
www.dacoromanica.ro
7 CLACA$11 DIN T. R04INEASCA. INTRE 1746-1774 77
Proportiile acestui comert de grine nu trebuie Ins exagerate. A§a

cum s-a amintit, cresterea vitelor detinea -an loc important In economia
*dor rominesti, iar din intreaga mntindere a Ohl, suprafata de paduri si
pgsuni depasea cu mult pe cea a terenurilor cultivate. Stirile despre ex-
portul principatelor mentioneaza la loc de frunte tocmai articolele prove-
nite din sectorul cresterii vitelor. In afar de of $i porci, se vindeau, In
cantitgti insemnate piei de oaie si de caprg, line, miere si ceargl. Impre-
jurgri favorabile pentru o crestere simtitoare a comertului de grine nu. s-au
crest decit dupg 1774, dar au trebuit sg mai treacg citeva decenii pentru ca
,rile rominesti se joace un rol important pe piata europeang ; abia dupg
1829, cele doug principate au inceput se indeplineaseg functia de fuxn.i-
zoare de grin pentru central §i vestul continentului nostru. Trebuie su-
bliniat insg cg dezvoltarea istoricg creia premizele pentru succesul agri-
culturii, pentru inversarea raportului economic : cresterea vitelor, culti-
varea pgmintului, in favoarea ultimulu,i termen. Inainte de a cerceta chipul
in care s-a reflectat pe planul relatiilor de productie, nivelul de dezvoltare
a vietii agricole rominesti, este necesar sg amintim $i factorii care an impie-
dicat si intirziat sporirea Insemnatg a cantitatilor de grine destinate ex-
portului.
Dintre acestia, doi sint mai Insemnati si trebuie se retina atentia cerce-
tgtoruhn. : 1) dominatia otoman'a", mai ales aspectele ei economice ; 2) si-
tuatia demograficg a Tarii Rominesti.
Dominatia otomand. Exploatarea tgrilor romine de cgtre imperiul
otoman a influentat negativ ansamblul economiei romlnesti ; in ceea ce
priveste agricultura, aceastg influents s-a exercitat pe doug cgi : a) _Ex-
ploatarea prin regimul de monopol asupra comelutui de grine; s-a argtat
mai sus ca Tgrile Romine nu aveau dreptul s'a" exporte prisosurile de cereale
de care dispuneau, atit timp eft nu, erau satisfacute exigentele Portii. In
faspunsurile date contelui Panin in 1770, deputatii munteni Insirau, nu-
meroasele articole, in primul rind cerealele, al egror export in regiunile
imperiului habsburgic era categoric interzis de turci. Aceste interdictii
limitau interesul selpinilor de mosii de a spori in chip sistematic productia
marfg a domeniilor lar. Desi comertul cu grine fgcut cu turcii aducea boie-
rimii cistiguxi, in comparatie eu operatiile de schimb, desfkurate in condi-
tale u,nei libertati depline, aceste beneficii nu puteau insemna decit un
stimulent relativ. Este cunoseut chipul in care intelegeau, turcii sa facg
negot2: abu,zuxile lazilor slut o pildg grgitoare. Suzeranitatea otoman si
regimul de monopol pu,neau intr-o situatie de vgditg inegalitate pe pro-
ducgtor fatg de eu,mpgrgtorul turc, situatie, care desigux nu putea con-
stitui pentru, localnici un indemn spre o initiative economics. b) Exploa-
tarea direct& Urmgrile nefaste ale dominatiei otomane pentru agriculture
nu, se reduceau, in cele de mai sue. Intinderi insemnate din pgmintul tgrii
fu,seserg acaparate de cgtre turd pentru, a fi folosite ca pasuni sau exploa-
tgri agricole. Cronica lui Dionisie Eclesiarhul aratg proportffle luate de
1 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 476; V. Papahagi, Contribufii la istoria relafiilor
comerciale ale Munteniei cu Peninsula Balcanicd si Venetia to secolele XVI si XVIII, In Revista
istorica, XIX (1933), nr. 1-6, p. 119 126; N. Svoronos, op. cit.
2 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 505-506.
www.dacoromanica.ro
fenomen si gravitates sa pentru populatia tArii, exploatatA acum, nu

numai prin obligatiile fats de statul otoman, dar chiar si direct de care
negu,storii si cAmatarii turci, care incepuserS sA se dedea pe scars largA la
activitate agricol6 pe teritoriul taxii. Infatisind Iraprejurarile premergA-
toare anului 1769, Dionisie scrie : Intr-acea vreme era aceastA tear&
cuprinsS de turci, c6, luase mosii boieresti si mAnAstiresti, care era for voia
si da arendS cit urea ei pe ele, mai nimic si silea pe oamenii satelor de le
lucra, adecA clAcuia si fAcea negustorie In silnicie...1". Caile de acaparare au
fost variate. 17nii domni fanarioti, pentru a cistiga bunAvointa turcilor
din cetAtile dunarene si a evita astfel violentele acestora, le-au permis.
ocupe terenuri In pAmintul tarii.2. 0 datA instalati aici, ei au inceput sa
Incalce sistematic stApinirile vecine, dedindu-se la jafu,ri si alte acte de
violentA. In jurul terenurilor turcesti se crea repede o zones pustie, locui-
torii cAutind sa -9i salveze avutul si viata prin fugA. Cerind Rusiei in 1770
cucerirea Brailei, Turnului si Giurgiului, a cgror stapinire Inlesnea turcilor
desfasurarea actiunilor prAdalnice asupra asezaxilor din apropiere, boierii
munteni subliniau ca prin aceasta se va da prilej de plugSrie in acel loc"3.
FatA de inmultirea silniciilor turcesti, Scarlat Ghica reuseste in 1758, in
schimbul sumei de 400 000 lei sá obtin5, temporar sprijinul autoritatilor
centrale ale imperiului pentru Inlgturarea acestor elemente de dezordine
si pradS. InstSpinirea turcilor in interiorul Oriff se facea Ina si pe calea
unei intense activitAti cAmAtAresti prin luarea ca zglog a mosiilor da-
tornicilor aflati in imposibilitate de a restitui sumele imprumutate
1i prin. arendari. Grabiti sa obting cistiguri mari, turcii secAtudau repede
pAminturile arendate, iar In diferendele eu localnicii foloseau forta pentru
a obtine cistig de cauzA4. ZAlogirea mosiilor la turd ajunsese un fenomen
atit de ra'spindit, In& domnia s-a vAzut obligates sa is mAsuri de lichidare
a acestei situatii primejdioase pentru economia si linistea taxii. Intr-o
judecatA din 2 februarie 1756 se amintea o poruncA domneascA, care obliga
pe toti locuitorii en mosiile zAlogite la turci, sa -si achite imediat datoriile
pentru a nu mai da prilej turcilor de a stApini mosii In tara5. 0 poruncA simi-
larA, mentionatl Intr-un document din 20 ianuarie 1760 adaogS la inter-
zicerea zalogirilor si pe cea a arendArilor ca sä poatA turcii esi din tares
&I nu mai gaseascI pricini cu tinerea mosiilor"6.
Prin urniare, turcii au acaparat pAminturi, organizind o exploatare
directs a bogatiilor naturale. Activitatea economicS otomana, lipsea Tara
RomineascA si pe aceasta cale de posibilitatea unei mai largi folosiri a tere-
1 Dionisie Eclesiarhul, Cronograful rani Romtneqti, ed. C.S. Nicolilescu-Plopsor,
R. Vilcii, 1934, p. 8, cf. H.D. Siruni, 0 ndvdlirenecunoscutd a bandelor turce§ti to Odle romtne
la 1769, in Revista arhivelor, IV (1940), nr. 1, p. 26. Turcii aflati pe mosiile Oravita 5i Bol-
bosani refuzau In 1747 sA dea adetul cuvenit mitropoliei, stapIna acestor mogiI, pentru 120
dal fin cosit, 700 stupi $i 4 mori, Acad. R.P.R., ms. 616, 1. 87.
2 D. Fotino, Istoria generald a Daciei, trad. G. Sion, Buc., 1859, vol. II, p. 148.
3 Acad. R.P.R., ms. 5244, 1. 280.
4 Teama de arendasii turd era atit de mare !nett epitropii bisericii Obedeanu includeau
In contractul de arendA, Incheiat la 23 aprilie 1763 cu Gheorghe al Popii 5i BAluna, pentru mosia
Saca, o clauza privitoare la sanctiunea pe care urmau sa o suporte arendasii, daces s-ar fi Into-
vArAsit cu un turc (Arh. St. Buc., Bis. Obedeanu, VII/3).
5 N. Iorga, Studii ¢t doc., V, p. 495.
° Ibidem, p. 326.
www.dacoromanica.ro
9 CLXCASI1 DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 79
n.uxilor capabile sI asigure Insemnate cantitIti de produse destinate schim-

bului. Ro lul negativ al acestei infiltrki turcesti a fost accentuat de chipul
brutal In care dominatorii Intelegeau sa -1 i obtina cl§tigurile.
Factorul demografic. Al doilea factor de limitare a Intinderii supra-
fetelor cultivate a fost numku.1 sckut al bratelor de =neg. In aceastI
perioada, populatia Tariff RomInesti nu depAsea cu mult jumAtate de milion
de locuitori, ceea ce Insemna o densitate cu totul redusI. Contemporanii m1 i
dAdeau seama ca o populatie sporia In aceste locuri bogat dkuite de nature,
ar fi putut da un exceptional randament economic. Dintre numeroasele mar-
tuxii cuprinse In descrierea yarilor Rom Inc gi In rapoartele agentilor strain
amintim uxmkoarele rinduri dintr-o descriere anonin a Tarii Romlnesti
din veacul al XVIII-lea , datoria unui autohton : iar, cindu ar fi mul-
timea oamenilor, ce pe alte locuri santu, atunci nu cu alts targ, de potriva
iei, care ar fi dind venit mai bun, s-ar putea potrivi, ci pot zice ca atunci
cu 3 si 4 tgri d-acele mai bone ar putea da venit deopotriva,"1.
NumArul sckut al populatiei se explicA prin acel complex de factori,
Infgstisat de generalul Bauer in lu,crarea sa despre Tara Romineasa2. Dintre
acestia o influentg deosebita, a avut-o fuga, ca urmare a exploatkii fiscale.
In cursul lucrkii vom avea prilejul sa urmkim mai atent aceast6, problems.
Ne mkginim aici a arka ca relatkile observatorilor strain smut unanime in
a recu.noaste urmarile dezastruoase pe care le-a avut depopularea pentru
agriculture si a atribui fuga poverei insuportabile a dkilor. Lknuritor in
aceastA privint'a este raportul lui Pietro Businello, cunoscAtor al realita-
tilor muntelie din anii 1744-1746. Amintind nenumkatele obligatii ale
locuitorilor fata de aparatul de stat, el noteazg, a In intervalul amintit,
20 000 familii si-au parAsit ca'minurile, preferind s6-si caute scAparea pe
teritoriul admiuistrat de pasa din Vidin. Fuga locuitorilor l'asa In paragin'a
numeroase terenuri arabile si reducea simtitor productia agrico163. AceastA
situatie s-a mentinut de-a lungul mntregii perioade studiate. In 1770 contele
Panin era informat de deputatii mu,nteni a din pricing silniciilor tuxcesti
$i a abuzurilor In perceperea impozitelor sau cum spun diplomatic boierii
pentru a nu-si vadi practicile proprii hrgpiri §i desele schimbgri de domnie"
ai nostri se imputinan, fugind pe toot/ ziva" 4.
1 N. Iorga, Studii ;i doc., III, p. 57-58. In aceeasi descriere citim : Deci ddstul
este a socoti cinevas cltd dare an ,pe tot anul, nu numai birul si alte stiint.e si obisnuitele
cheltuiele... si alte Intimplari si pagube an apururea si de s-ar socoti cats sums vor cuprinde
acest tot, Inca p-atit sau mai mult platesc pe tot anal doblnzi de bani la turd ce-1 indatoresc
$i tot den osteneala lor, ajutindu -se din birsugul pamIntului, de sa face multd negutAtorie, cu
care sa biruiescla toate necazurile". Pentru cunoasterea nivelului atins de agriculturd munteand
ar fi interesant sa se poatd data precis aceasta 1nsemnatd descriere. N. Iorga socotea ca a fost
scrisd pe la 1750. Vezi Ctteva note despre cronicele ;i tradifia noastrd isloricd, extras din Analelc
Acad. Rom., seria II, t. XXXIII, 1910, p. 14.
2 Mai sus, p. 72, nota 5.
3 N. Iorga, Cdldlori, ambasadori, misionari In fdrile noastre ,ct asupra fdrilor noastre In Bu-
letinul Soc. geograf ice, sem. II, 1898, p. 71-72. 5i abatele Boscovici (despre el, N. lorga, Isloria
romlnilor prin cdldlori, II, p. 177 Si urm.) a fost gazduit la Jenibazar de un romin care prefera
sa trdiascd sub administratia turcd pentru a scapa de darile apasAtoare din Cara sa. Cf. Giornale
di un viaggio da Constantinopoli In Polonia, Bassano, 1784, p. 65-66.
www.dacoromanica.ro
La capatul acestei sumare expuneri a factorilor care stimulau §i a celor

care frinau. dezvoltatea agriculturii, se impu,ne constatarea ca dominatia
otomanl §i metodele. de guvernare ale instrumentelor ei domnii fana-
rioti au impiedicat folosirea conditiilor naturals exceptionale de care
dispunea tara pentru, cultura cerealelor. Yn mascara Ins in care actiunea
factorilor neprielnici sporirii cantitatdlor de cereale-marfa era atenuat
de imprejurari istorice favorabile progresulai economic, agricultura a
cunoscut inainte de 1774, faze de progres lent. Stapinii de mo§ii orga-
nizatori ai procesului de productie pe marele domeniu, au putut intre-
vedea in asemenea momente perspectivele ce li se deschideau, in cazul
inlaturarii obstacolelor din calea dezvoltarii agriculturii. Dar pentru trans-
formarea mo§iilor in unifati capabile sa furnizeze permanent produse pentru
piata interns §i externs era necesar5, gasirea mijloacelor in ingsur'S sa asigure
o productie §i o productivitate a muncii superioare color existente. Yn fata
acestei problems, boierimea din Tarile Romine a ales calea reactionara, a
sporirii obligatiilor de munca a cfaca§ilor, a fixarii acestora de pamintul pe
care 11 lucrau. Apareau astfel fenomenele economice §i sociale caracteris-
tice procesului complex denumit a doua iobagie a taranilor.
2. OBLIGATIILE CLACMILOB
Strainii care .in a doua juma'tate a veacului al XVIII-lea au cunoscut

indeaproape realitatile economice §i sociale din Tara Romineasca-, au aratat
ca reforma lui Constantin Mavrocordat nu a rezolvat §i de altfel nu
putea rezolva problema taranilor claca§i. Desfiintarea §erbiei punea
capa't dependentei personale a taranilor fata de stapinii de mo§ii, nu insa §i
dependentei reale care decurgea din stapinirea paraintului de catre boeri
§i Manastiri. Raicevich dup5, ce arata ca desfiintarea §erbiei a fost provo-
cata de anumite interese ale domniei, constata ca in realitate ruminii eli-
berati" ramin' eau la dispozitia st5,pinului mo§iei pe care se Mimi.. El este de
pa'rere ca numai insotita de o simultana distribuire de pamint (din dome-
niile intinse ale domniei) reforma ar fi putut aduce o transformare insem-
nata in situatia taranilor c15,ca§i fie direct, fie indirect, silindu-i pe stapinii
de pamint sa u §ureze regimul taranilor aflati pe mo§iile lor, de teams de a
nu pierde lioratele de mu,nca §i altfel rare in tara ; libertatea acordata nu e
decent imaginar5,", incheia Raicevich acest capitol al observatiilor sale 1.
Hrisovul de desfiintare a rumin' iei din 5 august 1746 afirma raspicat
pentru a nu da loc la confu,zii ca se von elibera sau, rascu.mpara doar
capetele ruminilor, fara de mo§ie", acestea din urm5, raminind in stapi-
nirea boierilor §i a Manastirilor. Introducerea acestei clauze insemna o
importanta etap5, in procesul multisecnlar de acaparare a pamintului
tafanesc de catre boieri §i manastiri, dar mai ales a trecerii spre sfapinirea
1 (Raicevich) Osservazioni storiche, naturali e poliliche intorno la Valachia e Moldavia,
Napoli, 1788, p. 128-130. Cf. aceea§i apreciere, la N. Balcescu, Despre starea socials a munci-
torilor plugari in Principatele Romine in deosebite timpuri. Opere, vol. I, Buc., 1953, p. 141, Re-
forma sociallt la romtni, ibidem, p. 257: emancipatia taranilor rbmase numai cunOscuta In lege,
iar relatiile for cu proprietarul rtImasertl tot acelea§i",
www.dacoromanica.ro
11 CLAcA$D DIN 'T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 81
deplin4 a acestora asupra -pamintului, astfel cum se va realiza in veacul al

XIX-lea. Faptul irk sine nu trebuie Ins gresit interpretat. Clauza amintita
din hrisovul de eliberare a ruminilor nu, era o inovatie ; ea apare in aceeasi
forma in majoritatea actelor de faseu,mparare sau eliberare individualA a
ruminilor la sfirsitul veacului al XVII-lea i in prima jum'atate a veacului
al XVIII-leas si nu reprezenta deci decent aplicarea mntr -o hotarire cu pre-
vederi generale, a unui vechi procedeu folosit in majoritatea cazurilor indi-
viduale de eliberare. Totusi, nu e mai putin adevarat, ca fostii rumini sau
eel putin o parte a lor au cautat sa interpreteze actul ca o fascumparare
nu numai a capetelor" ci si a pamintului lor2.
Desfiintarea ruminiei a adus o simplificare in structura taranimii
lipsite de pamint reducind la deal, categoriile de ta'rani folositi de stapini
in exploatarea domeniilor lor : laturasi cu asezamint si dace*.
Cei dintii erau 'veniti de pe alte mosii sau dinafara hotarelor
ca urmare a repetatelor chema'si facute de dome sau boieri pentru a suplini
lipsa bratelor de munca. Acesti colonisti se bucurau de un regim fiscal deo-
sebit (ruptoarea), iar obligatiile lor fats de stapintil mosiei pe care se asezau
se stabileau prin invoeli incheiate cu acesta i erau relativ usoare3. Deli
poruncile domnesti subliniaza ca in aceasta situatie nu se paean primi
decent oameni strain fara de bir", interzicind prin urmare trecerea in
aceasta categorie a locuitorilor Orli, este probabil cat multi Omni, pentru a
beneficia de usurarile fiscale acordate, fugeau in satele de colonizare. Inte-
resati in a avea cit mai multi oameni de munca, stgpinii de mosii mi tai-
nuiau in satele lor.
A dou,a categorie o constituiau clacasii, vechii rumini care prin re-
forma lui Constantin Mavrocordat din 1746, capatasera posibilitatea de a
dobindi libertatea personals. Principalele lor obligatii fats de stapinul
mosiei pe care locuiau, constau intr-un anumit numar de zile de claea li
dijma din produse4. Pentru arsi spori veniturile moljilor, boierii li m'anas-
tirile se straduiau, sa-1}i largeasca st'apinirile de pamint 5 si sa mareasca
numarul zilelor de clad,.
1 Cu titlu de eXemplu : doc. din dec. 1745 (Intarire domneasca la 31 dec.) pentru rumini
din Edera la I.G. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Buc., 1919, p. 98.
2 Vezi mai jos, p. 54.
8 A. Otetea, Constrtngerea extra-economicd. p. 1063.
Pentru celelalte aspecte ale situatlei clacasilor, vezi, A. 01.etea, Le second asservissement
. . p. 302-305.
6 Idem, Tudor Vladimirescu fi mifcarea eteristd to tarile romtnesti, Buc., 1945, p. 38.
PIMA in prezent nu s-a studiat amanuntit extinderea marelui domeniu in veacul al XVIII-lea
pentru a se preciza aspectul cantitativ al problemei. Pentru rezolvarea acestei chestiuni este
necesar a se urmareasca, pe baza unei atente eXaminAri a hotarniciilor, intinderea marilor do-
menii prin acapararea pAmintului mosnenilor vi a actelor de transfer funciar (Cf. pentru sec. XIX,
studiul lui Gh. Georgescu-Buzau, Un mare latifundiar In Moldova dupd tratatul de la Adrianopol:
Mihail Stanza, in Studii i materiale de istorie modernd, vol. I, Buc., 1957). Afjloacele folosite de
stapinii de mosii au fost variate. Boierii vi mAnastirile s-au folosit de o serie intreaga de imprejurar i
pentru a-vi realiza telul. Ne marginim aici a inregistra cite un caz exemplificator pentru fiecare
chip de insulire a unor parti din paminturile tAranilor liberi : a) Neachitarea datoriilor bAnesti ;
molnenii din Vulpeasca neputtnd plAti o despagubire lui Dumitru Mehtupciu shit nevoiti sA re-
nun(.e la o parte din movie, v. N. Iorga, Documente teleormdnene, in Buletinul Comisiei istorice a
Romtniei, XI (1933), p. 19. b) Hotarnicii nedrepte, la 22 martie 1755, mosnenii din Gemenea-
(Dimbovita) se plingeau impotriva hotarniclei efectuate cu prilejul delimitarli partii lor de movie ,
G. 2881
www.dacoromanica.ro
Pentru valorificarea pamintului Ins se cereau brate de mune/ vi

acestea erau mai grew de ggsit. Apgsarea fiscala fi impingea pe locuitori la
fuga, iar numarul colonistilor strain era relativ redus. Cind mijloacele
legale" de atragere a until numar eft mai mare de brate de muncl pe mosii
erau, epuizate, farg a se atinge rezultatele dorite, stapinii acestora recurgeau
la rapt". E cazul satenilor din satul Laceni de pe mosia postelnicului Ior-
dache Ciocgnescu, care fuseserg mutati de ispravnicul judetului Teleorman,
Mavrodin, pe mosia sa : s-au pus de au, ridicat satul Lacenii dupa mosia
noastrg vi 1-au dus pe mosia dumnealui". Timp de 4 ani locuitorii satului
amintit au ramas pe mosia lui Mavrodin. E probabil ca mutarea de pe o
movie pe alta s-a fault cu Invoirea tgranilor, acestia fiind atrasi de avan-
tajele In primal rind de natura fiscalg de care beneficial], locuitorii
de pe moviile boierilor cu dreggtorii Inalte sau de anumite inlesniri raga-
duite de Mavrodin. Trebuie subliniat faptul ca pagubasul" era un boiernas,
Lacenii fiind singurul sal], sat. In 1763, in urma unor imprejurari pe care nu
le cunoastem poate ca ispravnicul Incepuse sa faca uitate inlesnirile
initiale tgranii se relntorc la vechiul stgpin, incercgrile lui Mavrodin de
a-i relua fiind zadarnicel. Pricina se judeca la 3 octombrie 1763, trod in
sfirsit lui Iordache Ciocanescu, i se recunoaste dreptul de stgpinire asupra
satului2. Conflict-al dintre cei doi boieri este semnificativ pentru incercarile
stapinilor de a-vi spori numarul clacasilor de pe moviile lor. In conditiile
acestei concurente pentru brate de muncg tgranii beneficiau, deseori de In-
lesniri vi, la rind-u,1 lor, cautau sa se foloseascg de aceste neintelegeri pentru
usura traiul.
Totusi, asemenea mijloace nu puteau furniza decIt o mica parte din
mina de lucru necesara pe domenii, mai ales ca organele fiscale se opuneau
acestor schimbari. Pentru o mai bung valorificare a pamintului, calea cea
mai sigurg era sporirea zilelor de clacg vi stapinii de mosii au recurs la ea.
Se impune deci cercetarea evolutiei numarului acestor zile.
Evolutia obligatiilor de &wet. incepind de la prima reglementare gene-
rals a obligatiilor de clacg, care dateazg din deceniul al treilea al veacului
al XVIII-lea vi ping, in 1774, In Tara Romineasea s-a succedat un sir de
masuri adoptate de puterea centrals in problema raporturilor agrare. Sue-
cesiunea acestor mgsuri reflects evolutia raporturilor dintre class stapi-
nilor de pamint vi cea a clgcasilor, tendiilta celor dintii de a obtine mai
de partea stapInita de m-rile Sf. Gheorghe gi Radu-Voda. Ei arAtau cA primisera o intindere
de pamtnt mai mica cleat li se cuvenea si Inca la trei dintr-acestia (dintre mosneni n.n.)
nul-eau dat nimic", v. I. Rautescu, Documente dtmbovi(ene, In Revista istoricd, X, 1924, nr. 10 12,
p. 281, la aceste hotarnicii marturia unui boier mare valora cit marturiile mai multor boieri
mid, ceea ce sporea abuzurile, cf. doc. publicat de C.C. Giurescu in Revista istoric4, LX, 1923,
nr. 1-3, p. 43-45, un vel logofat = 12 boeri la N. Iorga, Studii ,ei doc., V, p. 449. c) Judecati
Indelungate ; saraciti de chieltuielile judecAtii, de drumurile zadarnic batute, taranii erau siliti
sa se lipseasca de o parte din pamInt. In aceasta situatie se g'aseau Petru Almajanu si cetasii sal,
aflati In judecata cu boierii Poenari. In zapisul dat de cei dintii citim : AsteptInd not sa se
strings boierii 5i zabovind mult 5i suparindu-ne cu cheltuiala 5i periciunea casei, fiind vremea
lucrului, am volt pacea. Ni-au dat dumnealor (boierii n.n.) din buns voe, mosie mai pu-
tina" ..., v. I. C. $ilitti, Condica Poenarilor- Almdjani, extras din Arhivele Olteniei, 1929,
nr. 41-42, p. 6.
1 Arh. St. Buc., Mitropolia Tariff RomInesti, ms. 129, f. 57v-58.
2 Ibidem, f. 58.
www.dacoromanica.ro
13 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746 -1774 83
multa munc5, pentru a-si exploata mai bine domeniile, rezistenta , cu multi-
ple aspecte tai uneori Incununatl de succes a celor din urm5, ; in sfirvit poli-
tica domniei, exponent./ a intereselor boierimii, dar In acelavi timp cu
interese fiscale deosebite, care uneori o sileau sa acorde concesii *minor.
Din ciocnirea acestor linii de interese contradictorii a rezultat dinamica
relatiilor agrare In veacul al XVIII-lea.
Regimul obiceiului al reglementkii prin invoial/ intre tgranif
liberi lli boierii sau mAnAstirile pe moiile ckora erau avezatila fost pentru
prima oar/ inlocuit printr-o reglementare cu, aplicatie general/ In Oltenia,
in timpul ocupatiei austriace (1718-1739)2. In 1722, autoritatile austriace
stabileau, la cererea boierilor olteni, regimul de claca de o zi pe sapfamin5,
adic5, 52 zile pe an pentru, toti tkanii indiferent de situatia for
juridic/. de pe mosiile boierevti i mangstirevti3. Expresie a unui moment
de dominatie nelimitatl a marii boierimi, regimul acesta avea sa dureze tot
atit timp eft vi Imprejurkile istorice din care s-a nascut. Deoarece in ju-
detele din stinga Olt-alui, In tot acest interval obiceiurile" vechi conti-
nuaser5, sa reglementeze relatiile agrare, se intelege c5, dupg unificarea
Orli, in urma pAcii de la Belgrad, domnia era silit'a" s5, asimileze cele dou/
situatii atit de deosebite Eli prin urmare izvor de mari inconveniente. Folo-
sind probabil exemplul administratiei austriece, C.Mavrocordat a introdus
un avez/mint4, care prevedea pentru tkanii ce locu,iau pe mosiile boierilor
§i ale m/n6"stirilor obligatia de a clgoui 24 zile pe an. Textul hot/Arii nu
s-a p/strat ; ea nu ne este cunoscut5, decit din lucrkile lid Mihail Carita-
cu,zino vi ale generalului Bauer5.
Existenta acestei reglementki nu, a avut darata. C. Mavrocordat a
fost silit In curind s5, se ocupe din nou de problema relatiilor agrare, dar
hrisovul sau din februarie 1740 prevedea ca oricine pe a cui movie va,
1 Din putinele cazuri cunoscute se constata ca In general acestea prevedeau 3 zile de claca
sau un numar apropiat.
I Pentru relatiile agrare In aceasta perioadA si In general pina la 1746, veil $erban
Papacostea, Contributie la problema relatiilor agrare dirt Tara Romineascd In prima jumdtate
a veacului al XVIII-lea (In manuscris).
a C. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei sub Austrieci, Buc., 1916, p. 536-537. A-
ceastA hotArlre fusese precedata de alta, cu un regim mai putin apasator pentru tarani, care a
Post Insa modificata la insistentele boierilor. Cf. $. Papacostea, op. cit. (Mihai Cantacuzlno) Istoria
Tdrii Romtnesti, trad. C. Sion, Buc., p. 36-37 si Bauer, op. cit., p. 48 afirma ca taranii erau
obligati sa presteze 48 zile pe an ; totusi dispozitiile administratiei Indica Intotdeauna o zi
pe saptamlna ; de ex. porunca adresata satelor Dobriceni sf Bogdanesti la 2 noiembrie 1722
...In toate saptaminile, de saptamina, o zi". Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/92. In schimbul
acestei considerabile sporiri a numarului zilelor de claca, stapInii de mosii an renuntat la
dijma.
4 Pentru aspectul juridic al hrisoavelor si asezamintelor domnilor fanarioti, vezi, D.Ionescu ,
Gh. Matel si Gh. Tutui, Dezvoltarea constitufionald a statului roman, Buc., 1957, p. 35 36, cf.
A. Radulescu, L'influence frangaise sur le droit roumain jusqu'en 1864, Academie Roumaine,
Buletin de la Section historique, t. XXVII (1946), p. 10, compara aceste hrisoaVe cu ordo-
nantele regale franceze.
5 Nu s-a gasit pInA In prezent nici o porunca domneascA In favoarea manastirilor sau
boierilor stapini de mosii, care sa faca referire la acest asezamInt : in favoarea autenticitatii sale
pledeaza Insa adresa clerului $i a boierimii care Al. Ipsilanti, probabil din 1775, In care se
arata : iar de la o vreme Incoace s-au hotarltu ca sa fie datori cei ce sadu pe molli streine
sa lucreze Intr-un anu zile 24", N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 542.
www.dacoromanica.ro
*lea, aceluia sä-i cl'acuiasca si sg-si dea dijma dupa obiceiu"1, ceea ce pare
a insemna o revenire la regimul anterior al obiceiuxilor". Poruncile dom-
nesti din a doua jumAtate a anului 1740 si din anii urmAtori (atit cele de la
C. Mavrocordat cit si cele de la M. Racovitg) fixeazA obligatiile de clac62
ale Oranilor de pe mosiile mAnastiresti si boieresti la 6 zile pe an3.
Reintors in domnie in vara anului 1744, C. Mavrocordat adopts a
noun hotarire in privinta 'obligatiilor de clad, ; poruncile emanate atom
de cancelaria domneasc6 an formule stereotipe si ele se conformeazg unui
asezamint al egrui original e pierdut, dar ale cArui prevederi pot fi recon-
stituite4. Pranii9 erau obligati s'a, clAcuiascg, 12 zile pe an, cite trei zile in
fiecare anotimp si aveau dreptul sa converteasc6, numai cu asentimentul
st6pinului mosiei, elaca in bani plAtind un zlot pe an in dou26 rate : 1 tult6
la Sf. Gheorghe (23 aprilie) .si 1 tult la Sf. Dimitrie (26 octombrie).
Evenimentele din anii 1745-1746, care au, culminat cu actin de
desfiintare a ruminiei din 5 august 1746 nu an adus nisi o modificare re-
stabilite anterior. Tgranii clacasi categorie in care s-au
integrat si fostii rumini uxmau, sa presteze 12 zile conform asezamin-
tu,lu,i din vara anului 1744. Derogarea de la acest asezgmint nu se pre-
vedea decit in favoarea imigrantilor (atit in intelesul propriu al termenului
cit si in eel de fugari reintorsi), care, In afara usufarilor de ordin fiscal,
obtineau si o reducere In jumatate, adica la 6 zile, a obligatiilor de claca".
S-a crezut ca si ruminii eliberati in urma hothririi din 6 august au bene-
ficiat de acelasi regim7. Documentele nu confirms insg, aceastg ipotezA :
la 12 februarie 1747 domnul poruncear clAcasilor din satul Stroesti al m-rii
Bistrita sa achite soma pe care conveniserl cu, egumenul fig o pl6teascii,
pentru a fi scutiti de clac.a, in caz contrar fiMd indatorati sa clAcu.iasc5,
12 zile pe an9 ; tot In 12 zile erau indatorati cl5casii din satele Jiblea, Mina-
nesti, Bratovoesti si Orlea ale m-rii Cozia, prin porunca domneascg din
iunie 17479. RAmine &á se stabileasca in viitor, pe baza unei mai largi
cunoasteri a materialului documentar, dacg aceste porunci porneau de la
un nou asezAmint, ulterior reformelor din 1746, asa cum au crezut unii
1 Arh. St. Buc., Suluri, nr. 17 ; teXtul francez al constitutier lui Mavrocordat in-
dicA un certain nombre de jours", Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., seria III, t. XXIX
(1945 1946), p. 439.
2 Documentele nu precizeazA daca e vorba de tarani liberi cu Invoiala sau rumini,
folosind formula toti oamenii citi vor fi sazatori pe mosiia... " ; cf. porunca din 20 noiembrie
1740. Acad. R.P.R., fond. cit. DXCI /83.
8 Cu o singura eXceptie, la 4 septembrie 1740, domnul porunceste locuitorilor mosiei
Darasti a vel satrarului Tanase sA clacuiasca 12 zile pe an. Arh. St. Buc., Mitrop., T. Rom.,
xxvpi.
4 Continutul acestor porunci indica lntotdeauna izvorul pe care 11 urmeaza dupa hota-
rirea asezamIntul ce s-au facut la divan". Arh. St. Buc., M-rea Glavacioc, XXXIV/73.
5 E vorba probabil de taranii liberi cu Invoiala ; In uncle porunci, dupA ce se vorbeste
despre obligatia oamenilor ce vor fi sezatori pe " de a clacui 12 zile, se spune :
Si pe ruminii de bastina sa-i stapIneasca ca $i mai Inainte ". Cf. Acad. R.P.R., Mss. DXCIVI67.
° Tultul era o moneda turceasca, vezi H. Dj. Siruni, Monetele turcesti In Wile romlne,
Balcania, IIIll (1939-1940), p. 75.
7 I. C. Filitti, Proprietatea solului In Principatele routine ping la 1864, Buc., 1934,
. 214 215.
8 Arh. St. Buc., M-rea Bistrita, LVI/11.
9 Ibidem, XLVI/18.
www.dacoromanica.ro
15 CLAC,1511 DIN T. ROM1NEASCA !NITRE 1746-1774 85
eercetItori 1 sau reglementarea din 1744 a continuat s& se mentin/ In

vigoare ping la sfir§itul domniei lui C. Mavrocordat. Textul urbariului
sau, pontului" acestui domnitor, publicat de N. BAlcescu2, fixeaza, ea Inda-
torire clacaplui, s5, lucreze pe an 8, 10 §i 12 zile, dupg, cum se va Envoi cu
stapinul nao§iei" §i nu, mai aminte§te posibilitatea rIscumpArkii clAcii,
dupl c/pAtarea aprob/rii stgpinului mo§iei. Documentul referitor la satul
Stroe§ti, amintit mai sus, aratA, Ins/ ca nici dui)/ 1746, dreptul de conver-
tire a cl/cii nu fusese abrogat. La 9 decembrie 1747, claca§ii de pe mo§ia
Suha§u1 se Invoiau Cu egumenul m-rii Bistrita s5, rgseu,mpere claca numai
cu, 60 bani, intrucit m/n/stirea nu le d/cluse p/mInt cit ne-ar trebui s&
ne hranim", ei numai loc de cas5, §i gr./din/3.
Docuixtentele din primii doi ani de domnie a lui Grigore Ghica,
succesorul lui C. Mavrocordat, reflect/ dualitatea regimului de obligatii :
la 2 itmie 1748 domnul poruncea claca§ilor de pe mo§iile din Romanati ale
m-rii Brincoveni s5, lucreze du,p/ cum an avut a§5,z5mint de au, clIcuit §i
pin-acum, zile 12"4; porunca domneasc/' din 10 iunie 1748 catre patru
sate din jud. Dimbovita al mitropoliei indica obligatia de 6 zile clac& pe an,
grupate Cite doll/ la coasa, secer5, §i ar/tufas ; la 3 septembrie 1748, domnul
poruncea claca§ilor de pe mo§ia schitului Pirliti s'a clAcuiascl 6 zile pe an,
subliniind ca rAscumpgrarea clAcii este interzis/ : Ins/ claca, iar nu bani"8.
In sfir§it Intr-o porunc5, din 4 septembrie 1748 se evit5; orice precizare canti-
tativ5, referitor la clad, §i se admite convertirea clacii In bani ; ca este vorba,
in acest caz, de recunoa§terea unei Invoeli dintre manastire §i cl/ca§i, re-
iese din Inse§i cuvintele dommentului : toti s'a aveti a cracui dupa, a§e-
z/mIntul ce-1 aveti"7.
Nu mult timp dup5, aceasta, Grigore Ghica a modificat regimul obli-
gatiilor de clad', dacI nu chiar ansamblul raporturilor dintre stgpinii de
mo§ii §i claca§i. Poruncile emise de domn Incepind din vary analui 1750
reflect& aceasta noua reglementare. La 15 iunie domnul se adresa isprav-
nicului de VIlcea, poruncindu-i sa constring5, la Indeplinirea obligatiilor pe
locuitorii refractari ai mo§iei Goruni§u1; ace§tia urmau sá clacuiasc&
du,p& testamentul care s-au fAcut acum da domnia-mea". Testamentul"8
fusese desigur trimis In copie tuturor ispravnicilor, clef textul arat5, In
continuare ...precu,m §i dumitale ti s-au trimis izvod dupg, testament"8.
Domnul poruncise ca textul acestui a§ezb,"mInt CA fie adus la cuno§tinta
1 G. Panu, CercetOri asupra starei faranilor In veacurile trecute, vol. I, Buc., p. 305-307,
G. Ta§ca, Cum a evoluat claca de la tnceputul tnf iinfdrii ei ptnd astdzi, in Analele Acad.
Rom., Mem. Sect. Ist., seria III, t. XIX, mem. 12, p. 30 considera c5 urbariul publicat de
N. Balcescu este aceastA noua reglementare.
2 Magazinul istoric pentru Dacia, II (1846), p. 293 294.
8 Arh. St. Buc., M-rea Bistrita, LXII/151.
4 Ibidem, M-rea Brincoveni, XXI/14.
Ibidem, Mitrop., T. Horn., XXXVII/22.
Ibidem, M-rea Cotroceni, XXVIII/25.
7 Ibidem, M-rea Cotroceni, XXVIII/26.
Pentru testament" In seas de legiuire, vezi H. Tiktin, Rungintsch-deutsches W &ter-
buch, S.V.
9 Acad. R. P. R., Mss. CCCLXII/182. 0 formulare similara In cartea catre ispravnicul
de Vla§ca din 26 august 1750 chip testamentul ce 1-au f Acut domnia-mea, dupA care testament
inch mai nainte ti s-au trimis izvod... sa clAcuiasca". G. Potra, Mtndstirea C9bia, Buc., f.a., p. 42.
www.dacoromanica.ro
locuitorilor prin citirea lui In sate ; intr-o rezolu,tie domneascg din aprilie
1752, In legaturg en abuzurile sgvirvite de clucerul Mihalache, se gasevte
urnatoarea intrebare adresatg marelui vistier : Dar acestea toate (obliga,
tille clgcavilor n. n.) 6i pentru sohatul vitelor 5i pentru, clad, nu s-au co-
prinsu. In porunca ce s-au trimis la isprav /nicul/ judetului ca sg, le citeascg
pen toate satile i sg, sa urmeze ?71.
Poruncile domnevti din acevti ani slat aplicatii In cazuri particulare
ale mgsurilor generale cuprinse In testament". Astfel porunca din
17 martie 1752 impunea locuitorilor din trei sate ale judetului Ialomita sg,
clacuiaseg, dupg, cum iaste hotkit prin testamentul domniei mele"2.
Cind in cursul aceluia.i an domnul intervenea In conflictul dintre
m-rea Mgrgineni ¢i clacavii din Breaza, el poruncea acestora din urmg
sg-vi indeplineasd, obligatiile de munca dupg cum se aratg in testamentul
domniei mele" ; i in privinta interdictiei pentru tgrani de a vinde yin,
textul poruncii se ref erg, tot la hot/Area testamentului".
Ne mgrginim la aceste indicatii ale documentelor, care dovedese
indiscutabil existenta unei reglementgri domnevti in problema obligatiilor
tgranilor aka*, rgmasa ping, astgzi necu,noscuta. Textul testamentului"
nu ni s-a pgstrat. Reconstituirea sa desigur fragmentarg, trebuie incer-
catg pe baza diverselor porunci, prin care se facea ap]icarea prevederilor
acestuia3. Din Vacate insg, documentele de acest fel se exprimg concis,
fAcind referire la avezgmint, al cgrui cuprins era cunoscut fn Intreaga tarn.
Prima constatare ce se desprinde din cercetarea documentelor este
cg, pe marea majoritate a moviilor mgnastirevti claca era fixatg la, 6 zile
anual. intr-adevgr, toate poruncile din intervalul 1750-1756, cu exceptii
asupra cgrora vom reveni, impun tgranilor clgcavi de pe mofiile mgngsti-
rilor sg, presteze 6 zile de clad,. Dintre formulgrile cuprinse in documente,
mai explicitg, ni se pare a fi cea aflatg in porunca adresatg, la 24 aprilie
1752 ispravnicilor do Prahova pentru su,pu.nerea la muncg a clgcavilor de
pe movia schitului Pirliti, in care dupg, ce' se vorbevte despre claca dato-
rata de acevtia, se face precizarea dupa testamentul domniei mele
ce s-au dat mai pe urmg, sg, faceti pe acei oameni... ca sg.clacuiascg cite
6 zile Intr-un an"4. Reducerea obligatiilor de clacg reiese evident din sue-
cesiunea poruncilor domnevti pentru aceeavi movie ; astfel clgcavii de pe
moviile din Vlavca ale m-rii Glavacioc care claculau 12 zile pe an in 17456,
primeau porund, la 20 februarie 1754 din partea domnului C. Racovitg sg,
presteze doar 6 zile pe an6. Scgderea numgrului zilelor de clad, de la 12
la 6 trebuie explicatg prin interesul domniei de a stabili un regim uni-
form de obligatii prin egalarea cuantumului indatoririlor localnicilor cu
eel al Instrainatilor reintorvi7.
I Acad. R.P.R., Mss. DCXX1V/107.
2 Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XXII/35.
3 Cercetarea trebuie extinsa 5i asupra poruncilor emise de Matei Ghica si C. Racovita,
succesorii lui G. Ghica, care au mentinut regimul stabilit de predecesorul lor.
4 Arh. St. Buc., M-rea Tiganesti, IX/3.
5 Porunca lui G. Mavrocordat din 10 iunie 1745, ibidem, M-rea Glavacioc, XXXIV/73.
6 Ibidem, XXXIV/76.
7 0 masura similara a Post adoptata in Moldova, unde claca locuitorilor era redusl de la
24 zile la 12 pe an, eft datorau laturasii.
www.dacoromanica.ro
17 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 87
Din documente reiese ca, asezgnaintul domnesc stgruia i asupra mo-

dalitatii de efectuare a clgcii. Hotarirea referitoare la procesul m-rii Margi-
neni cu satul Breaza, dupg ce aminteste obligatlile celor 6 zile, adaugg :
si claca sä o facg d-apg cum se aratg In testamental domniei male ". Pro -
babil ca asezgmintul l'amurea precis obligatiile clAcasilor In cadrul celor
6 zile2, dupg modelul oferit de invoelile dintre stgpinii de mosii si clacasi3.
E foarte probabil el asezgraintul grupa zilele de clacg In trei anotimpuri
primgvara, vara si toamnaraspunzind astfel cerintelor stgpinilor de
mosii, interesati ca zilele de munca, sg fie grupate In perioadele de activi-
tate agricoll intensg.
Pe unele mosii Ins se constatg deroggri de la aceastg hotgrire cu
aplicatie generals, mentinindu-se vechiul regim de 12 zile de clad,. Un
exempla 11 constituie mosiile din Arge§ ale mitropoliei, ai cgror locuitori
primeau poruncg la 7 februarie 1753, sg, clacuiascg numgrul de zile amintit4.
Explicatia acestor situatii speciale ne este oferit de altg poruncg dom-
neascg : la 24 aprilie 1754, C. Racovitg impunea locuitorilor de pe mosiile
m-rii Tismana sg presteze 12 zile de clad', subliniind cg. nuragrul Indoit
de zile de clacg in raport cu obligatiile clacasilor de pe mosiile altor mgngs-
tiri, se datoreazg .conditiilor locale : fiind loc de munte si cu anevoie de
hrang"8.
Asezamintul lui Grigore Ghica a mentinut obligatia de clad, pe
moiile boeresti la 12 zile pe an. intr-adevar, unele informatii aflate In
documente indreptatesc asemenea concluzie : in jalba clgcasilor din satul
Izvorul de Jos (Vlasca) adresatg domnului Grigorie Ghica in primgvara
anului 1751 citim : mgriia-ta ai hotgrit 12 zile sg clgcuim stapinalui cu
mosia 81 le clgeuim"8; in porunca din 24 aprilie 1754 amintitg mai sus
pentru satele m-rii Tismana, domnul stabilea ca, spre deosebire de
alte mosii mgngstiresti uncle claca era fixatg la 6 zile anual, satele
acestei mangstiri : sg-i clgcuiascg ca si boiarilor satele for cite 12 zile"7.
Dintr-o anafora cgtre down din 18 mai 1764 aflam ca sgtenii din Cglimg-
nesti, aflatii in conflict cu m-rea Cozia prezentarg o carte de la Const.
Racovitg, in care se argta ca ei nu slut obligati sg clgcuiascg 12 zile, ci
numai 6. Referindu,-se la documental argtat, boierii explicg domnului cg
/asa si era obiceiul atunci de clacuia la mingstiri (6 zile n.n.) iar la urrag
s-au fgcut hotgrire de obste, precum clgcuesc boiarilor cite 12 zile, asa qi
mingstirilor, fiind mosiile tot una"8.
t N. Iorga, Studii si doc., V, p. 197.
2 In porunca din 31 martie 1753 catre satul Popesti se spune despre clacd : 6 zile
de om si nu... deodatA ci rinduri, rinduri, la ce va va pune acum de primdvard.Cei ce vor
avea vite sd facd claca cu plug, cei far% vite, cu sape si la coasa, la secere gi la alte ce va
trebui. Arh. St. Buc., M-rea Mihai-Vodd, V/25.
3 De pildd /nvoiala dintre locuitorli satelor Oravita 4I Bolbolani (Jud. Mehedinti) si
mitropolie ; conform invoelii tdranii cu pluguri urmau sa lucreze 2 zile la ardturd, una primdvara
p1 alta toamna, 2 zile la sapd, o zi la secera pi alta la treierat, iar cei lard vite cite 2 zile
la sapd, la secerd si la arie. Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., ms. 136, f. 319 v 320.
4 Ibidem, ms. 133, f. 27.
6 Ibidem, M-rea Tismana, XCII/44.
6 Acad. R.P.R., Mss. DCXXIV/107.
. 7 Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XCII/44.
8 Ibidem, M-rea Cozia, XLIX/29.
www.dacoromanica.ro
88 FL. CONSMNTINIU 18
Faptul di in intervalul 1750-1756 existau tau* si rao§ii boiere§ti,

uncle claca era stability la 6 zile pe an sau, chiar mai putin 1, ne face sg,
credem ca testamental" lei Grigore Ghica fixa, a§a cum se va fntllni
mai tIrziu, si In Pravilniceasca CondicA" a lui Al. Ipsilanti, ca limit,
superioarA claca de 12 zile, Inggduind ins, §i invoieli Intre clacasi §i stgpini
sub acest cu,antum. 0 asemenea procedare era de altfel obisnuita In tars,
(11116 cum reiese din cazurile frecvent intilnite in decumente 2.
Cind a fost adoptaig, acea hotArire de ob§te" de care aminteau
boierii munteni In anaforaua, citatA mai sus, din 18 mai 1764, rnenitA
sa uniformizeze regimul clAcii, este mai grew de precizat, deoarece textul
acesteia nu ni s-a r6strat. i de asta data raspunsul trebuie autat in porun-
cile domne§ti. La 12 decembrie 1756, deci citeva luni clupa reocuparea
scaunului muntean, C. Mavrocordat enumera Intr-o poru.nd, emis5, in
favoarea m-rii Tismana, indatoririle clAca§ilor, de pe mo§iile acesteia,
aratind ca prevederile poruncii sint du,p6 a§ezg,mintul ce s-au raga in
anii trecuti prin hrisov, care s-au Intgrit acum gi de dtre domnia mea
cu divan" 3. De asta data nu mai este Ins& vorba de o situatie deosebit5,
a m-rii Tismana, ci de o masu,d, cu caracter general. Intr-adevgr, fn leg6-
ting cu o anafora din 6 aprilie 1757 referitoare la nesupunerea clAca§ilor
de pe mo§iile m-rii Arge§, in care se arAta ca ace§tia refu,zg sA fad, clad
79 In zilele pele orinduite de mgria ta, dupA asezamintul ce s-au fault In
anii trecuti, care s-au Intgrit acum §i de cAtre m6ria ma, divan", domnul
porunce§te ca ta'ranii c15,ca§i sg, fie indatorati la 12 zile pe an 4. Incepind
cu aceast domnie a lui C. Mavrocordat toate poruncile privitoare la ell-
ca§i amintesc numai de 12 zile cu precizarea ca uxmeazA a fi prestate in
9 luni de la Incepu,tul primAverii la sfir§itul toamnei". Fats de situ,atia
din domnia precedent' a lei C. Mavrocordat, clnd cele 12 zile erau, repar-
tizate cite trei de fiecare anotimp, ci§tig-u,1 dobindit de stApinii mo§iilor
este evident : se elimina iarna, munca clAca§ilor hind concentrath, in perioa-
da de activitate agricola intense.
CA, a fost vorba de o hotarire cu aplica0e genera16, reiese din formu-
lArile folosite de poruncile similare din anii urmAtori in care se mentio-
neazg obligatia de a presta 12 zile de clad, In 9 luni ; de exempla fiind
d, este hotArit cu testament" (9 dec. 1758) 5, dupa; asezamintul ce s-au
fAcut prin testament care iaste Intgrit" (11 ian. 1759)6 dap/ a§ezAmintu,1
ce s-au Mica prin testament care iaste Intarit dupa obicei, ce iaste cu hotA-
1 Pe mosia clucerului Neacsu, Izvorul de Jos, claca era fixate la 5 zile pe an. Acad.
R.P.R., Mss. DCXXIV/107 ; la 20 aprilie 1752 se hotara ca taranii clacasi din Breaza sA presteze
6 zile boierilor Matei Cantacuzino II Toma Cretulescu, N. Iorga, Studii ei doc., V, p. 197 ; tot 6 zile
se clacuia 5i pe molia Ciulnita a paharnicului ChiritA Doicescu, Biblioteca CentralA de Stat
(filiala N. Balcescu), londul St. Georges, pach. CCLXXII, dosar 1, doc. 6.
2 La 19 ianuarie 1743 Mihail Racovita poruncea tuturor oamenilor sezatori pe mosiile
manastirii Tismana sA facA claca cea obisnuita, dupA cum s-au hotarit de la domnia mea"
de 6 zile anual ; imediat ins, se introduce si posibilitatea unei intelegeri pe alte haze : iar
carii nu va va da mine a lucra acea claca sa vA asezati precum yeti putea cu egumenul".
Arh. St. Buc., M-rea Tismana, XC/30.
3 Acad. R.P.R., Mss. XXI/67.
4 Arh. St. Buc., Episcopia Arges, 11/94.
5 Acad. R.P.R., Mss. GCCLVII/93.
6 Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XX 11/62.
www.dacoromanica.ro
19 CLACA$II DIN T. ROmINEAscA INTRE 1746-1774 89
fire fault in toata tara pentru toti cei citi sint sezatori pe mosii streine"
(6 decembrie 1765) dupii vechiul obicei i dupa testamentul ce s-au
facut in toata tara pentru, citi oameni sint sezatori pe mosiile altora"
(26 aprilie 1770) 2.
Prin urmare, in cea de-a cincea domnie munteana, C. Mavrocordat
a relu,at problema reglementarii raporturilor dintre taranii clacasi de o
parte, boieri i manastiri de alta. Formularul documentelor se refers ins*
numai la intdrirea unui asezamint.dat in anii anteriori. Fats de situatia
existent* pe mosiile manastiresti, in timpul domniilor lui Grigore Ghica,
Matei Ghica i Const. Racovita, chid pe cea mai mare parte se constata
Indatorirea de 6 zile anual, C. Mavrocordat dubleaza obligatiile de mu,nca
ale clacasilor. Intrucit of in anii 1744-1748, cei ce locuiau pe mosiile
manastirilor trebuiau, sa presteze clad, tot 12 zile, s-ar putea admite ca
revenind in scaun C. Mavrocordat a readus in vigoare hotaririle luate in
domnia anterioara, reconfirmarea facindu-se printr-o intarire a divanului.
Exists ins* un element care se opune acestei interpretari, altminteri foarte
fireasca. In poruncile lui C. Mavrocordat din anii 1756-1758 se mentiona
ca taranii clacasi, In eventualitatea ca stapinul mosiei nu ar avea nevoie
de clack vor trebu,i sa rascu,mpere cele 12 zile cu, un zlot de casa pe an
77dupg, adaosul ce s-au. facut aeum la acest asezamint". Asadar conver-
tirea clacii in bani nu exista in textul asezamintu,lui intarit de divan si a
fost introdusa de C. Mavrocordat. Din documentele citate mai sus pentru,
regimu,1 obligatiilor de mune& din anii 1744-1748 s-a vazut ca rascumpa-
rarea clacii, cu invoirea stapinului, era admisa oi prin urmare nu la regle-
mentarea din vary anului 1744 se refers poruncile din anii 1756-1758.
Daca o hotarire in acest sens nu, a fost luata de C. Mavrocordat in ultimu,1
an al celei de-a patra domnii (1748), atunci inseamna ca se are in vedere
testament-RP lui Grigore Ghica, care intr-adevar staruie asupra interzicerii
depline a rascumpararii clacii.
Eyelet's Ilmitel superloare a oblIgatIllor de maned ale eldessilor
Anii 1746-1750 1750 1756 1 1756 1774
mosii boieresti . . . . 12 zile 12 zile 12 zile

mosii mAnastiresti . . 12 zile 6 zile 12 zile
Reglementarea din 1756 incheie sirul urbariilor domnesti anterioare

condicii lui Al. Ipsilante3 i reprezinta In liniile ei generale, formula de
solutionare a obligatiilor de munca ale clacasilor pins la Regulamentul
organic 4.
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXVIII/40.

2 Ibidem, M-rea Cotroceni, XXVIII/42.
3 I. C. Filitti, op. cit., p. 215 afirma cd Al. Ipsilanti este cel care a sporit zilele de chief,
de la 6 la 12 pe an, necunoscind poruncile domnesti, din anii 1756 1780.
4 Yn afard de obligatiile de mined, fixate de asezamintele domnesti, clacasii se lndatorau
cu zile de claca si clnd, neputind sd-$i asigure hrana de pe mosia pe care locuiau, facea arAturi
In hotarul altei mesh. E cazul clacasilor din Costestj-Vilcea care In schimbul lnvoielii de a face
www.dacoromanica.ro
Dijma. In afara prestatiilor in muncal taranii clacasi erau obligati

sa dea si dijma din produse. Ca si in trecut, si in perioada de care ne
ocupara, stapinii de pamint percepeau, a zecea parte din produsele culti-
vate pe mobile lor. 1 Erau scutite de dijma doar legumele consu,mate in
gospodariile taranilor, cele destinate negotu,lu,i fiind supuse dijmei obisnuite.
Spre deosebire de celelalte produse, porumbul, potrivit testamen-
tului" lui Grigore Ghica, nu, se dijmuia dupg cantitatea recoltata, ci pe
unitatea de suprafatapogonulluindu-se 4 banite de porumb, iar banita
Bind socotita de 22 oca2. Chipul deosebit de percepere a dijmei din porumb
se explica probabil prin loc-u,1 de prima importanta pe care acesta 11 ocupa
in alimentatie, de unde interesul stapinilor de mosii de a-si asigura o canti-
tate figs, independent de flu,ctuatiile recoltei.
La dijma din fructe, a 10-a parte se socotea la cantitatea recoltata
din zece oca, una" interzicindu-se sistemul mult mai avantajos
pentru, stapini, de a culege roadele unui porn din zece, in care caz alegerea
cadea asupra celor mai roditori 3. Yn ciuda dispozitiilor domnesti, abuzul
in perceperea dijmei In fructe, mai ales in regiunile deluxoase, era larg
faspindit.
Pe unele mosii dijma din cereale nu se dadea stapinului in clai, ci in
graunte. Acest mod de dijmuire punea la adapost pe boier sau egumen
de pierderile pe care le-ar fi su,ferit in cazul and spicul ar fi avut u.n. numar
redus de boabe 4.
Dijma din miere era de 4 stupi dintr-o seta sau, in cazul convertirii
in bani, cite o para de fiecare stup 5.
Renta in bani. AsezamintuJ lu,i C. Mavrocordat din vara anului 1744
prevedea ca stapinul mosiei are dreptul de a cere in local celor 12 zile de
clad', de fiecare gospodarie om casnic" cite un zlot pe an, platit
in doua rate : la 23 aprilie si 26 octombrie. Acest regim a ramas in vigoare
ping; in vara anului 1750. Testamentul" dat atunci de Grigorie Ghica
se pare ca a interzis cu desavirsire, cel putin pe mo iile manastiresti, con-
vertirea clacii in bani. Poruncile domnesti formuleaza de obicei aceasta
interdictie in chipul urmator : sa clacuiasca dupa cum iaste hotarit
prin testamentul domniei mele, ins& clad, sa faca, iar nu bani"6. Noua
prevedere agrava situ,atia clacasilor, deoarece le rapea posibilitatea de a
culturi pe molia Vaideei a m-rii Bistrita, urmau sa dea dijma, iar claca sa o faca astfel :
pentru o zi de aratura in hotarul amintit afara din tarcul flnului o zi si de tot tarcul de
fin 3 zile", aceste zile fiind deosebite de claca obisnuita, pe care o datorau mAnAstirii ca
sezatori In hotarul Costestilor (Arh. St. Buc. M-rea Bistrita. ms. 193, f. 110-111).
1 sa dea dijma din toate semAnAturile,... din Wu, din orz, din malai. din porumb, din
legume, din fineata, din livezile de pomi sau veri din ce" (Porunca lui Gr. Ghica din 15 iunie
1750) Acad. R.P.R., Mss, CCCLXXII/182, dijma dupa obicei din zece, una" (Porunca
marelui ban din 22 iulie 1748) Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/111.
2 N. Iorga, Studii si doc., V, p. 198 ; Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/130.
Al. Ipsilanti hotaraste ca dijma din porumb sa se is din 10 banite una. Boierii falsified textul
legiuirii domnesti in sensul vechiului obicei. C. Ipsilanti restabileste prevederile tatalui sau,
dar Caragea satisface dorinta boierimii, Cf. A. Otetea, Constringerea. p. 1075.
3 Arh. St. Buc., ms. 185, f. 78.
4 I bidem, M-rea Dealul, XXII/55.
5 Acad. R.P.R., Mss. 500, f. 11 11v.
6 Arh. St. Buc., M-rea Dealul, XXII/35.
www.dacoromanica.ro
21 CLACASII DIN T. ROMTNEASCA INTRE 1746-1774 91
atenua dependenta NO de stapinu,1 -mo§iei prin achitarea unei sume de

bani in local zilelor de claca. Abrogarea convertirii a corespuns intere-
selor acelor stapini de mosii, care intentionau, s5-1i valorifice pamintul
mai ales prin cultivarea rezervei, dar luarea acestei hotariri de ca'tre
domnie a fost determinate 1i de dorinta de a elibera pe clacasul contribua-
bil de alto sarcini banesti, pentru, a-1 exploata mai eficient prin impozitele
de stat, a caror stringers constituia preocuparea de capetenie a dom-
nului. Probabil, ca nemultumirile stirnite printre cracasi de aceasta masux.a
1-au silit pe C. Mavrocordat sa, reintroduce posibilitatea convertirii clacii
in bani.
In prezent este greu de precizat gradul do r5.spindire al rentei In bani,
deoarece nu dispunem decit de foarte putine condici de venituri ale mosii-
lorl. Din cercetarea acestora reiese ea recuxgerea la u,na din formele munca
sau bani ale rentei feudale era con.ditionata de caracteristicile natuxale
ale domeniului, raportul dintre intinderea rezervei si a delnitelor, felul
culturilor etc. Din condica de venituri i cheltuieli a mosiilor mitropoliei
se -observe cg, pe mo§iile padu,roase, neprielnice cultuxilor agricole, cu o
rezerva, cind o aveau, de intindere redusa, claca era convertita in bani.
Astfel pe mosia Flesti (Arges) dintr-o regiune de paduxis, cei 20 de cla-
casi platisera in anul 1747, 15 taleri3. Ace lasi lucru se constata i pe alta
movie a mitropoliei, Babe le (Vlasca), despre care in condica amintita se
noteaza ca iaste padure de ghinda' "6; pe mosia Cringul Sasului, cu, o
rezerva care nu depasea 4 pogoanes cei 30 de clacasi platisera in 1747,
22 taleri6.
Claca era convertita 1i pe mosiile al caror venit provenea in primal
rind din cultivarea vitei de vie. Intrucit viticultura cerea o anumita pre-
gatire §i interes in munca, stapinii de mosii preferau, sa angajeze tarani cu
simbrie7, decit sa-si cultive viile prin munca clacasilor. Sugestiva in aceasta
1 tamile manastirilor inchinate din Tara RomIneasca (ms. 677 de la Arh. St. Buc.)
care cuprind date destul de bogate in aceasta privinta shit anterioare anului 1746. Sarni le
manastirilor din Moldova shit larg folosite de catre N. Corivan in temeinicul studiu Conlribufii
la obligafiile fdranilor din Moldova to prima funultale a veacului at XVIII-lea, in Sludii vi cerce-
ldri §Iiinfifice, Acad. R.P.R., Fil. Iasi, Istorie, 1957, nr. 1, p. 63 si urm.
2 Productia de porumb se ridica la 165 cezverti (1 cez. = 16 oca) Acad. R.P.R.,
ms. 616, f. 85.
3 Ibidem.
4 Ibidem, f. 105 v.
5 Ibidem, f. 57 v.
Ibidem, f. 26.
7 Folosirea muncii salariate la munci agricole, viticole sau de caracter gospodaresc se
constatd Inca de la sfirsitul veacului al XV-lea In Tara RomIneasca, vezi $t. 5tefanescu, Eva-
lufia proprieldfii feudale In Tara Romtneased ptnd in sec. at XVII-lea, In Studii, an XI (1958),
nr. 1, p. 62. Documentele din veacul al XVIII-lea relativ la taranii simbriasi nu arata declt
rare on data e vorba de clacasi, laturasi sau mosneni, aflati In aceasta situatie. Taranii se
angajau fie din nevoia de a-si asigura strictul necesar, fie din dorinta de a-si sport veniturlle.
Astfel, Intrucit mosia satului Vaideel depasea posibilitatile de munca ale clacasilor localnici,
m-rea Bistrita a angajat In vara anului 1738, 75 tarani (probabil clacasi) din satul Costesti,
aflat In stapthirea aceleiasi manastiri, platindu-i cu 15 bani pe zi. Amintim ca numeroase docu-
mente referitoare la acest ultim sat vorbesG de strhntoarea loculut vi nelesnirea de hrana",
fapt care Ocplica prezenta locuitorilor de aici pe alta movie, la o munca platita in bani (Arh.
St. Buc., M-rea Bistrita, ms. 192 f. 379 v. 380), la o situatie asemanatoare se refers probab it
www.dacoromanica.ro
privint5i este situatia intilnita pe movia Sagtrucul (Arge§), ai carei c15,cavi

plateau 22 taleri vi jumatate pentru zilele de lucru : din 216 taleri, venitul
moviei In 1745, 138 taleri, adicl 64% proveneau din vInzarea vinului ;
in acelavi an cheltuielile pentru, ingrijirea viei se ridicau la 52 taleri, adid,
50,4%, din totalul de 106 taleril. Pe asemenea movii o parte din cheltuie-
lile facute in cadrul sectorului viticol, erau acoperite de sumele luate de
la clacavi In locul rentei In munel.
In afara obligatiilor bgnevti rezultate din convertirea clacii, taranii
clacavi mai erau, indatorati sa dea cite 2 bani de fiecare capra §i 3 bani
de matca de stupi.
invoieli speciale. Devi reglementarile domnevti urmAreau stabilirea
nnui regim uniform de obligatii pe intreg teritoriul tariff, invoielile stabilite
din vechime au continuat 85, se menting. Ele oglindesc raportul de forte
dintre stapini vi clacavi pe fiecare movie, cei dintli fiind interesati sg, spo-
reasc& obligatiile, ultimii luptind pentru u§urarea situatiei lor. Desele
ciocniri duceau inevitabil la stabilirea -fluor not invoieli al cgror caracter
depinde a de succesul uneia dintre parti. Cercetarea citorva cazuri de acest
fel contribuie la o mai deplinA cunoavtere a tabloului vietii tgrA'nevti in
perioada studiata.
Satul Costesti aflat In stgpinirea m-riff Bistrita, situat In regiunea
muntoas6 a judetului Vilcea, fusese scutit de plata dijmei deoarece recolta
de cereale era insuficiena chiar pentru nevoile locuitorilor ; craca§ii
lucrau, pentru mAnastire 9 zile pe an vi erau indatorati sg-§i pu,n5, carele
la dispozitia acesteia, cind era nevoie. De pe la 1760, satul intrh; in conflict
cu egumenul. Fata de nesupunerea clficavilor staretul le cere, ca sanctiune,
plata dijmei §i claca obivnuita2, devenit5i acum 12 zile. Pricina se judecg,
§i sub Al. Ipsilanti In 1779, cind se hotaekte ca taranii clacavi sa lucreze
8 zile pe an iar dijma sa o dea du.p6 obicei, dar se interzice egumenului
de a lua pentru dijma de fin din cinci care un car sail din cinci eapite o
apitg, motivarea fiind strimtoarea locului" 3.
La 8 mai 1743 egumenul m-riff Bistrita vi clAcavii din satul Stroevti
conveneau, ca obligatiile de clacg, dijma §i suhat s5, fie ra'scumpArate cu
suma de 100 zloti pe an4. Aceasta intelegere nu a durat : la 12 februarie
zapisul din 15 martie 1770 prin care clAcasii dintr-un sat al m-riff Sinaia, recunoseind, nesupu-
nerea lor, arata cA au luat final egumenului ce 1 -au avut cosit In bani pentru treaba
minAstirii". Acad. R.P.R., Mss. CcCLXXV/110. Nu este vorba In asemenea cazuri de un pro-
letariat agricol, cei angajati fiind posesori de loturi de pArnint pe alte molii care temporar,
de multe on din pricina conditiilor locale, ea In cazul satului Costesti 1st vindeau forta
de mune'''. Incercind o analogic, i-am considera apropiati de acei muncitori salariati cu lot",
despre care vorbeste Lenin, referindu-se In societatea capitalistA (v. V. I. Lenin, Opere, vol III,
ed. P.M.R., 1953, p. 156 157). Existenta unei asemenea categorii de tarani ingaduia sta-
pinilor de mojii din partea locului sA nu se lase constrinsi de obisnuita amenintare cu
fuga. Rolul de rezerva de =nal" al acestora nu trebuie insa eXagerat : numArul lor era
redus, iar aria de deplasare de obicei restrinsa, astfel ca pentru clAcasii nesupusi, amenintati
cu expulzarea, reprezenta mai curind o primejdie potentiala cleat reala.
1 Acad. R.P.R., Mss, 616, f. 86.
2 Arh. St. Buc., ms. 192, f. 168 v.
3 Ibidem, f. 173.
4 In urma plingerii din 19 martie 1741 a epitropilor mAnAstirii ca obiceiul clacasilor
de a da in locul dijmei 20 taleri nu iaste de folds mAnastirli", C. Mavrocordat interzice ras-
cumpArarea In bani a dijmei (Arh. St. Buc., lyl -rea Bistrita, LVI/19).
www.dacoromanica.ro
93 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRE 1716 1774 93
1747 judecata hotara in litigiul dintre egumen gi clacasi ca acestia sau sa

plateasca 75 taleri, mai ales cg dijma for tae mai mult acei taleri" sau
s5, facsa 12 zile clac6 §i st-si dea obisnuita dijm5,1. Imediat dup5, judecatA,
intervine o nou5, invoiall care fixeaz'a la 60 taleri anual rascumpArarea
obligatiilor in munc5, §i natur5,, dar la 23 decembrie 1748 egumenul se
plingea domnului c5, nici de astadata c15,casii nu se supun invoielii2.
ClAcasii din satul Tomsani al capitanulul de lefegii C. Micsunescu,
dup5, ce refu.zasera mult vreme s5, presteze cele 12 zile stabilite, se invoiesc
cu stkpinul mosiei la 1 august 1773 s5,-i lucreze 4 zile pe an ; in anul in
curs , deoarece trecuse primgvara §i vara far5, ca ei sa lucreze, urmau s5,
elacuiasca 8 zile. Cei care n-ar fi lucrat erau obligati s5, achite o sum5, egala
cu plata celor angajati in locul for pentru, muncile agricole3.
Satnlui Jiblea at m-rii Cozia, in urma repetatelor judecAti §i cereri
de reducere a numa'rului zilelor de clac5, mitropolitul fi acordA la 7 iulie
1768 urmatoarea inlesnire" : de vor fi 30 (locuitori) ca sA c15,cuiasca s5,
s5, ia la clad, numai 20 si s5, clacuiasca cele 12 zile, iar cei zece sit r5,miie
i s5, ajute pe cei 20 la zilele ce claouiesc"4.
Uncle invoieli stabilese pe Rugg, numgrul zilelor de clac5, sau, in locul
acestuia, muncile concrete pe care c15,casii urmeaz5, s5, le indeplineasca
in cadrul obligatiilor. Deosebit de am5,nuntit slut descrise asemenea
indatoriri in zapisul de invoiala din 22 mai 1767 dintre satul COmAnesti
si m-rea Cozia. Referitor la dijmg, se arat5, ca aceasta se ia din grill, m5,1ai,
porumb, orz i cinep5i, la porumb mg,surindu-se cu banita de 22 oca, iar
la celelalte luindu-se zeciu1a15,. Obligatiile de munc5, constau, in lucrul
peste an la via de la CAlimanesti, cositul a 100 care de fin, - strinsul
urmind s5, se fac5, de care robii mangstirii, - cositul griului de la C5ilima-
nesti sau Jiblea, fiecare clacas casnic fiind indatorat la o zi ; tot o zi
urmau sa lucreze la culesul viilor, legatul vaselor, cercuri etc.5
invoielile stabileau de obicei obligatii mai usoare decit cele hotArite
in reglementgrile domnesti. Ele erau rezu,ltatul luptei clacasilor impotriva
exploat5,rii feudale dar constituiau, in unele cazuri, gi un mijloc folosit de
stIpinii mosiilor pentru a atrage cit mai multe brate de munca.
Abuzuri. Obligatiile stabilite de domnie sau cele fixate prin invoieli
erau inculcate prin arbitrarinl boierilor si egumenilor interesati sá spo-
reascg veniturile mosiei. La 20 aprilie 1752, clacasii din Breaza se plingeau
ca m-rea M5,rgineni ii sileste la clac5, peste ceea ce este hothrit de domn,
iar dijmg, be ia mai mult decit se obisnuia pe alte mosie. 0 reclamatie
asem5,natoare intilnim in 1767 din partea c15,easilor din CAlimanesti,
1 Arh. St. Buc., M-ica Bistri%a, LXII/126.

2 Ibidem, LVI/12.
3 Acad. 'R.P.R., Mss. CCGCXV/145.
Refuzul de a satisface cererea de reducere a clAcii este motivat de mitropolit asttel .
nedlndu-ne mina ca sA stricAm obiceiul... Arh. St. Buc., M-rea Cozia, XLV I/25. Pentru
diferite scutiri vechi ale locuitorilor din Jiblea, vezi A. Sacerdoteanu, Din arhiva mtnastirit
Cozia, in .Hrisouul, VI (1946), p. 71.
6 Arh. St. Buc., ms. 209, f. 48.
6 N. Iorga, Studit ;i doc., V, p. 196.
www.dacoromanica.ro
care arAtau ca proegumenul m-rii Cozia le fIcea mai maltA sup5,rare

despre rindul clacii,. peste orinduiala,"1.
Locuitorii din satele Nucet, Movilai Mara,
§i Olari se plingeau ca
noul egumen al m-rii Nucet fncalca vechile obiceiuri Intreindu-le
impAtrindu-le", arAtind In jalba lore abuzarile acestuia : la dijma poru,m-
bului staretul nu mascara cu prAjina §i banita obisnuitg, ci cu prAjina sa
de 16 palme, iar banita o socotea de 31 ocale. Potrivit vechiului obicei,
pentru dijma finului claea ii prateau, cite 10 parale de cars, noul egumen
Ins nu numai ca fi Insela cu prilejul masur6torii, dar le cerea cite 1 taler
de car. Intrucit livezile de pomi fructiferi ale mitnAstirii fuseserA plantate
de locuitori, acestia nu erau indatorati sa; dea dijma din fructe, dar egu-
rnenul i-a impus la zeciaialA, perceputa i aceasta in chip arbitrar : In loc
de a socoti dijma din cantitatea strinsI, lua din zece pomi maul, alegindu-i
fireste pe cei mai roditori. Obiceiurile hrApArete ale staretului erau urmare
si de slujbasii manAstirii : clacasii se plingeau ca logofetelul rinduit cu
socotirea dijmelor, primea Inainte pentru fiecare fel de semAngtux'a, cite
2 parale, un pui la sf. Petru §i o gains la Cfaciun, iar acum lua cite zece
parale de om §i o gAina de orice fel de semAnAturA. Incheind aceasta 1.110-
rare de abuzari, clamp cereau revenirea la vechile obiceiuri i solicitau
o poruncg domneasa menitA a-i pane la adgpost de noi fmpilari cu pri-
lejul schimb'arii egumenilor. .Aratind c6 se sting" sub greutatea cheltuie-
lilor pentru judecAti, amenintau cu ceea ce pentru ei reprezenta mijlocul
de solutionare extreme : a de nu... toti cu total ne rsdspindim care
incotro cu ochii yam vedea".
Pentru a Impiedica spargerea satelor imprejurarile relatate fn jalba
de mai sus nu trebuie considerate ca singulare si implicit, scklerea
veniturilor, ca urmare a reducerii numArului de contribuabili, domnia,
a fost silitA sa dea satisfactie in unele cazuri, ClAcasilor. La 22 aprilie 1751,
dup& o cercetare care scosese la iveara un sir nesfirsit de silnicii sgvirsite
de clucerul Mihalache Pitestean pe mosia Izvorul de Jos (Vlasca), divanal
hotAra ca mosia s'a, fie confiscatg §i impgrtita' clskasilor §i martalogilor
de acolo pentru jafurile §i necazurile ce le-au fAcat"4.
Monopolla vinzarii bauturilor. Dreptul de vinzare a vinului §i rachiu-
lui pe marile domenii constituia un vechi monopol al sthpInului. In anii
de care no ocupgm poruncile domnesti privitoare la obligatiile clkasilor
amintesc en regularitate ca nimeni nu are voie sa vind6 yin sau rachiu
pe mosie 4n afara respectivului stapin, boier sau mAnAstire. Porunca lui
C. Mavrocordat din 4 septembrie 1740 pentru mosia Darasti a biv vel s5,tra-
rului Tanasie, precizeazA aceasta interdictie : nimeni sa nu fie volnic a
vinde vin... nici vin domnesc, nici pircglabesc, nici birnicescu, nici mgcar
ce feliu de om ar fi"5. Aceeasi poruncA subliniazA ins' cg, vinul st'apin. ului
1 Arh. St. Buc., M-rea Cozia, ms. 209, f. 48.
2 Ibidem, M-rea Nucet , XXII/14.
Inaintasul egumenului mai adaogase 10 parale, dar le masura drept.
4 Acad. R.P.R., Mss. DCXXIV/107. Solidaritatea de clasa dintre vinovat 9i judeca-
tori se manifesta si de asta data in anaforaua divanului ci tre domn : dupa vina lui i se
cadea mare pedeapsa, dar noi indraznind la mila prea inaltatului... nostru domn, i-am ho-
tarIt pedeapsii mai war% pentru ca sa sa Intelepteasca... "
3 Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., XXV/4.
www.dacoromanica.ro
25 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCX INTRE 1746-1774 95
nu se poate vinde decit la circiuma acestuia, asemenea precizare fiind

menitg s& puny capgt vechiului abuz al vinzgrilor silite. Intgrind la 6 mai
1741, monopolul de vin gi rachiu al mitropoliei pe mosia Sglgtrucul,
C. Mavrocordat poruncea ca vinul sa fie vindut numai la circiu,mg iar nu
s& -llapede pe la sgraci cu sila"1. Obligatia clgcasilor de a cu,mpara vinul sau
rachiul stgpinului nu se limita numai la plasarea fortatg, peste nevoile lor ;
arbitrariul sporea prin faptul ca pretul era de asemenea fixat de stApin dupg
voia sa. In 1752, clgcasii din Breaza, se plingeau ca egu,menul m-rii Mgrgi-
neni, le leapgdg prin case vin cu. sila si-i apuca de-1 plgtesc Cu. ce pret ii
este voia"2. Cind viile stapinului nu puteau rgspunde tuturor cerintelor
se inggduia locuitorilor mosiei clgcasi sau lgturasi dupg o prealabilg
invoialg cu stApinul, s& vindg din vinul sau rachiul lor, platind in schimb
o taxg- denumitg adetul butii" in valoare de 1 leu de bute. Faptul el in
wade porunci domnesti aceastg taxg nu, era precizatg, ci se lasa la lati-
tudinea celor doug pgrti care urmau, O., se aseze" 3 aratg cg §i in aceastg
privintg interveneau invoieli speciale pe mosie.
In uncle cazuri dreptul de monopol al stgpinului nu era absolut :
dupg ce o eantitate dinainte fixatg din vinul acestuia era vindutg, lgcui-
torii puteau, sa -si vindg Muturile lor, ins& tot la pretul la care vindea stg-
pinul mosiei, pentru a nu-i face concurenVg. Astfel la 11 februarie 1753,
Matei Ghica interzicea sgtenilor si menzilgiilor de pe mosia Gggeni a vel
vornicului C. Brincoveanu, de a-si desface bauturile proprii dacg in prea-
labil nu vinduserg cite o bute din vinul boierului ; pretul de vinzare trebuia
sa' fie eel din circiumile boieresti. Potrivit invoielii dintre C. Brincoveanu
i locuitori, butile de viu.ale acestora nu erau, supuse la nici o taxg4. Se
pare insg ca intelegerea nu a fort respectatg, deoarece la 9 decembrie
1758 Scarlat Ghica intervenea, amintind 0, nu va ierta" sg, fie
pggubit boierul i sa rgming cu vinurile nevindute ; domnul impunea
locuitorilor sa vindg mai into 60 vedre din yin boieresc5..
Concluzii. Materialul documentar prezetat mai sus deli neindestu-
Iltor pentru cunoasterea amanuntitg a relatiilor agrare in Tara Romi-
neaseg, inggduie totusi reconstituirea principalelor aspecte ale evolutiei
obligatiilor tgranilor clgcasi in perioada respective. Locul secund ocu-
pat de agriculturg in raport cu cresterea vitelor in economia Tarii
Rominesti iii tendinta boierilor de a-si procura principalele venituri din
dreggtorii, ceea ce insemna implcit neglijarea activitatii agricole, explicg
dece dijma a continuat a fi cea mai insemnatg i raspindit'g- formg a
1 Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., ms. 133, f. 26. In porunca amintita pentru mosia
Darasti se spune : nici cu sila O. nu aiba voe a lepada vin la vreun om, MI% numai In elrciumR
sR se vInza". Circiumile reprezentau unul din cele mai insemnate izvoare de venituri ale
stapinilor de mosii. Gjonica Ghiculestilor denunta cu prilejul 1110111-H merindelor lui
C. Mavrocordat Vechea deprindere a boierilor de a pune femei In clrciumi si mai ales de a alege
pe cele mai frumoase, pentru Ca vinul sR se vinza repede" practica interzisA de domnul refor-
mator ; D. Russo, Cronica Ghiculestilor, in Butetinul Comisiei Istorice a Romtniei, II (1916), p. 75.
2 N. Iorga, Studii si doc., V, p. 196.
8 Arh, St. Buc., M-rea Cotroceni, XXVIII/42.
4 Acad. R.P.R., Mss. CCCLVII /42.
6 Ibidem, CGCLVII/43.
www.dacoromanica.ro
96 Fit. CONSTAMINIU 26
rentei feudale 1. Constatarea nu trebuie sa ne impiedice Insa a sezisa

elementele not In sistemul de exploatare agricola, a caror afirmare gi
dezvoltare urma sa o aduca viitorul. Chipul de organizare a mnncii In
feudalism nu permitea stapInului de movie sa organizeze nici munca
necesara a clacasului, nici supramunca acestuia cind renta feudala este
perceputa In natura sau bani 2. Intr-adevar clacasul, producator direct,
este Inzestrat cu un lot de pamInt si cu uneltele de productie necesare,
bucurindu-se astfel de o anumita autonomie economics, V. I. Lenin
subliniaza ea, In asemenea conditii, taranul n-ar putea fi determinat
sa cedeze o parte din produsul muncii sale, renta feudala, data sta-
pinul mosiei nu ar fi In masura sa-1 sileasca la aceasta prin puterea de
care dispune asupra persoanei producatorului direct (constrIngerea
extra - economics) 3. Stapinii de mosii care, datorita Imprejurarilor interne
si internationale schitate mai sus, Incepeau sa Inteleaga avantajele
exploatarii sistematice a pamIntului, s-au straduit sa obting un control
nemijlocit asupra muncii clacasului. Or, in productia feudala numai renta
in munca da posibilitatea stapinului de movie sa organizeze supra-munca
clacasului potrivit intereselor caul dintii : claca este facuta pe rezerva
stapinu,lui sub supravegherea oamenilor acestuia.
Inlaturarea dominatiei otomane i posibilitatile de largire a schim-
burilor economice, deschise o data cu trecerea Olteniei sub stapinirea
habsburgica, an facut ca boierimea locals sa fie interesata In extinderea
formei munca a rentei feudale In detrimental dijmei in produse. De aici
cererile staruitoare de a se introduce In Oltenia, regimul iobagilor transil-
vaneni, iar cind s-a primit un refuz din partea administratiei imperiale,
stapInii de mosii s-au multumit cu 52 zile de claca pe an, renuntind cu
total la dijma. Situatia treats in 1739 cu prilejul reunificarii tarii, politica
de reforms a domniei, izvorita In primul rind din considerente fiscale
asigurarea perceperii darilor i rezistenta taranimii an dus la aboli-
rea acestui regim de obligatii. Necesitatea de a asigura numarul ei stabiliz
tatea contribuabililor 1-a determinat pe C. Mavrocordat sa fats unele
inlesniri taranilor pe tarimul raporturilor acestora cu stapinii pamintului
(reducerea vremelnica a nu,marulu,i zilelor de clad', desfiintarea rumlniei).
La rindul lor, boierii i manastirile erau dispu,si sa accepte aceasta politica
a domniei deoarece nu se creasers Inca imprejurarile prielnice pentru un
avint al productiei agricole. In conditiile de dezvoltare economics, schi-
tate mai sus, boierimea iii tragea principalele venituri din slujbe in aparatul
de stat. Clacasii erau, mai exploatati de boierime pe calea fiscalitatii,
decit pe cea a obligatiilor feudale nemijlocite. Revine a spune ca plus-pro-
dusul muncii clacasului era Insusit intr-o ma'sura mai Insemnata pe calea
rentei centralizate de stat (clan) decIt prin renta perceputa pe fiecare
1 A. §i G. Otetea, Tetranii sub regimul Regulamenlutui Organic, In Sludii fi arlicole

de islorie, I, Buc. 1956, p. 136.
2 M. I. Siuziumov, Cu prioire la legea economica fundamentals a formafiunii feu-
dale, to Analele rom. sov.s lslorie, 1954, nr. 4, p. 96.
8 V. I. Lenin, Opere, Ed. P.M.R., vol. III, p. 170.
www.dacoromanica.ro
27 CLACAW DIN t. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 91
mosiel. In sprijinul acestei afirmatii std faptul cd rand' In 1774, numdrul

zilelor de clad nu a trecut de 12 pe an, sau, In rdscumpgrarea bdneased
1 zlot iar dijma s-a mentinut constantg, ; in aceeasi perioadd insg, impozitele
au cunoscut cresteri considerabile provocind spargerea satelor.
Yn ciuda tendintelor de agravare a obligatiilor, manifestate de cdtre
stdpinii de mosii, nevoia atragerii unui numdr cit mai mare de colonisti
sau de readucere a fugarilor a facut ca exploatarea pe mosii a clacasilor
s5, se naentind la An nivel media constant. Regimul creat lAturasilor arata
stra.duinta domniei de a pdstra un raport convenabil Intro obligatiile
localnicilor si cele ale noilor veniti pentru, a nu provoca neintelegeri in
interior-0 tdrii sau deosebiri mari de situatie, indemn la fug5, pentru c15,-
casii doritori de conditii de mimed mai usoare2.
Yn nadsura in care §i-au dat seam- de marile posibilitati de ci§tig
oferite de agriculturd, stdpinii de mosii au dutat sd sporeascd obligatiile
de maned ale cldcasilor. In 1775, and, in uxma hati§erifului din iunie 1774,
limitarea abuzuxilor tuxce§ti deschidea noi perspective activitAtii econo-
mice, boierimea si cleru,1 muntean ceveau lu.i Al. Ipsilanti sd sporeascd
la 24 zile pe an claca, invocind fdtarnic stricdciunile 15,camilor noastre,
goliciunea cinstei noastre"3. Este semnificativ cd §i de astg, data', stdpinii
mosiilor Isi mdrtuxiseau preferinta pentru forma maned a rentei feudale,
motivind aceasta prin dorinta de a nu ingreuia situatia clacasilor prin
cereri de bani noi bani de la dinsii necerinda-le, nici o supgrare nu facem,
cerind numai ajutorul ce-1 poate face numai cu, miinile sale". Este vaditd
intentia de a asiguxa domnia, tocmai pentru a-i dobindi sprijinul, cd cere-
rile de sporire a indatoririlor tdranilor cla'casi nu ar prejudicia capacitatea
de platd" a biruxilor.
Aceste demersuxi nu an izbutit. Dad in Moldova fixarea nartu,lui
in 1766 a marcat o crestere simtitoare a obligatiilor tdranesti, boierimea
1 Pentru situatia eXistenta dupa 1774 vezi S. Vianu, Cu privire la problema descompuneri i
feudalismului to fdrile romtne, in Studii qi ref erate privind istoria Romtniei, I, p. 818.
2 Asezamintul din 26 octombrie 1745 pentru histrainati acorda acestora In afara altor
inlesniri, regimul de claca de 6 zile, cu drept de rdscumparare (Arh. St. Buc. M-rea Arnota,
V I I I ) ; la 14 mai 1750 Grigorie Ghica Intr-o carte adresata ungurenilor romini, celor streini
celor ce sa vor fi Instreinat din pamintul tarii" le acorda, In eventualitatea venirii for In
Tara Romineasca, urmdtorul regim de obligatii fata de stapInii mosiilor pe care s-ar fi
stabilit : In primul an urmau O. fie scutiti de claca sa dea numai zeciuiald din produse ;
Incepind cu anul al doilea, pe lInga dijma obisnuitd, trebuiau sa presteze 6 zile claca anual
(Arh. St. Buc., Ep. Arges, XXVII/17) ; Alexandra Ghica Intr-o chemare din 6 februarie 1768
catre cei fugiti, hotardste referitor la claca astfel : In primul an de la venire acestia erau
obligati sa presteze 3 zile, In al doilea 6 zile 5i IncepInd cu al treilea 9 zile pe an (Magazinul
istoric pentru Dacia, II (1840), p. 300). Yn afara reglementarilor domnesti se IntlInesc 5i Invoieli
deosebite pe mosii Intre staptni st colonisti : la 31 martie 1772 oamenii streini ungureni"
se Intelegeau cu egumenul schitului Vdleni sa-i clacuiasca 5 zile pe an si sa-i dea dijma din
toate semanaturile, afara de varza $i Insole, iar din anul urmiltor sa clacuiasca 8 zile 5i sa
dea dijma din toate (Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XCV II/4).
3 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 541 542. Cf. S. S. Vianu, op. cit., p. 818.
Aceleasi motive shit invocate gr fata de feldmaresalul Rutniantev ; Intr-o hotartre a acestula,
prevazInd Intre altele acordarea de scutelnici boierilor citim ... punind pricint (boierii,
n.n.) ca ant pradati 5i neat/Ind dupa cinul for venit, fiind si saraci". Document publicat de
T. G. Bulat, in Revista istoricd, 1926, nr. 1-3, p. 31. Cf. S. Vianu, Considerafii asupra carac-
terului acliuildfii administrafiei ruse In larile romtne (1769 1774), In Studii gi materiale de
istorie mcdie, I, 1956, p. 233 234.
7 c. 2681
www.dacoromanica.ro
93 FL. CONSTANTINIII 28
munteang a trebnit sg astepte ping in epoca Regulamentului organic

pentru vedea satisfgcute pe deplin interesele.
3. REZISTENTA CLACMILOR
Documentele timpului infgtiseazg un tablou de variate forme de

impotrivire a tgranilor-clAcasi a cgror cunoastere are o mare InsemnItate
pentru, intelegerea stgrilor interne din Tara Romineascg. Intr-adevgr,
cercetarea temeinicg a manifestirilor luptei de clasg in Tara RomIneasca
in veacul al XVIII-lea trebuie nu, numai sg consemneze faptele, dar i sg
stabileascg actiunea directg exercitatg asupra politicii domnesti si a for.-
melor de exploatare a munch de cgtre stApInii de pgmint. Politica de
reformg practicatg de unii domni fanarioti, departe de a fi rezultatul
indepgrtatelor influents iluministe, a izvorit din realitItile rom1nesti,
printre care un be de seams revine actiunii de impotrivire a maselor.
Problem°, fiscalg a constituit centrul preocupgrilor domniei : repre-
zentant al intereselor Portii, domnu.l trebuia sa satisfacg cerintele turcestil,
deoarece risca altfel sg-si piardg scaunul. Factorii politici de rgspundere
din tars, boierimea i clerul superior, aveau interese bine determinate,
in primul rind consolidarea pozitiei economics pe care domnia nu. le
putea ignora. Sprijinul clasei dominante nu putea fi cistigat decit prin
acordarea de dreggtorii, danii §ff scutiri. In sfirsit, domnul trebuia BA se
1ngrijeascg de interesele proprii, plAtindu-si sprijinitorii de la Constanti-
nopol, §i preggtindu-se pentru un viitor nesigux. Pentru, a face fatg atitor
cerinte trebuia asiguxat izvorul de boggtie i vent pe care 11 reprezentau
masele tarane,gti, prin productie §i situ,atia de contribuabili. Din aceste
considerente a decors In chip fires° politica demograficg a domnilor cu.
orizontuxi largi, care urmgreau fixarea §i evidenta contribuabililor ti
sporirea capacitgtii fiscale §i productive a tgrii prin actiuni de colonizare.
Imprejurgrile istorice nu, inggcluiau, Ina promovarea consecventg
a unei atari politici. Cirmuitorii fanarioti cazul lui C. Mavrocordat este
cel mai elocvent care se strAd-u,iau, sa urmeze in guvernarea for liniile
directoare schitate mai sus, erau siliti in cele din uxmg sg-si incalce propriile
mg'suri. Pricinile insuccesu,lui trebuia cgutate in tars si la Constantinopol.
Intentiile reformatoare ale domnilor se loveau de dificultgti in mascara
sa facg imposibilg aplicarea for : aparatul de stat, corupt §ff abuziv nu
intklegea sa renunte nici un moment la marile beneficii obtinu,te din stoar-
cerea nemiloasg a sugusilor for de rind. Succesiunea guverngrii contribuia
de asemenea la anularea urmgrilor pozitive ale actiu,nilor 1ntreprinse de
domnii cu o mai adIncg pgtrundere a rosturilor economics si de stat :
mAsurile luate de C. Mavrocordat dupg 1739 au dug la o sporire a popula-
tiei tariff, iar activitatea economics a cunoscut o anumitg 1nviorare. Urnia-
sul au, Mihail Racovitg, nu numai cg a renuntat sg continue actiunea
1 Pentru obligatiile materiale ale TAM Romine§ti cdtre PoartA, vezi M. Berza, Haraciul
Moldovei ;i 7'drii Romtne;ti to sec. XVXIX, In Sludii gi materiale de istorie medie, II, 1957,
p. 41-43 ; idem, Varia(iile exploaldrii Tdrii Romtne;t1 de cdtre Poarta Otomand to secolele
XVI X VIII, In Studii, XI (1958), nr. 2, p. 65 69.
www.dacoromanica.ro
29 CLACASII DIN 1. ROIAINEASCA INTRE 1746-1774 99
predecesorulni an, dar a Into les s5, beneficieze de progresele realizate in

timpul domniei anterioare ; in consecinta, a ridicat nu,mAral sferturilor
$i a reintrodus v5,c5xit-ul, provocind fuga din tarn a peste 15 000 familiil.
In sfirsit, cererile tuxcesti lipsite de orice reglementare zadArniceau cal-
culele financiare gi economice ale celor ce se strAduiau ss introduca, ordine
in haos.
R5,spunsul la sirul nesfirsit de jafuri tai Impilki 1-a constituit fuga
populatiei. Cifrele citate de Bauer in aceast5, privint5, slut cunoscute la
inceputul domniei lui C. Mavrocordat, recensamintul fiscal inregistrase
in tax5, 147 000 familii, in 1745 numgrul for scAzuse la 70 000 pentru, ca
mai tirziu s5, coboare la 35 0002. Chiar dacS aceste cifre nu, corespund intru
total realitatii, proportiile insemnate ale fugii nu pot spa nim5nu.i.
Pietro Businello comunica printr-un raport senatului venetian fuga in
snail Du,n5xii a 20 000 familii, incredintate ca traiul sub st5,pinirea pasei
din Vidin era mai usor decit sub ocirmnirea muntean63. Fenomenul se
repeta on de cite on exploatarea fiscalg lua forme excesiv de apAatoare.
In a doua domnie munteana,, Grigorie Ghica reintroduce oieritul i vAckitul,
iar C. Racovit5, incearcg sea -si achite creditorii, ingsprind astfel povara
birurilor. Reactia a fost imediat5, : la 4 iunie 1753 Giuliani raporta c5, in
ultimii sapte ani d5,rile se ridicaserg la 36 000 pungi, dar din 130 000 familii
mai rg,m1seser5, doar 40 000 si multi dintre cei care nu, lu.aser5, drumul
strAingatii, erau pe punctul de a pribegi4. In 1765, chid tara suferea de pe
urma cruntei exploata'ri a lui Stefan Racovit5,, instrument docil al capu-
chehaiei Stavrache, turcii de la Vidin informau, Istambaul ca ne mai
putind suferi greutatea birurilor, 70 000 familii fugiserg in Ungaria2.
Cauza principa15, a fugii a constituit-o in primul rind exploatarea
fiscalg si in mai midi' masur6 obligatiile de dijma sau clac5. Mgrturiile
vremii converg in acest- sons ; ele demonstreaza cs proportiile lu,ate de
1 D. Fotino, Istoria generald a Daciei, II, p. 156.
2 Bauer, op. cit., p. 48. N. Balcescu arata ca recensamtntul cu 70 000 ferali este din
1746 si adaoga cA numai din jud. Dolj au fugit °data 15 000 familii" ; in 1757 erau 35 000
familii (Magazinul isloric pentru Dacia, t. II (1846), p. 239, nota). Trebuie avut in vedere cA
In vara anului 1746, Moldova si Tara Romineasca au fost prada unei marl invazii de lacuste,
vezi N. Iorga, Insemndri de cronicd ale clericilor din Scheii Brasovului, in Buletinul Cornistei
Istorice a Romtniei, XII (1933), p. 92. 0 Insemnare pe un pateric (ms. 480 al Acad. R.P.R.)
,,Sa se stie de chid au venit lacuste In Tara Romtneasca in luna lui iuni, 16 zile, leat 7256",
I. Bianu si R. Caracas, Catalogul manuscriplelor romtne, vol. II, p. 218.
a N. Iorga, Calatori, ambasadori, misionari..., In But. Soc. Geogra /ice, 1898, p. 71-72.
4 Idem, Stir( despre veacul at XV II I-lea, II, in Analele Acad. Rom., Sect. Ist., t.
XXXII, nr. 7, p. 20, Cf. A. Otetea, Contribution a la question d'Orient, p. 167.
5 Hurmuzaki, XIV, 2, p. 1176. Apreciind numarul fugarilor trebuie avut in vedere ca
adeseori nu era vorba de o stramutare In afara hotarelor, ci numai de o eschivare de la
recer samintele fiscale prin ascundere sau plecarea pe alts mosie. La 28 august 1742, C. Mavro-
cordat scria ispravnicului R. Racovita In legatura cu acesti bejenari : Insa cercindu bini cA
multi nu sintu esiti din tail, ce ImblA din sat in sat si den tinut, mistuindu-sa dupa obiceiul
tor" (N. forge, Studii si documente., VI, p. 389). Desi aid shit Infatisate lmprejurari din Mol-
dova, e de la sine Inteles ca situatia din Tara RomlneascA era similara. Repetatele mutari ale
taranilor 11 determinau pe acelasi domn sA porunceasa ispravnicilor din Dolj la 23 ianuarie
1763: sa dati In stire lacuitorilor ca sA caute fiestecarele, asazindu-se si astimparindu-se
la satul, unde s-au asezat la dajdea asazamintului" (Acad. R.P.R., Mss. XI/92). Prin urmare
datele furnizate de izvoare privitoare la emigrare trebuie reduse In lumina celor de mai sus.
0 precizare numerics e insa dificila.
www.dacoromanica.ro
.100 FL. CONSTANTIMII 30
MO,
emigratii se datoresc abuzuxilor si chipului neregulat de stabilire $i per-

cepere a impozitelor. Fugarii moldoveni, 'intrebati de C. Racovita despre
rnotivele plecarii, o spun faspicat : din pricina vremelnicii nestari, adica
nestiind i nefiind hotarit ce sa dea bir pe anm. Fixarea precisa a impozi-
telor este ceruta si intr-o jalba a preotilor din Romanati catre C. Mavro-
cordat : si aceasta luminare (stabilirea birului) avind In mina noastra nu
vor putea s5, ni mai jafuiasca ca pins acum" 2. In chemarile adresate celor
fugiti, domnii fagacluiesc in primul rind si aceasta indica si cauza princi-
pala a emigraxii stabilirea u,nu,i impozit potrivit cu situatia materials a
contribuabililor si punerea la adapost a acestora de impaneri suplimentare
neasteptate, izvorite mai ales din cererile turcesti. Astfel, In cartea lu,i
Scarlat Ghica din 15 noiembrie 1765 pentru, doljenii fugiti i straini dor-
nici sa se stabileasca in Tara Romineasca, li se fagadnieste acestora : c5,
va -yeti aseza... dup5, stares si putinta voastra insa si mai cu usurinta.
Care asezamint k4i ruptoare vi se va pazi de catre domnia mea nestrarautat;'3.
Acelasi domn marturiseste trei ani mai tirziu, teama de capetenie a
celor care ar fi vrut sa se reintoarca la vetrele for : ati vrea sa stiti pentru
rindul asezamintalui dajdii voastre in ce chip va sa fie, fiindca in vremea
altora ati fost napastuiti peste dreptate si aceasta sfida avind, Va indoiti
a veni"4. Pentru a incheia sirul acestor marturii, amintim explicatiile
date de boierii munteni in 1770 contelu,i Viazemski ; in legatura cu depopu-
larea ta'rii, ei arata ca dufa reformele lui C. Mavrocordat, domnii au pas-
trat numai nu,mele darilor, inmultind insa numaral sfertuxilor pin5, la 20
si se spline in continu,are pe cit scoteau (sferturile) cu atit lumea
se tragea din tara"5.
Pentru, a stabili un indite al exploatarii fiscale este semnificativ
de amintit ca fugcau chiar i cei din categoriile privilegiate. La 11 septem-
brie 1753, C. Racovita poruncea ca protopopii din episcopia Bu,zaului sa-i
admit inapoi pe preotii care s-ar fi scu,lat cu, tot al for i fug:. pentru ca
sa scape de dajdi"6. Este lesne de inchipuit situatia birnicului de rind,
cind cei ce beneficiau de anumite inlesniri se hotarau sa pribegeasca.
Directiile fugii reprezinta o problems ce famine a fi rezolvata cind
se va dispune de date sigure asupra populatiei din regiunile invecinate.
Docu,mentele arata ca taranii fugeau, in sudul Dunarii, Ucraina, Transil-
Vania si Banat. In ce priveste partile ardelene, statisticile stu,diate de
acad. D. Prodan dovedesc ca sporul de populatie nu, depaseste normalu17.
Regimul de obligatii al iobagilor ardeleni era mult mai grew decit in Mol-
1 Sturza, Scheianu, Acte si legiuiri privitoare la chestia faraneasca, I, p. 24.
2 N. Iorga, Studii si documente, V, p. 159 160.
3 I. Donat, Material pentru istoria Craiovei si a jud. Doll, In Arhivele 011eniei, 1934,
nr. 71 73, p. 130.
4 Magazinul istoric pentru Dacia, t. II (1846), p. 300.
5 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, p. 483, cf. raportul lui Desalleurs din 4 mai 1754,
Kurmuzaki, Supl. I, 1 p, 654. De remarcat ca In legatura cu silniciile sal/11.We de clucerul
Mihalache pe mosia Izvorul de Jos, domnitorul Grigorie Ghica li stria marelui vistier : de
zulumuri ca acestea ce sa fac saracilor... sa spargea satele, iar nu de dajdile visterii".
Acad. R.P.R., Mss. DCXXIV/107.
6 Acad. R.P.R.. Mss. CXXIV/145. Pentru regimul fiscal al preotimii vezi D. Furtuna,
.Preofimea rarntna In secolul XVIII, Valenii de Munte, 1915.
9 D. Prodan, Teoria imigrafiei romtnilor din principatele romine to Transilvania, p. 120.
www.dacoromanica.ro
31 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRO 1746-1774 1Q1
dova §i Tara Romineaseg si nu putea prin urmare sa atragA pe clIcasii

munteni. In Banat ernigratia a fost impiedicatg de guvernul habsburgic
care plgnuia sg aduca acolo colonist svabil. Eliminind aceste regiuni,
reiese a fugarii se indreptau mai ales spre sud-u.1 Dungrii si mai putin_
peste Prut.
Cei plecati nu renuntau la gindul remntoarcerii 1i, multi asezindu-se
in imediata apropiere a granktelor, continuau sa pgstreze leggtuxi cu, locu-
rile de basting. Din cartea amintitg a lu,i Scarlat Ghica reiese cg cei
instrainati se ingrijsc mai departe de semAngtuxile lAsate in tars, trecind
granita pentru cguta hrang, fin sau, lemn. Domnul fi anunta ca in
viitor nu li se va mai inggdui o asemenea situ,atie §i fi invita sg se rein-
toarcg definitiv.
Pgduxile tarii erau, de asemenea un bun adgpost pentru, clacasii
care voiau, sa scape de ng'pgstile" birurilor si de asuprirea stapinului.
In vara anului 1748 egumenu,1 m-rii Strehaia se plingea marelui ban cg
sgtenii din. Strehaia, au fugit din sat si sad risipiti prin pgduxi". La
adgpostul codrilor, tgranii refuzau, sg elgeuiasel §i sa dea dijmg, mai
malt, vitele for ieseau, din pgdure si se hraneau pe ogoarele mangstirii,
astfel ca aceasta rgminea pAgu.ba0, de bucate"2.
PArgsirea satelor si sustragerea clgcasilor de la plata dgrilor gi
indeplinirea obligatiilor cgtre stgpinii de pgmint an determinat domnia,
in perioadele in care aceste fenomene cgpgtau, forme acute, la desfasurarea
unor actiuni menite sa asigure vistieriei incasarea dgrilor impuse, iar
marilor domenii mina de lu,cru, necesarg. Sferele vietii publice muntene
incluse in politica de reformg au yariat dupg mascara in care autoritatea
centrals ii -a inteles rolul de apgrgtoare a intereselor generale ale clasei
stgpinitoare si nu, s-a transformat intr-un mijloc de chivernisealg personalg.
In chip asemgnator cu destkuxarea procesului de centralizare a statului
feudal si acum, politica reformatoare a unora dintre domnii fanarioti,
care intelegeau cg este in interesul clasei dominante sg se adopte solutii
not de guvernare, s-a lovit de intelegerea strimtg, particularistg, a cuta'rui
boier sae egumen en orizontul limitat la intinderea propriei sale mosii.
Opozitia fatg de reforme s-a manifestat in lupta pentru, inlgturarea dom-
nilor care le promovau, sabotarea mgsurilor luate sau denaturarea lor.
Atari actiuni an contribuit la ascutirea contradictiilor din societatea
munteang in perioada de destrgmare a feudalismului si mai ales au indirjit
taxgnimea clg'casg in lupta pentru pgmint §i ingrAdirea exploatarii.
La inceputul anului 1746 nelinistea in rinduxile ruminilor si mai ales
fuga an luat proportii amenintatoare. In cadrul acestor imprejurgri
C. Alavrocordat nu, putea ea ignore consecventa dorinth" de eliberare a
1 T. Filipescu, Voivodina strbeasca, Buc., 1929, p. 27 28.
a Acad. R.P.R., ms. 500, f. 11 11v. Sint putine ctiri despre fuga clacasilor in °rase.
Problcma merits o cercetare specials. 0 traditie pastrata la Cimpulung afirma ca dupa arderea
oralului in 1737, orasenii au revenit in 1742 ImpreunA cu gill locuitori, printre care tarani.
Intrucit boierii reclamau restituirea acestora, AlOcandru Ghica a ordonat in 1766 inapo-
ierea fugarilor, din diferite timpuri", dar orasenii aratind inconvenientele marl pe care le-ar
fi adus aplicarea poruncii, domnul a renuntat. Cei veniti s-au integrat In obstea tlrgului,
dar fugarii sositi intre 1742 $i 1766 au trebuit sa se reintoarca, vezi. G. Aricescu, Isloria Gimp,
Itnigulai, Buc., 1856, vol. II, p. 11 12, 150.
www.dacoromanica.ro
ru,min' ilor. Este semnificativ din acest punct de vedere el un §ir de vechi
procese intro rumini §i stgpinii de rno§ii ivi ggsesc acum sfIx§itul prin
hotgrirca domnului de a-i rgscumpgra pe cei dintli cu bani din vistierie
sau egmara doranCascg (satele Vaideei, Bogdgnevti, Bade§ti etc.).
Actiunea domniei in cazurile partic,ulare ale acestor sate, algturi
de hotg'ririle din martie §i august 1746 privitoare la rumini at treat in
rindurile tgranimii o mare efervescentg. Devi rgscumpgrgrile individuale
§i actul de desfiintare a ruminiei subhniau cg eliberarea se refers numai
la persoana runainului iar nu vi la partile de movie care se aflau, in folo-
sinta lui §i urmau, sa; rAming mai departs sub stapinirea mgngstirilor
vi boierilor, claca§ii in nurceroase locuxi au interpretat aeeste mgsuril
in sensul dorit de ei, inglobin.d in eliberare §i peticele for de pgmint.
Astfel la 25 ianuarie 1749, m-rea Huxez se afla In ju,decatg cu Tudose
§i Radul Boting cu, tovargvii for care de trei ani stgpineau, in silg"
jumgtate d n movia Folevtii de Jos. La judecata, ei nu au putut argta
nici un document de proprietate, ci numai cu gura striga cum cg, ei
cu tot satin au fost rumin' §i cind s-au iertat, s-au slobozit §i cu, pgrtile
for de movie"a.
Dorinta fo§tilor rumini de a dobindi stgpiniredepling asupra pamin-
tabu pe care 11 munceau s-a manifestat In forme variate. ICe mgrginim
aici la infgti§area situatiilor mai caracteristice. Astfel satul Vaideei al
mfingstirii Bistrita incearcg sg, dispung in chip liber de movia pe care
se afla, punindu,-1 pe egumen in fata faptului implinit. Din jalba inaintatg
de acesta la 21 ianu,arie 1746 aflgm cg tgranii clgcavi gindindu-se cum
cgi n-are mangstirea nici o treabg cu dinvii, nici cu movia ", arendaserg in
cursul anului precedent 'venitul moviei3.
0 procedare asemgngtoare se intilnevte §i mai tirziu, cind, pentru
a-1 impiedica pe egumen sä beneficieze de venitul mo§iei, clacasii o aren-
deazg unui turc. Deosebit de semnificativg, pentru ca pane in laming
§i raporturile (nitre domnie §i tuxci, este atitudinea domnului : la 7 mai
1758 C. Mavrocordat Invtiinteazg oficial pe ispravnicul Vilcii el pe sgteni
i-a pedepsit, iar pe egumen 1-a globit §i i-a confiscat movia, pentru cg a
inggdu,it o asemenea tranzactie. Ispravnicului -4- se poru,ncevte sg aibg
grijg de movie, indepgrtindu-lpe arendavul tu.rc cu desgvirvire4. Yn aceemi
zi domnul trimite vi o altg poruncg aceluiavi ispravnic In care arata C.
tole cuprinse in primal ordin s-au zis c, s, argti turcului §i sa poti face
zapt mosiei", in realitate vointa domnului este ca venitul m-rii sl he
asigurat5 in ciuda actiunii clgcavilor. Peudenta, data nu teama, cu care
procedeazg, domnul, simulind o confiscare, dovedevte nu numai slgbi-
ciunea lui in fata unui turc oarecare, dar §i grija de a da o aparentl de
1 Urma§li unor rumini se exprima astfel despre reforma lui C. Mavrocordat :
,,... dtnd dumnezeu bun gind marii sale Constantin voda Mivrocordat, domnul tarli, de
s-au slobozit toti rumlnil de sub jugul robin (Arh. St. Buc. M-rea 4rimta, IV/20).
2 Arh. St. Buc., M-rea Harez, XVIII/33.
3 Ibidem, M-rea BistrIta, VIII/40.
Ibidem, LXII/159.
6 Ibidem, VIII/43. In 1805 claca§ii explicau cele petrecute In 1758 prin nevola de
banl pentru a putea continua judecata cu m-rea In vederea redoblndirli mo§iei, ibidem, VIII/48.
www.dacoromanica.ro
33 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCA MITRE 1746-1774 103
legalitate actului in ochii clficasilor, intfiriti in pozitia lor prin colaborarea

cu acest turc.
Cunoastem si alto cazuri in care tfiranii clficasi recurgeau la tran-
zactii cu. tu,rcii : astfel, clficasii mosiei Balta (Gorj) in conflict cu. schitul
Strimba constatind durg nenumfirate ju,decfiti ca nu-0 pot cistiga partea
de mos!e revendicat6 s-au supus la turci si n-au vrut sfi-si dea din bucate
bani (doc. este din 27 iunie 1763) nici au lucrat clad, dupg, obicei".
Clficasii de pe motiile Orevita si Bolbosani de prin cfitunele turcesti"
refu.zau, de asemenea, in 1747 sg, clficu.iasc5,2.
Pentru. a-§i dob'indi r,mintul rfimas sub stfipinirea m-rii Arnota,
clficasii din Bogdfinesti (Vilcea) au recurs la alto mijloace. La 3 februarie
1747 egumenul reclama domnului ca fostii rumini se infrfitiserg cu un
oarecare Mihaila Ciocan. judet de mai inainte vreme", infrfitit la rindul
sfiu cu, can alt sfitean, care revendica ffirfi succes mosia in temeiul unei cfirti
de la Mihnea-vodfi. Clficasii m-rii impreu,nfi cu acestia doi iau in stapi-
nire jumatate din mosia m-rii, in cicada protestelor staretuluis. Nesu-
punerea clficasilor din Bogdfinesti se impleteste cu cea a clficasilor din
Dobriceni, cele don/ sate manifestind permanent o impotrivire comunfi
in deceniile uxmfitoare. La 22 iunie 1748 C. Dudescu, mare ban, inffitisa
in porunca datl- acestor sate situatia creatfi de impotrivirea clficasilor :
nici lu.cre n-ati lucrat, nici dijma n-ati dat, nici finurile n-ati cosit din
livezi ... mare stricficiune si pagu.be acluceti sfintei mfinfistiri" 4. Dar
amenintfirile cu inchisoarea cuprinse in poruncg, si mfisu.rile vfitafului
de plai pus asupra lor" pentru, a-i sili san plfiteascl venitul nelmplinit,
s-au arfitat zadarnice. Cele doufi sate intelegeau ca eliberarea se rfisfringe
nu numai asupra persoanei ci si a pfimintului, refuzind cu indirjire sfi satis-
facg cererile de clacfi si dijma ale staretulu.i. La 15 tulle 1752 acesta trimi-
tea o lung/ jalb65, in care inffitisa situatia creat6 pe mosia m-rii Arnota
in urma nesupunerii clficasilor. Este interesant de amintit ca egumenul
distinge cu acest prilej, doug categorii intro locuitorii satului, unii, cei
eliberati prin fascumpfirarea lui Mavrocordat, in urma procesului incheiat
in ianuarie 1746, in vreme ce altii au rfiraas tot rumini ". Yn legator/
cu prima categorie, egumenul sublinia hotfirirea clficasilor de a nu permits
in nici un chip stfipinirea mfinfistirii asupra pfimintului : zic c5, iaste
mosia a lor ... cfi, nu, vor ingfidui o datl cu capul lor, sfi stfipineasca
livezi si pomi mfinfistirea si vor face si moarte". Poruncile staretului erau
dispretuite, sfitenii trimiteau la lu,cru, doar copii, si numai in sat, iar la
mfinfistire undo era nevoie de clad, nu se ducea niciunul. Este semnifi-
cativg observatia egumenului cg, nesupunerea clficasilor se manifesta
cu, indirjire de cind s-au judecit ". Referitor la cea de-a doua categoric),
a ruminilor, staretul Neofit denuntl acelasi deplin refuz, insotit de ame-
nintfiri : cfi se laud/ tot cu ciumagul".
1 Acad. R.P.R., Mss. XCl/75.
2 Ibidem, ms. 616, f. 87. Colaborare economic/ cu turcli In dauna m-rii si tntr-un
doe. din 11 iunie 1748, Arh. St. Buc., M-rea Mihal-voda, V/22.
8 Arh. St. Buc., M-rea Arnota, IV/11.
6 Ibidem, XVIII/111.
° Ibidem, XVIII/118.
www.dacoromanica.ro
104 FL, CONSTANTINIU 34
Spiritul de Impotrivire se mentine neinfrint in ciuda poruncilor

si a mlsurilor luate de domn §i ispravniei, egpAtind forme de manifes-
tare tot mai viguroase. 0 non/ jalba din 16 tunic 17561 aratl categoricul
refuz ad locuitorilor din cele don/ sate de a da &lac& i dijma §i neso-
cotirea monopolului de vin i rachiu, fapt care provoca serioase prejuslicii
bgnesti manastirii. Din jalbI se pare ca ta'ranii-clgeasi eran pe punctud
unei ridicgri generale, staretud reclamind el umblA pe la metoasele manas-
tirii cu, semetia i injury rii ocArgse pe ellugarii cum iaste mai tuft".
irul actelor referitoare la impotrivirea acestor doul sate se prelim-
geste, vldind o impresionantA combativitate.
Refuzul de a indeplini obligatiile nu se Intl lneste ins6 numai aici.
Din marele numlr de cazuxi intilnite In documente spicuim eiteva :
la 6 mai 1746 vel clucerud C. Brincoveanu instiinta pe domn despre refuzul
locuitorilor de pe mosia sa GAgeni (Saac) de a presta cele 12 zile de
clad), hothrite de domn, si a da dijma ; pe lin.ga aceasta ei vindu,serl
in anul precedent 30 buti de vin, iar in 1746 alte 20 buti, in vreme ce
vinuxile boierulni rIm'aseserl nevindute2. Egumenul m-rii Mislea se
plingea domnului la 8 septembrie 1750 ca ruminii" de pe mosia manas-
tirii nu numai el refuel sg, dea dijma obisnuita, dar ysi ca au, pus stlpinire
pe movie si au. inceput sa vina altora locurile cu pamint cu tot"3.
Grigorie Ghica poruncea la 17 martie 1752 ispravnieu,lui de Ialomita sat
constringsl pe cracasii din satele Brinciani, Jagalia i Beilicul ale m-rii
Dealul la Indeplinirea clacii si la respectarea monopolului vinzarii vinului
si rachiului4. 0 poruncg, asemgnatoare intilnim in legltual cu, satele
Ciocgnesti i St/nesti (Mussel) ale manastirii Cotmeana care se pun in
semetie de-si vind vinul i rachinl for i nici de clgcnit n-ar fi -vrind
ca elleuiascl"5. Dintr-o anafora intgrit/ de domn la 6 aprilie 1757 se
constatS refuzul de a face elm/ al tgranilor cllcasi de pe mo iile Fla-
minzesti, Musetesti (Arges), Domnesti §i Corbi (Mu,scel) ale m-rii Arges6.
La 12 aprilie 1764 Stefan Racovitl 11 Instiinta pe ispravnicul de Ilfov
ca egumenul m-rii Radu-Vod6 i se plinsese impotriva clacasilor de pe
mosia Cheseletul, care nu ingg,duiau, sa se vindl yin mgmlstiresc ; un
ispr5vnicel trimis sa vindl doul buriase fusese amenintat en bAtaia7.
Clacasii din satul Dflgoe,sti (Ilfov) al aceleiasi mAngstiri taiaserl o braniste
de la CAtrunesti, batlnd pe ellu,g/rul aflat de pazS8. Ispravnicul de Vlasca
primea la 7 septembrie 1766 porunel de la domn sa cerceteze cele petre-
cute pe mosia Glsesti a m-rii Radu-Voda uncle, din pricina lipsei
de fin, clacasii din satul Podul-Doamnei nu, numai el nu ing/duisefa
1 Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/113.
2 Acad. R.P.R., Mss. CCCLVII /39.
3 Arh. St. Buc., M-rea Mislea, ms. 46674v-75. De relinut explicatia egumenului refe-
ritoare la refuzul clacasilor de a da dijma, Intrucit pune In lumina situatia rumInilor Inainte
de 1746; nainte... nu li s-au luat dijma ca fiind rumlni ai manastirii pururea slujia 6i lucra
manastirii la toate trebile, tocmai ca niste figani §i pentru aceia nu li se lua dijma".
4 Ibidem, M-rea Dealul, XXII/35.
5 Ibidem, M-rea Cotmeana, ms. 357, f. 37 37v.
6 Ibidem, Ep. Arges, 11/94.
7 Ibidem, M-rea Radu-Voda, ms. 256, f. 391.
a Ibidem, f. 347.
www.dacoromanica.ro
35 CLACASII DIN T. ROMINEASCA INTRE 1746-1774 105
omului trimis de egumen sa, coseasc/ finul dar 11 vi baluser/ luind

ei finul 1.
Impotrivirea tAranilor clAcavi a gasit un prilej de accentu,aamani-
festare de-a lungul celor cinci ani de razboi ru,so-tore. Desfkurarea
operatiilor militare §1 frAmintarile din sinul clasei conduegtoare au, treat
conditii prielnice pentru, sustragerea clacavilor de la implinirea obligatiilor
fat/ de stgpinii moviilor2. Fonduri le de documente ale manastirilor cupiind
numeroase porunci ale divanelor din Bucure§ti vi Craiova dare tkani
pentru a da dijma rti claca cuvenit/. Yn wade cazu,ri cl/cavii nu, se limitau
la refuzul indatoririlor, ci luau, chiar in sapinire parnintul sau, recolta.
La 2 mai 1772 egumenul Antim al .A.rnotei se plingea ca taranii el/cavi
din Bogd/nevti s-au, sculat a sta'pini in silA pgmintul m-rii3. Cl /cavil m-rii
Sinaia dAdeau. la 15 rnartie 1770 un zapis de su,punere egumenu.lui Nil,
in care argtau e/ au luat tot Emil cosit pe movie, au pus st/pinire pe
moara mAnAstirii, de unde lu,aser/ §i tot malaiul vi au, refuzat se dea
dijm64. Spiritul de impotrivire a cuprins vi moviile pe care, potrivit
obiceiului, claca era r/scu,mpgrat/ in bani vi deci regimu,1 obligatiilor
era mai uvor. La 24 mai 1773, Panait, epitropul m-rii Coltea, cerea diva-
nu,lui carte de volnicie pentru a-i obliga pe clAcavii de pe mo§ia Comarnic
Fa' dea sumele de bani cavenite5. La Inceputu,1 anului 1775, acelavi epitrop
in§tiinta pe domn CA, de la o seam/ de vreme incoace" el/cavil de
la Comarnic au luat In st/pinire movia, refuzind sg, indeplinease/ obliga-
tiile de elm/ §i dijm/ vi nesocotind monopolul mangstirii de vinzare a
vinului vi rachiului6.
Material-al documentar ne permite avadar sa distingem trei aspecte
principale ale luptei Oranilor-cracavi : fuga, nesupunerea In dijma, clac/
§i celelalte obligatii §i IncereArile de a pune stapinire pe pgmintul pe care-1
mUnceau, de a se considers movneni, ceea ce insemna lichidarea tuturor
obligatiilor fat/ de boieri §i m'angstiri.
Clasa dominana, prin aparatul de stat aflat la dispozitia sa, a
cAu,tat Pg, reprime orice actiune tgrAneaseg, in masers se vtirbeasc/ ceva
din orinduielile feudale. Majoritatea covirvitoare a documentelor referi-
toare la obligatiile clAcavilor sint porunci adresate de domni ispravnicilor
judetelor pentru a-i sill pe tArani la indeplinirea indatoririlor lor. Chipul
in care se conformau, reprezentantii aparatului de stat ne este de asemcnea
cunoscut prin documente. Cit am citeva exempla : la 22 iulie 1748 C. Dudescu,
mare ban, poruncea satelor m-rii Arnota sa -5i implineasel claca vi
dijma, afatind (6, In caz de nesupunere va trimite slujitori pentru, a lea
vi inchide pe citiva din voi ce veti fi mai de frunte", acevtia urmind ss
tAmin/ la inchisoare pin/ la implinirea venitului m'ans/stirii. De remarcat
Alt. St. Buc., M-rea Radu-Voda, ms. 256, f. 391.
2 Cf. Matei Mircea, Lupta faranilor impotriva exploatarii to timpul rlizboaielor ruso -
lurce, In Studii si Telerate privind istoria Romtniei, I, p. 930-931.
3 Acad. R.P.R., CMXIV 152.
4 Ibidem, CCCLXXV/110.
5 Ibidem, CCCLXIX 210.
6 Ibidem, CCCLXIX/212. Pentru Inscrierea tAranilor In corpurile de voluntari In anii
de r5zboi, vezi Matei Mircea, Despre pozifia claselor sociale in Moldova ,ti Tara Romtneascd laid
de rdzboiul ruso-turc, to 1768-1774, In Studii, VI (1953), sir. 3, p. 53 §i urm.
www.dacoromanica.ro
c5 acest venit era socotit dup5 foaia" arAtat5 de egumen, obiectiile

claca§ilor nefiind mAcar ruse In discu.tiel. Yn legatura cu impotrivirea
acelormi sate, marele ban scria ispravnicului de Vilcea la 15 iulie 1752,
poruncind sa', le dea clAca§ilor o bgtaie buxt5 la talpe"2.
Impletirea dintre mkurile represive luate de stapinii de mo§ii §i
cele ale organelor de stat este sugestiv Infati§at 5 de zapisul amintit al
claca§ilor de pe mo§ia m-rii Sinaia, In partea finals, uncle se mentioneaza
sanctiunile la care vor fi supu,§i fn cazul neSndeplinirii obligatiilor luate,
citim : E'5' ne pedepseasc5 (egumenul) ell, cite trei sute de toiage fie§te-
cgruia la talpe §i ss ne trimit'a §i In butuci la Bucure§ti, ca sa ne lu'am
alt5 pedeaps5 §i sa ne scoata §i di p5 mo§ia sfintii sale"3.
Tendintei st'Apinilor de mo§ii de a controla §i organiza supra-munca,
tAranilor cl'aca§i prin extinderea formei-munc5 a rentei feudale, i-au
corespuns strgduintele celor din urml de a elimina prin r5scumpgrarea
clacii imixtiunea feudalului. In mAsura In care locuitorii mo§iilor an
reu§it, prin rezistentI sau prin lnvoieli, sa in.15ture interven.tia nemijlocit5
a stApinu,lui In activitgtile productive desfkuxate pe mo§ie, se poate
constata un progres economic. Exemplul cel mai conclu,dent ni se pare
a fi satul Stroe§ti din Arge§ ; reu.§ind sa obtin5 fascu,mpararea fn bani
a tuturor obligatiilor In m-uncA, §i natuxg, fa-VA de m-rea Bistrita, satul
se bucuxa de autonomie economics, organizind productia potrivit vointei
ob§tei locuitorilor. Un prilej de manifestare a spiritului de neatirnare
izvorit tocmai din aceastA situatie, 1-au constituit cele petrecute In iarna
anului 1753: m-rea Bistrita imprumutase de la clucerul Mincu Buc§5-
nescu, 530 taleri, punind ca zalog venitul mo§iei Stroe§ti, cu dreptul pentru
creditor de all vinde vinurile. Ob§tea satului hotArkte insa, la 24 decembrie
ca in decurs de 15 zile 0, procure banii impru,mutati de m5nktire pentru
a-i da clucerului. In zapisul incheiat cu aceast5 ocazie, ei arat'a : noi
nu ne-am suferit cu, toti satenii, ci i-am tutors vinul dumnealu,i indArat
§i i-am ucis slugile, ca sintem volnici ss tinem mo§ia"4. In ultimele cuvinte
se simte deplina Incredere 4n fortele proprii, mindria st5pinului, care nu
admits amestecul nimanui. ITrmgrile economice ale unei asemenea auto-
nomii le intilnim In jalba din 3 mai 1794 a egumenului Bistritei, In care
se arat5 ca sgtenii tin circiu,m5 cu ali§veri§uri din vii vite de strin-
sur'a pentru, zahanale, osebit de vitele caselor for cherestele de vinzare,
osebit de lemne de foc capre in la suhatuxi §i cu tutunuri fac ali§veri-
§uxi"5. Avem imaginea unei unitati economice capabilA sg se organizeze
singur5, valorificinduli resursele pe calea u,nui schimb sistematic. E
de la sine Inteles ca o astfel de situatie ar fi fost de neconceput sub supra-
1 Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/111.
2 Ibidem, XVIII/118.
3 Acad. R.P.R., Mss. CCCLXXV/110. ObservAm cu acest prilej ca deposedarea clacasulul
de lotul sau era o masurA exceptional, o sanctiune aplicata celor care nu se supuneau obli-
gatiilor. Interesul stapinilor de mosii de a avea eft mai multe brate de munca fAcea ca
asemenea masuri sa fie aplicate rar, iar usurinta cu care clacasii reuseau sa gaseasca de munca
pe alte mosii Impiedica ruperea acestora de sectorul agricol.
4 Arh. St. Buc., M-rea Bistrita, LXII/130.
5 Ibidem, LVI/16, initiative economice si la clacasii nesupusi din Breaza care fad mori,
pive si d1rste, N. Iorga, Studif .i doc., V, p. 196.
www.dacoromanica.ro
LE 5Y3T10 1I hua yasvamiwou Zulu 4LLI-917LI LOT
reoaotpoA vmoogimau c ITIlmuvta Ifl VO SO nu as-9 ty lnuid o2uttfre vivj

o oacounsvp ounl.ore op oaclxviopig re rainoolsotau Hanscuctu cTipod
vecopequcac vireduoo op VOUOUION OlUE1 ua q.KKIV.1 ho envie-pa a oppoop
rpo Tou op oaremoAzop tr omlipaoo op vi.up. voltam:woo op VcIELP 'fLLI -00.100
Tom. ao4soou Ivo eq§o§vdop vsul, oiowzall Toquozo/d Pvlooloo
al4HMIC01.1011 XNHHHIliciVa 1111q.Laacill a 141AXVIIIra

a `ML,T-9%T XVV0,1
a0311Vcill amivwdatoo
vwdocpad vggIguIogoll PIvIldoHoclavik aH virgrgadeud Swargodu dug -
xrumght -ggqioodg PHOIAII0 0.10HIO0110d31 PtlUdIT PINDH012011 110HOH grime
uolnikur mooing/agave ggq.Loodx LO aahquattvira ìpapowou P OH XX 41011c112P0d
'I3L001411131111U8 p1[1101e319/14$1 813 HIOOHH80I0900 c11309 H ffadFILLOPHOIAI PH mummy '
a,gy 90 °HOMO 40H100110d31 irLoovigagave LO g vIoLgie 9%y vtoi -av,Loltodu
lame 130900 HPIeff1,111HTVET s woaogaaoaogiAl aooehodu BIvaxve xggaggcuoodg
caraway gwoduog 1X `grasdruougow g a ru,00ugog000 a aoaahodu vbfoxadou xii
SWOH1201111 OIHilOnlea HIPTI/Le 611111151CINIOS HOSTAImucusEcIaatn,g3o a XIX OHOS
vokidan LLT-9L,T govoll ollqincLulah olcuoulrff u149 Igggdu IsfErd
T
X2111q120/B110I18123011 40IITHJELOCIONI 011 S30d11011 X14H(IPLIP 1111101110HIO -012001I

HIOOHHUOIPH011 XHIe gruggduodow oighogroaeIougevdIo 4goarnogi,o Acligtow
NO00B12H aagcnrairviraorges K vocrragitIgivg qutoggcaoodg ogoorwadIo don -
xria gIvaoccuronog 31PH OW 01131C arri4iro9 ijaho9vd Irgrgo gut aairog du -arerwalio
kl0H ggaviatc1111031e xHOa3 `ffiLLOOI11011 E OTITHUI OPHIgirtmodnoo xrmaggidu9
`1113c1I3acla 00111HPWHHHTIII ornmedgoouevd ruidoclp II v)daogg g000mavaghuaa&
Noxagaic 'Fr `gagogog Lgruagrou uogodullougoa quovira dwa E uagrorege -odoIng
140 uluochso9 ff0InoiSIIair3adu 0149000 01,111412P11014 ÌclOadOIHH OIOPh -TIPIOVe
011111111312 00 MAIM PH IIHUSIOS IAIPHE3gI0061
HdI01410011 PH '0.1 01h godgo 11-0-0 q,Lovh (ao,LaLcitodu goirvavxoo -mug

oalrog gomwea g uotmogvdIoodgovd 4owdocp yoH4ieuVo4 'mood NNHETHIrri
Bus gwyggiralf Iper,Loowou g 9 iv In gwrgun -Iscuoodg
NOETHIOIR 1HOx ELxIXLr ow Attge
at) zy pi& a (troa grfavIgomostraod P1/0.1ggLy -dame
HIATPTI 13P121312E13 vlieindp9
lam ligd xggodottogooa IX" Nglog xriggrawaeou") '(aogoguo -zoomitodu
XplmaEaOa SCII000C1 IIIIIP121131114 1,1 a XITTE99 XVIdah I01312£1B1,01/0d11 #0900
OillialHadePd POOdllOa o xrmoirSIL xg.Looggriaog xrugua1ud19 IlErchLOOdH Ott
13IXR012013011 0,103100h1111Blid0 'PITIONP12.19d OiI odow 010,1, 31PH -41201/P1fH012R102
i ii HOHITTIETH291 a HIOOMPOWBOH HHHOhOlfeeX XXITIcITIO9 £10110X011 eX -0121&08
4ggralf 1141h13120EIXHOMITIMIXHO 01201411 401111 'rimeitud.eg HISTIH01/110.1 H -011140A.
°gm go,Loogortaou vgc aogdouS aggarraga,odnoo vai.ouggIoadg
SirtfIVII O 1XIA111111c101180dh 1012,111c112PH01XO MICHI001111HE1011 1/01111E12.1 110Wd04
HIHIPIPSIMOHe PETIOHIP1,10061 IIIAX PHOH ogaorgoS Jug III xrung -turaou
go,Loog oirvaoavogo3ouo SWOHOOOPIAT SELL3,189 'IltichLOOdll TIME%) d0,131BdUX
TIOALe 14lild0(1) 0$1000P12H 149H(109 IfBEINefle aogeogdoo IJOH011009OILL3 :11a,LovIra
aggagoirgS aoggiaquaIvirgoJoirug LO X14TITIOHLOdPliS3011 1101,001111ISEE011 rah -o
012 TAINITHLONe0E1011 oogdguktad OHTIPH3148£1 110,101fUll 0114120IVE1011012D -0110090
www.dacoromanica.ro
108 .FL. coNsTANTmu 3g
Rev; leToinama 6oraTCTB yI goxogoB, HoTopiati npegcTaBagag Co 6oci

xpeemmacBge maccM co csoeil ripogyxgoeft B itaxiecTse BaBoronaaTeaB-
IIKKoB mallocr. Beo6x437/14mocmio. 3TH 06CTOFITeabCTBa 0TmeriaeT B BaHBIO-
Imiyie asTopnpegoripeBeaXall noaBTBBy pe(DopM rocno)apeti-cpanapBoToB,
BBaBionleticil OclioBROR xapaBTepBcalmoti BilyTpemieft 21c1 aEX PymBrBoinx
I-CmDitecTa XVIII BeHa.
LA SITUATION DES PAYSANS CORVnABLES DE VALACHIE

DANS LA P]RIODE 1746-1774
RESUME
La reforme de Constantin Mavrocordat n'avait point resolu le

probleme des paysans corveables. L'abolition du servage mettait fin
a la dependance personnelle des paysans des proprietaires de domaines,
sans neanmoins faire cesser leur dependance reelle, laquelle decoulait
de la. possession des terres par les boiards et les convents. L'acte de l'abo-
lition du servage du, 5 aoilt 1746 marque une etape importante du pro-
cesses multiseculaire de Paccaparement des terres paysannes par les
boiards et les convents, processes qui devait graduellement assurer a
ces derniers la pleine possession des terres que l'on verra se realiser au
XIXe siècle.
Au tours de la periode 1746-1774 le pouvoir central adopta une
suite de mesuxes touchant le probleme des relations agraires. Leur succes-
sion reflete bien revolution des rapports entre la classe des possesseurs
de terres et la paysannerie corveable : tendance des premiers a obtenir
une plus grande qu,antite de travail propre a assurer une exploitation
plus efficiente de leers domaines, resistance, revetant des aspects divers
et parfois couronnee de succes, de la part des paysans et, enfin, politique
du gouvernement, porte-parole des interets des boiards, mail qui, sous
J'empire de quelque interet fiscal, etait souvent contraint de faire des
concessions a la paysannerie.
Bien que la dime continu,at d'être la forme la plus importante et
la plus generalement repandue de la rente feodale, c'est pourtant la corvee
(jusqu,'a 12 jours par an) qui fa la principale cause de conflit entre pro-
prietaires de domaines et paysans corveables. La reglementation de 1756
vient clore la serie des vrbaria princiers (registres fonciers) anterieurs
au Code d'A. Ypsilanti et restera, dans ses grandes lignes, la formule
qui regira ju,squ,'au, Reglement Organique, le travail des paysans corveables.
Dans la mesure oii ils se rendaient compte des grandes possibilites de
gain que leur offrait l'agriculture, les possesseurs de domaines s'effor-
cadent de multiplier les jouxnees de corvee. Cette tendance se heurta,
a la resistance opiniatre des paysans. A cote des charges fiscales excessives
qui pesaient sur eux et qui constituaient au XVIIP siècle la principale
forme d'exploitation de la paysannerie, l'aggravation de leers obli-
www.dacoromanica.ro
39 CLACA$11 DIN T. ROMINEASCii INTRE 1746-1774 109
gations envers les possesseurs de domaines contribua a la desertion en

masse des paysans. Generalises, cette forme de la lutte de classe crea
de graves soucis au gouvernement ; le grand nombre de contribuables
qui se soustrayaient ainsi a. leurs obligations envers l'Etat rendait, en effet,
impossible la perception reguliere de l'impot. Il etait done necessaire
pour l'Etat de s'assurer la source de richesses et de revenus que repre-
sentaient les masses paysannes par leur production et en qualite de con-
tribuables. Ces considerations concha l'au,teur de Particle deter-
minerent la politiqu,e de reformes des princes phanariotes, caracteristique
essentielle de la situation interieure des deux Pays Roumains au XVIII°
siècle.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTE SI COMUNICARI
UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA

TARILOR ROMINE
DE
ACAD. ANDREI OTETEA
La inceputu.1 anulu,i 1819, Poarta a promulgat un Regulament

privind eligibilitatea la Principatele Moldovei gi T5sii Romine§ti §i la
posturile de dragoman al Portii §i al Amiralitatii". Originalul acestui
regulament imperial a fost depus la biroul Divanului imperial qi inarit
Cu un hatilerif. Regulamentul reduces la patru numgrul familiilor fana-
riote care puteau ocupa scaunul domniei in prile Romine. De§i T. Co-
drescu a publicat in Uricariul s'Au o traducers din grece§te (vol. I, ed. II,
p. 126-131), iar N. Iorga a dat in Acte i fragments (vol. II, p. 545-549)
o editie in frantuze§te, identia cu aceea pe care not am ggsit-o in Arhi-
vele Ministerului de Extern de la Moscova, istoricii no§tri, afarg, de
N. Iorga, care-i consacrg, o paging, in Istoria Rominilor (vol. VIII, p. 236),
nu-i acordg, nici o atentie. A. D. Xenopol §i C. C. Giurescu nici nu-1
pomenc sc.
De altfel, importanta acestui act, anulat prin inski restabilirea
domniilor pgmintene, nu putea fi bAnuitg, decit in urma revelatiei sarci-
nilor pe care le impunea Tarilor Romine. Or, din datele cunoscute ping,
acum, acele sarcini nu puteau fi stabilite. Abia- din actele consulatului
rus de la Bucureti, care ne-au p5strat tabloul amgnuntit al veniturilor
gi cheltuielilor Moldovei i Tarii Romine§ti, am putut stabili aceste sar-
cini gi determina adevg,rata seninificatie a Regulamentului.
I. CUPRINSUL RE GULAMENTULUI
Poarta recunoa§te cg, domnii Tgrii Romine§ti gi Moldovei au lost

la inceput ale§i dintre pgminteni, prin vointa deplina §i intreagg," a Orli.
Inlocuirea domnilor pg,minteni cu fanarioti trimi§i de la Constantinopol
se justificg, printr-o stare de lucruri neplAcutg," care s-ar fi produs intro
www.dacoromanica.ro
112 A. OTETEA 2
ei §i care ar fi consistat in procedee blamabile ". Sistemul fanariot a

functionat pin/ scum citva timp" spre satisfactia Portii. Conduita
fanariotilor trimiti 81 guverneze Tari le Romine a fost hate leapt5, §i
regulat/". Dar dat fiind se precizeaz/ in regulament ca In vremea din
urml s-au Intetit In jurul scaunelor domniei intrigile §i uneltirile contrare
voinloi gin-ern-41Di otoman, §i prin astfel de cabale an ajuns la domnie
§i dragomanat oameni nedestoinici §i chiar intru§i, Poarta a simtit nece-
sitatea de a schimba sistemul §i de a In.tocmi un regulament care sa
curme intrigile §i vrajba dintre pretendenti.
Examinind de aproape conduita tu,turor persoanelor care au domnit
sau puteau aspira la domnia Tki lor Romine, Poarta s-a putut convinge
de meritul, de capacitatea i de incapacitatea fieckuia. In lumina ulti-
melor evenimente (fuga lui Caragea), cercetarea a scos In evident/ carac-
terul §i purtarea unor intriganti §i a dovedit c/' posturi atit de importante
ca scaunele celor doua, Tki Romine nu mai pot fi Incredintate primilor
veniti.
In consecint6, Poarta a hot/fit ca aceste Inalte posturi sy nu mai
fie conferite In viitor decit unor persoane integre, Incercate §i nesuspecte
de intrigi, §i apartinind urmAtoarelor patru familii : familia lui Scarlat
Callimachi, a lui Alecu Sutu,, a lui Mihail Sutu 1i a defunctului [Dimitrie]
Moruzi, compusa din trei frati. Acestor patru familii vor fi rezervate §i
cele dou/ dragomanate : al Divanului imperial §i al Amiralitkii.
Ordinea de succesiune e stability astfel : Cind domnii actuali vor
ajunge sgi fie depu4i, cei doi domni r/ma§i In urm/ (les deux vofvodes
restes en arrierel fi vor Inlocui alternindu-se §i permutindu-se, adic/ Prin-
cipatul Tariff Romine§ti va fi conferit domnului destituit din Moldova,
iar Principatul Moldovei domnului destituit din Tara RomIneasc/".
S-ar pkea cy du,p/ expirarea mandatului sau, domnu,1 Moldovei trece
in scaunul TArii Romine§ti, i vice-versa. 0 not/ identicl §i In textul
ministrului Prusiei In Constantinopol, von Schladen, §i In acela al baro-
nulud Stroganov, ne avertizeazg ca pentru diplomatii de la Constanti-
nopol, cei doi domni rama§i In urna/", care aveau deci sa is succesiunea,
erau, predecesorii mediati sau imediati" ad color depu,§i. Cy acesta e sensul
frazei o dovede§te faptul cg, Scarlat Callimachi, care §i-a terminat septe-
natul normal §i spre satisfactia Portii, n-a fost trecut In Tara Romineasc/
decit dap/ moartea lui Alecu Sutu, adicg dup/ a doua vacant/.
Regulamentul prevede ca, dacA un domn ales In acest mod s-ar
face vinovat de necredint/, ar fugi fn &tr./in/tate sau, ar comite vreun alt
act asena/n/tor, familia lui va fi *tears/ §i membrii ei vo1 fi exclu§i pentru
totdeauna din mice serviciu. Dacat vreuna din cele patru, familii s-ar stinge,
Poarta va Inskcina pe cel mai capabil §i mai devotat dintre membrii fami-
liilor fanariote pentru a forma o nou,/ familie care sa' is locul celei stinse.
Postal de dragoman al Divanului imperial, care prin traditie ducea
la scaunul domnesc, va fi de asemenea rezervat celor patru familii, ca §i
acela de dragoman al Amiralitkii. Dar titularul acestui din urmA post
nu va putea ajunge la domnia TArilor Romine decIt trecind prin drago-
manatul Divanului imperial. Regu,lamentul admite ca un domn in functiune
sa' se poatg dezista In favoarea fiului sau, dragoman al Divanului imperial.
www.dacoromanica.ro
3 UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 113
Aceste dispozitii inlAturau de la domnie pe cei doi candidati, care

prin diferite mijloace se puseserg In situatia de a lua succesiunea lui
Caragea gi Scarlat Callimachi, anume pe Alexandru, Hanger li pe Iaco-
vache Arghiropol. Dar, din consideratie pentru serviciile for din trecut
gi pentru a nu famine In lips' de mijloace de subzistentA, regulamentul
le asigarg o pensiune, lui Hanger li de 60 000 de piastri pe an, iar lui Arghi-
ropol de 40 000 de piastri. Aceste sume aveau, s6 fie pratite lunar din
veniturile particulare ale domnilor celor doug, ta'ri romine tai anume dou6
treimi de domnul Tarii Rominesti, iar o treime de domnul Moldovei.
Plata era garantat5, prin titluri valabile", adicg prin polite, pe care cei
doi domni aveau 0, le remits imediat.
Acest aranjament impunea principatelor o sarcing, anual5, de
100 000 piastri. Pe lingg, aceasta, cele patru, familii privilegiate trebuiau,
sg, is asupra for Intretinerea suficienta. a celorlate familii fanariote care
aveau nevoie de ajutor". Ele trebuiau sg-si Impartg intre ele clasa tuturor
boierilor [fanarioti] gj 00-gi ataseze fiecare un anumit numgr din aceste
familii". Acestea vor trebui, la rindul lor, sa respecte riguros sistemul
familiei la care vor fi atasati i s6 se abtdn'a de la orice demers contrar
vointei suverane".
Un buiurildiu adresat patriarhului invita, sub cele mai aspre sane-
tiu,ni, pe boierii" Fanarului s'a", se conformeze Regulamentului gi sa; consi-
dere dispozitiile lui ca reguli de conduita, pentru viitor.
Acest Regu,lament, pe care rascoala din 1821 avea s6-1 abroge,
n-a fost aplicat decit timp de doi ani, din 5/14 ianuarie 18191 si pin' la
moartea lui Alecu Sutu, la 19 ianuarie 1821.
Intr -o notA, adresat ambasadoru,lui Rusiei, care relevase agravarea
conditiei locuitorilor din principate, In urma sarcinii care li se impunea
de a pensiona familiile nobile din Fanar, Poarta ju,stific5, Regu,lamentul
prin avantajele considerabile" care ar rezulta pentru principate din
restringerea nu,m5,rului pretendentilor la domnie.
Poarta &este ca pensiunile atribuite unor indivizi din Fanar,
',care au, drept la aceasta" ( 1), pentru, a asigura, linigtea domnilor, nu
constitu,ie o ImpovArare a celor dou,6 principate, Intru,cit ele vor fi achitate
din veniturile particulare ale domnilor, care sint destul de largi, pentru
ca domnii sg, nu fie siliti a napAstui gi asupri locuitorii. Iar dac.6 o vor
face, vor fi aspria, pedepsiti.
II. AN ILIZA REGULAAIENTULL I
Cercurile diplomatice de la Constantinopol au fost surprinse mai

ales de excluderea, lui Alexandru Hanger li gi Iacovache Arghiropol, care
pregatisera" terenul pentru, a lua succesiunea lui Caragea qi Scarlat
Callimachi, al caror septenat se Implinea la mijlocul anului 1819.
1 Data de 5 14 ianuarie, care e fn ambele exemplare ale versiunii franceze, N. Iorga

o declara falsa $i propune : 18 28 ianuarie". Dar, data 5/14 corespunde stilulul iulian,
data gregoriana ar fi 17/26 ianuarie.
8. 0. 2881
www.dacoromanica.ro
114 A. OTETEA 4
Alexandru. Hanger li era Inca din 1807 candidat la domnie, iar

Iacovache Arghiropol fusese dragoman al Portii (1812 1817). Atribuindu-le
o pensie considerabila, Regulamentul le recuno§tea prioritatea §i o declara
In termeni expliciti : prin diferite mijloace, ei se pusesera mai Inainte
in ranguri ". Prin efectul Regulamentului, ei erau exclu§i, din rindul
celor patru familii, gradele for anulate §i amindoi pu,§i In retiagere de
govern ".
Stroganov regret/ mai ales excluderea lui Hangerli care adusese
mari servicii misiu,nii ruse §1 avea sa fie rasplatit imparate§te de Ale-
xandra, I sub forma achizitiei colectiei sale de medalii.
Daca familia lui Dimitrie Moruzi, negociatorul pacii de la Bucure§ti,
§i acela care, dintre toti grecii, spline Stroganov, e cel mai demn de pro-
tectia Majestatii Sale §i cel mai devotat Rusiei", a fost cuprinsa Intro
cele patru, familii privilegiate, meritu.1 a fost pe nedrept, cum vom vedea,
atribuit lui Stroganov. Familia lui Alecu Sutu, numit recent domn al
Tarii Romine§ti, i§i datora elevatiunea sa fidelitatii Incercate fate de
Poarta, iar aceea a lui Mihail Sutu, actual dragoman al Portii, se explica
prin protectia lui Halet-Efendi, favoritul sultanului.
Scarlat Callimachi, domnu,1 Moldovei, a fost extrem de Inagua
de a fi fost nu numai ales, dar de a fi fost pus in fruntea celor patru
familii privilegiate. In fata lui se deschideau, perspectivele cele mai
stralucite' 1. In adevar, la expirarea septenatu,lui sau, a primit un hati-
§erif elogios, iar la Intoarcerea sa la Constantinopol a fost Imbracat din
ordinal sultanului cu, o bland de zibeling, iar, dupa ridicarea lui Mihai
Sutu, In scaunul Moldovei, fratele sau Iancu, a fost numit dragoman al
Portii, iar el a fost Insa'rcinat cu conducerea spinoaselor negocieri ale Portii
cu Rusia ; apoi, dupa moartea lui Al. Sutu, a fost numit, conform Regula-
mentului, domn al Tarii RomIne§ti. Izbucnirea rascoalei din 1821 a curmat
brusc aceasta ascensiune §i a transformat existenta familiei intr -o zgu.-
duitoare tragc die.
Banuiti de a fi afiliati la Eterie, §i in adevar erau, ei an fost printre
primele victime ale razbunarii turce§ti. Tatal lor, Alexandra, a fost aruncat
In Inchisoare, Iancu, exilat la Bali, In Asia Mica, apoi decapitat, iar Scarlat,
aflind aceasta §tire, a fost lovit de apoplexie (sag, dupa zvonu,1 public,
otiavit).
Consulul Austriei la Bucure§ti, Fleischhackl von Hakenau, a
cunoscut de la 1 februarie 1819 Regulamentul §i. 1-a rezumat exact, dar
i-a adlugat un pasaj care nu se afla in original : Acela care, in afar/
de cele patru familii, ar Indrazni sa ridice pretentii la unul din cele
doua Principate, 65 fie pedepsit cu moartea §i capul lui sg, fie expus
Inaintea Babi humaiun-ului" (Ynaltei Porti)2.
Yn ceea ce prive§te semnificatia actului, Fleischhackl o considera
ca o dovada a slabiciunii Imperiului otoman. In starea de slabiciune
actual/ a Imperiului otoman, e In adevar curios ca o dispozitie ase-
manatoare, cu repercusiu,ni profunde In viitor, a putut fi data publici-
1 Hurmuzaki, vol. XX, p. 455.
2 Ibidem, p. 454.
www.dacoromanica.ro
tAtii, de vreme ce cu grew se poate prevedea clacI aceste Principate vor

mai famine §apte ani sub stIpinire tuxceascI sau nu."1.
Ioseph Raab, consulul Austriei la Iasi, considerl noel sistem favo-
rabil §i pentru, domni §i pentru Principate, cIci, pe deoparte intrigile
grecilor vor (Idea de la sine, domnii nu vor mai fi nevoiti cumpere
scaunul la Constantinopol §i s/ se cufunde in datorii §i sI stoarca tara,
iar pe de alta, tara va ci§tiga prin faptul ca domnii vor pu,tea sl creeze
lucruri bitue, sa introdu,cI ameliorari §i sa culeaga ei mn §i §i roadele acestor
ameliorari sau sa le lase mo§tenire copiilor lor" 2. Perspicacitatea lei Raab
a fost ilustrat/ de intrigile lei Hangerli §i Arghiropol care s-au pornit
imediat dufa plecarea lei Alecu Sutu, de la Constantinopol.
Consulul Frantei, Page, crede cs Regulamentul n-a fost Molt
decit la cererea Rusiei, pentru a ameliora soarta nenorocitilor locuitori
ai acestor provincii" 8. Page se in§ela de dou'a on : ambasadorul Rusiei
n-a stiut nimic §i Regulamentul nu era in favoarea nenorocitilor locuitori"
ai Tarilor Romlne.
Baronul Stroganov a semnalat abia la 1/13 februarie cabinetului rus
existenta acestui Regulament, dou,5, sAptImini mai tirziu decit Fleischhackl.
El n-a fost numai complet strain de elaborarea acestui act, dar Reis-Efendi
a refuzat sa comunice textul, chiar §i confidential, primulu,i interpret al
ambasadei ruse. Stroganov §i-a procurat textul, pe care-1 anexeazI in
copie, de la una din familiile interesate".
Comentariile cu. care Stroganov insote§te actul slut deosebit de into-
resante §i dovedesc nu numai experienta, ci §i clarviziunea sa. Mai intii,
el nu-1 crede durabil : nici interesul popoarelor, nici justitia nu 1-au dictat".
Persoanele exclu,se din numarul candidatilor, §i mai ales Hangerli, nu
stunt lipsite de talent, de perseverentI §i chiar de protectie 4. Dufa o retra-
gere simulata §i putin indelungata din central intrigilor, ei se vor mntoarce
cu o noul infocare (ar deur). Moartea sultanului, cIderea favoritului [Halet-
Efendi] le vor oferi §anse sigure, iar exemplul trecutului le va servi totdea-
una §1 de exempla si de imbold. 17n lucre n-a prevAzut Stroganov : moar-
tea Jul .Alecu, Sutu §i rezultatul migearii eteriste in Tgrile Romine. Al
doilea dome numit in virtutea Regulamentului, Scarlat Callimachi, nici
n-a mai ajuns sI se tine in scann. Cu el §i cu, Mihai Sutu s-a incheiat seria
domniilor fanariote.
Dealtfel, continua Stroganov, acest Regulament imi pare tot
atit de fall combinat sub raportul u,tilitatii pu,blice, eft kti sub acela al inte-
reselor particulare ale Portii. Avantajul pe care-1 ofera nenorocitilor de
moldoveni §i munteni, limitind la patru, case numlru.1 asupritorilor lor,
e larg compensat prin 1ntretinerea indivizilor exclusi, a candidatilor
a boierilor [notabililor] care be slut atasati". Desi Regulamentul preci-
zeazg, cg, sumele necesare mntretinerii candidatilor exclusi si clientelei lor
vor trebui plalite din veniturile particulare ale color doi domni in function,
1 Hurmuzaki, vol. XX, p. 454.
2 Ibidem, p. 455.
3 Ibidem, vol. XVI, p. 1029.
4 Hangerli avea in adevar, prin serviciile aduse ambasadei, cele mai solide titluri
la protectia Rusiei.
www.dacoromanica.ro
116 A. OTETEA 6
In proportie de dou,5 treimi de domnu,1 Tarii Rominesti si de o treime de

acela al Moldovei, el a prevgz-u,t ca. domnii nu vor lipsi s5 se desp5gu-
beasca imediat asupra locuitorilor de sacrificiile pe care gu,vernul lor
lacom i nesocotit li le impune afara numai dacg nu vor fi autorizati
de tAcerea noastrA. Facind presiuni asupra Portii, in aceasta privint5,
noi ne vom rezerva mijloacele de a preveni si de a urmgri redresarea unei
infinit5ti de abuzuri, noi o vom sili tacit sa* convin5 c5, domnii au veni-
turi destul de considerabile pentru a lua asupra lor aceasta sarcin5 f5,r5
a sucomba sub o povara atit de coplesitoare".
Dupa completarea vacantei din Tara Romin' easc5, prin numirea lui
Alecu, Sutu In iu,lie 1819, avea sá se deschid5 succesiunea lui Scarlat Calli-
machi. Stroganov stie el scaunul Moldovei era deja asiguxat lui Mihai
Sutu, ginerele lui Caragea, chiar i nu,mele cAru,ia fi face pe turci 0, se cu-
tremure". Se exprima de asemenea regretul ca fiul fostului dragoman Dimi-
trie Moruzi, Constantin, considerat ca un tradAtor" de cAtre turci, nu e
printre candidati.
intr-o scrisoare &are Capodistria, din 16/28 februarie 1820, in care
vorbeste cu intelegere simpatie despre aspiratiile la libertate si inde-
pendent5 ale grecilor, Stroganov face urm5,toarea apreciere judicioas5
asupra grecilor din Fanar : Ei sint aproape straini de restul compatrio-
Vor lor. Cele dou,5 Principate sint obiectul 15,comiei lor, singura aureola
la care aspira fi sprp care nazu,iesc. Aceasta casts privilegiat5, care se
seduce de altfel la vreo 50 indivizi [evident capi de familie], a avut pre-
tentia ridicola de a crede ca misiunea Rusiei 1 putea servi de instrument
ri de sprijin uneltirilor lor".
Dup5, promulgarea Regulamentulu,i, reprezentantii celor patru
familii s-au intru,nit pentru, a forma un plan de conduits. Ei si-au impArtit
familiile notabile din Fanar si au, format patru factiuni distincte. Singura
legAtura care-i unea era impa'rtirea prazii. Ern guvern luminat observa
cu dreptate Stroganov n-ar fi ingaduit un astfel de aranjament, cu,
atit mai putin 1-ar fi ordonat. El ar fi simtit c5 propriul sau interes se
opunea la aceasta, chiar si sub raportul jidelitdtii grecilor2, deja atit de sus-
pectatd. Ambitia lor lacom5 e singura legaturA care-i tine sub ju,gul turcilor ;
dorinta de a fi preferati pentru scaunele de domni gi teama de a nu fi,
i fAceau, s5-si inteteascA si mai molt protes-Wile de fidelitate si de devo-
tament. Acu,m alegerile fiind fixate de mai inainte, ei ar putea fi linistiti,
mai independenti. Dea dumnezeu, pentru, fericirea acelor nenorociti, sa
pretuiasca, caracteru,1 noii lor situatii i, abandonind unui mic nu,ma'r
dintre ei cariera funesta a Principatelor, s5, se dedice altor ocupatii utile.
Regenerarea Greciei ar fi atu,nci mai cuxind realizat5".
Consideratiile pesimiste ale lui Stroganov aveau, s5, fie confirmate
fArg, intirziere de fapte. Regu,lament-u,1 n-a pus capAt intrigilor si uneltt-
rilor fanariotilor ; el n-avea decit s5, agraveze sarcinile, ii asa insuportabile,
ale Principatelor in folosul Portii si al fanariotilor.
1 Intelege : ambasada rusa de la Constantinopol.

2 Prin acestia, documentul Intelege pe dregatoril fanarioti ai Imperiului otoman.
www.dacoromanica.ro
e UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA TARILOR ROMINE 117
III. EFECTUL REGULAMENTULUI
Se pu,ne acum intrebarea : dacg Ru,sia a fost strains de crearea Regu-

lamentului r i dacg el era contrar intereselor Portii, tine e adevaratul lui
autor ? Cine avea interes s5,-1 smulga Portii ? Evident, fanariotii
Concurenta pentru, domnie aju,nse atit de apriga inch pretu,1 pe care candi-
datii au, trebuit sg-1 plateasca dreggtorilor tuxci influ,enti a atins sume
enorme : vgduva lui Alecu, Sup], ar fi oferit Portii, spre a obtine scaunul
Tarii Rominesti pentru, fiul ssu Nicolae, treisprezece milioane de lei 1,
de dou,5, on bugetul tgrii pe un. an. Cel mai fericit dintre candidati, acela,
care dobindea scaunul domniei, venea deci atit de impovgrat de datorii
Inch ii trebuiau, ani pentru, a se achita si pentru, a-5i constitui o rezerva,
n-avea certitudinea de a ajunge la capgtul septenatu,lui. De la,
hatiserifu,1 din 1802 care a instituit domnia de sapte ani, Scarlat Calli-
machi a fost singurul care s-a aflat in aceasta fericit situatie. Dar, daca
candidatul ales avea cel putin sansa de a se achita .i de a face avere,
pentru ceilalti concurenti era ruina.
De aici nevoia unei intelegeri care 85 curme sau, sa ingradeascl.
concurenta, pentru a asigura membrilor maximum de avantaj cu, minimum
de rise. Intelegerea intarita prin Regulamentul din ianuarie 1819 are toate
caracterele unui cartel, ai cgru,i membri se unesc pentru, exploatarea unui
izvor de venit si repartizarea beneficiilor.
Ceea ce a permis interesatilor s'a convinga Poarta a promulga un
act atit de contrar intereselor ei adevkate a fost consternarea siindignarea
provocatg de fuga lui Caragea. Regulamentul o mkturiseste deschis
vorbind de intrigile si de lipsa de lealitate constatate de anume eveni-
mente supgrgtoare suxvenite in ultimul time" 2.
Bugetul Tkilor Romine pe 1820 reoglindeste fidel efectele nefaste
ale acestui cartel asupra populatiilor noastre. Asa cum a prevgzu,t Stro-
ganov, pensiile care, dupg Regulament, trebuiau platite din veniturile
particulare ale domnilor, adicg din veniturile camgrii, au fost trecute in
sarcina vistieriei si au fost acoperite din impozite. In bugetul Tarii Runt-
nest, ele figuxeaza sub denu,mirea : Salarii (traitements) vechi t not ale
diverselor persoane de la Constantinopol", 500 000 piastri. Aceasta
indicatie, pe care am ggsit-o in Tabloul veniturilor Si cheltuielilor publice
ale Teirii, Rominesti, anexat In raportul consulatului rus din 10 august
1820 3, ne-a parut cu atit mai suxprinzgtoare cu, cit ea figura alattui de
aceasta : cheltuieli pentru, agentii de la Constantinopol", alte 500 000
piastri. Ping n-am dat de Regulamentul din 1819 si de discutiile din juxul
lui, nu ne-am putut explica rostul acestor sume.
1 Raportul ambasadorului englez, Strangford (Rapoarte consulare engleze, vol. I, p. 427
428) si Raportul lui Kreuchely cdtre von Miltitz (Hurmuzaki, vol. X, p. 103).
2 Nicolae Sutu, fiul lui Alecu, ultimul domn fanariot al Tarii Rominesti, pretindc cG
tatAl sau ar fi fost autorul Regulamentului : C'est alors [avant de quitter Constantinoplet
qu'il fit decreter par la Porte le fameux Canoun-name ou reglement qui n'etait pas destine a
obtenir la consecration du temps" (Atunci [Inainte de a pleca de la Constantinopol] pentru
a se urea In scaunul Tarii Rominesti, el a facut ca Poarta sR decreteze faimosul Canun-name
sau Regulament, care nu era destinat sA obtina consacrarea timpului"). Yn Memoire dii
Prince Nicolas Soutzo, grand logothete de Moldavie (1798 1871), publies par Panaloti Rizos_
8 Arhivele Ministerului de Externe, Moscova, nr. 286/1820, f. 212 213.
www.dacoromanica.ro
118 A. OTETEA 8
Suma de 500 000 piastri din bugetul anului 1820 nu era In 1819,
primul an al domniei lui Alecu. Sutu., decit de 200 000 piastri. Cresterea
de la un an la altul era deci de 150%. Pa'spectivele pe care aplicarea
Regulamentului le deschidea tkilor rom'ine erau deci eft se poate de
Intunecate.
Cheltuielile Moldovei pentru agentii din Constantinopol si pentru
cheltuielile flcute cu, prilejul nu,mirii ministrilor $i functionarilor Inaltei
Porti, inclusiv chiria si alte cheltuieli ale casei nu,mite capuconao": 394 426
piastri ; Salariile agentilor Principatu,lui la Constantinopol si ale functio-
narilor agen.tiei" : 288 000 piastri ; cheltuielile pentru pensiile acordate
diferitelor familii nobile putin avute de la Constantinopol, inclusiv cIteva
alte pensiiplgtite de asemenea la Constantinopol : 129 000 piastri". Moldova
plgtea deci si ea, sub diferite forme, grecilor din Fanar : 811 426 piastri.
Ele erau Inscrise In bugetul particular al domnului. In fond, erau pl5tite
tot de tarN.
Alecu. Sutu, dupe', evaharile lui Kreuchely, ar fi strins In doi ani
28 657 000 piastri, prin vinzari de slu,jbe si de licente de export, de caftane
si de alto favoruri, In afar de veniturile c5mgrii si de taxele judiciare.
El a vent In tarn cu, o datorie de 4-5 milioane si cu o suit& de 820 per-
soane, intre care nouN copii si vreo 80 de rude, care toti trebuiau cLpStuiti.
Exploatarea Orli de turd prin regimul fanariot pgrea a fi atins sub
domnia lui vod6 Caragea limita extremA. Domnia lui Alecu Sup, a dovedit
c5, mecanismul creat de R .gulamentu.1 din 1819, care asocia la 1Ncomia
domnului si a boierilor pgminteni, marile familii din Fanar, a permis s.6
se treac6 si aceast6 limitN. Regimul fanariot a ajuns un sistem de guvernare
care storcea pinet la singe o teirdnime lard nici o aparare fi seedtuia insesi
izvoarele de productie ale tarii.
ANEXE
Baronul de Stroganov, Ambasadorul Rusiei la Constantinopol,
ceitre Subsecretarul de Stat, Contele de Nesselrode
No. 17 Buyukdere, ce 1/13 fevrier 1819
117
Monsieur le Comte,
Un Reglement particulier viont d'être public sur la maniere dont
les vacances deg Pfincipautes seront desormais remplies et les individus
qui mills pourront y pretendre. Le ReAs-Effendi, persistant dans le systeme
de son Gouvernement, a encore refuse de communiquer cette Ordonnance
N Franchini, memo confidentiellement. Mais, comma elle est entre les mains
de tous les interesses it ne m'a pas 60 trop difficile de m'en procurer une
traduction fidele. J'ai Phonneux de la transmettre ci-joint N Votre Excel-
lence 1.
1 Ea e identicA cu aceea publicata de N. Iorga in Acte gi fragmente, vol. II, p. 545
549. De aceea n-o mai reproducem aici.
www.dacoromanica.ro
Ii est impossible de calculer d'avance l'influence que ce nouvel

etat de choses pourrait avoir a la longue sur le bien-etre des deu.x Provinces.
Il ne saurait d'ailleurs etre considers comme stable ; ce n'est ni l'interet
des peuples, ni in justice qui l'ont dicta, et les passions parviendront sans
doute sous bien peu de temps a renverser leur propre ouvrage. Les person-
nes exclues du nombre des candidats, et surtout Hangerli, ne manquent
point de talents, de perseverance, et memo de protection 1. Apres une
retraite simulee et peu durable du centre des intrigues, Hs y reviendront
avec une nouvelle ardour. La mort du Sultan, la chute du favori 2 leur
offriront des chances certaines, et l'exemple du passe leer servira tou.jours
et d'aigu.illon et d'excu.se.
D'ailleurs ce Reglement me parait aussi mal combine sous le rapport
de Putilite politique que BOW celui des interets particuliers de la Porte.
L'avantage qu'il offre aux malheuxeux Moldaves et Valaques, en bornant
a quatre maisons le nombre de lours oppresseurs, est bien compense par
l'entretien des individus exclu,s, des candidats et des boyards s qui leer
sont attaches. Le Sultan fixe lui -memo la pension d'Arghiropoulo4 a 60 000
piastres, celle de Hangerli a 40 000 et les assign arbitrairement sur les deux
Voivodes, a proportion de leur revenu. II charge aussi les quatre families
d'aviser aux moyens d'existence des boyards de chaque parti. C'est stir
les Principau,tes que co nouveau poids va, peser, et je me crois oblige de
demander la-dessu,s des explications a la Porte. Le reste du Reglement,
quoique froissant indirectement la prerogative protectrice de la Russie
ne saurait etre releve dans notre systeme actuel. Mais nous pouvons, nous
devons faire la distinction officielle entre la caisse du, Hospodar et celle
des Provinces. 11 est evident que les premiers no manqueront pas aussitet
de se dedommager sur leurs peuples des sacrifices quo leer Gouxvernement
avide et inconsidere leur impose, a moms qu'ils n'y soient pas au,torises
par notre silence. En pressant la Porte sur ce point, nous nous reserverons
les moyens de prevenir et de poursuivre le redressement dune infinite
d'abus, noes la forcerons tacitement de convenir qus les Hospodars ont
des revenus assez considerables pour etre surcharges, sans y succomber,
d'un fardeau, aussi pesant. Tel sera l'esprit de l'In.struction ostensible
quo je vais donner a Franchini 5 pour servir de texte a mes explications,
et qui accompagnera la Note protestative, dont ma depeche sub no. 10
a montre la necessite.
En consequence du. Reglement, les representants des quatre families
choisies se sont rassembles dernierement pour former un plan de condone.
Its ont partage entre eux et salon leur bon plaisir toes les boyards du
Fanal ; Hs ont forme quatre factions bien distinctes. Un Gouvernement
eclairs n'etit pas souffert sans doute un pareil arrangement, loin de l'or-
1 E vorba de protectia Rusiei, pe care Hangerli o avea in adev1r.
2 Halet-Efendi.
3 E vorba de notabilii greci din Fanar, si nu de boierii romini.
4 Iacovache Arghiropol, resident turc la Berlin din 1804, dragoman al Portli (1812
1817), candidat la domnie in 1818, dupa fuga lui Caragea. Mort in 1850 (N. Iorga, In
Hurmuzaki, vol. X, p. 258, nr. 2).
6 Primul interpret al ambasadei ruse.
www.dacoromanica.ro
120 A. OTETEA 10
donner. Il eut senti que son propre avantage s'y oppose, meme sous le
rapport de la fidelite des Grecs, qui est dejh, si suspectee. Leur avide ambi-
tion est le seul lien qui les attache au joug des Ottomans ; le desir d'être
prefers pour les places d'Hospodars et la crainte de ne pas Petre, les
faisaient redoubler de protestations et d'ardeur. Maintenant, les choir
scant fixes d'avance, ils pourraient etre plus tranquilles, plus independants.
Plot au Ciel, pour le bonheur de ces infortunes, gulls prissent le carac-
Ore de leur nouvelle situation, qu'en abandonnant a un petit nombre
d'entre eux la carriere funeste des Principautes, Es se livrassent a d'autres
occupations utiles ! La regeneration de la Grece serait alors bien plutot
effectuee.
La famine du feu Drogman Demetrius Mourousi, celu,i qui s'est
montre le plus sincerement attaché a la Russie, nest point au nombre des
candidats elu,s. Cette exclusion et son motif evident doivent nous donner
des regrets. Son fils est considers comme le fils d'un traitre ; et le Drogman.
actuel, Soutzo, le beau-fils de Caradja dont le nom seul fait fremir les
Tures, est choisi pour regner, par la seule volonte du favori.
J'ai l'honneur d'être avec une haute consideration etc ...
Baron de Stroganoff
(1).AHAPHOTCHOE COMM:UM/1E OE ORCILTIVATAIA14171

PYMbIlIC MAX REHIRECTB
HPATHOE COAEPMAIII4E
B nagaae 1819 roga, B GB.Finr c noarieHnem Pymbmommg HHHHteCT-

Bamm np aBa na6p alma Ha npecToJi, HopTa nagaeT PeraameHT, eoraacno noTo-
pomy tIHCJIO di)aHapnoTengx cemeiteTB, gmeionuax gocTyrt K RmintecRomy
npecToay, 6mao cBegeHo K geThipem. HopTa onpaBgmBaeT DTO meponpngTge,
aapaHee yoTaHaBagBaiorgee nopggon npecToaonacaegon, Heo6xognmocTmo
npexpaTgTh NHTN.1171, Beerga corryrcaByronwe aTomy ar-cry, ri o6ecrretacrb
iioxoti rocnogapeR.
EacTomnee Bilagewie g npecaegyeman aTgm Peraamercrom gem, Ba-
minormeng B o6.aaamlocni BTOX neTmpex npromaergposamnix cemeticTB,
nag BepHee gByx nparoaragx rocuorkapeR, 06ecnetunb Helium npn6agagTeaB-
Ho HfITHAeCHTJel CaRapxoTamm cemeiicTBam, noTopme Bpi Banigoti Baitalleng,
6ygytm pasopemmamg, Tpe6oBaag HaanatieHgB Ha npecToa. CtiacTansmit
no6eggTeaB npg Baku:min nocTa gmea Goal:dime goal% K ocTaBaacfr gOantH111-
HOM Beamii Rag aeT. ,7=kan Toro 11TO 514 pacnaaTgTbcg ri coagaTB ce6e peaepBm
emy gacTo Be x4aTaao cemg aeT npaBaeung H B TeileHge HoTopmx off He 6ma
yBepeH, tyro ygepBmTcg Ha npecToae. OTcloga BoaHmtaa ggeg coraameHgn
(HacTonluan napTem,) c Beamo orpaimtleHgn noHxypegnma n 06ecnetieunn
coneprontam II8J40.111311MX Bmrog C Hagmemdnnm pncHom.
Pacxogm no aTomy coraainewno goanmm 6man HecTg PyMbIHCIIHe BHA-
mecTBa. B 61ognceTe MyHTeHng na 1820 rog AeticTBI4TeabHo npegycmaTpg-
www.dacoromanica.ro
BaeTcg 500 000 nHacxpoH son Cmaphtx H HOBTIX Ilia.nortannti paaium-Thim

JrHgam 7113 ROHCTaRTHHOHOJIH" 73 TaHayi xce cymma Hag pacxogort Ha HoHcxaH-
t14H0110.711,CHI4X areHmoa. MOBAaBgg CO el:weft CTOpOHLI HbuiaammHaaa 811 426
mracxpoxt B Bulge neHeng 73 Hpyryfx pacxwkoH" cpariapHorcHilm rpeHam.
Taarm o6paaom, PernaMeHT 1819 roAa B AetiCTBOTeabHOCTII FIBBRJICH Hap-
Team°, npegHamageHHoti 05ecnet173rb cHcremaxwaecHylo aitcnayaTainno Py
MIAHORYIX HIIMECCTB. K cqacmio, Hocc.raHHe 1821 roga RHHHHHHporta.Tio
oTAHoppemeHHo C l'OCIIOACTBOM (DaHapHoxoH H 3TOT PeraaMeHT.
UN CARTEL DT ARARIOTE POUR L'EXPLOITATION DES PRIN-

CIPAUTRS ROUMAINES
RE sumg
Au debut de 1819, la Porte promu,lgu,a un Reglement sur la maniere

dont les vacances des Principautes allaient etre remplies, Reglement qui
reduisait a quatre le nombre des families phanariotes susceptibles d'y
acceder. La Porte justifiait cette mesure, qui fixait d'avance l'ordre de
succession an Wine, par la necessite de mettre fin aux cabales of aux
passions qui avaient toujours accompagne les nominations aux Princi-
pautes et d'assurer la tranquillite aux hospodars regnants.
La signification et la port& veritables de ce Reglement nous sont
revelees par l'obligation imposee aux quatre families privilegiees, ou plutOt
aux deux hospodars regnants, d'assurer des pensions a une cinquantaine
de families du Phanar qui, a chaque vacance, se ruinaient a briguer la
nomination aux Principautes. L'heureux vainqueur arrivait a son post e
tellement obere de dettes, lui fallait des annees pour s'acquitter ei
se constituer une reserve ; it n'etait d'ailleurs jamais stir d'atteindre le
terme de son septennat.
Ainsi prit naissance Pidee dune entente, veritable cartel destine
a limiter la concurrence et a assurer aux competiteurs le maximum d'avan-
tages et un minimum de risques. Les frais de cette entente devaient retom-
ber sur les Principautes. Le budget de la Valachie comporte en effet, pour
Pannee 1820, 500 000 piastres pour «Traitements anciens et nouveaux it
diverses personnes de' Constantinople* et une somme egale an titre de
«Frais pour les agents de Constantinople*. La 1VIoldavie payait, de son
cote, aux Grecs du Phanar, 811 426 piastres, an titre de «Pensions et
autres frais».
Le Reglement de 1819 etait done en fait un cartel destine a assurer
une exploitation systematique et severe des Principautes Roumaines.
L'insu,rrection de 1821 vint heureusement abolir ce Reglement en memo
temps qu'elle mit fin a la domination des Phanariotes.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CU PRIVIRE LA CEA MAI VECHE DESCRIERE
A MOLDOVEI"
DE
I. TOTOIU
Nu s-a facut Inca la noi, un studiu comparativ asupra izvoarelor

storice strain, pentru a stabili ce contin ca observatie directs si deci
valabila pentru cercetatorul trecutului rominesc §i care slut, dad, e cazul,
partile de Imprumut. Cad se poate Intimpla uneori ca istoricul sa ajunga
la concluzii false, sprijinind o afirmatie falsa a unui autor, prin marturia
altui autor, care n-a facut altceva decit dupa obiceiul general al evului
mediu OA copieze pe cel dintli.
0 asemenea problems se pune §i In legatura cu o descriere a Mo ldo-
veil cea mai veche pe care o cunoa§tem, ping, scum, cuprinsa Intr-o scurta
relatie a unui diplomat anonim catre regele On.
R3latia, scrisa In. limba latina, cuprinde doua parti distincte. in
prima parte, se dg, o descriere sumara, a tariff §i a locuitorilor ei. Moldova
este aratata ca o tar frumoas'a §i bogata In vii, cereale, peste, mine de alir
si argint i In care nimic din cele de trebuinta omului nu lipseFite". Mol-
dovenii shit prezentati ca un popor Inapoiat, dar viteaz gi tolerant fats de
celelalte neamuri care mai locuiesc In Moldova : ruteni, sirbi, rugi, armeni,
bulgari, tatari i chiar un numar destul de mare de sa§i catolici"... Fie-
care natiune se foloselte de legile Ili obiceiurile ei" in toata libertatea.
in partea a doua, autorul, cautind sa informeze pe suveranul sau asupra
importantei pe care o are Moldova pentru securitatea Transilvaniei, arata
ca, turcii mai upr pot patrunde In Transilvania prin muntii Moldovei
catre Brasov, decit prin Tara RomIneasca, unde ar fi siliti sa tread prin
pasul Turnu Ro§u, drum foarte anevoios si bine pazit de ardeleni.
*
Incepind din ultimul patrar al veacului trecut, numita relatie I§i
face periodic aparitia In publicatiile noastre istorice, ca document inedit,
dup5, mss. cu nr. 3922 din Biblioteca Vaticanului.
www.dacoromanica.ro
124 I. TOTOIU 2
A fost publicata mai fail in Hurmuzaki, Documente, vol. 111/2

(Bucuresti, 1888), sub titlul Descrierea Moldovei facuta de un anonim"
(p. 442-443). Dupa un deceniu a fost publicata din nou de Ioan Bogdan
dupa comunicarea lui Josef Koczeniowski in Arhiva Societeicii Stiinfifice
11 literare din Iasi, IX (1898), sub titlul Anonim latin din sec. XVI"
(p. 117-121). La un sfert de veacdupg aceea, este publicata a treia oars
de A. Veress in Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei si
Rominesti, vol. I (Bucuresti 1929), sub titlul Descrierea Moldovei de un
anonim bun cunoscator al Orli" (p. 189-191). Insfirsit, peste un alt
deceniu i i jumatate, relatia apare pentru a patra oars, sub semnatura lui
*tefan Pascu, in Studii si cercetdri istorice, XVIII (Iasi, 1943) cu titlul
O scurta descriere a Moldovei din sec. XV" (p. 182-187).
Diferitele editii se deosebesc una de alta doar prin greseli de lectura,
fara importanta deosebita 1.
Dup5, cum rezulta si din titlurile diferite sub care a fost publicata,
aceasta relatie nu confine nici o indicatie cu privire la autor, la data si
imprejurarile cind a fost scrisa. Primii trei editori se abtin de la comen-
tarii, mkginindu-se la fixarea datei pe care editorul volunmlui Hurmuzaki
o stabileste, arbitrar, la 1599 2, Bogdan, mai vag, in sec. XVI 3, iar Veress,
tot in chip arbitrar, la 1560. Acesta din urma se arata preocupat si de
identificarea autorului, pe care-1 presupune a fi un ungur 4. Stefan Pascu,
ultimul editor, cauta, tel dintii, sa lamureasca, printr-un comenatriu
larg, and a fost scrisa relatia, de tine, catre tine si in ce stop 1 5
Incepe, fireste, cu localizarea in timp a relatiei. Spre deosebire de
toti ceilalti editori care 1-au precedat, comentatorul o situeaza In sec. XV.
Ajunge la aceasta concluzie intemeindu-se pe doug elemente. In primul.
rind pe felul scrisului Atit limba memoriului sustine el cit si cali-
grafia si ortografia, lipsa aproape totals de prescurtari, bogatia virgulelor
etc. sint caracteristice numai latinii din sec. XV" 6. In al doilea rind,
pe faptul ca Suceava este singura cetate amintita in relatie, deli mai erau
i alte cetati in Moldova ; de aici se poate deduce se spune in continuare
ca Suceava era capitala tarii in timpul cind a fost scrisa relatia, tai este
stint ca acest oral a fost capitala Moldovei de pe la sfirsitul sec. XIV si
intreg sec. XV.
0 data stabilit secolul, cauta prin analiza continutului, sa stabi-
leasca In cadrul acestui secol cit mai precis, momentul cind a fost
scrisa relatia. 0 face in doua etape.
In prima etapa fixeaza momentul scrierii in timpul domniei lui
*tefan cel Mare, reducind astfel timpul de investigatii la jumatatea a doua
1 0 greseala mai mare se gaseste In copia Pascu, unde cuvintul Christianorum" din
mss. este transcris In tent Churonorum", apoi Indreptat, In comentariu, In Cumanorum",
lastnd sa se Inteleaga a In secolul respectiv mai existau cumani In Moldova ; cf. Studii si
cercetdri istorice, XVIII (Iasi, 1943), p. 184.
2 Hurmuzaki, Documente, 111/2, p. 442.
° Arhiva Societalii fliintifiee si Literare din Iasi, IX (1898), p. 117.
4 Veress A., Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi Tara Romtnesti,
vol. I, Bucurelti, 1929, p. 189.
5 Studii ,fi cercetdri istorice, XVIII (Iasi, 1943), p. 182.
° Ibid., p. 183.
www.dacoromanica.ro
3 CEA MAI VECHE DESCRIERE A MOLDOVEI" 125
a sec XV. Aceastg afirmatie, care constituie de fapt elementul de baza

pe care se sprijing tot restul argutnentatiei, este justificatg de comentator
astfel : ,,Autorul relatiei vorbind despre °rap]. Nicopole bazA de atac
a turcilor asupra Tarii Rominesti spun ca ar putea fi cucerit numai
de Moldavus ipse" ; iar sub aceasta sustine comentatorul nu se
poate intelege decit Stefan eel Mare", ale carui biruinte asupra turcilor
erau cunoscute §i de strain.
FAcind un pas mai departe, aduce precizarea ca relatia trebuie sa, fi fost
scrisa dupa 1475-1476, anii biruintelor lui Stefan cel Mare, cind Matei
Corvin, regele Ungariei (care se gasea acum in bune relatii cu domnul
moldovean, d'aruindu-i cele doua cetati Ciceiul §i Cetatea de Bahl) se
a§tepta la o nAvglire a turcilor fn Transilvania, §i inainte de 1479, cind
s-a produs invazia asteptata.
Tata, deci, rezolvata fixarea in timp.
Dar, indirect, o data cu aceasta, se rezolva §i o altg chestiune impor-
tantg : din cele de mai sus rezulta clar ca relatia era adresata regelui
Ungariei Matei Corvin. Peutru a inlatura orice indoialg ca ar putea fi
vorba de alt rege, comentatorul adaug6 ca, dintre toti regii pe care ii
gAsim in sec. XV" In Europa, numai pe regele Ungariei fl intereseaza
chestiunea turceasa, In legatura cu Moldova. Si mai departe : Numai In
sec. XV si inceputul secolului urmator erau preocupati regii Ungariei de
primejdia otomang,", dat fiind ca la 1526 Ungaria este prefilcutA In
pa§alic turcesc".
Comentatorul ajunge astfel la concluzia ca relatia a fost scris5, in
a doua jumatate a secolului al XV-lea, mai precis, Intre anii 1475 si 1479,
de un diplomat al lui Matei Corvin, trimis la Stefan eel Mare in scopul de
a cunoaste Moldova §i pe moldoveni si a folosi aceste locuri §i oameni
Impotriva unei eventuale navaliri ".
S-ar parea deci, ca, dupa o analizg atit de minutioasa a formei si
continutului documentului, s-a spus ultimul cuvint In aceastg, chestiune,
mai raminind deschisa doar problema autorului.
Totusi, privite de aproape, argumentele aduce se dovedesc a nu fi
concludente.
Mai intii, In ceea ce prive§te localizarea in sec. XV. Afirmatia, in
leatura cu felul scrisului, cä lipsa aproape tota15, de prescurtari, bogatia
virgulelor etc." sint caracteristice numai latinii secolului XV, este discuta-
bilit. Toti ceilalti editori au localizat documentul in sec. XVI intemeindu-se
pe aceleasi caracteristici. Tot astfel, chestiunea Sucevii. Suceava a fost
capitala Moldovei nu numai Intreg secolul XV, ci §i cea mai mare parte
din sec. XVI, ping dupa vremea lui Petru Rare§ (domnul, la care, dupil
cum se va vedea, se refers, de fapt, relatia) 1.
Nu Amine valabilg nisi incercarea de a identifica pe Jloldavus
ipse cu Stefan cel Mare. Ea se datore§te unei gre§ite interpretgri a pasajului
in care se aminte§te de Nicopole. In comentariu este prezentat astfel :
Dupg parerea autorului, confirmata §i de judecata altora, turcii pot trece
1 De altfel, pe autorul relatiei 11 intereseaza Suceava nu ca oras de resedinta a domnultli
ci Ca cetate, adica punct de rezistenta fmpotriva turcilor : fn Chorographia Moldaviae, Suceava
este fnlocuita cu Neamt. Cf. mai jos textele paralele.
www.dacoromanica.ro
126 I. TOTOIU 4
Dungrea pe la Nicopole, care oras numai Moldavus ipse", dad, ar fi

instiintat din vreme despre intentia lor, 1-ar putea cuceri usor" 1. Textul
pe care se intemeiazg acest comentariu sung, de fapt, astfel : Pentru ca
Majestatea Voastra sa poata sti pe ce drum si pe care riuri pot sa ajungg
turcii in tara Moldovei FA de aici in Transilvania, dupg parerea mea si a
altora, nu exists o trecere mai potrivita pentru ei in Moldova, pe care s-o
argt Majestatii Voastre, decit ca sa treaca din cetatea Nicopole, care-i cea
mai aproape de tgrmul Dungrii, de-a dreptul peste Dungre Ii apoi pe cele
doug riuri numite mai sus <Moldova si Nistrul>, nu prea deosebite ca
marime, si care in cursul lor inconjoarg tot acest tinut, pe unde nu pot
trece decit cu ajutorul vaselor, cu mare grijg ji osteneala. De aceea acest
dome al Moldovei intretine o oaste gata orisicind, ca, dacg e instiintat de
sosirea dusmanilor, sa poatg ocupa cu usurintg, inaintea lor, oricare loc de
trecere a riurilor numite" 2.
Nu este deci vorba de o miscare ofensivg pentru ocuparea orasului
Nicopole de la turci, ci de o actiune pur defensive pentru a opri inaintarea
lor la vadurile riurilor moldovene. Dar chiar §i altfel, nimic pozitiv nu
justifica aducerea in scenes a lui *tefan cel Mare.
Yn sfirsit, trebuie revizuita i asertiunea ca numai in sec. XV si
inceputul secolului urmgtor erau preocupati regii Ungariei de primejdia
otomang". Primejdia otomang a continuat sg fie mereu actualg i dupg
dezastrul de la Mohacs, ping la sfirsitul sec. XVII. A fost cu deosebire
acute mai ales in timpul, lui Ferdinand I, care s-a urcat pe tronul Ungariei
indatg dupes dezastrul de la Mohacs (1526-1564). (Putem anticipa Ii aici,
el lui ii este adresata relatia In discutiune).
Intr-un cuvint, argumentatia pentru localizarea relatiei in sec. XV,
ci, treptat, tot mai precis, in epoca lui *tefan cel Mare, apoi intre anii
1475-1479, nil rezistg unei verificgri riguroase ; i in acest caz, cade
de la sine si restul esafodajului.
Problema amine astfel deschisg pentru not discutii.
Existg un element hotgritor pentru localizarea in -Limp a relatiei,

de care nici unul din editori n-a tinut seama, anume asemgnarea desgvirsitg
ce se constata intre textul ei 6i textul cunoscutei lucrgri a lui Georgius
Reicherstorffer : Chorographia Moldaviae.
Dupg cum se ctie, celebrul umanist ardelean, care, in calitate de
secretar §i consilier al regelui Ferdinand I de Habsburg, a indeplinit dife-
Sludii N cercetari istorice, XVIII (Iasi, 1943), p. 184.
2 TA autem Maiestas Vestra cognoscere possit per quae flumina gens ilia turcica
ad regnum Moldaviae et deinde Transylvaniam ingredi queant quantum meo et aliorum
iudicio liquet, Vrae Mti designare, non video commodiorem eorundem Turcorum accessum ad
Moldaviam, quam ex Nicopoli civitate, quae ripis Danubii proXima est, recta traiicere Da-
nubium atque tandem non multis passibus per alia duo flumina praescripta sMoldova fi Nisirub
non dispari magnitudine existentia ; quae toti huic regioni suo meatu undequaque circum-
ferunt, nonnis navali praesidio pervenire posse ingentibus, cum turns, turn laboribus. Quoniam,
Moldavus ipse, qui quotidianum alit exercitum, paratum quemlibet praedictorum fluminum,
si modo de hostium adventu avisatus fuerit antea facile occupare poterit"... Veress, ibid.,
p. 191.
www.dacoromanica.ro
5 CEA MAI VECHE ,.DESCRIERS A MOLDOVEI" 127
rite misiuni diplomatice In Transilvania si Moldova 1, a ramas cunoscut in

literatura istoricg prin don/ lucrari de o valoare exceptional/ 2 : o coro-
grafie a Moldovei3 de care s-a amintit mai sus, sip/rut/ In 1541 si o
corografie a Transilvaniei, aparuta In 1550 4. 0 confruntare a relatiei
noastre cu textul corografiei Moldovei poate duce la concluzii interesante 5.
Dgm mai jos, pe doll/ coloane, fragmentele asemAnatoare :
Relatia Chorographia Moidaviao
(Ed. Veress) (Ed. A. Papiu-Ilarian)
In primis itaque, Serenissime Rex, dum per In primis igitur exordiendo a confinibus
Poloniam a civitate Cracoviensi iter versus 'Twit Poloniae dum scilicet ex eadem satis
Moldaviam ingreditur, plana est terra atque vasta regione iter versus Moldaviam spectat,
rebus victui necessariis accomodatissima, plana est terra atque rebus usui, et victui
montibus et alpibus minime impedita, donec necessariisaccomodatissima, Montibus et
per Russiam propemodum desertam, usque Alpibus minime impedita, donee per Russiam
Leopolim, civitatem metropolitanam Russiae prope modum desertam, usque civitatem Leo-
insignem, quae a quinquaginta passibus aut polim, Russiae Metropolim insignem, quae
miliaribus ab ipsa civitate Cracoviensi distat, quinquaginta milliaribus ab urbe Cracovia,
atque non adeo procul a confinibus regni distat, ad propriores Moldaviae metas acce-
Moldaviae sita pervenitur. Illic arx in excel- ditur. Subinde non ita procul duo sunt flu-
lenti monte huic civitati coniuncta est muni- mina haud absimili latitudine et navigabilia,
tissima, utraque ad regem Poloniae spectantes, et profundissima quae quidem totam hanc
und non longe duo sunt flumina satis profunda regionem naturali suo fluxu ingentibus unde-
et latissima : Nester et Moldava, a quo flu- quaque ambiunt anfractibus, utpote Nester,
mine Moldavo regnum istud inprimis nomen qui Boristhenes amnis dicitur, et Moldavus,
accepit. Quae quidem flumina, antea quam a quo regnum istud primaeuum nomen accipit
verae terrae Moldaviae metae attingantur, illic ab eius Boristhenes fluminis portu Arx
traiicere oportet tandem non Longo intineris quaedam sita est, Chotijna dicta, qui quidi
aJoh. ,Karl Schuller, Georg Reicherstorffer und seine Zeit. Ein Beitrag zur Geschichte
von Siebenbiirgen in den Jahren 1527 1537, In Archiv fiir Kunde osterreichischer Geschichts-
quellen, vol. XXI, Viena 1859 (si In extras), passim. Vezi $i Joh. Seivert, Nachrichten von
Siebenbargischen Gelehrler und ihren Schriften, Pressburg, 1785 ; 1i pentru completari, Joseph
Trausch, Schriftsteller-Lexicon. . der Siebenburger Deutschen, vol. III si IV (Brasov 1871 si
1913), sub voc. Reicherstorffer.
2 o bun/ caracterizare a operei lui Reicherstorffer dA Fr. Teutsch, Drei sachsische Geo-
graphen im XVI Jahrhundert In Arhiv des Vereins filr siebenburgische Landcskunde, XV, p. 623
si urm. Pentru comentarii asupra operii, cf. G.D. Teutsch, Ein Schreiben von Honterus
angeblich-an Sebastian Munster, in Korrespondenzblatt des Vereins far siebenbfirgische Landes
kunde, 6, 1883, p. 1 67; Karl Kurt Klein, Splitter zur Geschichte der Herkun/tsforschung der
Deutschen in Siebenbitrgen, Iasi, 1931, p. 21-37.
3 Moldaviae quae olim Daciae pars, Chorograpia Georgio a Reichstorf Transilvano autore.
Excusum Viennae Pannoniae per Joannem Singrenium M.D.XL I. 0 a doua editie revAzuta
si completatA se tit:41.We, tot la Viena, in 1550 ; este reprodusa apoi in 1595 (Koln), 1600
(Frankfurt), 1634 (ed. Elzeviriana), 1746 (Viena). Apare si o editie prescurtata in traducers
germanA, la 1828 (Bemberg). La not a fost publicata de A. Papiu-Ilarian in Tesauru de monu-
mente istorice pentru Romtnia, torn. III, Bucurelti 1864, p. 125-143.
4 Chorographia Transilvaniae, quae olim Dacia appellata, aliarumque provinciarum et
regionum succinta Descriptio et explicatio. Georgio a Reichersdor /f etc., Viennae, M.D.L. Pentru
amanunte, cf. Joseph Trausch, op. cit.
6 Trimiterile le facem pentru relatie, la ed. Veress, care dA reproducerea cea mai exacta
pentru corografia Moldovei, la ed. A. Papiu-Ilarian, tiparita pe baza editiei din 1541, cu corn-
pletArile adAugate in editiile posterioare.
www.dacoromanica.ro
lt8 P. TOTOIU 6
intervallo Moldaviae limites iniicientur atque fluvius primo statim in Moldaviam traijcitur
recto tramite totius regni Moldaviae ambitus aditu, atque in Mare al bum prope arcam
per longitudinem iusto calculo emetitus, usque Nester Feijerwar munitissiman continuo suo
ad alpes transylvanas, ubi illius terrae finalis cursu in flu ... Tandemque non multo itineris
meta est et ultima ad sexaginta et quatuor intervallo quoddam oppidum Snatijna voca-
miliaria hungarica se extendit, inde per dictas turn, quod videlicet Moldavos terminos a
alpes et asperam, admodum atque saxosam, finitimis Russiae metis prope se iungit, attin_
strictamque viam, qua vixdum currus unicus gitur Isthic Moldaviae limites prima fronte
procedere commode potest, per unum et alte- apparent. Inde recto tramite, totius regni
rum diem non multo labore ad civitatem Moldaviae ambitus in longitudine certo milli-
Brassoviensem, quae montibus prope est, arium spatio ad calculum revocato usque ad
applicatur ad Transylvaniam (p. 190). alpes Transylvanos, ubi illius terrae Molda-
viae eXtrema meta est, ad sexaginta et quator
milliaria satis longa protenditur, et terminatur,
hint per praedictas alpes, et asperam admodum
et saxosam angustainque viam, qua vix com-
mode currus unicus progredi potest, per
unum et alterum diem non multo negotio ad
civitatem Brassoviesem per Ciculiae metas
finitimas in terram Bartza deflectitur. Quae
quidem civitas Brassoviensis circumquaque
contiguis cincta est montibus (p. 135).
Est autem ista regio Moldavia satis Est autem illa provintia Moldavica sitis
amoena et planissima, atque vallibus et amoena tam planitiae quam vallibus, oppodos
oppidis, et villis undequaque copiosissima. etiam et variis possessionibus undecunque
Nullis tamen arcibus aut civitatibus, dempta refertissima, nullis tamen arcibus aut civita-
unica arce Szuczawa appellata, praecincta tibus industria, aut arte munitis, excepta sola
muris, sed sola fluminibus quasi a natura aptis arce Nempczs, que in altissimo monte sita,
munita, in qua regione nil deesee cernitur, cincta est moeniis alias solum fluminibus,
quod vel ad humanum usum aut delitias quasi a natura adhibitis, munita praesidiia.
spectare videatur, quandquidem et vinearum Sunt et praeterea duae Arces Validis eXtructae
promontoria, item fruguni et agrorum unde- muris utpote Remaniwijwar, quam planicies
cumque, et victualibus omnibus felicissima et quaedam ad flumen Zered, quod in Danubium
refertisima, imo piscinarum, lacunarum et flectitur sustinet. Alteri vero Romaniwasar
paludum longe locupletissima, adeo ut nihil nomen ist... In qua quidem regione nil
magis ad vitae necessitatem a mortalibus deesse comperitur quod usui humano conferre
unquam desiderari possit. Praeterea in eadem possit. Ad haec dives, auri, argentique ac
regione Moldaviensi sunt montana et aureis, salium fodinis. Item agrorum, vinearum,
et argenteis fodinis ditissima, quae nullo pecorum, Piscinarumque et stagnorum ac
labore internisso non sine magno fructu et selectorum et variorum piscium genere, longe
commodo coluntur indies (p. 190). omnium locupletissim, adeo ut rerum omnium
copia ubertim affluat, alioqui etiam aeris
dementia victus commoditate, ipsaque politia
sane quam nobilis et spectatissima (p. 142).
Verum illic populus est barbarus et agre- Praeterea gens ista Moldavica ferox est
stis, tamen rebus militaribus et bellicis, suo et admodum barbara rebus tamen militaribus,
more satis insigniter iistructus, qui fidem Divi et bellicis, suo more eximis instructa. Chris-
Pauli hactenus ab initio non sine summa vene- tum et divos Apostolos agnoscit, ac S. Pauli,
www.dacoromanica.ro
7 CEA MAI VECHE ,,DESCRIERE A MOLDOVEI" 129
ratione et devotione coluere, illic quoque diver- ut ipsi volunt religionem hactenus iam inde
sae religiones et sectae habentur, utpote ab initio non sine summa veneratione, et
Ruthenorum, Rascianorum, Armenorum, Bul- pietate colui iskic diversae sectae, et diversa
garorum et Tartarorum, atque etiam non quoque religionum et nationum genere haben-
minima pars Saxonum Christianorum terram tur, utpote Ruthenorum, Sarmatorum, Rasci-
hanc passim inhabitat, imperio eiusdem anorum, Armeniorum, Bulgarorum et Tartha-
wayvodae Moldaviensi subiecti sunt. Una- rorum, non minor deinque pars Saxonum
quaque autem natio suis legibus et ritibus Transylvanorum, hanc terram passim inlia-
utitur et fruitur pro suo libito, eodemque bitantes, Imperio wayvodae obnoxia yule-
modo monachi ipsi christiani religionem pro- tate tamen ceremoniarum et dogmatum sine
fitentes sacris suis officiis et ceremoniis luxta contentione utuntur, et quaelibet secta, sive
Ecclesiae atque ordinis consitutionem poti- natio colitis suis ritibus at legibus, pro suo
untur libere. Hic summa subditorum erga fruitur libitu. Eodem quoque modo et ordine,
principem Moldavum obedientia atque delin- Monachi Christianam religionem illic profi-
quentium gravissima at eXtrema correctio et tentes, sacris suis ceremoniis, et officiis luxta
emendatio (p. 190-191.). monasteril et ordinis sui consuetudinem sive
regulam utuntur (p. 137).
Pornind de la confruntarea celor doug, texte, prima chestiune care
se impune este, desigur, aceea a paternitatii relatiei. Se datoreste aceasta
oare vreunui diplomat corned care si-a luat informatia de-a gata din
corografia lui Reicherstoffer, sau poate el a plagiat pe altul mai vechi,
dupa un obicei consacrat al vremii
Chestiunea o rezolva Insusi Reicherstorffer, chid declara ca n-a
existat Inaintea lui o descriere a Moldovei, tara care nu era cunoscuta
ping, atunci decit din nume" 1. Si mai departe : Dm/ scriitorii ar fi descris
pozitia §i taria acestei taH, ea n-ar fi cazut prada turcilor pagini" 2. Iar
in alts parte, adreslndu-se lui Ferdinand I, arata ca a intocmit numita
descriere pentru ca aceasta prea nobila tara a Moldovei sa nu ramina si
mai departe necunoscuta Maiestatii Voastre" 3.
De fapt, nu se cunoaste ping, acum nici o descriere a Moldovei ante-
rioara lui Reicherstorffer 4.
Insfir§it, declaratia cu care autorul 4i incheie relatia, este o dovada
ca aceasta n-a fost copiata dupg altul : Acestea Bunt, prea luminate rege,
stirile pe care voiam sa, le Impartasesc Maiestatii Voastre, nu dupa marturia
altora, ci din propria-mi experienta, In ceea ce priveste asezarea tarii
Moldovei" 5.
1 ... hactenus non aliter, quam solo nomine cognita". Tesauru, IU, p. 130.
2 Ibid.
3 Ibid., p. 125.
4 Cit de vagi si confuze erau cunostintele pe care le aveau strainii despre cele doua tad
rominesti In sec. XV si prima jumatate a sec. XVI, pina la Reicherstorffer, se poate vedea
din relatiile gi cosmografiile vremii. Vezi, de ex., descrierea Ungariei atingind tarile romine
a legatului papal de la curtea lui Matei Corvin, In 1480, la J. Chr. Engel : Geschichle des Unga-
rischen Reiches und seiner Nebenldnder, vol. II, Halle, 1797, p. 6, si capitolul despre %Arne romlne
In Seb. Frank v. Word, Weltbuchspiegel und bildniss des gan :en erdbodens... Anno MDXXXIII,
foaia LXXXI.
5 Haec sunt, Ser-me Rex, quae non alieno testimonio, sed propria rerum eXperientia
V-rae M-ti de situ terrae Moldaviensis describere constitui". Veress, op. cit., p. 191.
0. c. 2681
www.dacoromanica.ro
130 I. TOTOIU 8
Nu putea sd vorbeasca astfel cineva care §i-ar fi insu§it textul altuia I.

Pe temeiul celor constatate mai sus paternitatea relatiei poate fi
atribuita, fard ezitare, lui Reicherstorffer, autorul corografiei Moldovei.
Aceasta cu atit mai mult, cu cit acest distins erudit i§i facea un titlu de
glorio din a nu pune pe hirtie decit ceea ce a vdzut cu ochii proprii ; §i,
pentru a reda cit mai fidel cele vazute s-a mdrginit la o expunere neo-
bi§nuit de sobrd in acea vreme, renuntind la infloriturile de stil, atit de
pretuite de umani§ti 2.
*
Ranaine de stabilit data cind a fost scrish. relatia.
Se §tie ca, in lupta pentru tronul Ungariei, pe care a trebuit s-o duel
timp de 12 ani (1526-1538) impotriva lui Joan Zapolya §i a turcilor, pro-
tectorii lui, Ferdinand I de Habsburg s-a straduit pe toate chile &a obVind
sprijinul Transilvaniei qi al celor doug principate romine§ti de peste Car-
pati. Pentru legdturile cu Transilvania §i Moldova s-a folosit mai ales de
Reicherstorffer, secretarul §i consilierul sau, pe care 1-a trimis in. Moldova
in doug rinduri, cu misiunea de a ciltiga alianta lui Petru Rare§. Prima
cglitorie a fgcut-o Reicherstorffer in vara anului 1527, la Inceputul
razboiului civil ; a petrecut atunci la curtea domnului moldovean
mai bine de o lung de zile §i a reu§it sg-i ci§tige alianta in contra lui
Ioan Zapolya3 .
A doua misiune a avut-o dupd uciderea, la Media§ (In vara anului
1534), a lui Aloisio Gritti, comisarul sultanului, cind primejdia unei expe-
ditii turce§ti de pedepsire care ameninta in aceeasi masurd pe Ferdinand
ca §i pe domnul moldovean pa'rea iminenta. Reicherstorffer a plecat in
Moldova la sfir§itul aceluia§i an, iar la 4 aprilie 1535 s-a incheiat intre
Petru Rare§ §i Ferdinand I cunoscutul tratat de alianta impotriva tur-
cilor 4. Domnul romin se obliga, intre altele, sg impiedice pe turd de a trece
prin Moldova, in Transilvania 5.
Cu prilejul acestor misiuni, Reicherstorffer a vizitat toatg Moldova §i,
la indenanul regelui, a intocmit o descriere a tarii. Este mentionat acest
lucru in Chrorographia Moldaviae, tipgrita la 1541 : Mai anii trecuti se
spune in introducere cind raportam... Majestatii Voastre despre toate
cele vazute §i sgvir§ite in Vara Moldovei, Majestatea Voastra m-a insgrcinat
sd pun in scris ... a§ezarea §i descrierea susnumitei ph" ... 6. Aceeasi
1 0 discutie analoaga exist5. $i in legaturA cu unele pasaje din Chorographia Transylva-
niae, care se gasesc lntr -o scrisoare a lui J. Honter. Nici aid chestiunea paternitAtii n-a fost
rezolvata. Cf. G. D. Teutsch, op. cit. ; Karl Kurt Klein, op. cit.
2 . . . opusculum maiore a me fide quam elegantia conscriptum" ; cf. Tesauru, III,
p. 128.
3 J. K. Schuller, op. cit., p. 235 si urm.; I. Ursu, Die auswdrtige Politik der Peter Rares,
Furst von Motdau, Viena, 1908, p. 23
4 Hurmuzaki, Documente, 1111, p. 83, 84, 90, 91 (nr. 58, 59, 60, 64, 66); J. K. Schuller,
op. cit., p. 271, 274 ; I. Ursu, op. cit.
6 Hurmuzaki, op. cit., II/1, p. 91 si urm.
6 Tesauru, III, p. 125.
www.dacoromanica.ro
declaratie o gasim kii in partea introductiva a relatiei : M-am hotarit a

suds pe scurt, dupa. dorinta Majestatii Voastre qi dup/ iscusinta i
cunotinta mea, mezarea §i inconjurul intregii tari a Moldovei..." 1.
Se pune acum intrebarea : care este raportul dintre cele doul va-
riante 'I Care din ele a fost scrisa mai inainte ?
Presupunerea ca relatia ar putea fi un rezumat al corografiei 2, nu
pare verosimila. N-avea rost sa se trimit'a regelui rezumatul unei scrieri
care-i fusese trimisa mai inainte gi care, mai mult chiar, se gasea in circu-
latie, tiparita. Mai plauzibila este ipoteza urmatoare : Relatia trebuie sa,
fi fost raportul diplomatic pe care Reicherstorffer 1-a inaintat lui Ferdi-
nand I 3, in legaturl cu rezultatele celei de-a doua misiuni a lui in Moldova,
in 1535, in urma uciderii lui Gritti, o nav'Alire a turcilor parea iminenta.
Mai tirziu, apoi, desigur, dup/ indemnul prietenilor sal. umani§ti, *i in
deosebi al lui Nicolae Olahus, care fli el lucra in acea vreme la o descriere
a Ungariei 4 0i cu care statea in string/ legatura 5 Reicherstorffer
amplific/ relatia, completind-o cu not date gi punind-o, totodata, de acord
cu situatia politic/ a zilei 6 qi o publics, in 1541, sub forma cunoscuta 7.
Relatia anonim/ poate fi deci considerate ca cea mai veche descriere
a Moldovei §i prototipul operei lui Georgius Reicherstorffer : Chorographia
llfoldaviae, care, timp de un secol iii jumatate, at fost principalul izvor de
informatie asupra Moldovei, pentru geografii ksi istoricii apuseni.
1 Veress, op. cit., p. 189.

2 Sadi-lonescu, Bibliografia cdldtorilor, p. 42.
8 Numai In 1558 obtine Ferdinand titlul de Imparat ; pin/ atunci era numai rege al Unga-
riei §i Boemiei.
4 Hungaria sive de originibus geniis, regionis situ, divisione, habilu algae opportunitatibus.
Scrisa prin 1536-1537, a fost publicatA abia In sec. XVIII, mai filth. in 1735, apoi, Intr -o noel
editie, In 1763. Fragmente, In traducere romineascA, au fost publicate de I. Lupal, In Cronicari
;i istorici romtni din Transilvania, ed. II (Editura Scrisul rominesc", f.a.), p. 5 0 urm., repro-
duse din T. Cipariu, Arhivu penfru filologia ;I istoria, Blaj, 1867.
5 Nicolae Olahus ;i Reicherstorffer erau amtndoi originari din Sibiu ; in tinerete an Meal
impreunA serviciu la curie §i au Minas ping la sfIr0t In relatii de prietenie ; prin Olahus,
Reicherstorffer a ajuns In legaturA cu Erasm §i umani§tii din cercul lui. Chorographia Transyl-
vaniae a lost dedicate de autor lui Olahus. Iar lucrarea acestuia, amintitA mai sus, are uncle
date pe care le regAsim si In scrierile lui Reicherstorffer.
6 Dupa cum se stie, Ferdinand n-a ratificat tratatul Incheiat cu domnul moldovean,
de team/ sA nu provoace pe sultan, pentru a cArui protectie, In lipsa unui ajutor eficace din par-
tea fratelui sAu, imparatul Carol V, rivaliza cu loan ZEpolya. Situatia, pentru el, era cu alit
mai critics, cu cit In 1535 turcii au Incheiat un acord cu francezii gi in 1538 anul in care
moldovenii erau calcati de sultan 1i Transilvania era de asemenea amenintata de o invazie
izbutesc O. distruga flota unit/ a lui Carol V, a papei 0 a Venetiei. Asa se explicA, desigur,
omiterea partii a doua a relatiei, din textul corografiei.
7 0 dovadA este $i inadvertenta ce se constatA to corografie. Afirmatia din relatia despre
existenta unei singure cetati (Suceava) ramble ii In corografie (cu deosebire ca e InlocuitA Su-
ceava cu Neamt), deli mai adauga douA cetAti; cf. mai sus, textele comparate. Preocuparea
de a reda cit mai exact i mai complet o situajie o atesta si faptul ca editia a doua a corografiei
Moldovei (1550) apare pusA la punct cu ultimele evenimentc istorice ; cf. editia A. Papiu-Ilarian,
in care slut scoase in evident/ pArtile adaugate. Se pare ca $i corografia Transilvaniei, scrisA
cu citiva ani Inainte de a 11 tipArita, a fost mereu revizuitA §l pusA la punct ping In momentul
publicarii; cf. G. D. Teutsch, op. cit. ; Karl Kurt Klein, op. cit.
www.dacoromanica.ro
132 I. TOTORJ 10
0 CAMOM ,L(PEBHEM 01-1HCAHI4Ill MOJI,AABVII/I"
KPATKOE CO,L(EPMAHHE
Han6o.nee gpeanee onncarine Moa)arin, naaecmoe go nacronmero
mpemenn, aartarotraercn B itparitom gonecerinn ognoro rinn.nomara nopoaro.
B prom gonecenon ReT nimartnx yitaaannit OTHOCHTeabH0 anropa, gar H
c6cronreabcra, npn noropiax ono 6hrao nanncano. 3a nepnog 1888-1943
ro)oa, TO eCTI, 6onee noaysena, olio 4 paaa ny6,annoaagocb B pymbnicrinx
nepnogritrecnnx nagarinfix, nputiem xaiiirridt paa Hair nermaecriihirr inrcbMen-
Hbiii 110MHTHIllt.
Ilepabie rpn aaropa on-recall ero, RO iienoropoil crenenn, ic XVI Belly,
aoagepniasumcb OT 'minx 6hr TO RH 6131.rio gpyrnxitommenrapnea.11ocaeginirr
aarop, IrecPan Hu Hy, nogpo6no anamianpyrounik H npocrpanno nommen-
rnpyroning TOT gonymenr, 11p1IXOJIHT H BLIBOgy, "ITO goneceime 6htno
namicano B XV Bette, Totmee BO apemena npariaennn Creiparia Bearmoro,
Annaomarom Mares' Roparma.
Orman° npn rurareamioft npoaeprze ace aprymenrbr, npnaegemme B
gonaaareaLcrao gamioro yrrtepatgerinn, CT3HOBRTCH ReCOCTORTeabIlLIMH,
a Db1B0gLI, CTOJIb y6egnreamthre no cliopme .unmermbimn cogepaRamin.
ABTOp CT3T141 BoaBpalgaeTeg H aromy, ocrarouremycn RO CHX nop
ion-Th.1Tbm Bonpocy. 14CX0701 /13 HOJIHOPO cxogcraa meaRgy rencrom goirece-
HIM II naaecriiiiim nponariegemiem angnoro pomarincra P. PeiixepurropcHiepa
Chorographia Moldaviae", cxogcraa, noropoe Ice ytivirmaaan go cnx
1,131laTeJIH, wrano B03MOMIThIM yCT3HOBIITI, Ira ocrione anamiaa o6oux rex-
CTOB H Hareropntieczarx aammennfr ariropa Chorographia Moldaviae", tiro
BumeyRaaamioe gonecenne nprinagsrealuvr nepy PeRxepnrropOepa kr Hann-
cano nome 1525 roga B CHR3/1 c ero Import grmaomarntiecnoii mncoreti B
Moagaann, rcorga eMy yga.11och go 6nrbcci corona c HeTpoM Papemem nporna
rypori. LITO ice nacaeTCFL CBR3H menigy 3THM14 AByAm nponaaegennsimm,
npaagonogo6HUM RBJIReTCR HpeT(110a0memie, TITO PerlexepntropOep, necom-
nemlo no coriery CBOHX gpyaett rymainrcroa, pacnrupna H 110110.1111HJI
TeliCT gonecemin H Hanegara,ll ero B 1541 rogy nog naaaannem Choro-
graphia Moldaviae".
Talcum o6pa3om, anorimmnoe goirecome monter 6bITb paccmarpnaaemo
nazi npororrin arramennroro cotirmenna P. PeAxepurropcNiepa, cayninainero
AJIR 3anaJa B retrerine nonyropa CTOJleT142 mamba' HCT0t11114HOM caegemird
o Moagaann.
A PROPOS DE LA PLUS ANCIENNE «DESCRIPTION

DE LA NIOLDAVIE4
RCSUME
La plus ancienne description de la Moldavia que l'on connaisse a

ce jour est dorm& dans une breve relation adressee par un diplomate
stranger a son souverain. Elle ne contient aucune indication relative a
www.dacoromanica.ro
son auteur, a la date et aux circonstances oiu elle fut redigee. De 1888
a 1943, dans l'intervalle de plus d'un demi-siecle, ce document fut public
a quatre reprises dans la litterature roumaine de specialite, et chaque foil
a titre de piece inedite.
Les trois premiers auteurs font, dune facon quelque peu arbitraitre,
remonter le document an XVIe siècle, en s'abstenant d'ailleurs de tout
commentaire. Le dernier, Stefan Pascu, aboutit, apres une analyse minu-
tieuse, a la conclusion que la relation en question aurait etc &rite au XVe
siècle plus exactement sous le regne d'Etienne le Grand par un repr6-
sentant diplomatique de Mathias Corvin.
Neanmoins, soumis a une verification rigoureuse, les arguments
produits a l'appui de cette these tombent un a un et les conclusions de
l'etude, si fermes en apparence, perdent tout leur Bens.
Le probleme demeure ainsi en suspens est repris par l'auteur de cet
article. Partant de la parfaite analogie qui existe entre ce document et
l'ceuvre biers connue du distingue romaniste G. Reicherstorffer, Choro-
graphia Moldaviae, analogie qui await &halve aux precedents editeurs, it
lui a etc possible de conclure, en raison de l'analyse des deux textes et de
la declaration formelle de Pauteur de la Chorographia Moldaviae, que la,
relation en question est due a Reicherstorffer, qui Pecrivit apres 1525,
a l'occasion de sa seconde mission en Moldavie, lorsqu'il reussit a obtenir
l'alliance do Petru Rare§ contre les Tures. Quant a la parente des deux
ecrits, une hypothese, non depourvue de vraisemblance, est celle que
Reicherstorffer sans doute a l'instigation de ses amis humanistes
amplifia et completa le texte de cette relation, pour le publier, en 1541,
sous le titre de Chorographia Moldaviae.
La relation anonyme pent done etre estimee etre le prototype de
Pceuvre celebre de Reicherstorffer, oeuvre qui, pendant plus de cent
cinquante ans, fut pour l'Occident la principale source d'information
touchant la Moldavie.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE SOVIETICE PRIVITOARE LA
ISTORIA MEDIEVALA A MOLDOVEI $1 TARII ROMINE$TI
DE
N. A. MOHOV, E. M. RTJSSEV, P. G. DMITRIEV,

D. M. DRAGNEV si P. V. SOVIETOV
(Chi§inau)
In anii puterii democrat-populare s-au obtinu,t multe succese in ce

priveste studierea istoriei Rominiei din perioada feudalismului, dar cerce-
tind mai aprofundat problemele istoriei social-economice i politice, oamenii
de stiintd s-au ciocnit in ultimul timp de faptul ca lipsesc publicatii not
de materiale documentare, fiind obligati sa opereze cu vechile lucrdri
ale arheografilor romini, ru,si etc.
In afarS de aceasta, pu,blicatiile rdzlete, datorite unor persoane izo-
late si neavind o bazd arheograficd units, nu ne permit sd ne facem o
idee generals asupra intregu,lui material descoperit Ii publicat, Ingre-
uiazd analiza unei anumite probleme in evolutia ei. Iatd de ce dezvoltarea
mai departe a stiintei istorice a adus in mod insistent In ordinea zilei alcd-
tuirea unui corpus de documente in mai multe volume privitoare la peri-
oada feudalismului.
Unul din marile succese ale stiintei istorice din Republica Popular
Romind din ultimii ani, este publicarea corpus -ului complex de documente
medievale din Moldova, Tara Romineascd i Transilvania. Incepind cu
anul 1949 au apdrut tomuri voluminoase continin' .d atit documentele
publicate anterior, cit §i cele inedite.
Cercetatorii asteaptS cu interes aparitia volumelor u.rmdtoare,
deoarece tocmai pentru, secolul XVII si indeosebi pentru secolul XVIII,
majoritatea documentelor este nepublicatd sau grew accesibild.
Aparitia acestui corpus de documente ar permite ss se pund intr-un
mod non, multe probleme ale studierii feudalismului in tdrile romine.
Dar, publicarea documentelor slave numai in traduceri, fArd comentarii
i indici, ingreuiazd in mare mdsurd studiile. Trebuie ss ardtdm ca deli
culegerile de documente publicate urmdresc scopul de a imbrdti§a in mdsura
www.dacoromanica.ro
136 N. A. MOHOV gl colaboratorl 2
cit mai mare intregul material de acte din perioada feudalismului, nu

cuprind decit patine din documentele pgstrate in arhivele Uniunii Sovie-
tice provenite din cancelariile Moldovei §i Tali" Romine§ti. Acest material
pretios Amine In majoritatea sa covir§itoare necunoscut istoricilor.
Lucrurile nu stall satisfgcgtor nici In ce prive§te documentele refe-
ritoare la leggtuxile de politic externs ale Modovei ci Ta'rii Romine0i
§i in specialbrivitoare la istoria relatiilor romino-ruse, care se pgstreazg
in arhivele din Uniunea Sovieticg. Publicarea for este §i ea una din sarci-
nile actuale ale medievi§tilor sovietici §i romini.
Prezentul material urmgre§te sa infgti§eze cercurilor §tiintifice din
Republica Popularg Roming wade fonduri de arhivg din Uniunea Sovie-
ticg, in care se pgstreazg, acte privitoare la istoria Moldovei §i Tarii Romi-
neqti in perioada feudalismului. Acest material figureazg in primul
volum al culegerii de documente slavo-moldovene§ti din secolele XV-XVII,
preggtit de filiala din R.S.S. Modoveneascg a Academiei de tiinte a
U.R. S. S.
A.cte ale Moldovei -§i Tarii Romine§ti din perioada medievalg, se
pastreazg in Uniunea Sovieticg la Arhiva Centralg de Stat a R.S.S. Mol-
dovene§ti (TG.A. MSSR), la Arhiva centralg de stat a documentelor
vechi ale U.R.S.S. (TGADA. SSSR), la Arhiva centralg de stat pentru
istoria military (TGVIA. SSSR), la Arhiva sectiei din Leningrad a Insti-
tutului de istorie al Academiei de kitiinte a U.R.S.S., in sectiile de manus-
crise ale Bibliotecii de stat a U.R.S.S. V. I. Lenin", la Muzeu,1 istoric
de stat al U.R.S.S., in arhivele regionale din Cernguti, Lvov §i Odesa,
precum §i in alte depozite.
Descrierea tuturor fondurilor care contin materiale importante
asupra istoriei Moldovei §i Tarii Romine§ti, iese din cadrul acestei comuni-
cgri. Ne vom limita numai la o scurtg enumerare a actelor medievale care
alcgtuiesc aceste fonduri.
Dintre colectiile de documente mentionate mai sus, unul din primele
locuri in ce prive§te importanta, revine fondului Colectia hrisoavelor
moldovene§ti" de la Arhiva centralg de stat a R.S.S. Moldovene§ti, alcgtuit
din 2 627 de documente care cuprind o perioadg, de la inceputul secolului
XV ping la jumatatea secolului XIX. Multe din acestea sint nepublicate.
0 parte din ele an fost publicate in deceniul IV al secolului nostru de
cgtre L. T. Boga. Publicatia lui L. T. Boga nu numai cg, nu cuprinde multe
din izvoarele pretioase ale fondului, dar ci suferg de o serie de lipsuri esen-
tiale : marele nu,mgr de gre§eli, omisiuni ci descifrgri evident gre§ite ale
numelor, denumirilor toponimice, existenta unor date gre§ite etc. Pentru a
putea fi folosite in scopuri §tiintifice, aceste documente trebuie reeditate.
Din colectia de care ne ocupg,m, cel mai mare interes 11 prezintg 320
de documente referitoare la perioada 1420-1700. Acest material cuprinde
142 originale, 178 copii moldovene§ti (surete) §i traduceri ruse§ti. Dintre
originale, 88 documente sint in limba slavg ci 55 in limba roming. Primal
document in limba roming dateazg din anul 1612. In ce prive§te materia-
lu1, pe care :Ant scrise originalele, 40 din ele shit wise pe pergament, iar
celelalte pe hirtie. Primul document pe hirtie dateazg din jurul anului 15211.
1 TGA MSSR, fond 220, opis 1, d. 174.
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE 137
Uncle documente din aceasta colectie care se pastreazi in arhivele

sovietice In original, an fost editate i publicate de Academia R.P.R. In
_Documents privind istoria Rominiei dup5, copiile §i rezumatele din secolele
XVIIIXIX, existente in arhivele din Rominia. Compararea textelor
publicate cu originalele dovedeste ca In copii exist* greseli de transcriere
esentiale care denatureaza uneori sensul documentului, precum si ter-
minologia sa.
Printre originalele din secolul al XV-lea exist* 17 documente falsi-
ficate, serise pe pergament. In esenta, ele se refer*/ In perioada 1468-1470.
Majoritatea for sint o incercare de a imita serisul diacului Stetko, unul
din pisarii cunoscuti ai lui Stefan al III-lea eel Mare 1. Aceste documente
au fost falsificate, probabil, In secolul al XIX-lea, cu scopul de a stabili
granitele posesiunilor funciare, cu ocazia efectuarii hotarniciilor.
Documentele din aceasta colectie oglindesc diferite laturi ale relatiilor
feudale In Moldova. Sint pe larg prezentate intaririle date de domni
pentru, posesiunile funciare ale feudalilor laici §i eclesiastici (64 documente)
precum ,i daniile acute de domni, bisericii. Cel mai mare numar de docu-
mente 11 formeaza documentele de vinzare-cmnparare a pamintulu,i
(75 documente). Analiza continutului for ne arata cresterea latifundiilor
marilor feudali prin cotropirea p5,minturilor taranilor §i ne permite sa
urmarim in mod mai aprofundat reimpartirea fondurilor funciare iutre
clasa feudalilor, In special pe teritoriul dintre Prut §i Nistru.
Colectia cuprinde §i hrisoave de hotarnicie (29 documente) §i acte
cu earacter juridic (procese, hrisoave, despre amenzi, despre rascumpa-
rarea de la pedeapsa cu moartea etc.).
1Viulte documente privitoare la litigii sint o marturie convingatoare
a cotropirii paminturilor taranesti de catre marii feudali 2.
In fond exist* documente despre vecini" vinduti de feudali impreun5,
cu pamintul i despre robi-tigani, vinduti Impreuna cu familia sau separat 3.
Documentele acestei colectii oglindesc §i lu,pta de dug, In satul
moldovenesc din secolele XVIXVII. Dintre acestea fac parte actele
privitoare la impotrivirea taranilor fats de stringerea zeciuielii, rezistenta
reprimata cu forta 4, despre fuga serbilor de la stapinii lor, despre refuzul
taranilor de a parasi propriul for pamint expropriat de catre feudali 5.
Materialul privitor la ocuparea unei ocine boieresti de catre oraseni pre-
zinta un interes deosebit g.
Yn fondul de care ne ocupam, documentele din secolele XVIII
inceputul Aecoluhli XIX, sint in numar milli' mai mare decit izvoarele
1 Autorii documentelor false dispuneau probabil de originalele citorva hrisoave scrise
de pisarul Stetko In deceniul opt al secolului XV, ceea ce gi eXplica datarea actelor false
cu aceasta perioada (25. IX. 1468, 3. IX. 1469, 5. IX. 1469, 22. IX. 1469 $.a.) ca si incercarea
de a-i imita scrisul. 0 parte din documentele false au fost scrise pe pergament dintr-o perioada
mai noun si se deosebeste prin prelucrarea grosolana a pielii, iar cealalta parte din documente
shit palimpseste.
2 TGA MSSR, fond 220, op. 1, d. 257, 121 s.a.
3 Ibidem, d. 196, 255, 259 v.a.
4 Ibidem, d. 161,
5 Ibidem, p. 63, 83, 177 s. a.
Ibidem op. c, d. 4.
www.dacoromanica.ro
138 N. A. MOHOV yi colaboratori 4
din secolele gV =XVII descrise mai sus (aproximativ 2 300 documente).

Prin caracteru,1 lor, ele pot fi impartite in urmatoarele categorii : genealo-
gice (92 documente), marturii cu privire la dari (331 documente), zapise
de vinzare (175 documente), documents juridice (zapisele de zalogire,
diatele, foi dotale, marturii judiciare in probleme funciare), vinzarea sau
schimbul de sirbi (26 documente) etc.
Fara, a intra in analiza amanuntita a documentelor din secolul al
XVIII-lea, vom aminti unele probleme care gasesc oglindire in aceste
izvoare.
DIAN, cum se stie ping, in ultimul timp, s-au gasit patine documente
privind lupta de clasa in Moldova din aceasta perioada, ceea ce a adus la
unele aprecieri chiar in literatura, ca in a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea lupta de clasa slabeste. Or, in ultimul timp am reusit sa gasim
materiale pretioase, nefolosite inainte de cercetatori, care dovedesc
ascutirea luptei de clasa in Moldova, in a doua jumatate a secolului al
X VIII-lea.
La numeroasele §i variatele izvoare care se pastreaza in arhivele
din Uniunea Sovietica si care ne permit sa analizam intr-o lumina noua
aceasta problema 1, trebuie BA, adaugam i materialele fondulni descris,
care ne arat5, masu,rile active luate do clasa dominanta in vederea intaririi
aparatului de constringere, impotriva luptei de clasa crescinde a taranilor.
In lumina acestui fapt create interesul pentru hrisoavele inedite din aceasta
colectie ale domnitorilor prin care se acorda si se confirma titlul de mazil
si ruptas pentru numeroase persoane (aproximativ 800 documente) 2.
Printre documentele din aceasta colectie exista izvoare asupra istoriei
orasului Chisinau. Pe linga, documentele din secolele XVXVII, prezinta
mare interes actele mai not care vorbesc despre numarul locuitorilor din
oras i despre popularea lui in decursul secolelor XVIII inceputul seco-
lului XIX. Astfel, dad, dupg recensamintul din 1774, orasul nu avea
deck 162 contribuabili, din marele numar de hrisoave ale domnilor, necu-
noscute inainte i i datind de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul
secolului al XIX-lea se vede popularea masiva a orasului prin colonistii
veniti de peste Dunare : 4n esenta, sirbi i bulgari fugiti, asa cum se mentio-
neaza cu toata preciziunea in hrisoave, de greul jug turcesc. Intro 1793 si
inceputul secolului al XIX-lea, s-au mutat la Chisinau citeva mii de oameni,
carora domnitorul be fixa un impozit scazut, stabil.
Din celelalte depozite ale Uniunii Sovietice prezinta, un interes
deosebit Arhiva centrala de stat a documentelor vechi din Uniunea Sovie-
, tica (TGADA SSSR) din orasul Moscova in care exista Fondul de hotar-
nicie al guberniei Basarabia. Pina in ultimul timp, istoricii nu an cunoscut
1 Ca eXemplu, vom aminti crelterea luptei de clasd In Moldova In perioada razboaielor

ruso-turce, din a doua jumatate a secolului XVIII, clnd intrarea taranilor In rindurile volun-
tarilor se transformd In rascoale lapse Impotriva eXploatatorilor. Astfel, In timpul razboiului
ruso-turc din 1768 1774, aceasta miscare a cuprins peste 50 de sate din tinuturile Soroca
si Orhei (vezi TGADA, fond 293, d. 171, f. 210, 211; ibidem, d. 179, f. 120; TGVIA, fond
44, d. 166, f. 57 s.a.).
2 Din aceasta piltura se recrutau verigile inferioare ale aparatului de constrIngere al
statului : perceptorii de impozite, micii functionari, corpul de politic etc.
www.dacoromanica.ro
acest fond. El este alcatuit din 8 711 dosare i reprezintg cea mai bogatg
colectie de vechi documente moldovenesti din 13-.R.S.S. referitoare la
teritoriul dintre Prut iii Nistru.
In secolul trecut, Basarabia fgcea parte din acele gubernii ale Rusiei
uncle nu se efectuase hotgrnicia generalg. Ea se efectua de cgtre insti-
tutiile de hotgrnicie numai la cererea proprietarilor funciari. In cazurile
in care apgreau litigii in email procesului, ambele pgrti prezentau nume-
roase documente (in majoritatea cazurilor copii) prin care dovedeau drep-
turile asupra pgmintului.
In 1890, in leggturg, on desfiintarea Biroului de hotgrnicie a Basa-
rabiei si a Comisiei de hotgrnicie, actele for au fost trimise la Moscova
la, Arhiva centralg care se ggsea la Kremlin. Intre 15 februarie 1890 si 5
ianuarie 1893, au intrat in arhivg 6 625 dosare 1. Cele lalte dosare au con-
tinuat sg vin ping in anul 1907 2.
Arhiva de hotgrnicie s-a ggsit la Kremlin ping in anul 1925, iar
in 1939 a fost varsatg la Arhiva centralg de stat a documentelor vechi,
cu drept de sector separat, uncle se ggseste iii asfazi.
Desi valoarea principals a fondului o alcgtuiesc materialele privi-
toare la problemele social-economice ale Basarabiei din secolul a XIX-lea 3
el tontine i multe documente referitoare la o perioadg mai veche.
La multe dosare sint anexate vechile originale ale documentelor
sau copiile for si, apioape in toate cazurile sint date rezumate mai mult
sau mai putin amanuntite ale documentelor referitoare la dreptul de
stgpinire asupra pgrointulu,i, prezentate in timpul hotarniciei. Uncle din
ele dateazg de la inceputul secolului al XV-lea 4.
Documentele datind din secolele XV XVII sint reprezentate de
350 originale, copii tai peste 2 000 rezumate. Numgru,1 for este mult mai
mare pentru, secolul al XVIII-lea.
Acest fond, care reprezintg o imensh" colectie de documente vechi
asupra diferitelor posesiuni funciare si care s-au pgstrat ping la incepu,tul
secolului al XIX-lea, permite un studiu mult mai aprofundat atit al istoriei
diferitelor domenii in parte, cit si al posesiunii funciare feudale in ansamblu
in tinutul dintre Prut tli Nistru.
Analiza documentelor in ordine cronologia, pe posesiuni funciare
separate va permite a se fad, uncle observatii not asupra relatiilor sociale
in satul moldovenese medieval.
Astfel, se contureazg mai bine tabloul procesului de crestere rapidg
a marii proprietati funciare feu,dale, al nasterii posesiu,nii funciare condi-
tionate, al dezvoltgrii imunitatii caracteristice pentru secolele XVI XVII,
1 TGADA, fond 1 299, vezi catalogul op. 1.

2 Ibidem.
3 In particular, fondul tontine materiale Octrem de bogate asupra posesiunil funciare
mosieresti, manastiresti, a statului si razasesti. Aceste materiale ne zugravesc tabloul cotro-
pirii pamIntului razesilor de cAtre mosieri si manastiri, sub pretextul ca rAzesii nu ar avea
documentele corespunzatoare pentru a dovedi dreptul de stapInire asupra pamtntului.
4 In dosarele fondului hotArniciei s-au gasit originale inedite ale unor documente moldo-
venesti destul de vechi, scrise pe pergament si datInd din 20 iulie 1432, 1434, 25 februarle
1446, 29 noiembrie 1443, 5 aprilie 1448 s.a.
www.dacoromanica.ro
140 N. A. MOHOV §I colaboratorl 6
yi in sfir§it, se aduc unele precizgri in intelesul sensului citorva termeni

din perioada feudalismului (megie§", rgze§" etc.).
Un mare nu,mgr de documente constituie o mgrturie vie a felului
in care marii boieri, asemeni postelnicului Dumitrache Chiritg Paleoleg,
lui Nicoarg, vornicul Tgrii de Sus, lui Grigore Ureche, vornicul Tani
de Jos, si altor mari feudali, nedindu-se in lgturi de la nici un fel de mij-
loace pentru, a expropria pe micii proprietari fu,nciari, au concentrat in
miinile for imense latifundii 1. Aceastg cotropire a pkninturilor se fgcea
cu multg violentg, deli in relatiile funciare ale Moldovei medievale, domina
dreptul de preemtiune al rudelor §i consgtenilor la achizitionarea pgmintului
instrginat de congenerii lor, lucru, pe care ni-1 aratg in mod elocvent §i
documentele descoperite 2.
Deocamdatg, Fittiinta istoricg dispune de un nu,mgr neinsemnat de
documente care vorbesc de detinerea temporarg, conditionatg, bazatg,
pe dijma a unor sate de cgtre feudali, precu,m §i despre a§ezarea slujitorilor
pe pgmintul domnitorului, cu conditia sg presteze serviciul militar. Fiecare
noun mgrturie este extrem de importantg din acest punct de vedere. Ase-
menea date se ggsesc §i in fondul de hotgrnicie. Pe ling alte date deja
cunoscute din alte documente, acestea ne aratg tendinta de formare a
proprietgtii feudale conditionate, care apare in Moldova in secolele XVI-
XVII, proprietate limitatg la dreptul de folosintg, de a dispune de acest
pgmint §i de a-1 mo§teni.
Dar, in virtu,tea manifestgrilor extrem de slabe ale acelor premise
social-economice Qi politice care au dat na§tere acestei forme a tipului
feudal de proprietate, aceastg tendintg rgmine aici neinchegatg, capAtg o
dezvoltare specificg, intrerupindu-se chiar in procesul na§terii ei. Posesiunea
funciarg de ocing rgmine forma dominants in absolut a posesiunii funciare
feudale.
Existg documente asupra improprietgririi slujitorilor mai putin
pe paminturile domnu,lui §i mai mult pe paminturile proprietate privatg.
Acest din urrng fapt este provocat de lipsa unei baze funciare necesare,
lucru dovedit de actul din 16 iulie 1700 3. In Moldova nu se creazg conditii
favorabile pentru dezvoltarea categoriilor de slujitori militari, are loc rui-
narea for in mass, adeseori ei se dizolvg in masa targnimii, iar uneori ajung
chiar dependenti de feudal. Pe de altg parte numeroase documente din
fond ne permit sg socotim ca profund gre§itg identificarea neconditionatg
a categoriilor de slujitori militari (cglgra§i §i, in special torten) cu pgtura
tgranilor dependenti de feudal. In documentele descoperite dispunem de
date interesante asupra situatiei juridice §i economice a slujitorilor din
Moldova In secolele XVII -XVIII 4.
1 TGADA, fond 1 299, op. 1, d. 812, f. 144, 153 187, d. 868, f. 324, 326, d. 7 230,
f. 1 -2, 7 - 8, d. 521, f. 124 - 133 ; d. 436, f. 235 - 236, d. 436, f. 222 - 228, d. 812,
f. 147 - 164 ; TGA MSSR, fond. 220, op. 1, d. 33, 33 a, 143, 15, 17, 16, 31, 37 §.a.
2 TGA MSSR, fond. 220, op. 1, d. 144, 257 5.8.
8 TGADA, fond 1 299, op. 1, d. 7 230, f. 28.
4 Ibidem, d. 244, f. 255, 366.
www.dacoromanica.ro
Imunitatea feudall este reprezentata prin citeva acte de privilegii,

printre care u.nul din cele mai vechi acte inedite, este eel din 5 aprilie 1448,
dat de domnul Petru II manastirii Pobrata 1.
Documentele nou descoperite nu numai ca largest sfera materialului
faptic care permite sa studiem mai complet dezvoltarea imunitatii feudale
de pe pamintuxile bisericii din Moldova, fenomen asupra ca'ruia §tiinta
istorica avea si inainte un important material faptic, dar aduc si unele
precizari la studiul imunitatii posesiunii funciare feudale laice din seco-
lele XV XVI.
Astfel, In prezent, in fondul Ru,meantev al sectiei de manuscrise de
la Biblioteca de stat a U.R.S.S. V. T.-Lenin", s-a descoperit un document
din anul 1587 din care reiese existenta unei imunitati far- termen a feu-
dalului laic 2. Aici se arata ca domnitorul Petru *chiopul confirm-A lui
Geachir Gelep drepturi de imunitate pe vecie ereditare §i neatinse in vecii
vecilor 3. Interesul pentru acest document creste cu atit mai mult cu cit
in corpus-ul de documente publicat In Republica Popular- Itomina nu
exists asemenea cazuri pentru secolele XV XVI.
Documentele din fondul studiat contin si date despre orasele medic-
vale moldovenesti. In special documentele inedite despre satul Pestera
§i alte documente despre hotarnicia lui in secolele XVII XIX, arunca
o lumina asupra problemei litigioase a locu,lu,i pe care se gasea orasul mol-
dovenesc medieval vechiul Orhei", disparut. In multe documente citim :
,Pamintu,1 numit Pe§tera, care se gaseste mai jos de orasul Orhei, numit
Arechiul Orhei, in toate granitele vechi" 4. Descrierea acestor granite
vechi este cea care ne permite sa stabilim locul exact al vechiu,lu,i Orhei.
Se Intilnesc si date not despre alte orase vechi ale Moldovei. Doug hrisoave
ale domnilor Ilia§ §i Stefan (unul datat din anu11432, celalalt rupt tocmai
in local unde figuxeaza data), sint primele marturii 5 docu,mentare, asupra
uneia din cele mai vechi asezari orasenesti ale Modovei orasehd Tuzora
in document e clar Toyaopa (n. t.) (astazi orasul Calarasi) 6.
Dar, nu la aceasta se rezuma valoarea materialelor analizate. In
multe dosare, exists genealogii amanuntite care ajung nu numai ping In
secolul al XVIII-lea dar si intr-o perioada malt mai veche (secolele XVI
XVII) 7. Aceste genealogii Impreung cu alte documente ale FonduJui
hotarniciei ne permit sa studiem mai aprofundat nu numai unele probleme
litigioase ale dreptului familial si ereditar din Moldova feudala, dar aduc
1 In documente pina la jumatatea secolului XV manastirea Pobrata se numeste Mana-
stirea din Poiana. In documentul din 23. XI. 1443, inedit, care se pristreaza la Fondul de hot:1r-
nicie, aceasta manastire poarta pentru prima data numele nou de Pobrata (TGADA,
fond 1 299, op. 1, d. 7 226, f. 10).
2 Trebuie sA ardtam ca In Documente privirzd istoria Romtniei. A. Moldova n-am
reusit sa gasim pentru secolele XV-XVI nici un document care sa vorbeasca despre confirmarea
nelimitata a imunitatii unui feudal laic.
3 Sectia de manuscrise a Bibliotecii de stat a U.R.S.S., V.I. Lenin'', fond 256, nr. 80,
f. 1, 2.
4 TGADA., fond 1 299, d. 3599, f. 31-32, 34.
5 In toate culegerile de documente vechi din prima jumatate a secolului XV, cunoscutc
noun, nu ocista nici o mentiune despre Tuzora.
6 TGADA, fond 1 299, d. 4 202, f. 1,6.
7 Ibidem, d. 4 200, f. 452-455, 475.
www.dacoromanica.ro
142 N. A. MOHOV gi colaborstori 8
unele precizari in ce prive8te sensul citorva termeni care se intilnesc in

docu,mentele din perioada feu,dala, (megia8i, raze8i i altele).
Este important faptul ca printre dosarele fondului descris figureaza,
IL:Utile 8i planu,rile aproape ale tu,turor satelor din Basarabia acelor vremuri.
Majoritatea hartilor sint alcatuite in secolul al X1X-lea, dar unele dateaza,
8i din secolul al XVIII-lea. Numeroase ha* si planuri amanuntite ale
posesiu,nilor funciare ale boierilor, manastirilor si taranilor, formeaza, unul
din izvoarele cele mai interesante pentru. studiu1 dezvoltarii agriculturii
in Moldova in secolele XVIIIXIX. Iraqi le 8i planu,rile contin material
nu numai despre nu,marul caselor, morilor, gradinilor din sat, dar ne da
date din cele mai pretioase asupra repartizarii pamintuxilor intre diferitii
proprietari 1.
Atit in fondurile mai sus descrise, cit 8i in Fondul hotarniciei s-au
oglindit fapte din lupta de club*, (fuga §erbilor de la stapinii for si eau,-
tarea for 2, atit in tad, cit i peste hotare, in special in Polonia 3, rezis-
tenta opus de taxani stringerii zeciuelii etc., precum si materialele referi-
toare la numeroasele incursiuni ale cazacilor ucrainieni in Moldova in
secolele XVIXVII, care impreuna" cu paturile de jos ale Moldovei dadeau
lovituri atit cotropitorilor turd cit gi stapinilor de 8erbi moldoveni.
Dar daca prin caracterul &au Fondul hotarniciei poste da numai
unele detalii fragmentare gi sarace asupra legaturilor Moldovei cu. Ucraina
si Ru,sia, un fond ca Treburile Mu,nteniei moldovene8ti" (Volos8kie
dela) din aceeagi arhiva, este in intregime consacrat acestei probleme.
Fondul Treburile moldovenesti" de la Arhiva centrals de stat a
documentelor vechi a U.R.S.S. s-a constituit din docu,mentele aduse la
Posolski prikaz, in legatura cu sosirea diferitilor soli moldoveni sau
a trimiterii solilor ru8i. in Moldova. Documentele secolului al XVII-lea
s-au pastrat in intregime, dar din cele ale secolului al XVI-lea, exists
numai o mica parte. Documentele din perioada mai veche an pierit in
timpul incendiului din 1812. Un anu,mit numar de documente privitoare
la Moldova din perioada precedenta s-au pastrat totu8i in fondul Tre-
burile Crimeii" 8i in alte fonduri.
Yn fondul Treburilor moldoveneiti" exista peste 100 de do_sare
in care se nastreaza copiile hrisoavelor domnitorilor, insemnarile trata-
tivelor cu solii, materialele despre tranzactille comeiciale si daruri etc.
Exista peste 50 de hrisoave originale ale domniilor i un mare numar de
copii ale hrisoavelor ruse8ti trimise ctomnulul Moldovei. Majoritatea acestor
documente nu au fost publicate.
De un interes deosebit sint rapoartele agentului rus Afanasie Na8cio-
kin (viitorul om de stat al Moscovei 7- boierul Ordin-Na8ciokin), care din
insarcinarea guvernului rus cu incuviintarea domnului Vasile Lupu, a
trait in 1642-1643 in secret pe ling& curtea domnitorului, ca un curtean
moldovean, pentru aflarea treburilor Turciei i Poloniei" 4. Rapoartele
1 Vezi, de pilda, materialele despre satele Dumesti si Hoginesti TGADA, SSSR, fond
1 299, op. 1, d. 4 426.
2 Ibidem, d. 730, f. 408-409 ; vezi al d. 244 si d. 3 961.
3 Ibidem, d. 571, f. 450-451.
4 Ibidem f. 68/1, op. 1.
www.dacoromanica.ro
9 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARHIVELE SOVIET.CE 143
sale ne furnizeazA nu, numai un bogat material asupra chestiunilor interna-

tionale, dar si asupra situatiei interne a Moldovei, asupra obiceiu,rilor do
la curte, chiar si despre glumele Mouth la masa domnitorului.
Exist& u,n material important despre legaturile Moldovei din a doua
ju.nigtate a secolului al XVII-lea cu Turcia. Polonia, Ucraina, Ungaria,
despre tratativele privitoare la trecerea Moldovei sub protectia rusA, pe
timpul lui Gheorghe Stefan Petriceicu etc.
Material:al acestu,i fond referitor la leggtuxile domnilor Moldovei
si boierilor moldoveni cu spItarul Nicolae Milescu, in perioada sederii
sale in Rusia, precu,m si la leg'aturile cu, mitropolitul Sucevei, Dosoftei,
in perioada sederii sale in Polonia, este prea putin folosit in lu,crgrile pun-
cate. Dintr-un raport aflam ca in 1643, la Iasi, pe ling6 tipografie a
trait pentru, tipgrirea cIrtilor" popa Samu,i1 1. Acest pop& avu,sese inainte
legaturi cu tipografia de la Moscova si Kiev. Raportul constituie un izvor
pretios pentru, studiul istoriei primei tipografii moldovenesti.
Deosebit de importante sint materialele despre leg&turile economice ;
in mu,lte cazuri se cunoaste lista, cantitatea si uneori chiar pretul marfu-
rilor aduse in Moldova si trimise din Moldova.
In fondu,rile mai sus descrise un mare numgr de documente se refer,
la istoria Moldovei, un num'ar mai mic de documente se refers la istoria
Munteniei. Dar, in arhivele din Uniunea Sovietica, se pastreaa, si colectii
de documente in care prevaleaz& documentele despre Muntenia. Astfel,
la Arhiva central& de stat pentru istoria military a U.R.S.S. existA o
colectie important& de citeva elute de copii, du,pg, cele mai pretioase docu-
mente vechi muntenesti alcAtu,ite in deceniul patru al secolului al XIX-lea,
pentru nevoile administratiei ruse, in legatur& cu alcAtuirea Regulamen-
tulu,i Organic. 0 parte important& a docu,mentelor din acest fond nu este
publicata.. Marea for valoare const6 in faptul cg, toate documentele legate
de crearea noii legislatii sint strinse pe diferitele institntii de drept (penal,
civil, material, ereditar, familial, contractual de stat etc.), §i cuprinde in
acest fel u,n complex important de laturi diferite ale istoriei social economics
a Tarii Rominesti in secolele XIV XVIII.
In afara acestor fonduri, ale cgror materiale au fost strinse de orga-
nele administrative -(de hotarnicie 2, judecUoresti §i altele), in depozi-
tele din Uniunea. Sovietia exist& colectii de documente moldovenesti
vechi strinse in secolul trecut de slavistii rusi de seams.
Din acest punct de vedere, prezintl un interns deosebit colectiile
sectiei de izvoare scrise de la Biblioteca de stat V. L Lenin". Astfel in
Colectia Markevici si Lukasevici" exists 16 originals de acte moldovenesti
din secolul XV. Cel mai vechi este hrisovul Domnitorului Alexandru cel
Bun din 14 aprilie 1411 3. Aceste documente au fost publicate de Ion
1 TGADA, f. 68, op. 2, f. 192.

2 In colectiile strinse In perioada hotarniciei, figureaza fondul Hrisoavele domnilor
Moldovei" din Arhiva filialei din Moldova a Academiei de Stiinte a U.R.S.S., alcatuit din 120
documente din secolele XVI-XVIII privind istoria posesiunii funciare a orasului Chisinau
si a lmprejurimilor.
3 Sectia izvoarelor manuscrise de la Biblioteca de stat a U.R.S.S.
www.dacoromanica.ro
144 N. A. MOHOV si colaboratorl 10
Bogdan 1. In colectia GrigT19viei" se pastreaza peste 100 de

din secolulXVXVIII 29 iar in fondul lui Iurii
copii ale documentelor ',Fcndu,1
Venelin exists copii ale vechilor hrisoave moldovenesti si muntenesti
publicate de el in 1840 in culegerea Vlaho-Bolgarskie iii dako-slavianskie
gramoti", precum si alte citeva documente care nu figureaza in aceasta
publicatie.
Fondurile slavistilor mai sus amintiti erau si inainte'cunoscute
stiintei istorice. Pe ling acestea, am descoperit si colectiile necunoscute
pins acum Fondul Barsov si Sciukin", Fondul N. P. Lihaciov" si altele,
care pun problema eventualei existente a until mare numar de documente
inedite in fondurile personale ale marilor slavisti.
Astfel in Fondul Barsov si Sciukin" care se pa'streaza la Muzeul
istoric de stat al U.R..S.S., s-au, descoperit 10 originale bine conservate
ale hrisoavelor moldovenesti si muntenesti din perioada 1528-1646.
Merita, atentie si colectia rorainesti si moldovenesti" care se
pastreaza in fondul N. P. Lihaciov
',Acte la arhiva sectiei din Leningrad a
Institutului de istorie al Academiei de stiinte a U.R.S.S.
Printre aceste documente, figureaza doua hrisoave moldovenesti
de la sfir§itul secolului XVI inceputul secolului XVII (until dateaza,
din 1593, celalalt din 1603), si hrisoave din secolul XVIII, precum si 7
documente din secolele XVXVII, referitoare la statul Munteniei §i
consacrate mai ales legaturilor Munteniei cu, orasul Brasov. Exists si
documente cu caracter politic intern, de pilda hrisovul domnu.lui *erban
Cantacuzino ein 6 martie 1680.
In afara fondurilor si colectiilor compacte, in depozitele sovietice
exista, si documente razlete asupra istoriei Modovei si Tani Rominesti
medie-vale. Asemenea documente exists in sectia de manuscrise a Biblio-
tecii publice de stat A. M. Saltikov-cedrin" din orasul Leningrad,
in Muzeul regional-republican al R.S.S. Moldovenesti si alteie.
Astfel, in sectia de manuscrise a Bibliotecii publice A. M. Saltikov
*cedrin" se pastreaza, originalul diplomei dommilui Stefan al III-lea eel
Mare din 20 aprilie 1462 precum .si sapte hrisoave de danie din secolul
al XVIII-lea, referitoare la manastirea Joan Predtecea din Hotin si doua
copii necunoscute ale unor scrisori adresate lui Stefan eel Mare, prima de
la regele Poloniei Cazimir 39 si cea de-a doua de la fiica sa Elena 49 &Asa"-
totita la Moscova cu tareviciul Ivan.
Desi continutul acestei din lima; scrisori este consacrat mai ales
urarilor de sanatate si fericire, acest document are o mare impor-
tanta deoarece arab', ca, relatiile Elenei (care dupa cum se stie, a jucat
un rol important in viata politica a cu,rtii de la Moscova) cu ta_tal ei se intre-
-tineau si pe calea corespondentei. Dupa cum reiese din text, aceasta scri-
soare nu a fost singura in aceasta corespondents.
1 I. Bogdan, Doeumentele lui $tefan eel Mare, vol. I II, Bucurestio 1913.
2 Sectia izvoarelor manuscrise ale Bibliotecii de stat a U.R.S.S., V. I. Lenin", fond 87.
3 Sectia de manuscrise a Bibliotecii publice de stat A.M. Saltlkov-5cedrin", Culegerea.
F XVII 23, sistemul Oleninski, f. 551.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
In Muzeul regional-republican din R.S.S. MoldoveneascI exist/

citeva documente vechi moldovene§ti printre care originalul unui act
privat din 1631, gAsit In 1950 In apropiere de cetatea Soroca cu, ocazia
repararii unei case vechi. Doug copii de documente din secolul al XVII-lea
§i citeva documente originale din secolul al XVIII-lea, exist5 In Fondul
familiei Manuk Bey" din acelasi mu,zeu.
16 documente moldovene§ti pa'strate in muzeul regional din
orasul Kamen_etkPodolsk erau §i ele pin/ nu de mult necunoscute
in §tiincl.
Materialele arhivelor regionals din Cern 5u,ti, Lvov si Odesa, prezint5
un anumit interes. In arhiva regional5, din Cerngu.ti, In fondul tribuna-
lului de tinut, In hhtiile personale ale istoricului austriac Wilkenhauser,
precum §i In Colectia, hris_oavelor moldovene§ti" exist5, aproximativ
700 documente din secolele XVXVIII, referitoare la Moldova. Dintre
acestea, origmaie in lima momoveneasc5 sint 84, In limba slava 5,
copii in limba moldoveneasca 45, In limba slay/. 19, copii in limbs
german./ 548. Documentele mai sus amintite contin date referitoare
la 95 de sate, 11,schituTi §i mgnastiri, precum §i in episcopia din Radguti.
Printre aceste documente exist./ acte de hotarnicie, acte de int5rire, docu-
mente de hotarnicie §i vinzare, rapoarte ale boierilor c5,tre domnitor
privitor la litigii in problemele funciare, de genealogie etc.
In filiala din Lvov a Arhivei istorice centrale de stat a R.S.S. Ucrai-
niene, in fondul Arhiva lui A. Golovksi" exist/ 25 documente referitoare
la manastirea Voronet §i 24 documente referitoare la manastirea Patna,
imbrAtisind perioada 1519-1785 §i care sint originale, copii sau traduceri
moldovenesti §i germane de mai drziu. Acestea slut acte de danie sau, de
intarire date manAstirilor mai sus amintite.
In aceea§i arhivg se pastreazg materiale importante privitoare la
leggturile de politic./ extern./ ale Moldovei §i Varii Rominesti. Un mare
numgr de documente a fost publicat, dar eiist5 si unele necunoscute Inca
istoricilor, De pild5, nu s-a publicat scrisoarea fratiei din Lvov din anul
1642 cu privire la caracterele tipografice destinate tipografiei din Iasi.
Aceast5 scrisoare arunc5, lumina asupra cauzelor conflictului dintre domnul
Moldovei §i fratia din Lvov. Dup5 cum se Oie, dup. anul 1642, fratia a
fost inlAturatsa de la participarea la crearea tipografiei din Iasi.
Dad, arhivele din orasul Lvov an fost folosite pe scar5 luxe, de
istoricii din Rominia, arhivele din Kiev le-au ramas aproape necunoscute.
Pentru, secolul al XVII-lea, ule TuxnizeazA un anumit material despre 1eg5-
turile eu cazacii ucraineni, iar pentru secolul al XVIII-lea, contin o vasty
documentare asupra istoriei interne a Moldovei, In special In perioada In
care Moldova a fost arena razboaielor ruso -turce §i exista acolo adminis-
tratia rus5.
La sfir§it ne vOm opri asupra materialelor din depozitele arhivelor
din Odesa, care In secolul al XIX-lea a fost un centru, destul de impor-
tant de studiere a istoriei Rominiei. Printre alto probleme studiate,
cercetAtorii de atunci s-au ocupat cti de publicarea documentelor vechi
moldovene§ti §i muntene§ti.
10 - c. 2081
www.dacoromanica.ro
146 N. A. MOHOV gi colaboratort 12
Yn arhiva regionals din Odesa se pa'streaz5, dosarele voluminoase ale

Af3ociatiei pentru, istorie §i antidhit'ati" 1. Din aceste dosare afla'm ca
9/
Incepind cu anul 1845, Asociatia (mai ales secretarul ei N. Murzakevici)
se ocupa cu stringerea documentelor vechi moldovene§ti i mu,nte-
ne§ti. In acest scop, s-a Intocmit un chestionar tribunalului civil din
Basarabia §i, de asemenea, tribunalelor judetene din ormele Orhei,
Chi§in5,u, Soroca, Cahul §i Hotin, de unde s-au obtinut hrisoave din
secolele XVXVIII.
Asociatia a primit de asemenea hrisoave §i din Moscova, de la dife-
rite persoane particulare §i m'anastiri. Este interesant de mentionat c5,
la 7 mai 1886, Academia Romina a trimis Asociatiei o scrisoare in care fi
propunea s'a stabileasel legAturi strinse pe lima studierii antichitAtii,
intre care §i a publica'rii de documente 2.
Documentele colectionate de Asociatie s-au pg,strat ping la cel de-
al doilea razboi mondial, la Muzen1 arheolagic din orasul Odesa. Cea mai
mare parte a for a pierit, impreun'a cu alte fonduri bogate de documente
i monede, In timpul razboinlui. Printre materialele r5imase, putem aminti,
,unele documente ra'zlete din secolul al XV-lea (de pild'a, din anul 1434)
§i citeva documente mai noi, in genere din secolul al XVIII-lea. Celelalte
materiale referitoare la Moldova §i Tara RomIneasc5, dateaz5, din secolul
al XIX-lea. Ele figureaz5, intr-un n.umar destul de mare §i arund, lumina
asupra celor mai variate laturi ale relatiilor social-economice §i politice ale
prilor Romine din aceasta perioad5,.
In cadrul acestui articol nu am avut posibilitatea sa caracterizIm
toate materialele din arhivele Uniunii Sovietice referitoare la Istoria
Moldovei §i Munteniei feudale, dar din cele spuse, reiese limpede ca in
arhivele din U.R:S.S. exist' multe izvoare necunoscute ping, scum care
permit un studiu mai aprofundat al problemelor social-economite §i
politice ale istoriei Moldovei §i Tarii Romine§ti.
DO CU ME NTE
(1432 januarie 1 1433 noiembrie)
1- Din mila lui dumnezeu, noi Die voievod, domn al t'a'rii Moldovei.
Pacem cunoscut cu aceasta carte a noastrg tuturor celor care o vor vedea
sau o vor auzi citindu -se c5, aceastei adeva'rate slugi a noastre, Staia,
i-am dat un sat Tuzara, unde este cneaz Nicora, la obir§ia Vaii J.. . .
covului, alt sat mai jos seli§tea Hegheti§ . . . . . ca ssa-i fie uric . . . .
In veci i-am dat lui §i fratilor lui §i nepotilor lui §i strane-
potilor lui neclintit niciodatg, In veci uric s'a nu, i sa dea
nim'anui niciodatA §i alt sudet sa nu aib5,, hug, sa asculte noi
de Suceava.
Iar hotarul acestor doul sate s'a fie pe vechile hotare, pe uncle au
folosit din veac.
1 Arhiva regional'' din Odesa, fond 93, op. 1.
8 Ibidem d. 8, f. 36.
www.dacoromanica.ro
Iar la aceasta este credinta domniei mele mai sus scrise i credinta
prealubitu,lu,i fin al domniei mele Roman si credinta fratelui domniei mele.
pan Bogdan si credinta tuturor boierilor Moldovei, marl si mici.
A sons Nan diac la Suceava.
Arhiva Central5 de Stat a documentelor vechi a U.R.S.S. (TGADA. SSSR):
fond 1 299, op. 1, doc. 4 202 f. 6. Orig. slay, perg. rupt, pecete atirnata, pierduta
1448 (6956) aprilie 5

t Din mila lui dumnezeu, not Petru, voievod dome al tArii Moldovei.
Facem cu,noseut cu aceasta carte a noastrA tuturor celor care o vor vedea
sau o vor auzi citindu,-se ca am binevoit domnia mea cu a noastrA bunA
si cinstitA si luminatA inimA i gind bun si am fAcut pentru pomenirea
sfintrAposatilor pArinti ai nostri i pentru sAngtatea domniei mele si am
dat aceasta carte a noastrA oamenilor din Ripciceani si din Radauti si
din Dobireinesti si din Balanesti si din DavidAuti si din prisaca de la
Ru,sn'azesti si din. prisaca de la Visoca ca sA aib, seutire neetintita de nimeni,
sA nu dea dare nici posadA nici ins nici podvoade nici <la> morile noastre
BA nu lucreze nici la cetAtile noastre sA nu lucreze, on fie mester, cum va
fi la acele sate mai sus scrise, $i cojocar sau fAurar, sau, fie'ori ce mester,
nimeni sA nu aibg nici o treabA cu ei. Si deasemeni on citA marfA va
trece la Cetatea ABA sau marfa domniei mele, sau care fie ale noastre
fie boieresti, acesti oameni mai sus scrisi BA nu dea ajutor nimAnui,
niciodatA. Si deasemeni cind va veni mierea i griu,1 mAnAstirii noastre
de la Pobrata la vadul Tu,torii brodnicii sA' le tread, far. Intirziere,
nici vamA nici brodinA 0; nu ia pentru ele. De asemeni la acele sate mai
sus scrise sl nu se amestece sudetii din Iasi, nici globnicii, nici pripkarii
si nici un dregAtor nici gloabe sA ia, nici treting de nici o vinA nici de mare
nici de mica, si sA" nu-i judece pe acei oameni in altA parte, ci judece
insusi egumenuI de la Pobrata sau dregatorii lu,i, iar alt sudet sA nu aibg.
De asemeni la posadl si la jold pe Nistru, acei oameni sA nu, umble.
Acestea toate mai sus scrise sa fie m'angstirii noastre de la Pobrata
i satelor ei, neclintit niciodatA in veci.
Iar la aceasta este credinta domniei noastre mai sus scrise, Petru
voievod tai credinta boierilor nostri maxi (0)1 mici.
S-a scris la mAna'stirea de la Pobrata fn anul 6956 (1448) aprilie 5.
Arhiva Centrala de Stat a documentelor vechi a U.R.S.S. (TGADA, SSSR),
fond 1 299, op. 1, doc. 7 226, f. 15. Orig. slay, perg., pecete atIrnata, azutS.
1599 (7107) anpeaa 16, Tupronnurre
rocuogapb Maxama Xpa6pmti nognitepatgaeT moaacTmplo
tIenTypoae cum, qacTo ceJI, imam 11 giffraa, noarzemule B gap
OT 5osip HJIH ityriaemlize moaacTbipem.
t Eck 341COH* ROHM* rocnoj EOM CiLHOMII HCp4HMHOM H4 glirk KO litT
WAECOTCTEOR4TH, EiIHK4 41411 CTENCHT WT AOAVId ciao r0, CI wkAtipti allOCT0461
CIATKIX H ROPOHOCHKIK WTH,I11, CrblVkl11441411 114 HOMOlp H HA RA4U0A4TfACTRW //
1 Omis In original.
www.dacoromanica.ro
148 N. A. MOHOV si colaboratort 14
,A81111J Haww H Flp*Ai1WH HAMM, (IfAOM HX11, OKH MOAHTKOM H KA*HiEMk WK61 MH-
AOCTHWIIMIll H DOKAllifM11 orp*saTia CA1 WT IrkAKOE 34K A4 KlIrkKOE Kkirk
COTOKILI EOVAEMh 01(CAHUldTkl WH CA4AKiH rAdC: HpiHHA*TE K h Mirk 131%CH Tp010K-
AdEll1k1 H W6p*M*HEHIll H 436 OrlOKOd RIJ HAtHad AApOKE KEAHU,H H paAwcT
11E3PAdr0A4HH0.
CE/KE H K'k XpHCT4 fi0r4 snaroft*pnin H HAMTONECTIIIKkl H XpHCTOrAIOSHIlkl
H CAMOHAPIOHAEHill 1tV IVIHIAH411 KWEKOA, chnoy 11EAHKOMk IIOKOHHOMK IIETp4WKO
KOEKOM, MHAOCT110 CONtiE10, 1103GiEMIL Adp0KdIllEM11 OBAAAdEL111.1 H h0C110ACTKOI(AalliH
K'hCOH BEMAE OfrppoRnaXincRoas // H MUM H adflAilHHHCKKIAth CTpAtlilAdls, ilmnawy H
4)4rap4w KEp11,Er6, 64drOflp0H3130Altak rocnoAcTRo A1k1 CKOHAth Eiliirk1M11 Hp0H3KO-
AElliE, 1411CTIaMk H CaTA111Mk cpitAu,a rocnoAcTRo 4161, raK0 HpOCAAKAIOTE npo-
tAAKAKWdr0 Mk Kora H lid nptcTon* est TO110(1HRWIII p0AiTEAiE rOCHOACTKO MkI
CENSE H Ailp0KdX FOCHOACTHO Mk! C'KH K'ket4ICT1161 H 644r0W6p43HiH H np-knotima-
nhTh H WT Kora AilHiH HMI HdA IrlsrkMk1 // 4ECTh1 AapoRk H4CTOdllliH Ci10 XpliCO-
KOVAII rOCHOACTKO Mid ClIT*H H 603KECT1111FrkH MOHACTHP, 3OKEM4i'O IIEHTOrpOdf,
41At5KH IECTK Kf3AM C11/Tilr0 WT1.1,A nainfro IIHKOA4E 1110AOTKOW1,4 ltlipiAEKEHC-
VAJHU, taKONCE Ad HM ECTK CIAO KpOrild IciCdrk else KI.COM6 XOTAPWM, H WT
Iloverknn F-TAr0 A*Als. WT npes 6 6CO XoTApwst, 11011WKH CIE KHWHpELIEH[Hil] MORE
SHAH COVT 1104T:HH6JAW HP4IIHTEA1H rOCHOACTKO MH MOVIldH PilAVA BEAHKin Rmovap
H 7KOVIl4Hk Rpm% KEAHKiH 110CT*AHHICk H moynainl CTpoe KEAHKIH CTOAHHK11 34
,A*Ainor HA% TAME namnno[Ra]An Corr CRATA KHWE pE4EH4 MOMICTI11311.
11 MUCH ECT noKoynnit 1104 1ITEHHOM IlpAKHTEMO rocnoAcTRo MH moynant.
Pi1ArA K4104413 ApSraro F-Taro A.kit WT HOVA*11H WT nos Ri1C0 XOTApWM, RAPE
AEAHKO CE XTET HagipHT [WT] HA ,S,OVAWTp0V IlpixTHH6 110CTEAHHK SA xi;
4ICHpH FOTOKH H Hp114030001( CKTA MOHACTklph. H HAIN A4 COrTh CKMT*H MO-
HACTHpE CEAOKE IlOrpdHill IrkCH Ch whew XoTepwm H POr0841HiH C'6 1111C0 XoTa-
plVM H WT T00% Khnoirio H WT AVM KKAOVIO, RAPE KOAHKO XOKET CE WKATafTk
A-LIORE Rontpnin rOCHOACTKO MU 3COr114H11. PAAVA KEAHKiH KA104Ap H "Koynain.
11pEA4 KIAHKiH HOCT*MIHKIt H moynanb. CTpoE KEAHKili CTOAHHK H 1KOVIL:111k PAAOVA
IlOCTEAHltIKK H Aparomnp CH4ri1p, H PAAVA // HOCTEAHHK OTETHAHLU4I1OVA, 1101IH KE
CIE KHWE p*X CIAOKE BHA. HMk corm 3A A*A/11111 H npnitomnAK COVT Rh CKMT4
MOHACTItIpki
H HAIM HOKOIrfill MOIrHAHlt PaAvit KMONAP W1111H11 Oy AO6pOrW4 A*44 COKOAOK
-110CTEAHHK, CIIHV X44134 6thrhH//, EWIHKE WT FlpH AHhI HOKOHHOM I1ET(30V HOEKOA,
KIIAA ECTh EWA 1111H6*SHA6 K OrrppwcRof sEmae, 34 xE HOKUM rOTOKH. TAME
KI&Ad ECTK CA3HAK ;Korma% Pamcil 'wow WT OrrppWCKOH 3EMAE C'hAtHpElliE
HtC11 GHAk Ero CINCHTAE IVLIHHa WT Aosporwa, 4HOV FCTIL R63EAh Apoirr AtAk
$A W4HH6 COKOAOK HOCTEAHHK S tlEplIT CRAX, RAPE EAHK4 CE XTET HaCEpHT, pmi
WNHHA WI` A06p0V1114 H HpHAO}KE OV CEMT4 MOHMTHphi
H 1141tH 110KOVIM /goyim! Pampt KA10440 CEI10 MAHOVA 11 K hC C6 IrhCOMK X0-
Ti1pW.M WT 5KOVII4HKIU,4 IIIA1341 H WT C'kHOV EH IllEpKilifil HEXApHHK SA x4 ACIlpH
roTom H ElpH npH Almki clAHaMIApOV KOFKOA H IlpHAONCH OV CKATd MOHACTHPki
H n4KH HOKOrllH movnank PeAvit Rinotiap H 3H01111411k HMO HOCT*AHHKII
!H 3KOVndH6 CTpWE CTOAHHKb. CEAO Pl&6E111H IlliCHClt 1111C0 XOTdpWMk ad xKx,d,11
ACHIM rWTOKH, 44H WI, rota cemEtim p 34 x K ACHPH H A,pkrovo CE/KEHbJ p
34 xt' 4CHOH H Cphsovn// A3 34 lir* t1CHpH H CTOHK4 a ad x4C acnpi,
* Ilponyinena nepcinnio nncl)pa 40, (i), n6o nena °Twit cancenn, cornacno noc-
aegyionwm n npenbnlyrnam pactieram, panna 20 acnpaM.
www.dacoromanica.ro
15 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI nIN ARIIIVELE SOVIETICE 149
H IINHP* CENCEHKI ME 94 L ACIlpH H FOr8A R 94 17-- unpn H CT013116

x AW H flAKOIr M 3A W H ALM* CENCEFIkl ptc 94 xKy unpn H B8H*
4 SA
p
34 x KPM ACBDPH H_PAAIrA i 34 C H B0134HK 11 94 x AX H CTOHKA Ei SA
T H P4HK4 A 34 x KPILCT*
11 p 3d x K H TOAMP K 34 I H ()A0p* fl
SA xAX H fiormet ,e7 9A y H Ilwrp8M SA W. H HP0A4B4AH CE COVT SA
Aospo Kont HM //. H HpHAONCH NCOVILIHK PAAVA KAI04413 8 KHWE pentna CHIATAI
MON4CTH(3E.
H MUCH A4 ECT CK/AT*H MONACTHpH KHWE pkX WWII% ov A,WA KhAOVIO A*A61
11011EN CTAH410AOK H KAAHKOVA H AMA H KAAA0Vr H 11*FOE H RAAAVA H PAAVA
H CT1111HCAAK H II0V11,8Ari H 111tAtAIIHII, H N44AVA H K139141011 H il*KWA H BOHK&
H ii0V114 H KAAHKOVA H 110KHHII H CT411410A H I1IAF1k HNX Kl&C*X Aknoge, no-
WOKE 10 ECT 110KOVEMA C4MK WT11,01r ierovmen CAHO*piE, CI& unpin WT CTENCAFILt FL
WT KONIAIITH CEC/AT'k MOHACTHpE SA xi xi ACDpH rwTokm.
H HAKH Ad ECT CII/AT*H MOHACTHil W4HH4 8 Top Kkitotrio Kknotte CiHANt WO-
KkKKI CTOHAK H CTOHK4 H CTAH H HAA* H CTp0E H CTAI1410A H eTAII II
II hTpoy H NAOMI H III4W10A H non PaAvn H AKIN/MO H &IA* H lIOVI1T*
H I11411* H 011p* H fiHK4 H EnaAoyn H ODA H fill4HAh H AhMi4HK H CTOHAk.
H CTAH4I0A H TATOMHp DOWINCE flAKH ECT ROKOVIUM Ono pie 41-ot/wen the acnint
WT CTENC4H1E CK/AT*H MOHACTHOE SA x ix f ACIlpH POTOKH //.
H 114KH HOKOVRH 0'1'11,8 ifrOVMEt1 0110450E MC 4C111SH WT CTENCAtilE CHATtIf
MOHACTHp CEAO InpisTHXHA C 6 Kea KOT413WM WT H*KWOVA H CTOHKA H II IE-
OMHp H eT4H H PAAVA H AOVMHTPOV H C11 KCH 6p4TiH HMI& 34 xT1 ACIlpH
OTOKH //.
II DAN DOKOVIIH NCOVIMII PAAVA KA1044p w4HII8 S BMW& K0HK611 A*AOKE
CIHM1 4EAOK*Kld F14 HA1E G4144* H KONICA H rOprA H Caflp* H BAH H PAA4 H
CT411410A H HHKOA4 H likAEHKO H Olfp*KE H finp4n8n H KOCOT* H KlY1011011
H EarKAIIP1s8 /1 H H*rOE H CT4IIEl4 H CTAH H ApArH4 H WT OIrp*KE On&
OIrpCO3 H AM 11414 BONWHOIt H lIovnotrn H HirkWapH H CA/SpHA H ,A,411410A H A*AA.
OVAPEH CKAXKO, KAPE EAHKO CE XTET H3143HT, SA xK xi ACRpli rOTOKH.
H 114KH HOKOVIli NCOVILIH PAAVA KEAHKiH Kmoup w4iH8 8 CEAO tlopokf
ri-TAr0 KkA WT DPES Int° XOTApWM WT HA BEIITHA [IVKCAX] SA pe *no-
pHHAH OIrrpHHCKiH. H DAKH notcovnn NCOVndN PAAVA KAI04Ap r-TAr0 A*A WT 40-
polo rips whcomki/ KOTA() WT HA IINKOVA44 WT 11A-11A*11h1 34 C111 T4AE13.
H 114KH ECT BHA HOKOVI1HA NCOVI1AH PAAVA KAI044p CEAO fiphCiipiH WT X0A110K
KOA fiEprilltk SA xi ACRpH rOTOKH. TANCE npomennn ECTK CbC allHpOCAAK 6HK
BEA AWIF4ET A4 APhaCE NCOVHAHh PAAVA KA1044p S-T4r0 A'kA, 4TO ECTK HMAA
NCOVFIAll itiFlpOCAAK Awro4ser 8 CEAO qopoto, noon Kite XOTAp, A ncotinen 111HpOCAAK
AWrO4SET AA ApkNCH CIAO fipKCEIlliH WT X0A11013 KOA rifOrHU,1%//, H CHILE COIrr
Dp0A1EHHA 3d HHXHOMh A06130 BOA*. fl NOTWA1 NIOVIIAIIK NASA KA1044p W11 ECTk
D pHAONCHA CEAO il0p010A CBIATIH MOHACTHP 1111WH pE4E114.
H IlAKH IlpiHAOWN HHCT* H fiapsovn H IWH H CT4H H TATOMHp WT
fianwu GTO4HOK npeA rOCHOACTKO MN 34 HHLIOnnt A0140 110/1* H MAN c0VT4
nerotte Atnone 3d W4HH6 CFC/AT*H MOH4CTHp KHWE PICK paAi nomktn& HM H !JOAN-
TM HM H HCEIFICAAH CE COVT K 6 CK/AT010 110M*FIHICH.
H I14KH 110KOVIIHA ECT AIWNHCiE WU-A.0M W41111V 8 Ilp-hWAIliH BOVI101 WT HA
IAil H WT 41:0110p* d OVNCE 11,*AA 34 xi 4C1113H rOTOKH H WT AktIllpf fionAoyunchte
H ACtone H DOA WT GNU H WT BONK° H WT CAAMHkii SA xA ACIlpH rOTOKVII
H W[T] A*11 TEMII,EKK flOAOKHIlk WT 114 &MCA 34 4 4CnpH rOTOEH H 114K WT Moir-
www.dacoromanica.ro
150 N. A. MOHOV li co,laboratori 16
1114Th A 11HIM 3t1 C ecnpn H WT 114 IIIHKKHA A copse 111,*44 SA xi 4C11pH H W7

P4A01ral .601101 A OVNiE 11,-kAA SA KK unpn N 1M4 / /THAK ICT6 1A114 Al&WHr0VIEHH6
PAAI K%34116 H PdAH BorAati H P4AH rapLIA H AA APKNCH C84XKO HAUt A*114 34
W.I. H [MICH 4 OrNCE LIAA4 WT TOVA0f34N SA TH 4C1IpH H IMICH WT TOVAW114H WT
OVNCE 11,*A4 f-ro AAA 34 OE 4C111.91 rOTOKH// H WT 114 AdHK4 d OVNCE Otte 34
x4 dCflpH H WT 4 OVNif 11,*A4 ,1,-Tdr0 AtA 34 CH 4C111311 H WT 11110110A 110/10-
CHM& S4 OVNCE 34 * ACElpH. H npoAmowi cho KHWE HMElliTi /110Aif 'CHUM pf1IfilH
WIHHE AiWIli[Ci]E* MIIHKOMI 34 CKOHMK Aospo son-IC //. 11 noTom AiwNICiE nrunaom,
11111AtX BECK MKO 1111 Kit 4TONCf ECTk Ci4 mnpa, T101110 ElpHKAdAEHif rptK Kit rpkK,
TaNCE IlpHAONCE CIH [CHM 1114EHH H01:01015.HiH IIHWEpE411HA1k A10114CT pi P4AH 110144111E
H Irk WCTAKAfflif rp*Xom H WT IIHKTONCE pasApmi.
H HAKH HOKAOHHAK ECTI, Kpit ioilh fiA0T0130VA ClUICK0 AtA4 fro 34 W4HHOV
WT CEA AOAk IllfA111HICk !MCA", sap EAHK4 CE XTET H3Kp4T EVOK4 A*A, RHTH CK/T*H
AOHACTRP IIEHTOIrp04f PaAi ASWH HA% H POAITEAiE HA% BOVAI Kit II*4H0A 1111CHO-
A11111411iE.
H 1141CH AA ECTIt C13/1TtH M0114CTHp aumranin CovpASnapin n0 !mu HK411 11,11-

rdHk C1N 46AtA H Cb giA 111 H IlfTpHKd 11,Hr4:1k Cite 4'k4-kA H AOVMHTpOV u,nren
4EAtA H flHAp* 11,Hr4Hk C21C tlEAtA, HOHIUKE CIH KHWf piqinn .111,Hr411k1 WHH
COV'T HOMHAOIldAk WT HAHHP*NCAE sp*mia WT ,A,SAmTp8 HEL1pHHKk WT KKHHflI hl
34 ASWkl FPO H (10AiTfAif WO.
H 114KH A4 ECT// CK1AT-kH M0H4CTHp KHWE pkX EAHH 411,111411 00 HME ,A,414
A111,4MH CH, HOHHNZE Chef 411Hr4Hk HOMHAOKAAK ECT WT 7K01:114H11 CTI&HklAhWK COVA-
XEp WT BAl.KIIHEHJ WT fr011d 411,11r4Hif // pmi 1110A1'kH.
H 114KH A4 COVT CHIAT*H MOIMCTlip EAHH 4firkA 34 411,HFAHH HO HME ItH-
MOrpa Cb u,nrausa H Cl AE11,4.11 CH H fi-k4410 411,HrAH C h 11,Hr4111C4 H Cit 4EAi HAAhll
H 1.11m418pnn 411,11r4H H Cite H,HrAHKA H Cl&C WAIN 11A1k, HOMINCH Cid dU,Hr4HH KHWH
frkic CHAN CST 34 A'kAHIIS NC0VH4H1111,EH CT4HKkH A NCOVI141111 PdAliA KfAHKiH smothip,
TmsE flpHAS4HA CE EH // c-kmpTis. H HA 444 HaoA ASWE EN., WH4 pisowe rue EH
ta[31HKI, Ad Dp*KHK/IETh TtA0 MC HA CKAT4 MOHACTHp AO nocntAntro H3AiX4Hi6 H
110MHA0K4X C11C Cif KHMER-1E11k, 4EA*Al SA 411,FirdHH// H 114KH A4 ECTI. CK/ATtH MO-
flacTrip HtKOE 4EA*Ali 34 U,HrAHH HO HME BOVA4 11,Hr4H C'h 11,Hr4HKd CH H C'1% 4fAi
EMS H P414 AH,Hr4H H C b U,Hr4HICA CH H Cl1C 4fAi FMK H ABABA H,HrAHII clx 1111-
r411K4 H C11 4fAi fMk H litHH11,HpHK 1.1,Hr4H Cb 11,Hri1HK4 H VEX 4fAi EMI% H A AtitIKIA
tom C11 11,Hr4HK4 CH H C11 4fAi HMk, 110H1INCE Ci10 KHWE pftlEFIH 411,HrdHH EHA11 COLT
SA A*AHHK // ill&0VA4TwK AwrOET wT Knhxkina, 4 HOTOM ToirAwp H AP4r041HP,
0.1110 AltOVAATWK AOrO$ETk, WHH C01rT Hp0A41t4AH CIH KHWE pE4EHKI 4U,HrAHlt1 110-
4TEHHOMV 11pdICHTEA10 rocnoAcTzo Mid // NCSIMH p4ArA KA1044p 3,1 x 4x i$ dCflpH
rOTOKH.
H IldICH A4 ECT Clida7kH MOHACTHp eu,nranki no HME KOCT* 411,Hrdll H Crk
11Hr4HK4 H CI& 4fAi HM6. H C KHh KOCTEH 411,Hr411 // C9. 11,11r4HK11 H vnoski, no-
HinSH CiH AU,Hrdilkl SHAH CST 34 A*AHHS OVApHltlEK 110C7kAIIHK H IlpHAONCHA feTb.
OV CKIAT4 AN0H4CTHp KHTH HMK nom-knh.
H npokmown CAA Cif KHWE pE4EHM W4HHE H MOSE H 411,HrAllh1 KHWII pitlfHKIM
60/1-kp 34 HHKHEMK BAAVOKOMH.11 H Cb ananTo Kl&C*M11 01C11%CTHItIM11. fl HOTONik KO-
-Atpill H 194101TEAiH rocnoArrso MH KHWH worm HOMHAOIMAH COVTK H 11pHANKHAk1
Hponyakello B opreirmiane.
www.dacoromanica.ro
H ovTrlphAniud corm Cid RHUlf PREIld MOHACTHP // rnaroitimin llEnToypo4E rhc Cif°
1311W61 PPIEHH Mid H 44HrM11.1 131CO}Kf A4 SOVAE H/1011,HM6 WI% 11H411 H Irk OVI9kM-
MHif H Hit OVKANAIHili H CTP41111111M11 R.
OVTt111111i1 H HSTHidRiAl 1/ 1111 110K0114i1
H 111M041HHMK Irk 0611TEMI H 4A4ElIl11A1h 11% fdAENifA1 AdRANIE H MENCAHPHM6 Kit
HAHOENIE H 1410CHTEAHM1s, MHAORAllif H CT4p11,HM RI% 9ICTi10 fliKUISSKI / IrlarkM1%-
t1HCKOM6 1111TATIAif 4 N0MHA0114TEAIHA1% H p0AHTEAH HMh 11% !HMOS IMMO.-
M11114141.
CEro peAn H 1113HAONSHXONIK H rocnoAcTko MH CIH RHINO p14111k1 CEA4 H WHHII1
H n SA 110MHAORAIliE 611TH CRMT* MONACTHP H WRHT4A/141HMEL Kit CRATOMIt
11,HrAHH
MONACTHp irk WX46. H 34K4HH4Hig 110 WW1CTRi10 rocnoAcTgo MH, icor° H3619HT11.
TOC110Ah writ 611TH rocnomph EA4WKOH 3Em4E EV HAN WT CPKAP1114r0 11/10A4 roc-
HOACTRO MN HAN WT C'1410A14HKI% rOCEIOACTRO MN HAN HO rptrkX HALM WT
1111011A*MIIIHK6, ,d,4 441111040T/T H 110HORFIT H oirTriphAnT cho XpncoKovn rocnoAcTito
MH, 4 Toro rocnoAh son,. A4 // noqTET Er0 R h rocnoAcTrk 11`0, 4 His SOVA*011
Ick14* At5W4 WO. 11411 AN HE noqTET H lit 110110RHTIt Cil0 KpHCOROVA rocnoAcTgo
MH, d Toro rOCHOAll sorb AA HE 1104T1Tit fro, NH Rlt 6.AAllI11N K 1Cq 1C A8W4 fro.
PI Koro // 4MOIKEK6 KOKET HACTXIIHTIk H 1101111111T Cil0 XpHCOROVit rocnoAcTgo MN
4 T0r0 Ad ECT EIPOKAITh WT THi CR*TH WTII,N, HME R HEM, H Ad HAMT1k 'Id-
CT110 H 1111t [6111]*RdNi10 VI1C IOVA4 H Crl&C YI,pi4 H Ca W1AMH 1111Mti/HH rk, nais
1110.1MW4 114 rocnom sora H C114C4 1441111r0 INCVCd XpncT4: R-hami H p4CHEIIH
fro, 4 Kfrh[1111] [WO] NA H4C H NA ileAtX HAWK! H 1CT H 61+AiTlk R R*Kkl".
COKE H CgliArkTEA11 NOCT41111*EM rOCEIOACTRO Ali MOVI1411 ASMHT(38 KEAIKIH
AROI3NHKK. H 011VAOCil REAHKIN AWPO4SET H eT011K4 KNOIRO1 RHCTHIap H HfrpE CI14-
TAP H NAVA KOMHC H CT9OE CTOMIRK H Illosanh REANKIH naapnific// H ERSEIAH
IlpEA4 RfAHKill HOCTEMINK. H HCflpARIIHK OEWAOCif KEM1K;11 nwro*ET. H 4211,114pac-
KHEd AwroisET, M434X 8 rpmv Tirhromp anpnAiE si ANON ocT IrlAama AO nun*
Irk AT x3P3.
t IW 1LiHXANA RWEROA4 MHAOCTIIO 60Mi10 rocnoAnnh.
rocno0apcxasz npueectiasi aftPAntoeocrweaa nettamb c cyperatum noicpu-
muem Azufeeoti eoeitymoti cmopoubl..7leeeicaa eotcpye eocyaapcmeetoweo eep6a
Bariaxuu: ,,Hw AlladHA ROIROAAgg.
Il PA MCCP, O. 220, on. 1, A. 310.11oAnnunnn, 70x65, nepramenT. Coxpan-

ROCTb X0p0Illaff.
1599 (7107) aprilie 16, T1rgoviste

t In lege a poruncit domnul dumnezeu fiilor lui Izrael ca in fiecare
an &A; dea zeciaiara din ce vor dobindi din casa lor. Aceasta stiind sfintii
apostoli si pArintii de dumnezeu purtAtori ne-au sfAtuit pentru ajutortd
si binefacerea sufletelor noastre si ne-au lasat noug fiii lor, unii cu rug5,-
ciune si priveghere, altii cu milostenii si pocAinfa sa ne curatim de orice
rgu, cu credintA sa fim gata sa auzim acel dulce glas : veniti la mine toti
* Bepoicruo nponymeno micnom.
www.dacoromanica.ro
152 N. A. MOHOV §I colaboratort 18
Cei truditi gi impovkati ri eu vg, voi odihni, uncle exit daruri mari si bucu-
rie nespusI.
Iat5, ¢i eu in Hristos dumnezeu, binecredinciosul 0i binecinstitorul
si de Hristos iubitorul qi singurstApinitorul Io Mihail voievod, fiul marelui,
raposatului Petrasco voievod, din mila lui dumnezeu <vi> cu darn,' lui
dumnezeu, stgpinind d domnind peste toata tars Ungrovlahiei, Inca,
tai herteg al pgrtilor de peste munte, Amlasu,1 Fatkasul, am binevoit
domnia mea cu, a mea bu,n6voint6i, cu, cuxata, 9i lu,minatg inimg a domniei
mele, ca sa proslAvese pe dumnezeu cel ce m- a prosl'avit si Gm-a inaltat>
pe scaunul sfintrIposatilor parinti ai domniei mele, iata am daruit
domnia mea acest luisov de fatA al domniei mele atotoinstit i preacinstit
si de dumnezeu dkuit, care este deasupra tu:turor cinstitelor daruri,
sfintei §i dumnezeiestii m'Angstiri numite Ceptuxoae, undo este hramul
stintului nostru pkinte, Nicolae, fAcktorul de minu,ni din Mira Lichiei,
ca sa ri fie satul Crucea, toafg, cu tot hotarul si din Puleni a treia parte
de peste tot hotarul; pentru, cg, aceste sate mai sus zise au fost ale cinsti-
tilor dregAtori ai domniei mele : jupan Radul mare clucer si jupan Preda
mare postelnic tad jupan Stroe mare stolnic, de mostenire lor. Apoi au,
miludt sfinta mAngstire mai sus zisg.
i iar a cumpkat cinstitul dregator al domniei rook, jupan Radu
clucer, altA a treia parte din Puleni de peste tot hotarul oricit se va
alege, de la Dumitru Parting postelnic pentru 3 000 aspri gata Ii a
dkuit-o la sfinta manastire.
i iar s5, fie sfintei mAngstiri satele Puranii toti cu tot hotarul si
Rogokanii cu tot hotarul : din CAluiu,1 de Susli din Cgluiul de Jos, oricit
se vor alege pArtile boierilor domniei male : jupan Radul mare clucer
i jupan Preda mare postelnic i jupan Stroe mare stolnic si jupan Radul
postelnic Ii Dragomir spatar si Radul postelnic Otetilisanul, pentru ca
aceste sate mai sus spuse le-au, fost de mostenire si le-au, dku,it la sfinta
mAnastire.
Si iar a cumpgrat jupan Radul clucer ocina la Dobrusa, partea lui
Socol postelnic, fiiul lui Hamza Benggi, Inc din zilele rAposatului Petru
voievod, cind a pribegit in Tara Ung.ureascg, pentru 5 000 bani gata.
Apoi, cind a venit jupan Radul clucer din Tara Unzureascg, nu, a avut
pace cu, acea ocina de la Dobru,sa, ci a hat o alts parte de ocina a lui
Socol postelnic la CerAt, toata, oricit se va alege, pentru ocina de la Dobru,sa
ti a d'kuit-o la sfinta mangstire.
i iar a cumpkat jupan Radul clucer satul Yianul tot cu tot hotarul,
de la ju,panita Maria si de la fiul ei, erban paharnic, pentru 30 000 aspri
gata, Inca din zilele lui Alexandru voievod, d 1-a daruit la sfinta mgngstire.
i iar au cumpkat jupan Radul clucer d jupan Preda postelnic Ii
jupan Stroe stolnic satul Raegii toti, cu, tot hotarul, pentru, 24 080 aspri
gata, Insg de la Goia 100 stinjeni pentru 2 000 aspri i DrAgoiu, 180 stin-
jeni pentru 3 600 aspri i S'Arbul 37 <stinjeni> pentru 700 aspri i Stoica
60 pentru. 1 200 aspri si Mirea 45 stinjeni pentru, 900 aspri $i Gogul 20
<stinjeni> pentru, 400 aspri i Stoian 90 <stinjeni> pentru 1 800 <aspri>
i Albu 40 stinjeni pentru 800 aspri i Manea 120 stinjeni pentru, 2400 aspri
§i Bunea 107 stinjeni pentru 2140 aspri Ii Radul 10 <stinjeni> pentru
www.dacoromanica.ro
200 <aspri> §i Boran 80 <stinjeni> pentru, 1600 <aspri> si Stoica 15

<stinjeni> pentru 300 <aspri> si Raica 30 <stinjeni> pentru, 600 <aspri>
si Carstea 100 <stinjeni> pentru. 2000 <aspri> §i Toader 20 <stinjeni>
pentru 400 <aspri> si Florea 80 <stinjeni> pentru 1600 <aspri> si Bogdan
30 <stinjeni> pentru 600 <aspri> si Patru, 40 <stinjeni> pentru 800 <aspri>.
i s-au vindut de bunavoia lor. i a daruit jupan Radul clucer la sfinta
manastire mai sus zisa.
i iar sa fie sfintei manastiri mai sus zise ocina la Calu,iR1 de Jos,
partea popii Stanciul si Vlaicul si Dan si Vladul si Neagoe si Vladul
si Radu,1 si Stanislav §i Pu,tul §i Cadelnita si Vladul si Craciu,1 §i Neacsa,
§i Zoica si Lupa si Vlaicul §i Ciochina si Stanciul§iManea, Coate partile
lor, pentru, ca le-a cumparat singux parintele egumen Onofrie cu aspri
din. agoniseala si din averea sfintei manastiri pentru 15.000 aspri gata.
i iar sa fie sfintei manastiri ocina la Calu,iul de Sus, partile acestor
oameni : Stoila si Stoica §i Stan si Aldea si Stioe §i Stanciul §i Stan
si Patru. §i Vlaicu,1 si Manciu,1 si popa Radul si Dancel si Badea §i Luptea
si Manea §i Oprea si Bica si Vladul si Oprea §i Bacila si Damian si Stoila
§i Stanciul si Tatomir pentru, ca iar a cumparat Onofrie egumen cu aspri
din agoniseala sfintei manastiri, pentru 15.000 aspri gata.
i iar a cumparat parintele egumen Onofrie cu, aspri din agoniseala
sfintei manastiri satul Vartihna cu tot hotarul, de la Neacsul §i Stoica
§i Negomir si Stan si RaTul si Dumitru si cu toti fratii lor, pentru
8.000 aspri gata.
i iar a cumpkat japan Radu,1 clucer ocina la Balsa Coicai partile
acestor oameni, anume : Oancea si Coica si Gorga $r t Ypfea si Ban si
Rada si Stanciul §i Nicola §i Badeico si Ureche si Birciul si Cosotea qi
Cracian si Vladarau si Neagoe si Stamp si Dragna, si de la Ureche partea
lui Urs si a fiicei lui Bojin si LupulsiVarsar §i Gavril §i Danciul §i partea
lui Udrea, toata oricit se va alege pentru, 12.000 aspri gata.
iar a cumpkat jupan Radul mare clucer ocina la satul Cioroiu
a 6-a parte de peste tot hotarul de la Vintila, toata pentru 170 florinti ungu-
resti. i iar a cumpkat jupan Radul clucer a 3-a parte din Cioroiu de
peste tot hotarul de la Niculcea din Vladeni pentru, 285 taleri.
iar a cumparat jupan Bacilli clucer satu,1 Barsestii de la Hodnau
Maga Ghierghita pentru 10.000 aspri gata. Astfel a schimbat cu Miroslav
fost mare logofat : sa stapineasca jupan Radul clucer a 6-a parte pe care
a avut-o jupan Miroslav logofat In satul Cioroiu de peste tot hotarul,
iar jupan Miroslav logofat sa stapineasca satul Barsestii de la ,Hodnau
'MO Ghiazghita. a§a au schimbat de a lor bunavoie. Jar apoi jupan
Radul clucer el a daru,it satul Cioroiul sfintei manastiri mai sus spuse.
i iar au vent Nistea §i Barbul si Ion si Stan si Tatomir din Balsa
lui Stoan Inaintea domniei male de a lor bunavoie si au, dat partile
lor de ocina sfintei manastiri mai sus spuse pentru pomana lor si a parin-
tilor lor si s-au scris la sfintul pomelnic.
i iar a cumparat Dionisie monahul ocina la Par§anii 13unei de la
Ilia si de la Florea o funie Intreaga pentru 1.000 aspri gata si de la fiicele
Bolduscai 3 parti si jumatate de la Oana §i de la Voico si de la Slamna
www.dacoromanica.ro
154 N. A. MOHOV yl colaboratori 20
pentru, 1000 aspri gata si din partea lui Telete ju,matate de la Laica pentru
500 aspri gata.
Si iar de la Musat 4 ogoare pentru 200 aspri si de la Mihaila o funie
intreaga pentru, 1000 aspri si de la Radul Buei o tunic Intreaga
pentru 620 aspri.
Si a platit o du,segubina pentru, Cazan i pentru Bogdan si
pentru Garcia si sa stapineasca toata partea lor de ocina.
Si iar o funie intreaga de la Tudoran pentru, 350 aspri qi iar
de la Tudoran dintr-o funie Intreaga a 5-a parte pentru 75 aspri
gata si de la Laica o funie Intreaga pentru, 1000 aspri i dintr-o funie
intreaga a 4-a parte, pentru 250 aspri si de la Manaila jumatate
de funie pentru 500 aspri. Si au, vindut acesti oameni mai sus nu,miti
ocinele mai sus spuse lui Dionisie monahul de a lor bunavoie. Iar
apoi Dionisie monahul a vazu,t ca Intru nimic nu este aceasta lame,
numai adaugare de pacat in pacat. Astfel a daruit aceste cumparaturi
mai sus zise rnanastirii mai sus spuse pentru, pocainta i pentru
iertarea pacatelor :ii de nimeni nestricata.
Si iar a Inchinat Craciun. Blotorul toata partea lui de mina din
satul Semnicul de Jos toata, thicit se va alege partea lui, sa fie sfintei
manastiri Cilfuloae pentru, sufletul lui si al pkintilor lui a fie vesnica
pomenire.
Si iar sa fie sfintei manastiri tiganii Surdulesti, anume Ivan tiga-
nul cu salasul *I cu, copiii lui siPetrica tiganul cu, salasul yi Dumitru tiganul
cu salasul $i Andrea tiganul on salasul, pentru ca acesti tigani mai sus
zisi au. fost miluiti de mai inainte vreme de Dumitru paharnic din CM-
nesti pentru, sufletu,1 lui si al parintilor lui.
Si iar a fie sfintei manastiri mai sus zise un tigan. anume Dan cu
copiii sai pentru ca acesti tigani au fost miluiti de jupan. Stanila sulger
din Valcanesti din tigania lui, pentru pomana.
i iar sa fie sfintei manastiri un alas de tigani anume Timura cu
tiganca i on copiii sai gi Beleiu tiganul cu tiganca si cu copiii lor li Tifurin
tiganul cu tiganca §i cu, copiii lor, pentru ca acesti tigani mai sus spu.§i
au fost de mostenire ai jupanitei Stanca a jupanu,lu,i Radul mare clu,cer.
Astfel s-a Intimplat ei moarte si la ceasul sfirsitului, ea a spus cu, limba
ei s54 stea trupul la sfinta manastire ping la cea qin wing, suflare.
Si a miluit cu, aceste salase de tigani mai sus spuse.
Si iar sa fie sfintei manastiri niste Wale de tigani anume Buda
tiganu,1 cu tiganca sa si cu. copiii lui, Rain tiganul icu tiganca sa li cu
copiii lor li Ludul tiganu,1 cu, tiganca si cu copiii lor ell Tintiric tiganul
cu tiganca i cu, copiii lor i Danciul tiganu,1 cu tighca sa si cu copiii
lor, pentru ca acesti tigani mai sus spusi au, fost de mostenire ai lui Landat
logolat din Vladeni. Iar apoi Tudor si Dragomir, fiii lui Laudat logorat,
ei an vindut aceti tigani mai sus spusi cinstitului dregator al domniei
mole, jupan Radul clueer, pentru 11.500 aspri gata.
Si iar a fie sfintei manastiri tiganii anume Costea tiganul si cu
tiganca of cu copiii lor ell fiul lui Costea cu tiganca si cu. fiii <lui>, pentru
www.dacoromanica.ro
21 DOCUMENTE MEDIEVALE ROM1NE$TI DIN ARHIVELE SOVIETICE 155
ca acesti tigani au fost de mostenire ai lui Udriste postelnic i s-au daruit

la sfinta manastire sa-i fie pomana.
*i s-au, vindut aceste ocine mai sus zise si sate §i tigani mai suszi-
silor boieri de a for bunavoie §i cu stirea tuturor celor din jur. Iar apoi
boierii si dregatorii domniei mole mai sus spusi au miluit §i au daruit
§i au intarit aceasta manastire mai sus zisa numita Cepturoae cu aceste
sate mai sus zise i tigani ca 0, fie calugarilor de hrana si de mincare
si de intarire i strainilor de mingaiere i calatorilor de odihna i neputin-
ciosilor de lacas i infometaVilor de mincare tai insetatilor de bautura 9i
cersetorilor de mila, i batrinilor de cinste adica, tuturor celor ce vor
cere iar miluitorilor 1i parintilor vesnicar pomenire.
Pentru, aceasta, am daruit 1i domnia mea aceste sate mai sus spuse
1I ocine Il tigani &á fie de mila sfintei manastiri §i lacu.itorilor din sfinta
manastire de ohaba.
*i blestem : dupa trecerea domniei mele pe tine va alege domnul
dumnezeu, sa fie domn al Tarii Rominesti sau din rodul inimii domniei
mole sau, din neamul domniei mele sau dupg pacatele noastre din alt neam,
data va cinsti i va innoi ¢i va intari acest hrisov al domniei mole, pe
acela dumnezeu sa-1 cinsteasca in domnia lui iar in veacu.1 viitor sufletul
lui, iar data nu va cinsti si nu, va innoi acest hrisov al domniei mele,
pe acela domnul dumnezeu sa nu-1 cinsteasca pe el, nici in veacu,1 viitor
sufletul lui. Iar care om va calca si va strica acest hrisov al domniei
mele, acela sa fie blestemat <de 318> sfinti parinti cei de la Nicheia
1i sa alba parte si sedere cu, Lida cu Arie si cu ceilalti <care> s-au socotit
cu ei si au strigat asupra domnului dumnezeu 1i mintuitorului nostru
Isus Hristos, is -1, is -1 i rastigneste-1, iar singele lui asupra noastra 9i
asupra copiilor nostri, 0 este gi va fi in veci.
Iata gi baartori punem domnia mea : jupan Dumitru mare vornic
ZviTheodosie mare logofat gi Stoica mare vistier gi Negre spatar gi Radul
comic gi Stroe stolnic gi *erban mare paharnic gi jupan Preda mare postel-
nic. *i ispravnic Theodosie mare logofat.
*i eu, Paraschiv logofat, am scris in cetatea Tirgoviste, aprilie
16 zile, de la Adam pine acum in anul 7107 <1599>.
t Io Mihail voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
Arhiva Centrals de Stat a Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti, fond 220,
op. 1, dot. 310. Orig. siav, perg., pecete ntfrnata.
1633 (7142) uosi6pst 17, ByxapecT

rocnogapb Mardi Bacapa6 noivrgepntgaeT 6mgmemy wropomy
wlicTepwgicy reoprgio g 11tetle ero Cocli5grige goviggy H xpeno-
CTIILIX B ce.ne Nturop.imia Baamcuoro yeaga.
IIIHAOCTiE10 6011110 Yw 1111TE10 KOSHOAA H rOCHOAHHIL 1111COE 3EMAR1 airrppo-
Ki1dXiHCKOE, 11HOIrK HEMIK4r0 H rip-kAospero CTAIldr0 HOKOHHOMS Iw filaCapaR 110E-
110M, MECAT rOCIIOACTIKO MH die 11011*Altlii FOCHOACTRO MH HOLIHTEHHOMS, wkpnomS
www.dacoromanica.ro
156 N. A. MOHOV gi colaboratori 22
160ApHHS rOCHOACTKO MH MS11411 rEpril, // RHELLUE KTOpiH 11HCT114p .H /fCSILANHILLE

or° e 0 4S H K 'kg H C hC C1111WKH HM, EAHH,EXCE nor% AACT, laKOHCI AA MS ECT WLINHOlf
H KE411111H 01/ CIAO 01/ }Kfiroptim, WT COTACTKO KAAWKA, WT DOA H WT woym,
H WT BOA, H WT rhArIAMIIE CIAOK WT noficKoyAi, KApH EMMA CE XTFLT H3Ep4T WT
no WbCOM XoTapom H BEgHHIN AA Cla SHAFT HO HAW: ASKA, ClitPh AATKOK MONAX,
H C'KC C'KHOKH CH, H fipALIKA, C1111% lii01/LHATOB T'ILAWKW1ICK06, H C'he CIsHOgli
CH, H np-k H 1111SW4T, C KHhl //Apl&PAHOIL, H C'hC CILHOKH CH, H Kp hCTifAN, KpAT
liASWATOR, H CRC C11110KH CH, H HUN, Clx1411 BpATOCH110/1, H C hC ChLIOLLII CH, H
KOVIlf1I, C'1111% Ill&T130K, H C I.0 C11110KH CH, H 1LIHKU1411, Clark K11.CiHOR monaK, H
CILC CI01011H CH, H KOCT*, Chins. CTAHOK, H C'hC C11110KILI CH //, H ,A,OVMHTpOlr
CIO% CTOEK H ChC CILHOKH CH, H CTAN, C hWk CTONKIOS, H Cl&C CIINOKH CH, flOHEME
CiH KHWE pE IEHIE HMEHHTH 410AiE SHAN COVT KNESH C hC W4HHE HM Egli-111U WT np-katA6
Kp'kME. PI HOTOM, KlaAA ECT 6HA Kla ANN HEWN 110EKOAE, 4 WHH np0AAA0Wli1 CE
1164HHH 1104TEHOMS gOirkpHHS L'OCHOACTRO MN 1R01/11411 rEPPiE SHRUM KTOpiH RH-
CT1Mp H HCSILINHI1,1 EPO COdLiHKILII C'hC ClaNOLLH HM, CILTIMAX AicAOKE NM Sit
W4HH8 WT ACHPOpialli SA Sr p4r ACILIJH rOTOBH 94 HHXHO // A06p0 KOA10 6E3 NH
EMI& CHAOCTiI0, C'hC oysnanie wis,c-km mirimwom8 WT WKIJ-KCTI% M*CTOM H C110
S4UHC WT pOVICAM FIX H CILC MHOSH 604*PH CREOTEAiE.
QI IIOTOM, IchA4 ECT RNA CILAA Ins Ann rocnoAcTKo ASH, 110 Kp-kmiis // whAil
ChM IlpHWEA Hp1111i1 KIL rocnompcTKo WT 4FICTNTOMS IIIELHET 6161&34 114W4 WI'
H IKOHOE, TOPAA CIH KHLHE pE4ENIN KE4t1Hill WT 1Knrop-kun WITH IL41HCOKAL1114 CE KlICHr
K l&A'hpALLIH H Alapl&RAHLLH HOA CKpHnTpS Ill'hpBAKOI/A H flAAKAI/W WW1 TorAa
npkA POCHOACTHO MN K4KO CE COVT Ilp0AAAH 94 HEK0410. IIOTOM 111.1434KOVA H3410-
AIM CE coyT S POCHOACTKO MN MO AA SMETHHA 1114HHiti ILOKH,iH 1104TEHH0MS
60A-kpHIIS rocnoAcTKo MN rEprii EHHWE BTOPIH KHCTirap 11434A H CHILE COVT
1311K13.A RE4HHill KIIK011 CIITILOptiA MX: CHAOCT.
TAME El& TOM FOCHOACTKO MH p4Ai 110A* IIII43AK0VA A rOCIIOACTE0 Mil ChM
pEKOK rEpril HHCTIIAp taKOME AA FIX 11113HM4ET noKu,in LIASAA WT KE4NNIN. TAMIL
4 noTom RE4NNIN WT }ICHPOyptilli WHN coyT Aaiw EAHA p43A0P 54 HORRitl, 4 110CAE
S EMAAH ECT H P4//CHIL4HT CAI, Tipf P43AP4A ECT RtipSA H MEA 11,ApCKA. Hit TOM POCHOA-
CTKO MH C1NMOTPHKOA1 KSILLION4 CILC KrILCHMH 411CTH<TH>MH flp4KHTFAif POCHOACTKO
MN H CKEA*TEACTKOKAA ECT KILCHX Kon-kpn S AHR41-1, ft{lf}KE H 44IEHH WT CSACTKO,
KOANNN Corr KHAN TOPAA // 114 SCT(30iMil HM, K4KO CE COVT npommi WHH I1E4HtliH
SA LIHK110 A06(10K0410, 663 HH EAH4 CHAOCT. TAME K6 TOM rocnoAcTKo MH C'hAt
CSAFIXOM HO npas H no BAKON, ChM AM rocnoAcTKo A1N F104TEHHOMIc son-kptimr
rocnoAcTKo MH /R&M] cfpriE HHCTitap, MKOME, AA SMETIMAH TEX// HORH,H, 4TO
ECT RIM METLISA RE4Htliti rEprif KHCTiMp, H AA ECT HE4NNIN 3A A*ALIFILIS C'hC
WhCAr AEA HM, K4KO CE coy", 6NA npoAami.
egro peAi AaAoX POCHOACTKO A1H 1104TELINOMS BOApHNS POCLIOACTKO MH
MISHAH r6Prie SHKWE wropit KLICTI1413 H NCSLIAIMHE Fro CO4SitiKl&K, 14KOME A4 // MS
ECT Cif W4HH6 H KE4HNiti WT )11HPOrrkHH, H?KE MUM LINC4140, A*AinS H Bb WXAK,
C11110KOM H KHSKOM H 11p*KIIS4ETOM H HE WT KOPON4 HEHOKOAFEHMO 110(1HaMO
rOCHOACTRO MN.
COKE oyso H CKEAtTFAi4 ILOCTAKAtEM rocnoAcTKo MN MSHAN Paxin BSSECKSA
REA K411 KIMAWILCKit1 H MSILAH HK4WKO BEA ALLOpHlitt H MSLIAN PAAVA 111%CTSpEA
KEA AWPO4SET H MSILAH FmiropiE KEA KHCTII3p H 1KSHALI TSAOCIE KEA CHATAP H
30:311AH ilAHLAH KEA CTOAHHK H MSLIAN ES9HHK4 KM KOMHC H MOHAN HS4F1114 KEA
flEXApHHK If /fLSHAN KOCTAILAHLI REA HOCTEAHNK. H HC//HpAKHHK PAA1(41 REA A01'04LET.
www.dacoromanica.ro
23 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINEsTi DIN ARHIVELE SOVIETICE 1.57
H Hamice/C 43, I11311KSA r(34MATHIC, R1. Hdi/CTOil rpmr or BOVIt0rpEl11H, MECt11,4

10/Milpil 3j AHH H WT flAdMd Adail AO H11111* 1V11 Cer0 1-1HCdHif TEHEHif ATOM Hi&
AtTO xS13M11 d WT p0MAECTHA XpHCTOR4 AT x APP.
t 11W 1114TE10 MOM Ad MHAOCTil0 KOHd10 POC110111-16.
1%, 1114TE10 HWEHWAQ.
FILM, cpchut 450 (xonaeiuma Bapcona) 9. 1762.
110 IHHHNK, nepramewr.
1633 (7142) noiembrie 17, Bucuresti
t Din mila lui dumnezeu, Io Matei voievod si domn a toatg tara Ungro-
vlahiei, nepotul marelu,i si preabu,nului, batrinului, rAposatului Io BAsArab
voievod. Da domnia mea aceasta poruncA a domniei mele
redinciosu,lui boier al domniei mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier,
§i jupanitei lui, Sofiica si cu, fiii lor, citi dumnezeu, le va da, ca s'a le fie
ocina si vecinii in sat la Jigoreni din judetul Vlasca, din cimp si din padure
si din apg si din vatra satului de pretutindeni, oricit se va alege de preste
tot hotarul. i vecinii sg, se stie, anume Duca, fiul lui Datco monah,
si cu fiii sai si Braica, fiul lui Musat TAlpgsescu, si cu fiii sai Oprea si Musat,
fill lui Dragan, si cu fiii lor si Carstian, fratele lui Musat, si cu, fiii sai
si Ivan, fiul lui Bratosin, si cu fii sai si Cupen, fiul lui Patin, si cu fiii
sai si Micsan, fiul lui Vasiiu monah, si cu, fiii sai si Costea, fiul lui Stan,
si cu, fiii sai si Du,mitru,, fiul lu,i Stroe, si cu fiii sai si Stan, fiul lui Stoica,
si cu fiii sai, pentru ca acesti oameni mai sus spusi au fost cnezi cu
ocinile lor, Inca de mai inainte vreme. Iar apoi, cind a fost in zilele
lui Leon voievod, ei s-au vindut vecini cinstitului boier al domniei mele,
jupan Gherghie fost al doilea vistier, si jupanitei lui, Sofiica, cu, fiii lor,
cu, toate pArtile lor de ocina din Jigoreni pentru 193 ughi, aspri
Bata, de a lor bu,nAvoie, fara nici o si16, cu stirea tuturor megie-
silor din jurul locului si cu zapis de la mina lor si Cu, multi boieri
ruartori.
Iar apoi cind a fost acum, in zilele domniei mele, pe vremea chid
am venit domnia mea intii in domnie de la cinstitul Mehmet Abaza pasa
de Necopoe, atunci acesti mai sus zisi vecini din Jigoreni toti s-au scris
calgrasi si darabanti sub sceptrul lui MArzacul si s-au plins ei atunci
inaintea domniei mele ea s-au vindut de nevoie. Apoi Marzacul s-a
rugat la domnia mea ca sg, lepede vecinii inapoi banii cinstitului boier al
domniei mele, Gherghie fost al doilea vistier, si asa au spus vecinii ca le-a
lacut sila. Astfel intru, aceea, domnia mea pentru, voia lui Marzacul
domnia mea am spas lui Gherghie vistier ca is banii inapoi de la
vecini.
Astfel, apoi vecinii din Jigoreni ei au dat o seama, de bani, iar
dupg aceea au fugit si s-au risipit de an spart birul si mierea imparAteasca.
Intru aceea, domnia mea am cercetat impreung Cu, toti cinstitii dregatori
ai domniei mele si au, mgrturisit toti boierii din divan Inca si rosii de judet,
citi au fost atunci la intocmirea lor, ca s-au, vindut ei vecini de a lor
bun6voie, fgrA" nici o si15. Astfel, intru aceea, domnia mea am judecat
dup5, dreptate si dupg, lege si am dat domnia mea cinstitului boier al
domniei mele, jupan Gherghie vistier, ca sa lepede acei bani pe care
www.dacoromanica.ro
158 N. A. MOHOV SI colaboiatori 24
i-au lepadat vecinii lui Gherghie vistier §1 sg-i fie vecinii de mostenire
cu toate pIrtile lor, cum s-au vindut.
Pentru, aceasta, am dat domnia mea cinstitului boier al domniei
mele, jupan Gherghie fost al doilea vistier si jupanitei lu,i, Sofiica, ca
sa, le fie aceste ocine si vecinii din Jigureni, care sint mai sus zisi, dedina,
si de ohabA fiilor gi nepotilor si stra'nepotilor, si de nimeni neclintit,
dupA, porunca domniei mele.
Iata dar si martori pu,nem domnia mea : jupan Radul Buzescul
mare ban al Craiovei si jupan Ivasco mare vornic si jupan Radul N'asturel
mare logorgt si jupan Gligorie mare vistier si jupan Tudosie mare spatar
si jupan Mihai mare stolnic si jupan Buzinca mare comis si jupan Vucina
mare postelnic si jupan Costandin mare postelnic. i ispravnic Radul
mare logofat.
i am Boris eu, Pirvul gramatic, in cetatea de scaun in Bu,curesti,
tuna noiembrie 17 zile si de la Adam ping, acum la aceasta scriere, cursul
anilor in anul 7142, iar de la nasterea lui Hristos, anul 1633.
fi Io Matei voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
Io Matei voievod m. p.
Arhiva Muzeului istoric de Stat din Chisinau, nr. 67 827, fond 450, coleclia Barsov
1762.
Fotocopie dupa orig. slay. perg. pecete timbrata, cdzutA.
1680 (7188) martie 6, Bueure§ti

f Din mila lui dumnezeu, lo $erban voievod si domn a toata Cara
Ungrovlahiei, nepotul marelui, raposatului lo $cirban, Basarab voievod.
Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele sfintei, dumnezeiestii ma na-
stiri ce se chiama. Varbila, unde este stintul hram al cinstitei adormiri a prea-
sfintei stapinei noastre de dumnezeu nasc.dtoare, pururea f ecioar 'd Maria, §ip6-
rintelui egu,menului Serghie situ,tror c'alug<g,>rilor, cati von fi l'acuitor<i)-
intr-acestu, sf<A>ntu, Micas, ca sa-i fie acestii sfnte mAnAstiri mina in
Patarlage Si Tega din judetul Sac, lug partea lui StAnil<g> vornicul
toat<a" >, m'angstirii 2 parti si popei iu St'anil< a> si lui Vladu, nepotii Ovreia-
sului, 1 parte den ampu, den pAdure, den apg, den sgderea satului si dg,
pretutindenilea [pres] presto tot hotarul pre semne si pre hotarAle cele
bgtra'ne, pentru, ca aceasta movie clan Patarlage si Tega, fost-au bgitfang,
gi direapa ocing, a sfntii nan<A>stiri Varbilie 'Inca mai denainte vr6ine
daat<6> si miluit<g> de Stanil<a> vornecul dg, Loloestii pentru pomeana,
iara lu Stanil<a> vornicul fostu-i-o-au dat i i-o an inchinat Vladu Ham,.
fratel< e> lu Sibiiu si al Radului, pentru mult si mare bine ce i-au fost fgicut
de i-au, fost scos capul de la pierzare de catra domnie.
Iar6 candu au fost in zilele lu, Patrasco voevod, /is/ lui Radul voevod,
iara StAnil<a > vornecul si cu jupAnea,sa lui, Neacsa, fost-au, dat si an
miluit la sf<5.,>nta man<a>stire Varbila toate mosiile for si an fost dat
i aceast< 6> parte dg, mosie den PAtArlage si Tega ; i-au fostu, Mout mg,n<A,
stirii si cartea lui Patrasco voevod pre toate mosiile for si pre aceasta
movie den PAtArlage si Tega ca BA le tie sf<A>nta man<a>stire Varbila,
www.dacoromanica.ro
25 DOCUMENTE MEDIEVALE ROMINESTI DIN ARH1VELE SOVIETICE 159
dupa moartea lor sa le obladuiasca vi [sa] sa le movtineasca toate Cu. Mina

pace, de candu, au, fostu cuxsul anilor 7061 <1552 - 1553>.
Mira, dupa aceia, intamplandu-sa tarsi avandu, multe rautat vi
prazi pren vremile da atunce, fost-au perit §i da ale man<a>stirii, multe,
da toate §i au. fostu. perit §i acea carte a lu Patravco voevod, carii o au
fostu, faeut manastirie Stanil<a> vor<necu,1>, dA n-au avut calugarii cu ce
eauta da, mo§iil<e> manastirii ce le-au. fost dat Stanil<A> vornecul vi cu
jupaneasa lui, Neacva, ci le-au, inpresurat vi unii vi altii vi au fostu, that vi
aceasta parte da, movie den Patarlage si Tega a sfntii manastiri Varbilii
ginerii Ovriiavului da o au tinut ei, anum<e> Bara si Vladu si Nifon si
Fracea fi Dobra, fata Ovrffagului, ava neavandu, nici o treaba, Ears cat au
fost zis ei cum ca au, fost miluit Stanil<a> vornicul pre socrul lor, pre
Ovriiavul, cu aceasta, movie den Patarlage fi Tega. i tot o au, tinut ei
pre seama lor pans in zilele raposatului Mateiu, Bas<a>rab voevod anul
7161 <1652 1653>. Deci atunce, raposatul Du,mitravco stolnicul Filipescul
vi cu fiiu-sau, raposatul Paana,' > fost mare spettar, fiindu ctitori sfntii
man<A>stiri Varbilii §i cautandu, ei de toate cartil<e> man<a>stirii
Varbilii, ce au, avut pre toate movil<e>, atunce aflat - au, §i cartea lu
Patravco voevod, ce au fostu, facuta da Stanil <a> vornicul pre toate moviil< e>
lui s5, fie ale sfntii manastixi, §i s-au, aflat scrisl intr-acia carte §i
aceasta movie den Patarlage si Tega, fiindu daat<a> sfntii man<a>stir
preste tot. Deci au avut pars da, fat<a'> naintea raposatului Mateiu
voevod la divan cu acei oameni, ginerii Ovrffagului, carii santu, mai sus
scriv. Intr-aceia, raposatul Mateiu Basarab voevod au fostu judecat cu
tot divanul dumniei lui §i au. fost dat clan divan lege ginerilor Ovriiavului
12 boiari jur<a>tori pre ravava domnevti ca BA, jure ei cu acei 12 boiari
da catra sf<a>nta manastire Varbila pentru movia Patarlagel<e> si Tega
cum ca iaste a lor daspre socrul lor Ovreiavul daat <A > da Stanil<A>
vornecul, nu iaste data man<a>stirii Varbilii.i cind a fostu la zi ci au
fost vent cu toat<A> lege deplin naintea raposatului Mateiu voevod in
divan, iara, apoi juratorii nu, s-au fost cutezat a jura, ci i-au lasat da'naintea
raposatului Mateiu voda dan divan, vi au lamas ginerii Ovriia§ului de
lege vi de ju,decata. Dupa aceia, ei au, cazut cu multa rug<A>ciune la
raposatul Dumitravco stol< nic > §i la fiiu-sau, Paan< a> spat <ar> ca sa nu fie
scov afara den toat<A> moviia dan Patarlage si Tega, fiindu, lacu,itori
atatea ani. Intr-aceia Du,mitravco stol<nic> vi cu fi1u-sau Paan<A> spat<ar>,
dupa rug<A>ciunea lor a fostu, socotit vi le-au dat §i lor sa tie ei o
parte vi man<a>stirea doao parti vi le-au fost fault vi cartea lor la mana
ginerilor Ovreiaviului cariii<scri>u, mai sus. i da atunce incoace tot au
fostu tinut manastirea Varbila vi cu ginerii Ovriiavului aceasta mo§e
dan Patarlage si Tega, precum scrie mai sus, cu, bun<a> pace.
Iara candu au fost in zilele Ducai voevod radicatu-s-au cu par/ Gher-
ghe vistrnicelul vi cu, popa Arsenic vi cu alalti cu, tot, cat au fostu
toat<a> ceata lor, pentru aceast<a> movie den Patarlage Fi Tega partea
man <a>stirii Varbilii vi a popii lui Stanil<a> §i a lu Vladu, nepotii Ovriia-
cului vi au mersu toti da s-au parat da fat In divan naintea Ducai
voevod cu parintel<e> Deonesie, egumenul da la Varbila ci cu popa SCA-
nill vi Cu. Vladu, nepotii Ovriia ului, §i au, fostu, scos egumenul Deonesie
www.dacoromanica.ro
cartea lui Patrasco vod<a> da danie ce au fost daat<a> aceast<a> movie

da Stanil<b,'> vornecul, iara nefiindu cartea lu, Dumitrasco stolnicul si
en filu-sau Paan<a> spat<ar> de fat<a> la man<a> lui Deonesie egu-
menul, fost-au. judecat Duca voevod si au fostu, dat lu, Gherghe vistirni-
celul si popei Arsenio cu toat<a> ceata for ca said> tie ei aceasta movie
den Patarlage si Tega, facandu-s si carti da ramas.
Tara dup<a> aceia, candu au fostu, acum in zilel<e> domnii mel<e>,'
iara, parintel<e> Serghie, egumenul da, la Varbila, si cu popa Stanil<a>
si cu Vladu, nepot<ii> Ovriiasului, aflandu cartea lu Dumitrasco stol-
<nicul> cu fiiu-sau Paan<a> spat <ar>, venit-au, naintea domnii mel<e> la
divan de s-au, parat de fat<a> cu Gherghe vistirnicelul si cu, popa Arsenie
cu ceata for si au scos parintel<e> Serghie egumenul cartea lu Dumitrasco
stolnicul cufiu-sau,Paan<a> spat <ar> de s-au cetit pre deplin naintea domnii
mel<e> in divan, dentru carii carte adevarandu, domnia mea cum an fostu,
aceasta movie Patarlagel<e> si Tega a sfntii man<a>stiri Varbilii, iara
Inc a domnia mea nici pre acea carte n-am lasat, ci le-iam dat danaintea
domnii mai) dan divan la mijlocul for 12 boiari adiveritori pre ravasa
domnesti si cu om domnescu ...1 al doilea portar ca sa caute acei 12 boiari
si sa adevereze pentru aceast< > movie tine au tinut mai denainte vreme
si cui sa cade sa o tie,
Deci candu, all fostu, la zi, iar acei 12 boiari ei s-au stransu, tot
la sf<a>nta epscupie da la Buz<a>u, n.ainteaparintelui Gligore epi<s>-
cupul si au fost socotit in tot chipul inpreun<a> si cu alti oameni
buni batrani denprejurul locului si ma, au adevarat en sufletel<e> for si
au dat sa tie sf<A>nta man <a>stir<e> Varbila precum iaste daat si miluit
da Stanil<a> vornecul si sa tie si pop < a> Stanil<a> si Vladul, insh", man<a>-
stirea 2 parti si ei cu toat<a> ceata for 1 parte precum s-au -tocmit si s-au
asazat cu Dumitrasco stolnicul si cu fiiu-sau Paan<a> spat<ar>, iara Gher-
ghe vistirnicelul si pop<a> Arsenie cu toat<a> ceata for sa nu mai aib<a>
nici o treaba cum n-au avut nici mai denainte vreme, ci au fost tinut fara 1.5,
nici o direptate, precum am vazut domnia mea si cartea acelor 12 boiari
da adeverinta si amandoao ravasal<e> domnesti la maim parintelui Ser-
ghie egumenul de la Varbila.
Derept aceia, am dat si domnia mea sfntii man<a>stiri Varbilii
si popei Stanil<a> si Vladu cu ceata lor, Ovriiasii, ca sa, be fie aceste mosii
dan Patarlage Si Tega toat<a> partea lu Stanil<a> vor<necul>, for movie
ohabnic<5,>, stat<a>toare si neclatit<a>, in veci. i am luat domnia mea,
cartil<e> Ducal voda, cele ci au fost facut Ghiorghe vistrnicel sipopa
Arsenie cu ceata for daramas da la man<a> for si alto scrisori de s-au dat
toate la man<a> lui Serghie, egumenul de la Varbila, ca sea> tie man<a>-
stirea ell bun< a> pace, pentru ca an ramas Gherghe vist<irnicel> si pop<a>
Arsenic cu ceata for de loge si da judecata ...2 mele dan divan. $i is-
<pravnic> insasi spusa domniei mele.
_rata si mariori punem domnia mea : Radu Nasturel mare ban,
Badea mare vor<nic> si Hriza mare vor<nic>, Radul mare log<ofat>,
1 Loc alb In original.

2 Loc necitet In fotocopie.
www.dacoromanica.ro
27 DOCUMENTE MEDIEVALE ROM1NESTI DIN ARHIVELE SOVIETICE
Barbul mare visttier>, Mihai mare spat<ar>, Vladul mare clueer, Costan-
din mare post<elnic>, Dumitrasco mare peh<arnic>, Alixandru mare
stol<nie>, Barbul mare comis. $i ispravnic $cirban al doilea logofelt.
$i Dumitraseo logofect Copliceanul am scris in cetatea Bucuresti
lung martie a 6-a zi, de la Adam rind scum in anal 7188 <1680>.
f lo $drban voievod, din mila lui dumnezeu, domn.
Io $cirban voievod m.p.
$erban al doilea logofeit am Mit.
Arhiva sectiunii din Leningrad a Institutului de istorie al Academiei de stiinte U.R.S.S.
fondul N. P. Lihacev, carton 77.
Orig. rom. perg., pecete timbrata, cazuta.
AOKYMEHTBI COBETCKHX APXFIBOB, RACAIOII(VIECil

14CTOP1414 CPEAHEBEROBOH MOJIgABHI4 14 BAJIAX1414
KPATI{OE COXLEPIRAHHE
B apxgBax CoBeTcHoro Colon Haxowiresi mrprogxe,ireltribre goxy-
meHTbi, oTp a maronive paaJlkrLIimIe cTop owl couxanr.Ho-axoHOMXIIOCHOtig Hoax-
TkItieCISOR 2HHSHH Baaaxxx H Mo.agarunr, a T mince aHTbi o pymfinro-pyecitxx
OTH0111011.HHX B tileogaabHom 06uleeTBe.
B apxviBax MocHBLI, ReninirpaAa, KmuunieBa H IirreBa mmeroTcH Beer.-
ma xeHHBre maTepxama, Hart Hanpmmep : Hoa.neHrixn moagaBcHox rpamoT,
oxBammarorgarr rrepxog XVXIX BeROB, cDorrxt MoagaBeiorx /lea", a Tax 'He
paaJruimme Hommercxxx eTaphtx moagasexxx AoxymeirroB, co6paaruie
Hp ouurom Belie BbigaroTutxnucH pyCCHMM,14 uraBaHoBegamx.
DTH Aorsymewrra oTp,a2HaroT He TOJIbHO surrpeuniolo HtHallb cirpauhr,
110 H sonpocbi oTuomenxik PyMbIlICHPIX HRH 2HeCTB c POCCHA, Typwreil,
IThabutert, YHparrHoti, BeHrpmeti H
MaTepmaara o6RacTinix,IlepHomnutoro, JIBBoncHoro x OgeceHoro apxn-
BOB upegeTaBaynoT oc06Ln1 maTepee, TaH Halt B BXX HaXOJAHTCH npx6Ju3su-
Teabso 700 golcymeivrop XVXVIII BeHOB, HacaroalmxcH MoRgasgx, alma
o mouacTilpsx Bopolleil, Hpo6oTa H Flymua, o6lemmeTbre gum. 061HecTBa
inToprrx H gpessocTeft.
Itpome uomisix co6pairidi x Hozneturmii, B coBeTeHxx apxxBax HMEIOTCH
TaHate H paspoaHemuse AoRymewrbi, oTHocHuHreen H meTopzx epeAHeBeHoBot
Baaax.ux H M0.11):(aBHX.
DOCUMENTS DES AROH1VES SOVIETIQUES RELATIFS

A L'HISTOIRE DE LA MOLDAVIE ET DE LA VALACHIB
A L'EPOQUE MnDIRVALE
RESUME
Les archives de l'Union. Sovietique contiennent de nombreuz
documents qui refletent differents aspects do la vie economique, socials
et politique de la Valachie et de la Moldavie a l'epoqu,e feodale, ainsi
11 c. 2881
www.dacoromanica.ro
162 N. A. MOHOV 3i colaboratorl 28
que nombre de pieces relatives aux relations russo- roumaines a cette

memo epoque.
Les Archives de Moscou, de Leningrad, de Kichinev et de Kiev
contiennent des materiaux precieux, tels que la Collection des documents
moldaves du XVe au X1X0 siècle, le fonds des u Affaires moldaves o,
ainsi que diverses collections de documents moldaves anciens, reunis
au cows du siècle dernier par d'eminents slavistes russes.
Ces documents refletent non seulement la situation inferieure des
Pays Eoumains, mais encore leurs relations avec la Russie, la Tuxquie,
la, Pologne, l'Ukraine, la Hongrie, etc.
Le materiel des archives regionales de Czernovitz, de Lvov et d'Odessa
offre un interet tout particulier, du, fait Won y trouve plus de 700 docu-
ments du, XVe au XVIII° siècle, concernant la Moldavie et notamment
des pieces relatives aux monasteres de Voronetz, de Probota et de Putna,
ainsi que les volu,mineu,x dossiers de l'Association pour Phistoire et lee
antiquites.
En dehors des collections et des fonds compacts, les depots sovie-
tiques contiennent egalement des documents isoles interessant l'histoiro
de la Valachie et de la Moldavie au Moyen Age.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTH DE ISTORIE LOCALA
MI$CAREA TARANILOR DE LA SMEENI-BUZAU

(sept.-oct. 1873)
Legea rura16, din anul 1864, cu toate ca in primul articol exprima

limpede dreptul elacalilor de a ramine stapini deplini pe locurile supuse
posesiunii lor" 1, rasa, totukii, deschisa In art. 16, posibilitatea satisfacerii
intereselor boiere§ti prin acapararea celor mai bune paminturi dintre cele
detinute de tarani pin' atunci.
Prin art. 16 2, sub pretextul necesitatii comasarii izlazurilor, finetelor
Cu locurile de aratura taranefiti, in cazul and erau prea dispersate (0
acesta era cazul aproape pretutindeni), se anulau, in fapt, prevederile
primului articol mentionat mai sus. Proprietarul putea actiona acum legal
in vederea delimitarii loturilor taranefAi din cele mai proaste terenuri ale
mogiilor sale.
De aceasta situatie se folose§te mo§ierul Gulag Vernescu din comuna
Smeeni, raionul Buzau. El voia sa-i scoata pe tarani din vatra satului
tocmai In o margine a mo§iei undo se gaseau locuri sarate, sterpe, sau
acoperite cu pietri*. Taranii insa nu vor s'a renunte, de dragul comasarii,
la paminturile pe care be avusesera in folosinta in momentul aparitiei legii.
Mosierul cere atunci, potrivit legii, Comitetului permanent judetean BA,
arbitreze. Taranii nu consimt cu nici un chip de asta data sa cedeze in fata
acestei instante. Proprietarul, ca sa-i constringa sa accepte decizia super-
arbitrului, favorabila numai lui, trece la masuri mai severe, aducind ordinul
Procurorului General al Curtii de Apel din Bucuresti §ii forta publica de care,
in regim.ul de atunci, el putea dispune (un frate al lui Guna Vernescu era
judecator de instructie In Tribunalul din Buzau) 3.
Astfel, in ziva de 26 septembrie 1873, Guna Vernescu trimite la
Smeeni pe procurorul Tribunalului, un avocat ca reprezentant al sau, pe
subprefectul plaqii Cimpul, un inginer hotarnic, superarbitrul Comitetului
permanent judetean impreuna cu 40 de dorobanti dlari, inarmati numai cu
bite §i sabii, sub comanda unui ofiter. Ace§tia aveau misiunea sa intimideze
1 C. Hamangiu, Codul general al Rondniei, II, Bucuresti, 1903, p. 1396.

2 Ibidem, p. 1300.
8 Arh. St. Buzau, Trib. jud. Buzau, dos. 2645/1873, f. 40.
www.dacoromanica.ro
164 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 2
pe tarani qi sa-i forteze sa, accepte decizia superarbitrului, refuzata cu Mita

staruinta pins atunci.
Autoritatile ajunse in sat, stunt intimpinate de peste 200 de oameni
inarmati cu rangi, furci, maciuci ciobane§ti §i leuci. Taranii adunati cu
femeile §i copiii laolalta, fac galagie §i ameninta autoritatile strigind ca
7 7 vor face omoruri" daca se trece la o noul delimitare.
Procesu J verbal 1, incheiat de procuror, din care am luat aceste infor-
matii §i pe care ml dam in anexe, subliniaza inutilitatea somatiilor repetate
pe care le face procurorul, dar nu scoate un cuvint despre cererea locuito-
rilor de a se amina executarea delimitarii pe teren cu 15 zile, timp in care
ei Bali scoata drepturile.
Masa de tarani agitata de incercarile anterioare nereu§ite ale lui
Guna Vernescu, era acum in piing fierbere. De aceea, in momentul in care
autoritatile pornesc cu trasurile pazite de dorobanti catre locurile din
marginea satului, taranii se napustesc asupra dorobantilor care Incepusera
sa-i loveasca cu bicele. Pe unii li trag jos de pe cai, pe altii li dezarmeaza
luindu-le sabiile, opresc trasurile §i incep sa, loveasca,.
Ca, dorobantii calari lovesc in tarani nu e de mirare daca ne gindim
la faptul ea, pe la 1870 ace§tia se recrutau cu exclusivitate dintre tinerii
familiilor de chiaburi spre a putea face serviciul militar pe cheltuiala lor.
Cu toate acestea, taranii reu§esc sa pun armata pe goana, sa InfrIn0
autoritatile §i s5,-§i mentina, paminturile, dejucind uneltirile mo§ierului.
A doua zi incep arestarile. Haituiti din toate partile, taranii smut
adu§i la penitenciar. Fiindca multi fugisera sau se ascunsesera, pins
la 12 octombrie 1873 abia smut arestati 10 (Manta Tirca, Constantin
Luca, Radu Dumitru, Constantin Cristea Dragan, Costache Popescu,
Andrei Toma, Vasile Vi§an, Dimache Dumitru, Ion Damian §i. Mihai
Andrei) 2. La interogatoriile ce li s-au luat, toti declara ca nu se lass a fi
executati de boier §i ca smut hotariti sail apere pamintul" 3.
Cercetarile §i ancheta se prelungesc trei luni de zile. Delia zeci §i opt
de tarani smut purtati pe salile tribunalului. Ordonanta de trimitere in jude-
cata s-a redactat abia la 18 decembrie 1873. Capii mi§carii Ant socotiti
Ion Damian §i Andrei Toma, fiindca au fost Inarmati cu ciomege, s-au
opus in fapt autoritatii executive, au oprit trasura d-lui procuror Mtn-
zindu-1 pe avocatul Demetriade spre a-1 da jos din trasura §i au lovit cu
ciomagul pe dorobantii chemati sa restabileasca, ordinea" 4.
Episodul de la Smeeni, din septembrie 1873, se adauga lantului de
nedreptati cauzate taranimii de moktierii care, impotriva spiritului legii
reformei agrare, scoteau pe tarani din vatra satului, pentru ea, printr-o
noug delimitare, sa be schimbe paminturile de hrana cu altele pe care nici
nu be puteau munci.
1 Arh. St. Buzau, Trib. jud. Buzau, dos. 2645/1873, f. 22-23.

2 Ibidem, f. 76.
3 Ibidem, f. 25.
4 Ibidem, f. 117.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIL DE ISTORIE LOCALA 10
Interesant este faptul cA, pe and in alte pa* unde se petrec aeeleasi
fenomene, taranii se marginesc sg, trimitg, petitii stapinirii sau chiar sa,
renunte, descurajati, la improprietarire 1, aci la Smeeni, Intrebuintind
vigilenta, ei luptg, Bald meriting paminturile la care au dreptul Impotriva
delimitarilor puse la cale, mestesugit, de mosierul lacom.
ANEXE
1) Procesul verbal Intocmit de procuror In ziva de 13 septembrie, ora 13, In comuna
Maxerm.
Astazi, 26 septembrie 1870.
Noi, Procopiu Demetrescu, procurorele de lingA Tribunalul de primA instants at distric-
tului Buzeu, conform ordinului d-lui Procuror G-ral al Curtii de Apel din Bucuretti nr. 8877,
transportindu-ma in comuna Smeeni, plasa Cimpului, acest districtu, spre a starui la executarea
sentintei superarbitrului d-1 Constantinescu, pronuntatA conf. art. 16 din legea rurala Intre d-lui
Gheorghe Ion Vernescu, proprietarul mosiei suszisA, si locuitorii ei, unde am gasit fats pe d-1
Ion Demetriade, advocat delegat din partea d-lui proprietar $i d-1 inginer P. Danielescu,
subprefectul respectiv $i pe d-1 sublocotenent Nae Georgescu, Insotit de 40 cAlarasi veniti dupa
interventia noastra care d-1 prefect al districtului in interesul executArii si voind a procede
la executarea suszisei sentinte, locuitorii in grupa Insotiti de femeile si copiii for in numar de
peste doua sate persoane, ne-au intimpinat dind alarma a nu permit a se face executarea
si ca shit Bata a face chiar omoruri, dup5. care I-am somat ca a se linisteascA si sa lase a se
face executarea si ca, data cred cA au vre-un drept, sa meargA a ataca zisa sentinta pe cale
legalA.
in urma acestei somatiuni, locuitorii persista Inca In decisiunea for subclamind grave
amenintAri, am Intrebuintat toate mijloacele posibile de a-i convinge de raul la care se eXpun de
a intrebuinta forte bruta contra autoritatii chemata a executa zisa deciziune, dupa care pornind
cu trasura Insotit de d-I inginer, subprefect, primar al comunei Smeeni, sublocotenent Georgescu,
avocatul Demetriade, escortat de top calarasii si voind a merge catre punctul litera Z dui:A
planul vizat de membrul superarbitru ce urma a executa locuitorii In grupa inarmati cu ciomege,
unelte de la care (leuci), furci, maciuci ciobAnesti $i cutite, in starea cea mai cumplita de sal-
bAtAciune, Mind o larma tngrozitoare an navAlit mai !nth asupra excortei cAlarasilor, dlndu -le
lovituri, trintindu-i de pe cai si astfel ajungind In dreptul trasurilor noastre, au Inceput a ne
lnjura si a ne declare cA ne omoara data nu plecAm din proprietate, s-au repezit apoi la tra-
sura si apuctnd unul dintre (limn pe d-1 Demetriade de bratul drept voia a-1 ridica din trasura,
si alp dot ridicind ciomegele pe and era sA aplice loviturile ; birjarul vazind starea de pericol
In care ne gaseam si observind cA excorta era puss In dezordine la distanta ca de 40 de m. de
trasura, In urma cAreia multimea nal/Mee, a dat bite tailor si astfel numai am putut reusi
de a fi scapati de critica pozitiune In care eram exputi.
In urma acestora, la o distantA ca de 400 m., oprindu-se trasura, am observat a
turburAtorii ne urmAresc In goana, iar excorta se retrage in partea opusA,si astfel nemai putind
avea mijloace de a lua masuri de arestare a rebelilor, am trecut in corn. MaXenu, ce este limi-
trofA cu proprietatea Smeeni, si mergind In localul primariei am gasit prezinte pe consilierul
Abraam Ion si notarul Ion Constantinescu, unde, In rata susnumitilor, precum si a d-lor I.
1 Cazuri de acest fel, petrecute tot prin partile Buzaului, relateazA I. Radoi in
Chestia agrard in Romtnia, Buc., )895, p. 152.
www.dacoromanica.ro
Demetriade Si inginerii Danielescu, s-a dresat prezentul proces Verbal, rtmtntnd a se supnne
Inprejurarile la cunostiinta d-lui procuror general si a se urmAri rebelii dupt ce vom lua infor-
matiunile necesare de numele for prim autoritatea respective a comunei, de oarece primarul a
Post prezent la aceastt scent si ne-a pArtsit de spaima actelor agresorilor.
Facut la primaria comunei Maxenu, azi 26 septembrie, ora 1 p.m.
Procuror, (s.) Procop Dimitrescu.
Consilier (ss) Avraam Ion
Notar (ss) Ion Constantinescu
Avocat (ss) I. Demetriade
Inginer (ss). P. Danielescu
La terminarea] acestui proces verbal sosind not subprefectul si sublocotenental
Gheorghescu ni s-au citit de d-1 procurore si faptele Hind descrise cu fidelitate, ne subsemnAm
Subprefect (ss) lova
Sublocotenent (ss) N. Gheorghescu
(Arh. St. Burtu, Trib. Burtu, dos. 2645/1873, f. 22-23).
2) Daclaratia sublocotenentului N. Gheorghescu, comandantul escadronului de caltrasi
...adunindu-se toti locuitorii in numAr ca 400 Impreuna cu neveste si copii ft esindu-ne
inainte au strigat ca a nu be is pamintul ca se face omor. D.-1 procuror s-au dat jos din tra-
Burt inaintea for si locuitorii au cerut un termen de 15 zile de a nu se executa mAsuratori pe
fata ptmintului pint sa se duct st se consulte ft (limit cu avocatii lor. D-1 procuror a admis
aceastt propunere dar d-1 Demetriade s-a opus cerind a se executa. Toti locuitorii adunati
s-au armat cu ciomege, au ',Avant asupra jandarmilor asupra celorlalti. Ant vtzut o leuct
trecind pe deasupra trAsurii. Dar cine a fi dat nu stiu Si nici nu-1 cunosc ct eu rtminind in
mijlocul locuitorilor ce inconjurasera jandarmii, ca st-i fac sa inteleagt 1-am somat in mai
multe rinduri gi ei s-au liniltit. Plitt atunci hist dintre locuitorii pe care nu-i stiu cum ti chianti
si nici nu-i cunosc an dat citeva lovituri dorobantilor luindu -le sl clout stbii".
Sublocotenent (ss) N. Gheorghescu
(Arh. St. Buzau, Trib. Buz Au, dos. 2645/1873, f. 98-99).
3) Declaratia t Aranului Andrei Toma.
,,... in adevtr, am lost impreunt cu toti locuitorii ca st ne opunem la executarea deciziunii
pentru ea aveam $i not o altt deciziune a Curtii de Casatie. Eu am pus mina ca st popresc trasura
d-lui procuror fi cu Ion Damian, iar pe ceilalti nu i-am bAgat in seamy fiind infur:at. De ase-
menea, nu am bAgat de seamy cine a dat cu ciomagul ca sa loveasca pe d-1 procuror fi nici pe
aceia ce au amenintat pe d-1 sublocotenent si an lovit pe dorobanti si le-au luat sablile.
Am facut aceasta pentru et voiau sA ne to pAmintul ce ne este dat de stApinire".
(Arh. St. Buzau, Trib. Buzau, dos. nr. 2645/1873, f. 31.)
D. G. I.
HPECTEHHCHOE gill/II-REHM B CMEEHH BY33Y

(CeHT. -ORT. 1873)
HPATROE CO,AEPIKAHHE
ABTOp ormussaeT own-1 8111180,8 M8 11CTOpHH HpeCTLHHCHHX BoccTaHolt
B patime Byaay. Pelth HgeT o BOCCT81111H RpecTbinx cum CMeeEH - Byaay npo-
TIIB gomeuvinca PyHa Bepgecity, giumgmeroaa OTHFITb y lop( cgaoft aemenb-
}me yqacnol 11 jam HMssameH naox.ue 8eMJII3. CTomutogeakte me mgy Kp ec Mg-
www.dacoromanica.ro
liamz n nocaangamg nomeunma, a gmetino: nponypopom, artsoxaTom, cynep-

ap6wrpom HOCTORHHOPO yeermoro HOMI4TOTa, ocprtepom x 40 rtopo-
6annamn", npomsonrao 26 ceirrn6ps1 1873 roga. lipecuadniam yga.noch
06PaTHT1, B 661"CTBO coagal, H npegcTasmTeae# BJIRCTH H coxpannm CBOH
senim.
ABTOp npnaaraer 11pOTOROJI, COCTOBJIOHRLIti nponypopom 6yeayucoro
cyAa no caygaro ero Bileaga B cum Cmeeng gaff nponegem4H nporkertyphi no
o6easemea3sanyno Rpecnain.
LE SOUIAVEMENT DES PAYSANS DE SMEENI-BUZ AU

(sept.-oct. 1873)
Rt sumE
L'auteur evoque un episode de l'histoire des revoltes paysannes

du district de Buzau. Il s'agit du soulevement des paysans du village de
Smeeni-Buzau contre le boiard Gana Vernescu lorsqu'il tenta des s'emparer
de leurs lots de terre et de leur donner en echange des terrains de mauvaise
qualite. La collision entre paysans et envoys du boiard un procureur,
un avocat, un superarbitre de la part du Comite departemental permanent,
nn officier et quarante gendarmes se produisit le 26 septembre 1873.
Les paysans reussirent a mettre en fuite le detachement arme et les
representants des autorites et a garder leur bien.
En annexe a son article, l'auteur joint le proces-verbal dresse par
le procureur du Tribunal de Buzau lors de son deplacement a Smeeni,
pour proceder au depouillement des paysans.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LOTRIA FORMA DE LUPTA A POPORULUI DIN BANAT
IMPOTRIVA STAPINIRII HABSBURGICE
Nemultumirea poporului exploatat §i asuprit din Banat s-a mani-

festat prin diferite forme de lupta, incepind cu cele inferioare, ca rezistenta
pasiva sau jalba, ping la cele superioare eascoala. Asemanatoare cu
ra,scoala, ca o forma superioarA de lupta, lotria actioneaza pe intreg teri-
toriul, avinduli centrele in regiunea muntoasa §i uneori in p'apuri§ul
mla§tinilor.
Lotria devenise in secolul al XVIII-lea un fenomen general, care
d'adea mult de lucru stapinirii habsburgice, ce lupta din rasputeri s'a-§i
consolideze recenta-i stapinire in aceasta provincie de granite, aducgtoare
de marl venituri. Lotria este asemanatoare haiduciei, care este constatata
ca forma a luptei de class in Tara Romineasca, Moldova, Transilvania,
Ungaria feudala, Peninsula Balcanica. Totu§i, nu este chiar identica
deoarece eel putin in secolul al XVIII-lea ea s-a manifestat in con
ditii §i ocupa un loc insemnat printre problemele ce feamintau
administratia habsburgica din Banat.
De la inceput este necesara o explicatie asupra faptului cg intre-
buintam pentru aceasta form'a' de lupta, termenul de lotrie §i nu de hai-
ducie. Aceasta se impune din mai multe motive. In primul rind, in acel
timp, haiduci se- numeau ni§te osta§i inarmati ai administratiei care
alcatuiau o armata de militieni (Banatische Landmiliz 1) ; 140 soldati
formau o companie de haiduci. Ace§tia erau intrebuintati in diferite ger-
, vicii administrative 2 §1 participau uneori la urmArirea lotrilor. In al doilea
rind, haiducii banateni, ca elemente razvratite, erau numiti lotri, de catre
popor. Acest termen se intilne§te printre altele §i 4n circularele parohiale,
prin care episcopii comunicg preotilor din sate, sa aducA la cunofitinta
poporului diferite dispozitii, eu ocazia slujbelor biserice§ti. Intr-o circu-
1 Antoniu Marchescu, Granicerii banaleni, Caransebeg, 1941, p. 54-55.

2 BarOti Lajos, Acialtdr Del-magyarorszdg XVIII szazadi tortenetehez, vol. I, p. 7,
reg. 107, vol. II, p. 55, reg. 42, $i p. 86 reg. 223.
www.dacoromanica.ro
lard parohiala 1 din 9 septembrie 1785, Indemnind pe preoti sa tina poporul

in supunere fats de stapinire, episcopul arata ca unii locuitori ca niqte
oameni netrebnici pentru faceri de rail gi pentru oarecare noae adunare
de lotri in Ardeal sa vorbese". Noae adunare de lotri" indica Incercarile de
rascoala ce au avut loc In Transilvania dupa infrIngerea rascoalei condusa
de Horia, iar vestea for ajunsese desigur §i in mijlocul taranilor banateni.
Circulara continua cu sfaturile pe care preotii sa le dea poporului. Citim
Intro altele : iara mai virtos pentru adunarea lotrilor intru sine supt grea
pedeapsa a grai &á nu Indrazneasca §i dear auzi cineva pe oarecare de
aceasta vorbind pe acela stapinirii caruia se cuvine indata supt grea pe-
deapsa sa se in.§tiinteze". Cronica lui Stoica de Hateg, relatInd despre
evenimentele petrecute In cadrul luptelor dintre turci §i austriaci In Banat
intre 1736-1739 vorbe§te despre o ciata de oameni armati, rumini,...
carii tilharea 9i ucidea ...". Mai departe cronica vorbe§te despre un haram-
ba§a de lotri". Rasculatii din 1738-1739 erau numiti de asemenea lotri".
In continuare, vorbind de inchiderea drumului trupelor austriace de catre
rasculati la Teregova, ni se spune ea au fost ajutati §i de alti lotri eurufi
de-a lui Racoti" 2. Lotrii din circularele parohiale Eli din cronica lui Stoica
de Hateg shit razvratitii sociali care prezinta un mare pericol pentru
stapinire, care is masuri energice pentru nimicirea lor, insa fara efect.
In afara faptului ca aceasta forma de lupta in Banat este mai intensa
§1 mai generala in spatiu qi timp ca in alte parti, §i ca este indreptata
mai mult impotriva administratiei habsburgice §i a uneltelor ei, argumen-
tele de mai sus ne determina sa pastram pentru haiducii din Banat, ter-
menul de lotri a§a cum exista in graiul poporului.
In documentele redactate in limba latina, lotrii shit numiti prae-
clones" iar uneori latrones". In unele documente redactate in limba ma-
ghiarg, §i traduse in romine§te se intrebuinteaza termenul de haramii
sau haiduci. Antonic Cosmor, in scrisoarea sa catre dregatorli comitatului
Bihorului, spune &á au sosit acolo haramii cu impu§caturi mari" 1i vor-
bind de lupta haramilor adauga : pe toate cararile pindesc pe dregatori
ca pe iepuri, §i-i omoara nefacind nici o alegere" 3. In adresa comitatului
Aradului a catre al Bihorului se spune : pentru impotrivirea primejdio-
§ilor haiduci (haramasagnak) i pentru pregatirea puterilor strinse indea-
juns spre stirpirea for din comitatul nostru". Termenul haramii" se gase§te
in corespondenta administratiei din Banat §i In graiul poporului, desig-
nind pe conducatorul cetei de lotri numit haramba§a. In corespondenta
administratiei cu organele vieneze sau cu districtele lotrii sint numiti
die Rauber". Termenii utilizati pentru hotii, ucigakdi ordinari sau alte
elemente de acest fel In corespondenta administratiei sint : die Diebe,
Wegelagerer, Murder, Thatter, tfibelthatter" etc. ala a se poate observa
ca die Rauber" indica elemente combative care intereseaza indeaproape
organele centrale : am 21 lull, friih ist der General-Adjutant Baron
1 Arh. St. TimiSoara, Circularele parohiale Racajdia, p. 45.
2 Cronica lui Stoica de Hafeg la Bujor Surdu, Rdscoala antihabsburgicd dirt Banat 1737 1738
In Studii ;i materiale de istorie medic, Buc., 1957, vol. II, p. 335, 341.
3 Hurmuzaki, Documente, vol. XV, partea a II -a, p. 1754, doc. 3325.
Ibidem, p. 1777, doe. 3358.
www.dacoromanica.ro
Scheroding von Raubern todt geschossen worden" (la 21 iulie dimineata

a fort ucis de catre lotri generalul adjutant baron Scheroding) 1.
ORGANIZAREA SI LUPTA LOTRILOR. Lotria forma de lupta a
maselor asuprite gi exploatate a actionat desigur gi mnainte de secolul
al XVIII-lea In diferitele ei forme. Un studiu al dezvoltarii luptei tara-
nimii banatene din cele mai vechi timpuri ar putea elucida multe din pro-
blemele care mteapt5, o documentare §tiintifica §i care deocamdata nu
pot fi cleat ipoteze.
In corespondenta administratiei §i a serviciilor districtuale §i comi-
tatense se vorbe§te foarte des despre actiunile lotrilor §i de masurile care
se iau impotriva lor, a§a ca se poate observa u§sor ca lotria ocupa un loc
aparte fats de delictele ordinare. Nici administratia nu o confunda cu
acestea, iar lupta impotriva lotrilor este o preocupare de seara, a admini-
stratiei habsburgice din Banat. Aceasta se poate vedea din documentele
timpului. Un document din 1731 vorbe§te despre die Partei der Rauber"
(ceata lotrilor) care prin tilhariile for ", face nesigure drumurile comerciale.
Acest fapt este calificat daunator Orli, §i considerindu-se imprejurarile
extrem de periculoase, devin les-majestate (Beleidigte Majestat) §i poate
fi privit ca un crimen contra Statum". Autoritatile sint foarte Ingrijo-
rate deoarece cum se arata in document raul se intinde ca §i o ciuma".
Ca solutie se propune a se considera ac,easta actiune ca les-majestate",
explicind ca les-majestate" este vitiul (Laster) care se comite In contra
poporului roman (prin care se intelege astazi orice provincie) §i in contra
securitatii lui, prin faptul ca se pune la cale o revolts (Emporung) prin
stringerea la un loc (Zusammenrottirrung) de oameni raj, care parasesc
agricultura §i. pun mina pe arme In contra statului spre ruina Orli" 2.
Pericolul pe care lotria 11 prezenta pentru stapinire determine Can-
celaria Au lid, sa trimita instructiuni specials referitor la masurile care
trebuiau s5, fie luate pentru nimicirea lotrilor. Aceste instructiuni trimise
dup5, 16 septembrie 1785 3 arata ca lini§itea este tulburat5, mai ales in trei
feluri de catre raufacatori :
In primul rind, de catre pradatori, care adapostindu-se In paduri qi
locuri ascunse, se unesc in cete sub vreun oarecare conducator, cu gind
de prada qi legindu-se intro ei cu jurAmint, dupa, anumite alezaminte
imbrati§eaza acest fel de viata.
1 Extras din jurnalul de campanie al armatei austriace la Dragalina, Din Isloria Banal ului
de Severin, partea a III-a, p. 204.
2 Arh. St. Timisoara, 7/4 f. 17-18. Traducere.
8 Hurmuzaki, Documenle, vol XV, partea a II-a, p. 1780, doc. 3366. Textul latin este :
.,Securitas a malefactoribus triplici potissimum ratione violatur".
Primo. A praedonibus, qui, ,n sylvas et loca abdita recedentes, in societatem sub duce
quodam animo praedandi coeunt, et, foedere inter se iuncti, certis institutis hoc quasi vitae
genus amplectunt.
Secundo. A colonis inter caeteros quidem in possessionibus degentibus, sedqui,
in hiantes alicuius, quem opulentiorem sciunt, facultatibus, conspirant et, irruentes domos
cum in colaram interdum caede autgravi cruciatu, eXpilant.
Tertio. Itidem a colonis, pastoribus aut aliis vagabundis, qui vel ex occasione, vel
condicto, vies obsident et, itinerantis aggressi despoliant.
www.dacoromanica.ro
In al doilea rind, de catre locuitorii care isi petrec viata impreuna,

cu ceilalti pe mosii, Ina care, rivnind (bunurile) ale unui oarecare pe care
it stiu mai bogat, conspir'd si, atacind casele, despoaie pe locuitori cu ucideri
sau maid torturi.
In al treilea rind, tot din partea locuitorilor, pastorilor sau a altor
vagabonzi, care, sau din intimplare, sau punind la cale, pindesc drumurile
si atacindu-i pe drumeti Ii despoaie.
Din cele de mai sus se desprinde eg, cei considerati de catre stapinire
ea, tulburg, linistea, fac parte din cele trei categorii de raufacatori. Dintre
acestia, cei din prima categorie praedones" sint desigur lotrii. Este posibil
sa, existe lotri si in cea de-a doua categorie. Aceasta supozitie o facem ca
urmare a faptului ea episcopul Vichentie Popovici, trimitind preotilor,
in traducere romineasca aceastg, circulark introduce la cea de-a doua cate-
gorie, in text : Cu juramint, pre sine se legatuesc" 1. Aceasta, introducere
in textul initial poate fi o traducere gresita a cuvintului conspirant",
dar poate fi si o introducere intentionata a episcopului care cunostea
situatia de la sate. A doua ipoteza, este in oarecare masura confirmata,
prin dispozitiile care se dau de catre guvern ca sa, se supravegheze Judea-
proape populatia de la sate. Este posibil ca si cei din a doua categorie
&A fi fort deci lotri, deoarece legatura prin juramint in secolul al XVIII-lea
era un element ce nu lipsea din organizarea cetelor. Faptul ca,' circulara
Consiliului Locotenential maghiar arata, c6 a doua categorie e formats
din locuitori ce stau in sate si, rivnind la bogatia altora, conspire, ne indrep-
tateste O. credem ca acestia sint iobagii exploatati de catre nobili 2 sau
jefuiti de agentii fiscali, care isi razbung saracia lor, prin jefuirea celor
bogati. Cu toate aceste argumente nu putem considera In mod hotarft
ea cea de-a doua categorie india pe lotri, ca elemente combative impotriva
stapinirii habsburgice sau impotriva exploatarii nobililor si a bogatasilor
satelor. Cea de-a treia categorie indica pe hotii :si pe jefuitorii
ordinari.
*
Cauza lotriei este de autat In exploatare si asuprire. Este explicabil
faptul ca, in secolul al XVIII-lea fuga din sat $i lotria devine un fenomen
general. Exploatarea poporului din Banat de catre guvernantii habsbur-
gici is forme tot mai accentuate, ca urmare a faptului ea aceasta provincie
a coroanei trebuia sa, aducg, erariului venituri mari, stoarse din tot felul de
dijme si contributii. Aici, in decursul secolului al XVIII-lea se dezvolta
manufacturile de stat pe scar large, in raport cu alte provineii. Procesul
de acumulare primitiva, al capitalului are loc chiar la ineeputul acestui
secol, ca urmare a faptului car Banatul, considerat ca pradg, de razboi,
a devenit domeniu al coroanei habsburgice, iar tot pamintul a trecut in
1 Arh. St. Timisoara, Circularele parohiale Racajdia, p. 40 nr. 12 si In circularele

altor parohii se (lila aceasta circulara cu acelasi continut.
2 Inceptnd din 1781 praediile sint scoase In vinzare de catre erariu, asa ca In Banat se
Incheagii larfisi o nobilime eXploatatoare.
www.dacoromanica.ro
proprietatea curtii vieneze. Taranii bAnateni, care, in perioada sfirsitului

stapinirii turcesti in Banat, devenisera proprietari deplini ai loturilor pe
care le lucrau, se vazura farg proprietate, iobagi ai curtii, lucrind sesii
iobAgesti, on muncind ca robotasi in mine sau manufacturile ce luau
fiinta. Intretinerea garnizoanelor militare, sarcinile fiscale crescinde, secl-
tuirea tgranimii ca urmare a deselor ra'zboaie, intensificarea exploat5xii
ca urmare a impletirii relatiilor feudale cu cele capitaliste care agar in
acel secol, determing, o ascutire a contradictiilor intro masele tgranesti
i stApinitorii habsburgici, sau nobilimea care se reinchega in Banat in
ultimele doul decenii ale secolului al XVIII-lea. Lipsiti de proprietate de
pamint, exploatati de curte f;si asupriti de functionarii habsburgici sau de
militari, t5,ranii lupt5, sub diferite forme. Mill din ei, mai curajosi 1i
mai combativi, iau calea codrului si se organizeazI in cete de lotri. Instruc-
tiunile Consiliului Locotenential maghiar amintite, precum i marturiile
contemporane confirmg, in parte cele de mai sus 1.
Consiliul Locotenential maghiar arata in altg parte a instructiunilor 2 :
77 sentimentul necesit6tii Ii impinge la tilharie, care sentiment in aceasta
provincie pare s5,-si aibg originea..." 3. Zeci de rapoarte ale Verwalterilor
c5,tre administratie, arata ca taranii luati la robotA protestau 1i fugeau
de la diferite lucr5,ri care se desfkurau in timpul muncii cimpului. Desigur,
poate unii neglijau intr-adevar agricultura $i se ocupau mai mult cu cres-
terea vitelor, dar aceasta nu era o consecinta a trindAviei. Nivelul redus
de dezvoltare a uneltelor f5,cea ca productivitatea muncii in agriculturg
s1 fie scazuta ; contributiile, dijmele 1i alto soiuri de impozite dup5, avere
storceau pe tarani, ori, in timpul conscriptiilor in vederea stabilirii impozi-
telor, vitele se puteau usor ascunde in munte, p6puris sau chiar in alte sate,
pentru a nu fi impuse §i rapoartele districtelor arata, multe cazuri de acest
fel. Dar mai este o cauz5, a neglijarii agriculturii" ¢i trindgviei" constatat5,
ehiar de Iosif al II-lea cu ocazia calgtoriei sale in Banat. In instructiunile
trimise comitatelor din Banat de catre acesta in 1785 so spun printre
altele : Fat5, de valahi exists Inca un comportament negativ, de unde
provine s6,1bAticia, nemultumirea ei se considers ca stau pe pgminturile
for de azi pe patine. A fost o mare gresea15, ca le-au fost luate pgminturile
cele mai bune pentru colonisti, ei fiind transferati In alto sate si au fost
continuu supusi sicanelor, cu toate ca ei sint locuitorii cei mai vechi ai
regiunii 4. Istoricul burghez Lenart Bohm argtind starea taranilor bAna-
teni in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea scrie intro altele : Nici
un Oran nu avea proprietate cu exceptia colonistilor germani ; Varanul
1 Hurmuzaki, Documente, vol XV. partea a II-a, p. 1781. Textul latin este : Sicut male-
facta huiusmodi ex duobus praecipue fontibus nascuntur, nempe tuditate omnisque moralitatis
ignoratione, et necessitate, ita duo principalia illis media opponenda sunt : institutio et per la-
borem occupatio.
2 Arh. St. Timisoara, Circularele parohiale RacAjdia, nr. 12, p. 41.
3 Hurmuzaki, Documente, vol. XV, partea a II-a, p. 1782. Textul latin este : Interdum
necessitatis sensus ad praedandum inducit ; Qui in his provinciis non videtur indeoriri
quod media necessariorum vitae auxiliorum populo desint, sed magis ab otlo neglectuque
agriculturae.
4 Bohm Lenart, Del-Magyarorszdg cagy az ungynevezett Bdnsdg ktil5n fdrlinelme, Pesta,
1867, vol. II, p. 148-149.
www.dacoromanica.ro
avea p6mintul numai in folosinta, si nemernicia a fost dusA de functionari

atit de departe in& pentru 30 florini au predat posesiunea thaneasca
primului venit, alungind pe than impreung cu familia. Acest fel de admi-
nistratie a produs in mod natural plingeri i rhvratiri ; atunci se raporta
la Viena ca Banatul intreg e de rhvrAtiti, ca Banatul intreg e o bandA de
tilhari. Intr-adevar o bands de tilhari jefuia in Banat, dar aceea nu era
formats din Omni" 1. Asadar, cauzele negliArii agriculturii" si a trind6,-
viei" trebuiesc cautate in faptul ca Oranul putea fi alungat sau mutat
de pe phnintul tau dupg bunul plat al functionarilor i administratiei ;
stoarcerile, abuzurile si jafurile oficiale si neoficiale, adinceau sgracia
thanilor, ascutind contradictiile intre tarani i guvernanti, ceea ce deter-
ming, pe tarani sg, lupte sub diferite forme dintre care fuga i lotria devin
fenomene generale in secolul al XVIII-lea. Or, taranul isi putea lua cu
sine mai usor vitele cleat restul gospodhiei pe care o phasea.
Johann Lehmann, in insemnhile calatoriei lui de la Pressburg la

Sibiu, intre 1780-17852 trecind prin Banat (15, informatii asupra lotrilor,
pe care le ia din expunerea verbal5, a unui ofiter distins" adresata auto-
ritatilor. Vorbind despre conduchorul cetei de lotri spune cg, este in cele
mai multe cazuri : un astfel de om, care crede cá i s-a Mout lui, sau tatAlui
eau, sau rudelor sale, o nedreptate §i are motiv s, obtinl o satisfactie
pentru sine insusi sau pentru rudele sale... un astfel de individ abia isi
arats intentiile rAzbunatoare §i imediat I i &este multi adepti printre cei
similari". Aceste marturii contemporane, luate de la un ofiter care nu
avea nici un interes sg, prezinte cauzele luptei lotrilor intr-o luming favo-
rabila, ci din contra, aratg ca o cauzg a luptei, nedreptatea, care desigur
nu putea veni declt din partea autoritatilor habsburgice. Din marturia
de mai sus se desprinde ca erau multi nedrepatiti, deoarece cel ce-si aratI
intentii fazbunatoare Isi gheste multi adepti printre cei similari". Yn alts
parte vorbind despre hothirea for de luptsa, Lehmann consemneazI : este
obisnuit la asemenea statornicie, ca, nici cele mai alese mijloace de torture
nu-i store nici o marturisire) sau streangul §i roata, cainta".
Lotrii se constituie in cete sub un conducator : sub ducem quodam
...coeunt", se leagA,' intre ei cu juramint : foedere inter se iuncti" 3 si
imbraliseazg un nou fel de via-V-6. Lotrii lupta, timp indelungat, unii fac
parte din ceata" cea mai mare parte a vietii, astfel Adam Moharu 4 amintit
ca lotru intr-un ordin al administratiei din 15 mai 1720 privitor la urmg-
rirea lui, este mentionat documentar, Inca in 13 oct. 17416, deci dups
21 ani. In general, numele, familiile ci satele de origine ale lotrilor, sint
cunoscute autoritatilor, totu6i rareori functionarii cuteazg sg se ating5, de
familiile lor, de teama rgzbunasii. Administratia ins5, ia uneori mhuri
1 Bohm Lenart, Del-Magyarorszdg vagy az ungynevezett Bansdg kiilon tartinelme,
Pesta, 1867, vol. II. p. 98-99.
2 Berkeszi Istvan, Mull szdzadi killf6ldi utctz6k feljegyzesei Temesvdrrol es Delmagyaror-
szdgrol. Tortenelmi ds regeszeti ertesit0. IV. evf., 1890.
Hurmuzaki, Documente, vol: XV, partea a H-a p. 1780.
4 Dr. Barati Lajos, Adattdr, vol. I, p. 496, reg. 129.
6 Ibidem, vol. I, p. 524, reg. 209.
www.dacoromanica.ro
represive impotriva familiilor lotrilor, nu MIA a atrage rgzbunarea ulte-

rioarg a acestora : in 1743 se aresteazg copiii harambalei Deak 1, in 1746 se
aresteazg tatgl gi fratii haramba§ei Mihail, apoi sotia vi copiii unui lotru
originar din Carmova 2 etc.
Ceata de lotri este condusa, de un harambaqg, numire care se pgstreaza
§i in documentele redactate in limba germang. Uneori in corespondenta
districtelor cu administratia, se mai intilnesc termenii de Oberrauber,
Rauberanfiihrer sau chiar Capitan. Intr-un document din 12 iunie 1782,
din Oravita 3, un species-facti, care tontine o declaratie a inginerului
cameral montanistic Iosif Ruziska din Nermet, se poate vedea existenta
unei cete de 12 lotri condusg de un capitan (Stroe Conjerevnic) avind ca
ajutor un locotenent (Peter Gusmann) iar in ceata se afla gi un caporal.
Cu toate acestea, termenul de haramba§g era cel consacrat pentru condu-
cgtorul cetei, termen ce se afla 1;,i in graiul poporului. Se cunosc multi
haramba§i vestiti : Johann Deak, Adam Moharu, Iangq Bumblci15, de la
Teregova, Pavel Dgrabantu de la Ggtaia, Oberrguberul Nicolitza (Nicol-
cea), harambaii Rista, Schiwan Vergovici, ilia Moldovanu, Marcu din
Vermef$, Misko sau Pava Kolar etc.
Numgrul lotrilor din cete variazg ; uneori rapoartele semnaleaza
cete mici de 6-8 lotri 4, alte on 20 5, 50 6 sau 60', in majoritatea cazurilor
ins5, Mfg' a indica num'grul, rapoartele mentioneazg : o ceata numeroasg
de lotri". Faptul cg uneori se semnaleazg cote compuse dintr-un numar
redus de lotri, nu inseamng intotdeauna cg ceata este mica numerice§te.
Se intilnesc dese cazuri in care ceata se imparte in grupuri §i actioneazg
pe subcete. Serviciul districtual Lipova raporteazg la 30 august 1737 8 &A
drumurile spre Transilvania slut nesigure din cauza linpra§tierii in trei
parti a cetei de lotri (Rauberhorde) ce actioneazg in districtul Lipovei.
A§a se explica, gi faptul, ca uneori rapoartele semnaleazg un numgr de
lotri care fac parte din ceata haramba§ei Adam Moharu sau harambakiei
Nicolitza, sau D ak etc., alte on indica', §i participarea direct/ a haramba§ei,
cind acesta se afla cu acea subceatg.
In timp de rascoala, ceata de lotri devine elementul cel mai cornbativ
i mai mobil al ei, iar harambmii conduc de multe on diferite grupuri de
rasculati, a§a cg lotria se integreazg' in rascoala. Un raport al distric-
tului Vir§e? din 28 noiembrie 1738, semnaleazg c/ ceata lui Adam Moharu
compusg din 600 de lotri, a ocupat mina de la Boca pe care au stapinit-o
timp indelungat ; raportul mentioneazg c5, de ace§tia este foarte greu s5,
to apropii cit timp, stau in pgduri". Ceata de lotri este alcatuitg uneori
de oameni din acelmi sat", alte on din localitgti diferite ; ceata de lotri
1 Dr. Bareti Lajos, Adattkr, vol. I, p. 513, reg. 619.
2 Ibidem, vol. I, p. 370, reg. 340 $i vol. II, supl., p. 55, reg. 95.
3 Arh. St. Arad, copia nr. 1807/1782.
Bar6ti, op. cit., vol. II, p. 375, reg. 159.
3 Ibidem, vol II, p. 375, reg. 167.
o Arh. St. Timiloara, 7/4 1. XV si 30/196 f. 1098-1101.
7 Ibidem, 30/196, 1. 1098.
8 Barati, op. cit., vol. I, p. 84, reg. 205.
o Ibidem, vol. I, p. 318, reg. 123.
1° Ibidem, vol. II, supl. p. 53, reg. 53.
www.dacoromanica.ro
care 1-a luat ostatic pe inginerul montanistic Ruziska era formats juma-
tate din lotri originari din comitatul Timi§, iar jumatate din satul
Bogenirisz (ortografia orginalg, de Maga Caransebes1). In cetele de lotri
alaturi de romini se gasesc luptind impotriva exploatatorilor §i alibi,
germani, maghiari, etc. Cu toate c5, rapoartele Verwalterilor nu indica
aceasta in mod direct, insa din informatiile date de numeroase rapoarte;
se poate deduce 2.
Centrele de rezistenta si actiune ale cetelor de lotri, se aflau in regiunea
muntoasa, mai rar in cea mlastinoasa. Instructiunile Consiliului Locote-
nential din 1785 indica aceasta precis, aratindu-se ca lotri isi au adapos-
turile mai ales in regiunea muntoasa a comitatului Cams regiunea dintre
Caransebe§ si Sasca"3. Acelasi lucru se constata din masurile pe care ur-
meaza sa le is pentru stavilirea luptei lotrilor ; Consiliul Locotenential
ordona ca negustorii care vind pulbere §i gloante in anumite orase sa
fie pe cit posibil oameni de incredere. Orasele si tirgurile amintite in ins-
tructiuni sint : Vir§et, Ciacova, Aradul Nou, §i Lipova in comitatul Timis,
Lugoj in comitatul Caras, Arad in comitatul Aradului, Oradea Mare in
Bihor, Becicherecul Mare §i Sinnicolaul Mare in comitatul Torontal,
Panciova, Biserica Alba, Caransebe§ si Mehadia in granita militara4. Dintre
orasele de mai sus In afara de Arad si Oradea Mare toate celelalte se aflA
in Banat, iar dintre acestea majoritatea se afla in apropierea sau chiar
in regiunea muntoasa. Faptul ca din 13 ono §i tirguri citate, 11 se afla
in Banat, precum si faptul ca instructiunile guvernului specifica exact si
regiunea in care lotrii isi an mai ales adaposturile si centrele for de actiune,
denota ca in secolul al XVIII-lea aceasta forma de lupta era mult mai intensa
in Banat cleat in alte parti. In species-facti" din 1782, amintit mai sus,
Ruziska spune ca a fost dus de catre cei 12 lotri care 1-au hat ostatic,
Limp de 6 ore, urcind pin'a' in cea mai inalta padure crasovana". Johann
Lehmann in jurnalul sau de calatorie, indica regiunea dintre Caransebe§,
Mehadia, Panciova, Oravita, ca regiune periculoasa pentru calatori, din
cauza lotrilor numerosi. IIn alt calator strain contele Hoffmannsegg din
Lausitz-ul de Sus, in scrisorile lui de cala'torie3 vorbind despre drumul de
la Panciova la Mehadia spune ca se poate ajunge pe trei drumuri : unul
pe Dungre, care e periculos din cauza virtejurilor, al doilea prin Timi-
§oara, Lugoj, Caransebes, iar al treilea prin muntii numiti Stancilova.
Ultimele doug sint deopotri-v5, de piimejdioase din cauza lotrilor : pe
aceste drumuri relateaza el trebuie ceruta escorts militara".
Din cele expuse se constata ca, centrele principale ale lotrilor se
afla in regiunea muntoasa. a Banatului. Centre de lotri se afla $i in regiunea
mlastinoasa unde se adapostesc in pgpuri§ul nesfirsit. Administratia is
masuri ca sa se stabileasca posturi fire, EA, se inarmaze luntrasii de pe mlas-
ting, sa se formeze detasamente militare de luntrasi (Csaiken), care urma-
1 Arh. St. Arad, copia 1807/1782.
2 Bar6ti, op. cit., vol. I, p. 315, reg. 20., Ibidem, vol. II, p. 14, reg. 339. Ibidem, vol II,
p. 85, reg. 214.
a Hurmuzaki, Documente, vol XV, partea a II-a, p. 1783.
4 Ibidem, p. 1786.
Berkeszi, op. cit., an VI, fasc. I.
www.dacoromanica.ro
rest pe lotri In mlastinl. 0 area, a Administratiei catre serviciul distric-

tual Pancioval, arata ca s-au luat masuri impotriva cetelor de lotri care
s-au cuibgrit in mlastinile de la Ilancea".
Din aceste centre, lotrii isi intind raze de actiune In intreg Banatul,
uneori tree si in Transilvania, Tara Romineascg, sau peste Dun'are si Tisa.
Vorbind despre regiunea in care lotl.ii iii an adgposturile i despre modul
cum ataca, instructiunile Consiliului Locotenential2 spune ca adaposturile
se afla in regiunea dintre Caransebes si Sasca ; lotrii, sau iii exercitl acolo
jafurile lor, sau n6valesc de acolo ca dintr-o cetate spre locurile de ses
si apoi se retrag iarasi la adAposturi", pentru a impiedica aceastI ngvalg,
guvernul crede potrivit a se aseza in munti uniati puternice de militie.
Lupta lotrilor bangteni in secolul al XVIII-lea are specificul c5, este in-
dreptatg in primul rind, impotriva administratiei habsburgice, a functiona-
rilor, a diferitelor institutii etc. Din numeroasele rapoarte ale Verwalterilor
i administratiei reiese aceasta lupt5,. La 17 iunie 1730 este atacata posta
de la Slatina de catre lotri, care an promis sefului postei ca-1 vor mai vizita3,
in aprilie 1722 harambasa Stoia ataca $i captureazg, 17 care cu cearg, trimise
administratiei la Timisoara sub paza militarA, de catre Hermann incasa-
torul zeciuelii4. In 1731 s-a prAdat case districtuald din Iasenova5 ; in 1735
a fost atacat cnezul de la Caransebes si jefuit de sums ce reprezenta o
parte a contributiei, pe care o ducea la Timisoara6. Un alt raport arata ca
la 19 noiembrie 1737 a fost atacat de catre lotri in satul Rattay un tran-
sport militar de vite $i cai pentru armata. ; lotrii au luat 27 cai si 8 boil.
In 1738 a fost ocupatg mina de la Bocsa de catre harambasa Adam Mo-
haru cu ceata lui, in 1741 harambasa Johann Deak a trimis vorbI Verwal-
terului si controlorului districtului Panciova ca dacg le face placere sa
se lupte cu ceata lui, sá-i urmareasca mereu". Din corespondenta admi-
nistratiei cu districtul Orsova reiese ca in 1745 lotrii an lipsit erariul de
8750 florini ce reprezentau incasArile vamale i contributionale ale dis-
trictului8, in 1752 o ceata de lotri ataca mina de la Sasca°. 0 note a Co-
mandamentului general 135,natean atre Comandamentul general din
Buda din 18 iulie 1775 arata ca nu poate trimite trupe pentru siguranta
minelor si a districtelor Caransebes, Lugoj, Virset, eaci nu are armata
suficient5, qi cere in consecint5, ajutoare10. In adresa din 21 iulie 1775 a Co-
mandamentului general bgnAtean catre eel din Buda, se arata ca lotrii
1 Bar6ti, op. cit., vol. I, p. 352, reg. 106.

Hurmuzaki, Documente, vol. XV, partea a II -a, p. 1783. Textul latin este : Cum annorum
complurium experientia constet praedones in montano comitatus krassoviensis tractu inter
Caransebessinum et Szaszkam se potissimum colligere, ibi receptacula sua habere et vel ibi
solum praedonicia sua exercere, vel interdurn quasi ex arce inde ad planiora prorumpere, et
rursum lane se recipere...
3 Bar6ti, op. cit., vol. II, p. 193, reg. 361.
4 Ion Stoia Udrea, Rdscoala din 1738, p. 19.
5 Arh. St. Timiloara, 7/4 f. 16.
6 Bard-1i, op. cit., vol. II, p. 334, reg. 88.
7 Ibidem, vol. II, p. 383, reg. 266.
8 Ibidem, vol. II, p. 257, reg. 999 $i vol. I, p. 366, reg. 225.
o Ibidem, vol. I, p. 49, reg. 237.
1° Arh. St. Timiloara, 30/196, f. .1099 $i verso.
12 c. 2681
www.dacoromanica.ro
178 CONTRIBUTII DE ISTORle LOCALA 10
nelinistesc mai ales minele eezaroerdefti" expuse pradaciunilor Ii peri-

colului de incendiu In detrimentul erariului suprem"1.
Lotrii isi indreapta atacurile impotriva functionarilor administratiei
$i a uneltelor lor. Lehmann spune ca lotrii slut spaima functionarilor".
Corespondents, serviciilor districtuale abunda in rapoarte care indica
multi cnezi, obercnezi, verwalteri etc. amenintati, luati ostatici, batuti,
jefuiti, ucilgi, unii din razbunare altii pentruca erau funetionari ai admi-
nistratiei exploatatoare 2. Negustorii, circiumarii, arendasii diferitelor
praedii sau impozite, slut adesea atacati de catre cetele de lotri. Contele
Hoffmannsegg care calatorea prin Banat in 1793 trecInd prin regiunea
Sasca, vorbeste despre lotri si felul lor de lupta. Ei nu ataca in chip
de ucigasi, fntli nici nu trag ci stau pe vre-o movila in cete de 50-60
oameni, sar inainte, jefuiesc pe calator si-1 lass sa plece. Oamenii lor favo-
riti continua el slut comerciantii. De la acestia asteapta ca sa le
dea o parte din averea lor obtinuta prin inselatorie". Rapoartele timpului
confirma cele de mai sus. Lehmann spune ca lotrii comit mai putine fapte
neomenesti fats de cei nenorociti", intelegind prin nenorociti pe cei saraci,
care formau masa populatiei.
Este necesar ca sa incerc5.m lamurirea unor actiuni ale lotrilor de
care ei an fault uz in lupta lor §i anume faptul ca jefuiau sau uneori ucideau.
Istoriografia burgheza Eli mai ales cea sovina in tendinta ei cunoseuta de a
eclipsa diferite forme de lupta ale poporului asuprit si exploatat, a folosit-
aceste aspecte considerate negative si a cautat sa infatiseze lupta lotrilor
In mod defavorabil, minimalizind sau ignorind continutul luptei. Astfel
3n opozitie cu folclorul lotrii au fost considerati tllhari, pradatori de
catre istoriografi. Poporul i-a cintat lima In cIntece ; un studiu al folclorului
banatean ar contribui mult la intarirea acestei argumentari. Istoricii
burghezi, care au folosit In studiile lor corespondenta dintre districte ji
administratie, sau dintre aceasta ji curtea vieneza sau Consiliul Locotenen-
tial, nu an consemnat in lucrarile lor, un fapt care atrage imediat atentia
Eli anume ce, acolo uncle se vorbeste de Tauber" se vorbeste in majoritatea
cazurilor si de m5,suri militare, executii spectaculoase, potere de zeci gi
Bute de ostasi apartinind de unitatile diferitelor garnizoane, cu planuri de
lupta intoemite, deoarece organele administrative ale districtelor cu militia
locals, erau considerate prea slabe, ca 85, poata lupta cu ei. Din contra,
acolo undo rapoartele semnaleaza : die Diebe, Wegelagerer, Morder,
Ubelthatter", nu se iau masurile amintite mai sus. Concluziile noastre
sint c5, in marea majoritate a cazurilor die Rauber" indica pe lotri,
similari en latrones et praedones" din documentele redactate in limba
latina si cu haiducii din Transilvania, Moldova, Tara Romineasca, Penin-
sula Balcanica etc. Administratia habsburgic5, cunostea destul de bine
continutul luptei lor, anume ca era indreptata impotriva exploatarii si
stapinirii habsburgice, fapt pe care nu-1 marturisea deschis ci cauta sa
infatiseze continutul acestei lupte intr-o forma defavorabila, atitudine
pe care istoriografia burgheza a Impartasit-o fara rezerva.
1 Arh. St. Timisoara, 30/196 fol. 1098 si verso.
Aurel TintA, Aspecte din lupla maselor populare din Banat Impotriva exploatdrii habs-
burgice to prima jumdtate a sec. XVII, in Studii ;i articote de istorie, v. II, Buc., 1957, p. 272-273.
www.dacoromanica.ro
11 CONTR I BUTI I DE I STORI E LOCALA 179
Cetele de lotri aveau nevoie s5,-§i asigure baza materialA a luptei for ;
aveau nevoie de arme, munitii, provizii pentru lama. etc. Nu puteau altepta
aceasta de la satele sgracite de unde ei se desprinseseara, cn atit mai mult
on oft cetele de lotri erau numeroase. BogAtiile Banatului erau concen-
trate in mina functionarilor administratiei ; la serviciile districtuale unde
se aflau sume strinse din sate drept contributii, la oficii de po§t1, vamri,
la administratia minelor, sau la diferiti arenda4i, negustori care speculau
neruOnat lipsurile tara'nimii, la nobilii care reapar in Banat in ultimele
dou6, decenii ale secolului al XVIII-lea. Astfel lotrii recurg la jaf, pe
de o parte pentru a asigura conditiile luptei for indelungate, pe de alts
parte pentru a razbuna nedreptatile suferite de satele din care se
desprinsesera.
In general, haiducii jefuiau pe bogati §i cradeau la &grad. Acest
aspect al luptei credem ca a existat qi in cadrul lotriei bAnatene ; faptul
c.1, rapoartele timpului nu semnaleazA aceasta, I§A. gase§te explicatia ca
lotria se facea In mare taina, deoarece dispozitiile severe prevedeau pedeapsa
cu moartea §i pentru complici kii nu era greu ca cineva suspectat a ar fi
primit ceva, sa fie invinuit de complicitate. Documentele vorbesc de
77tainuitori, In legaturA cu lotrii, agenti ascun§i" etc, aceasta ar putea
indica ci oamenii saraci sprijiniti de lotri.
SPRIJINIREA LUPTEI LOTRILOR DE CATRE MASELE POPULARE. Lupta
cetelor de lotri a fost sprijinitg, de care satele de tgrani exploatati qi de
p'atura plebeians a oracelor. Acest sprijin constA, in gazduire, procurare de
informatii, de hrang, imbrgcgminte, arme, intelegere tainia intre taranii
ce erau obligati &A participe la urmarire §i lotri, sprijinirea familiilor
acestora etc.
Un raport din 30 mai 17271 aduce la cuno§tinta administratiei c5,
haramba§a Adam a facut o publicatie" in satele circumscriptiei Zame-
rului §i Cara§ovei, prin care anunt5, pe tgrani, ca atunci chid ei particip5,
alatnri de aramata, §i functionari la urmarirea lotrilor din ceatg, BA', nu
impute in lotri, ca-ei qi el a dat dispozitii lotrilor, s'a nu Impute in tarani,
ci numai in functionari ci husari. Serviciul districtual Lipova2 comunicA
administratiei la 3 septembrie 1738 a valahii sprijinl cetele de lotri (Rau-
berhorden). Multe adrese aratA ca lotrii sint gazduiti de titre locuitorii
§i chiar de titre unii cnezi, care apoi erau arestati. Acest fapt, a lotrii sint
sprijiniti uneori chiar de catre cnezii unor sate, este explicabil prin aceia
ea cnezul era un tgran ales de sat, confirmat de titre administratie de care
dese on era pedepsit cu lovituri de bit'a ; acesta nu se deosebea prea mult
de ceilalti tArani, cu care fAcea uneori cauz6 comung. Sub invinuirea de a
fi avut legaturi en lotri, de a-i fi ajutat §i gAzduit, an fost arestati ci pe-
depsiti multi cnezi printre care : cnezul din Arataz, din Mgrul, cnezul satului
Vattina3, cnezul Mihat din districtul Ciacova4 §i altii. Serviciul districtual
1 Bar6ti, op. cU., vol. I, p. 505, reg. 370.
8 Ibidem, vol. I, p. 328, reg. 410, p. 332 reg. 504 si vol. II, p. 190, reg. 308.
4 Arh. St. Timi§oara, 3/17, I. 61-63.
www.dacoromanica.ro
Or§ova-Almaji comunica, administratiei la 19 octombrie 1748 ea urmarirea

lotrilor poruncita in district, se pare ea va avea rezultat qi se va ajunge
la scopul dorit, dad, ace§tia nu vor fi in§tiintati de catre tradatori
ascunqi" .
Administratia habsburgica, dindu-§i seama de sprijinul pe care
cetele do lotri 11 an in sate, le impune la raspundere colectiva pentru pagu-
bele pe care lotrii le aduc erariului pe teritoriul lor, sau math' sa le con-
stringa sa participe la urmarirea §i prinderea lotrilor. A§a in 1745 satele
districtului Or§ova-Almaj au fost impuse sa acopere suma de 8570 florini
apartinind erariului, suma capturata, de lotri. Comuna Vraniuta din dis-
trictul Palanca Noug, a fost amendata cu 1 000 de florini in 7 iunie 1728 ;
administratia ordona prin circulare trimise districtelor, sa se face cunoscut
satelor ca daca nu alung6 cetele de lotri de pe teritoriile lor, sau daca
nu va fi adus eel putin capitanul Dusk viu sau mort, atunci Vara nici o
consideratie vor trebui -at plateasca toate pagubele facute de lotri2. Unele
sate nu vor sa participe la urmarirea lotrilor, altele dad, participe o fac
din obligatie, a§a ca urmaririle nu dau rezultatele ateptate de autoritati ;
un raport al serviciului districtual Palanca Noua3 informeaz6 adminis-
tratia In 21 mai 1729 ea a urmarit cetele de lotri, cu 67 militieni §i 400 de
tarani, dar nu a prins pe nimeni. 0 adresa din 10 februarie 1742 a admi-
nistratiei catre serviciul districtual Becicherec° da instructiuni cum sa
se Imparts amenda pe satele care an refuzat sa participe la prinderea
lotrilor. Comuna Arataz, care a refuzat sa participe la urmarire, ba chiar
i-a qi adapostit, a fost amendata cu 500 florini, suma pe care-o achitase la
15 martie 1742 ; la 3 august acela§i an, este din nou amendata° pentru
acela§i fapt.
Administratia habsburgica is masuri de supraveghere a taranilor
valahi §i sirbi, ca ace§tia sa nu sprijine cetele de lotri, se dau pedepse
aspre pentru cei care sint dovediti ca fac acest lucru : un document° din
30 martie 1774 arata ca doi gra,niceri valahi, Schurs Vojkan §i Petasko
Nemuk (ortografia originals), an fost condamnati la moarte prin treang,
ca sa serveasca de exempla pentru altii, deoarece aveau legaturi cu lotrii
carora le dadeau ajutor. Lupta impotriva cetelor de lotri devenise o
problems care se situa in centrul atentiei Comandamentului general bana-
tean. Toate mburile 0i poterele de ping, arum nu dasera rezultatele a§tep-
tate de stapinire ; cetele de lotri, sprijinite de masele de tarani, valahi
ti sirbi, cre§teau si ca numar §i ca marime ceea ce Ingrijora mult
autoritaVile.
0 not provenind de la Comandamentul militar banatean catre Co-
mandamentul general din Buda din 21 iulie 1775 arata ca cetele de lotri,
compuse din 50-60 capete, dau atacuri indraznete, §i ca armata exis-
2 Ibidem, vol. II, p. 257, reg. 999, p. 14, reg. 332 §i vol. I., p. 366, reg. 233.
6 Ibidem, vol. I., p. 329, reg. 418 0 p. 332, reg. 504.
e Arh. St. Timiloara, 28/66, f. 503/506 0 77/114, f. 817.
www.dacoromanica.ro
13 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA isi
tents In Banat nu le poate face fatal. Efectivele trupelor din Banat dupa'
unele calcule erau la 1775 de 5 500 infanteristi $i 1 500 cavaleristi. Dad,
se is in considerare ca in 1788, In timpul razboiului, Inaintarea turcilor
la Orsova s-a lovit de rezistenta trupelor austriace care aveau un efectiv
de cca. 4 300 ostasi2, In mod comparativ se poate deduce taria cetelor
de lotri In 1775, daca trupele existente atunci In Banat erau consi-
derate slabe.
Pentru a face fats pericolului pe care 11 prezenta lupta cetelor de
lotri Comandamentului militar banateans cere celui din Buda la 18 iulie
1775, un ajutor de cel putin 1 200 oameni, trupe in care sa nu se gasescl
nationalisti". Sub nationalisti" se Intelegea In documentele timpului
populatia rominl din Banat, ostila stapinirii habsburgice. Aceste trupe
de ajutor vor avea misiunea specials sa stavileasca incursiunile cetelor de
lotri, sa le urmareasca, sa le prinda si sa le nimiceasca pentru restabilirea
securitatii tariff asa de tulburatl de numerosii tilhari" Incheie documentul.
Ca urmare a acestei cereri, Consiliul aulic de razboi din Viena Instiinteaza
la 12 august 1775 Comandamentul general din Timisoara4 ca In legatura
cu tIlhariile crescinde din provinicia Banatului Timisan" s-au dat Coman-
damentului general ungar dispozitii ca sa se trimita cit mai grabnic In
Banat, un al treilea batalion maghiar si anume, unul In care sau nu se
gasese de fel, sau se gasesc cit mai putin iliri greco-neuniti", pentru a
participa la nimicirea cetelor de lotri. Prin iliri greco-neuniti" se Intelege
populatia ortodoxa din Banat compusa din romini i sirbi. 0 urmarire de
marl proportii a avut loe intre 4 si 9 august 17755 cuprinzind toata regiunea
muntoasa a Banatului.
Johann Lehmann, In insemnarile cAlatoriei sale, dupa ce spune ea
rominii constituie majoritatea populatiei, deserie infatisarea i Imbraca-
mintea lor. Lehmann arata ura pe care o nutrea administratia habsburgica,
impotriva acestei populatii ostile care Ingreuia mult prin lupta ei
permanents, eonsolidarea stapinirii habsburgice In aceasta bogata provincie
de granita. Desigur, Coate acestea Lehmann le aflase din gura diferitilor
functionari provinciali cu care venise intr-un contact zilnic, in calatoria lui.
in planul de mutare a 217 comune din comitatul Carrie intocmit
in anul 1796, pentru unele comune se indica drept cauza ca locuitorii
sint rai la fire $i s-au asociat cu lotrii". Astfel satele : Apadia, Ciresul Timi-
§an, Dragomiresti, Cavaran, Criciova, Maciova, Maguri, Macnic, Pestere,
Saius, Tincova, Valea-boului, Zagujeni, Zgribesti i Jupa din plasa Lngoj,
Farcasesti, Poverigina i Rominesti din plasa Capilnas, Bunea si Dubesti
din plasa Bulci, Ticvanul mic, Vrani §i Litini din plasa Oravita, deci In
total 23 de sate considerate a fi avind legatura cu lotrii.
1 Arh. fit. Timisoara, 30/196, f. 1098 si verso.

2 Gr. Popiti, Mipari de rezistenfd Ci rdzvrdlire In Banat In anti 1774-1775, In Arhivele
Statului. 125 ani de activitate, Buc., 1957, p. 244-245.
3 Arh. St. Timisoara, 30/196, f. 1099 si verso.
4 Ibidem, 30/198, f. 1113-1114.
5 Ibidem, 30/197, f. 1102-1112.
6 I. Boros, Regularea comunelor to judeful Caraf, in Analele Banatului, Timisoara, an.
III, aprilie-iunie, 1930, p. 32-42.
www.dacoromanica.ro
§1i din instructiunilel trimise de Consiliul Locotenential in 1785 c/tre

comitate se poate vedea ca, intro lotri E}i sate existau leaturi strinse.
S-a amintit faptul ca in anumite orme kii tirguri, se cere ca negustorid care
And pulbere qi gloante s/ fie pe cit posibil germani §i oameni de incredere.
In capitolul urmkirea general/ a lotrilor (de generale praedonum per-
secutione)", se interzice sub sanctiune oricarui tkan valah sau Orb BA
aibg, arm /, gloante sau pulbere, exceptind pe cnezi, jurati, §i cei insarcinati
cu servicii de pazA, care trebuie s'a fie oameni ce au dat dovada ca sint de
incredere. Chiar la ace§tia, cantitatile de gloante gi pulbere trebuie sa
fie trecute in registre speciale §i sI se justifice intrebuintarea for impotriva
raufacgtorilor". Faptul cá se iau masuri speciale impotriva Varanilor
7,
valahi §ii sirbi este elocvent atit in privinta legAturilor dintre ei §i cetele de
lotri, cit §i inIrivinta atitudinii populatiei din Banat fatl de st'apinirea
habsburgicg.
Se interzice de asemenea ca morarii s'a macine Min/ pentru
lotri, circiumarii nu an voie 0, vinda mincare §i bAuturA in cantitate blare
cuiva, bar da,c1 apare un necunoscut, s/ se anunte cnezul ; pa'storilor care
merg cu vitele s'a nu li se dea mai multg, hran/ decit pentru o zi ; taranii
nu an voie sa, is la camp mincare §i bautufa in cantitate mare. Se recomandA
in amintitele instructiuni2 ca se se interzice oricgror cArbunari valahi
81 mai ardl ckbuni in p/dure, acetia BA fie inlocuiti ca nu cumva car-
bunarii valahi", fie din cauza legaturilor, fie 0, sint de aceia0 religie, sau
de acelmi singe, sau din prietenie, sA se unease/ cu lotrii in tovka§di tai-
nice §i, sau sa-i ascundA, sau sa-i lutiinteze cu ocazia poterelor". Refe-
rindu-se la stabilirea centuriilor de militie in diferite locuri. se dispune, ca
acestea sg, se stabileasca. sau in locuri mai potrivite pentru incursiunilo
§i ad/posturile lotrilor (praedonum incursioni) sau in locurile §i satele mai
periculoase, locuite de c/tre tkani suspecti qi tradAtori (a suspectis et
praedatoriis rusticis)". In continuare se spune c5, prezenta militiei ar
impiedica pe de o parte ca lotrii (praedones) sa, Mc/ nestingheriti incursiuni
in sate, sau ca locuitorii s'a-i primeasa kii s / -i ascunda, pe de silt/ parte,
acolo undo locuesc Vkanii rgi (malitiosi rustici), i-ar refine s'a conspire
tainic intro ei cu gind de pradg, sau s5, se alieze cu lotrii".
Din cele de mai sus, se conclude c/ cetele de lotri erau sprijinite,
in lupta for impotriva exploatkii §i stapinirii habsburgice in Banat, de
cAtre masele de t5,rani care vedeau in aceastd, lupt5 permanent/ §i gene-
ralizatl pe intreg teritoriul acestei provincii de coroang, lupta celor
asupriti decenii de-a rindul, de catre o administratie abuzivg §i hr5,-
pAreatg, .
MASURI LUATE DE CATRE ADMINISTRATIA HASBURGICA. IMPOTRIVA
CETELOR DE LOTRI. Pericolul pe care lupta lotrilor 11 prezenta pentru stA-
pinirea habsburgic/ in Banat, devenise o problem/ de stat. Consolidarea
granitei de sud-est a imperiului austriac era amenintata de rezistenta
continua. a populatiei, care simtea povara grea a jugului de fier al monar-
1 Hfirmuzaki, Documente, vol. XV, partea a II-a, p. 1785.
s Ibidem, p. 1790 §i 1783.
www.dacoromanica.ro
15 CONTRIBUTE DE ISTORIE LOCALA 183
hiei. Toate masurile luate pentru a o cistiga de partea ei, an fost zadarnice ;
scurt timp dupg, instaurarea stapinirii in Banat, habsburgii si-au dat seams
de ostilitatea maselor, care luptau prin diferite forme impotriva adminis-
tratiei. In aceasta lupta, in secolul al XVIII-lea, este mai accentuate fuga din
sat, lotria $i rascoala. Astfel, populatia Banatului este intr-o permanents
nesupunere, agitatie si framintare, In care lupta lotrilor sapa mereu auto-
ritatea administratiei care trebuia sa, recurga la un adevarat regim poli-
tienesc si militar, pentru a-$i mentine dominatia asupra acestei provincii,
ce trebuia sa, umple visteria mereu goals.
Ingrijorarea stapInirii era cu atit mai justificata cu cit razvratirile
$i revoltele din 1719, apoi cele din 1724-1725 deci chiar in primul for
deceniu de stapinire i-a convins ca populatia din Banat be este ostila
tai gata de rascoala la primul prilej. Cetele de lotri intretineau aceasta
stare de lupta, iar habsburgii s-au convins pe propria for piele de duri-
tatea loviturilor taranilor banateni rasculati in 1737-1739, rascoala care
i -a gasit numerosi conducatori de grupuri, in harambasi de lotril.
Intre masurile luate impotriva lotrilor de &Are administratie, pre-
doming cele de ordin militar, deoarece organele districtuale cu functio-
narii si militarii lor, se dovedira, in scurt timp incapabile de a putea face
fats luptei ce crestea paralel cu exploatarea. Corespondenta cu serviciile
districtuale i cu curtea vieneza, abunda In dispozitii si informatii relativ
la urmarirea, prinderea $i nimicirea cetelor de lotri. Din numeroasele $i
feluritele masuri care se iau, pentru a stavili actiunile lotrilor, vom aminti
unele care par mai elocvente in sustinerea tezei ca lotria in secolul
al XVIII-lea, este o forma de lupta, impotriva stapinirii habsburgice in Banat.
Se stabilesc detasamente de paza in regiunea mlastinoasa in care
uncle cete de lotri Isi aveau adaposturile, detasamente formate din lun-
trasi inarmati si sub comanda. Se stabilesc de asemenea posturi si detasa-
mente fire si de patrula, pe principalele tai de comunicatii si In regiunea
muntoasa ca la Alibeg, Dolnia-Lupcova, Birzeasca (din Clisura Dunarii)
sau 4n diferite locuri din estul $i nord-estul Banatului. Se instaleaza pos-
turi puternice de paza la mine, varni, fabrici poste, depozite, servicii
districtuale ; se formeaza escorte bine inarmate care insotesc diferite tran-
sporturi erariale sau provinciale. Se ordona ca In fiecare sat EA se in dupa
Imprejurari, o paza, de noapte de 12-21 oameni Inarmati, care WA poata
respinge pe lotrii ce ar nava'li2.
Ca urmare a repetatelor cereri ale serviciilor districtuale, trupele din
Banat primesc ordin sa participe la urmarirea lotrilor. In 1728 is fiints
un comandament special pentru urmarirea lotrilor sub comanda prin-
tului Ferdinand von Wurtemberg, iar in 1734 is fiinta un comandament
superior3 (Oberkomando) pentru acelasi stop.
1 Bujor Surdu, op. cit., p. 308-309.

www.dacoromanica.ro
T84 CONTRIBUTII DE ISTORIE LOCALA 16
Sate le sint obligate sa participe la urmarirea i prinderea lotrilor,

cele care refuz5, sint amendate. Se cunosc multe sate amendate dupg, cum
s-a arAtat anterior. In caz CA erariul sau administratia sufere vre-o paguba
din partea lotrilor, satele din districtul respectiv raspund colectiv, deci
sint silite sa acopere paguba, ceea ce se qi fAcea in unele cazuri. Se iau
rasuri de supraveghere a tgranilor care participA la prinderea lotrilor, ca
ace§tia s6, nu le dea de veste.
Se formeazA potere puternice, alcatuite de trupe din diferite garni-
zoane i tArani inarmati care se urmareasca pe lotri. In 1728 serviciul
districtual Or§ova raporteazA ca a dat 150 oameni pentru aceasta, cele-
lalte districte sa dea si ele proportional en populatia ; in 1729 districtul
Palanca Nona urmare§te pe lotri cu 67 militari §i 400 tArani, dar Mr*/ rezul-
tat ; de la acela§i district se cere pentru potera de tarani sub comanda
colonelului de cavalerie Greiner, 200 de taranil. Aceste potere nu dau
rezultatele aqteptate, cu atit mai mult cu cit t'Aranii, cunoscatori ai regi-
unii si ai adAposturilor lotrilor, participau sub supravegherea autoritatilor
r3i nu cAutau sa conducA armata spre locurile §tiute, ba uneori chiar §i
fi in§tiintau pe cei urmariti.
Administratia provincialA, cunoscind sentimentele tAranimii banAtene
in permanent/ framintare id luptl, considera trupele din garnizoanele
bAngtene slabe ca sa poata face fatA situatiei. Se intilnesc multe adrese
catre curtea vieneza prin care se cere ajutor in trupe. La 16 decembrie
1735 inspectorul administratiei Neffzer cere printr-o adresa inaintatI gene-
ralului comandant Hamilton, la Viena, sä dispuna ca sa se lase in Banat,
cele patru companii ale regimentului de cuirasieri Hantoi, ce trebuiau
sa plece in Ungaria, caci aid sint prea putine trupe2. Din text se poate
deduce ca aceasta cerere, se face pentru a lua masuri impotriva lotrilor.
In 1775 se cer iar4i true, cele existente atunci in numar de circa 7 000
oameni, erau considerate insuficiente.
Urmarirea lotrilor se facea dupa toate regulile razboiului, cu planuri
de lupta intocmite anterior si comunicate din timp unitatilor ce luau parte
la actiune. A§a, pentru urmarirea lotrilor din 4 9 august 1775, planurile
au fost comunicate comandamentelor garnizoanelor gi a trupelor de
urmarire la 26 iulie3, and se comunica fortele care vor participa, punctele
si ziva de plecare, obiectivele precise, munitiile iii hrana pe care trebuie
s-o aibA fiecare. Trupele de urmarire au fost impArtite in 11 deta§amente
plus regimentul romino-iliric care trebuia sa dea deta§amente puter-
nice la granite. Fiecare detasament era compus din 5 ofiteri superiori,
10 ofiteri inferiori, cite 10 ostai din fiecare companie din garnizoana res-
pective §i cite 150 de oameni de incredere inarmati, deci circa 250-300
de urmaritori intr-un detasament. Plecarea urma sa se facA in zorii zilei
de 4 august, in mare secret ; fiecare detasament va fi impArtit in grupe care
vor pleca din satele indicate in planul de lupta. Punctele principals de
1 Bardti, op. cit., vol. II, p. 240, reg. 565, p. 16, reg. 381 §i p. 50, reg. 252.
3 Arh. St. Timipara, 30/197, f. 1102-1112.
www.dacoromanica.ro
plecare i regiunea in care se va face urmarirea este cuprinsa Intro granita

de est a Banatului ping la linia nordica Hateg-Marga-Caransebes-Lugoj,
spre vest linia Lugoj-Boca-Dognecea-Oravita-Sasca-Dunare, ping la
granita banateana de sud si est. Se indica, in plan punctele pe care deta-
samentele trebuiau sale atinga ping In ziva de 5 august, punctele pe care
le vor atinge dupa aceea, drumul de intoarcere, cum se va semnaliza si
tine legatura intro detasamente, cum trebuie sa procedeze in caz de lupta,
ce objective sa se urmareasca etc. Se mai dispune ca in tot timpul acestei
urmariri, toate comunele de la Mehadia la Margo sa se afle in stare de
alarma, ca sa poata interveni la nevoie. Scopul final al urmaririi era sa
impinga cetele de lotri din regiunea muntoasa a Banatului pe valea Timi-
unde urmau sa, fie Incercuite de detasamentele din acea parte. Nu
cunoastem rezultatele acestor urmariri, fapt este insa, ca actiunile lotrilor
continua cu aceeasi intensitate, cu toate ca Consiliul aulic de razboi
intgrise trupele banatene cu al treilea batalion maghiar.
Johann Lehmann in insemngrile calatoriei sale' facute in Banat intre
1780-1785 vorbeste mult despre cetele de lotri care cutreerau mai ales in re-
gitnea muntoasa. Referitor la urmarirea lotrilor spune ca : agentii for le dau
de veste qi ei se ascund repede in tinutul de nepatruns, prin paduri dese,
in munti. Cind porneste impotriva for o potera, atunci eel mai des se urea,
in pomii Inalti i privese linistiti cum tree pe dedesuptullor urmaritorii".
Agentii care dau de veste lotrilor sint taranii valahi invinuiti ca sprijina
tilhariile" gi dupa cum a mentionat el la Inceputul memoriului, acestia
formeaza majoritatea populatiei.
Paralel cu urmarirea lotrilor cu detasamente militare, adminis-
tratia actioneaza ci cu alto mijloace. Se iau masuri represive impotriva
familiilor lotrilor, sau se confisca, bunurile lor. Se fac spectaculoase executii
de lotri pentru a inspaiminta populatia adusa cu forta sa asiste la ele.
Executiile se faceau prin streang, decapitare, prin roata etc. De multe on
sentintele prevad diferite torturi Inainte de a se da lovitura capital/ : ciupi-
rea cu clestele inrosit in foc, zdrobirea membrelor etc. Dupg executie, capul
era Infipt in teapa jar parti din corp erau atirnate in spinzuratori in dife-
rite locuri, pentru a ingrozi populatia. Lehmann consemneaza ca iesind
din Lugoj i privind spre dreapta a vazut un sir de 8-10 spinzuratori.
Executia se facea in locul natal, in satul in care lotrul Ici avea familia sau
in loco delicti" adica in regiunea in care se desfasurase actiunea lui.
Se formau detasamente puternice de paza ci siguranta, alcatuite din trupe
din fiecare garnizoana. Dupg cum se constata din instructiunile date de
administratie, acestea aveau misiunea de a pastra siguranta in timpul
executiei, de a preintimpina vre-un atac din partea cetelor de lotri, sau
vre-o incercare de eliberare in timpul transportului osinditului spre locul
executiei. Aceste executii spectaculoase nu au dat rezultate ci dupg
cum noteaza Lehmann a dat rezultatul contrar celui asteptat, caci
ultima dorinta a celui condamnat era sa moara in satul lui natal... eel
osindit asteapta o rasplata, morals pentru faptele lui i moare cu convin-
1 Berkeszi, op. cit., an VI, fasc. 1.
www.dacoromanica.ro
gerea a cei care-i sint dragi, impreung, cu prietenii lui, se vor bucura de o
bun& stare mai mare ... valahii cinstesc foarte mult amintirea rudelor
lor, chiar dad, acestia merg la spinzurAtoare". Averile lotrilor executati
se luau pe seama erariului, casele lor pustiite si arse, iar dad, lotriile nu
incetau in regiunea unde avea loc executia, se luau pe seama erariului
si averile rudelor lore.
Se pun premii pe capetele lotrilor, garantlndu-se pastrarea secrets
a numelui denuntAtorului, se promit recompense banesti celor ce parti-
cipa la potere. Se platea in 1724, pentru fiecare lotru yin sau ucis, 2 spe-
cies ducati", 6 ducati in 1737, se pun premii in 1735 cite 50 ducati pe
capul fiecarui lotru din ceata lui Adam Moharu, se pun premii de 100-200
florini pe. capetele diferitilor harambasi etc. Se intilnesc cazuri crud unii,
in dorinta de a primi fasplata promisa, denunt5, sau lupta alaturi de func-
tionari sa, prinda pe lotri ; acestia isi atrag ulterior rAzbunarea asupra lor.
Lotrii recurg uneori la represalii : aresteazg cnezi, obercnezi, fi iau ostateci
$i pretind sume de rascumpaxare, ameninta cu incendierea (taciundria) ;
pentru eliberarea obercnezului Vuc, Harambasa Derck cere 4 000 florini
iar pentru eliberarea altor prizonieri, 620 ducati si 1850 florini2. In 1724
se cerea unui obercnez din districtul Virsetului sg, depunl in closterul de
la Bazias suma de 200 florini, despagubire pentru doi lotri ucisi, in
caz contrar vor fi ucisi doi supusi din Cusita3. Serviciile districtuale in-
treabS administratia adesea, dad, sa se plateasca sau nu sumele de ras-
curnplrare cerute de lotri.
Pentru a determina pe lotri &á renunte la luptS, se dau numeroase
patente de gratiere (Pardon sau General Pardon), se promite restituirea
bunurilor $i despAgubiri bAnesti pentru cei ce vor accepta gratierea. Unii
dintre cei ce acceptS slut ridicati mai tirziu sub diferite pretexte si trimisi
pe viatg la galere. 0 adres5, din 13 oct. 1741 a administratiei cAtre serviciul
districtual Caransebes°, face cunoscut a harambasa Adam Moharu,
a obtinut gratiere de la Consiliul aulic de fazboi din Viena, si cere verwal-
terului BS publice acest fapt in district, desigur, pentru a determina si
pe altii sl tears sau sl accepte gratierea. Unii sint facuti ofiteri in armata
habsburgica; : la 29 august 1739 districtul Lugoj-FAget° inainteaz5, un
tabel de cei care in urma iertArii, fuseserg facuti cApitani si odinioara
fuseserS seimeni turci" (e vorba probabil de cei care au participat la
rascoalS) ; un alt raport al aceluiasi district° din 30 iunie 1753, arat5, ea
obercnezul Gavrillo Gurian ar fi fost harambasS in timpul rAzboiului din
1736-1739. Credem cá cei amintiti mai sus, an facut act de supunere $i
credinta fat5, de stSpinire, iar in trecut fuseserS lotri sau rasculati.
Pentru a stgvili actiunea lotrilor si a mentine populatia in ascultare,
se cere episcopilor ca prin diferite circulare s5, ordone preotilor Ca, cu ocazia
1 Bar6ti, op.cit., vol. II, p. 347, reg. 160.
1 Ibidem, vol. I, p. 324, reg. 311, p. 326, reg. 379, p. 327, reg. 380, p. 328, reg. 398.
Ibidem, vol. II, p. 166, reg. 412.
www.dacoromanica.ro
19 CONTRIBUTI1 DE [STORM- LOCALA 187
serviciilor religioase sg, Invete poporul sä pgstreze credintg, impgratului,

sg se supung qi s5, asculte do domnii care ne stgpinesc". Se mai cere sg
se interzicg, adunkile tainicevorbirea de rail", sau despre noua ridicare
de lotri in Ardeal" fapt de care s5, instiinteze imediat stgpinireal. Toate
aceste mgsuri impotriva lotrilor nu au dat rezultate, deoarece cauza luptei
acestora, exploatarea qi asuprirea, nu putea fi In Murata, de catre stgpinirea
habsburgica. Actiunile cetelor de lotri se intensificaserg In asa masurg melt
stgpinirea a reusit cu mare greutate, sg Impiedice ca frAmintarile maselor
din Banat sg, nu se transforme intr-o rgscoalg generalg, 9n timp ce la nord
de Xures ardea flacgra fascoalei tgranilor, de sub conducerea lui Horia.
Intrucit lupta cetelor do lotri continua cu intensitate §i. ameninta
stgpinirea ", Consiliul Locotenential maghiar ia mgsuri de mare amploare,
impotriva celor ce conspirg" , a lotrilor (praedonis), mgsuri care inseamna
introducerea in satele bangtene a unei severe supravegheri politienesti
In care fiecare tgran era urmarit §i spionat zi i noapte.
Consiliul Locotenential maghiar, In instructiunile din 17852, argtind cg
tulburgtorii de liniste se impart in trei categorii, aratg, a aceasta provine
din cauza Inapoierii si a necunoasterii (nickel morale si de nevoie".
Guvernul nu vedea kti nici nu putea sg vadg regimul de asuprire fii exploa-
tare semicolonialg introdus de administratia habsburgicg In Banat,
regim care a sgracit atit de mult poporul, filen prefera sg, ia calea codrului
sa se rgzbune r i sa lupte In felul acesta impotriva exploatatorilor, decit
s5, trudeascg mereu pe o bucata de pamint ale cgrui roade bogate erau luate
de cgtre asupritori. Guvernul considera cs necunoasterea orickei morale"
provine din lipsa instructiunii iar nevoia" din trindgvie ¢i neglijarea
muncii cimpului. Pentru Inlgturarea acestora, arata, ca units solutie :
17 inva.0,tur'a si Indeletnicire prin muncg". Cit de mult se oglindeste ten-
dinta guvernantilor de a supune intreg poporul la munc5, de rob ascultgtor,
o aratg, dispozitiunile care se referg la invgtgmint3. Se dispune ca toti copiii
sg meargg la coal ping la vIrsta de 12 ani mai ales In timpul iernii
cind nu este de lucru la cimp". Intro 12 si 20 de ani chid slut de ajutor
pgrintilor la muncile cimpului" sg, fie obligati ca 4n zilele de duminici si
sgrbgtori sa meargg la scoalg, sa citeascg carti si mai ales sg, fie siliti sg
meargg la bisericg s5, asculte in.vatg,tura cresting. Oamenii adulti i bgtrini sa
fie adusi In bisericg unde sg li se in predici morale etc ... predici, care
nu puteau insemna decit, Indemn la ascultare, supunere, mune& de rob
pentru domnii care ne stgpinesc", dupg cum] spunea episcopul Vichente
Popovici in circularele sale.
In capitolul urragtor instructiunile aratg mgsurile ce urmeazg a fi
luate pentru nimicirea cetelor de lotri. Se hotgrgste a se lua mgsuri mili-
tare si administrative4, relativ la care se dau dispozitii amanuntite. Se
indicg modul In care vor fi inarmate detasamentele de pazg din satele
1 Arh. St. Timipara, circ. paroh. Racajdia, p. 45, nr. 14.

a Hurmuzaki, Documente, vol. XV, partea a II a, p. 1780-1795.
a Ibidem, p. 1781.
4 Ibidem, p. 1784 1785.
www.dacoromanica.ro
comitatelor, modul cum vor actiona in caz de atac, se dispune sa se fixeze

posturi de observatie care sa dea alarma in caz de navala a cetei de lotri,
populatia a fie obligata sa sprijine si sa actioneze in lupta cu lotri ; se
recomanda sa se dea alarma prin impuscaturi sau semnale luminoase
pentru instiintarea detasamentelor de paza $i siguranta) precum si populatia
satelor vecine pentru a veni in ajutor, se arata cum sä se caute a se in-
cercui ceata de lotri, spre a i se -Cala posibilitatea de retragere etc., deci
un adevarat plan de lupta. Este elocvent faptul ca instructiunile dispun ca
in fiecare duminica sau sarbatoare, cind nu este de lucru la cimp, populatia
sä fie adunata ca sa faca exercitii de lupta impotriva lotrilor. Se dau
si dispozitii generale care recomanda ca urmarirea cetelor de lotri sa se
fad, incepind de la granita banateana de sud spre comitatul Carasuluil,
peste muntele Semenic si locurile invecinate in directia nord, iar ca lotrii
sa nu tread, in Transilvania, comitatul Hunedoara sa is ma'suri in conse-
cinta. Se prevede ca sa se fixeze intarituri pe malul Dunarii, pe insule si
corabii inarmate pe Dunare. Se indica apoi ca in timpul iernii, lotrii sa
fie urmariti in orase si centre populate2 unde aveau sprijinul p'aturii
plebeiene a oraselor deoarece an obiceiul ca sail caute acolo diferite
slujbe, si indica : orasul Timisoara mai ales cartierul Fabrica, praediul
Mehala, Virset Lugoj, Aradul Nou, Becicherecul Mare, Lipova, Sinni-
colaul Mare.
Satele an fost puse sub o. severs supraveghere politieneasca3. Se
ordona ea data se va afla ca a venit cineva strain in sat, cnezul sau alte
organe de incredere sa-1 cerceteze de unde este, de ce a venit, unde a fost
pia, acum, la cine a locuit, §i sa se informeze imediat autoritatile superi-
oare. Cnezul sau juratii vor merge prin case la anumite intervale, $i, fara
sa se observe vor fi atenti data locuitorul respectiv nu adaposteste pe
vre-un strain, in caz afirmativ, sa cerceteze imediat pe acela, si pe membrii
de famine, iar dad, nu dovedesc intentii bune sa-i aresteze si sá se intjti-
inteze autoritatile superioare. Cnezul si juratii sint obligati sa viziteze eel
putin o data pe saptaming in timpul noptii fiecare gospodarie taraneasca,
sa vada daca toti sint acasa ; daca cineva lipseste, sa intrebe unde este
$i, sau sa mearga sa-1 caute sau sa-1 astepte sa vina, sa-lintrebe apoi unde
a fost, cu tine s-a intilnit si sa cerceteze daca aceasta corespunde adeva-
rului, daca nu, sa-1 supravegheze permanent sau sa-1 aresteze. In caz ca
absenta cuiva de acasa pare de la inceput suspects, sa se fixeze o paza
care sa pindeasca de unde vine acasa, cind vine, dad, mai e insotit de
cineva, fapt de care sa instiinteze imediat autoritatea superioara.
Dispozitiile guvernului se incheie cu capitolul despre pedepse si
premii4 ; se prevad executii capitale atit pentru lotri cit si pentru tainuitorii
1 Hurmuzaki, Documente, vol. XV, partea a II-a, p. 1790.

2 Ibidem, p. 1792.
3 Ibidem, p. 1793-1795.
4 Ibidem, p. 1795.
www.dacoromanica.ro
for iar pentru cei care contribuie la prinderea §i nimicirea lor, se stabilese
recompense hotarite de imparat : 100 monede aur pentru fiecare lotru
viu §i 50 monede aur pentru unul ucis.
*
Toate aceste masuri severe nu au frinat lupta lotrilor, ea s-a dez-
voltat §i mai departe, sustinuta de taranimea exploatata care a§tepta
momentul potrivit sa se rascoale iara§i impotriva stapinirii habsburgice
ceea ce se §i intimpla in regiunea de sud-est a Banatului In 1788. 0 cir-
culars a episcopului Iosif Ioanovici §acabentl din 8 august 1788 arata ea
navalind turcii la Or§ova §i Jupalnic, taranii la'sindu-§i casele, au trecut
de partea turcilor, ceea ce Imparateasca neplacere asupra sa au adus-o".
Masurile luate la inceputul secolului XIX pentru urmarirea §i nimicirea
lotrilor2, dovede§te ea lupta aceasta nu a putut fi infrinta pentru ca in
continutul ei, era o lupta a maselor asuprite kti exploatate de catre stapini-
torii habsburgi.
0 analiza general a masurilor luate impotriva satelor de tarani
care sustineau lupta lotrilor, masuri militaro-politiene§ti prin care habs-
burgii cautau cu toata impotrivirea, sa stapineasca §i sa exploateze cu
forta aceasta bogata provincie, ne face sa, vedem cum se proecteaza ura
care exista in sufletul maselor, impotriva exploatatorilor venali. Pentru
masele de tarani, care umpleau erariul prin tot felul de contributii §i
dijme, care prin robote secau mla§tini, indiguiau riuri, ridicau palate,
cazarmi, fabrici, fortificatii, constructii de tot felul, sau scoteau bogatii
din ma'runtaiele pamintului, autoritatile nu aveau alto epitete decit
tilhari". Zicala respinsa de Lehmann in insemna'rile sale de calatorie
ca fiecare valah este un tilhar", arata felul de a gindi al autoritatilor
-
provinciale de care era insotit sau cu care era in legatura acest memorialist.
Tinind cont ca taranimea era alcatuita din romini §i sirbi §i ca prima forma
marea majoritate a populatiei Banatului, se poate conclude ca ea ducea o
lupta permanents, prin diferite forme intre care lotria ocupa un loe
principal 'Ana' la rascoala pe fats, impotriva ocupantilor, pe care ii
a§teptau la trecatori, pe geana de padure, dupa stinci de munte, ca sa-i
loveasca cu mare sete. Cuvintele carati-va de aici, fiindca not nu ne su-
punem", strigate soldatilor de catre taranii de la Slatina3, ce-§i a'parau
satul fortificat in 1739 impotriva trupelor hasburgice de represiune arata
continutul luptei pe care masele de tarani au purtat-o impotriva monarhiei
asupritoare.
Din cele expuse pins acum, se conclude : a) ca lotria este o forma a
luptei de class in Banat, ce actioneaza in secolul XVIII impotriva adminis-
tratiei habsburgice care detinea cea mai mare parte a bogatillor stoarse
de pe spinarea maselor de tarani §i muncitori, care lucrau in conditii
grele de robots, precum ki impotriva nobililor, arenda§ilor, negustorilor
*i tuturor bogata§ilor care exploatau populatia ; b) ca lotria are o larga
1 Petru Olde, 5tiri contemporane despre lazn-terita" romfnilor talnateni de la 1788, In
Analete Banatului, Tirniwara, an IV, 1931, ianuarie-martie, p. 100 101.
2 Arh. St. Thrdwara, 79 39 f. 170 173.
3 Bujor Surdu, op.cil., p. 320.
www.dacoromanica.ro
190 CONTRIBUTII DE 'STORM LOCALA 22
baza de masa fiMd sustinuta de satele exploatate i asuprite care vedeau

In lupta lotrilor o expresie a luptei for ; c) ca aceasta lupta a Intretinut
o permanents stare de framintari si nemultumire In Banat, ceea ce sapa
la temelia §ubreda a stapinirii habsburgice, care lupta sä se consolideze
In aceasta provincie de granita ; d) ca toate masurile luate de catre admi-
nistraVe comandamentele militare Impotriva cetelor de lotri, s-au dovedit
a fi zadarnice $i c lupta lotrilor continua cu intensitate qi in secolul UTIllatOT.
A. TINTA
JIOTPHH" (DOPMA HAPO,IHOI1 B0PbBbI B BAHATE IIPOTHB

P.A.BCBITITCHOPO BRA,ALIIIECTBA
HPATHOE COAEPIRAHHE
JloTpon", nogo6Ho rallgriecuty B MOJI):I0B1114 H Baaaxon, npoBB-

aneTco B BaHaTe B OCO6LIX HcTorariecHox ycaommx, 63rgyqB HarcpaBaeBa,
B TrepBylo oRepegb, npomoB ra6c6yprcitoft agmmincTpannn sitcriayaTnpoBaB-
melt maccm B Effort npomnimm, nimmagaemaigeit RopoaeBeitoil macTn.
JloTpu." ymegnme xa sitcnayaTopyemmx 6aHaTcunx cea
HanpaimmoTcH B ropm, oprawmpoTca B rpynnht nog pyROBOgCTBOM r.na-
BapH (rapaM6ama) B HanagaioT, B nepBylo ogepegB, Ha ra6c6ypticime BaacTn,
a 8aTem Ha gBopmt, apeR gaTop oFt RyngoB, BOO 6n eHa Bcex, HTO o6oraniaacH
sa ctieT micnayaTaBBB nap oga. DTa tpopma 6opT7614 noggepagoBaeTcH ;Hee-
TORO excnayaTnpyemBim HpeCTI,HHCTBOM H BeBmynAomB CJIOHMH rOpOgCHOTO
Haceaemm IITM npegocTumeHng BoTpam" y6em1 g, cHa6memm Hx npo-
goBoaBcTimem, go6Briell cBegemert, BBegernem B aa6ayntgeime BaacTeft H
T.g. Bo spew' HpecTBRucHux BOCCT0H1131 oTpfight JI0Tp OB" CTRII0B.FITCH H014-
6onee gintamittunamnsaemeHTamn, a muorne rapa6Emn"pyitoBognTeaHmn
paamirmilx BoccmaHrft.
Bopi.6a aoTp0B" CH.3110110 nogimmaeT ra6c6yprotoe BnagiattecTrio
B BaHaTe, tyro sacTaBaHer agmmincTapaimio HOCTORHHO paspa6ammaTb
mep011pgHT14.31 IIO npexpanieBnio nx genmeaBHocTo. Eopb6a c rpyrinamn go-
tpoB" BEACTCH paBaBlutumB cpegeTBamm, OT npegocTaBneHBH naTenTa"
(ygocToBepeiam) 0 nomn.noBanng BruroTB go BoopymenHoft 6opiAm. ra6c-
6yprcnaB agmnHocmpawm, CJIYliutom caa6ag AJIB TOr0, tITo6Es CnpaB1ITCB c
zoTpamn" c06cTsemnamx coxamo, npn6eraeT B Boennwm mepam, opramtayH
npecaegortamm kIx c riacTilem BOHHCHI4X xacmelk, pyHOBOXIMMLIX BMCIIIHM
oPmepcTBom. C aToll neamo cosgaeTcH oco6oe itomaHgoBaHne . B TO me Brew,'
npnmtmaioTcH mep id no noaugeticxomy Hagsopy sa ceaamm, Ha Hnx HanaraeTcH
itomiexTmniall oTBeTcTBeHHocTb sa y6B/Tito, HaHeceBHMe noTpamn" 'castle,
yeTpannaloTcH ncityccntemmie Hamm c Beam° ycTpamemm Hacenetion,
HexoTopme gepeEmn nepece.nnioTcH YIa ropnort mecmHocTn B mecTa, 6onree go-
cTynHme AJLIT HaJaopa, 13 T.A. Bce0T14 meponponTog He npoBe.nit MI it namtm
pespmTaTam, 6opB6a BoTpos" He Mona 6LITb nogarmexa, Tax itax ee nog-
gepHanman maccm; oHa npogonmanacr, c BoapacTalculeft IIHT011COBHOCTI110,
ocaa6aJTH ra6c6yprcRoe Baagmgecnto B BaHaTe.
www.dacoromanica.ro
LA e LOTRIA a L'17NE DES FORMES DE LUTTE DU PEUPLE

DU BANAT CONTRE LA DOMINATION DES HABSBOURGS
RESUME
La « Lotria », mouvement analogue a celui des « haidouks n de

Moldavie et de Valachie, se manifeste dans le Banat dans des conditions
historiques differentes, et y est dirige en premier lieu contre l'adminis-
tration des Habsbourg qui exploitait les Masses de cette province de la
Couronne.
Les « lotrii n paysans evades des villages opprimes du Banat
prennent le chemin de la montagne, s'y organisant en bandes sous la
direction d'un chef (le harambacha) et s'attaquent, en premier lieu, aux
autorites habsbourgiennes puffs, aux nobles, aux fermiers, aux commer-
cants et, d'une maniere generale, a tons ceux qui s'enrichissaient en ex-
ploitant le peuple. La paysannerie cruellement opprimee et la couche
plebeienne des villes soutiennent cette forme de lutte en donnant asile
aux rebelles qu'elles approvisionnent et auxquels elles transmettent des
informations, s'appliquant d'autre part b, induire en erreur les autorites.
Au moment des revoltes paysannes, les « lotrii » en deviennent les elements
les plus actifs et, bien souvent, des harambachas se mettent a, la tete
des emeutiers.
La lutte des « lotrii » ebranle fortement la domination dc s Habs-
bourgs dans le Banat, ce qui contraint Padministration a etre sans cesse
a la poursuite de moyens a memo d'entraver leur activite. La lutte contre
la « lotria » recourt a des methodes qui vont, de la lettre ou « patente 4
de grace, a la repression armee. L'administration imperiale, trop faible
pour faire face a la situation par sea propres moyens, se voit obligee de
recourir a des mesures d'ordre militaire, en organisant des poursuites
auxquelles participent des detachments militaires, command& par des
officiers superieurs. Un commandement militaire special est organise
dans ce dessein. En meme temps, les villages sont soumis a une surveillance
policiere, une responsabilite collective leur est imposee pour les dommages
causes au patrimoine imperial par les « lotrii », des executions spectacu-
leuses- sont organisees afin d'intimider la population, certains villages de
montagne sont transfer& dans des regions plus faciles a surveilkr, etc.
Toutes ces mesures sont neanmoins restees sans effet ; les « lotrii * ne
purent etre vaincus car ils avaient pour eux l'appui des masses populaires.
Leur lutte se poursuivit avec une vigueur croissante et contribua a ebranler
le pouvoir des Habsbourgs dans le Banat.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII LA CUNOMTEREA TRATATIVELOR DINTRE
U.R.S.S., ANGLIA I FRANTA DIN ANUL 1939 *
NOTELE LUATE LA EDINTA MISIUNILOR MILITARE ALE U.R.S.S.,

ANGLIEI 51 FRANTEI TINUTA LA 15 AUGUST 1939
Sedinta a inceput la ora 10.07.

S-a terminat la ora 13.20.
Amiralul Drax (prezideazA) : Declar sedinta deschisa.
Dupd ce la sedinta de ten am primit declaratia misiunii militare sovietice, am trans-
7111S-0guvernelor noastre si acum asteptam raspunsul. Sintem fericiti ca misiunea sovieticA a
socotit ca, In asteptarea raspunsului, consfatuirea noastrA tai poate continua lucrArile. SI not sin-
tem de acord sA continuam lucrul.
AsteptAm acum expunerea planurilor sovietice pe frontul de est, expunere care va fi,
dupa cum a spus maresalul, satisfacatoare pentru misiunile franceza 9 engleza.
L-as ruga acum pe marelal sA-si Inceapd expunered.
Mareplut K. E. Voro5Ilov : Misiunea military sovietica is cunostinta de declaratia d-lui
presedinte amiralul Drax cu privire la faptul ca misiunile engleza gi franceza au transmis guver-
nelor for Intrebarile noastre P asteapta la ele raspunsul. Consider ca acum se poate proceda
la expunerea planurilor noastre al-I rog pe d-1 preledinte sa permits sA se dea cuvIntul sefului
Marelui Stat Major al Armatei Rosii B.M. *aposnikov, comandant de armata de rangul I, membru
al misiunii noastre.
Amiralul Drax : VA rog.
Comandantul de armata B. M. $apo§nlkov : Noi am ascultat la sedintele anterioare ale
misiunilor militare [planul] de desfAsurare al armatei franceze In vest. La rugamintea misiunilor
militare ale Angliei It Frantei, din Insarcinarea misiunii militare a U.R.S.S., eu voi eXpune
planul de desfasurare a fortelor armate ale U.R.S.S. la frontierele sale vestice,
Impotriva agresiunii In Europa, Armata Rolie desfasoarA si trimite pe frontul din partea
europeana a U.R.S.S. [urmatoarele forte] :
120 divizii de infanterie, 16 divizii de cavalerie, 5000 tunuri grele (In care intra tunuri
obuziere), 9-10 mii tancuri, de la 5 pina la 5,5 mil avioane de luptA (fArA aviatie auxiliara),
adicA bombardiere si avioane de vInatoare.
* Din MeHigyHapoguan acm31173 (nr. 3) 1959, p. 139 158. Vezi inceputul In revista
Studii, nr. 2/1959.
18 - c. 2681
www.dacoromanica.ro
194 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 a
In acest numAr nu intrA unitatile zonelor fortificate, unitatile de aparare antiaeriand
unitatile de paza a litoralului, unitatile de rezervd, acelea care lucreaza la completari (depou),
si unitatile din spatele frontului.
Fara sd ma extind in mod amAnuntit asupra organizarii Armatei Rosii, voi spune pe scurt :
o divizie de puscasi de infanterie se compune din 3 regimente de puscasi $i 2 regimente de arti-
lerie. Efectivul unei divizii in timp de razboi este de 19 000 oameni.
Un corp este alcdtuit din 3 divizii, sI 41 are artileria sa, compusa din 2 regimhte (Amiralul
Drax se intereseaza, in convorbirea ce o are cu generalul Haywood, daca cineva dintre °liter'
noteaza cele relatate de comandantul de armata Saposnikov si primeste rdspuns afirmativ).
Armatele, compuse din 5 pind la 8 corpuri isi au artileria, aviatia si tancurile tor.
Unitatile din zonele fortificate au nevoie, pentru a fi gata de luptd, de 4-6 ore, de la
darea alarmei,
U.R.S.S. are zone fortificate de-a lungul tntregii sale frontiere de Vest, de la Oceanul
Inghetat pins la Marea Neagra.
Concentrarea armatei se face in termen de 8 piny la 20 zile. Reteaua de cdi ferate.
permite nu numai concentrarea armatei la granita In termenele indicate, ci si efectuarea de-
manevre de-a lungul frontului. Noi posedam de-a lungul frontierei de vest de la 3-5 rocade
[drumuri strategice $i de aprovizionare] pe o adincime de 300 km.
Dispunem acum de un numar suficient de locomotive mari sl puternice si de vagoane
mari de incdrcaturd, de cloud on mai mari ca inainte. Garniturile trenurilor noastre grit acum
de cloud on mai mari ca greutate decit Inaintel. Rapiditatea circulatiei trenurilor a sporit.
Noi dispunem de mijloace de transport auto In numar considerabil si sosele/erocade
ne permit concentrarea for de-a lungul frontului.
Noi am ascultat considerentele generale asupra planului de operatiuni, eXpuse de gene-
ralul Doumenc, leful misiunii franceze, dar n-am auzit nimic concret de la generalul Hay-
wood despre planul de operatiuni al armatei engleze. Nu am auzit de asemenea nimic concret
despre planurile de operatiuni ale flotei anglo-franceze pe mare.
Voi eXpune acum trei variante de operatiuni comune aprobate de misiunea military a
U.R.S.S., ale fortelor armate ale Angliei, Frantei st U.R.S.S. care ar fi posibile In caz de
agresiune In Europa.
Prima variant& In cazul cind blocul agresorilor ar ataca Anglia si Franta. In acest caz.
U.R.S.S. va trimite 70% din fortele armate pe care Anglia $i Franta le vor indrepta nemijlocit
Impotriva agresorului principal Germania. MA voi eXplica. De ex., dacd Franta $i Anglia ar
opune Impotriva Germaniei 90 divizii de infanterie, U.R.S.S. ar urma sa trimita 63 divizii
de infanterie, 6 divizii de cavalerie, eu un numar corespunzAtor de piese de artilerie, tancuri,
avioane, In total circa 2 milioane de oameni.
In aceasta variantd este obligatorie participarea la razboi a Poloniei, cu toate fortele ei,
In virtutea tratatului ce-1 are cu Anglia si Franta. Polonia trebuie sa concentreze In acest caz,
de la 40 pind la 45 divizii de infanterie, pentru lovitura principala, la frontierele sale, din vest
si contra Prusiei Orientale.
Guvernele Angliei §i Frantei trebuie sd obtina de la Polonia consimtdmintul pentru tre-
cerea $i operatiunile fortelor armate de uscat si aeriene ale U.R.S.S. prin coridorul de la Vilno
1i, pe cit este posibil, prin Lituania spre frontierele Prusiei Orientale, iar, daca situatia,
o va cere, It prin Galitia.
Deli nu au lost eXpuse planuri concrete privind operatiunile flotelor maritime ale AnglieL
si Frantei, socot a este necesar sd arat considerentele Marelui Stat Major al Armatei Rosii
aprobate de misiunea military a U.R.S.S.
1 Ala este In original.
www.dacoromanica.ro
3 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 195
Operatiunile flotei unite ale Angliei sf Frantei trebuie sA alba drept scop :
I. Inchiderea canalului Mlnecii si pdtrunderea unei escadre puternice In Marea Baltich
pentru a opera impotriva flotei agresorului principal In Baltica si impotriva litoralului lui.
2. Anglia si Franta trebuie sR obtina de la tarile Baltice asentimentul pentru ocuparea
temporary a insulelor Aland, a arhipelagului Moonsund cu insulele sale (Esel, Dago, Worms),
a porturilor Gange, Pernov, Hapsal, Hainas si Libava, pentru a apAra neutralitatea si indepen-
denta acestor tari fata de un atac din partea Germaniei.
3. Intrerupereal transportului In Germania a minereurilor si a altor materii prime
din Suedia.
4. Blocada litoralului agresorului principal in Marea Nordului.
5. Dominatia In Marea Mediterana si Inchiderea canalului de Suez si a Dardanelelor.
6. Operatiuni efectuate de crucisetoare la tarmurile Norvegiei si Finlandei In afara apelor
for teritoriale, la Murmansk si Arhanghelsk contra submarinelor si crucisetoarelor din flota
agresorului.
Flota nordica a U.R.S.S. efectueaza operatiuni cu crucisetoare la tarmurile Finlandei
si Norvegiei, In afara apelor for teritoriale, Impreuna cu escadra anglo-franceza.
In ceea ce priveste flota noastra din Marea Baltica, In cazul cind se va rezolva favo-
rabil problema ocuparii provizorii a insulelor si porturilor indicate mai sus, ea tsi va fixa baza,
impreuna cu flota unity a Angliei si Frantei la Gang, in arhipelagurile Aland si Moonsund,
la Hapsal, Pernov, Hainan si Libava, pentru a apAra independenta tArilor baltice.
In aceste conditii, flota U.R.S.S. din Marea Baltica 41 poate desfAsura operatiunile sale
cu crucisetoarele, operatiunile submarinelor si poate efectua minarca tarmurilor Prusici Orien-
tale si ale Pomeraniei. Submarinele flotei U.R.S.S. din marea Baltica vor impiedica trans-
portul materiilor prime industriale din Suedia pentru agresorul principal.
(Pe masura ce comandantul de armata B.M. aposnikov expune planul de operatiuni,
amiralul Drax si generalul Haywood noteaza situatia pe schitele din fata lor).
Variarda a doua de izbucnire a operatiunilor de razboi, va fi in cazul cind agresiunea
va fi Indreptata asupra Poloniei si Rominiei. In acest caz, Polonia si Rominia vor trimite pe front
toate fortele for armate.
Polonia trebuie sA apere Rominia. Polonia si Rominia pot fi atacate nu numai de Ger-
mania ci si de Ungaria. Germania poate sa trimita contra Poloniei piny la 90 de divizii.
Franta si Anglia trebuie sy actioneze si O. declare farA Intirziere razboi agresorului.
Partjciparea U.R.S.S. la razboi poate [sä aiba loci numai In cazul, chid Franta si
Anglia se vor intelege cu Polonia si, dach este posibil, cu Lituania, precum si cu Rominia cu
privire la trecerealtrupelor noastre si la operatiunile for prin coridorul de la Vilno, prin Galitia
si prin Rominia.
In acest caz U.R.S.S. va da acelasi numar de forte armate pe care le vor trimite nemijlocit
Franta si Anglia Impotriva Germaniei. De ec., data Franta si Anglia vor opune Germaniei 90
divizii de infanterie, U.R.S.S. va trimite de asemenea 90 divizii de infanterie, 12 divizii de cava-
letie cu artileria, aviatia si tancurile respective.
Sarcinile flotelor maritime ale Angliei si Frantei ramin acele indicate In prima varianta.
Sarcinile flotelor Nordica si Baltica ale U.R.S.S. rAmin de asemenea aceleasi, ca In prima varianta.
In sud, flota din marea Neagra a U.R.S.S. va Inchide gurile 13unarii, ca sa nu patrunda
submarinele si alte forte militare eventuale ale agresorului, va Inchide Bosforul, ca sä nu patrundh
In Marea Neagrd escadrele de la suprafath ale inamicului si submarinele lui.
1 Asa este In original.
www.dacoromanica.ro
196 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRANTA DIN ANUL 1939 4
A treia varianta. Aceasta variantA prevede cazul, cind agresorul principal, folosind
teritoriul Finlandei, Estoniel 71 Letoniei, iii va indrepta agresiunea contra U.R.S.S. In
acest caz Franta qi Anglia trebuie sa Inceapa imediat razboiul cu agresorul sau cu blocul
agresorilor.
Polonia, legata prin tratate cu Anglia 71 Franta, trebuie sA porneasca Vara Intirziere
lmpotriva Germaniei si sa permita trecerea trupelor noastre in virtutea intelegerii existente intre
guvernele Angliei Ii Frantei cu guvernul Poloniei, prin coridorul de la Vilno si prin Galitia.
S-a arAtat mai sus ca U.R.S.S. desfA7oara 120 divizii de infanterie, 16 divizii de cava-
lerie, 5 mii de tunuri grele, 9-10 mii tancuri, 5-5,5 mii avioane. Franta 71 Anglia trebuie sa
dea In acest caz 70% din fortele ce le-au aratat acum U.R.S.S. gi sa Inceapa imediat operatiuni
elective impotriva agresorului principal.
Operatiunile flotei maritime de razboi anglo-franceze trebuie sa se efectueze dupA
cum s-a indicat In prima variants.
Polonia trebuie sa opund Germaniei nu mai putin de 45 divizii de infanterie cu arti-
leria, aviatia 71 tancurile respective.
Daca Romlnia va fi atrasa In razboi, ea trebuie sa participe cu toate fortele sale, 7i
guvernele Angliei II Frantei trebuie sA obtina asentimentul guvernului Rominiei pentru tre-
cerea trupelor noastre prin teritoriul Romtniei.
Acestea stilt considerentele generale pentru operatiunile in comun ale fortelor armate ale
Angliei, Frantei si U.R.S.S. aprobate de misiunea militarA a U.R.S.S.
(Vii conversatii Intre toti membrii misiunilor militare englezA gi francezS).
Amiralul Drax : Multumim mareplului 7i 7efului Marelui Stat Major pentru expunerea
clara 7i precisa a planului, pe care ne-au facut-o.
Avem o serie IntreagA de Intrebari pe care am dori sa le punem. De aceea ne trebuie
un ragaz pentru a le discuta 7i pentru ca numArul acestor Intrebari sa nu fie prea mare. De
aceea not socotim Ca e potrivit sA le prezentam la qedinta de mline. Mai sint Inca o serie de
Intrebari pe care am dori sA le punem astgzi, dupA pauza.
Mare7alul K. E. Voro7Ilov : Din partea noastrA nu stilt obiectiuni.
Amiralul Drax : Declar 7edinta Intrerupta.
(Dupa pauza).
Amiralul Drax : Noi am hotarlt ca va fi mai bine sA punem Intrebarile noastre mline.
Vreau sa expun pe scurt planul operatiunilor maritime de razboi ale flotei franco-
engleze.
Una din sarcinile principale care std In fata flotei maritime este paza cailor de comuni-
catie dintre metropola 71 aliatil iar pe de alta parte paralizarea cAilor de comunicatie
ale inamicului.
Am ascultat cu mult interes proiectul planului de operatiuni ale fortelor maritime sovietice
in marea BalticA. A.7 vol sA ma ocup de aceste probleme ceva mai tirziu, dar mai Inainte
sA expun citevh probleme care vor lamuri mai bine situatia.
Din punctul de vedere al comunicatiilor maritime mondiale, Marea BalticA are o impor-
tenth locals, dar socotim ca pentru U.R.S.S. are o importanta deosebitA.
DacA dorim sA ci7tigam repede rAzboiul, trebuie char de la Inceput sA taiem toate cAile
de comunicatie ale inamicului. Voi Incepe cu expunerea considerentelor privind cAile de comuni-
catii externe (oceanele 7i marile eXterioare).
1 Ala este In original.
www.dacoromanica.ro
5 TR kTATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 197
Aceasta este o sarcina care cere un mare numar de forte. Una din sarcinile mai impor-
tante din punctul de vedere al greutatilor si al necesitAtii de forte superioare este aceea
de a gas! $i zdrobi flota inamicului, pentru ca ea sl nu Impiedice comunicatiile noastre.
Materia prima necesarA pentru ducerea rAzboiului not o primim mai ales din Australia
$i din America de sud, dar de asemenea si din alte continente.
Germania a Mout pregatiri care permit crucisetoarelor si submarinelor ei sa opereze la o
distanta de 10 mil mile de bazele lor. Germania dispune pentru flota nu numai de baze terestre,
ci si de haze plutitoare.
As vrea sa amintesc ca Oceanul Atlantic are o Intindere de trei milioane mile pa-
trate, iar Oceanul Pacific de douA on mai mult.
fired ca experienta razboiului trecut a aratat atit noun cit si Uniunii Sovietice, nece-
sitatea de a mentine comunicatiile in marile deschise in scopul de a asigura t Arilor noastre
materia prima necesara, pentru nevoile 'razboiului.
Comunicatiile Uniunii Sovietice trec, fie prin Murmansk (Oceanul Inghetat de Nord),
fie prin Marea NeagrA (Dardanele). ApArarea eXclusiv a acestor intrari nu este suficienta pentru
a pAstra toate cane de comunicatie necesare. ApArarea acestor puncte este o chestiune locals,
dar ea nu este suficienta pentru asigurarea comunicatiilor generale. De aceea yeti Intelege
si yeti lua In consideratie cl si In cazul cind vom opera in dreptul coastelor sovietice si vom
inchide canalul Minecii, va trebuie sA efectuAm cu flota noastrA si operatiuni maritime pe mili-
oane de mile patrate.
E necesar ca not sa avem In Marea Nordului o flota mai mare decit intreaga 'iota
germanA, care poate fi concentrata aid intr -un timp foarte scurt.
Noi trebuie sa avem In Marea MediteranA o flota care sa depAseasca flota italiana $i
care ne-ar da posibilitatea sa o distrugem. In prezent Italia are in Marea MediteranA peste 100
de submarine. PlnA In momentul in care aceste submarine vor fi distruse, comunicatiile sovietice
maritime In Marea Neagra se vor afla sub o puternica amenintare.
Toate transporturile catre Marea NeagrA trec prin Marea Egee si prin Dardanele locuri
potrivite pentru operatiunile submarinelor si raspindirea minelor pe caile de comunicatie,
pentru cA aci marea este IngustA si are numeroase insule.
Vom putea discuta mai tlrziu problemele de cooperare a flotelor noastre In Marea Egee
pentru Inlaturarea acestui pericol. Noi acordAm o mare ImportantA actiunilor comune contra
insulelor Dodecanez, care pot constitui o baza pentru submarinele itallene.
In Nord vor trebui luate mAsuri pentru protejarea transporturilor sovietice pe o mare
intindere. In regiunea nordica va trebui, probabil, sa delimitam sferele de actiune ale fortelor
noastre maritime, lasind ca baza engleza insulele Orkney, si ca baza a flotei sovietice, Mur-
mansk-ul. VA puteti imagina amploarea muncii ce va trebui efectuata pentru realizarea
acestui tel.
Noi avem astazi o flota exceptional de puternicA si o sporim intr-un ritm nemaiintilnit
In istorie: in ultimul timp flota noastrA creste anual cu 100 de unitati.
Eficacitatea flotei depinde mai ales de instruirea personalului. In ultimii trei ani toate
institutiile noastre scolare si centrele care pregatesc efective pentru flota englezA au Post coin-
pletate la limitA.
Toate escadrele noastre sint acum gata de lupta si in patru ore pot sA iasA in larg. In
prezent escadrele nu se MIA In porturile for obisnuite din timp de pace, ci in pozitia In care
trebuie sa fie In timp de razboi.
In gall de aceasta, not am mobthzat recent flota noastra de rezerva, compusa, din
130 unitati. Aceste vase nu sint completate ilia 100% cu personal, pentru ca not nu am chemat
Inca pe toti marinarii de rezerva. In prezent, aceste vase de rezerva shit completate cu per-
www.dacoromanica.ro
sonal fn proportie de 75 900/0 (nu am la mine date absolut precise) pentru ca nu au fost
chemati tots rezervistii. Dar ei pot fi mobilizati In mai putin de (Iona zile. Vasele, Intreaga apro-
vizionare si tot armamentul shit gata. E vorba numai de lipsa personalului.
In ceea ce priveste flota noastra comerciald care Indeplineste sarcina principald de
aprovizionare a noastra si a aliatilor nostri, precizez ca In prezent se afla In constructie vase
comerciale cu un milion tone mai mult, decit oricind dupe razboi. La aceasta trebuie ss adaugam
ca avem avantajul ca flota actuala de razboi si comerciala a Frantei se va gasi la dispozitia
comandamentului aliat.
Villaume (capitan de rangul III In flota franceza) : Flota francezd se afla aproximativ In
aceeasi situatie ca si cea engleza fiind plasata nu In locurile din timp de pacer, ci In locurile
de concentrare In timp de razboi $i intrarea fn actiune a acestei flote se poate efectua in urma
hotadrii comandamentului franco-englez, in conformitate cu repartizarea apelor lor. Operati-
untie unite $i separate vor fi decise In functie de faptul unde se va afla flota inamicului.
Flota franceza este o flota cu totul moderns si suficient de rapids. Crucisetoarele, contra-
torpiloarele, distrugatoarele $i flota submarine shit pregatite pentru operatii la mare distanta.
Flota a Mut exercitii In cursul ultimilor ani.
Amiralul Drax : Planul actiunilor comune ale flotelor Angliei $i Frantei a fost elaborat
pentru scopul principal. Acesta corespunde principiului fundamental al strategiei maritime.
Aceasta Inseamna ca noi va trebui sa ne concentram fortele, pentru a distruge flota inamica
chiar de la Inceput.
Voi vorbi, ca eXemplu, despre operatiunile Impotriva submarinelor inamicului. Aici ne
putem aminti ca In timpul rdzboiului ne-am aflat In situatia grea and submarinele germane erau
aproape gata sa Intrerupa comunicatiile noastre maritime. Acest lucru s-a produs nu pentru ca
flota maritime engleza nu a fost In stare sa lupte Impotriva acestui pericol, ci pentru ca noi
nu am prevazut ca Germania va viola toate legile internationale, scufundind In larg vasele neutre
si aliate fara avertisment si omorInd echipajele.
Indata ce s-a Intimplat acest lucru, noi am luat masurile necesare. La sfirsitul raz-
boiului Germania construia submarine fn toate docurile ei cu rapiditatea maxima de care ell
erau capabili. Noi am scufundat totusi mai multe submarine, decit construia Germania.
In cursul ultimilor 20 de ani nu am stat cu mtinile Incrucisate si socotim ca astazi sintem
In stare sa luptam contra acestei amenintari cu mult mai mina eficacitate decit fn anul 1918.
Mi se pare ca am prezentat o schita destul de clara a planului operatiunilor noastre
navale.
In cazul ca Uniunea Sovietica devine aliatul nostru, va trebui sa discutam numeroase
probleme relativ la actiunile comune ale flotelor.
Aceasta e tot ce am voit sa spun.
Propun sa trecem acum la stabilirea programului de lucru pentru mline. Propun sa
Incepem cu Intrebdrile noastre In legaturd cu expunerea planului, facuta astazi de coman-
dantul de armata $aposnikov.
Consider de asemenea ea va trebui sa primim raspunsul misiunii sovietice la cele trei
principii, care au fost transmise misiunii sovietice de generalul Doumenc. Propun sa discutam
Aceasta problemd, pentru ca noi aid putem ss ajungem cu mai multa usurinta la o Intelegere
cu Uniunea Sovietica. Ar fi foarte important sä precizam clteva puncte, In privinta carora am
putea ajunge la Intelegere.
www.dacoromanica.ro
Dupa ce vom discuta aceste (Iota probleme, maresalul de aviatie Bernet si generalul
Va Mile vor fi gata sa expuna planul de actiune al fortelor for aeriene. Daca nu shit obiectii,
vom lncheia cu aceasta sedinta noastrA.
illaresalul K. M. VoroOlov : Inainte de a incheia sedinta, rog sa mi se dea cuvintul pentru
doua minute.
Misiunea militard sovietica isi exprima recunostinta fall de d-1 presedinte si sef al misi-
unii militare engleze, amiralul Drax pentru expunerea aznanuntitA a schitelor de operatiuni a
flotei anglo-franceze.
In ceea ce priveste ordinea de zi pentru mline, mi s-ar parea mai oportun sd ascultam
comunicarile reprezentantilor aviatiei anglo-franceze, pentru a avea un tablou complet de
conlucrare a tuturor fortelor armate ale viitorilor aliati.
Cu privire la raspunsul la cele trei principii, care ne-au fost transmise de generalul Dou-
menc, seful misiunii franceze, aceasta se va putea face la sedinta de mline, data va fi
.acceptatA propunerea mea, dupd ce vom fi ascultat comunicarile maresalului de aviatie al
Angliei si aceea a generalului de aviatie al Frantei.
Nu avem obiectiuni cu privire la ridicarea sedintei.
Amiralul Drax : Am ajuns la Intelegere asupra programului de lucru de !Mine. Multumesc
pentru atentia care s-a acordat consfatuirii de astazi.
Declar sedinta inchisa.
NOTELE LUATE LA SEDINTA MISIUNILOR MILITARE ALE U.R.S.S.,

ANGLIEI *I FRANTEI
din 16 august 1939.
Sedinta -a 1nceput la ora 10.25.

S-a terminat la ora 13.55.
Generalul Doumene (presedinte) : Declar sedinta deschisa.

Dau cuvintul amiralului Drax pentru a face o declaratie.
Amiralul Drax : Regret foarte mult cA misiunea a lntlrziat astral la sedinta. Aceasta s-a
Intimplat din cauzA cd atunci, cind not am sosit la ambasada, a trebuit sa ne ocupam de preci-
zarea formularilor unor Intrebari, care ne interesau. In afara de aceasta vrea sa pun dupd
pauza, citeva Intrebari de ordin maritim ; dar una as vrea s-o pun acum, deoarece toate
celelalte vor depinde de aceasta. Poate cA misiunea sovietica va putea raspunde la aceasta
intrebare fie acum, fie dupd pauza.
Generalul Doumene : Se acorda cuvintul generalului Haywood.
Generalul Haywood : Noi am vrea sa stim, ce forte din flota maritima franco-britanica
trebuie sd participe, dupd presupunerile dvs., la operatiunile din Baltica si tipul vaselor.
Generalul Coumene : Programul sedintei noastre de astazi 11 constituie observatiile dele-
gatiei sovietice cu privire la principiile care i-au fost transmise misiunii sovietice. A$ vrea
sa Intreb pe maresalul Vorosilov, data poate sd ne prezinte acum observatiile d-sale.
Maresalul K. E. VoroOlov ; La prima Intrebare, formulate de generalul Haywood, cer
permisiunea sa raspund ceva mai tlrziu. In ceea ce priveste a doua Intrebare, pusa de domnul
presedinte, mi se pare cA ieri ne-am Inteles sa ascultam mai Intli comuniciirile privind aviatia
Angliei si Frantei, si apoi sa trecem la problema principiilor, comunicate de misiunea franceza.
www.dacoromanica.ro
200 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANTA DIN ANUL 1939 &
Generalul Boumene : Poate ca s-a produs o nedumerire, nu ne-am auz it [bine] unit
pe altii, dar eu nu vad nici un fel de inconvenient pentru a incepe acum comunicarea cu pri-
vire la fortele aeriene.
Se acorda cuvintul maresalului Bernet al flotei aeriene a Angliei pentru a face comuni-
carea privind fortele aeriene britanice.
Mare,a1u1 Bernet : Politica generals de folosire a fortelor aeriene britanice, In afard de
acelea care se afla la Singapur, Aden, In Marea Mediterand, Canalul de Suez, India $i domi-
nioane, consta In colaborarea pe frontul de vest cu aviatia franceza.
Care sint obiectivele militare, care au In momentul de fats o importanta vitals? 0 parte
din aviatia de Vinatoare va ramble In Anglia, pentru distrugerea acelor forte ale inamicului
care pot sa atace Anglia. Aviatia noastra de vInatoare va fi ajutata, In acest caz, de Intreaga
organizatie a apararii antiaeriene : unitdtile de proiectoare, aerostatele de baraje, precum si
unitatile de radio receptoristi.
S-a convenit ca o parte din aviatia noastra sa opereze de pe teritoriul francez, unde
In acest scop, sint pregatite din timp aerodromuri. Vett Intelege ca acest lucru va prezenta
un mare avantaj sub raport strategic, pentru sporirea razei de actiune a aviatiei noastre.
Bazele noastre de aviatie din Anglia shit protejate de cele mai bune mijloace din lume,
care s-au dezvoltat neincetat din 1917, asa Melt astazi eficacitatea tuturor mijloacelor de apa-
rare antiaeriana a acestor haze se afla la un nivel foarte malt.
SIntem In stare sa efectuam operatiuni cu aviatia noastra de bombardament, adinc In
spatele frontului Germaniei. Aviatia de bombardament [pornita] de pe bazele engleze poate-
sa efectueze timp Indelungat fara Intrerupere bombardarea spatelui fronturilor din Germania..
Aceasta, pentru ca vom dispune de toate resursele industriei engleze. In gall de aceasta, avem
un avantaj In plus, pentru ca posedam un mare'numar de mecanici de aviatie bine antrenati
si instruiti. Acest lucru usureaza mult rezolvarea problemei de aprovizionare si exploatare.
Problemele de aprovizionare $i exploatare a partii materiale se rezolva mult mai usor atunci
dnd avioanele noastre opereaza de pe bazele engleze, decit In cazurile chid operatiunile se efec-
tueazA de pe baze Inaintate (Franta, litoralul marii Mediterane), care necesita tinerea legaturii
cu ele. Din aceste baze, aflate In Anglia si In Franta, not avem posibilitatea sa atingem toate
obiectivele importante ale Germaniei.
Cunoasteti, probabil, din press importantele raiduri efectuate din Anglia pitna la Marea
Mediterana, In special pina la Marsilia qi Inapoi. $i acest lucru nu s-a efectuat o data, ci de
mai multe ori.
Aviatia britanica devine, cu fiecare zi, tot mai puternica. Creste nu numai productia
industriei ci cresc $i promotiile de piloti $i de personal tehnic de serviciu, necesar pentru aviatie_
Noi acordam mare importanta tehnicienilor aviatiei, care raspund de mentinerea avioanelor
In buns stare. Problema unei juste eXploatari a avioanelor devine tot mai grea pe masura ce
ele se perfectioneaza.
Noi sintem lmpotriva faptului de a se construi mai multe avioane de prima linie, decit
putem Intretine In timp de razboi. Noi am adoptat punctul de vedere ca sa avem In prima linie
un numar de avioane, pe care putem sa-1 mentinem continuu un timp destul de Indelungat
pe seama rezervelor de care dispunem. Noi preferam, In special, sa avem 1 Od0 de avioane de
prima linie si In curs de 6 luni de razboi sa mentinem numarul for la acelali nivel, decit sa
avem citeva mii de avioane de prima linie, dar care sa nu poata fi mentinute In acelasi numar.
Pentru aviatia sovietica e interesant sa afle ca aviatia de prima linie a depasit
In metropola numarul de 3 000 de avioane. Intre acestea nu intra avioanele de instructie,
gi nici avioanele care trebuie sa fie expediate peste mad. Cifra citata an poate sa dea totusi
adevarata idee despre imensele posibilitati ale aviatiei britanice In timp de razboi. Noi acorclarn
www.dacoromanica.ro
9 TR kTATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FR ANTA DIN ANUL 1939 201
o mare importantd faptului ca operatiile aviatiei de bombardament sil aibd un caracter continuo
si indelungat. Starea in care se afla industria si instructajul personalului (piloti, tehnicieni)
completeazd tabloul general al situatiei in care se afia aviatia noastra de rdzboi.
Voi starui asupra sistemului de pregatire a cadrelor noastre de aviatie. Pentru instruirea
si perfectionarea oamenilor, care au terminat cu succes scolile de pilotaj, eXistA la noi circa 15
scoli. Din aceste scoli de tip superior, pilotii sint trimisi direct Ia escadrilele de luptd. Selectio-
narea se face In felul urmdtor. Sint alesi tinerii potriviti prin datele lor fizice pentru serviciul
In aviatie. Acesti tineri primesc In scoli o instructie initiald. 0 parte dintre ei, care a trecut
cu succes Ocamenele de pilotaj, trece In colile ardtate mai sus, care se Impart In cloud categorii.
$colile de prima categorie shit acelea, in care se studiazd partea materials a unui avion modern.
In §colile de-a doua categoric se studiazd intrebuintarea avionului In luptd (bombardarea:fotogra-
fierea din aer, tragerea). Pilotii cei mai potriviti pentru aviatia de vindtoare Ant trimisi In
escadrilele de vinatoare. Pi lotii cei mai potriviti pentru recunoastere shit trimisi respectiv in
escadrilele de recunoastere si de bombardament. In sfirsit, pilotii cei mai potriviti pentru ser-
viciul In aviatia de unitati, fac inainte de a fi trimisi Ia unitAtile lor, cursuri de scurta durata
In specialitatea lor.
Numdrul acestor scoll va fi considerabil sporit In timp de rdzboi. Organizarea existents
astazi permite aceasta sporire. Dacd rdzboiul va izbucni miine, acest lucru se va putea face-
imediat.
In Marl de aceasta, la noi exists de asemenea scoli pentru personalul de serviciu nena-
vigabil. NumArul acestor scoli creste si numeroase scoli se afid de pe acum in stare de for-
mare. Existd de asemenea scoli civile pe lings fabricile de avioane. Noi trimitem pe tehnicienii
de aviatie la fabrici, pentru ca ei sd studieze acolo avioanele moderne pe masura ce ele apar
Acesti tehnicieni sint recrutati si din unitatile de front si din depourlle de instructie. 0 parte
din piloti dupd cinci ani de serviciu, trece In rezervd, ceea ce ne-a ingAduit sa formam un numar
considerabil de piloti de rezerva.
Yn ceea ce priveste productia industriald a fabricilor noastre de avioane pot prezenta
aci urmatoarele cifre : aceastd productie a del:14ft numdrul de 700 avioane lunar. Din acestea
nu fac parte avioanele civile si de instructie. Eu nu cunosc cu precizie cifrele de productie ale
avioanelor civile si vorbesc aici numai de avioanele militare. Aceastd productie se elec.
tueazd fats sporirea numdrului obisnuit de schimburi al muncitorilor la fabrici. Gea mai mare
parte dintre fabrici lucreazd cu un schimb si o parte din ele cu cloud schimburi.
Yn caz de rdzboi, aceasta industrie poate sd dea o productie considerabil mai mare. Noi
avem rezerve industriale foarte marl, care nu sint atinse deocamdatd de noi, si care vor fi folo-
site In caz de rdzboi. Avem astazi numeroase uzine care produc automobile, motociclete si
alte produse ea destinatie pasnica si care pdt fi folosite in timp de rdzboi pentru industria avia-
tiei de rdzboi.
Din cele expuse de mine aid, va puteti face o idee despre puterea aviatiei britanice. Catre
sfirsitul ultimului razboi noi am avut tea mai puternied aviatie din lume. In unitatile si pro-
motiile noastre noi am avut 22 mii de avioane. Aceasta nu inseamnd desigur, cd ele puteau fi
folosite, pentru zbor toate deodatd.
In orice caz, se poate spune cu certitudine ca, data razboiul ar izbucni In curind, noi
1-am Incepe in conditii mai favorabile decit In rdzboiul trecut. Sint convins cd vom obline
rezultate mai bune, decit acelea, pe care le-am avut la sftrlitul rdzboiului trecut.
In prezent noi dispunem de un sistem de aprovizionare neintreruptd a aviatiei noastre
de bombardament, precum si a aviatiei de vIndtoare si de recunoastere, cu toate resursele ne-
cesare. Noi de pe acum luam mdsuri pentru sporirea productiei tuturor materialelor necesare
www.dacoromanica.ro
'202 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA yI FR AKA DIN ANUL 1939 10
carburanti, uleiuri lubrefiante etc.) $i pentru crearea rezervelor necesare, pentru a usura ldr-
girea ulterioard a acestei aproviziondri in perioada de rdzboi.
Eu am expus acum fn linii marl, situatia In care se and aviatia britanicA, si am al.:Rat
ce poate ea face. Sper ca ceva mai ttrziu vom putea ekamina cele mai bune mijloace de folosire
a uriaselor forte de aviatie care se vor afla la dispozitia U.R.S.S., Frantei si Marii Britanii.
Genera lul Doumene multumeste maresalului Bernet pentru comunicarea fAcutd cu pri-
vire la aviatia britanica. Lui i se aldtura maresalul K. E. Vorolilov si amiralul Drax. Dupa
.aceasta se anuntd o pauza de 15 minute.
(Dupd pauzd).
Generalnl Doumene : Sedinta retncepe. Se cid cuvtntul generalului Valene pentru a pre-
zenta comunicarea despre aviatia francezd.
Generalul Valene : Vreau, la rindul meu, sa fac o caracterizare a aviatiei franceze.
Vreau sa Incep cu organizarea partii materiale, pentru a satisface dorinta generalului
Loctionov sl sa rdspund la Intrebdrile puse de el, lutnd drept principiu aceeasl prezentarel,
ca a maresalului Bernet.
Vreau sa Incep cu partea materiald, apoi sa free la personal, la organizarea bazelor si
aerodromurilor, la mobilizarea si organizarea diferitelor servicii si Sri Inchei comunicarea mea
prin a arata operatiile fortelor aeriene pe frontul de Vest. Dar Inainte Imi Ingddui cloud obser-
vatii. Prima : voi vorbi numai despre avioanele de prima linie, cu alte cuvinte, despre avioanele
care pot fi mobilizate imediat si care shit asigurate In acest stop cu echipaj, armament, pro-
vizii sl piese de rezerva. Aici trebuie sa avem in vedere, ca aparatele de prima linie dispun de
o rezerva corespunzatoare. Aceastd rezerva e fixata, pentru aviatia de vInatoare la 200% $i
pentru toate celelalte categorii, la 10000 . De ex., chid vorbesc despre 100 avioane de Villa-
toare de prima linie, aceasta Inseamnd ca In rezerva se and 200 avioane care pot Indeplini func-
tiuni de luptd. A doua observatie : vorbind despre aceste forte aeriene, voi avea In vedere
numai fortele aeriene din metropold $i din Africa de Nord si nu voi lua In consideratie dife-
rite forte aeriene situate In colonii. Sarcina for este apararea coloniilor ; ele pot fi folosite Insa,
In caz de nevoie, Ca Intdrituri pentru fortele principale.
Parka materiald. Numdrul avioanelor de prima linie este In prezent de circa 2 000, din
care 2/3 shit avioane moderne, avioanele de vinatoare avind o vitezd de 450 500 km pe
ors, cu armament perfectionat, sf avioanele de bombardament de 400-450 km pe ors,
cu o razd de actiune de 800 1 000 km si cu un tonaj de bombe, pe care ele 11 pot ridica,
de la 1 000-2 500 kg.
Aceasta aviatie se dezvolta In ultimul timp, In ritm rapid datorita posibilitatilor de care
dispune industria noastra. S-a prevAzut ca In anul 1940 aviatia noasttd sa aibd 3 000 de avioane
de prima linie.
pentru a Incheia cu problema partii materiale, voi spune ca mobilizarea industriei fran-
ceze pentru partea materiald a aviatiei permite mentinerea continua a ntimdrului de avioane
de prima linie la nivelul ardtat de mine. La trei luni dupd Inceputul rdzboiului, numarul avioa-
nelor fabricate va depdsi pierderile existente, si acest numar va creste In proportii, comparabile
cu rdzboiul trecut.
Personalul. Ca In toate trupele cu caracter tehnic, asigurarea aviatiei cu personal con-
stituie problema cea mai greu de rezolvat. Metodele, prin care cautdm sa obtinem pregatirea
personalului pentru aviatia noastrd, se reduc la urmatoarele :
www.dacoromanica.ro
Pregatirea premergatoare recrutdrii. Tineretul, care vrea sd Invete zborul, o face in

cadrul organizatiilor publice de aviatie, a caror sarcind este aceea de a-i deprinde se piloteze
avioane usoare.
Tineretul care doreste se studieze diferite specialitati ale aviatiei, poate s-o feed In scoli
aflate pe linga aerocluburi.
Aceasta pregAtire se face, in sfirsit, In scolile militare de pilotaj, scoli at cdror numar spo-
reste mereu.
Mai departe, are loc pregatirea mecanicilor de avioane, artificierilor, a tehnicienilor pentru
amenajdri speciale, tehnicienilor electricieni. Acestia toti shit instruiti In scoli militare speciali-
zate. Nu vA dau cifre pentru ca In comparatie cu ce v-a comunicat maresalul Bernet nu v-ar
impresiona prea mult, deoarece metodele noastre grit diferite. Noi avem pentru fiecare specia-
litate scoli principale, care stilt completate la limitd ; ce e drept nu pentru toate specialitAttle,
ci numai pentru piloti, mecanici de avioane si artificieri. In afara d eacestea, exists posibilitati
suplimentare pentru completarea unitdtilor noastre de aviatie cu personal tehnic.
Pregatirea rezervei. Toti rezervistii apartin fie de unitgile mari de operatii, si in acest
caz Mint considerali drept personal al aviatiei active, fie de centre speciale de instruire a rezer-
vistilor, unde pot se -si faca stagiul In mod obligatoriu, sau benevol.
Organizarea bazelor terestre. In afara bazelor din timp de pace, not am construit baze
pentru timp de razboi. Pentru aceasta s-a facut In ultimul timp foarte mari eforturi. Astazi
exists pe intregul teritoriu al Frantei haze care sd deserveascd intreaga flotd aeriana, francezd
engleza. Aceste haze s-au construit tinindu-se seama de diferitele variante de purtare a raz-
boiului, in conformitate cu presupunerile care au Post expuse. Fiecare bud e calculate pentru a
primi cel putin 20 de avioane si este asiguratA cu toate mijloacele necesare de aprovizionare.
Marealul K. E. VoroOlov : Asemenea baza asigurd continuitatea operatiunilor de luptd
ale aviatiei, sau este o baza unde te poti opri sA te odihnesti, sd te alimentezi (cu carburanti)
gi sa zbori In alt loc?
Generalul Valene : Voi ardta imediat ce se aflA pe aceste haze. Acolo exists toate mijloa-
cele de aprovizionare care constau din rezervoare subterane de benzind cu toate instalatiile
necesare pentru alimentarea rapids cu carburanti, cu depozite de munitii, mijloace de legfi-
turd, ca centrale telefonice subterane, materiale de rezerva pentru camuflaj (vopsele, pinza,
plase) si ctteva mu de metri patrati de grilaj de otel, care permit repararea rapidd a strica-
ciunilor pricinuite aerodromului de bombardamente. In afara de aceasta, aid eXista unitati
de trupe de uscat, numite companii de deservire. Aceste companii exists pe teritoriul fiecarui
aerodrom, indiferent de faptul dace se afld sau nu pe el avioane. Datoria for este sA organizeze
apararea aerodromului, precum si sA indeplineasca toate cerintele si nevoile acelor unitAti,
care ocupa sau vor ocupa aerodromul respectiv.
Mobilizarea. Intreaga armata aerieand poate fi pusd In stare de rdzboi In patru ore. In
ce consta aceasta? Dupd primirea ordinului, aviatia de rdzboi se disperseaza pentru a nu suferi
bombardamente aeriene si pleacd In locuri care nu sInt aerodroame de operatiuni, ci aero-
droame speciale pentru dispersare. Se face acest lucru pentru a nu descoperi chiar de la
Inceput inamicului aerodroamele noastre operative.
Serviciile. Serviciile flotei aeriene au aproximativ aceeasi organizare, ca si serviciile ar-
matei de uscat. Unele servicii, In special serviciul sanitar, functioneaza absolut identic.
Organizarea serviciului de aprovizionare cu carburanti si de aprovizionare cu munitii
este elaborate foarte amanuntit. Ea include depozite subterane chiar la baze. Cele mai impor-
tante depozite din spatele frontului sint de asemenea subterane. Aceste depozite grit alimentate
cu ajutorul trenurilor sau pe sosele, ce functioneaza In timp de pace. Expedierea trenurilor e
Torevazutd In planurile de transporturi. In afard de aceasta, aprovizionarea for e prevazuta prin
www.dacoromanica.ro
204 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA 51 FR kNT k DIN ANUL 1939 12
transporturi auto. Deservirea se face de care subdiviziuni speciale, numite companii. In spec'
exista de ex. o companie pentru aprovizionarea cu carburanti si o alta de aprovizionare cu mu-
nitii. Aceste companii dispun de mijloace moderne de locomotie si, In general, de mijloace tehnice
necesare, In special, de mijloace de pompare, precum si de autocamioane basculante pentru.
transportul $i descarcatul munitiilor. Toate aceste companii exista deja In momentul de fats.
Numarul lor va fi dublat chiar In prima perioada a razboiului printr-o rechizitionare specials
a masinilor. In speta, masinile necesare pot fi luate din industria de combustibil.
Tree acum Ia problema generals, aceea folosirii aviatiei. Comandamentul flotei aeriene
franceze proiecteaza sa foloseasca la maximum posibilitatile aviatiei, pentru a obtine, In ter
menul eel mai scurt posibil, concentrarea aviatiei acolo, unde o va cere situatia.
Pentru aceasta, aviatia dispune pe teritoriul Frantei $i al Africei de Nord de bazele despre
care am vorbit numdrul acestor baze fiind nu mai putin de trei pentru fiecare unitate alca-
tuita din 20 de avioane. Toate aceste baze $i aprovizionarea for shit prevazute pentru toate ca-
zurile de operatiuni de razboi. Mezarea acestor baze fats de lima frontului depinde de teatrul
de operatiuni : una se va afla In Alpi si alta In Nordul Frantei.
Datorita unei astfel de organizari, nu va fi necesar sä se transporte la nevoie instalatiile-
terestre si personalul de serviciu. Aceasta permite aviatiei sa manevreze foarte rapid si sd se
concentreze In punctele existente.
Prin urmare, data va fi nevoie de personal tehnic, el poate fi transportat cu avionul
deoarece In punctele unde va sosi exista tot ce e necesar pentru a sta clteva zile.
Exists astfel posibilitatea de a transfera, In functie de situatie, centrul de actiune a avia-
tiei acolo, unde va fi mai necesar Ia un moment dat.
Aceasta organizare usureaza apararea fats de atacul aerian al inamicului, In special
de atacul bombardierelor. Companiile de deservire, existente la aceste baze, permit avioanelor
Insasi schimbarea rapids a aerodroamelor, In cazul distrugerii for sau a unui atac probabil,
ceea ce de asemenea prezinta un mare avantaj.
Lucrarile pentru construirea mentionatelor baze au costat foarte mult ; au fost
Insa necesare. In urma acestor lucrari, fiecare unitate mare de avioane dispune de trei baze
bine utilate.
In prezent s-a construit un numar suficient de baze pentru aviatia franceza, precum Si.
pentru aviatia engleza, care va trebui sa opereze pe teritoriul Frantei. S-au prevazut toate
masurile pentru cat pe masura ce aviatia franceza se va dezvo]ta a se pastreze acest principiu
de trei baze pentru fiecare unitate mare de avioane.
Astfel, ceea ce s-a spus despre aviatia franceza', nu difera aproape de loc de ceea ce
fusese relatat de catre maresalul Bernet cu privire la aviatia engleza. Ambele noastre aviatii
ant antrenate pentru operatiuni In comun si un numar considerabil de bombardiere din !iota
aeriana franceza a facut deja zboruri asupra Angliei.
Aviatia de vInatoare, operInd Impreuna cu artileria antiaeriana, apara centrele cele mai
vitale Impotriva atacurilor aeriene ale dusmanului. In special, ea acopera toate obiectivele mai
importante, a caror distrugere ar putea influenta operatiile de razboi : nodurile de tale ferata,
soselele principale, podurile si concentrarile fortelor de uscat si de aer, precum si Intreprinde-
rile industriale, necesare pentru nevoile apararii.
Generalul Doumene : Pot sa multumesc generalului Valene, In numele nostru al tuturor
pentru comunicarea facuta de el? (Maresalul IC. E. Vorosilov $i amiralul DraX multumesc gene-
ralului Valene pentru comunicare).
Se poate primi raspunsul acum la Intrebarea puss de amiral?
Maresalul K. E. Vorosilov : Rog pe d-1 amiral si lnalta consfatuire sa ne Ingaduie sa
prezentam raspunsul la sedinta urmatoare.
www.dacoromanica.ro
NOTELE LUATE LA $EDINTA MISIUNILOR MILITARE ALE U.R.S.S.,

ANGLIEI $1 FRANTEI
din 16 august 1939 (continuare)
Generalul Doumene : In programul nostru shit prevazute acum observatiile delegatiei

sovietice privind cele trei principii. II putem ruga pe d-1 marelal sd ne prezinte acum aceste
ebservatii?
Maresalul K. E. Vorosilov : Misiunea militard sovietica a studiat in chip temeinic cele
trei principii, care i-au Post turd/late de d-1 general Doumenc, seful misiunii militare franceze.
Aceste trei principii privind organizarea apardrii partilor contractante stint prea universale,
abstracte, incorporale $i nu obligd pe nimeni la nimic. Eu le impartasesc bineinteles, deoarece
e greu sd obiectezi Impotriva lor. Insa ele, neprezentind nimic concret, ar putea servi doar
pentru vreo declaratie abstracts. Noi ne-am adunat aci nu pentru a adopta o declaratie gene-
raid, ci pentru elaborarea unei conventii militare concrete, care trebuie sd precizeze numArul
diviziilor, tunurilor de artilerie, a tancurilor, avioanelor, escadrelor maritime etc., a partilor con-
tractante, care participa in comun la cauza apArArii.
Acesta este taspunsul nostru la cele trei principii prezentate.
Generalul Doumene : Vreau sd spun maresalului ea e foarte sever fatd de principlile mele.
Maresalul K. E. Vorosilov : Asprimea mea e determinatd de asprimea situatiet militare
si politice actuale.'Abia acum doud zile amiralul Drax a anuntat ca Germania a mobilizat 2 mi-
lioane de oameni e Bata sa inceapd rdzboiul la 15 august, adica ieri, contra uneia din Odle
iubitoare de pace. Desi pronosticul amiralului DraX nu s-a adeverit, din fericire, cu toate acestea
Incordarea situatiei politice in Europa nu a scgzut, ci dimpotrivg, a sporit. De ad rezultd ca
consfatuirea misiunilor militare ale Marei Britanii, Frantei fi Uniunii Sovietice, dacd ele vor
serios sd ajungd la rezolvarea concrete a problemei operatiunilor comune contra agresiunii,
trebuie sd rezolve mai rapid aceasta problemd fundamental!, fail a pierde timpul cu declaratii,
care nu inseamnd. nimic.
Generalul Doumene : Vreau sA urmez sfaturile ce mi le-a dat maresalul Vorosilov, yi propun
corectarea acestor puncte pe baza celor prezentate ieri de care comandantul de armata Sapos-
nikov, seful Marelui Stat Major. Trebuie insdrcinat cineva ss redacteze proiectul gi sd aduca
In discu%ie o noun propunere.
Maresalul K. E. Vorosilov : Consider ca n-a sosit Inca momentul pentu redactarea vre-
unui document. Noi nu am rezolvat problema capitald pentru partea sovietice, §i anume
problema trecerii fortelor armate ale Uniunii Sovietice pe teritoriul Poloniei fO Rominiei pentru
operatiunile In comun ale fortelor armate apartinind partilor contractante contra inamicului
C0/111111.
Numai dupd rezolvarea pozitiva a problemei mentionate am putea trece la discutarca
planurilor ascultate aici Intr -o schits generals a reprezentantilor celor trei misiuni militare.
Ping acum not n-am facut declt un schimb de comunicdri. Eu personal consider a aceasta
nu este cleat Inceputul conversatiilor noastre concrete privind precizarea numdrului fortelor
armate ale fiecarei parti ft folosirea for contra agresiunii din Europa.
Generalul Doumene : Nu gAseste oare d-I maresal ca s-ar putea filth a pierde timp,
preciza aceste cifre, ca un proiect prealabil al paragrafelor (articolelor) conventiei?
Maresalul K. E. Vorosilov : Eu consider di Oita timp, eft misiunea sovietice nu va avea
rAspunsul la Intrebarea noastrd, acum cunoscuta de tot.i, cu privire la care misiunile Marii
Britanii ¢i Frantei an interpelat guvernele lor, once lucrare prealabild este, pind la un anumit
punct, inutile.
www.dacoromanica.ro
206 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA SI FRANTA DIN ANUL 1939 14
Genera lul Documene : Iau act de cele spuse de d-1 maresal si propun sd trecem la problema
ce vom face la sedinta urmAtoare. Putem asculta comunicarea generalului Loktionov, seful
fortelor aeriene, cu privire la flota aeriana a Armatei Rosii, pe care Inca nu am auzit-o ?
Pe lInga Intrebarile pe care le-am transmis maresalului In forma unei serii de Intrebari,
mai avem o serie pe care am voi sa le punem. cu Ingaduinta maresalului, misiunii sovietice si
la care am asculta cu placere raspunsurile. Aceste Intrebari shit scrise In limba englezd si le
dau sa fie citite, vecinului meu (le da generalului Haywood).
Maresalul K. E. Vorosilov : E mai bine sa se transmits aceste 1ntrebdri In forma scrisa.
Cer permisiunea sa dam raspunsul misiunii noastre In timpul uneia din sedintele viitoare. Dorinta
d-lui presedinte relativ la audierea referatului privind fortele aviatiei Uniunii Sovietice va ft
Indeplinita, deoarece misiunea sovietica nu vrea sa ramlnd datoare misiunilor franceza si englezd.
Generalul Doumene : Propun, dacd din partea maresalului st amiralului nu vor fi obiec-
tiuni, ca sedinta urmatoare s-o tinem mline.
Maresalul K. E. Vorosilov : As vrea sA rog pe d-1 general Doumenc st pe d-1 amiral Drax
sa ne comunice cu aproximatie pe cInd asteapta raspunsul la Intrebarea noastra de la guver-
nele lor ?
Generalul Domnene : Cit mai cur1nd posibil.
Maresalul K. E. Vorosilov : Daca raspunsul pe care 11 asteapta misiunile engleza si Iran-
ceza poate sa Intirzie mult, cred cA va trebui, dupa ce se va tine comunicarea noastra privind
fortele aviatice ale U.R.S.S. sa Intrerupem sedintele ping la primirea raspunsului.
Generalul Doumene : As dori ca pe lInga audierea comunicarii generalului Loktionov
sa primim raspunsurile la Intrebarile care au fost transmise maresalului, pentru ca ele shit foarte-
importante.
Ilaresalul K. E. Vorosilov : Poate ca slut foarte importante, dar not Inca nu am luat
cunostinta de ele. Trebuie sa le cunoastem Iran si abia dupa aceasta vom fi In stare sa spunem
daca vom raspunde la aceste Intrebari Inainte de primirea raspunsului de la guvernele Angliei
si Frantei, sau abia dupd ce vom prim! acest raspuns la Intrebarea noastra.
Amiralul Drax : Nu pot sd va spun, cind se va primi raspunsul guvernului, deoarece-
aceasta depinde de guvernul
Generalul Douinene : Eu va rog sa ne spuneti la sedinta de intine : and va putea mi-
siunea sovietica sa raspunda la Intrebarile puse de not Indata sau mai tlrziu. Eu cred ca
not am putea continua lucrul, socotind ca se va primi un raspuns pozitiv la Intrebarea push
de misiunea military sovietica.
Maresalul K. E. Vorosilov : Din pacate, misiunea noastra nu va putea conlucra pins
In momentul and vom sti nu ipotetic, ci In mod real cum considers guvernele Marii Britanii
si Frantei participarea noastra la operatiunile comune contra agresorului.
Generalul Doumenc : Cred ca consfatuirea de astazi se poate socoti Inchisa si o vom
deschide mline la ora 10 dimineata.
Propunerea este primita.
Traducere din limba engleza

INTREBARI DE ORDIN MILITAR PUSE MISIUNII MILITARE SOVIETICE
1. Care este parerea misiunii militare sovietice cu privire la posibilitatea intrarii Italic!
In razboi
a) In cazul and Uniunea Sovietica va semna pactul cu Franta si Anglia ;
b) daca Uniunea Sovietica nu va semna pactul cu noi Dacd parerea misiunii militare
sovietice este ca e posibil ca Italia sa intre In razboi, in acest caz, care e pdrerea sa cu pri-
vire la operatiunile posibile ale Italiei, In cazul clnd ea va 1ncepe operatiunile din Albania?
www.dacoromanica.ro
2. Din cele trei variante diferite ale operatiunilor, schitate de misiunea militard sovie-
tica, ce varianta, dupd parerea sa, va fi cel mai probabil, adoptatd de Germania?
3. Poate misiunea militard sovietica sa dea mai multe date precise privind acele regiuni
din teritoriul Rominiei In care este necesar, dupd parerea sa, sa obtind dreptul de acces si
In care ea considerd ca ar fi de dorit sa duct operatiunile?
4. Ce are de glnd sd facd Uniunea Sovietica In cazul variantei a doua, dacd Bul-
garia se va uni cu Ungaria impotriva Rominiei? Ce ajutor poate sh acorde ea in acest caz
Turciei 2
5. Ce cantitate de inarchturi poate fi transportata regulat pe cane ferate In Polonia :
a) din Murmansk,
b) de la Marea Neagra?
Pe ce cat ferate poate fi Indreptat cursul transporturilor, pentru a impiedica cit se poate
mai putin aprovizionarea armatei ruse?
6. Ce port (porturi) sovietic putem folosi la Marea Neagrd pentru efectuarea aprovi-
ziondrii pe frontul ruso-polono-romin?
7. a) Dacd problema trecerii trupelor sovietice prin Polonia va fi rezolvatA corespun-
zator cu dorintele eXprimate de misiunea militard sovietica, ar fi de acord Uniunea Sovietica
sa participe la asigurarea Poloniei cu alimente, armament, materii prime si alte materiale
industriale?
b) Aceeasi Intrebare cu referire la Romlnia.
8. Ce cantitate de produse petrolifere rafinate, poate sd furnizeze Uniunea Sovieticd
in caz de razboi? Va avea ea un numar suficient de tancuri petroliere pentru transportul lor?
Declarafia ce trebuie fdcutd dupa aceste intrebari
Noi am pregatit o serie de Intrebari relativ la politica sovietica In domeniul aviatiei;
dar, fiinded planurile aviatiei sovietice vor fi curind expuse si ffincicd aceasta expunere poate
sa cuprindh rdspunsul la unele din aceste intrebari, ne gindim sa amlnam toate Intrebdrile,
privind aviatia, pina ce vom cunoaste planurile aviatiei sovietice.
Traducere din limba englezit
INTREBARE DE ORDIN MARITIM MILITAR
Ce tipuri de vase de riaboi franco-engleze si ce numar trebuie sa opereze, dupd parerea_

Dvs., In Marea Baffled?
NOTELE LUATE LA SEDINTA MISIUNILOR MILITARE ALE U.R.S.S.,

ANGLIEI $I FRANTEI
din 17 august 1939
*edinta a Inceput la ora 10.07.
S-a terminat la ora 13.43 minute.
Maresalul K. E. Vorosilov (prezideazd) : Declar deschish sedinta misiunilor militare.
In sedinta de astazi vom asculta comunicarea privind fortele aviatice ale Uniunii Sovie
tise. Dacd nu shit Intrebari, Imi voi Ingadui sa acord cuvintul comandantului de armata de
rangul al doilea, seful fortelor aeriene de rdzboi (R.K.K.A.) Loktionov.
www.dacoromanica.ro
Comandantul de armata A. IL Lokt1onov : $eful Marelui Stat Major al Armatei Rosii,

comandantul de armata de rangul I $apopikov In referatul sau tinut aid. a spus cs pe cimpul
de operatiuni din vestal Europei, Armata Rorie va trimite de la 5-5,5 mil de avioane de lupta.
Acest numar constitute aviatia de prima Hide, In afard de rezerva.
Din cifra indicata, aviatia moderns formeaza 80% cu urmatoarele viteze : avioanele
de vinatoare de la 465-575 km pe ors si mai malt ; bombardierele de la 460-550 km
pe ors. Raza de actiune a aviatiei de bombardament de la 1 800-4 000 km. Incarcatura de
bombe de la 600 kg pe avioane de tipuri vechi Ii pina la 2 500 kg.
D-1 maresal de aviatie Bernet a declarat ca e mai bine sa avem mai putine avioane de
prima linie, preferind Inlocuirea for reala In timp de razboi. Aceasta este just in sensul cd fortele
de productie ale industriei de avioane trebuie sa fie de asa natura, ca ss asigure pe deplin aco-
perirea pierderii avioanelor In timp de razboi, ceea ce este deosebit de important. Nu strica,
totuli de loc, sa be avem si In prima linie Intr-un numar care, In orice caz sä nu fie mai mic
decit numarul acestora la eventualii inamici. Acela care va intra In razboi cu aviatia supe-
rioara, va avea, incontestabil, o mare superioritate fats de inamic.
Raportul dintre aviatia de bombardament, de vinatoare si de trupa este : cea de bom_
bardament 55 %, de vinatoare 40% $i de trupe 5%.
Fabricile de avioane ale Uniunii Sovietice lucreaza In momentul de fats cu un schimb
$i numai clteva lucreaza cu dour schimburi fabriclnd pentru nevoile armatei, In medie cite
900-950 de avioane de razboi pe luna, In afard de aparatele civile si cele pentru instructie.
In legatura cu Intinderea agresiunii In Europa si In Est, industria noastra de avioane a
luat masurile necesare pentru sporirea productiei In limitele acoperirii necesitatilor de razboi.
Personalul. Pregatirea personalului navigant ci tehnic al fortelor aeriene se face dupa
urmatorul sistem : tineretul considerat apt sub raport fizic pentru serviciul in aviatie, 41 face
instructia initials pe avioane-scoala, In aerocluburi ; dupa aceasta 11i continua invatatura de
zbor In scolile de aviatie si la cursurile scurte de unul 'Ana la doi ani. Aviatorii piloti pilaviatorii
observatori studiaza In cele 19 scoli de aviatie ; personalul tehnic de toate specialitatile studiaza
In cele 8 scoli tehnice de aviatie. In alai% de acestea, Odsta patru scoli pentru perfectionarea
pregatirii tehnice si de zbor, adica in total 33 de Icoli. Pe ling scolile tehnice eXistente mai slat
cursuri de prega'tire suplimentara a personalului tehnic si ingineresc. In toate scolile locurile
slat completate, ceea ce asigura completarea fortelor aeriene si a rezervelor.
Pentru pregatirea superioara de comandanti ai personalului navigant si de ingineri exists
la not Academia Aeronautics. In afaril de aceasta, flota civila aeriana I i are scolile sale separate
pentru pregatirea personalului navigant si tehnic nu numai pentru completarea cadrelor, dar
Ii pentru asigurarea rezervelor. Perfectionarea rezervelor instruite ale personalului tehnic
navigant se face in mod sistematic In centrele de instructie si la unitatile de rezerva.
Folosirea aviafiei. Unitatile principale de aviatie slat gate de lupta Intr-un interval de
1-4 ore de la darea alarmei. Unitatile de serviciu slat In permanents gata de lupta.
In perioada initials a razboiului, operatiunile fortelor aeriene vor coresptmde planu-
rilor elaborate de Marele Stat Major. Principiul general de operatiune al fortelor aeriene e deter-
minat de cerinta de a concentra eforturile tuturor mijloacelor, aft a celor de uscat eft si a celor
din aer, In directia loviturii principale. In consecintA, operatiunile aviatiei se efectueaza In stiinsa
legatura cu trupele de uscat de pe cImpul de Mahe In legatura cu actiunea in curs de efectuare.
Telurile aviatiei de bombardament vor fi : fora vie a inamicului pi o serie din importan-
tele lui objective militare. In afara de aceasta, aviatia de bombardament va primi sarcini de a
opera asupra obiectivelor militare gi adinc In spatele frontului inamicului. Aviatia Sovietica
nu -si propune sarcina de a bombarda populatia pasnica.
www.dacoromanica.ro
Aviatia de vInatoare are sarcina, pe linga acea de a apara o serie de importante objec-
tive militare, cai ferate ti losele, acoperirea concentrarilor de trupe, de uscat $i de aviatie, apa-
rarea marilor orate in strInsa legatura cu celelalte mijloace ale apararii artileria antiaeriana
-si alte mijloace lupta contra aviatiei inamicului Ii asigurarea operatiunilor de lupta ale aviatiei
de bombardament Ii de asalt pe cimpul de lupta, In strinsa colaborare cu acestea.
Faptul ca bazele aviatiei se afla pe aerodroamele operative, $i activitatea unitatilor de
aviatie aflate In spatele frontulni permit folosirea elastics a aviatiei pe front si in adIncime, evi-
thidu-se deplasarea iriutila a parcurilor de aviatie.
Am terminat.
Marelalul K. E. Vorosilov : Are cuvintul maresalul Bernet.
Marelalul Bernet : Al vrea, In numele misiunii franceze si engleze, sa exprim generalului
Loktionov recunostinta noastra pentru expunerea precisa a comunicarii sale. M-a impresionat
mult energia 11 spiritul de organizare cu care Uniunea Sovietica a stint sa obtina rezultate
atit de remarcabile in crearea aviatiei sale.
Cer permisiunea ca mai ttrziu sa pun o Intrebare sau doua pentru precizarea unor momente
care nu au fost pentru mine prea dare In comunicarea generalului Loktionov.
Generalul Valene : Al putea pune ctteva Intrebari deoarece nu am inteles bine unele pasaje
din ekpunerea generalului Loktionov, In special cu privire la utilizarea bazelor.
Comandantul de armata A. D. Loktionov : De pe bazele din timp de pace aviatia trece
In urma alarmei pe aerodromurile de rezerva si se disperseaza. Potrivit cu planurile comandamen-
tului, aviatia Y,si ocupa aerodromurile sale de lupta, operative, cum le numim noi, unde de pe
acum exists rezerve necesare de benzins si munitii. Reteaua de aerodromuri permite mane-
vrarea aviatiei si pe front si In adIncime.
Marelalul K. E. Vorosiloy : ingaduiti-ne sa trecem mai departe la eXaminarea proble-
melor. Deocamdata, ne-au ramas de eXaminat Intrebarile puse misiunii noastre sovietice de care
misiunile engleza Ii franceza. Aceste Intrebari In numar de opt plus o alta de ordin maritim, deci
In total noua, shit pe de o parte Intrebari generale cu caracter politic abstract ; pe de alta parte,
aceste Intrebari cuprind elemente ale unor detalii Ii concretizari din relatiile viitorilor aliati si
raspunsurile vor rezulta din faptul Incheierii posibile a conventiei militare dintre tarile noastre.
Dupa aceasta rezerva consider ca e necesar sa raspund pe scurt punct cu punct la aceste
ntrebari 1.
Prima tntrebare : Care este parerea misiunii militare sovietice cu privire la posibilitatea
intrarii Italiei In razboi : a) In cazul chid Uniunea Sovietica va semna pactul cu Anglia 1i Franta
si b) In cazul cind Uniunea Sovietica nu va semna pactul cu ele.
Parerea misiunii sovietice este urmatoarea : Italia nu poate ramIne deoparte In cazul
unei agresiuni militare In Europa. Italia are cu Germania o alianta militara, obliglnd ambele
parti sa opereze Impotriva unei a treia. in afara de aceasta, seful actual al Italiei d-1 Mussolinii,
a declarat nu o data 1i cu destula precizie In auzul tuturor, ca el 1i armata sa vor fi In toate Impre-
jurarile cu Germania. Gred ca aceste fapte shit cu totul suficiente pentru a ne face In aceasta
privinta, o parere precisa.
Sftrlitul acestei prime Intrebari este urmatorul : daca parerea misiunii militare sovietice
este ca e cu putinta ca Italia sa intre In razboi, In acest caz care snit operatiunile posibile ale Italiei
daca ea va Incepe aceste operatluni din Albania.
Misiunea militara a Uniunii Sovietice regrets dar nu poate sa-si concretizeze parerea
sa In aceasta problems specials, pornind de la teza ca Italia avind mlinile libere poate, II
1 Vezi textul cornplet al Intrebarilor de ordin milital puse misiunii militare sov."
la p. 112-113.
14. c.2881
www.dacoromanica.ro
210 TRATATIVELE DINTRE U.R.s.S., AN GLI II FRA)TA DIN ANUL 1939 1S
evident, va opera din directii diferite nu numai din directia Albaniei, ci si direct la frontiera
Frantei, si de asemenea, e foarte probabil, si de pe teritoriul Spaniei. Nu mai vorbesc de Tunis
si de insulele din Marea Mediterana. De aceea, pentru misiunea sovietica e greu si poate nick
nu e nevoie sa traga concluzii concrete din aceasta Intrebare.
A doua latrebare; Din cele trei variante deosebite de operatiuni schitate de misiunea
sovietica, care e mai probabil ca va fi adoptata de Germania $i care este parerea misiunii militare
sovietice cu privire la aceasta problems?
Este foarte greu sa prevezi intentiile Germaniei gi cele ale coriducatorilor ei. Drept
dovada poate servi $i faptul urmator : acum trei zile stimatul amiral DraX ne-a comunicat ca
Germania a mobilizat doua milioane de oameni si se pregateste sa Inceapa razboiul la 15 august-
Amiralul Drax : Nu, nu.
Mareplul VoroOlov : Eu nu vad nimic rau In acest pronostic It atunci am fost de acord
cu Dvs. Acest lucru putea sä se Intimple, dar nu s-a Intimplat. Nici d-1 amiral, nici d-nii maresali
si generali prezenti aici, nici Intreaga noastra consfatuire nu pot din pacate prevedea cittusi de
putin evenimentele, pentru ca persoanele care pregatesc aceste evenimente shit oameni care
Inteleg bine importanta actiunilor prin surprindere. Iata de ce Imi este greu sa raspund cltust
de putin detaliat la a doua Intrebare.
Amiralul Drax : Poate ca observatia mea a Post tradusa mai putin precis. Vreau sa lamu-
resc. Eu am spus ca Germania a mobilizat doua milioane de oameni si e gata de razboi, dar nu
am spus ca ea va Incepe razboiul numaidecit la 15 august, ci am afirmat numai ca Incepind
de la 15 august ea ar fi gata sa-1 Inceapa In orice moment. Niciodata nu mi-am exprimat
parerea cu privire la data precisa cind Germania ar Incepe actiunea.
Mare§alul K. E. Voro5llov : Ymi cer scuze fats de d-1 amiral daca lucrurile se prezinta
astfel ; translatorii au tradus Insa atunci Intocmai asa cum am spus eu aici ea Germania a mobi-
lizat (Iona milioane de oameni gi cd exists informatii ca la 15 va Incepe actiunea. Iau gi citesc
Insemnarea : Germania are deja mobilizate doua milioane de oameni $i Inceperea razboiului
din partea ei este desemnata pentru 15 august.
Amiralul Drax : nu, nu. Eu nu am spus asa.
Mare,alul K. E. VoroOlov : L-as ruga atunci pe amiral sa dea formulare a sa exacta.
Aceasta se poate face pe firma. Dvs. plecati de la faptul ca atunci s-a strecurat o neIntelegere.
Cu toate acestea toate cele spuse de mine cu exceptia referirii la vorbele d-lui amiral ramin
perfect valabile. Daca va izbucni un mare razboi european si acest lucru este aproape indiscu-
tabil, el va Incepe gf pe neasteptate si In limite si proportii greu de prevazut. De aceea eu
nu pot raspunde nimic exact la cea de-a doua Intrebare.
A treia Intrebare : Daca misiunea militara sovietica poate sa dea date mai precise privind
regiunile din teritoriul RomIniei unde ea considers Ca e necesar sa capete dreptul de acces
unde ea doreste sa opereze.
Ymi este greu sa raspund si la aceasta Intrebare, Intrucit Romlnia poate deveni obiect de
atac In puncte diferite ale teritoriului ei. Si daca Uniunea Sovietica ar fi pusa In situatiunea sa-i
acorde Romtniei ajutor, not ar trebui sa tinem seama de situatia obiectiva existents. Aceasta
situatie ar determina ti Tegiunile unde not ar trebui sa trimitem trupe.
A patra Intrebare : Ce are de gind sa fats Uniunea Sovietica In cazul variantei a doua,
daca Bulgaria va face alianta cu Ungaria Impotriva Romlniei. Ce ajutor poate sa acorde ea In
acest caz Turciei?
La aceasta Intrebare imi este foarte usor sa dau raspunsul. Franta $i Anglia au cu Turcia
pacte de ajutor reciproc. Aceste pacte obliga Anglia si Franta sa apere Turcia. Daca am In-
cheia conventia militara a celor trei state, bineinteles ca In acest caz am participa la aceasta
www.dacoromanica.ro
19 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $I FRANT4 DI \ 4NUL 1939 211
aparare a Turciei. Fortele Uniunii Sovietice slut suficiente pentru a participa la actiunca
comund de aparare a Turciei.
A cincea Intrebare : Ce tonaj de transport regulat poate fi trimis pe caile ferate In Polonia :
a) de la Murmansk, b) de la Marea Neagrd. Pe ce cal ferate poate fi Indreptat pentru a stinjeni eft
mai putin aprovizionarea armatei ruse?
Aceastd Intrebare face parte din categoria acelor detalii despre care am vorbit la inceput.
Dacd se va Incheia conventia intre tdrile noastre, din partea Uniunit Sovietice, se va gas! si
tonaj suficient si destule posibilitati pentru a ne lndeplini obligatiile fats de aliati.
A qasea Intrebare : Aceastd intrebare face de asemenea parte din intrebarile care deta-
liazd relatiile noastre viitoare. La Marea Neagra avem un numar suficient de porturi cu totul
moderne care vor putea asigura toate nevoile de aparare ale statului nostru si ale aliatilor dacd
Yi vom avea. Dacd d-1 amiral si d-1 general nu obiecteazd, am putea anunta acum pauza (nu slut
obiectiuni).
Anunt o Intrerupere de 15 minute.
(Dupa pauza)
Maresalui K. E. Vorosilov : $edinta reincepe. Eu vreau sa riispund la intrebdrile ur-
matoare :
A saptea Intrebare : Aceasta problemd se refers In intregime sau aproape In Intregime la
comisariatele noastre de economie nationald si In primul rind la comisariatul poporului al co-
mertului nostru exterior. Eu personal pot spune numai un lucru : Uniunea Sovietica va In-
tretine diferite relatii comerciale cu tarile prietene sau neutre nu numai in momentul rdzboiului
ci si acum In conditii de pace. Uniunea Sovieticd are, dupa cum se stie, vii relatii comerciale cu
multe tali din Europa, America si Asia.
A opta tntrebare : Uniunea Sovietica are o industrie petroliferd puternicd In continua
dezvoltare. In legaturd cu aceasta dispunem de un bun transport petrolier maritim, fluvial si
feroviar care satisface pe deplin nevoile noastre si care e de asemenea In continua dezvoltare.
$1, se intelege dacd conventia va fi incheiatd, aceasta problemd va fi rezolvatd prin hotruirile
concrete ce se vor lua ca o consecinta a pactului nostru.
RamIne ultima lntrebare de ordin maritim care suns in felul urmAtor : care slut tipurile
si numdrul fortelor maritime franco-britanice care trebuie sa opercze, dupa parerea Dvs., in
Baltica ?
Pentru a raspunde la aceasta lntrebare dau cuvintul comisarului poporului al Hotel mari-
time de rdzboi, Kuznetov, amiral al flotei de rangul II.
rAniiralul Hotel N. G. Kuznetov : Numdrul ft tipurile vaselor din flota anglo-francezd pe
care le-am socoti necesare sa fie trimise in Marea Balticd vor fi definite si precizate definitiv
dupd stabilirea amanuntelor cu privire la problemele puse mai sus (are loc o destul de inde-
lungatd conversatie intre amiralul Drax gi generalul Haywood). Trebuie numai sa se tiny seamy
de faptul ca netrimitindu-se In Marea Battled un numar suficient de vase, va fi greu de rezolvat
si sarcina principald a flotelor unite, adicd distrugerea flotei inamicului. Nona ne este mai greu
sa precizam, propunerile concrete privind numdrul ii tipul vaselor dectt d-lui amiral Drax. Iar
sarcinile asa cum be Intelegem not au fost eXpuse aid (din nou o lungd convorbire intre amiralul
DraX p generalul Doumenc).
Amiralul Drax : Multumesc comisarului poporului al flotei maritime de rdzboi a U.R.S.S.
pentru rdspuns. As vrea la sedinta viitoare sa mai pun clteva Intrebari.
Maresalul K. E. Vorosilov : Gine mai doreste sa is cuvintul ? Ordinea de zi a fost epuizatil.
Trebuie sa fiXam ziva pentru sedinta urmatoare si programul ei de lucru. Am convenit deja sa
continuain lucrdrile piny la epuizarea problemelor ce se aflatt pe ordinea de zi a consfatuirii
noastre. Continuarea sedintelor noastre depinde acum In totul de primirea raspunsurilor la intre-
www.dacoromanica.ro
baffle puse de catre misiunea militara sovietica, misiunilor militare ale Angliei Ti Frantei. Am
lucrat destul de temeinic si mie mi se pare ca daca In cursul zilei de astazi $i de mime nu va
sosi raspunsul de la guvernele Angliei Frantei, regretam dar, In asteptarea acestui raspuns
va trebui sa Intrerupem sedintele noastre pentru cltva timp.
Generalul Doumene : Vreau sa multumesc In numele delegatiilor engleza si franceza pentru
raspunsurile date astazi de maresalul Vorosilov la Intrebarile puse de noi. Unele din aceste In-
trebari necesita o studiere amanuntita si atenta. Sintem gata sa punem Intrebari suplimen-
tare necesare pentru aceasta studiere concreta. In ceea ce priveste sedintele noastre viitoare,
vom fixa sedinta urmatoare pentru rezolvarea problemelor mentionate. Aceasta nu ne va Im-
piedica sa asteptam raspunsul la lntrebarea principala.
Alaresalul Bernet: Maresalul 41 aminteste, fara Indoiala, ca astazi dimineata eu am
volt sa pun cIteva Intrebari cu privire la aviatie, pentru a lamuri uncle puncte din planul expus
de generalul Loktionov.
Generalul Haywood : Propun ca aceste Intrebari privind aviatia sa se puns concomitent cu
intrebarile de ordin militar despre care a vorbit generalul Doumenc.
Mareplul K. E. VoroOlov: RamIne sa rezolvam problema : clnd va avea loc sedinta
urmatoare? Misiunea sovietica considers ca va trebui sa Incetam lucrarile consfatuirli noastre
pina la primirea raspunsului. (Convorbire Indelungata Intre amiralul Drax, generalul Doumenc
si generalul Haywood.)
Amiralul Drax : Mai avem Inca mult de lucru 51 aceasta nu o putem face fall a primi
raspunsurile la Intrebarile pe care am vrea sa le punem.
Am Intlrzia cu lucrarile claca nu am primi raspunsurile. Dupa parerea mea asemenea
aminare nu e necesara, nu e de dorit si nu este In interesul celor trei misiuni. De aceea, eu propun
sä fixam sedinta urmatoare la 20 sau 21 august, cum va dori maresalul.
Mare. lul K. E. VoroOlov: Ca si amiralul Drax misiunea sovietica considers drept ches-
tiunea cea mai importanta accelerarea lucrarilor consfatuidi noastre. Misiunea sovietica e gata
In acest stop, nu numai sa tina sedinte In fiecare zi, ci sa gi cheltuiasca mai mult timp pentru
aceste sedinte. Nu din vina misiuni sovietice Irma, sintem nevoiti sa Incetam lucrarile.
Misiunea sovietica a anuntat deja ca fara rezolvarea Intrebarilor puse de ea, este lipsita de
posibilitatea de a recomanda guvernului sau diferite propuneri cu privire la problemele discu-
tate aid. De aceea, regret, dar shit nevoit sa rog Inca o data si pe d-1 amiral Drax pe d-1
general Doumenc sa consimta la Intreruperea sedintelor noastre pint In momentul chid vor
primi raspunsul de la guvernele tor. (Amiralul Drax, generalul Doumenc se consfatuiesc timp
lndelungat).
Generalul Iloumene : 'mi. permit sa obiectez d-lui maresal, ca nu din vina noastra nu
putem satisface dorinta sa, deoarece ne-ati pus Intrebari care shit de competenta guvernului
Ni aceasta cere timp. Eu consider totusi ca e util sa Main ziva care poate fi ulterior remiss
pentru mai ttrziu , daca nu se va primi raspunsul. Eu propun sa fiXam sedinta pentru 20 august
la ora 10 dim.
Maresalul K. E.Voro§ilov : Nu vad nevoia de a fixa ziva clnd nu sintem siguri ca aceasta
sedinta va avea loc. In numele misiuni noastre, declar ca sintem In once moment gata sa
convocam sedinta Indata ce raspunsul va fi primit de la ambele guverne sau de la unul din ele.
PIna la primirea acestui raspuns, eu recomand scumpilor nostri oaspeti sa se odihneasca, sa
vada Moscova, sa se duca la expozitii Si a se simta ca acasa. Astfel, va fi mai bine si pentru
problema noastra i pentru lumea din afara : anuntarea unei scurte Intreruperi, e o chestiune
fireasca.
Amiralul Drax : Noi am convenit ca orice comunicare facuta preset trebuie a con-
stituie rezultatul acordulni comun at celor trei misiuni, si deoarece e vorba sa amlnam lucra-
www.dacoromanica.ro
rile conferintei pe un termen nedefinit, presa va pune intrebari cu privire la acest lucru. De
aceea, as vrea sa-1 lntreb pe d -l. maresal dacA nu are vreo propunere cu privire la textul decla-
ratiei pentru presa pe care va trebui poate s-o facem.
Maresalul K. E. Vorosilov : Lucrul cel mai bun este acela de a nu face nici un fel de de-
claratii. Misiunile noastre sint misiuni militare reprezentind Marcie State Majore ale celor trei
mari state. Lucrarile consfatuirli noastre nu-i privesc de loc pe corespondenti, avizi de senza-
tional, atita timp eft ea nu a luat vreo hotarire sau alta. Intreruperea sedintelor noastre nu
Insemneaza o ruptura ; iar reluarea eft mai grabnica a lucrArilor va depinde in Intregime de
misiunile militare ale Angliei si Frantei si de guvernele for (Consfatuire indelunga intre ami-
ralul Drax gi generalul Doumenc).
Amiralul Drax : Sint de acord cA nu e necesar sa facem vreo declaratie coresponden-
tilor ziarelor din Moscova. Consider totusi ca trebuie sa atrag atentia d-lui marelal asupra
faptului ca atunci clad noi vom comunica guvernelor noastre cA conferinta a fost aminatA
pentru un termen nedefinit, presa mondiala va aprecia dupa toate probabilitatile, acest act
ca o ruptura partialA sau provizorie , In special data nu se va face In presa nici o declaratie cu
privire Ia aceasta. De aceea eu cred ca in aceste conditiuni, guvernele noastre ar prefera sa
faca o declaratie presei. Dar aceasta este o problems pe care o vor rezolva ele Insile.
Daca s-ar fiXa totusi data sedintei noastre viitoare, ele nu ar socoti, dupa toate probabi-
litatile, necesar sa facA declaratii presei. Eu cred ca marejalul va lua acest lucru in conside-
latie.
Maresalul K. E. Vorosilov : Eu as cere ingaduirea sa facem o mica pauza, dupa care ne
vom aduna si vom hotarI ce vom face mai departe (Nu stilt obiectiuni impotriva intreruperii).
Se anunta o Intrerupere de 15 minute.
(Dupa pauza)
Maresalul K. E. VoroOlov Misiunea militara sovietica primeste propuncrea de a fixa
sedinta viitoare intr-una din zilele proXime Ia 20 sau 21 si intreaba ce zi e mai acceptabilA
pentru Dvs. 20 sau 21 august.
Amiralul Drax : Noi am prefera 21 august Aceasta In cazul cind raspunsul de la Paris
si Londra nu va sosi Inainte. In caz contrariu, noi vom cere sa se fixeze ziva sedintei mai
devreme.
Maresalul K. E. Vorosilov : Din partea noastra nu sint obiectiuni. Permiteti-ne sa de-
claram sedinta Inchisa.

17.VIII.1939
INTREBARI DE ORD IN MILITAR-MAR IT IM
1. Ce tipuri de vase de razboi franco-engleze si In ce numar trebuic sa opereze in Marea

Baltica, dupd proiectul Dvs.?
Gum se presupune patrunderea acestor vase In Marea Baltica, tintnd seama de faptul ca
trecerea prin Belt si Sund poate fi usor inchisa de nemti?
2. Cum proiectati sa asigurati aprovizionarea acestor forte cu munitii, torpile echi-
pament maritim de razboi?
3. Daca, asa cum e probabil, singura intrare in Marea Baltica o constituie canalul Be-
lomorskii, care este capacitatea maxima a unui vas de razboi pe care 1-am putea trece pe
acolo ?
www.dacoromanica.ro
4. Daca fortele maritime germane vor parasI cu totul Baltica pentru a opera un atac
concentrat contra vaselor aliate In Oceanul Atlantic, eft timp ar necesita deplasarea tuturor
fortelor franco-engleze din Baltica prin acest canal In apele lor, pentru a se opune acestui atac?
Este necesar sa nothm ca distantele prin Marea Alba pina la bazele noastre maritime
din Marea Nordului sint urmiltoarele : Rosyth 2 630 ; Chatham 3 000.
Aceste distante ant mai marl cleat distanta dintre Anglia si America peste Oceanul
Atlantic.
5. Ce posibilit5fi, In privinta bazelor maritime de rhzboi, ne-ar putea oferi U. R. S. S.
In Marea Baltich vi pe litoralul Murmansk-ului.
Cit de repede vasele franco-engleze de suprafata ce-ar opera In aceste ape, pot fi con-
duse in docuri sau reparate efectiv la Kronstadt sau Leningrad, dupe capatarea unor se-
rioase avarii In lapth ? Aceste lucthri ar avea In timpul iernii un ritm mai lent?
6. Are U. R. S. S. sphrgatoare de gheata pentru a tine portul Kronstadt deschis in timpul
iernii?
7. In ce masurh pot sa dea gjutor fortele sovietice fortelor aliate maritime-militare la
apararea vaselor de escorts In partea de rasarit a Marii Mediterane? Cite vase poate trimite
U.R.S.S. din Marea Neagra pentru operatiunile comune cu aliatii contra submarinelor italiene,
contra insulelor Dodecanez $i pentru mentinerea comunicatiilor sovietice in Marea MediteranA?
8. Daca Anglia a consimtit sa trimite forte maritime in Marea Battled sau In Marea Neagra
pentru a opera Impotriva fortelor inamicului, concentrate in mod provizoriu in aceste regiuni, ar
consimti oare U.R.S.S. sa trimita forte echivalente In Marea Nordului si in Marea Mediterana,
dach acolo vor opera forte similare ale inamicului?
9. Este U.R.S.S. de acord ca, in cazul cind un vas corhercial ar fi retinut de catre un
submarin mai Inainte Ca vasul sa fie scufundat trebuie sa fie vizitat si sa i se face perchezitie
iar echipajul se fie trimis intr-un loc, uncle sa se afle In siguranth?
Traducere din limba franceza

17.VI11.1939.
INTREBARI DE ORDIN MILITAR
Prima Intrebare : Intre frontiera Dvs. vi Prusia orientala sint vreo 20 de zile de mars.
Intre Dvina vi Neman se pot stabili pinA la case itinerarii diferite. Pentru formarea unui
front cu puternice pozitii de plecare contra liniei intarite a Prusiei orientale trebuie sa fie ocupati
circa 200 km, ceea ce va necesita pina la 20 divizii. Pentru pregatirea ofensivei trebuie sit
dispuna de asemenea de rezerve de infanterie, artilerie si tancuri.
Pentru efectuarea tuturor acestor pregatiri, va trebui, evident, nu mai putin de o Luna,
avind In vedere masurile prealabile de mobilizare.
E posibil ca In cursul acestei luni agresorul, Indata ce va stabili legatura pe uscat cu Prusia
orientala, se pregateasca chiar el operatia in directia oralului Riga si sa incerce sa angajeze
lupta cu Armata Rosie pe frontul Riga Grodno.
Crede oare delegatia rush ca Armata Rosie va fi In stare sh accepte aceasta lupta cu
forte, cel putin egale cu acele pe care le va putea concentra acolo inamicul?
Crede ea oare ca va fi cu putinta se duch lupta pe acest front avind, In vedere mai ales
aprovizionarea cu munitii?
A doua trdrebare : Am adresat delegatiei sovietice rugamintea sh indite regiunile din
teritoriul Rominiei, In care Armata Rosie ar dori sa obtina dreptn1 sh-si introduch trupele, Indata
ce situatia va impune acest lucru.
www.dacoromanica.ro
In raspunsul primit se arata cA va fi nevoie sa se Tina seams de Imprejurdrile concrete §i

cs situatia va preciza zonele de operatic.
Cerem urmatoarea precizare :
Ce operatii prevede delegatia sovietica In caz de agresiune din partea Ungariei contra
Romtniei?
Prevede ea posibilitatea luptelor la sud de Carpati?
Intrebarea a treia : Se vede cd varianta nr. 3 intereseaza cel mai mult Uniunea Sovietied,
,deoarece In conditiile acestei variante ea desfasoara cele mai multe forte.
Pozitia pe care s-a situat delegatia sovietica In prezent pune chiar pregatirea pactului
in legatura cu problema politica privind terte state, ceea ce determina amtnarea tncheierii
pactului.
Atha timp cit pactvl nu exists situatia In care ne-am afla, ar fi urmatoarea : armatele
Iranco-engleze s-ar afla evident, In stare de razboi cu armatele germane, pentru ca Ger-
mania ar comite In prealabil agresiunea contra Poloniei, pentru a ajunge In Letonia. Noi nu am
avea Irma nici un fel de operatii coordonate In Marea Baltica sau pentru sprijinirea comunica-
Vilor Dvs. maritime atit In Oceanul Inghetat de Nord, cit $i fn Marea Mediterana.
Delegatia francq-engleza socoteite ca aceste probleme ar putea fi examinate si discutate
independent de starea In care se afla problema principald, evittndu-se astfel pierderea de timp.
NOTELE LUATE LA EDINTA TINUTA DE MISIUNILE MILITARE ALE U.R.S.S.,

ANGLIEI SI FRANTEI
din 21 August 1939
Sedinta a inceput la orele 11,03.
S-a terminat la orele 17,25.
Amiralul Drax (prezideaza) : Declar sedinta desthisa. Inainte de toate trebuie ss declar
mare§alului ca ar trebui, in conformitate cu dorinta sa, sa amlnam sedinta Inca cu 3 4 zile.
Noi am vrea sa profitam Insa de sedinta de astazi pentru a discuta trei sau patru probleme im-
portante.
Trebuie sa Va informez ca s-au primit Imputernicirile misiunii britanice si acum vor fi
comunicate (Se citelte textul Imputernicirilor fn limba engleza. Se va prezenta traducerea In
limba rusd dupd ce se va primi textul original).
Tree acum la punctul al doilea. Deoarece maresalul a dorit ca aceasta sedinta sa alba loc,
IS vrea sa-1 rog sa -ii expund parerea cu privire la activitatea noastra. viitoare.
Mareplul K. E. VoroOlov : In numele misiunii Uniunii Sovietice vin cu propunerea de a
Intrerupe consfAtuirea nu pentru 3-4 zile, a§a cum cer misiunile englezd si franceza, ci pentru
un termen mai lung si aceasta cu atit mai mult, cu eft membrii misiunii noastre shit ocupati In
aceste zile la manevrele de toamna §i In speranta ca Intre timp se vor lamuri toate proble-
mele care ne intereseaza pe noi toti tntr -o egald masura. Md refer la primirea raspunsurilor de la
guvernele Marii Britanii §i Frantei la tntrebarile puse de misiunea sovietica (conversatie Intre
amiralul Drax $i generalul Doumenc).
Amiralul Drax : L-as ruga pe maresal sa indice mai precis termenul Intreruperii.
Mareplul K. E. VoroOlov : Regret, dar nu am posibilitatea sd precizez mai mult acest
termen, deoarece pentru noi, evident, nu e necesar In mod practic sa ne Intrunim piny chid
misiunile engleza SI franceza nu vor primi raspunsurile de la guvernele lor. Cred ca daca ras-
punsurile la Intrebarile noastre vor fi pozitive, atunci consfatuirea noastra va trebui sd alba toe
cit mai repede. Iar daca raspunsurile vor fi negative, eu nu vad, In general, posibilitatea conti-
nuarii lucrarilor consfatuirii noastre, pentru ca Intrebarile puse de noi, asa cum am adus In pre-
www.dacoromanica.ro
alabil la cunostinta inaltei noastre consfatuiri, sint pentru not hotarltoare, fundamentale. Daca
nu se vor primi raspunsuri pozitive, atunci cred ca va fi de prisos sa ne Intrunim.
Amiralul Drax : Intelegem cA membrii misiunii sovietice sint foarte ocupati. Am if
bucurosi sA dam la intrebarile maresalului un raspuns exact; eu as cere Insa sa facem o pauzd,
pentru a eXamina propunerea maresalului, cu privire la termenul intreruperii consfatuirii. (Mi-
siunea sovietica fsi da asentimentul pentru a lntrerupe sedin(a:) Se anunta Intreruperea.
(Dupa pauza)
Amiralul Drax : Noi cu generalul primim cu regret propunerea maresalului privind ami-
narea consfatuirii.
Inainte de a ne desparti astazi as vrea sa remarc, In numele misiunilor englezd $i franceza,
ca am fost invitati aici pentru a elabora o conventie militara. De aceea ne vine greu sa Intelegem
actiunile misiunii sovietice, a carei intentie a fost, evident, sa ridice chiar de la inceput com-
plicate It importante probleme politice.
Conducatorii sovietici ar fi trebuit sa -si Inchipuie ca pentru primirea raspunsurilor la
aceste Intrebari a fost nevoie sa luam contact cu guvernele noastre, iar acestea la rindul for au
trebuit sa se puns In legatura cu alte guverne. Tocmai de aici rezultd lntlrzierea care este inde-
zirabila din orice punct de vedere. De aceea misiunile franceza si engleza nu-si pot asuma rAs-
punderea pentru aminarea ce are loc. Deoarece not putem primi Hispunsurile de la guvernele
noastre In mice moment, am ruga ca membrii misiunii sovietice sa gaseasca timp pentru a parti-
cipa In continuare la lucrari.
In lncheiere expunem parerea noastra: slntem oridnd gata sa continuam lucrarile consfa-
tuirii si considerAm ca acest timp va fi Intrebuintat cu folos. Asta este tot ce am avut sa
spun
Repet Inca o data ca stntem gata sa continuam lucrarile consfatuirii In mice moment,
dnd yeti doH. (Amiralul Drax a citit declaratia sa dupd un teXt dactilografiat pe care se aflau
diferite Insemnari si corectari Monte cu creionul.)
Marelalul K. E. Vorolllov : Rog pe d-lpresedinte sa facem o pauzd ca sa ne putem sfatui
pentru a da rAspunsul.
Amiralul Drax : Inainte de a face aceasta as vrea sa supun cercetarii maresalului Inca a
problems.
Maresalul K. E. Vorosilov : VA rugam.
Amiralul Drax : Noi credem ca nu trebuie sa facem presei nici un fel de declaratii care sa
indite ca lucrArile conferintei au fost aminate pe un termen nedefinit. Consideram cd o atare
declaratie In press ar avea rezultate indezirabile, deoarece credem ca conferinta isi va relua In
curInd lucrarile (ultima declaratie a fost transmisA de care generalul Doumenc amiralului
Drax. Generalul Haywood o traduce si amiralul Drax o citeste. Declaratia a fost scrisa de mina).
Se anuntd o Intrerupere pIna la ora 16.
(Dupd Intrerupere)
Amiralul Drax : Sedinta reincepe.
Comandantul de Armalli B. M. Saposnikov : Comisarul] poporului la departamentul
hotel maritime militare, membru al misiunii noastre, este acum foarte ocupat si de aceea nu
poate participa la aceasta sedinta.
Amiralul Drax : Luam act de aceasta comunicare si regretam lipsa lui.
Maresalul K. E. Vorosilov : Voi citi declaratia noastra ca raspuns la declaratia ce ni s-a
facut : In declaratia sa, amiralul Drax seful misiunii militare engleze, In numele misiunilor
militare englezd franceza, a pus citeva probleme la care misiunea sovietica considers ca este
necesar sa dea lAmuririle sale.
www.dacoromanica.ro
25 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA SI FRANTA DIN. ANUL 1939 217
1. In declaratie se subliniazd faptul cs misiunile militare franceza si englezd au fost

invitate in U.R.S.S. pentru a elabora o conventie milliard.
Misiunea milliard sovietica eYplica cum stau de fapt lucrurile.
Prezenta consfatuire a misiunilor militare ale Angliei si Frantei si U. R. S. S. a constituit
continuarea fireascd a tratativelor politice care au avut loc lntre reprezentantii Angliei, Frantei
si U.R.S.S., al cdror tel a fost dupd cum se stie, elaborarea in comun al unui plan de Impotrivire
agresiunii In Europa.
In legaturd cu aceasta, guvernul sovietic a declarat In repetate rInduri cd el nu poate
separa pactul politic de conventia military care trebuie sd constitute rezultatul tratativelor poli_
tice 1i militare dintre tarile noastre. Consimtind la pArerea guvernului sovietic, guvernele Angliei,
1i Frantei li -au delegat misiunile for militare In U. R. S. S.
2. In conformitate cu declaratia sa, misiunii anglo-franceze Ii vine greu sd Inteleagd ac-
tiunile misiunii sovietice a carei intentie consta, dupd parerea lor, In ridicarea chiar de la In-
ceput a unor complicate Ii importante probleme politice.
Intentia misiunii militare sovietice a fost 1i ramine sd se Inteleaga cu misiunile militare
englezd si francezd cu privire la organizarea practicy a colabordrii militare a fortelor armate ale
celor trei parti contractante.
Misiunea sovietica considerd cy U.R. S. S. neavind frontierd comund cu Germania, poate sa
acorde ajutor Frantei, Angliei, Poloniei 1i Rominiei numal In conditia trecerii trupelor sale prin
teritoriul Poloniei si Rominiei, pentru ca nu exists alte cal de a lua contact cu trupele agresorului.
Asa dupd cum trupele engleze Ii americane In rdzboiul mondial trecut nu ar 11 putut lua
parte la colaborarea military cu fortele armate ale Frantei dacd nu ar fi avut posibilitatea sd ope-
reze pe teritoriul Frantei, tot astfel si fortele armate sovietice nu pot participa la colaborarea mili-
tary cu fortele armate ale Frantei 1i Angliei, data nu vor fi lAsate pe teritoriul Poloniei si Romt.
niei. Aceasta este o axioms milliard. Aceasta este convingerea ferma a misiunii militare sovietice.
Spre mirarea noastra, misiunile englezd si francezd nu slut de acord In aceasta privinta
cu misiunea sovietica. Aceasta este divergenta dintre noi.
Misiunea milliard sovietica 1111-§i poate inchipui cum au putut guvernele 1i Marele State
Majore ale Angliei 11 Frantei trimitind In U.R. S. S. misiunile for pentru tratative cu privire la
Incheierea unei conventii militare, sa nu dea indicatii precise si pozitive intr-o chestiune atit de
elementary ca trecerea 1i operatiunile fortelor armate sovietice contra trupelor agresorului, pe
teritoriul Poloniei Ii Rominiei cu care Anglia si Franta au relatii militare 1i politice cores-
punzatoare.
Dacd insd francezii 1i englezii transformd aceasta problemd aYiomaticii intr-o mare pro-
blema necesitind o studiere indelungatd, inseamna cd exists toate temeiurile de a ne indol de
nazuinta for pentru o serioasa 11 efectiva colaborare milliard cu U.R.S.S.
Avind In vedere cele expuse, ra'spunderea pentru taraganarea tratativelor militare, eft
si pentru Intreruperea acestor tratative cade, firelte, asupra partilor francezd si engleza".
(Lungd deliberare Intre amiralul Dray Ii generalul Doumenc).
Amiralul Druz : Dorim sa avem o mica pauzd.
Se anunta pauza.
(Dupd pauza)
Amiralul 'Drax : Ca raspuns la declaratia marelalului vreau sa spun ca dacd ar fi eYistat
cea mai mica Indoiala cu privire la seriozitatea intentiei noastre de a incheia o conventie mili-
tary, noi am fi declarat deschis si imediat acest lucru.
Mi se pare ca In prezentarea misiunii sovietice exists unele neintelegeri relativ la parerea
noastra cu privire la planurile sovietice. Sint departe de a fi in divergency cu privire la cele
www.dacoromanica.ro
fret variante ale planului care au fost expuse de catre seful Marelui Stat Major 5apopikov.
Problemele politice ce s-au ridicat sint examinate (In momentul de fata) de care guvernele
noastre.
Evenhnentele se desfasoara Insa cu o mare rapiditate.
De aceea, pentru a nu pierde timp dorim sa punem citeva intrebari importante elaborate
in limitele celor trei variante expuse. VA rugam sa studiati aceste Intrebari pentru a fi In stare
sa ne dati raspunsurile la sedinta noastra urmatoare. Sintem gata sa examinam aceste probleme
oricind ati dori.
In ceea ce priveste chestiunea puss de mine azi de dimineata, as vrea sa Intreb : sinteti
dispusi sa va intruniti cind vom primi raspunsurile de Ia Londra si Paris?
Maresalul K. E. Vorosllov : Avind in vedere incertitudinea situatiei relativ la primirea
raspunsurilor, cred CA e cel mai bine sa nu decidem dinainte asupra zilei In care vom tine sedinta
consfatuirii noastre. Daca misiunile engleza si franceza vor primi raspunsurile respective pozi-
tivc Ia Intrebarile puse de noi, misiunea militara sovietica va fi gata sa se Intilneasca
pentru a exarnina problemele schithte acum de noi si care trebuie sa fie examinate In
detaliu.
Amiralul Drax : Va remitem in scris o serie de intrebari si v-am ruga sa le studiati. VA
remitem de asemenea, o serie de Intrebari de ordin maritim.
L-as ruga Inca pe maresal sa ne spuna data are vreo propunere in legatura cu declaratia
de Meat presei. Intreb aceasta in legatura cu faptul ca s-a facut deja o declaratie oficiala care
nu a fost coordonata mai dinainte cu celelalte misiuni.
Maresalul K. E. Vorosilov : Cred ca acum nu e necesar sa ne luam obligatii reciproce
privind comunicatele catre press. Misiunea sovietica nu se pregateste sa dea nici un fel de comu-
nicate cu privire la lucrarile consfatuirii noastre. Dar ea nu poate garanta ca diferite informatii
pot sa ajungd in press.
In ceea ce priveste declaratia d-lui amiral cu privire la faptul ca in press au patruns in
formatii cu privire la lucrarile consfatuirii noastre, lucrurile stau astfel :
Intreaga press mondiala, inclusiv cea engleza si franceza, au discutat In repetate rInduri
si in mod detaliat problema ca dificultatile In lucrarile consfatuirii noastre provin de acolo ca
misiunea militara sovietica sau guvernul sovietic au pus In discutie problema garantarii de
catre Anglia si Franta a frontierelor noastre din Extremul Orient. Cred ca nu e necesar
sa vorbesc aid despre caracterul nefiresc si fals al acestei zarve a gazetelor. Numai astfel se
eXplica declaratia oficiala a [agentiei] TASS cu privire la faptul ca problema frontierelor din
Extremul Orient si de colaborare militant dintre Uniunea Sovietica, Anglia si Franta In Ex-
tremul Orient nu s-a pus si nu s-a discutat la consfatuirea noastra, far divergentele exists pe
alte planuri.
Eu nu vad in aceasta Incalcarea hcrtaririi luate de noi de a nu da In press comunicari de-
spre [mersul] lucrhrilor. Despre lucrari nu s-a comunicat nimic.
(Amiralul DraX delibereaza cu generalul Doumenc)
Amiralul Drax : Luam act de declaratia maresalului cu privire la comunicatul [agentiei]
TASS si multumim pentru eXplicatia amanuntita.
Se poate oare trage de aici concluzia ca intelegerea noastra de a nu da nici un fel de co-
municat In press Vara consultarea prealabila a tuturor partilor ramlne in vigoafe?
Maresalul K. E. Vorosllov : Eu cred ca consfatuirea noastra sisteaza lucrarile pentru o
perioada mai mult sau mai putin lungs; de aceea nu a necesar sa ne luam acum angajamente.
Eu repet totusi ca misiunea noastra militant nu are de gind sa dea nici un fel de informatie in
press.
www.dacoromanica.ro
27 TRATATIVELE DINTRE U.R.S.S., ANGLIA $1 FRA\TA DI \ ANUL 1939 219
Amiralul Drax : Luam act de aceasta si declaram ea din partea noastra misiunile engleza
ti franceza nu se pregatesc nici ele st fact vreo declaratie presei.
Comandantul de armatii B. M. $apo5nikov : Noi am primit din partea misiunilor mili-
tare engleza st franceza o serie de intrebari. Din partea sa, misiunea militant sovietict a pus
pu,tine intrebari suplimentare. Misiunea militant sovietict iii rezervA dreptul sa punt la
continuarea lucrtrilor o serie de Intrebari pe care le va gasi necesare.
Amtraltd Drax : Aceasta se Intelege de la sine. Iar acum, fiindca programul consfatuirii
noastre este epuizat, cer permisiunea sa remit Inch cinci intrebari privind fortele militare aeriene.
Sint de acord cu propunerea maresalului de a amina sedintele noastre, dar mai lnainte in sa
declar urmdtoarele : as considera cit ar fi uiinitor dace raspunsul In problema politica ar Intirzia.
Declar sedinta Inchisa.
/NTREI3 kRILE MISIUNILOR MILITARE FRANCEZA. $I ENGLEZA

PRIVIND FORTELE AERIENE
1. In cit timp pot fi mobilizate fortele aeriene sovietice pe fronturile Poloniei si Rominiei?
2. Proiecteaza U.R.S.S. sa opereze de pe bazele lor de aviatie proprii sau de pe bazele
avansate din Polonia Si Rominia ?
3. Ar puteaU.R.S.S. st aprovizioneze Romlnia si Polonia cu avioane sau cu materiale ne-
cesare pentru construirea lor ?
4. Intentioneath oare U.R.S.S., In caz de rdzboi sa ajute Turcia cu avioane 91 utilaj ?
5. Dacd aerodromurile si terenurile de aterizare care In caz de razboi ar fi ocupate de
fortele aeriene sovietice la frontiera de vest a U.R.S.S. shit utile pentru operatiunile aviatiei in
tot timpul anului, inclusiv toamna, iarna p primavara?
Limitarea operatiunilor aviatiei In anumite perioade ale anului se relent la toate sau
numai la o parte din aceste aerodromuri?
21 august 1939
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I)EZBATERI ASUPRA PROBLEMELOR REVOLUTIEI DIN 1848*
In ziva de 6 februarie a. c., a avut loc In aula Academiei R. P. R. prima dezbatere orga-
nizata de comitetul de redactie al volumului III al Tratatului de istorie a Romtniei In jurul pro-
blemelor celor mai controversate din istoria patriei noastre. *edinta prezidata de acad. P. Con-
stantinescu-Iasi a fost consacrata discutarii diferitelor chestiuni pe care be ridicA revolutia
de la 1848 In tarile romtne.
Deschiztnd sedinta, acad. P. Constantinescu-Iasi a subliniat Insemnatatea sarcinei data
istoricilor de eel de-al doilea congres al Partidului Muncitoresc Rom In, definind-o cu urmatoa-
rele cuvinte : A elabora cu fortele unui larg colectiv de cercetatori stiintifici o istorie a R0'111-
'116, care sä sintetizeze de pe pozitiile Invataturii mandst-leniniste, tot ce s-a realizat la not pe
tArImul stiintei istorice, si care sa Insemne un pas Inainte In dezvoltarea acestei stiinte, Indeosebi
In solutionarea unor probleme de bath ale istoriei noastre". Scottnd In relief caracterul con-
structiv al metodei dezbaterilor, acad. P. Constantinescu-Iasi a aratat Insemnatatea proble-
melor supuse analizei.
La discutii au participat prin interventii substantiate numerosi specialisti din
Capitals si provincie, reprezentind institutele si facultatile de istorie din Bucuresti, Cluj si Iasi,
Institutul de istorie a partidului,*coala, 4tefan Gheorghiu", specialisti din cadrul Arhivelor
Statului si ai Societatii de istorie si filologie.
Curentele din conducerea revolutiei de la 1848 din Tara Romtneasca a fost cel dintli referat
supus dezbaterii. Autorul acestui studiu Gh. Georgescu-BuzAu pune in discutie problema
paternitatii proclamatiei de la Islaz. Aratind at Ion Ghica, Grigore Tocilescu si C. Colescu-
Vartic au atribuit lui Nicolae BAlceseu teXtul proclamatiei eitita la Islaz In ziva de 9/21 iunie
1848, autorul ref eratului prezinta si opinia sustinatorului lui Eliade, N. B. Locusteanu, care a
acuzat pe Ghica de a fi frustat pe Eliade de opera" sa. In continuare, referentul Infatiseath
punctul de vedere al lui S. Albini, care a sustinut ca actul In liniamentele sale generale a fost
stabilit de toti Impreuna (de conducatorii revolutiei) In discutiile ce le-au avut", dar care a
opinat pentru redactarea finals" a proclamatiei de catre Eliade. Gh. Georgescu-Buzau accepts
concluzia lui Albini, adaugInd Ina ca nu numai Eliade este acuzabil pentru partea negativa a
proclamatiei", ci si marea majoritate a conducatorilor revolutiei, care s-au aflat, cu deosebiri
de nuance, mai mult sau mai putin marturisite, la unison cu Eliade". Referatul Infatiseath apoi
parerile In aceasta chestiune ale lui A. D. Xenopol si ale lui N. Iorga, sustinatori ai paternitatii
lui Eliade, pentru a se opri mai mult asupra opiniei lui G. Zane ca redactarea celor 21 puncte
.ale programei constitutionale reprezintA rezultatul unei opere colective", In timp ce preambulul
* Text Intocmit de Secretariatul general al Tratatului de Istorie a Romlniei.
www.dacoromanica.ro
222 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 2
Si incheierea apartin lui Eliade, Referentul nu accepta acest punct de vedere si este Impotriva
atribuirii lui Balcescu a constitutiei", in ordinea In care cele 21 de articole au aparut In pro
clamatia tiparita", Nicolae Balcescu neputind accepta ca articolul referitor la emanciparea si
Improprietarirea clacasilor sa fie asezat abia la punctul 13 al constitutiei".
Autorul referatului supune analizei opiniile noii istoriografii marxiste fats de problema
paternitatii proclamatiei. Referentul arata ca Manua lul Unic de Istorie a R. P. R. a atribuit
paternitatea lui Balcescu, tar acad. P. Constantinescu-Iasi si acad. Mihail Roller s-au pronuntat
pentru redactarea proclamatiei de catre Balcescu ji diluarea" ei de catre Eliade. Referatul
nu-si Insuseste opinia lui N. Popescu-Doreanu, care atribuie lui Balcescu rolul precumpanitor
In alcatuirea documentului", caciopineaza referentul daca ideile lui Balcescu an rAmas In
proclamatie, ele an fost cu totul Invaluite de Eliade". De asemenea, referatul critics pe autorul
studiului Nicolae Balcescu i revolutia de la 1848, deoarece sustine referentul nu observa
ca proclamatia nu oglindeste numai pozitiile celor doi fruntali ai revolutiei, ci pe acelea ale celor
doua curente pe care le reprezentau".
Prezentind propriile sale opinii, Gh. Georgescu-Buzau arata ca In lucrarea Aspeclul
agrar al reuoluflei din 1848 to Muntenia, ,,a neglijat cu totul paternitatea proclamatiei",pentru
a se ocupa apoi cu prilejul publicarii notelor dictate de Balcescu lui Ghica, de programul revolu-
tionar redactat In martie 1848 la Paris din initiativa lui Balcescu. In sfIrsit, in lucrarea N. Bal-
cescu, Gh. Georgescu-Buzdu a emis ipoteza denaturarii textului proclamatiei de catre Eliade.
Incheind aceasta parte a referatului, autorul conchide problema paternitAtii proclamatiei
de la Islaz cere not eforturi de cercetare si de interpretare pentru a se ajunge la o concluzie mai
conforms cu adevarul istoric, mai convingatoare si care sa poata fi adoptata in cadrul
Tratatului de istoria Romtniei".
Trecind la o noua analiza a problemei, referentul contests veracitatea relatarii hit
Ion Ghica din una din scrisorile sale catre Alecsandri privind paternitatea documentului luat
In discutie si sustine ca proclamatia amintita de Ghica nu este cea de la Islaz, ci versiunea
intocmita la Paris un program Intr-adevar revolutionar si lapidar" pe care Tell Intr-o.
convorbire cu N. Rucareanu o definea ca fluid scurta" $i ca avind drept articole : 1. Ridicarea
gloatelor ; 2. Impartirea pamIntului". Referentul sustine cA aceasta proclamatie redactata la
Paris din initiativa lui Balcescu avea sA cads, din cauza opozitiei nu numai a lui Eliade,
ci $i a fratilor Golesti si probabil si a unora dintre membrii comitetului revolutionar, care
s-au situat pe aceeasi pozitie, mai mult sau mai putin fatis". In Incheierea acestei parti a lu-
crarii, autorul referatului afirma ca Balcescun-a revendicat niciodata paternitatea" procla-
matiei, ci a atribuit-o comitetului revolutionar" si ca asupra acestui program se resimte...
din plin interventia lui Eliade, ceea ce eXplica de ce contemporanii au considerat-o ca opera a sa".
Referatul cerceteaza apoi ipoteza proclamatia de la Islaz opera lui Eliade". Se eXpune,
in detaliu, agrumentatia Iui N. B. Locusteanu din 1891 In favoarea paternitatii lui Eliade $i se
conchide : Goncluzia ce se desprinde din aceste amanunte este ca Eliade redactase procla
matia conform pozitiei sale, dar ca aceasta pozitie a coincis si cu dorintele amicilor sal, care
apoi an sustinut-o In comitetul revolutionar pentru a fi votata,.. Programa, cu toate obiectiu-
nile pe care le-a stlrnit, «fu primita In unanimitate e, de unde deducem ca adversarii programei
lui Eliade aflindu -se In minoritate, au admis-o si ei. Nu integral, ci cu unele propuneri de modifi-
car:". Referentul mai adauga ca pina la urma, proclamatia a aparut tot asa cum a conceput-o
Eliade", desi ea nu trebuie Insa considerate ca un refleX al pozitiei singulare a lui Eliade, ci
al intregii aripe drepte din conducerea revolutiei".
In favoarea opiniei sale, autorul invoca marturia lui Gr. Zossima si aceea a Iui
Al. G. Golescu, ultimul denumind documentul luat In dezbatere proclamatia lui Iliad". Eufrosin
Poteca, colonelul Ion Voinescu, C. D. Aricescu si fostul domnitor Gh. Bibescu slut folositi
www.dacoromanica.ro
de asemenea, pentru a se sustine paternitatea lui Eliade. Propriile argumente ale acestuia din
urma sint invocate, insfirsit de referent In sustinerea tezei sale. Cu acest prilej, referatul amin-
teste apelul" adresat de Eliade domnitorului Bibescu pentru a-I invita sA se pund In fruntea
apreciind acest document edificator pentru a ne arata inceputul traddrii cauzci reN o-
lutionare de care primul guvern provizoriu de la Islaz, alcatuit In marea lui majoritate din
elemente capitularde ca I. Eliade Radulescu, Christian Tell, $tefan Golescu, N. Pleloianu ".
Autorul apreciaza scrisoarea drept inceputul tranzactiei cu vechea clasd dominantA" si sustine
ca la aceastA tranzactie, Eliade a avut aldturi de sine si pe C. A. Rosetti si I. C. BrAtianu".
Referatul prezinta mai multe afirmatii ale lui Eliade privind caracterul anesteziant",
pe care acest fruntas al revolutiei din 1848 a vrut sa-1 dea proclamatiei de la Islaz, ca 1i inten-
tiile sale de a da revolutiei un caracter impaciuitorist. Intre altele, se citeaza scrisoarea pe care
Eliade o adreseaza domnitorului Stirbei In care sustine ca in trei luni ale regeneratiei ro-
mine, nici o picatura de singe nu s-a varsat, nici o bonetA de cucoand nu s-a pierdut, nici un
fir de barbs fanariotil nu s-a ratacit".
In concluzie, referentul afirma ca proclamatia trebuie atribuitA lui Eliade gI curentului
de dreapta al cdrui exponent era" 1i ca ea nu pastreaza din primul program revolutionar pre-
zentat de Balcescu decit reformele preconizate de el si acestea fn alts ordine decit aceea conceputA
de el". Autorul referatului sustine ca cele dintli reforme enuntate In fruntea celor 21 articole
ale constitutiei... privesc direct interesele burgheziei", In timp ce articolele referitoare la eman-
ciparea si Isnproprietarirea clacasilor on la eliberarea tiganilor sint alezate abia la punctele 13
si 14". Referatul semnaleaza indiciile" pactizarii dintre burghezie Ii boierime (propunerea
Hicuta lui Gh. Bibescu de a nu parasi domnia, mentinerea elementelor vechi In aparatul de stet,.
musamalizarea procesului coloneilor tradatori Odobescu si Solomon, modul de alcdtuire a
viitoarei adundri constituante propusa de Eliade, Cimpineanu, C. A. Rosetti, Nicolae Golescu
gi al(i conducatori ai miscarii). Intreaga aceasta desitsurare a revolutiei conchide autorul
reflecteaza spiritul proclamatiei de la Islaz p deci al lui Eliade si al colaboratorilor sal din aripa
dreapta a conducerii. Impotriva acestui spirit a luptat necontenit pdporul In frunte cu demo-
cratul revolutionar N. Balcescu, in tot decursul celor trei luni de biruintA".
In referatul Teze pentru istoria miqcdrii revolulionare din Moldova de la 1848, Valerian
Popovici subliniaza de la Inceput caracterul restrins in ceea ce priveste amploarea" Ii
intensitatea" al luptei revolutionare moldovene, In comparatie cu revolutiile din Tara
RomineascA p Transilvania". Autorul referatului critics InsA limitarea miscarii revolutionare
din Moldova de care istoricii din trecut numai la evenimentele din martie 1848".
Dupd ce discuta problema revolutiei in lumina gindirii marxist-leniniste, referatul anali-
zeaza situatia economics a Moldovei In preajma anului 1848. Agricultura scrie autorul
se afla In acea vreme Intr-o stare Inapoiata, se foloseau unelte de munca rudimentare gi se
baza pe mina de lucru iobaga" ; munca salariata se utiliza doar pentru putinele forme de culturi
noi care cereau o specializare". Cu toate Incercarile sporadice de a se utiliza unelte noi, agricul-
tura se dezvoltA numai extensiv,prin continuarea defrisdrilor". Industria nu iesise din faza
manufacturierA", se extrageau carbuni la Comanesti si se eXtragea pilcura, dar nu se putea
vorbi de o industrie in adevaratul inteles al cuvtntului ". Referentul dupd ce enumera cele
citeva Intreprinderi industriale ale Moldovei conchide ca aceasta nu ne poate duce la concluzia
ca la mijlocul secolului al XIX-1 ea exista un capital industrial In Moldova". In privinta eXportului
de cereale, referatul arath ca economistii i istoricii burghezi an exagerat mult Insemnatatea.
eXportului de cereale a Tarilor Romine In prima jurnatate a secolului al XIX-lea".
www.dacoromanica.ro
Atribuind relatiilor feudale gi jugului otoman cauza dezvoltarii lente a economiei Moldovei,
referentul afirma CA In aceste conditii nu se putea dezvolta o burghezie industrials puternicat
care sa duce In mod revolutionar lupta pentru Inlaturarea regimului feudal". TInara burghezie
din 'raffle Romine continua referentul era In cea mai mare parte expresia capitalului co-
mercial $i camataresc", care legat de circulatia marfurilor" n-are o baza proprie de productie"
si se bazeaza pe forme de productie precapitaliste". AratInd ca exponentii acestui capital nu
aveau interes l nici puterea sa schimbe radical vechile relatii de productie", autorul referatului
sustine teza colaborarii burgheziei cu feudalismul. Acest fapt scrie referentul a contribuit
la ruinarea clasei dominante chiar Inlauntrul ei, pe de o parte, iar pe de alts parte a limitat
caracterul revolutionar al acestei burghezii Inobilate". Referentul sustine eXistenta unui proces
de Imburghezire a boierimii", aratind ca o parte" din boierime, interesata In marea pro-
ductie de marfuri agricole", se apropie de tinara burghezie, care lua fiinta" gt urmareste sa
fie beneficiary relatiilor noi de productie". Dar aceasta boierime arata referentul nu voia
sa renunte cleat la acele legi gi practici feudale, care-o impiedicau sa devina beneficiary formelor
noi de viall economics... Ea nu urmarea abolirea complete a regimului feudal".
Sintetizindu-si teza autorul referatului arata ca pe drumul dezvoltarii capitaliste
In 'raffle Rom Inc, In conditiile aratate, s-au Intllnit burghezia In formare, slabs Inca, cu acea
parte a boierimii interesata In schimbarile social-economice ale epocii noi care se anunta fiecare
din aceste doua clase avind limitele for in actiunile ce urmarea a be intreprinda". Aceasta
Intilnire" a facut sa se urmeze calea reformelor" pi sa se ocoleasea calea exploziei revolutio-
nare". La not mai afirma referentul lipsea un a tiers &tat r puternic, cu pozitii dominante
In productie, care sa atace gi sa Infringa, In fruntea maselor de tarani, cetatea invechita a
feudalismului".
In continuare, referentul analizeaza contradictia fundamentals de class dintre boieri
01taranii iobagi", subliniind apasarea taranimii, forte revolutionare a acestei clase ji faptul ca
In Moldova aceasta a Post ignorata complet, eel putin In faza initials a miscarii revolutionare".
Data taranimea ar fi fost atrasa In lupta antifeudala era-U. referentul pi s-ar fi realizat
un acord cu revolutia maghiara idee pentru care a militat N. BilIcescu anul 1848 In sud-
estul Europei ar fi avut o alts istorie".
Trecind la studierea formelor de organizare ale miscarii revolutionare moldovene din
1848, autorul prezinta In linii marl informatii privind societatea revolutionare secrets Asocia-
tia Patriotica". Dupe ce semnaleaza legaturile dintre revolutionarii moldoveni cu cei munfeni,
autorul conchide ca arestarile din Moldova din 1846 au dus la dezorganizarea a Asociatiei
Patriotice *, lipsindu-se astfel revolutia moldoveana, care va izbucni doi ani mai tlrziu, de
nucleul revolutionar eel mai Inain tat $i capabil sa organizeze lupta". Referatul aminteste mani-
festarea opozitionista a corporatiilor din martie 1846, planul comun de actiune moldo-muntean
de la Paris, criza din Moldova din anii 1847-1848, pentru a starui apoi asupra desfasurarii
evenimentelor revolutionare din 1848.
Referentul sustine existenta a doua faze In miscarea din Moldova. In prima faza arata
autorul referatului se desfasoara evenimentele din luna martie 1848, urmate de Inabusirea
miscarii prin masurile luate de Mihail Sturdza, iar In a doua faza se dezvolta adevarata ideologie
revolutionare moldoveana si se iau masurile de organizare a unei noi lupte revolutionare, care
de data aceasta sa Alga strinse legaturi cu revolutia munteana". Analizind petitia-proclamatie
-din 28 martie 1848, referentul o compare cu petitia-adresa din Galitia, de la 18 martie
1848, ale carei cereri erau expresia aliantei dintre burghezia liberals polona gi mosierimea
liberals ", aratInd ca fruntasii pasoptisti moldoveni D. Rallet, M. Kogalniceanu si V. Alec-
sandri au sustinut In prima faza necesitatea de a se folosi calca legala", mijcarea pastrInd
.un caracter protestatar-legalist".
www.dacoromanica.ro
5 PROBLEMELE TRATATULLTI DE ISTORIA ROMINIEI 225
In cea de-a doua faze, miscarea din Moldova capata un caracter revolutionar" si mill
teaza pentru Inlocuirea Regulamentului Organic printr-o constitutie burgheza. Referatul carac-,
terizeaza Printipiile noastre pentru reforma patriei" de la Brasov, din 12/24 mat 1848, drept
un text cu adevarat revolutionar", amintind el prin acestea se cerea desfiintarea boierescului
si improprietarirea taranilor fare nici un fel de rascumparare din partea for ", ca si Unirea Mol-
dovei si a Valahiei intr-un singur stat neatirnat romtnesc". Autorul apreciaza Printipiile "ca
cel mai Inaintat program al revolutiei de la 1848 In 'raffle Romine", dar releva faptul ca acest
program revolutionar Inaintat... n-a fost adus in fata maselor" si ca prin aceasta atitudine
pasoptistii moldoveni an stat in.mod evident mult in urma conducatorilor revolutiilor munteana
si transilvana". Mai ttrziu, Kogalniceanu a redactat, din Insarcinarea fruntasilor pasoptisti,
Dorintele partidei nationale din Moldova" si un protect de constitutie. Potrivit referatului,
de data aceasta ideile cele mai Inaintate din programele ce le-a avut in fata, trecute prin filtrul
gtndirii progresiste a lui M. Kogalniceanu, dar de un progresism moderat, Isi pierd din stra-
lucirea lor, topindu-se intr-un program de reforme burgheze".
Referentul arata ca In Dorintele partidei nationale" se renunta la improprietarirea
fare rascumparare, dar se considers Unirea celor doul tars romtnesti drept cheia de bolts fart
de care s-ar prabusi tot edificiul national". Dace la Kogalniceanu conchide Irma autorul
nu gasim avintul luptei revolutionare ; calcul,logica si argumentare stiintifica stau la baza
programului de reforme redactat de el ; meritul lui consta in faptul ca pe linia reformelor social-
politice pentru binele poporului, a taranilor In special, a stat toata viata, spre deosebire de
multi fruntasi ai revolutiei de la 1848, care an avut atunci idei mai radicale, dar dupa inabusirea
revolutiei, au tradat ideile ei, s-au aliat cu marea boierime, Ingrostnd rindurile monstruoasei
coalitii, netezind calea spre regimul burghezo-mosieresc In Romtnia".
Referatul analizeaza apoi activitatea emigratiei revolutionare moldovene. Se dau de-
talii privind modul de lucru al comitetului revolutionar din exil, ca si asupra legaturilor sale cu
revolutionarii din Iasi si cu cei munteni. Se infatiseaze actiunea dusk de revolutionarii mol-
doveni In cea de-a doua faze a miscariiin Amu taranimii, ca si activitatea for in emigratia
europeana, dincolo de hotarele Bucovinei.
In continuare, autorul subliniaza ca tn Moldova, ca si In Tara Romtneacca, una din
cele mai importante probleme ale revolutiei de la 1848 a lost cea taraneasca", aratInd ca
In functie de felul cum aceasta problema se reflects In programul revolutionar si cum se lupta
pentru rezolvarea ei, revolutia se poate sprijini sau nu pe adevarata mast revolutionary din
Odle agrare, tardnimea". Referentul sustine ca petItia-proclamatie din martie 1848 aproape
a ignorat problema taraneasca", aceasta fiind Ina prezenta la emigrati. Referentul emite apoi
teza ca pozitia sovaielnica a revolutionarilor moldoveni fata de problema orAneascA, poate fi
explicate prin aceia ca functiunea liberalilor burghezi a fost Indeplinita de boierime, de paturile
de mijloc imburghezite ale acesteia". El mai opineaza ca lipsita de forta revolutionary a tall -
nimii, o revolutie In conditiile istorice de la noi, nu putea fi victorioasa". Referentul sustine apoi
ca cea de-a doua problema a revolutiei problema nationally unirea Tarilor Romine" s-a
bucurat de adeziunea complete" a tuturor revolutionarilor, moderati sau mai Inaintati.
Analiztnd rolul factorilor externi In evolutia miscarii revolutionare moldovene"
autorul releva Inrturirea exercitats de ideile revolutiei franceze din 1789 si de acelea ale mis-
carilor revolutionare polone, linfluenta programalut si tacticii de luptil revolutionary mun-
teana si transilvana", ca si faptul cunoasterii situatiet revolutionare din Ungaria. Referatul
da o eXplicatie bunavointei" austriace fag de emigratii moldoveni, amintind scopurile
Austriei si silintele ei de a contracara influenta Rusiei tariste de partea careia se afla marea
boierime conservatoare In frunte cu Mihai Sturdza".
15 c. 2881
www.dacoromanica.ro
226 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIk ROMINIEI 6
In conditiile istorice date conchide In referatul sau Valerian Popovici miscarea

moldoveana de la 1848, protestatara si legalista In forma ei initiala, revolutionara In a doua
forma, nu a putut rezolva problemele pe care le ridica o revolutie burgheza, rezultat la care
pins la urma n-a putut ajunge nici revolutia munteana, care reulise la un moment dat sa cuce-
reascA puterea si sa Inlocuiasca temporar vechiul regim. Dar aceasta miscare revolutionara eft
sl revolutiile din Tara RomIneasca si Transilvania au totusi o deosebita importanta. Anul
1848 a dat o Insemnata contributie la cristalizarea Mellor sociale si nationale, la dezvoltarea
spiritului revolutionar in masele populare, pregatind astfel conditiile pentru dezvoltarea istorica
viitoare a Tarilor Romine ".
*
Ultimul referat supus discutiilor a fost studiul prof. Victor Cheresteliu, Intefirea misca-
f i najionale romtne dupd adunarea de la Blaj (tante-august 1848). Ref erentul ana-
rilor sociale
lizeaza rezultatele imediate ale revendicarilor marii manifestatii de la Blaj. Se subliniaza ca
revendicarile nationale si In primul rind impiedicarea unirii Ardealului cu Ungaria ceea ce
Barnut a considerat ca obiectiv principal al adunarii de la Blaj" n-au lost Implinite de curtea
de la Viena, care nu voia sA rupa in mod deschis cu guvernul ungar ii cu cercurile liberale din
Ardeal". In privinta revendicarilor taranimii, hotarirea dietei de la Cluj, privind unirea cu
Ungaria si introducerea legilor unguresti, de fapt a desfiintat robotele si dijmele iobagilor".
In schimb, proprietarii sprijiniti de administratia veche se opun desfiintarli practice a
relatiilor feudale In agriculture. Taranii se pregatesc si ei de lupta.
Referatul prezinta revendicarile nationale ale rominilor din Banat, formulate la Lugoj
(15-22 iunie 1848) si semnaleaza participarea rominilor la alegerile pentru adunarea Ungariei.
Autorul referatului distinge patru grupari In sinul conducatorilor rominilor ardeleni. In centrul
celei dintli se situeaza potrivit referatului Gh. Barit, luptator Impotriva asupririi natio-
nale a poporuluI roman ", dar, totodata, partizan al colaborArii cu poporul maghiar. Cea de-a
doua grupare este reprezentata de Avram Iancu. Acesta se afla pe o pozitie de lupta pentru
lichidarea jugulul feudal" si membrii gruparii sale se considerau purtatorii de cuvint ai reven-
dicArilor sociale ale taranimii" si militau si pentru postulatele nationale, pentru recunoasterea
independentel natiunii romtne".
Simion Barnut era In fruntea celei de-a treia grupari, care reprezenta interesele burghe-
ziei romtne si care Mind pe al doilea plan desfiintarea iobagiei" dadea prioritate luptei
nationale. Patruns de spiritul nationalist it caracterizeazd referentul pe Barnut el n-avea
Incredere In legile elaborate de revolutia ungara si nici In revolutionarii unguri" si pretindea
Inainte de toate desfiintarea iobagiei nationale". In centrul celei de-a patra grupari, care se
gasea pe o pozitie antinationala, retrograde ", era episcopul *aguna, care cauta sa slujeasca
interesele curtii imperiale de la Viena", dar care, totodatd, Incerca sl nu piarda nici Increderea
guvernului din Pesta". Pe o pozitie similara de data aceasta mai apropiata de nobiliniea
maghiara se gasea si episcopul greco-catolic Lemeni. In sfirsit, In partea de vest si nord a
Transilvaniei, conducatorii rominilor aineau la limba si cultura nationalA, cereau respectarea
deplinei egalitati In drepturi pentru toate nationalitatile" si puneau pe primul plan lupta
Impotriva sistemului absolutist, Impotriva privilegiilor feudale, pentru eliberarea iobagilor",
Ei cautau sa Imbine miscarea revolutionara romina cu cea maghiara si a altor popoare din
imperiul austriac pentru Inscaunarea unor rinduieli democratice, care sa asigure libertatea si
dezvoltarea tuturor popoarelor de pe teritoriul Ungariei".
Refereutul descrie ruptura ce se produce In toamna anului 1848 Intre curtea de la Viena
si guvernul maghiar, aratInd a aceasta a dat semnalul pentru razboiul civil". Analizind situatia
din Ardeal, autorul referatului eXplica alaturarea miilor de tarani de intelectualii romini, gru-
www.dacoromanica.ro
pat! In jurul lui Barnut", in cea de-a treia adunare de la Blaj, prin sabotarea de catre proprie-
tari a drepturilor ce le fusesert acordate. Conflictul social degenereazt Intr-o luptt nationalt
intre romini gt unguri, iar taranii romini se Impotrivesc recruttrii for in armata maghiart. AstSel,
noteaza referentul, In toamna anultii 1848, ca urmare a pozitiei for gresite pe care s-au situat
atit unit conducatori romini, cat si unil conducAtori maghiari, datorita agitatiei nationaliste din
ambele ptrji, acolo unde aproape toti iobagii erau romini ;I aproape toti proprietarli de mosii
unguri, conflictul social intre iobagi $i nemesi proprietari a aptrut ca o luptt nationalt hare
romini si unguri". Aceasta situatie este caracterizatt In referat drept o grea lovitura pentru
cauza revolutiei".
Infringerea fortelor maghiare gi secuiesti de catre armata lui Puchner, urmatt de contra-
actiunea generalului Bem in armata caruia se gAseau si 3000 de romini, incheie in Ardeal anul
1848. In martie 1849, toatt Transilvania era In mlinile trupetor lui Bern", singura otceptie
fiind regiunea muntilor Apuseni stapinita de motif lui Avram Iancu, care potrivit referatu-
-
lui prin lupta for izolatt pentru pAmInt au ajutat, de fapt, contrarevolutia". La 14 aprilie
1849, Ungaria se declart o republict independents, dar, totodatt, conducttoril revolutiei n-au
avut hut ttria st elimine elementele sovtielnice si trAdAtoare din guvern, parlament sf armatA ",
ceea ce a dus pint la urrna la capitularea de la Vilagos (Siria).
Referatul aratt ct In partea de vest si nord a Transilvaniei romini au mers, In mare
parte cu revolutia ungara", dar ca deputatii romini, partizan' ai acestei revolutii, si-au ridicat
glasul In repetate rInduri, atit pentru drepturile limbii nationale, eft si pentru revendictrile
tartnesti". Autorul referatului sustine cA un grup de deputati romini s-a lncadrat In grupul
radical al Camerei, alaturi de aces deputati maghiari care 1i in problema nationals aveau o po-
zitie mai Inaintatt" ; In fruntea acestor fruntasi romini s-a gasit Murgu, care era ferm convins
ct, prin dobindirea gi asigurarea drepturilor cetatenesti, poporul romin va gAsi o solutie justa
si In problema nationalt".
Victor Cheresteliu acordt un loc de seams conceptiilor lui Balcescu In problema revo-
lutiei burgheze din Ardeal gl Ungaria" II in aceea a relatiilor dintre diferitele popoare In cadrul
acestei revolutii". Referentul afirma cA BAlcescu a cumpAnit bine ce se putea realiza In pro-
blema rominilor din Transilvania In 1848, fart a primejdui cauza unitatii luptei popoarelor,
cauza revolutiei generale, de a caret victorie depindea si libertatea, eliberarea de despotism a
rominilor, atit a celor din 'Para RomineascA si Moldova, eft si a rominilor din Transilvania". Mare le
democrat revolutionar urmtrea realizarea tntr -o prima elapaa unitAtii Ttrii Rominelti cu Mol-
dova, chiar ki In cazul, dact In Transilvaniaromlnii ar trebui st fact unele concesii vremelnice".
Totodata, Balcescu sustine referatul era convins ct natiunile nu se pot dezvolta decit
numai sub un regim de libertate" 81 ca ideea democratic! nu se Impaca cu cea a suprematiei
nationale". Autorul referatului mai sustine ea Balcescu n-a uitat nici o clipt cA, In acel moment
istoric, Ungaria era singura tart care lupta cu armele impotriva despotismului, tart care mergea
cu curaj gi demnitate nationalt sub steagul revolutiei".
Referatul prezintt etapele actiunii de Impaciuire din 1849 proiectul de pacificare",
semnat de Balcescu si Kossuth si legea nationalitAtilor relevind planul lui Balcescu de a
realiza convietuirea panics a popoarelor si de a transforma lupta revolutiei ungare In lupta
pentru liberarea popoarelor din estul Juropei ". Se semnaleazA planul lui Bern de a rtscula
poporul romin din Moldova $i Tara Romlneasca, actionind In conlucrare cu Avram Iancu.
Referentul sustine teza Inclinatiilor lui Avram Iancu spre o Intelegere cu guvernul revo_
lutionar maghiar, aratInd ea Iancu n-a unit nicicind poporul maghiar, ci a urlt trufia nobililor"
gi ca era gata st trateze o Intelegere romino- maghiart ". Totuli potrivit referatului astep-
tind de la Viena Implinirea revendicarilor nationale si sociale, indusi In eroare de promisiunile
www.dacoromanica.ro
inselatoare ale Curlii imperiale", Iancu si ai sai au facut jocul reactiunii habsburgice", care
a folosit arma otrAvitd a dezbindrii nationale pentru a sldbi fortele revolutiei In Transilvania".
In partea finald, referatul analizeazd urmarile revolutiei ; relnscdunarea vechiului abso-
lutism, pedepsirea a mii de luptAtori din rindul revolutionarilor inclusiv romtnii ce urmasera
cauza revolutiei ungare dezamagirea conducatorilor romtni din Transilvania, in frunte cu
Avram Iancu. Discutind cauzele infrIngerii revolutiei, referentul semnaleazd in afara cauzei
externe a interventiei lariste cauzele Interne : mentalitatea nemesimii proprietare" care
n-a mers pind la cap:It tn curatirea gunoiului feudal" 5i nerezolvarea problemei nationale".
Daca guvernul ungar n-a Inteles problema nationald Intr-un stat multinational", nici
burghezia diferitelor popoare ale Austriei potrivit tezei profesorului sovietic Kan n-a
Inteles sA-$i subordoneze interesele nationale si de clasd intereselor luptei popoarelor europene
tmpotriva feudalismului $i absolutismului". De aceea, arata referentul, nu se poate trece
usor peste vina unor conducatori romtni, In frunte cu BArnut, care, in speranta ca vor
dobindi drepturi nationale, au ajutat pe habsburgi Impotriva revolutiei si au contribuit
astfel la mentinerea imperiului habsburgic, acestui stat politist, reactionar, care a fost sl
Inainte de 1848 Si a rAmas pInd la prabusirea lui, o Inchisoare a popoarelor".
Referentul critics pozitiile istoriografiilor nationaliste romInd si maghiara In problema
revolutiei de la 1848, ca $i tncercarea de a se atribui evolutia evenimentelor din 1848 unei
situatii fatale", cAci fatA de aceastA conceptie scrie el care incearca sa nege vina conducd-
torilor nationalisti din 1848 stA realitatea, ca o mare parte a conducatorilor pi populatiei romine
slovace si sirbe, din Ungaria, a mers cu revolutia 5i nu cu Imparatul austriac si tarul Rusiei".
Conchiztnd, autorul arata cd revolutia din 1848 a schimbat, cu toate cd a lost Infrtnta,
raporturile feudale ce existau Intre proprietarii neme5i si iobagi". La aceastA Inlaturare au con-
tribuit din plin" luptele taranimii romine, care au fost, In esenta, lupte antifeudale, chiar $i
atunci and ele au luat sub Inriurirea conducatorilor intelectuali, un aspect national". Totusi
chiar $i dupd 1848 problemele fundamentale sociale ale maselor muncitoare au ramas nerezol-
vate", probleme care nu $i -au gasit tmplinirea definitive decit in urma Marti Revolutii Socialiste
din Octombrie si a victories Uniunii Sovietice asupra fascismului, and s-au lichidat In Ungaria
si Romtnia ultimele ramasite feudale" st s-a putut pAsi $i la lichidarea nationalismului bur-
ghez, InvrAjbitor de popoare, si la Inlocuirea lui cu patriotismul socialist si internationalismul
proletar".
Dezbaterea In jurul celor trei referate a fost deosebit de vie. Interventiile s-au situat
In general la un Inalt nivel stiintific si criticile au lost constructive. S-au adus sugestii
pentru dezbateri viitoare. Astfel, chiar de la inceputul diseuliilor, s-a propus ca In viitor referatele
sa is In discutie un numar mai mare de chestiuni si nu sa se limiteze la un singur aspect. Trebuie
de retinut o observatie a lui L. Boicu privind cel de-al treilea referat : Ne IntrebAm dace nu
era mai indicat sa ni se prezinte un referat In care sA gasim principalele probleme, insuficient
de bine lAmurite sau controversate, din revolutia din Transilvania 5i nu o comunicare In care
se trateazd numai o anumita perioadd a revolutiei".
Intr-o interventie (P. P. Panaitescu) s-a cerut integrarea revolutiei transilvane din
1848 In ansamblul revolutiei generale romtnesti. In acelast sens Gh. Ungureanu a recomandat
to interventia sa sd se face o legaturd mai strinsa Intre evenimentele social-politice, care se
desfasurau In Tara Romlneasca, Transilvania si Moldova, In acelast Limp, Incepind chiar cu 1840".
In acelasi sens a intervenit 5i Cornelia Bodea, aducind ca argumente concrete : planul de luptd
pentru sincronizarea revolutiei moldo-romine, care s-a elaborat la Paris, In discutiile, care au
avut loc in luna martie Intre revolutionari", formularea in buns parte identicd si simultand a
www.dacoromanica.ro
9 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA RomINIE1 229
Printipiilor" de la Brasov ale revolutionarilor eXilati moldoveni $i a proclamatiei de la Blaj

sl participarea rominilor din Moldova si Tara Romtneasca la Adunarea de la 3/15 mai", care
nu poate fi privitA ca un fapt izolat si intImplAtor". De asemenea, In aceasta interventie s-a
semnalat instructiunile" pe care le cer Axente, Laurian si Roman, inainte de a pleca din Bucu-
resti spre Ardeal, ca ¢i detaliul inedit cuprins intr-un memoriu al lui Plesoianu ca ziva
revolutiei /in Tara Romineasca/ s-a mai prelungit din pricina celor dust In Transilvania".
*
Referatul privind revolutia de la 1848 din Tara Romineasca a stlrnit discutii animate.
Ne intrebam a spus L. Boicu data subiectul referatului ales pentru revolutia de la 1848
In Tara Romineasca a fost cel mai indicat. Problema paternitatii proclamatiei de la Islaz
este o chestiune controversata, care merits a fie supusa unei largi dezbateri si care trebuie
rezolvata. Dar nu e nici singura chestiune controversata a temei $i nici cea mai importante".
In acelasi sens s-a pronuntat si V. Rata, pentru care aceasta chestiune nu este una dintre
problemele esentiale, principale" ; iar V. Maciu a arAtat ca determinarea paternitatii procla-
matiei de la Islaz ajuta la clarificarea problemei genezei curentelor In revolutia de la 1848 In
Tara Romineasca, dar nu poate arata care au fost aceste curente, cum s-au manifestat ele ¢i In
ce fel s-au produs divergentele Intre ele". In sfirsit, Dan Berindei a afirmat In interventia sa
ce proclamatia de la Islaz reprezinta baza ideologica a revolutiei muntene de la 1848", dar ca
eXista destule probleme importante gi suficient de controversate, care puteau 11 puse In dis-
curie". Intre acestea a enumerat : atitudinea claselor si paturilor sociale fate de revolutie.
rolul maselor, organizarea luptei maselor, curentele din sinul conducerii revolutiei, problema
rezistentei armate $i atitudinea acestor curente fate de ea, ca $i fa-0 de problema agrard, pro-
blema unitatii nationale etc...
L. Boicu a dezbAtut legat de interventia pe care a facut-o in aceasta chestiune pro
blema caracterului revolutiei de la 1848 In Tara Romineasca, declarindu-se pentru caracterul
ei burghez si nu burghezo-democratic, deoarece programul revolutiei are un caracteit prin
excelenta burghez". A Odstat si o tendinta de a da revolutiei burgheze un caracter democratic
revolutionar", aceasta apartinind aripei radicale condusa de Balcescu, dar ea a rAmas in cea
mai mare parte nerealizatA", prevalInd punctul de vedere al curentului moderat, ceea ce cores-
pundea raportului de forte sociale, determinat de structura societatii din Tara RomineascA In
aceasta epoca".
Interventiile au criticat sensul pe care I-a dat referatul proclamatiei de la Islaz, subeva-
luindu-i caracterul revolutionar. In ansamblu a spus D. Berindei proclamatia insusi
actul de nastere al revolutiei tontine in cele 21 de articole ale sale, deci in fondul sAu, cAci
acesta este fondul si nu frazeologia lui Eliade, Inseli principiile de baza, principii juste, ale
revolutiei din Tara Romineasca". Acelasi vorbitor a mai adaugat : Gred ce In ansamblu pro-
clamatia de la Islaz nulrebuie considerate prin frazele pompoase $l religioase In care a ImbrAcat-o
Eliade, ci In fondul ei, care rAmIne si unde trebuie sä recunoastem mintea, vointa sl chiar
pana lui Balcescu si a celorlalti conducatori cu adevdrat situati pe pozitiile progresului in acea
vreme". In interventia sa, *t. Pascu a sustinut, de asemenea, ca cele 21 puncte ale procla-
matiei cuprind In esenta programul revolutiei de la 1848 din iunie In Tara RomineascA",
iar Gh. Zane a caracterizat documental luat in discutie drept un elaborat de ordin esential,
care constituie eXpresia sintetica a ideologiei miscarli revolutionare" $i ale earn' 21 de puncte,
raportate ,la situatia de moment", au caracter net revolutionar". Ele tind a mai spus
acelali vorbitor sa lichideze vechea societate feudala si se instaureze o noun societate...".
In interventille for Gh. Zane si V. Rath au subliniat implicatiile pe care le-ar atrage
acceptarea tezei paternitatii sustinuta In referat. Prin aceasta a arAtat cel dintii, nu s-ar recu-
www.dacoromanica.ro
noatte grupului de iutelectuali democrati $i revolutionari", condus de Balcescu, rolul hotaritor",

pe care 1-a avut in elaborarea ideologiel-revolutionare", In anii 1840-1848. V. Rata a sus-
tinut, de asemenea ca dace am lasa concluzia trasa de toy. Georgescu-Buzau, am gresi,
nu numai prin aceea ca am minimaliza rolul curentului revolutionar in evenimentele din 1848,
dar am pacatui foarte mult prin faptul ca am minimaliza evenimentele din 1848".
Atribuirea paternitatii proclamatiei lui Eliade 81 aripei de dreapta din conducerea revo-
lutiei nu a fost acceptata in cursul discutiilor. Gh. Zane a aratat ca proclamatia in sensul
introducerii $i a concluziei la programul revolutionar se datoreaza lui Eliade, dar ca referen-
tul a gresit atribuind lui Eliade principiile constituante" adica cele 21 articole cuprinse
in proclamatie. Aceste puncte s-a mai spus In aceasta interventie trebuiau aruncate in
masa sub forma unor explicatii mai ample, a unor motivari, a unor expuneri de motive, cum
are fiecare constitutie l un apel pentru a se sustine aceasta constitutie. Aceasta luerare a
facut-o Eliade". L. Boicu a acceptat acest punct de vedere, ca si V. Maciu $i V. Rata.. D. Berindei,
a aratat, de asemenea, ca a subscrie concluziilor referatului ar fi sa se dea lui Eliade un carac-
ter cu mult mai progresist decit el I-a avut" ti a atras atentia asupra faptului ca Balcescu insusi
nu a condamnat vreodata programul revolutiei, atitudine ce n-ar fi avut-o data aceasta ar fi
fost opera exclusive a lui Eliade si a celorlalti dreptali ". V. Liveanu s-a declarat de acordi
cu antevorbitorii sal ca cele 21 de puncte ale constitutiei nu pot fi atribuite lui Eliade".
In cursul discutiilor, s-a ciarificat faptul ca in proclamatia de la Islaz shit cuprinse doua
acte, pe deoparte expunerea de motive si apelul, far, pe de alta, programul propriu-zis al revolu-
tiei. Aceasta teza sustinuta argumentat de Gh. Zane a fost confirmata printr-o seurtil
interventie a lui M. Regleanu, care a atras atentia asupra existentei la Arhivele Statului a con-
stitutiei, citita de C.A. Rosetti pe cimpia Libertatii, document in care lipsesc expunerea de
motive si apelul. lin interventia sa, Gh. Zane a subliniat caracterul net revolutionar" at
celor 21 de puncte ti a aratat ca, in schimb, motivarea" este imbibata de spirit reactionar".
Merita sä fie semnalata, tntr -o ordine de idei apropiata, teza lui V. Liveanu privind existenta
In luha martie '1848 a unor programe diferite, programul revolutionar formulat de Balcescu,
si adoptat intr-o adunare la Paris si programul reformist al grupului din jurul lui C. A. Rosett
care Incerca Inca sa realizeze reforme moderate (ca de pilda desfiintarea clacii Para inproprie-
tarire) sub conducerea domnitorului Bibescu.
Interventiile privind referatul tov. Georgescu-Buzau s-au centrat In jurul problemei
paternitatil. Vorbitorii s-au pronuntat pentru redactarea colectiva a programului revolutionar.
St. Pascu lutnd cuvintul in aceasta chestiune, a spus urmatoarele : Parerea mea este ca ceea
ce spune C. A. Rosetti se apropie mult de adevar In legatura cu paternitatea proclamatiei.
,Rosetti spunea ca atunci si se adreseaza lui Eliade t chid ne aduseli acea proclamatiune,
deli tema o aveai de la nos, adu-ti aminte cite disensiuni, cite stersaturi si cite corectari furam
siliti sä facem $i tot iesi plina de defecte ». Deci proclamatiunea a fost dezbatuta In comitetul
revolutionar, corectata, deci impuse idei ale grupului Balcescu asa limit din aceasta afir-
matie se desprinde faptul ca tema, deci ideile, punctele proclamatiei le avea Eliade de la grupul
radical al lui Balcescu". Gh. Zane a aratat ca redactarea programului revolutiei este opera
colectiva a carei elaborare s-a facut in timp si a carei finisare a fost facuta in preajma revolutiei".
In aceeasi interventie s-a subliniat faptul el in afara punctului privind eliberarea Ii impro-
prietarirea taranilor adoptat in 1846 restul articolelor programului shit o opera colectiva
realizata Incepind cu anul 1840 si ajungtnd pina la 1848" si ca in consecinta, ceea ce numim
proiectul de constitutie sau constitutie este un elaborat colectiv, care este opera comitetului
revolutionar din care Eliade facea parte 41 ca introducerea acelor articole care dadeau revolutiei
muntene un caracter special, pronuntat democratic, se datoreste acestei echipe restrinse de inte-
i ectuali democrat' printre care era Balcescu".
www.dacoromanica.ro
11 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA. ROMINIEI 231
Aceeasi teza este sustinuta si de V. Maciu, care socotelte programul revolutionar

o opera colectiva., in care elementele cele mai Inaintate au apartinut lui N. Balcescu" 1i care au
fost adoptate de toti ceilalti membri ai comitetului revolutionar, inclusiv de Eliade, care la ince-
put se pronuntase Impotriva Improprietariril taranilor". D. Berindei s-a exprimat, de asemenea,
In acelasi sens, acceptind chiar unele interventii strAine lui Eliade In expunerea de motive
,ci In apel. Proclamatia de la 1848 este s-a afirmat In aceasta interventie rezultatul
unei munci colective mai ales In ceea ce priveste cele 21 de puncte care constituiau de altfel
esentialul si forma In care i-a ImbrAcat Eliade parte din introducere si tncheiere nu trebuie
sä Insele".
V. Liveanu, in privinta redactarii colective a documentlilui luat In discutie, a
sustinut parerea ca formula de opera colectivA" nu este cea mai fericita, deoare-
ce cele 21 de puncte ale constitutiei revolutionare au lost elaborate In cadrul unor discutii
colective, dar aceste discutii nu s-au desfasurat In mod armonios, ci au lost expresia unor diver-
gente de opinii, au Post expresia unei lupte politice destul de ascutite, care oglindea de fapt
tendintele deosebite ale difpritelor paturi sociale participante la revolutie". Acelasi vorbitor
a mai aratat ca. constitutia revolutionara insasi proclamatia reflecta raportul fortelor de
class existente In Mull conducerii revolutionare la Inceputul revolutiei".
Diferltele interventii au pus In discutie cauzele caracterului limitat al proclamatiei gi
chiar si a programului revolutionar propriu-zis. V. Rata a sustinut ca acest program reprezenta
interesele claselor sociale, categoriilor, paturilor sociale interesate In schimbarea orinduirii
sociale" si ca el reflecta, deci, interese deosebite. In aceeasi problema a vorbit $i V. Liveanu.
Cauzele externe ale limitarii" revolutiei au lost semnalate de D. Berindei $i L. Boicu. Cel dintli a
sustinut ca frazele Impaciuitoare din proclamatie reflectau Insasi pozitiile anumitor paturi sociale
si chiar ale burgheziei in ansamblu" ; dar ca, totodata, ele exprimau o situatie de fapt, o tragica
situatie In care s-a gasit revolutia din 1848 ; este vorba de faptul ca totul se desfasura In conditiile
unei Incercuiri de puteri reactionare, opuse revolutiei". L. Boicu a aratat el atunci cind se
prezinta miscarile reolutionare din Tarile Romine, nu se tine cont de faptul ca tarile noastre
erau situate Intre trei mari imperii cu regimurile cele mai conservatoare, reactionare din Europa,
cum arata 0 Marx si nu se tine cont de influenta pe care o eXercitau ele asupra Tarilor Romine ".
Tot In cursul discutiilor, s-a mai atins problema adoptarii articolului 13 din prolectul
de constitutie. V. Liveanu a afirmat cA an timp ce programul elaborat de Balcescu prevedea
de mult 1mproprietarirea taranilor, majoritatea participantilor la pregatirea revolutiei din
Tara RomIneasca s-a lmpotrivit acestei revendicari ; iar Gh. Zane a adus In aceasta privinta
citeva detalii inedite, subliniind pozitia cea mai Inaintata adoptata In aceasta problema-cheie a
revolutiei de N. Balcescu, I. Ghica si A. G. Golescu.
In cursul discutiilor, s-a pus si problema atitudinii lui Balcescu fats tie programul
cuprins In proclamatia de la Islaz. D. Berindei a sustinut ca Balcescu nu condamna acest
program al revolutiei, ci 11 accepts ", motivind aceasta teza prin propria formula a marelui
ginditor democrat-revolutionar privind comitetul revolutionar, care scrie Balcescu a
formulat Intr-un program sentimentul poporului 1 1i dadu ideea revolutionara ". St. Pascu a
adaugat la aceasta, argumentatia ca stiind firea lui Balcescu, convingerile sale si mai ales
dlrzenia cu care -$i apara aceste convingeri, cu greu cred cA s-ar putea socoti cs BAlcescu gl grupul
sau acceptA toate ideile lui Eliade si a renuntat la ideile grupului sau de dragul unei Impacari
cu grupul lui Eliade". De altfel, St. Pascu a propus chiar sä se atribuie paternitatii sigure a
lui Balcescu patru dintre punctele programului revolutionar (art.. 1, 5, 9 0 13) propunere cri-
ticata de V. Rata.
S-au facut unele sugestii privind metoda de cercetare a problemei luau In discutie.
V. Rata a cerut sä se porneasca In atribuirea paternitatii de la caracterul" programului revolutio-
www.dacoromanica.ro
nar ; tar $t. Pascu a observat ca referentul a folosit in special nrarturii ale contemporanilor,
In primul rind, ale celor interesati direct" si a cerut o analiza a proclamatiei insAsi". D. Be-
rindei a propus sa se porneasca in studierea revolutiei muntene de la 1848 de la Balcescu,
de la opiniile lui din anti 1849-1852, aprecieri negative si pozitive", de la Balcescu si de la
izvoarele In ansamblu" si nu de la informatiile lui Locusteanu si ale lui Eliade, cunoscuti
rau voitori si intriganti".
Gh. Zane a cerut set nu fie rasate deoparte izvoare principale" far C. Bodea a sus-
tinut necesitatea unei critici interne mai adincita a izvoarelor, aducind sl un exempla concret
privind caracterul relativ al diferitelor izvoare : doua stiri contradictorii despre incercarea frati-
lor Golesti de a rezolva pe mosiile for problema agrara.
Mai multi dintre cei Inscrisi la cuvint au subliVat ca o lips& a referatului neadincirea
problemei curentelor revolutiei muntene. Nu cred a spus In aceasta chestiune C. Bodea
ca ne putem mArgini a imparti lumea revolutionary din Muntenia, la 1848, In doua pdrti
atit de inegale : de o parte Balcescu si poporul, de cealalta parte Eliade si toti ceilalti fruntasi
revolutionari", mai ales ca Balcescu insusi a distins In sinus revolutiei muntene trei grupari".
In aceeasi interventie s-a cerut dezbaterea separata, Intr -o noun sedinta, a problemei curentelor
din revolutie.
V. Maciu a pus problema curentelor pe un plan mai general, Iegtnd curentele de clasele
si paturile sociale, care le-au dat nastere. Vorbitorul a semnalat ca participante la revolutie
boierimea liberals, burghezia, mica burghezie si muncitorimea In formare si tarAnimea. Legate
Impreuna a aratat V. Maciu prin vointa de a rasturna orinduirea feudala si de a obtine
unirea si independenta nationals, aceste clase si paturi sociale an ajuns la divergente in privinta
ritmului si tacticii de urmat". Burghezia ca si boierimea liberals se temea de mase s
,considera ca apararea proprietatil trebuia sa constituie preocuparea cea mai importanta a ei",
In schimb reprezentantii maselor rurale" in frunte cu Balcescu vroiau emanciparea
I mediate a taranimii de sarcinile feudale si improprietarirea ei". In acest timp, reprezentantii
micii burghezii de la orate (C. A. Rosetti), puneau pe primul plan Infa'ptuirea conducerii burghezo-
democratice, a unirii si a independentei, Improprietarirea taranilor Mud pentru ei o problema
secundara, ce urma a se rezolva in functiune de consolidarea revolutiei ". V. Maciu a aratat ca
atit reprezentantii maselor rurale curentul for fiind cel mai realist" cit si cei ai micii
burghezii, formau grupari radicale, care au colaborat in timpul revolutiei si al exilului".
Dezbaterile ample In jurul revolutiei din Tara Romineasca an contribuit nelndoielnic
la clarificarea problemelor controversate.
*
Participantii la dezbatere au luat In discutie §i cel de-al doilea referat privind miscarea
revolutionary de la 1848 din Moldova. Cu totii au acceptat felul de prezentare a acestui material,
superior in aceasta privinta celorlalte doud referate. Unul dintre criticii referatului V. Dicu-
lescu a observat ca acesta corespunde ca structure intru tbtul cerintelor unei discutii ca
cea de astazi," si ca In el se ating toate problemele legate de situatia Moldovei In 1848". Re-
feratul tov. Valerian Popovici a aratat Gh. Ungureanu are meritul ca a deschis cu indraz-
n eala poarta discutiilor si a aratat In Hull generale punctele principale ale problemelor atit de
controversate ale anului 1848 in Moldova". Aceste observatil favorabile au Post insotite si de
o propunere a lui V. Diculescu privind bifurcarea titlului viitorului capitol al tratatului In
Mi§carea de protest tmpotriva abuzurilor lui Mihail Sturza §i Activitatea f i ideologia exilafilor
moldoveni.
Discutiile in jurul caracterului si fazelor miscarii de la 1848 In Moldova au Yost vii. $t. Pascu
a sustinut ca programele alcatuite de moldoveni in emigratie, in Transilvania" nu constituie
www.dacoromanica.ro
13 PROBLENIELE TRATATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 233
o a doua faze a miscarii, ci o dezvoltare fireasca a ceea ce se intimplase in martie In Moldova".

In aceeasi interventie, s-a sugerat pregatirea terenului In vara anului 1848 pentru izbucnirea
unei miscari de mass ". *t. Pascu a semnalat detaliul necunoscut ca s-a pastrat si un protect
de organizare unitara a miscarii intocmit de Raducanu Rosetti 8i in care se fixeaza si per-
soanele, Incepind de la Galati pinii sus in nordul Moldovei, la Dorohoi, cu care trebuia sa se is
legatura si care aveau se pregateasca pe mosiile for sau In unitatile administrative unde locuiau,
oameni pentru asemenea insurectie".
V. Diculescu a adus critici referatului in legature cu denumirea de miscare revolutio-
nara data, uneori, In referat, primei faze a miscarii, punind la indoiala si caracterul revolutionar
al evenimentelor desfasurate In Moldova dupe martie 1848. Se vorbeste despre pregatirea comi-
tetelor revolutionare In Moldova se spune In legatura cu aceasta In interventie si a unor
unitati militare. Rezultatul acestei mai temeinice organizari it aflarn peste doua pagini,
unde se spune ca a au avut loc miscari taranesti de o mica amploare n In unele judete, iar cele
4 doua steaguri de oaste, calareti si pedestrasi », prevazute cu steaguri tricolore, au fost
repede lichidate prin interventia armatei". CalificInd miscarea din martie drept o mis-
care protestatara, V. Diculescu contesta posibilitatea generarii in Moldova a unei miscari
revolutionare interne (in Moldova, la 1848, n-a eXistat un capitalism destul de dczvoltat,
care sa genereze o burghezie interesata sa ajunga la o revolutie", iar programele revolu-
tionare an fost rezultatul elaborarilor unui cerc restrins de intelectuali cu o raspindire
limitata"), dar accepts sa se dea programelor exilatilor moldoveni privite In ansamblu"
un continut revolutionar".
*i in alte interventii s-a discutat caracterul miscarii din Moldova. V. Maciu a calificat-o
in Intregime drept miscare revolutionare, pentru ca a spus vorbitorul eu cred ca a fost o
miscare revolutionare, toate evenimentele avind legatura intre ele". In aceeasi interventie
s-a artitat ca lipsa din Moldova a elementelor avansate" a impus limite miscarii din martie
organizata In graba prin colaborarea boierimii si a burgheziei" si care a fost determinate
de vointa boierimii de a face reorganizarea societatii sub conducerea ei, fare interventia ele-
mentelor radicale si a maselor". Vorbitorul a explicat prin aceasta situatie specifics, rezerva lui
Kogalniceanu, care astepta un moment mai prielnic, cind putea impinge miscarea mai inainte".
L. Boicu a subliniat ca referatul este prima lucrare In care se precizeaza caracterul miscarii
din Moldova, problems ocolita in alte lucrari si a acceptat calificativul de protestatara" atri-
buita de referent primei faze a miscarit din Moldova. Intr-adevar s-a spus In aceasta interventie
caracterul protestatar la care s-a limitat miscarea din primavara anului 1848 in Moldova
ne apare pe deplin explicabil dace tinem seama de forta pe care o reprezentau categorille
sociale interesate In declansarea revolutiei ".
Problemele economics si sociale ridicate de referat an prilejuit unele observatii si com-
pletari. $t. Pascu a sustinut existenta unei contradictii intre teza privind starea Inapoiata a
agriculturii din Moldova si intre aceea referitoare la dezvoltarea marii productii de marfuri pe
mosiile boieresti, teze care apar amIndoul in referat. V. Maciu a reprosat referatului de a nu
11 adincit suficient extinderea relatiilor capitaliste si de tip capitalist" in agriculture si a subli-
niat existenta industriei de tip capitalist in amindoua Odle, In preajma revolutiei. Totodata,
acelasi vorbitor a sustinut ca nu se poate contesta existenta burgheziei in ambele sari, mai
slabs In Moldova, mai puternica In Tara Romineasca", precizind ca era vorha mai ales de bur-
ghezia mijlocie". In sfirsit V. Diculescu a afirmat ca an se poate socoti chestiunea taraneascii
,,una din cele mai importante probleme ale revolutiei de la 1848", data fiind importanta pe
care miscarea moldoveana a dat-o problemei taranesti".
La rIndul sau in aceeasi ordine de idei L. Boicu a prezentat clasele si categorille
sociale din Moldova de la mijlocul secolului XIX. Vorbitorul a aratat ca de muncitorime, ca
www.dacoromanica.ro
clasa, nu poate fi vorba ; ea se afia Inca In perioada preistorica a formarii sale" si a relevat utili-
zarea In Intreprinderile industriale a muncitorilor strain!, adusi mai ales din Austria si Ger-
mania". Dupa L. Boicu singurele elemente ale proletariatului In formatie" erau calfele, care
puteau juca un oarecare rol In miscarile revolutionare din orase". Insa principala for% a revo-
lutiei o constituia taranimea", de care Insa se temeau conducatorii miscarii protestatare". In
continuare, L. Boicu a combatut teza idealists, a ineXistentei unei burghezii indigene In Mol-
dova, -liar a sustinut ca eterogenitatea burgheziei moldovene a contribuit la slabiciunea ei. In
1849, fats de 10 695 familii de negustori si meseriasi moldoveni contribuabili eXistau 10 000 de
familii de negustori si meseriasi supusi strain!, care se bucurau de privilegii cu totul excep-
tionale". Acesti suditi a aratat vorbitorul erau executori ai intereselor guvernelor ai
caror supusi se declarasera si erau In mare masura interesati ca In tara sa nu se instaureze o
nouA ordine de lucruri". In sfIrsit, L. Boicu a afirmat In interventia sa ea partea din bolerime
interesata activ In schimbul de marfuri" care a jucat potrivit referatului rolul activ In eve-
nimentele de la 1848 din Moldova era nu numai purtatoarea noii ideologii burgheze, mai
milt sau mai putin limitata, ci si exponenta nevoilor de progres industrial In Moldova". Primele
privilegii de navigabilizare a riurilor moldovene s-a mai aratat In interventie de introducere
a transportului fluvial cu vapoare, de constructie de cal ferate, de fondare a bancilor de credit,
apartin unor elemente din rindurile acestei boierimi. Primele fabrici capitaliste au lost intemeiate
de M. Kogalniceanu, Lascar Bogdan etc.". Vorbitorul a mai precizat : Dar, dupa cum este stiut,
aceasta parte a boierimii moldovene a militat pentru progres nu prin revolutie, ci pe calea
re formelor" .
Relevind prezentarea interesanta In referat a tezei privind procesul de tmburghezire a
boierimii, D. Berindei a sustinut In interventia sa ca referentul acordtnd tntreaga atentie
contradictiei dintre boieri si %grant a lasat de o parte o alts contradictie, aceea dintre boie-
rimea reactionara si burghezie, la care se alipise boierimea Imburghezita, renuntind la o mare
parte a propriilor el pozipi de clasa, pentru a si le Insusi pe cele ale chisel In ascensiune spre
putere", contradictie calificata de vorbitor drept o realitate esentiala". Aduclnd referatului
aceeasi critics, V. Maciu a afirmat ca In realitate, burghezia, °deft de slabs era, comparatd cu
cea din Apus, constitute clasa menita a prelua conducerea economies societatii rominesti...",
In timp ce boierimea, In mdsura In care era producdloare de marfuri, devenea burgheza si tindea
a se contopi cu burghezia".
*t. Pascu a cerut sa se revizuiasca teza referentului privind ignorarea taranimii de catre
mIsearea din Moldova si totodata a propus sa se includa In eXplicarea desfasurarii miscarii din
Moldova evenimentele internationale". intre timp s-a remarcat In aceasta interventie
s -au petrecut la Paris evenimentele din iunie, urmarea carora a lost o Intarire a reactiunii euro-
pene Cl acest fapt s-a resimtit si In programul moldovenilor si In fetid acesta ei nu mai merg pe
linia celor de la Brasov, ci cedeaza In unele puncte si mai ales In punctele esentiale, cum era
Improprietarirea fara despagubiri, care In programul de la GernAuti este hotarlta cu despagubirl".
Acelasi vorbitor a mai atras atentia asupra continutului identic al Printipiilor" emigratilor
moldoveni de la Brasov cu programul de la Blaj din 3/15 mai 1848.
In cursul discutiilor, V. Diculescu a cerut ca sa se urmareasca cu atentie rolul lui Kogal-
niceanu si influenta pe care a lasat-o asupra gindirii sale politice anii de ucenicie petrecuti la
Berlin", iar D. Berindei a sustinut ca In ceea ce priveste chestiunea unirii Tarilor Romfne",
este prea mult" ca aceasta sa fie calificata cum se face in referat a doua problems a
revolutiei ". Aceasta problems trece pe planul intii potrivit vorbitorului doer In tim-
pul emigratier, desi latent, In perspective, se poate admite a era Intr-adevAr cheia
de bolt.1" a revolutiei, lucru de care Ina revolutionarii din cele doul tart null dau seama
decit in exit ".
www.dacoromanica.ro
In ansamblu, discutiile In jurul referatului tov. V. Popovici au pus o serie de probleme,

care lard Indoiald vor ajuta lajusta elaborare a acestui capitol din Tratatul de Istorie a Rominiel.
Referatul toy. V. Cherestesiu s-a bucurat de o dezbatere large. Eugen Gltick a relevat
activitatea referentului legatA de istoria evenimentelor revolutionare transilvane din 1848, apre-
ciind-o In ansamblu ca pe o sintezd mancistA" ; iar Edgar Balogh a aratat ca autorul se orien-
teazd dupd aprecierile singur valabile pentru noi, ale materialismului istoric". In schimb,
Teodor Bugnariu a reprosat referentului de a nu fi lamurit In deajuns conflictul tragic dintre
poporul romin $i poporul maghiar In revolutia din 1848 1849" si de a nu fi urmarit strIns"
interconditionarea fenomenelor.
S-au purtat iscujii In jurul unor formuldri. V. Rata a criticat folosirea notiunii de rAz-
boi civil" In caractaizarea situatiei din Transilvania, deoarece aceasta notiune ar implica par-
ticiparea generald a rominilor la actiunea Impotriva fortelor revolutionare maghiare. De ase-
menea, E. Gluck a propus sd se utilizeze formula revolutie din Transilvania", cad termenul de
revolutie a rominilor din Transilvania este un termen nu numai nejust, dar si din punct de
vedere ideologic gresit", cad revoludile nu se fac dupd nationalitati", revolutia fiind un
tot indisolubil pentru schimbarea ordinei sociale, pentru smulgerea puterii politice din mlinile
unei clase reactionare de catre o clasA progresistd". Acelasi vorbitor a cerut sA se face o deosebire
de nomenclature Intre Transilvania fostul mare principat fi Transilvania de vest.
Fr. Killyen a ridicat problema legarii mai strinse In referat a evenimentelor din
Transilvania de evenimentele internationale petrecute In Franta, Germania, Austria,
Cehia $i Italia, evenimente care au repercusiuni importante asupra desfAsurdrii revolutiei
In Transilvania". Acelasi vorbitor a criticat lucrarea pentru neadlncirea momentului de crlza
din septembrie 1848.
Unii vorbitori E. Gluck si E. Balogh au apreciat ca referentul pieacd fdra echivoc
de la singurul criteriu just de orientare mancista, anume faptul ee o actiune este juste, dace
a ajutat, a folosit cauzei revolutiei, sau este claundtoare pentru ca nu a sprijinit cauza re-
volutiei". E. Balogh, reflecttnd acest punct de vedere, a sustinut ca faptul ca revolutia ma-
ghiare a constituit punctul de greutate pe aceste teritorii Impotriva absolutismului habsburgic
atrage dupd sine concluzia cA au fost pozitive acele actiuni, care au sprijinit aceasta luptA".
Vorbitorul a mai adAugat cd sub denumirea de revolutia maghiare nu pot fi Intelese toate as-
piratiile nationale maghiare, ci numai acele miscari radicale, care an luptat consecvent Impo-
triva absolutismului habsburgic, Inlaturind feudalismul 11 descatusInd elanul revolutionar al
maselor populare". E. Balogh a afirmat, In continuare, cA revolutionare nu pot fi socotite, decIt
acele forte romlnesti, care au sprijinit revolutia asa zis maghiare "; in timp ce miscdrile anti-
f eudale ale tardnimii romtne, precum gi miscarea nationald, care deg lupta pentru drepturi
sociale gi nationale juste, nu le leagA cu lupta Impotriva absolutismului habsburgic" dau In mod
obiectiv ajutor pentru sustinerea sistemului reactionar".
Alti vorbitori s-au opus punctului de vedere adoptat de referent. T. Bugnariu a criticat
referatul pentru o prezentare unilateralA a evenimentelor. Referatul s-a spus In aceastA
interventie nu vede deelt aspectele negative ale adunArii de la Blaj, and analizeazA programul
adunArii de la Blaj din 3/15 mai. Lase impresia cA Intreaga semnificatie a acestei adunAri, In care
s-au cerut libertAti democratice, libertatea nationald si stergerea iobAgiei este redusA la faptul
cA s-a clntat Gott erhalte I In schimb, nu se face nici o apreciere asupra faptului ca dupe unirea
cu Ungaria legiuirile din Martie nu au fost aplicate In Transilvania". Acelasi vorbitor a sustinut
cA referentul n-a subliniat indestul limitele revolutiei maghiare", cdei a adAugat el este
clar pentru once cercetAtor cd numai soaptele Vienei, adicA numai actiunea propagandisticA In
www.dacoromanica.ro
legatura cu revolutia din 1848, nu pot constitui mobilul unei actiuni de o anvergurA atit de mare
ca aceea care s-a desfAsurat /rare fortele revolutionaie ungarell romine ".
In sprijinul tezei sale, T. Bugnariu a citat un numar de lucrari ale istoricilor maghiari
marxisti, in care se relevA pozitia hegemonA in revolutia maghiarA a nobilimii mijlocii It inca-
pacitatea acesteia de a rezolva problema pamlntului gi problema nationals. ConchizInd, vorbi-
torul a afirmat ea referatul trece cu usurinta peste aceasta conditionare, care de fapt expel
mobilurile care an determinat aparitia acestui conflict" adicA conflictul dintre romini $i ma-
ghiari gi ca referatul nu trage concluziile cu privire la felul in care limitele revolutiei din
Ungaria an devenit mai mars atunci chid revolutia din Ungaria a fost transpusa pe teritoriul
transilvanean", ceea ce explica participarea masiva a taranimii romine la actiunea condusa
de Avram Iancu si de BOrnutiu".
In aceeasi interventie s-a mai imputat referatului faptul el nu a rentionat declaratia
Matta de Kossuth la 26 august 1848 privind dobindirea libertatil nationale prin sabie in timp
ce curtea bine Inteles constrinsa de Imprejurari si evenimente promite largirea drepturilor
nationale, prin manifestul imparatului din 22 septembrie 1848". In sflrsit, T. Bugnariu a criticat
aprecierea globalA" a revolutiei maghiare, MA a se tine seama cA au Ocistat In Ungaria
pe linga fortele radicale forte care s-au contrapus chiar in curentul revolutionar". Aceasta
critics apare In interventia lui E. Balogh, care a apreciat cl referatul nu a adincit Inca pro-
blema contradictiilor interne ale lagarului revolutiei maghiare".
Cercetind problema relatiilor dintre revolutia romina gi cea ungarA, P.P. Panaitescu a
sustinut cA n-a lost vorba numai de cautarea unui acord a aspiratiilor sociale nationale ale
rominilor din statul unguresc in ctrmuirea noun, revolutionary ", ci a fost vorba do colaborare
celor douA revolutii In intregimea for ", avind ca scop final federalizarea tuturor rominilor cu Un-
garia". De asemenea, acelasi vorbitor a afirmat cA romini au dorit intelegerea cu revolutia un-
gard $i a citat cuvintele lui Avram Iancu : frati maghiari, in aceste douA patrii surori, maghiarul
de existents si de viitor nu poate vorbi, far% roman si rominul Para maghiar".
Alti vorbitori an scos In relief momentele de efectivA colaborare dintre romini si maghiari.
E. Gliick a sustinut a in ciuda greselilor politice comise de conducAtorii romini, maghiari si
germani, mase largi ale acestor popoare an gasit calea luptei comune pentru dezvoltarea re-
volutiei, pentru apArarea ei Impotriva reactiunii babsburgice". Vorbitorul a mai aratat ca uni-
tati rominesti compuse din romini in parte sau in intregime au luptat pe toate fronturile
revolutiei", in unele lupte ele avInd un rol hotarltor". E. Balogh a imputat referentului cA nu
a eXpus legaturile gruparil populare a lui Avram Iancu cu tinerimea radicala maghiari din Tirgu
Mures", ca t faptul ca miscarea taraneascd romina 11 maghiarA" s-a declanlat mai ales In
comunele miXte romino-maghiare". In aceeasi interventie, s-a afirmat ca numai politica gresitA
a guvernului Batthyany In problema nationalA a dus la separarea elementelor radicale romine
si maghiare si a provocat situatia ca ofiterimea romlna" $i elementele constitutionals liberale
ale burgheziei romine" sa poata prelua conducerea rniscarii nationale romlnesti In anumite
parti ale Ardealului".
Problema cauzelor conflictului dintre romini P unguri a preocupat pe mai multi vorbi-
tori. L. Boicu a sustinut ca aceastA problemd nu poate fi elucidatA daca nu se supune unei
adlnci analize situatia burgheziei romine pe plata economicA a Transilvaniei, in comparatie cu
cea a burgheziei maghiare, locul si rolul pe care 11 va avea ea In viata politica". Acelasi vorbitor
a aratat cA In lupta pentru a obtine un loc In viata economics $i politica si In conducerea Orli,
burghezia romInA s-a lovit, lnainte de toate de opozitia nobilimii si a burgheziei maghiare gi abea
In al doilea rind de aristocratia si burghezia austriaca" cA revolutia de la 1848 a aparut
burgheziei romine ca un prilej favorabil pentru a-$i Implini nazuintele". A,titdrile Vienei,
traditifle de /uptd politica $i culturalA" ale burgheziei romine din Ardeal si mai ales faptul ca
www.dacoromanica.ro
17 PRCiBLEMELE TR&TATULUI DE ISTORIA ROMINIEI 237
guvernul maghiar a refuzat sA acorde drepturi nationale nationalitatilor conlocuitoare, au Post

celelalte elemente care au stat la baza conflictului. L. Bolen a aratat ce atitudinea guvernului
maghiar a daunat cauzei revolutiei", deoarece potrivit tezei lui Marx un popor care
asupreste alte popoare nu poate fi liber".
T. Bugnariu a sustinut In interventia sa ca numai urmarirea strinsa a interconditionarii
fenomenelor, a contradictiilor multiple si a modului in care se tmpletesc aceste contradictii, poate
da o reflectare corespunzAtoare, juste a realitatii istorice de atunci". Vorbitorul a prezentat carac-
terul complex al problemei cauzelor conflictului. Fara Indoiald cl miscarea revolutionary din
Transilvania isi are izvorul In contradictiile interne ale societAtii feudale din aceasta perioadd.
Dar aceste contradictii se complied in nenumdrate fatete prin faptul ca, de pilda, contradictia
dintre nobili si iobagi apare si ca o contradictie intre nobili in majoritate maghiarl si iobagimea
Yn majoritate romans. In cazul conflictului dintre romtni si unguri In 1848, pe linga contradictia
interns joaca un rol mare contradictiile externe. Dacd problema conflictului social, aceea dintre
nobilul feudal si iobag este usor de eXplicat, problema care apare In legaturd cu revendicdrile
rationale, problema conflictelor care se ivesc intre romini si unguri este compleXA". In orice caz,
este clar ca fn privinta conflictului nu se poate ajunge la o solutionare juste a problemei, declt
pornind de la interconditionarea dintre revolutia din Ungaria si cea din Transilvania".
Impletirea dintre problema socials si cea nationald a fost sustinutA In mai multe interventii.
Referatul a sustinut T. Bugnariu nu explica destul de clar Impletirea miscdrii social-
agrare cu cea nationall Dimpotrivd, lass impresia cd aceste cloud aspecte ale revolutiei din 1848
ar fi separate. Or, clasicii marXism-leninismului au ardtat cd, in tarile Im care burghezia se
dezvolta In conditiile asupririi nationale, ea antreneazd la lupta nationald, pe lingd lupta pentru
doborirea feudalismulu isi tardnimea interesata in rezolvarea ambelor aspecte ale problemei".
Una dintre cele mai de seams teme luata In discutie a Post problema curentelor din sinul
miscarii revolutionare rominesti. $t. Pascu a propus ca pentru o just rezolvare a acestei probleme
sd se facd apel si sa se aplice in mod creator tezele lui Lenin referitoare la curentele din sinul
societatii ruse de la mijlocul secolului XIX (curenlul reformiftilor nob Wart, care vrea se schimbe
doar forma de exploatare a tardnimii si accepts reforme treptate ; curenlul liberalilor burghezi,
care voiau inlocuirea puterii nobililor prin puterea for proprie, printr-o revolutie rest/111W' si
voiau desfiintarea iobagiei, dar de sus in jos ; si,tn sfIrsit, curenlul revolutionarilor democrafi,
care considera revolutia singura forts reald" si voia Improprietarirea taranilor pe cale revolu-
tionary, punind emanciparea nationald pe acelasi plan cu cea sociald). Saguna ar ft reprezentantul
primului curent al reformistilor nobiliari Barit, Cipariu, Barnut al celui de-al doilea si
Avram lancu, Papiu Ilarian, AXente Sever si Butianu ai celui de-al treilea. V. Rata s-a asociat
la aceasta parere, cerind sd nu se facs o clasificare a curentelor pe baza de individualitAti".
Fr. Killyen a ridicat problema curentelor din sinul conducatorilor populatiei sasesti in special
la Brasov cautindu-le izvorul in pozitia diferitelor clase si in dezbindrile dintre generatii".
Referatul a observat In aceeasi chestiune a curentelor T. Bugnariu prezinta citeva
grupari, dar ce grupe sociale stau In dosul lor, ce interese economice, ce mobiluri be pun in
actiune, acest lucru nu se precizeazd in suficientd mAsurd". Acelasi vorbitor a calificat pe Iancu
de revolutionar democrat, iar pe Barnut de democrat liberal si a sustinut cd amindoi stau pe
aceeasi pozitie In ce priveste unirea cu Ungaria, conditionind-o de recunoasterea autonomiei
nationale". In 'aceeasi interventie se critics pozitia adoptata de referent fata. de Barnut, ard-
tindu-se ca acesta era un hotArit partizan al stergerii iobAgiei. Un alt vorbitor P. P. Panai-
tescu a propus sd se cerceteze curentele revolutionare romInesti din Transilvania nu din punctul
de vedere al atittidinii fatA de revolutia ungard, ci in functie de ideile si nevoile romlnesti,
de legaturile mai mult sau mai putin strinse cu revolutia din Moldo va si Muntenia, cu problema
independentei si mai ales cu aceea a dezrobirii sociale".
www.dacoromanica.ro
238 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROWNW7 18
Vnele interventii au adus In discutie desfAsurarea evenimentelor din Banat si partite

ungurene" In timpul revolutiei. St. Pascu a cerut ca si acs ca si in Transilvania istorica
fruntasii miscarii rominelti sa nu fie socotiti pe acelali plan" si cu aceleasi idei". Vorbitorul
a cerut ca Eftimie Murgu, Sigismund Pop si Ion Dragon sa nu fie considerati in acelali fel cu
losif Manu sau Alexandru Buda, care au condus reprimarea miscarilor taranesti," sau au pre-
zidat tribunate de reprimare a taranimii. T. Bugnariu a atras atentia asupra deosebirii principale
dintre situatia rominilor din Banat si partite ungurene" fata de cei din fostul principat
transilvan, deoarece este clar cy altfel puh problema unirli rominii din Banat, Crisana, care
apartineau Ungariei p1 lnainte de unire pi altfel rominii din Transilvania istoricA".
Atentia cea mai mare a dat-o problemelor bAnatene ungurene" E. Gluck. Vorbitorul a
aratat a $0, aceste regiuni s-a ajuns la alcAtuirea unui front de lupta comun antihabsburgic,
ceea ce a lost rezultatul cristalizarii unei experiente istorice a luptei din prima jumatate a
veacului al XIX-lea". E. Gluck a sustinut chiar existenta unei diferente intre nobilimea arde
leanA pI cea din aceste regiuni, cea dintli fiind in majoritatea ei conservatoare" $i avind o ati-
tudine nefasta si eft se poate de reactionary ", In timp ce In nobilimea bAnAteana sau ungureanA"
ponderea an avut-o elementele liberate", care au sprijinit o serie de revendicart romineiti ".
Vorbitorul a afirmat ca intelectualitatea pi burghezia rom1nA, maghiara si germana" din Banat
§i Transilvania de vest au colaborat, fruntasii romini sprijinind revolutia si indemnind pe Oran'
sA se inroleze in armata revolutionary maghiara. In acelali timp, aceasta intelectualitate"
care avea o aripa radicals la Lugoj si alta liberalA la Arad a dus o lupta activa pentru
cauza drepturilor rationale romInesti" si a luptat pentru reprezentarea proportionala in admi-
nistratie". Contradiettile dintre burghezia romfna gi nobilimea maghiarA, au lost doar interne"
potrivit acelea!i interventii si nu au lost contradictil a douA lagAre cu concept!! distincte,
diametral opuse". Desfiintarea reall a lobAgtei in aceste regiuni a Mut tAranimea romtna a
sustinut, mai depute, E. Gliick sa sustina revolutia si sA se inroleze In armata revolutionary
si in once caz rascoalele Impotriva recrutarilor din toamna anului 1848 n-an avut un caracter
national.
Fr. Killyen, I. Sandulescu Si E. Gluck au cerut sA se dea mai multa atentie problemei
atitudinii sailor fats de revolutia din 1848. Cel din urma a semnalat un numar de figuri pro-
gresiste din rtndul populatiei sasesti, Intre care Elias Roth deputat revolutionar ca pi
cuprinderea unor grupuri sAsesti In armata lui Bern. St. Pascu a cerut includerea mai multor
probleme In respectivul capitol din tratat. Intre acestea, a amintit miscArile taranesti din vara
anului 1848, lupta motilor de sub conducerea lui Avram Iancu, cInd se cristalizeaza si or-
ganizarea ]or military, dar gi programul revolutionar de a impune reforme democratice pe calea
armelor", activitatea comitetului national romin, actiunile reactiunii nemesesti etc. ... In
sunlit E. Gluck a cerut sa se dea o deosebita atentie chestiunii tradarii de la Vilagos (Siria).
Dezbaterile in jurul problemelor ridicate de istoria revolutiei transiluane din 1848 1849
s-au dovedit utile. Ele vor folosi la redactarea capitolului din Tratatul de Istoria Romtniei
referitor ]a acest eveniment.
In rAspunsul sau, V. Popovici a arAtat ca in toate interventiile eu o singurA exceptie

ra acceptat caracterul revolutionar al miscari de la 1848 din Moldova, ba chiar s-a dat aceasta
acceptie 1i primei part' a miscarii calificatl to referat de protestatard. Referentul a respins ca
neintemeiata eritica ce i s-a adus privind inconsecventa ce-ar fi arAtat-o In legAtura cu foto-
sirea termenilor de milcare protestatarA 31 miscarea revolutionary ". V. Popovici nu a admis
intitularea celei de-a doua faze a miscaril activitatea §i ideologia exilatilor moldoveni, intrucit
in aceasta faza se cristalizeazA adevArata ideologie revolutionary moldoveana, dar se pun si
www.dacoromanica.ro
19 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROIIINIEI 239
bazele organizatorice ale miscArii ¢i apar miscarile tAranesti". Acceptarea acestel not titulaturi
ar 1nsemna o minimalizare a luptei revolutionare".
Referentul a eXplicat contradictia" ce i s-a imputat deoarece a caracterizat agricul-
tura ca inapoiata si totodata a vorbit de continua crestere a productiei cerealiere. V. Popovici
a arAtat ca se constata indiscutabila crestere a productiei de cereale pe pieta, dar productia
se bazeaza pe accentuarea exploatarii, nu pe o perfectionare a mijloacelor de productie",
ea continulnd sA alba la bazA unelte rudimentare, munca iobaga ¢i sporirea productiei datorin-
du-se caracterului extensiv al agriculturii.
In ce priveste relatitle capitaliste in agricultura a continuat rAspunsul sAu V. Po-
povici nu trebuie subestimate, dar nu trebuie nici sit le exagerAm". Referentul a sustinut
cA invoielilecaracterizate intr-o interventie de tip capitalistse constata st in asezamintele
domnesti din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea" si cA despre o folosire a muncii sezo-
niere In Moldova" nu se poatervorbi cleat mai tirziu, dupa desfiintarea iobAgiei din imperiul
austriac".
V. Popovici a caracterizat din nou Printipiile" de la Brasov ca fiind programul cel mai
avansat, deoarece cuprinde problema unitatii nationale", ca si o radical) rezolvare" a pro-
blemei agrare, dar a recunoscut iarasi a acest program nu a fost adus In fata maselor".
Referentul, a acceptat ca pline de interes" observatiile privind contradictiile din sinul
boierimii moldovene, transformarea breslelor si categoriile boierimii. Totodata, a sustinut ca
vorbind de contradictia fundamental) dintre boierime sl taranime, n-a negat eXistenta altor
contradictii, ca si existenta burgheziei si necesitatea rezolvarii revendicarilor burgheziei".
RAspunzind, cu acest prilej, unei alte observatii, referentul a afirmat a nu poate fi negat
faptul a in Moldova problema taraneasca era prima problema, care se cerea rezolvata ca o
necesitate istorica, indiferent de felul cum a fost pus) de conducatorii miscarii moldovenesti".
V. Popovici a apreciat ca Iinteresanta" observatia privind contradictia dintre elemen-
tele burgheze straine, suditii ... si elementele autohtone", dar a subliniat faptul a la aceasta
contradictie s-a ajuns datorita starii de dependent) a Tarilor Romine fail de Turcia". Refe-
rentul a facut precizarea important) cA multi dintre acesti suditi erau autohtoni" si ca cern-
sera supusenia strAinA doar pentru a avea drepturi mai multe".
In incheiere, V. Popovici s-a declarat de acord cu observatia privind influenta modera-
toare pe care a avut-o asupra conducatorilor miscArii revolutionare moldovene infrIngerea munci-
torimii pariziene.
Gh. Georgescu-BuzAu a raspuns criticilor ce i s-au adus in legAturA cu alegerea subiec-

tului, persistlnd sa considere proclamatia ca o chestiune de important) primordiala". Referen-
tul a precizat cA a considerat expunerea de motive si inchelerea proclamatiei" ca opera a lui
Eliade si curentului de dreapta. Pupa aceea, a trecut la o nou) analiza a aces tor pArti
ale proclamatiei pentru a demonstra teza sa.
Referentul a afirmat ca in lozinca Respect catre proprietate, respect catre persoane",
nu este vorba de respectarea proprietat.ii burgheze prin expropriere, ci este vorba de respec-
tarea proprietAtii in totalitatea ei, ford nicio expropriere". In sprijinul acestei afirmatii,
Gh. Georgescu-Buzau a adus marturia unui articol din 1864 a lui Cezar Bolliac. Continuind, refe-
rentul a semnalat ea preambulul proclamatiei se situeaza pe pozitia armoniei dintre ease; iar,
In incheiere, se cere mentinerea lui Gh. Bibescu In fruntea tarn. Prin urmare a conchis
Gh. Georgescu -Buzau eu surprind in preambulul proclamatiei si in constitutie, inceputul de
pactizare dintre burghezie si mosierime, dintre aripa dreapta a burgheziei si mosierime".
'Trecind la analiza articolelor constitutiei, referentul a acceptat ca toate reformele in-
scrise in constitutie reprezintA un progres". Totodatii, a sustinut cA cele dintli articole ale cons-
www.dacoromanica.ro
210 PROBLEMELE TRATATULUI DE ISTORIA ROYIINIBI 20
titutiei reflects pozitia burgheziei si ca In orice caz, altfel le intelegea Nicolae Balcescu 10 altfel
burghezia. Continutnd, Gh. Georgescu-Buzau a semnalat acceptarea In guvernul revolutionar
a exponentilor feudalitalii pe linia pactizarii", evidenta complicitate" dintre I. C. Bratianu
si C. A. Rosetti pi Odobescu ca gi mentinere In aparatul de stat a elementelor reactionare, dind
ca exemplu pe capitanul Gostache, zbirul agiei.
Referentul n-a acceptat critica ce i s-a adus ca eXpunerea ar fi fost unilaterald si a
precizat ca dupa parerea sa curentele revolutiei se limiteaza la doua : curentul de stinga,
democrat revolutionar $i cel de dreapta ; in cel dintli se aliniaza pe linga Balcescu §1 alte ele-
mente care au luptat sinter pentru revolutie", ca Marin Serghiescu sau Telegescu ; iar in
cel de-al doilea toti aceia", care s-au aliniat pozitiei lui Eliade". Nu am adoptat solutla unui
curent de centru fl-a continuat raspunsul referentul pentru ca acest curent ar fi fost
menit sa atenueze intr-un fel zig-zagul acesta al conducatorilor revolutiei care au tradat intere-
sele revolutiei ; acestia toti ajung la dreapta ; chiar data nu ajung acum, vor ajunge In viitorul
apropiat".
In legatura cu propunerea lui $t. Pascu de a se atribui in mod cert patru dintre ar-
ticole lui Balcescu, referentul a propus sa se adauge la acestea articolul privitor la adunarea re-
prezentativa.
Reluind chestiunea paternitatii proclamatiei de la Islaz, Gh. Georgescu-Buzau a aratat
ca pe aceasta tale si-a indreptat atentia asupra tuturor bolilor revolutiei" si a repetat ca nu
este vorba despre un text formal, care nu ar fi avut nici un fel de influents asupra desfasurarii
revolutiei ". Referentul a acceptat sa considere documentul luat in discutie ca o opera de cola-
borare", dar cu precizarea ca n-a Yost o colaborare armonioasa".
In ceea ce priveste caracterul revolutiei, referentul a declarat ca revolutia a avut un caracter
burghez, deoarece sfortarile, eforturile eroice ale maselor de a salva revolutia, acestea desigur
trebuie elogiate, dar aceste eforturi nu an dus la obiectivele pe care masele le urmareau".
Raspunzlnd unei critici referitoare la fraza din referat intreaga aceasta desfasurare a
revolutiei reflecteaza spiritul proclamatiei de la Islaz 1i deci al lui Eliade $i al colaboratorilor sai,
din aripa dreapta a conducerli", Gh. Georgescu-Buzau a precizat ca. nu este vorba de des-
fasurarea revolutiei de care mase, care lupta impotriva spiritului impacluitorist", ci este vorba
de desfasurarea in setts capitulard al revolutiei, asa cum a preconizat-o aripa dreapta a conducerii".
In Incheiere, referentul a aratat ca uneori a putut fi furat" de material si ca In re-
feratul succint n-a putut folosi cleat o parte din acesta, fagaduind valorificarea intregului
material la redactarea finals a capitolului. In privinta paternitatii proclamatiei, Gh. Geor-
gescu-Buzau a acceptat necesitatea de a se gasi o formula, care sa corecteze teza sa initials,
dar In asa fel incit sa an i se impute lui Balcescu fratia intre clase, capitularea, tranzactio-
nism, etc..."
In raspunsul sau, V. Cherestesiu a subliniat faptul ca aproape toate interventiile" s-au
situat pe o linie justa", punind accentul pe lupta antifeudala". De asemenea, referentul a
atras atentia de la inceput asupra faptului cs multe dintre problemele ridicate In cursul dis-
cutillor an fost elucidate intr-o versiune mai larga a referatului, ce nu s-a putut litografia-
fiind prea Voluminoasa.
Referentul a aratat ca in aceasta versiune mai larga a atras atentia asupra antagonis_
mului de bath al societatii din Ardeal intre clasa proprietary nemeseasca, in covirsitoare parte
maghiara §1 masele de Omni WA 'Arrant sau cu pamint putin, In majoritate romlni". Gorr
tinuind, referentul a acceptat observatia privind necesitatea de a sublinia legaturile intre
revolutia din Transilvania pt celelalte tari romine, dar a respins afirmatia ca guvernul
revolutionar ungar nu ar fi fost antifeudal.
www.dacoromanica.ro
V. Cherestesiu a mai ardtat cd In lucrdrile sale a subliniat limitele" revolutiei din Un-
garia, adica limitele clasei stApInitoare", mai ales .,In privinta tAranllor fdrd pamint $i In pri-
vinta problemei nationale". Referentul a atras Insa atentia asupra faptului cd stergerea lobagiel,
a Yost In bund mdsurd tradusa In viata, In Ardealul istoric revenind tdranilor circa 1 600 000
jugdre.
In legatura cu chestiunea curentelor din sinul miscarii romlnesti, referentul a precizat
cd el apreciase aceasta problema numai In preajma adundrii de la Blaj, numai in vederea pro-
gramului, care se va face la Blaj". Totodatd, V. Cherestesiu a respins teza privind limitarea mis-
cdrii revolutionare a rominilor numai la muntii Apuseni, observind cd mii de romIni au luptat
In armata revolutionara ungara" si a semnalat opinia istoricului sovietic Narocintki, privind
participarea celor mai lnaintate elemente romInesti la lupta antihabsburgica.
Referentul a gAsit justa observatia privind necesitatea de a se face o distinctie
In ce priveste curentele din Banat, ca ii aceea referitoare la utilitatea de a se analiza In
viitorul capitol din tratat activitatea Comitetului national bine Inteles pe larg analizinci
partile pozitive B partile negative ale actiunilor comitetului national $i lupta justa ingradirile
acestui comitet". Folosirea termenulul de rdzboi civil", a lost caracterizati de V. Cherestesiu
drept o scapare". De asemenea, referentul a considerat justa formula revolutia din Tran-
silvania" $i nu revolutia rominilor din Transilvania".
In rAspunsul sAu, referentul a respins critica ce i s-a adus privind o tratare unilaterala
a problemelor, ca si aceea cd nu ar fi scos destul In evidenta rolul maselor". V. Cherestesiu
a ardtat cd-1 considera pe Avram Iancu un purtator de cuvint al maselor", el motif au dus o
luptd antifeudala" gi cd masele au Post acelea care In adunarea de la Blaj au silit conducerea
de intelectualii burghezi sA pund in programul de la Blaj revendicarile for ".
FAcInd o comparatie Intre Avram Iancu $i Simeon BArnut, referentul a precizat cd cel
dintli a Imbratisat cauza revolutiei" hied din martie 1848 si cd pentru el problema tdraneascd
se situa pe primul plan", In timp ce Barnut considera pe primul plan lupta nationald, socotind
stergerea iobagiei din partea guvernului ungar drept o Ansa in undita a tot Inghititorului
ungurism" p asteptInd totulchiar Ii deziobAgirea de la Imparat $i de la spiritul vremii"
In Incheierea rdspunsulqi sail, V. Cherestesiu a ardtat di In redactarea definitiva a capi-
tolulni va tine In seama un numar din observatiile ce I s-au facut 1i anume : tratarea eve-
nimentului tinlnd seama de trasaturile comune gi legdturile cu revolutionarii din Tara Ro-
mIneascd si Moldova, accentuarea tendintelor de unire, tratarea mai stiintificA a grupArilor din
miscarea revolutionara romlna, asezarea evenimentelor In cadrul international, eXpunerea cu
mai mind atentie a miscArilor maghiare, sasesti ii svabesti fi sublinierea contradictiilor din gnu'
revolutiei din Ungaria, ca influenta acestor contradictii asupra miscarii rominilor din Tran-
silvania".
Concluziile sedintei au Post trase de acad. P. Constantinescu-Iasi. Interventiile au

Post apreciate ca flind clare", tinute Intr-un spirit cIt mai obiectiv stiintific" gi alcdtuind In
ansamblu o contributie valoroasd la clarificarea problemei revolutiei la romIni". Totodatd,
a remarcat ca rdspunsurile referentilor Inseamna In mare majoritate o acceptare a observa-
tiilor care au Post facute".
Presedintele subsectiei de stiinte istorice a Academiei R.P.R. a constatat cd prin inter-
ventii s-au adus contributii not ". In privinta referatului privind Tara RomIneascd, a
apreciat cd referentul a alunecat prea mult" asupra problemei paternitAtii, In timp ce
obiectivul principal al referatului trebuia sa fie stabilirea curentelor de idei". Totusi, din
discutiile purtate s-a largit aceasta tratare In mod just".
16 - 0 2681
www.dacoromanica.ro
Acad. P. Constantinescu-Iasi a scos in evidentd un numar de contributii insemnate aduse

In cursul dezbaterilor. In primul rind, a aratat utilitatea tezei privind unitatea celor trei mi--
cari revolutionare, subliniind faptul cd mi§cdrile din Transilvania, din Tara Romineasca, din
Ardeal, constituie prin scopurile comune, o unitate". Propunerea referitoare la integrarea mis-
cdrilor revolutionare din Teri le Romine in mi§carea internationald, legAturile acestora cu revo-
lutia europeand ", a fost calificatd de pre§edintele subsectiei de §tiinte istorice a Academiei R.P.R.
drept un mare c4tig". TotodatA InsA a atras atentia asupra faptului cd In introducerea la
volumul III aceasta integrare eXista lntr -un paragraf, care vorbe§te despre revolutie In general
in Europa, In cadrul careia infra §1 miscarea revolutionard la roman ".
In ceea ce peyote controversa in jurul formulei revolutia din Transilvania" on revo-
lutia rominilor din Transilvania" acad. P. Constantinescu -lali a subliniat cd nimanui nu i-a
trecut prin cap sd feed un distingo, mai ales in Transilvania, de elemente etnice In revo-
lutie", deoarece mi§carea din 1848 nu este o miscare nationals, ci o miscare Iarga,
revolutionara".
De asemenea, a atras atentia asupra informatiilor inedite date In unele interventii §i a
scos In evidentd tendinta interventiilor de a se sublinia lupta comund a fortelor revolutionare
din Transilvania". Deosebirile, sigur a observat pre§edintele dezbaterii not trebuie sd le
arAtam... dar le estompam, pentru ca revolutia de la 1848 in provinciile romine§ti, la poporul
roman §i la celelalte popoare, a fost un cl§tig al istoriei, un pas inainte, un mare progres". Noi
trebuie, ca istorici de azi a conchis d-sa sd subliniem, sA insistam asupra ceea ce este comun.
Aceasta a fost sfortarea, aceasta a lost jertfa cea mare pe care le-a adus revolutia, pe care
le-au adus aceW inainta§i al no§tri, pentru binele poporului, care a luptat si s-a jertfit
atunci. $i este bine cd s-a subliniat acest lucru. $i aceasta trebuie sd fie preocuparea celor
care vor redacta aceste trei capitole ale tratatului nostru".
In incheiere, acad. P. Constantinescu-I4 a scos In evidentd participarea destul de
masivd" la dezbateri a numeroaselor forte lucrAtoare In domeniul §llintific al istoriei", sub-
liniind faptul cl aproape toate interventiile au lost folositoare" §i cd dintre cele 17 interventii,
8 apartin celor veniti din provincie. Acest interes a spus presedintele subsectiei de §tiinte
istorice corespunde §i intentiei pe care am avut-o cind am convocat pe istoricii de la diferite
institutii". Totodata, a atras atentia asupra nivelului ridicat al discutiilor, in care s-a
nsistat in special asupra fondului, fdrd sd se neglijeze InsA nici forma".
Semnallnd propunerile fAcute In cursul dezbaterilor, pre§edintele subsectiei de §tiinte
istorice a subliniat importanta practicA a sedintei : Noi credem cd prin dezbaterile de astazi
aducem un ajutor redactorilor acestor capitole. Practic, vor avea la timp dezbaterile, sub forma
interventiilor ql a rapoartelor, precum qi stenogramele respective. Toate acestea vor fi o
norma obligatorie, §tiintificA, pentru redactori".
Dupd aceea, acad. P. Constantinescu-Iasi a InfAti§at urmatoarele concluzii pe marginea
dezbaterilor.
Una din concluzille cele mai importante ale §edintel, noastre a lost cd mi§carea re-
volutionara din 'raffle Romine trebuie vdzutA ca un tot, scotindu-se In evidenta intrepAtrun-
derile ideologice ale acestei mi§cdri revolutionare.
Cu privire la Moldova:
Trebuie precizat cadrul international in care s-a desfa§urat mi§carea revolutionard
din Moldova §1 influenta situatiei Internationale asupra acesteia.
Tubule aprofundatd situatia economica din Moldova, de aratat In mod concret in
ce mAsura pAtrunderea capitalismului In economia Moldovei a dus la §ubrezirea pozitiilor
feudale. Va trebui subliniat mai mult rolul burgheziei §i contradictiile din ce in ce mai acute
ivite intre ea §i moOerimea conservatoare.
www.dacoromanica.ro
Va trebui aratat mai precis rolul tarAnimii In evenimentele revolutionare de la 1848

In lumina documentelor publicate In ultima vreme.
Se recomanda, de asemenea, o formulare mai explicita ci mai atenta a diferitelor eve-
nimente analizate. Este absolut necesar sA se adopte un stil descriptiv ci nu sä se procedeze In
descrierea unor evenimente prin aluzii. Publicul mare care va citi tratatul nu este la curent
cu toate amAnuntele cunoscute de specialicti. Este de asemenea necesar sA se formuleze exact
ci explicit fiecare fenomen analizat.
.Va trebui de asemenea sA se arate caracterul mijcArii revolutionare de la 1848 din
Moldova.
Cu privire la Tara Romtneascd:
Trebuie subliniate legAturile existente intre revolutiile din Tara RomtneascA, Transil-
vania ci Moldova, Intrepdtrunderfle revolutionare dintre aceste tart romlnecti.
Trebuie aratate puternicele legAturi dintre revolutionarii din aceste tad, precum ci
ideea unitatii nationale. Revolutia de la 1848 trebuie tratata ca un tot.
Trebuie aratat, In mod clar, locul revolutiei de la 1848 In Tara Romineasca In eve-
nimentele Internationale care au zguduit Europa In acel an. Trebuie mentionate legaturile pe
care conducatorii revolutiei le-au avut cu ceilalti revolutionari din Europa.
Din discutii a reiecit ca trebuie formulat In mod explicit ci mai larg caracterul revo-
lutiei de la 1848, precum ci necesitatea de a prezenta In modul cel mai argumentat curentele
existente In stnul miccarii, aratind In mod exact paturile sociale ci interesele pe care acestea le
reprezentau. Este de exemplu util sA se precizeze mai bine rolul lui C.A. Rosetti.
In legaturA cu proclamatia de la Islaz O. cu proiectul de constitutie, este necesar sa se
precizeze Intr-un mod ci mai explicit cA sInt doua acte ci cA ele au fost redactate In momente
deosebite.
Trebuie stabilit cu exactitate cind a fost redactat proiectul de constitutie ci de tine.
Toate interventiile care s-au referit la revolutia din Tara RomineascA an aratat ca acest
atit de important act este produsul unei munci colective, dar va trebui precizat aca'cum an
arAtat unit dintre vorbitori, ca de altfel ci referentul ca aceste discutii n-au decurs In mod
armonios, iar acest document este expresia unei lupte politice care reflectau interesele diver-
gente ale paturilor sociale interesate in revolutie.
Cu privire la Transilvania :
0 primit concluzie retinuta ci de referat In Incheiere este ideea ca revolutia de la 1848
trebuie studiatA In strinsele sale legaturi ideologice ci de persoane, care au existat Intre
Moldova, Tara Romtneascl ci Transilvania.
Va trebui subliniata ideea integritAtii revolutiei romtnecti, arAtindu-se, totodatil
tendintele de unire care au existat In aceastA perform.
Este de asemenea de dorit sA se precizeze In capitolele respective din tratat cadrul
international In care s-a plasat revolutia din Ardeal.
Credem cA este absolut necesar sa se acorde un spatiu mai larg analizei marxiste a
contradictiilor din cadrul revolutiei ungare. Precizind cu acest prilej continutul puteril revolu-
tionare maghiare ci limitele acestei revolutii, se va face totodatA demarcarea pozitiilor nobi-
limii liberale de grupurile radicale. Aceste contradictii vor trebui analizate potrivit situatiei
concrete din Transilvania, arAtlnd cum ele au influentat mersul revolutiei.
In analiza pozitiilor de clasA din cadrul revolutiei de la 1848 in Transilvania, va trebui
a se precizeze care sint fortele participante la revolutie.
Totodata, este credem cazul sA se prezinte Intr-un paragraf luptele comune duse
de romtni, unguri ci germani In Banat, Cricana ci Maramurec In cadrul revolutiei de la 1848 ci
www.dacoromanica.ro
succesele pe care le-au repurtat, aratind cu acest prilej conditiile objective ale acestei re-
giuni, diferite de cele din Transilvania propriu-zisA.
In sfirsit, este desigur indicat sA se reeXamineze problema curentelor revolutionare
din 1848 in Transilvania, care erau aceste curente, ce interese : de class reprezentau ele si
cine au Post principalii purtatori de cuvint a acestor curente.
*
Dezbaterile in legaturA cu problemele controversate ale anului revolutionar 1848 s-au
tinut in dimineata si dupa amiaza zilei de 6 februarie 1959, incheindu-se in seara aceleiasi
zile. Discutiile s-au dovedit deosebit de rodnice, justificind intru totul aceastA metoda de lucru
initiatA de conducerea Tratatului de Istorie a Romtniei. Dezbateri de acest fel vor contribui
nelndoielnic la ImbimAtAtirea calitativA a acestei importante lucrAri data in sarcina istoricilor
din patria noastra de cel de-al doilea Congres al Partidului Muncitoresc Romin.
www.dacoromanica.ro
V I ATA S T T I NT I F IC A.'
PROBLEMEDI SCU 7711 CRO _WIC A
DEZVOLTAREA STIINTEI ISTORICE DIN R. P. CHINEZA.

TN ULTIMIT ANI *
In Republica Populara Chineza, ca urmare a revolutiei populare victorioase, s-au creat

conditiile necesare in vederea desfasurarii unei munci rodnice si In domeniul stiintei istorice. De
la victoria revolutiei populare chineze, stiinta istorica, pe baza metodologiei marxiste a in-
registrat succese remarcabile, in ciuda nenumaratelor greutati intimpinate printre care si lipsa
de cadre cu orientare marXista. In prezent, in buns parte, aceasta dificultate a lost inlaturata,
numarul specialistilor in domeniul stiintei istorice trecind de 2 500.
Munca de cercetare stiintifica in domeniul istoriei se desfasoara atit in cele trei insti-
tute de istorie veche, moderna si contemporana, cit si in cadrul institutului de arheologie si
institutului de cercethi al universitatilor nationale. Institute de istorie exists si in diferite pro-
vincii ale Chinei, ca Henan, Hunan si Anhoi. In $anhai au fost puse bazele unui institut
de istorie care functioneaza pe linga Academia de stiinte a Chinei.
Savantii chinezi acorda o deosebita atentie istoriei moderne si mai ales istoriel contempo-
rane a Chinei. In acest sens In institutele de invatamint superior se tin cursuri speciale de istorie
contemporana, in sprijinul carora au fost publicate materiale ajutatoare ca de pilda : Istoria
revolufiei in China In epoca contemporand, Influenfa revolufiei din Oclombrie asupra revolufiei
in China si altele. Au fost de asemenea reeditate o seams de izvoare importante. S-au publicat
si se continua publicarea culegerilor de materiale tematice de istorie contemporana a Chinei,
pa Miscarea muncitoreascd In perioada primului rdzboi revolufionar civil, Miscarea fardneascd
in perioada primului rdzboi revolufionar civil, Miscarea din 9 decembrie, Studii asupra miscarii
de eliberare in perioada rdzboiului antifaponez, Materiale despre miparea de cooperativizare a
agricullurii in China si altele.
In domeniul istoriei moderne au fost realizate succese importante in cercetarea razboiului
opiului, miscarii taipine, miscarii pentru reforme, razboiului chino-japonez din 1894-1895.
Istoria taipinilor s-a aflat si se Oa in centrul preocuparilor istoricilor chinezi.
Pins in prezent efortul a fost canalizat in directia sistematizarii materialelor legate de mis-
carea taipinilor. Lo Er-gan a editat Culegeri de materiale legate de istoria statului iaipin, unde au
Post incluse atit cercetarile lui din trecut, revAzute, cit si noile cegcetari scrise in ultimii ani.
Cercetatorii acorda atentie muncii de editare a materialelor de istorie moderna. 0 lucrare
* Publicam, pentru informarea cititorilor nostri in ce priveste dezvoltarea stiintei
istorice din R.P.Chineza un rezumat al materialului predat de revista chineza Cercetdri de is-
torte revistei sovietice Voprost Istorii, si publicat de aceasta in nr. 1/1959.
www.dacoromanica.ro
246 VIATA STIINTIFICA 2
de proportli In acest sens este Culegerea de materiale de istorie modernd a Chinei, sub redactia
societatil pentru studierea istoriei Chine). PInA in momentul de fats au fost publicate urmAtoarele
culegeri : Reaboaiele opiului, Statul taipin, Refscoalele musulmane, Rlizboiul Franco-chinez, Rdz-
boiul chino-japonez, Miscarea pentru reforme c.a.
In aim% de acestea, se pregttesc pentru tipar Materiale despre istoria industriei me;te;u-
gelreqli chineze din epoca modernd si Materiale despre istoria agriculturii In epoca modernd incln-
zind gi epoca contemporand.
Cercetarile de istorie veche se axeazA pe cIteva probleme In jurul carora s-au emis diferite
ipoteze si care In momentul de fatA se afla in stadiul discutiilor. Au fost editate culegeri Despre
periodizarea istoriei vechi a Chinei, Cu privire la sistemul agrar In China s.a. Majoritatea par-
ticipantilor la discutie In problema periodizarii istoriei vechi a Chinei se straduiesc ca pe baza
invAtAturii marxiste sA stabileascA caracterul societAtil din perioada sec. XI te.n.
sec. III e.n.
In ultimii ani s-au publicat o serie de lucruri not de istorie generals si de istorie generals
veche. 0 contributle serioasa la studierea istoriei vechi a fost adusA de lucrarea lui Go-Mo-jo,
Epoca ortnduirii sclavagiste fI lucrarea Sistematizarea inscripfiilor de pe metalele epocii Cijou.
Fan Ven-lan prelucreaza, pentru o noun editie, Scurtd istorie generald a Chinei, public/nd de aitfel
prima $i a doua parte. Sint publicate de asemenea Scurtd istorie a Chinei, Probleme din istoria
veche a societal ii chineze sI lucrarea lui Hon Val-lu, Istoria gtndirii politice to China.
In trecut, s-a acordat foarte putina importanta studierii istoriei minoritatilor nationale
din China. Pentru a se pune carat acestei star' de lucruri, in ultimii ani s-a procedat la intoc-
mirea unui bogat program de cercetari stiintifice in acest domeniu. In 1956, de pilda, un grup
de istorici sub conducerea comitetuiui pentru problemele nationalitatilor s-a deplasat in provin-
dile Skim, Iunan, Guandun, Guansi, Guicion, Sinsian, Tibet, Mongolia interioarA gO alte
locuri, cu scopul de a procedala studierea istoriei sociale a minoritatilor nationale. La expeditie
au luat parte colaboratori ai Academiei de stiinte chineze si ai institutului central al minoritA-
tilor nationale. Nenumarate date au fost sistematizate, alcatuindu-se referate privitoare la rezul-
tatul cercetarilor. Sub tipar se afla Culegerea de articole despre originea ;I formarea nalionalildfli
bai In provincia lunar' ;1 0 scurtd prezentare de materiale despre istoria uigurilor, sub redactia
sectiei institutului central al minoritatilor nationale.
Munca arheologica de cltiva ani se desfasoarA In raioanele unde se efectueazA mart lu-
crari de constructii, fapt care a permis a se realizeze cercetari sapaturi pe scars foarte largA.
In diferite locuri stnt descoperite asezari ft morminte Incepind din paleolitic pina in epoca Min_
In uttimii 8-9 ant In diferitele raioane In timpul sApaturilor s-au deseoperit mai must de 30 000
de mArturii ale culturii materiale. Materialul gasit permite sA se adlnceasca o seams de probleme
din istoria societAtii primitive si din istoria veche a Chinei. In ultima vreme s-au'editat urmd-
toarele lucruri 1 Go-Mo-jo $l altii, Materiale aniropologice ;i paleontologice In China fi studierea for ;
Referate despre sdpdturile to judeful Huesian (provincia Henan); Referate despre sapdturile din
Ciansa; Referate despre cercetdrile arheologice In tmprejurimile Nan.kinului $i altele.
Redactia revistei chineze Cercetari de istorie" remarca faptul ca munca de cercetare
In domeniul istoriei universale yi istoriei Asiei este punctul cel mai slab al actualelor cerce-
tad stiintifice In domeniul istoriei din China.
Totusi si aici In ultima vreme s-au inregistrat unele progrese concretizate In aparitia
de manuale si culegeri : Clot I-lian, Istoria veche a farilor Asiei; Ti SI-he, Cursuri de istorie
generald a evului media; Tzi Cian-lin, Studii despre istoria legaturilor culturale dintre China
;i India s.a.
Pentru munca de cercetare stiintifica cIt si pentru munca pedagogics se editeazA prima
culegere de traduced Materiale de istorie universald (citeva numere au si fost publicate). Pe
www.dacoromanica.ro
3 VIATA sr:In:FICA 247
linga acestea, in China se editeaza nenumarate traduceri si lucrari de istorie universall ale
istoricilor sovietici, din istoria U.R.S.S. si istoria TArilor din Orient.
In Republica Populara Chinni a crescut simtitor numarul periodicelor de specialitate.
Dintre cele mai principale retinem : Cercetdri de istorie, Revista lunard de istorie, Predarea isto-
riei, Anale de istorie ale provinciei Anhai, Materiale despre istoria provinciei Hunan etc. Perio-
dicele de arheologie shit : Buletin de arheologie §i Monumente ale culturii materiale.
Articolele istoricilor se publicA de asemenea §I In alte periodice §1 reviste ale insti-
tutelor de invatamint superior. In prezent asemenea periodice intrec numArul de patruzeci.
Ele joaca un rol determinant in organizarea discutiilor si desfAsurarea muncil de cercetare
stiintifica. Printre invatatii chinezi au avut loc aprinse discutii in jurul diferitelor probleme,
ceea ce a avut ca urmare directs crearea unei situatii favorabile dezvoltArii stiintei istorice
chineze.
Discutiile s-au purtat mai ales In jurul temelor ca : periodizarea istoriei contemporane
chineze, aparitia capitalismului, relatiile agrare din epoca feudalismului In China, periodizarea
istoriei vechi a Chine' s.a.
Elementele burgheze de dreapta, pline de ura feta de retdizarile si succesul regimului
popular din China, se stracluiesc a strecoare in stlinta $i deci in stiinta IstoricA, ideologia
burgheza reactionarA. Aceasta strAduintA a elementelor burgheze de a propaga ideologia bur-
ghezA s-a manifestat In cele mai diferite si variate forme. Astfel la adApostul frazeologiei
marxiste, ei au strecurat in stiinta istorica teze antimarxiste, revizioniste. Cele mai Inraite
elemente de dreapta au lansat In mod deschis teoria asa-numitei ambatriniri" a marxismului.
Dedindu-se la atacuri furibunde la adresa marxismului, proslavind conceptille burgheze ale
istoricilor din Apus, ei propovadulau in mod deschis restauratia capitalismului. In aceastA
perioada de ofensivA a ideologiei burgheze, multi cercetAtori devotati P. C. Chines au paralizat
aceste Incercari publicind in paginile diferitelor reviste articole prin care au criticat si demascat
fondul dusmanos, antipopular at conceptiilor burgheze reactionare. In cadrul acestei lupte
ideologice au lost zdrobite curentele burgheze reactionare, moment care a Insemnat intArirea
si largirea pozitiilor stiintei istorice mandste.
In prezent, dupa aprecierea redactiei revistei istorice chineze, sarcina muncii de cerce-
tare stiintifica este studierea concreta a istoriei Chine', Insusirea teoriei marxiste, lupta cu
ideologia burgheza. In primAvara anului 1958 In economia Republicil Populare Chinese a avut
loc o radicala cotitura. Productia industrials g agricola a cunoscut un salt deosebit. In do-
meniul constructiei socialiste au fost ()Minute marl succese. Toate acestea au determinat not
schimbari In munca de cercetare stiintifica in domeniul istoriei.
In adunarea generals a cercetatorilor stiintifici din domeniul istoriei din martie 1958,
Cen Bo-da releva cA in munca de cercetare stiintificA trebuie urmatA cu strictete linia mai
multi contemporaneitate si mai pirtin antichitate".
Majoritatea istoricilor chinezi au inteles di a da prioritate problemelor de istorie contem-
porana, Inseamna a da prioritate ideologiei proletare chemata sa lupte Impotriva ideologiei
burgheze reactionare. A sustine prioritatea anfichitatii In dauna contemporaneitatil inseamna
a sustine stilul burghez In munca, orientarea gresita a muncii de cercetare stlIntifIcA. Pentru
ca cercetArile istorice sA slujeasca efectiv si sA rAspunda sarcinilor constructiei socialiste se
impune cu necesitate ca preocupArile in domeniul stiintei istorice a fie mai mult pe linia
contemporaneitalli ci mai putin pe linia antichitatii.
In conformitate cu aceastA linie din stiinta istorica chineza, diferitele institute de cerce-
tart ctiintifice si de InvatAmint superior au revizuit planurile de cercetare si de predare. De
exemplu, in planul celui de-al treilea Institut de pe linga Academia de stiinte a R. P. Chinese,
majoritatea temelor trateazA probleme referitoare la perloada de dupA miscarea din 4 mai
www.dacoromanica.ro
248 VIATA STIINTIFICA 4
1919. Pentru activizarea studierii istorici Republicii Populare Chineze s-a procedat la alcatuirea
unei grupe speciale de cercetatori. La Universitatea din Pekin s-a introdus cursul de istoria
Republicii Populare Chineze, afectindu-se pentru acesta un 'lunar apreciabil de ore.
Pe baza principiului enuntat mai sus, au fost planificate principalele directii ale muncii
institutului In cursul urmatorilor cinci ani :
1) Elaborarea de lucrari generale, incluzind : Istoria Republicii Populare Chineze,
Istoria contemporana a Chinei, Istoria moderna a Chinei, Istoria agresiunii imperialiste Impo-
triva Chinei etc.
2) Cercetarea problemelor-cheie *I a evenimentelor istorice importante, inclusiv razboaiele
revolutionare civile, razboaiele nationale de eliberare impotriva imperialismului japonez, mis-
cerile din 4 mai", revolutiile anului 1911, miscarile reformatoare din 1898, rascoalele taipinilor
If altele.
3) Scrierea de articole critice Indreptate impotriva ideologiei burgheze, o revista critics
a lucrarilor legate de lupta politica contemporana, articole despre stiinta si arta etc.
4) Pregatirea lucrarilor de popularizare, respectiv publicarea a 20 de carti din seria de
popularizare legate de istoria moderna si contemporana.
5) Cercetarea unor probleme putin studiate ca spre pildd : relatiile externe ale Repu-
blicii Populare Chineze, relatiile culturale ruso-chineze, istoria Honcongului, Tibetului s.a.
In al doilea rind, linia mai multa contemporaneitate si mai putin antichitate" este
strins legate cu lupta impotriva teoriei stiintei pure", si de aid necesitatea ca planurile
muncii stiintifice sa raspunda prin continutul for unor scopuri precise. Asa de eXemplu, primul
Institut de istorie al Academiei de stiinte a inclus in planul sau de cinci ani o serie de teme
spre cercetare cu scopul ca pe baza metodologiei marXiste se eXplice procesele aparitiei, dezvol-
taril si descompunerii societatii primitive ; studierea problemelor aparitiei, dezvoltarii si deca-
derii orinduirii sclavagiste si aparitia primelor elemente ale societatii feudale. In anti ce vor
urma, institutul se va stradui sä realizeze urmatoarele scopuri principale :
1) Critica consecventa a istoriografiei burgheze si interpretarea In lumina marXista a
problemelor de istorie veche chineza ;
2) Formarea si pregatirea de specialist' In domeniul istoriei cu o temeinica pregatire
marxista ;
3) Elaborarea de lucrari de istorie veche pe baza principiului Imbinarii unui fnalt
nivel stiintifico-teoretic cu nevoile practice ;
4) Adunarea si sistematizarea materialelor legate de istoria veche a Chinei.
Planul primului institut preconizeaza desavIrsirea unor Insemnate cercetari si conti-
nuarea muncii de cercetare a unor importante probleme ca, Istoria societdfii sclavagiste In China,
Descompunerea societafii sclavagiste li fotmarea socieldfii feudale In China si altele. Tot in
cadrul acestui institut vor fi luate in discutie In mod special periodizarea celor trei formatiuni
social-economice (primitive, sclavagiste si feudale), In centrul atentiei fiind problema periodi-
zarii societatii sclavagiste si feudale.
In planul de cinci ani al celui de al doilea institut de pe ling Academia de stiinte
a R.P.C., exists preociipari pentru urmatoarele probleme stiintifice : periodizarea proprietatii
feudale agrare $i formele de arenda In China ; lmbinarea meseriilor cu agricultura Ii constrin-
gerea extraeconomica In societatea feudale chineza ; statul 1i dreptul feudal In China ; formarea
si dezvoltarea absolutismului centralizat ; lupta de class si razboaiele taranesti in evul mediu
s.a.
Din cele relatate cu privire la viata stiintifica in domeniul istoriei, nu s-a putut cuprinde
dectt o mica parte din uria$a munca pe care o desfasoara colectivele de specialilti In cerce-
tarea §i rezolvarea diferitelor probleme din istoria Chinei.
www.dacoromanica.ro
5 viATA *TIINIIFICk 249
Mama majoritate a istoricilor chinezi, subliniaza redact's' revistei chineze, slut convinsi
de faptul Ca sub conducerea Partidului Comunist Chinez, sub steagul marxism-leninismului
vor rezolva cu succes noile sarcini ce le stau In rata. Aplicind cu consecventa linia mai
mult pentru contemporaneitate", istoricii chinezi Isi vor aduce contributia for la cauza eon-
struirii socialismului In China.
N. N icolescu
CALATORIB DE STUDII IN R. P. BULGARIA

(nov.-dec. 1958)
Calatoria de studil in R. P. Bulgaria a fost un prilej minunat de investigatii istorice

mai ales In domeniul turcologiei. Timp de 35 de zile din aceasta calatorie am fost concentrat
asupra materialelor istorice de la Sectia orientala a Bibliotecii de stat V. Kolarov" din Sofia ;
de aceea voi insita mai mult asupra for.
Sectia orientala a Bibliotecii populare, Infiintata In 1879, la cererea lui Petre Vladi-
mirovici Alabin, guvernatorul rus al Sofiei, mai bine de doua decenii si-a limitat activitatea
la achizitionarea de materiale istorice : manuscrise, cdr(i rare si documente turco-orientale.
Se spune ca baza acestei Sectii a fost Biblioteca lui Husrev pasa din Samacov la care s-a
actaugat mai tlrziu (1888) aceea a lui Pazvantoglu din Vidin si diverse arhive din orasele
bulgaresti, care au fost parasite, fie de autoritatile turcesti fie de turcii care emigrau.
Din rapoartele primilor directori ai Bibliotecii populare In frunte cu Constantin Jirecec
(1880), V. Manciov (1881), si V. D. Stoianov (1887) se observa o deosebita grija nu numai
pentru depozitarea acestor materiale In diverse lazi, ci si pentru Incercarea inventarierli for.
Cu toate acestea materialele de mai sus au ramas mult timp un tezaur arhivistic Ingropat,
din lipsa de specialisti.
Abia cu anul 1900, o data cu angajarea fostului dragoman Diamandi Ihciev ca
arhivar-bibliotecar al Sectiei orientale, manuscrisele orientale si documentele turcesti au Inceput
sa fie cercetate. Neobositul D. Ihciev a Inceput inventarierea materialelor si totodata a publicat
un numar considerabil de documente turcesti valoroase, privind istoria Bulgaria.
Meritul lui Vladimir Todorov Hindalov care a stat destul de mult la conducerea Sectiei
orientale (1913 1935), consta In faptul ca a contribuit la lmbogatirea acestei sectii cu
numeroase documente, provenite din lnsesi arhivele turcesti (hazine-i evrak) cu ocazia unor
delegatii stiintifice In Turcia.
Munca lui VI. Hindalov si a predecesorilor sai a lost contilata pins In 1942 de Petar
Miatev, absolvent al Sectiei de turcologie de pe ling Universitatea din Budapesta.
Astazi la conducerea Sectiei orientale a Bibliotecii de stat V. Kolarov" se gaseste
dr. Boris Nedkov, ajutat de doua cadre tinere : Russe si Ismet. Activitatea stiintifica a lui
B. Nedkov este demult cunoscuta peste granita, fiind autor a numeroase lucrari si citeva
colectii de documente turcesti privind istoria Bulgariei. Are In curs de pregatire pentru tipar
un catalog at manuscriselor orientale din susnumita biblioteca.
Imbogatita treptat cu not materiale, dupa 80 ani de existents, Biblioteca, si mai ales
arhiva Sectiei orientate, este una dintre cele mai bogate din sud-estul Europe'. Dupd arhivele
turcesti mai putin accesibile, si dupa cele din Egipt, arhiva Sectiei se considers a treia
sau chiar a doua din lume. De aceea nu este de mirare ca, turcologii straini au cautat demult
sa cunoasca si chiar sa publice unele documente turcesti din arhiva acestei sectii. Din
www.dacoromanica.ro
250 VIATA mam mer. 6
acest punct de vedere este cunoscut numele si contributia unor savanti ca : Jan Grzegorzewski
(Lwow) (1912), J. Kabrda (Brno) (1936 1940), L. Fekete G. Hozai (Budapesta) (1953-1954)
si J. Reychman (Varsovia) (1956).
DupA aceasta schita istorica a Sectiei orientale revenim la arhiva ei si documentele
turcesti care intereseaza istoria tarn noastre. Cea mai mare parte din manuscrisele orientale
gi documentele turcesti existente In R. P. Bulgaria se gAsesc depozitate la Sectia de mai sus
a Bibliotecil V. Kolarov" din Sofia. Sub raport numeric manuscrisele ating cifra de 5 000 de
volume, iar documentele, care ne intereseaza mai mult, depAsesc numArul de 600 000 piese
arhivistice.
Sub raportul cronologic, vechimea unora se ridici Oa in veacul al XV-lea, cele mai
multe insa sint din secolele XVII, XVIII si XIX.
Aceasta arhIvA turceascii se gAseste in trei fondurl distincte si anume : 1. OAK (abr.
din Orientalna Arhivna Kasa"), 2. Registrele cadiice, cca 300 la numAr si In fine, 3. Arhiva
fostului sandjac otoman Tulcea, constind din vreo 10 000 de acte gi documente istorice.
0 operatie de selectionare impuneau numai primele doul fonduri, deoarece atit hi OAK
eft si In registrele cadiice piesele istorice sInt amestecate. Lipsa unui inventar sau a unui indice
cronologic, In special pentru registrele cadiice a Ingreunat munca de triere a pieselor privind
istoria Rominiei.
Am parcurs mit de piese arhivistice si am facut numeroase insemnAri pe marginea lor,
unele mai importante chiar le-am rezumat. Numarul pieselor care ne intereseaza direct se
ridica laolaltA la cca 30 000 de documente istorice, cele mai vechi fiind de pe la Inceputuj
veacului at XVII-lea. Aceasta nu InseamnA ca nu s-ar gasi si documente mult mai vechi pentru
noi. In special cele din registrele cadiilor dunAreni ai Vidinului, Rusciucului gi SWstrei prezinta
un interes deosebit pentru cercetarile noastre istorice. Chiar o lecturA fugarA a acestor piese
istorice, privind trecutul tarilor romInesti, ne aratd ca sint pline de date economice. Cu o
frecverrta izbitoare se observA furnizarea de zaherea (grin, orz, mei, cucuruz etc.) cherestea
gi alte produse lemnoase, precum si diverse animate (haivanat) catre Poarta. Mai ales In registrele
cadiice s-au pdstrat liste Intregi (defter) reprezentind cantitati marl de unt, grasime, sen,
cirvil, brInza, miere '.a. produse rominesti destinate pentru aprovizionarea Porta si ceta-
tilor sud-dunarene.
Numeroase documente ne aratA cA printre produsele subsolului un loc de frunte fl ocupa
exportul de sane valahA" (E flak tuzu). Concomitent se observA numeroase acte care reflecta
o Intreaga serie de probleme vamale.
Alte piese reflecta tributul TArilor Romine cAtre Poarta, numit haraci sl gizie.
Nu trebuie Mate deoparte actele In care este vorba de interese negustoresti (fermardti,
tezkerelti, capaniti etc.) si fliverse probleme monetare.
Calatoria In R. P. Bulgaria ne-a dovedit ca nu se poate concepe o istorie economicA a
TArilor Romlne ,Si a Peninsulei Balcanice, sau relatiile dintre acestea, farA utilizarea valoroasei
arhive turcesti din Biblioteca V. Kolarov".
Nu numai prin caracterul for economic ci ii prin latura for social-politicA, aceste docu-
mente prezintA un mare interes pentru noi. Astfel, fn unele este vorba de numirea sau mazi-
lirea Domnilor romIni, In altele de diverse rascoale §i razvrAtiri Impotriva dominatiei feudale
otomane. Asa de pilda sint numeroase piesele In care este vorba de actiuni ca cea a lui Paz-
vantoglu din Vidin, All pasa din Ianina, rAscoala lui Tudor Vladimirescu, AleXandru Ipsi-
lante, evenimentele de la 1848 etc.
0 altA serie o constituie piesele In care este vorba de regimul supusilor otomai In
TArile RomIne, situatia tAranilor (raiele) mereu fugAriti dintr-o parte si alta a Dunk'', actiune a
haiducilor etc.
www.dacoromanica.ro
7 VIATA 5TIINTIFICK 251
Arhiva sandjacului Tulcea, printre multe alte probleme, reflects $i situatia emigrantilor
refugiatilor politici ca : cerchezi, lipoveni, cazaci, arabi etc.
Multe piese, In special, din registrele cadiice trateaza problema granitelor romlnesti
(serhat), mereu Incalcate de turd. Actele marunte au deasemenea o importante valoare pentrd
cercetarea toponimiei istorice, sistemul impunerii la impozite si diverse operatiuni financiare.
In fine, documentele din aceasta arhiva mai cuprind un noian de informatii interesante
privind relatiile internationale dintre diverse popoare : rusi, poloni, romini, bulgari, unguri,
greci, francezi, italieni, suedezi etc.
Ctt am lucrat In aceasta biblioteca am avut sprijinul neprecupetit a lui Boris Nedkov,
Bistra Tvetcova, Vera Mutafciebe si a altor colaboratori.
Timp de dota zile am cercetat si colectia de documente turcelti de la Arhivele statului
din Sofia, unde am fost primit cu aceeali caldura si amabilitate. Aid m-a frapat o bogata
coleclie de documente turcetti si tataresti privind pe unit Ghirai, o dinastie Mara din Bul-
garia.
*
In vederea unei informatii generale, am vizitat calauzit de Kemal Ptnargiev sl citeva
centre mai importante din provincie ca : Varna, Tolbuchin, Silistra, Rusciuc, Sevar, Kolarov-
grad $i Manastirea Rila. In arhiVele, bibliotecile si in muzeele din aceste orase am gasit infor-
mattt sporadice Cu privire la Wile rom/nesti. In schimb, la Varna am cules unele date im-
portante privind problema gagauziror. La Silistra si Tolbuchin am dat de unele monumente
epigrafice ale artel musulmane, tar la Sevar m-am informat despre problema turcilor siiti,
numip kizilbali, adica bonetele rotii" pe care le purtau persii. Am cercetat aid un interesant
manuscris despre manastirea (teke) de dervisi numita Demirbaba din inima Deliormanului.
Intr-o biblioteca din K'olarovgrad am gasit cronica turceasca a lui amadanizade Suleiman
efendi din care am Mut eztrase de fragmente care privesc Tarile Romtne. In Muzeul Rila,
asezat Intr-o regiune pitoreasce de munte, s-au conservat citeva danii interesante provenind
de la domnii romini Bogdan at III-lea si Petra Rarer. Regiunea vizitata din nord-estul Bul-
gariei ne-a aratat a prezinta un deosebit interes pentru cercetari de dialectologie si folklor
turco-oriental. Din acest punct de vedere shit cunoscute cercetatorilor poloni (T. Kowalski,
WI. Zajaczkowski) si unguri (J. Nemeth etc.) care ani de-a rindul viziteaza regiunea respective.
Din calatoria ce am facut In R. P. Bulgaria se desprinde o Concluzie si anume : In ar-
hivele si bibliotecile bulgaresti, In frunte cu V. Kolarov" din Sofia, se gasesc zeci de mil de
documente istorice care aduc multe lumina asupra istoriei noastre medievale si moderne.
Obtinerea acestor piese, fie pe cale de microfilmare, fie pe cale de schimb, o consideram ca o
necesitate de prim ordin a stiintei noastre istorice. Pe baza unor astfel de materiale se pot
scoate la lumina cu timpul, cal putin citeva volume de documente turcesti privind istoria
Romlniei. 0 astfel de lucrare, desigur, va contribui `la largirea (si adtncirea cercetarilor
istorice din R.P.R.
M. Guboglu
A FTLTALEI BUCURESTI A
ADITNAREA GENERAL. .
SOCIETATII DE STUNTE ISTORICE ki I FILOLOGICE DIN R.P.R.

In ziva de 15 martie a avut loc Adunarea generala d filialei Bucuresti a Societatii de
stiinte istorice sl filologice, in care s-a prezentat darea de seama asupra activitatii filialei pe
ultimii ani, cu realizarlle si greutatile IntImpinate, precum si cu perspectivele pentru viltor.
www.dacoromanica.ro
252 -VIATA 5TIINT Fick 8
In ultimii doi ani filiala Bucuresti a Societdtii de stiinte istorice gi filologice a lucrat cu
gi filologie. Activitatea sectiilor s-a desfasurat
trei sectia : Sectia de istorie, de istorie literary
pe doud planuri : In colective, la care a participat un numAr restrins de persoane si comuni-
cdrile publice pentru tots membrii filialei de aceeasi specialitate.
In cadrul colectivelor s-au discutat comunicari publice ce urmau sy ce tins, care prin
critica fAcutd si-au imbogatit continutul atit din punct de vedere ideologic, eft gi stiintific.
Tot In cadrul colectivelor au fost discutate gi manualele scolare. Propuneri pentru
Imbundtatirea ]or au fost inaintate Ministerului Invdtdmintului si Gulturii, $i Editurii didactice
gi pedagogice, ca o contributie la redactarea viitoarelor editii. In cadrul colectivului de istorie
s-au discutat manualele de cl. V si VIII. In cadrul colectivului de filologie s-au discutat
Dictionarul limbii romlne si Gramatica editata de Acad. R.P.R.
In sectia de istorie au fost tinute comunicari in legaturd cu luptele revolutionare ale
maselor asuprite (1848, 1907), cu Unirea Tarilor Romtne, referate informative In legaturd cu
stiinta istoricd de peste hotare, precum gi comunicari privind legaturile economice, politice gi
culturale cu marea n'oastra prietend, U.R.S.S.
In cadrul sectiei de literaturd s-au tinut comunicari In legaturil cu marile aniversdri
ca : Ajutorul stiintific sovietic to dezvoltarea lingvisticii romInesti" sau Date not despre orasul
Bucuresti in arhivele de la Moscova si Leningrad", si unele legate de curentele literare $i de
orientare in literaturd, ex. : Discutii In jurul simbolismului", Literatura mijloc de educatie
patriotica" ,etc.
Sectia de filologie Inchegat un colectiv din cei mai buni specialisti din invAtAmIntu 1
mediu, atragind o serie de elemente dornice sd contribute la munca de cercetare stiintifica
ce se desfasoard astazi In patria noastrd.
FacInd o situatie statistics a muncii filialei, constatam ca In ultimii doi ani s-au tinut
52 de comunicari publice, dintre care 23 au fost de istorie, 16 de istorie literary si 13 de
filologie. Din cele 52 comunicari, 25 au fost sustinute de profesori din invatamIntul mediu,
21 de cadre didactice din InvdtdmIntul superior si 6 de cercetatori de la Institutcle Academiei
R.P.R.
Numdrul cadrelor didactice din Invatlimintul mediu care au tinut conferinte publice
este mic, dar constituie un progres fata de anii de Inceput ai activitatii filialei, cind comu-
nicdrile publice erau sustinute In mod exclusiv de cadre din inviitamIntul superior sau de
cercetatori de la institutele Academiei.
Darea de seamy a scos In evidenta si greutAtile gi lipsurile In mimed. Astfel desifisu-
rarea muncii filialei a suferit din cauza inactivitatii unor membri ai comitetului de conducere,
nedlndu -se atentia cuvenitd In desfasurarea unor activitdti legate de scopul urmarit de Socie-
tate.
Alta lipsd in mulled este insuficienta popularizare a comunicdrilor organizate de filiald.
De asemenea, comitetul de conducere al filialei n-a tinut legaturd cu cercurile pedagogice
pentru a atrage pe profesori in munca Societatil 5i a be cere sugestii asupra temelor care inte-
reseazd. In ceea ce priveste tinerea legaturii cu membrii Societatii 5i stringerea cotizatiilor,
filiala are lipsuri pe care -5i propune sd be lichideze In anul ce va urma.
In darea de seams s-au jalonat gi perspectivele muncii filialei aratInd ca pe viitor va
trebui sa cuprindd, In Mail de subidctele alese de cereetAtori dupd preferintele for personale
si cercetdri aXate pe teme care sit fie urinal-it° pe un timp mai Indelungat de mai multi
cercetatori, asa cum a procedat sectia de istorie care a lucrat tema : Unirea prilor Romine"
sau sectia de filologie care a analizat Gramatica 5i Ortografia limbii romlne editate de Acade-
ia R.P.R. Sectiile vor urmari teme cu un caracter mai general, cu un plan tematic cu
oarecare continuitate, ca de eXemplu : t'Gurente in literatura romInd", Dezvoltarea realis-
www.dacoromanica.ro
9 VIATA ST1INTIFIcA 253
mului critic §i a realismului socialist", Aspecte ale luptei de clash In tarn noastra" Intr-o
perioada data si teme legate de marile aniversari, tratate sub forma de simpozioane care
s-au dovedit ca prezinta interes. (Ex. simpozionul organizat cu ocazia bimilenarului Ovidiu,
simpozionul Vlahuta si Delavrancea).
Pentru alcatuirea planului tematic al filialei, comitetul 41 propune sä fach o ancheta
spre a stabili ce anume probleme ar interesa pe profesorii din InvatamIntul mediu si elementar.
Este de dorit ca Ministerul si organele administrative scolare pina la directorii de scoli, sa
dea mai mult concurs Societatii. Pentru Imbunatatirea muncii, filiala Bucuresti, si-a propus
un schimb de experienta cu filialele fruntase. In cadrul discutiilor s-au concretizat perspectivele
muncii filialei si anume, orientarea mai precish a muncii Maki spre problemele de istorie
moderns si contemporana, spre cercetarea materialelor locale si spre analiza programelor s i
manualelor scolare.
Dups expunerea darn de seams s-a trecut la discutarea muncii filialei, ridicindu -se
urmatoarele probleme :
continuarea publicatiilor Societatil care stimuleaza activitatea membrilor filialei ;
a se continue organizarea de eXcursii stiintifice care slut instructive si completeaza
cunostintele legate de teren In legatura cu unele probleme de istoria patriei noastre ;
pe viitor toate comunicarile publice a fie urmate de Intrebari si discutii ;
consiliul de conducere sa dea un ajutor stiintifie mai consistent In alcatuirea comuni-
carilor publice si a articolelor pentru publicatiile Societatii. S-a trecut apoi la alegerea unui
nou comitet de conducere al filialei Bucuresti, compus din 15 membri.
S. Chircd
SESIUNEA DE COMUNICARI DE ISTORIE LOCAL.

LA TIMISOARA
Recenta sesiune stiintifica a Societatii de §tiinte istorice si filologicefiliala Thnisoara

a cuprins un numar de 24 de comunicari, dezbatind cu precadere probleme referitoare la
istoria si literatura Banatului.
Astfel, in cadrul sectiei de istorie au avut loc conferinte ca Stratificarea socials In
Banat oglindita In clmpul de urne funerare de la Cruceni" Marius Moga, directorul Muze-
ului Regional ; Marturii contemporane timisorene cu privire la dubla alegere a domni-
torului Al. I. Cuza" Aurel 'jinn ; Contributil la istoricul revolutiei industriale si constru-
irii primelor cai ferate In regiunea Resita-Anina Silviu Bordan si Gheorghe Bogdan ; Con-
tributii privitoare la starea taranimii banatene In prima jumatate a secolului at XIX-lea"
Alexandru Rusu s.a.
In cadrul aceleiasi sectii s-au distins prin comunicarile for numeroase cadre tinere, atlt
ca virsta, eft si In privinta activitatii for In domeniul muncii de cercetare.
Astfel, comunicarea : Oglindirea caracterului de class in continutul si aplicarea legit
conversiunii datoriilor agricole" temeinic documentata, interpretata prin prisma materia-
lismului dialectic si istoric, de catre tinara Ileana Herberescu, directoarea Scold medii serale
nr. 1 din Timisoara, ca si comunicarea : Greva din 1929 de la fabrica Muschong din Lugoj "
www.dacoromanica.ro
254 VIATA *TIIN1IFICA 10
In care Iu liu Gero a evocat lupta eroica a comuni*tilor *i utecistilor din orasul de pe malul
Timisului an lost apreciate In mod deosebit.
In cadrul sesiunii stiintifice a sectiei de filologie s-au7 relevat comunlcarile Poezia
contemporanA In Banat" Gh. Tohaneanu, Consideratii asupra umorului §i actualitAtii
literaturii dialectale banatene" Nicolae Tirioiu, Teatrul rominesc In Banat dupe eli-
berare" Gabriel Manolescu, Uncle aspecte ale reflectarii omului nou In creatia proza-
torilor bAnateni" Sergiu Lavin etc.
In felul acesta, succesul sesiunit de comunicAri a SocietAtii de stiinte istorice 41 filologice
filiala Timisoara se 1ncadreaza armonios in revolutia noastra culturala In plina desfA-
*urare.
L.. Dunajecz
CR ONIC A
La sfirsitul lunii mai a.c. a avut be la Academia R. P. Romine qedinta de constituire
a Comitetului National de Sociologic, din care fac parte reprezentanti din diferite domenii
ale stiintelor sociale.
Yn sedinta de constituire s-a adoptat Statutul de functionare *i s-a ales conducerea comi-
tetului, format5 din : acad. A. Joja, presedinte ; academicieni : M. Ralea, V. Malinschi si
P. Constantinescu-Iasi vicepresedinti; M. MAnescu, membru corespondent al Academiei
R. P. R. secretar general; academicieni : C. lonescu- Gulian A. Otetea *i T. Bugnariu,
membru corespondent al Academiei R. P. R. membri.
Comitetul National de Sociologic are sarcina de a contribui la dezvoltarea colaborarii
internationale In domeniul sociologiei, de a intensifica relatiile *tiintifice dintre sociologii
romini si sociologii din alte tAri, urmind sa se afilieze la Asociatia InternationalA de Sociologic.
Intre 1-10 iunie 1959 ne-au vizitat tam, In cadrul acordului cultural dintre Academia
R.P.R. si Academia R. P. Bulgaria, prof. Todor Borov director al Institutului bibliografic
Elfin Peliti din Sofia si prof. Al. K. Burmov membru corespondent al Academiei bulgare de
Stiinte si redactor sed adjunct al revistei Istoriceski Pregled".
Prof. T. Borov a avut consfatuiri cu directia Bibliotecii Academiei R.P.R. si a Biblio-
tecii Centrale de Stat. D-sa s-a interesat de munca de informare stiintifica a cercetatorilor din
diverse ramuri, de munca bibliografica, de organizarea schimbului de carti si publicatii al mari-
lor biblioteci din Cara noastra. In ziva de 5 iunie, la Institutul de istorie al Academiei R.P.R.,
prof. T. Borov a participat la o *edintA comuna de lucru cu acad. prof. P. Constantinescu Ia*i,
Directia Institutului $i colectivul Bibliografiei relatiilor romino-bulgare. Prof. T. Borov a facut
o expunere a stadiului in care se af IA munca desfasurata la Institutul Bibliografic Elfin Penn de
colectivul bulgar care lucreazA la Bibliografia relatiilor romino-bulgare. Apoi s-au stabilit
etapele de pregatire pentru tipar a Bibliografiei si lucrarile legate de aceasta.
Prof. Al. K. Burmov a vizitat casele*i locurile din Bucuresti legate de viata si activitatea
emigrantilor revolutionari bulgari din secolul XIX. Prof. T. Borov si Al. K. Burmov au discutat
de asemenea cu acad. prof. A. Otetea *i colectivul istoricilor romini care studiazA problemele
relatiilor romino - bulgare de-alungul veacurilor, planul de lucrari In colaborare pe 1960 in
lumina prevederilor conventiei culturale romlno-bulgare.
www.dacoromanica.ro
11 VIATA 5TIINTIFICA 255
La 17 iunie a.c., la Academia R. P. Romlne, in cadrul Unei solemnitati, ambasadorul

R. P. Bulgaria la Bucure§ti, Stoian Pavlov, a Inmlnat academicianului prof. Petre Constanti-
nescu-Ia§i o scrisoare de multumire din partea Academiei Bulgare de $tiinte, cu prilejul hnpli-
nirii a 45 de ani de la aparitia primei sale lucrari consacrate rolului Rominiei in epoca de renal-
tere a Bulgariei.
La solemnitate au asistat academicienii lorgu Jordan, vicepre§edinte al Academiei R. P. Ro-
mine, Vasile Malinschi, membru In Prezidiul Academiei R. P. Romine, academicieni, reprezen-
tanti ai Ministerului Afacerilor EXterne §i altii.
In cuvintul sau, ambasadorul Stoian Pavlov a subliniat traditiile vechi §i puternice ale
legaturilor de prietenie dintre popoarele roman 1i bulgar.
A raspuns acad. prof. P. Constantinescu-Ia0, care a multumit pentru atentia inaltului
for de §tiinta bulgar.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
STUDII DOCUMENT ARE
RASCOA,LA ZELOTILOR DIN THESSALONIC

IN LUMINA ITLTIMELOR CERCETARI
Rascoala zelotilor din Thessalonic este una dintre cele mai interesante milcari populare
urbane din Europa In sec. al XIV-lea. Timp de 7 ani (1342-1349), cu mica Intreruperi, at doilca
oral ca marime din imperiul bizantin a fost guvernat de partidul antifeudal al zelotilor. Ace1tia
s-au rapt de autoritatea centrals, au infruntat cu succes repetatele atacuri ale lui Cantacuzino,
alattat de forte striiine si au Mfg)) tuit o serie de reforme in oral.
Istoricii burghezi din veacul trecut au acceptat Earl nici o rezerva infortrfatiile interesatc
ale scriitorilor bizantini contemporani, Joan Cantacuzino 1i Nicephor Gregoras, exponenti ai
c/asei feudale, care au prezentat pe zeloti drept o bandit de jefuitori si de asasini 7.
Cel dintli, istorigul grec C. Sathas, deli are o idee confuza despre zeloti, considerati
drept o fractiune misterioas6", privelte totu1i cu mult interes aceasta miscare 2,
Pupa aceea, istoricul nastru 0. Tafrali are meritul de a fi atras atentia asupra caracte-
rului politic al miscarii zelote 1i asupra tendintelor ei democrate. El reuseste sa risipeasca cu
marturia izvoarelor In parte inedite, acuzatiile calomnioase aduse miscarii 3. Tafrali nu a fost
lnsa un istoric marxist, el nu a sezisat caracterul de class al miscarii Indreptate Impotriva ele-
mentului feudal. Pentru Tafrali, una din cauzele miscarii este atalamentul populatiei orasului
Thessalonic foti1 de Impitratul Ioan V Paleologul, to lu ptA cu uzurpaiarul Cantacuzino. Despre
zeloti are 1i el o idee destul de putin precisa ; ti considerA un partid pc deasupra claselor,
adversarii elementelor aristocratice, privit cu bunavointa de class de mijloc" si sustinut de
masele populare. Acorda de asemenea o mare importanta In dezhintuirea rascoalei, influent ci
exercitate de miscarea populara din Genova din anal 1939. Tafrali socote1te ca un rol In izbuc-
nirea miscarii 1-ar fi avut $i episcopii, adversarii lui Cantacuzino.
Cincisprezece ani mai ttrziu, un istoric progresist grec, I. Kordatos a subliniat importanta
acestui episod al luptei maselor populare din evul medal Impotriva jugului exploatiirii feudale 4.
Cum de curind I. Kordatos a reluat cercetarea istoriei comune din Thessalonic lntr -o prezentare
a istoriei generale a Bizantului, vom analiza aportul sAu fn noua sa opera, care de altfcl repro-
duce In mare parte punctul situ de vedere initial.
I V. Parisot, Cantacuzene, homme d'etat et historien, Paris, 1845, p. 191, 195.

2 C. Sathas, Documents inedits relati Is a l'histoire de la Grece au moyen-dqe. IV, Paris,
1883, p. XV XVI $i XXV XXIX.
3 0. Tafrali, Thessalonique au quatorzieme siecte, Paris, 1913, p. 225 272.
4 I. Kordatos, xop.p.oUva Tfijc OcciaccAovExlq Atena 1928.
17 c. 2081.
www.dacoromanica.ro
2-58 STUDII DOCUMENTARE 2
,Bizantinologii sovietici au fost ins primii care au supus unei analize profunde intreaga
miscare zelota.
Astfel A. K. Bergher a relevat substratul de clasA al miscarli zelote si a considerat-o drept
actiunea revolutionary a paturilor comerciale si mestesugaresti din Thessalonic. Dupe parerea
sa, Thessalonicul era in acel timp orasul cel mai dezvoltat economiceste din intreg bazinul marii
Mediterane si prosperitatil economice a paturilor mijlocii ii corespundea o maturitate political.
Astfel puss problema, miscarea zelota este izolata de tot complexul social-economic al
Bizantului din secolul al XIV-lea si consjderata drept un fenomen specific unor conditii cu totul
aparte ale orasului Thessalonic.
Problema este reluata si discutata cltiva ani mai tlrziu de B. T. Goreanov 2. De asta data,
miscarea zelota nu mai este privity izolat, ci incadrata In istoria societatil bizantine si soco-
tita ca o continuare a bogomilismului. Cu aceasta rascoala culmineaza lupta revolutionary din
Bizant In prima jumatate a secolului at XIV-lea. In lupta an fost antrenate atit forjele Ora-
nimii, eft si paturile plebeiene de la orase, Thessalonicul fiind centrul unde actiunile revolutio-
nare s-au manifestat mai intens si mai Indelungat. Din punct de vedere ideologic, milcarea zelota
41 gasea fundamentul in conceptiile progresiste din gindirea bizantina al cAror principal
reprezentant a lost In acel veac, Barlaam. Un rol important In promovarea miscarilor revolu-
tionare din aceasta perioada 11 vede autorul in existenta marilor centre urbane cu puternice
corporatii mestesugaresti, care au avut un rol important In viata economics si social-politica
a oraselor. Dupe ce expune programul zelotilor, B. T. Goreanov examineaza cauzele, care au
dus la infr1ngerea miscarii. Principala cauza o vede, pe bunk dreptate, In insuficienta dezvoltare
politica a plebei orasenesti, apoi In lipsa unor forte militare capabile O. ajute diferitele focare
revolutionare risipite pe intreg teritoriul bizantin. Aceste forte militare au adoptat o atitudine
defensive, retrase la adApostul zidurilor. Greseala zelotilor de a nu strange In jurul for masele
taranimil $i plebei din toate orasele cuprinse de milcarea antifeudala, a lost o alta cauza a
infringerii. In aceste conditiuni, focarele revolutionare izolate au putut fi treptat si MI% mare
dificultate lichidate de trupele lui Cantacuzino. Alte cauze ale Infringerii arAtate de Goreanov
shit : faptul a unul din cei doi conducAtori ai orasului a continuat sd fie numit de autoritatile
din Constantinopol si a complotat in vole impotriva zelotilor, paturile mijlocii orasenesti s-au
aratat ea Intotdeauna, sovaielnice si in cele din urma au fost castigate de aristocratia laica si
de cklugari ; in sfirsit, interventia fortelor strAine, mai ales Turcii chemati de Cantacuzino.
Toate acestea au dus la lichidarea, in cele din urmA, a miscarii zelotilor.
Astfel B. T. Goreanov aduce o contributie substantiala la Intelegerea miscarli si la eXpli-
came cauzelor infringerii. Totusi slnt unele probleme care suscitA discutie. Nu putem fi de acord
cu punctul sau de vedere, exprimat de altfel si prea sumar, In ce priveste alianta aristocratiei
feudale, laice si clericale, cu paturile avute orasenesti. Situatia In societatea bizantina se prezenta
mult mai complicit $i necesitA explicatii mai ample. De asemenea, autorul crede ca masele
populare 11 sustineau pe imparatul Ioan V In lupta sa impotriva lui Cantacuzino . In aceste condi-
tiuni, conflictul pierde caracterul unei rivalitati pur dinastice, devenind lupta intre doua forte,
una in frunte cu partizanii lui Ioan V, care tinde la inlaturarea privilegiilor feudale si cealalta,
care lupta pentru mentinerea si intarirea Ictr. Astfel formulate datele problemei pot da naltere
la grave confuzii. Era absolut necesar sa se analizeze cauzele aliantei vremelnice Intre partidul
asa-zis legitimist din Constantinopol $i zelotii din Thessalonic.
1 A. H. Beprep. AemoxpaTnRecicag Penomormn B Bnaawrnm B X

Mapnca li Bnrenbca, V (1930) p. 147 156.
--TV . B. Apxnn
2 B. T. Topnnon. BoccTanne 3anoToB B Bilearann (1342 1349), H3BeCTHR AH
CCCP BCT. 4)lia., 1946, 3, p. 92 96.
www.dacoromanica.ro
3 STUD11 bOCUMENTARE 259
A. P. Kajdan este al treilea istoric sovietic, care s-a ocupat de miscarea zelota fn volu-
mul sau Relatlile agrare din Bizant. In veacurile XIIIXIV"1. A. P. Kajdan, ca ¢i predecesorul
sau subliniaza caracterul antifeudal al rascoalei. In plus, face o analizA mai adinca ¢i ajunge la
o formulare mai Clara In ce priveste paturile participante /a rascoala ¢i relatiile dintre ele.
Conducerea miscarii apartine virfurilor comerciale ¢i mestesugaresti, care an detinut In timpul
comunei ¢i functiile importante In oras. Acestora li s-au alaturat elemente din mica feudalitate,
dornice sa profite in interes personal de confiscarea averilor manastiresti. Conducerea zelota a
gasit Insa xtri sprijin puternic In masele largi plebeiene din oras si in taranimea din imprejurimi,
si de aceeaprogramul zelot reflects cerintele radicale ale acestor paturi. Un element nou pe
care-1 constata autorul, este contradictia tot mai ascutita, atit la orase cit si la sate, Intre debi-
tori ¢i creditori. Din pacate, nu insists In suficienta masura asupra rolului capitalului cama-
taresc In economia bizantina din sec. XIV. In continuare, A. P. Kajdan observa cu multa jus-
tete ca si in rascoala zelota, ca In toate miscarile antifeudale din evul mediu, lupta s-a dus
Impotriva bisericii oficiale. Zelotii militau pentru o biserica saraca conceptiile for In materie
religioasa, crede autorul, se apropiau de cele anabaptiste. Zelotii an avut legaturi cu anumite
cercuri de calugari de la Athos evident nu dintre acei de la manastirile bogate. Dovada
legaturilor ar rezulta din fapthl ca Andrei Paleologul, conducatorul zelotilor, nevoit sa fug din
Thessalonic Iii gaseste un refugiu la o manastire de la Athos. Am putea adauga in plus ca zelotii
aleg ca arhiepiscop al Thessalonicului pe Macarie, higumenul manastirii Lavraz. Neintelegerile
dintre cele dour grupari In care era atunci divizata clasa feudalilor (partidul legitimist" al
lui loan V si partidul lui Cantacuzino) a fast numai pretextul imediat al izbucniril rascoalei.
Din pacate, autorul nu a aprofundat problema divizarii intervenite in interiorul clasei feudale
bizantine la inceputul sec. XIV. Sint aspecte interesante legate de aceasta problema, care ajuta
la intelegerea situatiei politice si mai ales a unor fenomene petrecute In orasele bizantine. In
schimb, in explicarea cauzelor Infringerii miscarii zelote, A. P. Kajdan aduce uncle elemente
noi. Principalele cauze ale Infringerii ant lipsa unui proletariat care 55 conduca masele taranesti
si tradarea virfurilor orAsenesti si ale aristocratlei. Acestea tindeau numai spre reforme poli-
tice; Inspaimintate de radicalismul plebei ¢i taranimii, au cautat ca sa ajunga la un compromis
cu Cantacuzino. In schimbul unor vagi promisiuni ca se va respecta autonomia orasului, au
pactizat cu marea feudalitate. Lipsa unei coeziuni a maselor populare, diferentierea taranimii
dupa avere, izolarea ei In lipsa de legaturi Intre taranimea diferitelor regiuni, 'nu au facut
posibila o ridicare in masa, concomitent urmarind aceleasi teluri.
Miscar& zelota a trezit interesul ¢i altor istorici progresisti. Istoricul englez R. Browning
consacra un studiu special acestei probleme $. Concluziile la care a ajuns shit rezumate ¢i intr-o
alts lucrare mai recenta 4. Autorul prezinta situatia specials din Thessalonic, urmind Indea-
proape pe Tafrali 5. Aristocratia era detinatoarea functiunilor publice si a capitalului cama-
taresc ; patura de mijloc, formats din negustori, meseriasi Instariti, mici proprietari de pamint,
liberi profesionisti ¢i clerul marunt si in sfirsit, patura alma, compusa din tarani, mici mese-
riasi, muncitori ¢i marinari. R. Browning, pe buns dreptate nu mentioneaza existenta unui patri-
cianat In orasul bizantin, unde nu au existat bariere Intre virfurile orasenesti si aristocratic,
1 A. II. I-tamAaH. Arpapusie OTHOILIeliHR B BxaaHTRH, XIII XIV BB. Moscova,

1952, p. 184-197.
2 Cantacuzino, Bonn, III, p. 213.
3 P. Bpapimur. HomyHaTa Iii BHBOTHTe B COBylilf. lIcTopliqeeliHn IlperBeA, VI
(1950) 4-5, p. 509-526.
4 R. Browning, David Dishypatos' Poem on Akindynos, In Byzanlion, XXV XXVII
(1955-1957), p. 713.
5 0. Tafrali, op. cit., p. 20-39.
www.dacoromanica.ro
260 STUDII, DOCUMENTARE 4
ultima absorbind functiile social - economise ale patricianatului. De aceea nu putem fi de acord
r u parerea autorului ca numarul aristocratilor ar fi fost mai reclus In orasul Thessalonic decit
II dau marturiile contemporane. Aristoeratia bizantina nu a constituit niciodata un corp social
Inchis 1. In consecinta, iii rindul indeletnicirilor aristocratiei din orase, trebuie trecut $i marele
comert si proprietatea marilor ateliere mestesugaresti. Existenta In orase a unei populatii care
se ocupa cu agricultura nu trebuie sa surprinda, fiindca agricultura nu era 'nett bine separate
de mestesuguri. In perioada muncilor agricole, constata Palamas, o mare parte din populatia
Thessalonicului era plecata din oral pentru muncile agricole 2. Nu putem fi ins de acord cu
parerea autorului Ca populatia saraca parlicipa la adunarile poporului. Cred Indoielnica axis-
tenta unor adunari populare permanents In orasele bizantine ttrzii 3. Nu putem accepta nici
parerea autorului ea Intreaga populatie de mici meseriasi era organizata fn corporatii socotite
drept nista organisme democratice independente. Intotdeauna au existat In Bizant Indeletni-
ciri desconsiderate 4. $i cei ce munceau In aceste sectoare erau indisculabil lipsiti de orice drep-
turi de organizare. Interesanta este contributia autorului la explicarea ideologiei zelote. Pe de
o parte, ii considers continuatorii partidului religios ai zelotilor element opozitionist In
biserica bizantina ostil clerului superior si tendintelor sale de a subordona biserica puterii
laice. Pe de alto parte, leaga In mod just milcarea zelota de antihesiasti, grupare care aducc
lin spirit Innoitor, de renastere In cultura bizantina. Credem totuli Ca R. Browning exagereaza
rolul influent.ei filozofiel si istoriei clasice grecesti In milcarea zelota *i In organizarea comunei
din Thessalonic. Nu putem Imparta$1 opinia autorului ca In miscarea din Thessalonic trebuie
sa admitem influenta traditiilor democratice ale vechiului oral polis. Deosebirea intro forma-
tiunile statale din antichitate si comuna din Thessalonic au fost observate $i de isturicii contem-
porani evenimentului, care au subliniat acest lucru 3. Pe buns dreptate observa Kordatos, statul
antic era un stat sclavagist, deci cu o structure cu totul difcrita de a comunei din Thesssalonic6.
In pe privcste influentrle externe, pe cind Tafrali acorda o mare importanta iii explicarea event-
mentelor din Thessalonic, rascoalei din Genova, R. Browning ii atribuie un rol secundar. Autorul
observa cu justete ca miscarile populare din Italia, care au precedat miscarea din Thessalonic,
nu au avut programnul radical al zelotilor. Adaugam ca In orasele bizantine, procesul social-
economic a fost diferit de ceea cc se petrecea In Italia si ar fi gresit sa se mai staruie pe rolul
determinant al unor influente externe. In schimb, nu putem accepta unele din explicatiile
autorului pentru Infringerea In cele din urma a rascoalei zelote I anume slaba separatie dintre
oral si sat. Consecvent acestei idel, considers ca forta motrica In rasqoala din Thessalonic au
lost taranii, exasperati de pradaciunile Turcilor, aliatii lui Cantacuzino, In timp ce patura mijlocie
s-a aratat la Inceput neutra. Autorul explica izbInda de scurta durata a aristocratiei conduse
de loan Apokaukos In anu11345 prin faptul ca atunci taranii se aflau la muncile agricole. Mai
mult, admite char ca masele populare orasenesti siitule de teroarea zelota, ar fi acceptat tra-
darea lui loan Apokaukos. In ce privesle rolul taranimiL nu trebuie uitat un amanunt istoric,
rascoala din Thessalonic s-a produs Inaintea interventiei turcesti In favoarea lui Cantacuzino.
Nimeni nu poate contesta aportul elementului taranesc In sustinerea rascoalei zelote si A. P.
Kajdan a pus In valoare In suficienta masura contributia taranimii totuti rascoala din Thes-
1 The Cambridge Economic History of Europe, II, 1952. S. Runciman., Byzantine Trade
and Industry, p. 115 ; I. Kordatos, 'Axp.41 xoci. 7.7cceocxt.cii nou BuzvrEou Athena, 1952, p. 274.
2 G. Palamas, Homiliu XXVI, P. G., CL I, col. 333.
3 B. T. TOpflHoB. Bitaaaniticicitti ropoA XIII XIV BB., 13113airrlinCittiti BpeMeH-
HRH, XIII (1958), p. 178.
4 Ph. Koukoules. 134xmvalv [hog xccc =a>.c.rcatc.6c, Athena, 1948, 11 (1), p. 221-222.
6 Gregoras, Bonn, II, p. 796.
I. Kordatos, op. cit., p. 289.
www.dacoromanica.ro
a 261
salonic ramtne o miscare specific urbane, condusa de elemente ale preburghe7iei si sustinuta de
masele largi ale plebei orasenesti gi taranimii.
Despre rascoala zelota se ocupa si istoricul bulgar, D. Anghe lov intr-un sludiu privind
miscarile antifeudale din Tracia si Macedonia la mijlocul sec. al XIV-lea. 1 Concluziile sale nu
difera prea mult de ale celorlalti istorici marxisti. Studiul are Insal o perspective mai largo,
fiindca se ocupa de situatia din Intreg imperiul bizantin, deci analizeaza procesul istoric In
complexul sau, pozitia fiecarei clase si paturi sociale si raporturile dintre ele. Procesul de
pauperizare a taranimii, care a dus la izbucnirea Yascoalelor taranesti din Bizanl in aceasta
perioada, III are cauza In generalizarea rentei in bani. Ro lul economic al feudalitalii In orasul
bizantin este bine precizat detinerea marelui comert, camalaria ci Inchirieri de imobile.
Patura mijlocie este aratata ca fiind divizata, cu scopuri diferite si neconlenit. 5osaielnica.
Caracterul vremelnic al aliantei dintre masele populare sl partizanii lui Joan V este explicai
prin interesul comun de a Infringe pe Cantacuzino. Forta motrica a rascoalelor de la mijlocul
sec. al XIV-lea sint masele saracitnii oraselor si taranimea. Autorul merge mai deparle si sustine
chiar c5 partidul zelot era alcatuit din cei mai saraci locuitori ai orasului. Nu sintem de aeond
cu afirmatia ca plebea oraselor era alimentata In prim rind din taranii fugiti de pc ogoare.
Yn realitate, exodul spre orase, care In Bizant nu erau libere ci tot sub dependenta ieudalilor,
a fost din aceasta cauza mult ingreuiat, conditiunile de formarea plebe' ora5enesti au fost allele
(kelt In occident. De-abia dupil proclamarea comunci din Thessalonic Inregistram o mask a
imigratie a t.arlinimii Inspre oral. 2 La aceasta au contribuit si pradaciunile turcesti. D. Anghelov
pare sa prezinte In culori mult prea shnpatice actiunea aventurierului bulgar Momcilo si a bandei
sale de mereenari, considerati ca un fel de razvratiti sociali. In realitate, ei lupta cind in
serviciul lui Cantacuzino, cind In serviciul Anci de Savoia, sustintnd pc rind pe acel care -i
platea mai bine. In sfIrsit, D. Anghelov, urmind pe Tafrali, este de parere cal rascoala din
Thessalonic a fost influentatii de evenimentele politice din Italia.
Ultimul studiu despre istoria miscarii zelole scris de un istoric progresist apartine Jul
I. Kordatos. In recenta sa istorie Maretia si decaderea Bizantului", consacra doua capitate ale
aceste' probleme. 3 Din plicate, I. Kordatos nu a procedat la o revizuire temeinica a punclului
silu de vedere expus in lucrarea sa anterioara, scrisa cu lreizeci de ani In alma. Se pare ea
nu cunoaste literatura sovietica In aceasta problemil, probabil din cauza mAsurilor represk c
pe care guvernul grec intelege sal le is impiedicind accesul oamenilor de stiinta la opercle istorice
progresiste. In afara de aceasta, autorul adeseori paraseste Hula unci argumentari 5liintifice 5i
aluneca insprc literaturizare. Astfel, problema care 11 preocupa In prim rind, este sa respinga
acuzatiile calomnioase aduse de istoricii burghezi, miscarii zelote. Pentru a descrie situatia
social - economics a Thessalonicului, reproduce marturiile unor contemporani, printr-un material
valorificat anterior si de 0. Tafrali. In prezentarea strucLurii societaiii din Thessalonic, pro-
cedeaza prea schematic, face o prima separatie care to aceste veacuri nu-5i mai are rostul,
si anume Intro oameni liberi si sclavi. Numarul sclavilor era extrem de redus si fara impor-
tanta pentru viata economics a orasului ; lndeletnicirile for erau mai mult de nature domestia.
Apoi trece la o Impartire a paturilor libere In trei categorii, ca si Tafrali. Considers ca influent a
calugarilor din Thessalonic era mai puternica de cit In alto orase bizantine, deli caracterul laic
al miscarii zelote nu ne Indreptateste sa acceptam aceasta parere. Atribuic un rol important
piturii mijlocii In comert si masele artizanat, nu aristocratici, de5i recunoa5Le o strInsa cola-
borare mare aceste doual categorii sociale, fara sal prccizcze pc cc linic.
1 ,j Mireaon. AHTI4 eogaan it Animen lin a Tp mina n Maneaolinn npea cpeima

}la XIV Ben. 1/1cTopligeciati1, Ilperaeg, VIII (1952), 1-5, p. 439 156.
2 Gregoras, II, p. 673.
3 I. Kordatos, op. cit., p. 273-301.
www.dacoromanica.ro
262 ST LID I I DOCUMENTARE 6
In ce priveste organizarea interns a orasului Thessalonic, este greu de afirmat cA mai

Inainte de rAscoala zelotilor el se bucura de o autonomie, cu legi speciale $i cu o adunare a
poporului la care participau toti locuitorii liberi. Mai interesante sint observatiile In legatura
cu activitatea locall comerciall si maritima vie, care In Thessalonic era In prima jumAtate
a sec. al XIV-lea, mai putin dominatA de italieni 1. Autorul subliniaza influenta deosebitA a
corporatiei marinarilor In masele populare, datorita orizontului for mutt lArgit prin calAtorii
In alte tari. AceastA influentA este de altfel subliniatA si de Cantacuzino 2. Marinarii repre-
zentau o fortA apreciabila, fiindca erau Inarmati, armele folosindu-le pe mare Impotriva pira-
tilor. Spiritul combativ revolutionar al marinarilor bizantini a fost mentionat cu alt prilej
$i de semnatarul acestor rinduri 3. Nu sintem de acord cu afirmatia autorului cA toata populatia
muncitoare era Inscrisa In corporatii si ca avea dreptul sa poarte arme. In secolul al X-lea
existau corporatii privilegiate de negustori si meseriali, care alcatuiau In Constantinopol si
o militie oraseneasca 4. Se pare ca astfel de militii existau si In orasele provinciale. In orice
caz, prezenta for poate fi semnalata cu ocazia atacului condus de corsarul arab Leon din
Tripolis In anul 904 fmpotriva Thessalonicului 5. In veacurile urmAtoare, aceste militii dispar.
Cind In anul 1185, normanzii cuceresc Thessalonicul, locuitorii orasului, bArbati si femei, opun
o rezisten%A Indlrjita, dar dezorganizatA 6. I. Kordatos, care vede In zelo%i partidul maselor
populare, considers ca elementul condutator era recrutat din rindul marinarilor. Autorul Incearca
sa concilieze pArerile lui Tafrali cu parerile sale si ajunge la formulari lipsite de consecventa,
fiindcA mai departe, admite ca in partidul zelot existau si elemente din pAtura mijlocie, care
mai tfrziu au trAdat miscarea, ear apoi sustine ca In afara partidului zelot si a partidului aristo-
crat, exista un al treilea partid Impaciuitorist, alcatuit din aceeasi pAtura mijlocie, carturarii
si juristii.
Dupa evenimentele singeroase din anul 1345, autorul remarcii In mod judicios cA s-a ajuns
la o Incordare cut partidul legitimist si legAturile cu Constantinopolul an devenit tot mai slabe,
insA nu explica cauza acestei schimbAri. Lipsa unei sigure orientAri marxiste, este evidenta
la autor atunci and analizeaza cauzele InfrIngerii. Pentru Kordatos, acestea se limiteaa: la
slAbirea moralului masei din cauza mizeriei si molimelor, subminarea regimului popular de
ealugari, trAdarea lui Metochites si interventia tureeasca. Concluzia cu care-si Incheie acest
capitol din istoria Bizantmlui, este cd In situatia de decAdere a statului, nu putea exista multA
vreme un Thessalonic liber.
Cu totul opusA pozitiei adoptate de istoricii mentionati mai sus, este lucrarea bizan-
tinologului stabilit In America, I. Sevcenko 7. Chiar de la Inceput, autorul fail sA -i tagAduiascA
importanta, cauta sa prezinte miscarea ca rezultatul descompunerii societAtii bizantine In urma
rAzboalelor civile si controverselor religioase. Aceasta introducere este In realitate o Incercare
subtill de a crea impresia de oblectivitate si de a deplasa explicatia miscarii zelote pe cu
totul alte fundamente.
Intr- adevAr, ceva mai departe, socoteste ea este de primordialA importanta pentru
cercetarea miscarii, cunoasterea programului ei, asa cum apare In discursul antizelot at lui
1 Explicarea cauzelor la B. T. Goreanov, op. cit., p. 168.

2 Cantaeuzino, II, p. 575.
3 Byzantinoslavica, XIX (1958), 2, p. 300.
4 De ceremonies, In Bonn, I, p. 449. Liudprandi relatio re legatione Conslantinopolitana,
M.G.H.S.5., III, p. 349.
5 I. Kameniates, Bonn, p. 524.
6' Eustathios, De Thessalonica a Latinis capta, In Bonn, .p. 446 447.
7 Thor' Seveenko, Nicolas Cabasilas' Antizealot" Discourse, to Dumbarton Oaks papers,
XI (1957), p. 81-171.
www.dacoromanica.ro
7 STUDII DOCUMENTARE 263
Cabasilas. Analiza programului zelot nu este insa pentru autor, decft un pretext Ca sa sustinA
cA el nu cuprinde nimic nou, ca nu este un program revolutionar si nu se deosebette de prac-
Hale curente ale autoritatilor bizantine. Mai mutt, sustine cA in realitate Cabasilas Indreptat
discursul sau nu Impotriva zelotilor, ci a atacat conducerea legitimists" din Constantinopol.
Concluzia care se impune pentru Intregul esafodaj de argumente furnizate de autor ar fi ea
evenimentele din Thessalonic dintre anii 1342-1349 nu au Insemnat In realitate lupta revolu-
tionara a maselor populare Impotriva exploatarii feudale, ci cel mult o modificare in ce pri-
veste persoanele aflate la conducerea orasului Thessalonic, acestea continutnd sA foloseascA
In guvernare vechile metode.
UrmArirea intregii argumentari a lui Sevcenko arata pozitia falsA pe care el s-a situat.
Pentru a dovedi cA discursul lui Cabasilas a Yost indreptat Impotriva guvernului din Constan-
tinopol at Imparatului loan V si nu Impotriva zelotilor, Sevcenko sustine cA un document
contemporan, a doua cuvintare a lui Cydones 1, denuntA confiscarile fAcute In acelasi timp la
Constantinopol de guvernul lui Apokaukos si deci la de se refers si Cabasilas. Cine citeste
cu atentie Intreaga cuvintare a lui Cydones vede cA acesta In realitate face tabloul sumbru
at tuturor calamitatilor abatute asupra imperiului In timpul razboiului civil din cauza advcr-
sarilor politici ai lui Cantacuzino. Nimeni nu poate contesta CA zelotil an Yost printre cel mat
indkjiti dutmani al lui Cantacuzino si thessalonicianul Cydones care a avut de suferit de pe
urma lor, nu putea sa-i treats cu vederea. Avem Irish matturii care se refers indiscutabil la
Thessalonic. Istoricul Gregoras subliniaza ca zelotti au desfiintat vechile legiuiri 2, iar Canta-
cuzino vorbeste despre confiscarile averii nobililor la Thessalonic 8 si despre atitudinea for
1 ipsita de respect kip de legile religioase. Viata SfIntului Sabbas vorbeste $i ea de confiscari
de proprietati si atitudine antireligioasa la zeloti4. In schimb nici Gregoras si nici Canta-
cuzino nu pomenesc de secularizarea averilor manastiresti fAcutA de Apokaukos la Constanti-
nopole, deti, mai ales Cantacuzino, nu avea niciun motiv sa crate pe nempacatul sau adversar
politic.
Pe de atta parte, examinarea unor date istorice din biografia lui Cabasilas elimina ipo-
teza lui evcenko. /ntr-adevar, nici Sevcenko nu sustine ca discursul a Yost un simplu diver-
tisment literar adresat unor adversari imaginari, ci o rafuiala cu conducerea laica si religioasa
prezentA la dezbateri. Intre anii 1342-1347, Cabasilas a locuit la Thessalonic. In 1345 dupA
momentana Inlaturare a zelotilor, noua conducere trimite din Thessalonic la Manuel Canta-
cuzino, o delegatie formats din Nicolae Cabasilas si Pharmakis, pentru a-1 aduce In oras 5.
Cabasilas a revenit la Thessalonic fiincled In vremea evenimeutelor singeroase din acelati an
chid partizanil lui Cantacuzino shit Inlaturati, el se afla In oral, asa cum rezultA dintr-o scri-
soare ce-i adreseazA doi ani mai tIrziu concetateanul si prietenul sau, Cydones 6. De-abia In
anul 1347 se pare cA a parasit oratul la indemnul lui Cydones si s-a stabilit la Constantinopol,
ocupat cu putin mai Inainte de Cantacuzino 7. In aceasta situatie, Cabasilas nu-si putea tine
discursul cleat la Thessalonic si numai Impotriva zelotilor.
Chiar textul discursului cla unele indicatii vagi ca el a Post tinut la Thessalonic. Paptul
cA nu apare cu claritate timpul si locul unde 1-a rostit este explicabil. Cabasilas nu avea nevoie
Demetrii Cydonis ad loanem Canlacuzenum oralie allera. Ed. Cammelli, Byzanlinische
nengriechische Jahrbticher, IV (1923), p. 77-83.
2 Gregoras, II, p. 674.
3 Cantacuzino, II, p. 234-235.
4 Patriarhnl Philotheos, Viata Sf. Sabbas, apud Sevdenko, op. cit., p. 84.
5 Cantacuzino, II, p. 573-574.
6 R. J. Loenertz, Chronologie de Nicolas Cabasilas. In Orientalia Christiana Periodica,
XXI (1955), 1-2, p. 207.
9 R. J. Loenertz, loc. cit.
www.dacoromanica.ro
264 STUDII DOCUMENTARC 8
de vreo precizare fata de cei carora li se adresa. Spatiul nu ne ingaduie sä staruim prea mult
asupra analizei unor date din textul discursului care ne indreptatesc sa sustinem ca el a fost
rostit la Thessalonic. Totusi atunci cind vorbeste de senat, el se refera la un senat local,
pc care 11 numeste yapo5cria daca ar fi fost vorba de senatul din Constantinopol, far:1 indoiala
ca ar fi folosit termenul csoyxkqrog.
In argumentele adversarilor lui Cabasilas pentru a justifica secularizarile, se arata sl
Imprejurarea Ca din aceste fonduri se intretin cei care lupta pentru libertate" 1. Niciodata
partizanii lmparatului loan V nu ar fi putut invoca o astfel de aparare.
Principalul obiectiv al atacurilor sale este capetenia bisericeasca care, pretinde Caba-
silas, ar fi comis o serie de nereguli canonise. Daca cuvintarca s-ar fi adresat autoritatilor civile
si religioase din Constantinopol, lard indoiala ea tinta atacurilor lui Cabasilas ar fi trebuit
sa fie in prim rind patriarhul. El ins: se adreseaza episcopului unei metropole a carui auto-
ritate se intinde si asupra unor colonii (inooticct.). Cum ar putea fi acest ecleziast care In eparhia
sa a luat masuri neobisnuite si acestea nu mai sint mentionate In alta parte, 1nsusi patriarhul
Uin Constantinopol? Clericul adVersar al lui Cabasilas nu putea fi altul dectt arhiepiscopul
zelot din Thessalonic 2.
Principalele reforme atribuite zelotilor In discursul lui Cabasilas si contestate de Sevcenko
ca ar avea acest caracter, unele sint de natura laica si altele de natura ecleziastica. Seculari-
zarea averilor minasliresti pentru plata soldatilor, cumpariiri de arme, organizarea unei flote
si repararea zidurjlor cetatii, nu constituie o reforma in conceptia lui Seveenko. Autorul citeaza
cazuri destul de frecvente de imparati bizantini carp au folosit averile manastiresti pentru nevoi
militare si pc marginea acestor constatari adauga cu ironic, daca eel care secularizeaza avcri
manastiresti pentru aparare este un revolutionar, atunci multi Imparati bizantini si ministrii
for ar trcbui considerati ca distrugatori ai ordinei publice.
to realitate problema confiscarii averilor manastiresti este prezentata volt fals. Imparatii
bizan tini, foarle adescori, au distribuit sub forma de pronie o parte din averile manastiresti
Acesle donatii aveau cu tau] un alt scop intarirea feudalitatii laice, a armatei feudalc, adica
a aparatului de represiune a statului feudal bizanlin.
In Thessalonic, zelolii au secularizat averile manastiresti pentru a intretine cu fondurile
realizale din aceasta secularizare, o armata a poporului, formata din plebea orasului si din
tarani 3. Ccea ce este esential si apare limpede printre argumentele reproduse de Cabasilas,
este inalta for conceptie despre functia sociala a proprietatii aceasta ii situeaza pe zeloti
in postura de adevarati revolutionari. Niciodata o astfel de conceptie nu putea aparline guver-
nului lui loan V Paleologul din Constantinopol. Printre beneficiarii secularizarilor erau de asemenea
mici cultivatori de pamint si saracimea orasului. *evcenko obiectcaza ca nici aceasta masura
nu este ceva nou In istoria bizantului. Inca Justinian, in novella LXV a permis instrainarea
proprietatilor bisericesti pentru ajutorarea saracilor. Novella la care se refera Sevcenko, isi
are insa explicalia sa. Aceasta novella a fost data pentru Moesia In -anul 538, adica corespundc
perioadei urmatoare victorici slavilor impotriva armatelor bizantine conduse de Chilbudios,
cind Peninsula Balcanica a fost supusa unci.grele incercari. Novella permite vinzarea de bunuri
bisericesti, care nu aduceau venituri, pcntru a fi ajulati cei saraciti de pe urma invaziilor si
pentru rascumpararea captivilor. De altfel, Justinian a aplicat cu consecventa principiul ca
1 SevZienko, op. cil., p. 93

2 Alte argumente la Tafrali, op. cit., p. 261, Bola 2.
3 Cydones, Monodia occisorwn Thessalonicae, P. G. CIX, col. 018 ; Gregoras, II, p. 669,
674-675.
www.dacoromanica.ro
9 STUDII DOCUMCNTARE 265.
sa permits vinzarea bunurilor bisericesti neproductive 1 dintr-o ratiune de buns gospod trire-
a proprietatilor bisericesti. Compargia lui $evcenko deci nu-si are nici o raliune.
Masurile pe care le is acel enigmatic conducator al bisericii (in rcalitate arhiepiscopul
Thessalonicului) si care fac obiectul atacurilor lui Cabasilas, stnt urmatoarelc : simonia, confis
carea proprietatilor private ale episcopilor mor(i si averile dioceselor vacante, dreptul de juris
diclie al mitropolitului" asupra episcopilor si impunere de taxe asupra creclinciosilor. Nici
$evcenko nu pretinde el toate aceste masuri 1st gasese precedent In istoria bizantina.ENplicalia
trebuie cautata In ostilitatea clericilor fats de conducerea zelota. Era normal ca zelolii sa caule
si diminueze prin toate mijloacele forta economics a biscricii si sa subordoneze eft mai mull pe
calugari si episcopi, aceste elemente ostile tor, autoritatii arhiepiscopului zclot din Thessalonic.
Ne-am oprit mai mutt la articolul lui I. Sevicenko pentru a Invedera falsitatca tezei sale.
conforms de altfel metodelor folosite de unit istorict americani, care Incearea sit minimalize/e
acele momente din viata omenirii, cind masele populare 1st iau soarta In mtini si Inscriu pagini
glorioase in istorle.
Am parcurs astfel principalele studii privind istoria comunei din Thessalonic, aparute
in ultimii ani 2. Mai stilt Inca multe lucruri nelamurite in cc priveste perioada alit de framil -
tata a sec. al X IV-lea din istoria Bizantului si legala de aceasta, explicarea evenimentelor din Thes-
salonic. Marea dificultate consta in lipsa de izvoare, iar putinul ce-1 avem sint informaiii cc
provin din lagarul adversarilor. Totusi, credem ca pe datele cunoscute, nu s-a insistat Inca
in suficienta masura asupra tuturor conditiilor care fac posibilA Intelegerea Imprejurarilor
izbucnirii rascoalei si succesul ei vremelnic. Astfel, trebuie sa retinem ca In Bizant, la Inceputul
sec. al XIV -lea s-a produs o adevarata criza a virfurilor". Luptele civile tntre Andronic II si An
dronic III, Intre loan V si Cantacuzino nu au semnifica(ia unor simple rivalitati dinaslice. Ele
reprezinta sciziunea clasei feudale in doua particle ; unul partidul marilor feudali proniari, celAlalt
partidul aristocratici grupata in jurul Paleologilor, care traia din pensiuni distribuite de curtea
imperials, necontenit dinninuate In urma reducerii treptate a teritoriului supus autoritatii centrale,
prin constituiri de pronii si cuceriri. Partidul inarii feudalita(i are tendinte centrifuge, ideologic
se leaga de curentul eel mai reac(ionar din biserica ortodoxa, hesychasmul sustinut de elan-
garii miinastirilor de la Athos, marl proprietari de pamInt. In politica externs, acest partici
se apropie de statele ccle mai Inapoiale din punct de vedere al dezvolLarii sociale, din vecina-
tatea Bizantului, emiralele turcesti. Proniarii (in sub dependenta for politica si economica
orasele, impiedicind procesul de formare a unei burghezii. Elemenlele preburgheze din ormele-
bizantine, care tind la o emancipare 3, la Inlarirea monarhici centralizate, si se apropie de partidul
legitimist". Nu intimplator principalii conducatori zelo(i faceau parte din familia Palcologilor,
mai intii Mihai Paleologul si apoi Andrei Palcologul. Preburghezia a avut mint principal in
conducerea miscarii zelotc. Caracterul anticlerical al miscarii se explica prin aceasta.
Rascoala nu putea Insa izbuti dacil n-ar fi fost sus(Inuta de masele largi ale plebei orae-
nesti si (aranimii. Un document aparut ceva mai ltrziu, cuvintarea lui Cabasilas despre camata",
deli publicat In bune condi(ii 4, nu a fost In suficienta masura folosit pentru explicarea paupe-
1 Nov. CXX. Corpus furls civilis III, ed. Kroll, Berlin, 1904, p. 578 591.
2 La congresul de bizantinologie (inut la Thessalonic In anul 1953, bizantinologul francez
R. Guilland a facut o comunicare despre aceeasi problems. R. Guilland a un bun cunosc5lor
at istoriei bizantinc din sec. XIV si regretam ca in actele congresulul nu apare dectt un rezumat
al comunicarii.
3 E. Frances, La feodalite el les villes by:antines an XIII,' et au X IVe siecles In Ilyzan-
tinoslavica, XVI (1955), 1, p. 94.
4 R. Guilland, Le traile inedit sur l'usure" de Nicolas Cabasilas, Etc i.t.v-rip.vr) Mr. Act
p.nau, Athena, 1935, p. 269-277.
www.dacoromanica.ro
266 STUDII DOCUmENTA RE 10
rizarli maselor largi din orate. In nici un caz, cuvIntarea lui Cabasilas nu deplingea soarta neno-
rocita a membrilOr aristocratiei thessaloniciene", cum crede R. J. Loenertz 1.
Pe de alts parte, se pare ca rAscoala din Thessalonic a cunoscut dour etape distincte : prima
este cuprinsa Intre anii 1342-1345, ctnd preburghezia define puterea politica. to urma trAdarii
acesteia, are loc reactia violenta a maselor taranesti $i plebei din anul 1345, ctnd ele tree pe
primul plan, ceeace duce la o radicalizare a vietii politice In Thessalonic. La aceasta perioada
se refers Palamas In homilia sa E.
0 alts problema Inca insuficient cercetata este aceea a urmarilor rascoalei. Intr-un studiu
recent s-a afirmat ca Infringerea zelotilor a insemnat Inceputul reactiunii fara sa se dea II alte
explicatii 3. P. Charanis considers activitatea zelotilor printre cauzele caderii Bizantului 4
credem a se exagereaza. In orice caz, eascoala zelota a fort un avertisment serios pentru clasa
feudala, care sub imperiul acestei amenintari ui -a unit fortele, ajungIndu-se la o momentana
Impacare Intre cele dour partide feudale.
Fars Indoiala, se vor consacra Inca multe pagini In viitor studiului miscarilor din statul
bizantin li In special rascoalei zelote, care prin programul aplicat, prin durata ei si prin urmari,
merits un interes special. Acestea vor avea darul sr lamureasca Inca multe probleme astazi
neclare.
E. Frances
1 R. J. Loenertz, qp. cit., p. 223.

2 B. T. TopnnoB, llepBail romminsi rpHroptin nanambi.. Hatt EICTOTTRIIR K RCTO-
plui noccTaHlin 311.TIOTOB. BRBREITHRCRRit Bpemeliartatt I (1947), p. 265.
3 3. B. ITAanbilosa, A. II. Hantikaa. HeRwropme Hepeniessbie rip06.nemm cogn-
anbao-BRoHommtiecHott RCTOplIg BRBRHTRH. BOITOCLI FICT0p1111 1958, 10, p. 96.
P. Charanis, Internal Strife in Bizantinum during the Fourteenth Century, In Byzan-
tion, XX (1940-1941), p. 230.
www.dacoromanica.ro
R E C E N Z II
Doeumente privitoare la economia drii Rominefti. 1800-1850
Culese de I. Cojocaru, Editura stiintIfica, Bucuresti, 1958, vol. I II, 1057 p.
Erin cele doua volume de Documenle- pri- tanta continutului lor. De aceea, numarul
uitoare la economia 7'drii Romtneqti In prima documentelor este inegal de la un an la altul.
j umatate a secolului al XIX-lea, publicate de Cele mai multe shit din anul 1837 (48 docu-
Editura stiintifica In anul trecut, se educe o mente) si din 1846 (41 documente) ; cele mai
contributie insemnata la cunoasterea situatiei putine sint din anii 1801-1805 $i 1807 (cite
social-economice din trecut a Tarii Romlnesti, un document).
a cauzelor si formelor luptei de class In perioada I. Cojocaru, care a depistat si a cules
amintita. aceste materiale depunind o munca perseve-
0 astfel de culegere de material documen- renta de citiva ani, a cercetat majoritatea
tar selectionat, umple in Mina masura golul fondurilor mai importante de la Arhivele Sta-
resimtit In stiinta noastra istorica. Cunoasterea tului din Bucuresti. Cele mai multe documente
dezvoltarii social-economice a Tarii Rominesti shit transcrise din condicile domnesti (23 con-
intr-o perioada pentru care existau putine dici cercetate si folosite) $i din condicile depo-
materiale documentare, publicate la Intim- zitelor departamentale (19 condici). 0 canti-
plare si dispersate, sau se gaseau numai uncle tate mai insemnata de material a fost scos din
stiri externe, este Inlesnita prin publicarea dosarele vistieriei, vorniciel din launtru, agiei
celor cloud volume de material inedit cules Bucuresti si ale fondului numit administra-
din Arhivele Statului din Bucuresti. tive vechi". Alte clteva fonduri au dat cite
Frumos ingrijite din punct de vedere 1-6, cel mult 10 dosare. Cel mai putin este
tehnic, volumele cuprind 779 de documente, reprezentat In volume materialul din fondurile
numerotate si paginate In continuare pe ambele manastiresti, deli de la acestea ar fi lost
volume. Plasate Intr -o ordine strict cronolo- de asteptat mai mult.
gica, documentele sint precedate de o lista In paginile volumelor, cel mai bogat este
a regestelor lor, reproduse si in fruntea fie- materialul privitor la dezvoltarea manufac-
carui document. Intocmite mai larg, redind turilor si atelierelor. Incepind cu privilegiul
cu fidelitate continutul documentelor, re- acordat In 1811 lui Carl de la Porta $i Giorgi
gestele dau cercetatorului posibilitatea sa se Bourguignon de a eXploata carbuncle de piatra,
orienteze imediat in multimea problemelor prin aplicarea metodelor rusesti pentru acest
cuprinse In materialele volumelor. Indicele fel de fabrice", si terminind, In ordine crono-
analitic, intocmit separat pe nume de persoane logica, cu fabrica de tabac" din Cindestii de
$i de locuri, precum sI pe materii, vine sä Jos (Buzau), Intilnim de-a lungul celor patru
usureze cercetatorului urmarirea unei anumite decenii tot mai multe manufacturi, uncle mai
probleme sau a unui aspect al ei, care-1 intere- vechi, majoritatea insa nal, pentru : bauturi
seaza. Glosarul de lx sfirsitul volumului al (bere, limonada, rom), textile (postav, man-
1I-lea cu lamurirl asupra terminologiei si suri, testemeluri, ciorapi), alimente (zahar,
institutiilor vechi, face colectia accesibila si paste fainoase, untdelemn, ciocolata, cafea),
unor cercuri mai largi de cititori. diferite feluri de lumlnari si diverse alte pro-
Documentele au fost incluse in volum prin duse industriale.(sticla, portelan, hirtie, cutite,
selectia facuta In functie de valoarea si imppr- tutun etc.). Dintre manufacturile mai vech
www.dacoromanica.ro
268 RECE
Intilnim acum In continuare pe accea de la Din materialul documentar in legatura cu

Marcuta care mai functioneaza pins In 1829 sarca, reiese si situatia carausilor si a carau-
cind cladirea fabricii este Mir:int/rata" si este siei, problema care piny In prezent a atras-
renovata pentru a se instala acs un spita11. prea putin atentia cercetatorilor. Ar fi fost
La fel, intlInim In deceniul 3 date si despre de dorit, credem, sa se dea In volume eel putin
fabrica de bere Infiintata In 1815 a Iui citeva documente privind direct carausia,
Kube si Krebs, la care se refera si uncle ra- eXistente in fondurile Arhivelor Statului.
poarte consulare prusiene 3. Dintre fabricile" Problemele monetare si ale circulatiei
vechi functioneaza In continuare cea de lumi- monedei, ocupd un spatiu important In mate-
nari Infiinlata In 1764 si cea de ghermesitnri rialele volumelor. Problema retinerii banilor
Infiintata In 1803. In decursul primei jumatati In tarn si a combaterii falsificarllor este acuta
a secolului al XIX-Iea, mai ales dupa intro- dupa ocupatia turceasca din 1821-1822, apoi
ducerca Regulamentului Organic, apar ate- In 1828-1829, 1837 si In 1843-1844. In
liere si manufacturi de biscuitt, chifle, ceara, acesti din urma ani survive o lipsa acuta de
fringhii, hIrlie, medicamente, sapun, sirop etc. monetla marunta care se aduce de peste
Angajarea mestesugarilor din bresle la munch hotare (grisite, firfirici) in valoare de zeci
in manufacturi, procurarea capilalului pentru de mii de galbeni.
organizarea lor, Inlesnirile acordate, concurenta Cercetarea subsolului In vederea desco-
dintre manufacturi, materia prima, plasarea peririi zacamintelor do minereuri si ape mine-
produselor toate aceste probleme legate de rale este din ce in cc mai intensa. Se descopera
procesul de dezvoltare a manufacturilor ixi zacaminte de carbuni de piatra, Fier, amnia,
gasesc oglindirca, mai mull sau mai putin, plumb, argint, our (1811 si 1835), argiirt viu
hi bogatul material publicat in volumele de (1828), carbune al pamintului" (1834), rhi-
care ne ocupam aid. Tot mai des se subliniaza novar si argint viu (1835); se Intocmeste si o
faptul ca banii ramIn In tarn, de pe urma harta mineralogica" a tarii (1833). Incepe
dezvo/tarii industries" autohlone, Cara ajun- exploatarea de minereu in jud. Slam-Rimnic
gind la o era regenerate a industriei". Legat (1811), in muntii Poienii Milrului-Buzau
de Infiinl area unor manufacturi. se introduc (1832), la Baia de Arama (1836). In 1838,
in Tara Ilomineascil plante industrials (sfecla, baronul Schiller, consilier de mine al marclui
susanul). Se introduce munca mecanizata, Ducat de Sachsa- \Veimar, cerceteaza dupa
apoi apar masini cu aburi precum si masini metodul mineralicesc" judetul Slain-RImnic,
In agriculture. Acestea shit citeva din consta- Buzau, Dimbovita, Arges, Olt, uncle au aparut
tarile pe care cititorul le face la o sumara lec- numeroase izvoare rninerale In urma entre-
tura a documentelor privitoare la manufacturi. murului. In 1844 Incepe exploatarea de mine-
Problema exploatarii saris si a ocnelor reuri la Tesila, Tin Lea, Moreni, mosii ale
de sare se plascaza. dupa cantitatea materia- manastirii Margineni.
lului documentar inclus In volume, iinediat Din actele privind pricinile pentru scoa-
dupa dczvoltarca manufacturilor. Darca In terea pacurii, dreptul de folosinta a puturilor
arenda a exploatarii ocnelor de sane (1811), de 'Acura si vama el, reiese importanta cres-
masuri luate In vcderea asigurarii veniturilor, cincla a acestei bogatii a subsolului nostru-
numarul lucratorilor (statisticile din 1814, Cercetarea tot mai extinsa a subsolului cut
1830 s. a.), obligattile oamenilor datt in nastere icleii de a se organiza si o institutie-
slujba ocnclor si conditiile de muncii, sint cu preocupari corespunzatoare. In 1845,
probleme care se lamuresc acum In hunii K. Stoeckler, un specialist In chimie de la Viena,
masura. 0 atentie mare s-a acordat culegerii propane sa se Infiinteze un birou tehno-
unor materiale care oglindesc lupta de clasa chimic", cu menirea de a studia metalele,
Ia ocne (in anii 1824, 1832, 1835-1837, 1840 pietrele xi minele, sa ajute agricultura si sa
si 1848). Pine acum aceste fapte nu au lost face sa se iveasca fabrici si alte intreprinderi
cunoscute. Ar fi Post bine dace s-ar fi inclus industriale".
uncle documente despre exploatarea sarii si In problema importului, culegatorul a
din perioada dinainte de 1814. Nu se prea avut grija sa include In publicatie documente
stie, de pilda, ca Manuc bey a tinut salinele In ilustrind ceea ce este nou si specific In aceasta
arenda in 1810 3. perioada importul de cereale speciale pentru
saminta, importul de alte soiuri de vite pentru
1 Cele mai multe dintre aceste date au Imbunatatirea rases (porci, hoi, vaci), apoi
lost relatate Inca de V. A. Urechia, Isl. Rom., importul de unelte si de masini.
XII. p. 399 si urtn. EXportul de sare, cervix, cereale si vite
2 Ilurmuzaki, X, 389 390. se vede di are un volurn mare, deli In aceasta
3 Documentele despre aceasta se gasesc privinta nu au Post culesc totdoauna docu-
insa Ia Muzeul de istorie a orasului Bucuresti. mentele ccle mai caracteristice.
www.dacoromanica.ro
3 RECENZli 209
In volume stnt bogate informatiile despre cea mai nimerita fixarea permadei tntrc anii
bresle si corporatii, Infiintarea si organizarea 1800-1850, ca limite cronologice ale volu
.sau reorganizarea lor. 0 simply Insirare a melon. Stabilirea ca Inceput a anului 1801
tlenumirilor lor va ariita aproape tot atitea -0 a anului 1850 ca tncheiere nu are la baza
-documente consacrate fiecareia din ele luml- nici un criteria de periodizare, ci este pur
nArari, potcovari, sureccii, tabaci, povarnagii, formala. In cazul culegerii de fats In care s-a
telali, fierari, curelari, boiangii, basmagii, acordat atentie documentelor cc oglindesc
abagii, croitori, mAcelari, bragagii, pescari, procesul de dezvoltare a bazci economice si a
morari, circiumari, cofetari, rachieri, bum- institutiilor corespunzaloare, pare destul de
bacari, brutari, sApunari etc. Desigur ca In surprinzatoare o asemenea cronologizare. Nu
urma trierii materialului au ramas la o parte mai pentru motivul ca a trebuil formal sa se
multe documente tot atit de interesante, pri- umple cu ceva materials perioada unor ani
vind corporatiile. De pitc-A, despre corpo- de la inceputul secoluJui, s-a dat un fulmar
ratia lautarilor" mentionata o singura data, mic de documente care de altfel nu aduc nimic
In cadrul statisticii patentarilor din 1835 nou tata de materialele privind acesti ani.
(doc. 446 d), exista un dosar special din 1831, publicate In trecut. Pentru anii 1b06. 1808
intitulat Inchipuirea corporatiei de lautari". si 1816 nu s-a putut gAsi nici macar cite un
far unele date despre Incasarea banilor vfita- document caracteristic care sa fie introdus In
siei de lautari se gAsesc in ins. 905. culegere. Volumele se incheie cu nh?le docu-
Sint pretioase statisticile incluse In mate- mente nu tocmai caracteristice dirt 1850.
rialele volumelor. In timp ce toate celelalte Credem ea ar fi fost mutt mai nimerit sa se
documents stnt publicate integral, majori- fi luat ca limite cronologice ale olumelor
tatea documentelor cuprinzind date statistice anii 1813 si 1859. Ar fi fost poatc discutabil
shit date, din cauza lungimii lor, in rezumate, gi materialul privind perioada 1812 1820,
fragmente gi totalizari de date I. cunoscutfi din documentele publicate de
Statisticile cuprind date pretioase asupra V. A. Urechia si de altii. Dc aceca. anul 1822,
categoriilor sociale existente In tars. Tinlnd primul de dupA rAscoala lui Tudor \ ladimi-
seama de faptul ca datele statistice fac parte rescu, ar fi constituit delimitarea cronologice
din categoria informatiilor celor mai conclu- cea mai acceptabilS, atft prin ineditul mate-
dente, credem ca elemental statistic ar fi rialului din anii care urmeazil, cit gi prin
putut sa fie reprezentat In proportii mai mari. inseminitatea evenimentului luat ea hotar In
Din dosarul 2216 a/1820 stnt reproduse In timp. In acest caz, In schimbul malerialelor
rezumat datele despre birnici obtinute la firA insemnState din primul deceniu al seco-
,,alegcrea Indreptarilor", doar pentru plaint lului, In volum si-ar fi gasit loc materialele
Prahovei gi plasa Scaieni, desi fn acest dosar mult mai importanle dintre 1850 1859 si ar
voluminos sint astfel de statistici pentru majo- fi Intregit informatiile despre dezvoltarea
ritatea judetelor. social-economicil a Tzlrii Romlnesti pina la
acel moment de cotituril pe care-I reprezinta
Unirea Tarilor Romlne, cind se intra intr-o
Importanta gi utilitatea majoritAtii docu- noun fazd de dezvoltare In cadrul statului
mentelor publicate fn culegerca de care ne national. In feint acesta cercetatorului i -ar
ocupilm, prima de acest fel la noi, ramine fi fost inlesnita urmArirea problemelor In con-
incontestabilii. tinuare Willi la un moment care, prin sine,
Aceste documente ne aratii procesul de constitute o delimitare fn timp. Asa cum s-a
dezvoltare tot mai intense a modului de pro- procedat, perioada 1851-1859 ramlne deo-
ductie capitalist, ne dezvaluie schimbarile care camdatd putin cercetata pc baLS de material
se produc atit In Wad cit si in suprastructurii. inedit.
Sint de facut Insri mai multe observatii In culegere nu s-a dat nici un document
critice asupra modului cum au fost Intocmite din anul 1821, probabil din cauza cii un colec
volumele, cum a fost selectionat si organizat tiv de la Institutul de Istorie a cities documen-
materialul. tele privind nIscoala din 1821. Or, In acele
Inainte de toate, ni se pare ca nu este volume s-au inclus numai documentele legate
de probleina rfiscoalei. ExistA Insa, mai ales
I Asa shit prezentate : catagrafia birni- In a doua jumatate a anului 1821, documente
eilor din judetele Prahova (doc. 96), Angel si tot allt de caracteristice pentru problemele
Muscel din 1814 (doc. 100); catagrafia bir- economice ca Ii cele din anii urmatori, cu-
nicilor din toate judetele pe anul 1819 prinse to volumele ce constituie obiectul
(doc. 142) ; statistica lucrAtorilor de la Ocnele recenziei de fatA. 0 serie de acte din 1821
Mari din 1830 (doc. 326); statistica din 1835 privind situatia comertului, circulatia banilor,
a patentarilor (doc. 446) si altele. darea politelor, si-ar 'fi meritat locul in cule-
www.dacoromanica.ro
270 RECENZII 4
gere. In privinja anului 1821 era de adoptat care luase in arendA mai multe mosii, confine
aceeast pozijie lima In privinja anului revo- documente privind negojul. producjia realizata
lujionar 1848, pentru care s-au dat 28 de pe mosii, valorificarea produselor agricole etc.
documente. Nu s-a folosit pentru volume nici un docu-
Considerdm lards' o lipsa ca depistarea ment din acest fond aflator tot la Arhivele
fondurilor s-a limitat doar la Arhivele Statului Statului din Bucuresti.
din Bucuresti. Daca cercetarea principalelor Fondurile manastiresti pare cA au lost
fonduri arhivistice din provincie a lost peste cercetate numai la suprafaja. In documentele
putinja, atunci macar celelalte depozite din zise netrebnice" ale mitropoliei din Bucu-
Bucuresti ar fi trebuit cercetate. La secjia de resti se 13:hese diverse informajii interesante
manuscrise a Bibliotecii Academiei R.P.R. se ca de pilda : descrierea din 1823 a morii de
gasesc o serie de documente importante.pentru hirtie a lui Udrizky, descrierea tipografiei de la
problemele urmarite, unele chiar mai caracte- cismeaua lui Mavrogheni etc. La grefele tribu-
ristice cleat cele gasite in Arhivele Statului. naltlor, de asemenea nefolosite, se gasesc iarasi
Marea arhiva a casei comerciale Hagi Pop informajii inedite, precum slut listele de
depozitata la Academies folosita foarte pujin marfuri in pravalii si prejurile lor.
In trecut, confine material important privind Desigur CA selecjia din muljimea mate-
indeosebi comerjul sl circulajia monedei cAreia rialelor a documentelor celor mai reprezen-
In volumele de faja i s-a acordat un spajiu tative nu a lost usoarA. Nu stim data a fost
Insemnat. decisiva trierea fAcuta cu prilejul depistarii
0 scurta incursiune in arhiva Ministerului si transcrierii materialului, sau aceea facuta
de Externe s-ar fi soldat cu culegerea de dupA transcriere si la pregatirea publicajiei.
informajii documentare importante privind Judeclnd dupa unele observajii facute iii
dezvoltarea navigajiei pe Dunare si marirea note, materialul transcris a fost foarte nume-
traficului de mArfuri In porturile noastre. Nu ros. In once caz, s-a produs ceea ce este aproape
ar fi fost lipsita de rezultate si depistarea de inevitabil la organizarea unei culegeri ca
fonduri de la Muzeul de istorie a orasului aceasta in care sint urmArite concomitent mai
Bucuresti. multe probleme, pe o perioada de jumatate de
Ni se pare oarecum surprinzAtor ca &liar secol : pe de o parte, In culegere au fost intro-
nici din Arhivele Statului, din Bucuresti nu duse unele documente lipsite de importanja,
au fost folosite unele fonduri mai importante. iar pe de alts parte au lost eliminate la triere
Astfel, marele fond al Obstescului control" documente importante, unele de mina intli.
a fost ignorat cu totul, deli cuprinde date Nu ne spun nimich documentele privind
foarte importante pentru toata perioada diverse procese pentru datorii de bani parti-
1830-1850. Printre altele, acolo se gasesc culare (doe. 112, 118, 302), sau acelea referi-
informajii de cele mai multe on complete toare la objinerea de pasapoarte (doc. 136,
privind : exportul tuturor produselor si taxele 137, 344) z si nici acelea referitoare la morii
vamale Incasate ; sumele varsate catre Poarta intimplatoare (doc. 355) sau Insemnarea cu-
statistica pe mai multi ani a vitelor eXistente prinzind doar riumele schelelor (doe. 337).
in jarA pe suhaturi, taiate la zahanale si Documental nr. 248 referitor la berarul
eXportate ; veniturile Incasate de la oierii G. Krebs, iarasi nu lamureste nimic si ar fi fost
transilvaneni ; cele Incasate de pe domeniul foarte indicat sA se menjioneze ca nota la
Giurgiului, intrat in stApInirea jarii cu Ince- doc. 240, dui:a cum o serie de alte documente
pere din 1831 exportul cervisului si al seului, incluse In volume ar fi lost plasate mai bine
socoteli defalcate si globale pentru producjia la note. Se dá un document (nr. 105), lipsit de
si vinzarea sari!, pentru arendarea ocnelor importanja de altf el, cu pricina lui N. Mustacov
to diversi ani, facerea drumurilor si a podu- pentru o tovarhsie negustoreascA. Or, pricini
rilor etc. Datele din materialele acestui fond de acestea ale Mustacovilor (care sint trei
slut mult mai concludente cleat acelea cu fraji) shit numeroase si merg pina In 1830
caracter sporadic, date In volum pentru acest chiar mai tirziu s.
leasi probleme1. Prin eliminarea documentelor lipsite de
Arhiva necercetata pina acum a casei
comerciale a lui Hagi Ianus din Craiova, 2 Ce insemnatate are pentru economic
faptul cA M. VacAreasca pleacA peste granija
1 Otcupul de saline (doe. 324, 330 si cu douA slugi ? (doc. 344).
455), exportul de sare In 1846 (doc. 447, 458), 3 De altfel N. Mustacov si St. Jivcovici
exportul de vite, in 1831 (doc. 346, 348) si au numai supusenie rush, unul fiind bulgar, iar
In 1833 (doc. 397), exportul de cervix In 1833 celalalt slrb. Despre acesta din urmA shit
si 1844 (doc. 387 si 642) facerea podvezilor In documente mai importante ti fondul Hagi
1826, 1827 si 1833 (doc. 250, 266 si 639). I anu s.
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII 271
importantd si a celor de mica insemnAtate s-ar trebuia semnalat prin introducerea in volum
fi cIstigat spatiu pentru alte documente, mai a documentului respectiv, de vreme ce se
importante si mai caracteristice, ridicIndu-se semnaleazA faptul minor ca arestatil obisnuiti
prin aceasta si valoarea documentary a volu- sint pusi O. Inca tizic" (doe. 372). Din aseza-
melor. Astfel, documente mult mai caracte- mlntul la care ne referim In rIndurile de mai
ristice pentru pricinile tovarasiilor negusto- sus se cunoaste numai capitolul privind retri-
rest se gasesc la desfiintata mute comerciald buirea lucratorilor dupd 1833, publicat in
din Bucuresti si la Logofetia dreptatii ale carol- Analete partamentare. Restul nu este cunoscut.
fonduri nu au fost folosite. Fatd de uncle Textul asezdmintului si actele anexe lui, alcd-
informatii de mai mica importanta privitoare tuind un dosar aparte, ar fi trebuit neapdrat
la pacurd, ar fi fost de preferat documentul sd fie date in colectia de fatd, deoarece ele
din condica 103 (pe 7 file) In care se descrie arati baza framintArilor atit de puternice ale
modul de sapare a puturilor de pacura, volumul lucrAtorilor. Fara cunoasterea asezdmintului,
si productia realizata In aceste puturi, precum ele rdmin neintelese pentru cititor. Astfel
si metodele de scoatere a pacurei cu vedrele. colectia a fost lipsita de un document de prima
In privinta untului, ar fi fost nimerit si se importantd care corespunde intocmai titlului
dea documentul din 1823 (Condica domneasca volumelor si care lamureste In fond ceea ce
102, f. 294-295) referitor la darea untului se intImpla in suprafata si se vede in cele
pentru cetatea Vidinului, dupd categoriile ctteva documente din 1832 ref eritoare la
sociale. rdzvratirea lucratorilor. In lumina prevede-
Aceste citeva exemple vor sd sugereze rilor asezamintului, cititorul ar fi inteles mai
numai cam ce fel de acte ar Ii putut fi prefe- bine sensul documentului nr. 464 privind
rate in locul acelora care nu si-ar avea locul folosirea detinutilor la tilierea aril precum si
In culegere. doe. nr. 598 din 1843 In care este vorba de
Exists insa uncle documente de bazA cloud zile de odihnd pe saptAmInd, la care se
care, dupli ptrerea noastrA, In nici un caz nu cerea acum sä se adauge a treia 1. Asadar
ar fi trebuit a lipseascd din volume. Sa fenomenul ar fi putut fi inteles mai bine In
ludm, de pildd, problema lucratorilor de la desfasurarea lui.
ocne. S-a facut bine ca s-au dat mai multe Un alt exemplu de documente care ar fi
acte din 1832 despre luptele lucratorilor impo- trebuit incluse neconditionat in volum se
triva exploatarii. Ar fi fost foarte bine deed refers la stramutarea locuitorilor peste Dunare.
s-ar. fi dat documente si despre nesupunerea In aceasta privinta se dau cloud documente
lor In 1831 si a doua mare razvrAtire a lor din (145 si 210) lipsite de mice semnificatie.
ianuarie 1833, precum si jalbele lor din 1834. Intr-unul din ele este vorba doar de intentia
Din aceste documente reiese In mod si mai unui sat de a se stramuta. In lot de docu-
concret situatia grea a lucratorilor de la ocne. mente lapidare care semnaleaza doar intentii
Nesupunerea din 1831 Incepe In urma unei to impune fill% doar si poate sa dam docu-
vizite la ocne a lui Kiselev care a ramas pro- mente care relateazd fapte si actiuni concrete.
fund impresionat de starea grea a lucratorilor. In ce priveste stramutarea peste Dunare a
Prin lupta lor din 1831-1832 lucratorii au locuitorilor care fug de exploatare, exists tot
determinat elaborarea unui asezamInt special la Arhivele Statului destul de numeroase
prin care se reglementa situatia lor. Cum din documente edificatoare, cu date concrete, din
teXtul definitiv al asezdmIntului pus in apli- anii 1831-1835. Nici unul dintre aceste docu-
care Inceptnd din ianuarie 1833, a Yost ornisd mente, inedite, nu apare In culegerea de care
prevederea unor drepturi care au figurat In este vorbh.
protect, dupd cererea lor, lucratorii de in Uncle greseli comise la depistarea sau
Telega si de la Slanic an organizat o adevdrata trierea materialului pot avea drept consecinta
grevd comma*. Din actele Intocmite In legAturd falsificarea de-a dreptul a realitatil Este cazul,
cu elaborarea asezdmintului se constatd situa- de pada, cu documentul nr. 173 din anul 1823,
tia lucratorilor, a obligallilor si a retributiei referitor la cele trei ponturi pentru obligatiile
lor in anii 1826, 1882 si dupd punerea In apli- clacasilor stabilite de Grig. Ghica si adaugate
care a prevederilor asezdmintului. Aceste acte, la pravild. Documentul fiind dat ea atare In
cum si textul Insusi al asezamtntului, oglindesc volum, fail a fi coroborat cu alte documente In
intensificarea exploatdrii lucratorilor In urma cauza, lass sa se inteleaga ca prevederile dispo-
maririi productiei de sere. Se propuneau zitiei lui Ghica au rdmas pentru totdeauna in
masuri pentru adoptarea unui sistem de ex- vigoare. In realitate tusk aceste ponturi an
tractie a sdrii mai avansat si se cauta isco-
direa vreunei masini" de folosit la trierea 1 Cele cloud zile de odihna pe saptamind
bolovanilor de sare. Sint trecuti acum la In vigoare fusesera oblinute prin luptele din
munca de Mere a saris si detinutii, fapt care 1833.
www.dacoromanica.ro
272 RECENZII 6
fost abrogate In octombrie 1824 (Condica eft de apilsatoare pentru tars erau datorlile
.domneasca 103, p. 351-352). Trebuia dcci publice, dace la documentul 192 s-ar fi men-
neaparat sa Sc dea fn volum si porunca de tionat In nota socoteala datoriilor Intocmita
abrogare a dispozitiei In cauza, dupa cum de In martie 1825 (Condica domneasca 125,
asemenea au trebuit sa fie date si actele din p. 289-293, 300-310) din care se constata ca
care se vede ce anume a determinat introdu- tam mai ramlnea datoare cu aproape jumatate
cerea ponturilor respective In 18231. (Condica din suma initiala a datoriilor ramase din ras-
domneasca 105, p. 26, 79 ; condica velitilor coala din 1821 si de pe urma ocupatiei turcesti.
boicri 1122, p. 105-106). Dace nu se dadeau Prin sistemul de note publicatia ar fi
integral, aceste acte trebuiau cel putin mentio- cistigat foarte mult.
nate In note. Comasarea trimiterilor la diverse dosare
In general, aparatul critic este foarte pentru aceleasi ado nu ar fi merit spatiul
redus. Folosirea sistemului de note si comen- tipografic si nu ar fi incarcat textele, deoarece
tarii Intr-o masura mult mai 'argil, ar fi dat s-ar fi eliminat nesfirsita repetare a abrevierii
putinta sa se valorifice o seric de materiale Arh. St. Buc.", fiind de prisos Intr-o colectie
lasate la o parte In urma selectionarii ; tot- care nu cuprincle materiale din vreun alt
°data colectia s-ar fi Imbogatit prin sistemul depozit decit Arhivele Statului din Bucuresti.
notelor si ar fi fost Inlaturate multe dintre O simplil precizare In introducere ar fi rczolvat
neajunsurile aratate. aceasta chestiune de amanunt. Nu este nece-
In mica masura asemenea note au fost sari reproducerea fn Intregime a titlului de
Intocmite doar la volumul II (doe. 364, 366, dosar, facuta la o serie de documente (286,
368, 370 371, 376, 389 si 446). Apare ca 276, 316, 342, 363). Este bine, In schimb,
Intimplatoare mentiunea la doe. 314 a unui ca la manuscrisele cu doua serii de numerotare
alt document adiacent ; asemenea trimiteri la a filelor sau paginilor s-au indicat ambele
alto surse ar fi trebuit facute mai multe. In numerotilri.
volumul I, s-au facut In note doar unele Regestcle au fost bine Intocmite. Doer In
precizari lapidare, uneori utile (doc. 114, citeva cazuri, ele nu corespund Intocmai con-
referitor la socotirea a 120 bani Intr-un leu). tinutului documentelor. Astfel, la doc. 35,
Diferitele formulari folosite pentru a arata formularea.din regest denatureaza putin sensul
in note ca o anafora a fost aprobata de domn documentului, nefiind vorba de Intarirea unor
ar fi putut fi evitate printr-o singura formula privilegii, ci de introducerea pentru prima data
plasata la sflrsitul documentului, In paranteze. In Tara RomIneasca a unui sistem de eXtragere
Textul rezolutici domnesti nu se reproduce a carbunelui. La documentele 315-316 putea
jos (cum s-a facut la doc. 183 si 189), ci dupa fi de ajuns un singur regest In loc de trei,
document, cum s-a facut Ia alte documente subiectul fiind la toate identic ; la doc. 274 este
Indeosebi In volumul II. Nu are rost sa se inexact ca se piing sapunarii, cum se afirma
Sacs In nota o precizare de genul acesteia : In regest, ci j alba este introdusa de lumInararit
In document Intarirea se aft l plasata deasupra de sou.
zapisului" (doc. 185). Probleme de datare nu an existat, docu-
In note ar fi putut fi mentionate sau mentele fiind de obicei datate In original. In
redate fragmentar alte documente legate de o putinele cazuri, cind data totusi a fost identi-
problema sau de o persoana. Astfel la cererea ficata sau completata de editor, ea trebuia
lui N. Baleanu (doce 559) pentru Infiintarea pusa In paranteze drepte, ceea ce nu s-a facut.
fabricii" de 'Artie (dosarul 4146/1839), ar fi In aceasta ordine de idei, credem ca prin-
lost locul nimerit de a mentions In nota de la cipiul organizarii cronologice a materialelor,
subsol ca acelasi boier s-a pregiltit sä mai facil qus 'Ana la extrem, a fost ran Inteles si prea
o fabrics" de postav (dosarul 4147 1839) si rigid. Intelegindu-se mecanic problema ordinei
alta de sapun (dosarul 2455/1840). In acelasi cronologice, de multe on a fost rupta In mod
fel ar fi putut fi semnalate si fabricile" de fortat unitatea fondului de provenienta a
faclii (1640/1837), de macaroane (1211/1843), materialului ajungindu-se la o shits farlmitare
de sapun din gnu (3642/1837) etc. a lui. Astfel, numai pentru ca poarta data
La fel se putea proceda si cu documentele unei alto zile, rezolutia domneasca la anafo-
privind alto probleme specifice. De exemplu, raua inaintata In problema fabricit de Ia
cititorul ar fi fost mai bine informat si lamurit Marcuta (doc. 186) a fost socotita ca document
aparte si plasata dupa alto patru documente
1 Este inexact ca dares gainii si a puiului (fila 191). De fapt ea constitute Impreuna cu
constituie o Inlesnire, cum s-a formulat In anaforaua un singur document si trebuia sa-i
regestul documentului despre ponturi. Aceasta urmeze imediat, sub acelasi numar de ordine
este doar o afirmatie formals facuta In textul al ei. La fel la doc. 420 si 422 referitoare la
documentului. Infiintarea societatli de agriculture, ca si la
www.dacoromanica.ro
7 RECENZII 273
doe. 508 si 510, unul constituind raspunsul adoptarea sistemului de puncre In anexa a
imediat la Intrebarea puss In celalalt. Aceeasi documentelor ulterioare ca datare la docu-
e situatia la documentele perechi : 512 si inentul de bud, sau prin redarea fragmentary
514 ; 662 si 664 ; 676 si 685; 667, 675 si 686 ; In note a unora dintre ele.
724 si 726, 732 si 734. 756 si 758; 763 si 765 Problema fixarii unor delimitari crono-
Intro care s-au intercalat documente privind logice mai juste pentru culegerea de docu-
cu totul alte probleme. In problema unei mori mente datii in volumele recenzate, problema
este introdusa, de pitch, problema unor boi sclectionarii mai atenta si mai justa a docu-
(doe. 724-726). Alta data aceasta intercalare mentelor, a valorificarii prin note a documen-
este dubla. De exemplu la nr. 732-735 alter- telor eliminate dar totusi importante si a apli-
neazd documente privitoare la Globul"Ote- carii mai creatoare a principiului cronologi-
telisanuGlobul" Otetelisanu, in be ca zarii, ar fi trebuit sa stea mai mult In atentia
documentele referitoare la aceeasi chestiune lui I. Cojocaru.
sa fie In mod firesc alaturate. Asadar, numai Editura stiintifica care a publicat aceste
din Intimplare au 'limas laolilta, Invecinate, volume, ar fi trebuit sa asigure publicatiei
documentele din acelasi fond de la numercle un nivel mai ridicat din punctul de vedere al
618 -619; 576-577, 753-754 etc. Aplicarea continutului krecum si al tchnoredactarii.
mecanica si uneori fara discernamint a crite-
riului ordinei cronologice a facut O. fie plasate
In urma unele documente care de fapt trebuiau
sa stea Inaintea altora. La clasare nu s-a tinut Cu toate lipsurile aratate, a caror hilatu-
seamy si de continutul documentelor. Docu- rare ar fi ridicat si mai mult valoarca acestor
inentul 432 trcbuia pus Inaintea lui 431, cad, volume de documente, ele sint totusi, si vor
deli slut din aceeasi zi, acesta din urma con- ramlne, un instrument pretios pentru cunoas-
stitute un raspuns la primal si ca atare trebuie terea situatiei social-economice a Tarii Roml-
sa-i urmeze aceluia, iar nu invers. Docu- nesti in prima jumatate a secolului al XIX-lea.
mentul 563, datat numai cu anal (1839) tre- Culegerea este valoroasa si ca mijloc de infor-
buia plasat inaintea lui 560, datat In 2 octom- mare accesibila unui cerc mai larg de cititori
brie acelasi an, deoarece In acesta din urma se si oameni de cultura.
arata masura luata In urma jalbel obstei din Specialistii tsi pot usura munca de cerce-
mahalaua Radu Vodil, care trebuia datata de tare recurgind la materialul documentar pu-
editor la 1 sau 2 octombrie, In paranteze. blicat In volumele recenzate. Prevenim trim
Aceeasi e situatia cu doe. 591 care trcbuia ca pentru aprofundarea diferitelor aspecte ale
plasat Inaintea lui 589 ; cu doc. 655 care tre- problemelor cuprinse In aceste materials, ele
buia sa urmeze imediat documentului 653 ; nu sint niciodata suficiente, si completarea si
doe. 499 trebuia sa preceada pe 497 ; doe. precizarea informatiilor direct din fondurile
659 trebuia pus lingo 674, iar 779 lIngil 769. arhivistice ramlne obligatorie.
In aceste cazuri, 5i in altele similare,
problema s-ar fi rezolvat foarte bine prin S. /ancovici
'WILLIAM Z. FOSTER, Istoria celor trei Internationale

Bucuresti, Ed. politica, 1958, 675 p.
Calea parcursa de mlscarca muncito- Prezentarea isloriei celci mai res olu-
reasca internationals de la Inceputuri Edna In tionare si cuprinzatoare miscari sociale din
zilele noastre, constituic obiectul lucrarii cei peste o sutd de ant care au trecut de chid
Istoria celor trei Internationale" de W. Z. proletariatul s-a afirmat ca o forta politica
Foster, presedintele de onoare al Partidului pe arena mondial., a permis autorului sa
Comunist din S.U.A., remarcabil activist traga concluzia, singura justa, pe baza
al miscarii comuniste contemporane. legilor objective ale dezvoltarii sociale ca
mill- In timp ce capitalismul este In mod iremediabil
Cu o profunzime caracteristica condamnat la picire, socialismul se indreapta
tantului comunist, autorul analizeaza de pc cu payi repezi catre o victoric deplina pc
pozitiile martKism-lenirdsmului luptele de class intregul glob" 1
pe care proletariatul le duce pentru inlatu-
rarea exploatiirii omului de catre om si 1 IV. Foster, Istoria celor trig Interna-
instaurarea unei orinduiri sociale not. (ionale. Ed. politiea, Buc., 1958, p. 675.
18 - c. 2681
www.dacoromanica.ro
2'74 RECENZII 8
Istoria celor trei Internationale repre- proletariatului apar si primele tendinte anti-
zinta o contributie valoroasa la istoriografia capitaliste manifestate prin miscarea char-
marxista, la tezaurul ideologic al partidelor lista din Anglia si opera socialistilor utopici.
comuniste gi muncitoresti, avtnd un rol Elaborarea socialismului stiintific de care
deosebit In educarea tinerei generatii de Marx si Engels a constituit principala cucerire
comunisti. In aceasta carte, experienta de revolutionara a clasei muncitoare In aceasta
conducator comunist, acumulata timp de etapa, teoria revolutionara care avea sd se
peste jumatate de secol, se imbina cu cunoas- transforme, cuprinzind masele, Intr-o forte
terea profunda a marxism-leninismului, a materiala. Acest lucru a fost marcat prin
llteraturii izvoarelor cercetate, ceea ce aparitia primului program revolutionar al
Confers lucrarii o malts tinuta Sfiinliffia. miscarii muncitoresti Manifestul Partidului
Aceasta opera este rolul unei lndelungate Comunist.
preocupari s1 incursiuni, atit In istoria Americii, Baca Inainte de 1848, miscarea socia-
dupe cum dovedesc lucrarile : Schild a lists se caracteriza printr-o totals confuzie
istoriei politice a celor doud Americi, ant In domeniulorganizatoric, cit si In cel al
Istoria Parlidului Comunist din Stalele Unite metodelor de lupta $i al scopului politic pe care
nle Americii, Istoria si lupta poporului negru 11 urmarea, Manifestul Partidului Comunist
din S.U.A., cit ,si a miqcdrii muncitoreqti. a constituit o piatra de hotar. Dupe cum
Ultima carte a lui W. Foster este in releva autorul, Manifestul a maturat dintr-o
acelali timp un omagiu adus luptei duse de singura lovitura tot idealismul, ignoranta
proletariat si victoriilor obtinute de acesta si eclectismul care domneau aici (In miscarea
In decursul unui secol. muncitoreasca, n.n.) si a asezat pentru prima
Istoria celor trei Internationale consti- oars miscarea socialists pe o baza stiintifica"1.
tuie pentru istoricul Marxist un model de Sint explicate cauzele si urmarile revo-
analiza de pe pozitiile materialismului istoric lutiei de la 1848 In Europa si rolul pe care
.a miscarii muncitoresti. 0 pozitie combative, proletariatul In formare 1-a avut In aceste
de intransigents revolutionara Impotriva tuturor revolutii. Mark si Engels au tras Invatamin-
-curentelor antimarxiste, de lupta contra tele necesare din desfasuarea anului revolu-
revizionistilor de orice nuanta, propagarea tionar 1848. Ei an Inteles ca revolutia burgheza
unui internationalism proletar consecvent, -,- nu constituie decit un prim pas spre o revo-
strabat ca un fir rosu intreaga lucrare. lutie proletara. Dar cea mai importanta
De'i sintetizeaza un imens material concluzie pe care au tras-o, a fost aceea a
faptic, Intr-o perioada In care procesul necesitatii organiz.rii si unirii noii clase pe
istoric cunoaste un ritm accelerat, chid plan international. Asociatia Internationale
masele populare luminate de o teorie revo- a Muncitorilor a fost tntemeiata la 28 sep-
lutionara noun Isi fduresc cu, adevarat propria tembrie 1864, la Londra. W. Foster mentio-
for istorie, lucrarea, scrisa intr-un stil curator neaza Inca de la lnceput caracterul profund
si viol, se citeste cu usurinta si placere. internationalist al miscarii proletare. Acest
CuvInttil introductiv at Editurii poli- principiu a stat la baza primei organizatii
tica care prefateaza aceasta traducere din muncitoresti mondiale si a constituit piatra
limba engleza, pe linga meritul de a prezenta de Incercare a tuturor partidelor comuniste
succint problemele principale ale lucrarii, si muncitoresti. Maturitatea politica a unei
atrage atentia cititorului asupra unor lacune miscari muncitoresti date arata autorul
si scapari, inerente unei lucrari de asetrgnea poate fi apreciata dupe masura to care ea
proportii In unele chestiuni de detaliu, ca este patrunsa de spiritul internationalist 2".
de exemplu : asupra caracterului razboaielor In conditiile actuale nerespectarea acestui
balcanice, In legatura cu data formarii parti- principiu fundamental trebuie cu ant mai
dului bolsevic, cit si problema atitudinii mult condamnat cu eft el a fost verificat de
partidelor social-democrate din Internatio- istorie. Diferitele teorii" nationaliste ale
nala a II-a fats de primul razboi mondial. revizionismului contemporan, despre ata zisa
Pentru a Intelege procesul de formare al independents a partidelor comuniste au suferit
proletariatului si inceputurile miscarii munci- un esec total, iar In lupta Cu ele unitatea sl
toresti, autorul prezinta situatia economics solidaritatea miscarii comuniste s-a consolidat.
si politica generals de la mijlocul secolului W. Foster face analiza Manifestului Consti-
trecut, caracterizata prin revolutia industrials tutiv al Asociatiei Internationale a Munci-
care avea sa confirme consolidarea politica torilor, prima ei declaratie programatica si a
deplina a capitalismuluL Acest proces era statutului relevind meritele lui Marx In elabo-
indisolubil legat de aparitia unei clase not
cu interese deosebite, menita sa desavIrseasca 1 W. Foster, op. cit., p. 17.
procesul istoric. Inca de la inceputul formarii 2 Ibidem, p. 39.
www.dacoromanica.ro
9 RECENZII 275
rarea acestor documente de mare importanta William Foster analizeazd pe larg desfd-
politica. Programul Internationalei mentiona surarea primei revolutii proletare din lume
ca o conditie esentiala pentru eliberarea si sprijinul pe care Asociatia International:)
proletariatului necesitatea cuceririi puterii a Muncitorilor 1-a acordat Comunei din Paris.
politice cu scopul de a obtine drepturi si Din initiative si sub conducerea directd a
datorii egale pentru masele populare, pentru lui Marx si Engels, diferitele sectii ale Inter -
desfiintarea oricgrei dominatii de clasd. nationalei an ajutat prin toate mijloacele
Manifestul Constitutiv se declare de asemenea Comuna care lupta pe baricade. intr-un
pentru o politica eXternd democratica gi timp scurt In conditiile deosebit de grele
iubitoare de pace, problemd asupra careia ale rdzboiului civil, Comuna a Infaptuit
s-a revenit la diferite congrese ale Internatio- lucruri marete. SlAbiciunea ei fundamen-
nalei I, ceea a dovedeste Indelungate traditii tala a constat in aceea cd comunarzii an aveau
In lupta Impotriva rdzboiului, pe care clasa un partid 5i un program de actiune. Se impunea
muncitoare le are Inca. de la primii ei pasi mai mull& ho Were In rezolvarea unor probleme
pe arena politica. de care depindea soarta et.
W. Foster subliniazd faptul ca. istoria Marx a acordat o atentie deosebita acti
Internationalei I este istoria unei dispute vitatii Comunei, trAgInd importante concluzii
continue cu diferitele curente mic burgheze ca : teoretice $i practice pentru viitorul miscarii
blanquism, proudhonism, lassallianism, baku- muncitoresti. Experienta istorica a Comunei
ninism etc. Marx si Engels au dus o luptd relevd autorul arata necesitatea absolutA
neintrerupta Impotriva trade-unionismului pur, pentru muncitorii din toate Odle de a-si
adica a economismului de mai tirziu- Dife- avea un partid comunist puternic calduzitor
ritele congrese au confirmat justetea punc- si disciplinat" ; cd muncitorii dupa cucerirea
tului de vedere marxist in lupta cu dife- puterii trebuie salt creieze un stat propriu
ritele curente de dreapta sau de stinga. de tip nou ; cd ei trebuie sa. Infdptuiascd
Congresul de la Geneva (1866) a dat dictatura proletariatului. Cu toata infrin-
o juste apreciere activitatii sindicatelor, gerea ei, Comuna din Paris a fost primul mare
ardtind cd pe lingd revendicdrile de natura succes revolutionar al clasei muncitoare
economicA, sindicatele ca organizatii de Internationale, dovedind practic justetea teo-
clasa ale proletariatului trebuie sd acorde retied a invAtaturii marxiste.
o atentie mai mare activitatii politice, pentru Dupd Comuna din Paris cind apar germeni i
desfiintarea sistemului muncii salariate. imperialismului, in conditiilepersecutdrii mem-
Proudhonismul, curent de dreapta care brilor Internationale' I de cdtre burghezie,
nega lupta de clasd, declarindu -se Impotriva in imprejurdrile unei lupte interne ascutite
sindicatelor, a grevelor, a mdririi salariilor, dupd Congresul de la Haga din 1872, la propu-
a fost infant la Congresul de la Lausanne nerea lui Engels, sediul Internationalei I
(1867) si Bruxelles (1868). Autorul arata
se mad In America. \V. Foster aduce date
not In legdturd cu activitatea Internatio-
lupta energica dusd de Marx Impotriva nalei in S.U.A. Congresul Internationale
teoriei mic-burgheze a lui Lassalle. Marx a Intrunit la 15 iulie 1876 la Filadelfia adopt)
supus unei critici ascutite asa numita lege masura cu privire la dizolvarea Consiliului
de aramd a salariului". general al A.I.M. Cauza principald pentru
Victoria asupra bakuninismului a fost care Internationala I s-a autodizolvat a fost
obtinutd de marxisti abia la Congresul de la faptul cd In vremea aceea capitalismul antra
Haga in 1872. Curent de stinga" de naturd Intr-o noun fazd de dezvoltare, impunind
anarhista, bakuninismul nu intelegea rolul not sarcini $i metode de luptd clasei munci-
revolutionar al clasei muncitoare $i necesi- toare, pe care ea nu mai era in stare sa le
tatea fundamentald a fauririi unui partid Indeplineascd. Sarcinile not care se puneau
inchegat care sa instaureze o dictatura a in fate clasei muncitoare trebuiau sd revind
proletariatului. In primul rind noilor miscari muncitorelti
Principalele probleme ale timpului au nationale in creltere din diferite tar' cu un
atras atentia congreselor Internationale'. Lupta caracter mult mai larg.
de eliberare a poporului polonez, rdzboiul Sarcinile principale din Wile industriale
civil din S.U.A., problema irlandezd, an pre- de a construi sindicate de masa, de a orga-
ocupat Indeaproape pe conducAtorii munci- niza pe plan international partide socialiste
torimii. Diferitele rezolutii an pus bazele si muncitoresti care sa desfasoare o maned de
unor rezolvdri juste, de pe pozitii inaintate, educatie marxistd fusesera indeplinite de
a problemei nationale $i a luptei pe care prima organizatie mondiald a muncitorilor.
clasa muncitoare trebuie permanent sa o Foster precizeazA ca. In mod concret
ducd Impotriva rdzboaielor. Internationala I a formulat politica clasei
www.dacoromanica.ro
276 RECENZJI 10
muncitoare fata de statul capitalist, a definit a lovi In solidaritatea de clasa a muncitorimii.

tunctiile principale ale partidului politic Oportunismul care cucerea treptat teren,
muncitoresc, a stabilit atitudinea proleta- paraliza initiativa de lupta a muncitorilor,
riatului fall de taranime, fata de problema urmarea sa reduca mi5carea muncitoreasca
nationals sl fata tie problema rilzbolului si la o simply anexit a partidelor burgheze.
a pacii. A.I.M. a Minima de asemenea raporlul Dupti ce explica originea oportunismului de
dintre revendicarile imediate si revolutia dreapta, W. Foster trece la combaterea dife-
proletara, precum 5i perspectivele dictaturii ritelor teze reformiste si revizioniste din
proletariatului. sinul Internationale' a II-a. Yn ultimii ani
Internationala I a pus haze trainice pentru ai vietii, Engels a dus o lupta sustinuta
triumful marxismului, al socialismului stiintific impotriva oportunismului de dreapta care
In glndirea, organizarea si politica rniscarii se dezvolla In P.S.D. German care, fiind
muncituresti mondiale 1" conchide autorul. col mai puternic partid politic, lsi punea
Yu partea a doua a cartii se trece la pecetea conceptiilor sale si asupra unei parti
analiza muncii desfasurate de Internationala din conducerca Internationale' a II-a. Con-
a II-a, apreciind ca pozitiva prima perioada gresele de in Bruxelles, Zurich si Lopdra
a activitatii ei. in perioada dintre dizolvarea tnregistrau o crestere a oportunismului de
Internationale' I si infiintarea Internatio- dreapta a Internationale'. Revizionismul lui
nale' a II-a, Marx si Engels au continuat sa E. Bernstein, iar mai tirzin tezele reformistc
conduct direct miscarea muncitoreasca In ale lui K. Kautski au facut sa alunece pe
plina dezvoltare. Slntem In epoca and iau o panty gresita nu numai P.S.D. German,
nastere majoritalea partidelor socaliste din dar ele au influentat negativ cursul Intregei
Europa si America. intemeietorii socialismului dezvoltari a miscarii muncitoresti. Toate
stiintilic au acordat o atentie deosebita parti- acestea, remarca Foster, au dus partidele
(lulu' socialist din Germania, ca cel mai Internationalei a Il-a la renuntarea treptatit
puternic partid politic al proletariatului. Con- a principiilor marxismului revolutionar si
ceptiile economice nejuste, atitudinea gresita la uitarea scopului final al miscarii munci-
lata de rolul statului burgliez,e apitularea In fata toresti.
tezelor lui Lassalle si alto principii ale progra- Dupa moartea lui Engels, oportunismul
sputa' tie la Gotha, au lost supuse unei critici de dreapta a hint amploare. Congresul at
ascutitc din partea lui Marx si Engels. Cu V-lea al Internationalei a II -a, care s-a
ocazia aniversarii unui veac de la Caderea Intrunit la Paris In 1900, a fost arena unor
Bastiliei, au lost puss la 14 iulie 1889 aprige dispute Intro curentele din miscarea
bazele celei de a doua Internationale Intr-un Inancitoreasca care se contufau tot mai precis.
congres tinut la Paris. Acest congres, dupa Participarea socialistului" Millerand in guver-
cum apreciaza autorul, dovedise ca marxismul nul burghez a fost problema In jurul careia
devenise curentul dominant In miscarea munci- s-au purtat discutiile.
toreasca mondiala in special in organizatia Rezolutia lui Guesde condamna In prin-
sa politica 2". Dar, Internationala a II-a cipiu actiunea lui Millerand, interzicInd
din 1889, ducinclu-51 activitatea intr-o perioada participarea_ soeialistilor In guvernele burgheze
(le dezvoltare relativ pasnica a capitalismului, fata de care trebuie adoptata o atitudine de
nu putea sl Inteleaga cit revolutia proletara opozitie dtrzit. Dreapta, care era in principiu
se cocea. De aceea, problemele revolutiei au pentru coalitiile partidului socialist cu parti-
lost mai path" discutate, congresele Interna- dele burgheze, a aprobat intrarea lui Millerand
tionalei a II-a ocupinclu-se mai cu seamy de In cabinetul francez, cohsiderind cit parti-
rezolvarea unor sarcini imediate ale luptei ciparea unui socialist Intr-un guvern burghez
de clash, ca lupta Impotriva militarismulul, inseamna incepulul revolutiei socialists. Cea
lupta pentru ziva de mulled de opt ore, mai funesta pozitie a lost aceea a centrului
largirea drepturilor electorale ale muncito- reprezentat do Kautski care sustinea ca
rilor, pentru o legislatie a muncii, pentru problema in discutie no era o problema de
particle muncitoresti socialiste, constituirea principiu, ci una de tactics, 5i In consecinta
de sindicate, cooperative etc. Capitalismul din sustinea ca congresul nu e dator sa adopte
marile titri industriale si Indeosebi coloniale, cu vreo hotarire In aceasta problema. Adoptarea
ajutorul profiturilor obtinute, trece la o rezolutiei centriste cu care a fost de acord In
politica de corupere a unei Orli din muncitori, cele din urma si dreapta, a constituit o Mien-
creind o aristocratic muncitoreasca care sa gere pentru aripa stInga prevestind Inca de
beneficieze de uncle avantagii cu scopul de pe acum, Incotro se alit Internationala.
W. Foster trece apoi la analiza cauzelor
1 W. Foster, op. cil p. 144. care au favorizat aparitia sf dezvoltarea revi-
a Ibielem, p. 163. zionismulti Pornind de la uncle trilsaturi
www.dacoromanica.ro
11 RECENZIf 27 7
ale perioadei timpurii a imperialismului ca Lupta Impotriva militarismului si a rat

expansiunea rapids si relativa stabilitate a boiului, care revenea pe ordinea de zi a fie
sistetnului capitalist, dezvoltarea marilor c5rui congres, a Post terra principals asupra
trusturi, o oarecare erestere a salariului real careia se purtau cele mai ample discutii. Sub
al muncitorilor, mai ales al celor calificati, presiunea opiniei publice muncitoresti tot mai
dczvoltarea luata de organizatiile economice puternice si a interventiilor tot mai insistent e
si politice ale clasei muncitoare, cncerirea de ale aripei de stInga, la congresele Internatio
catre muncitori a unor drepturi democratice nalei a Il-a s-au adoptat rezolutii care con
etc. Bernstein a tras concluzii gresite, cautind damnau r5zboiul si militarismul. Internatio
sa revizthasca tezele fundamentale ale lui nala se angaja In mod solemn ca In cazul i7-
Mark. W. Foster arata ca : Aceasta varie- bucnirii r5zboiului, partidele socialiste sa vo-
tate a oportunismului, Inrudit in mod organic teze impotriva trimiterii de trupe si a furni
cu acela al lui Millerand, era un produs direct z5rii mijloacelor materiale pentru razboi si de
al aparitiei imperialismului In general si al asemenea cd vor folosi criza economics $1
imperialismului german in special" 1. Bern- politica provocata (le razboi pentru a ridica
stein si-a propus sd revizuiasca marxismul popoarele la lupta $i a grabi astfel inlaturarea
alit In domeniul teoriei, cit si al practicei. dominatiei capitaliste de class" 8. In 1914, clnd
El se ridica impotriva tezelor de baza ale lui a izbucnit primul razboi mondial, majori
Marx ca : teoria plusvalorii, legea concentrarii tatea partidelor Internationalei a II-a au ig
capitalului, conceptiel materialiste a istoriei, norat complet aceste angajamente si au tradat
impotriva revolutlei socialiste si dictaturii Interesele clasei muncitoare, Impingindu-si
proletariatului. Programul antimarxist al popoarele In razboiul imperialist, proclamtnd
social-democratiei de dreapta expus de lozinca apararii patriei". Principala cauza a
Bernstein a Minas mult timp programul marii tradari releva autorul a lost so
socialismului oportunist. cial-sovinismul", adica aderarea la nationalis
In carte stilt analizate concluzille ce mul burghez al clasei capitaliste. Stinca de
se degaja din concesiile pe care le fac revizio- care s-a zdrobit In cele din urmd Internatio
nismului, acei conducatori din rindurile social - nala a H-a a lost sovinismul".
democratiei germane In frunte cu Kautski care, Critica ascutita facuta de Lenin social-
abandonind pozitiile marxismului revolutionar, sovinismului", a alunecarii principalelor par-
capituleaza in cele din urma In fats ideologiei tide din Internationala a II-a In mocirla na-
burgheze. tionalismului 151 p5streaza 015 in zilele noastre
Un interes deosebit prezinta analiza actualitatea. Votind credite de razboi, actio-
facuta de autor aparitiei leninismului, ca un find sub lozinca burgheza a apararii patriei",
curent nou In miscarea muncitoreasca si opo- partidele social-democrate au dus Interna
zitia pe care el o reprezenta impotriva revizio- tionala a II-a la faliment politic si ideologic
nismului indbusitor al Internationalei a II-a. Din momentul izbucnirii primului razboi
V. I. Lenin a aparat si dezvoltat fntreaga mondial, arata Foster, Internationala a II-a a
teorie marxista pe care revizionismul o aban- ramas o forts contrarevolutionara, o piedica
donase de mult. El a pornit la elaborarea In calea muncitorimii internationale spre so-
unui nou program revolutionar si a dezvoltat cialism" 8. Cu toate acestea, Internationala
marxismul asttel Inca se cuprinda numeroasele a II-a a avut si numeroase realizdri In lupta
probleme ridicate de epoca imperialismului pentru revendicdrile de zi cu zi, duclnd
In toate 2. Pe baza principiilor mar- munca pregatitoare, de educare, utild pentru
xiste, Lenin a dezvoltat not teze de o stringenta organizarea ulterioara a maselor proletare,
actualitate pentru miscarea muncitoreasca faurind in acela$i timp o vasty organizatie
internationala care avea sa dud' proletariatul economics si politica.
la victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie. Un rol deosebit In istoria miscarii munci-
Foster urmareste pas cu pas dezvoltarea pe toresti st comuniste internationalel-a constituit
care o is bolsevismul dupe 1903. Inceputurile Internationala a III-a, careia autorul Ii rezerva
dezvoltarii partidului in Rusia, prima revo- un spatiu foarte larg. Leninistii erau acela
lutie burgheza democratica din 1905-1907, carora istoria le impunea sarcina de a prelua
lupta ascutita pe care leninistii o duc impotriva traditiile revolutionare ale primei Interna-
mensevicilor, activitatea bolsevicilor la ulti- tionale, elementele pozitive din activitatea
mele congrese ale Internationalei a II-a, shit Internationalei a II-a si de a duce proleta-
probleme carora autorul le rezerva un spatiu riatul la asaltul lumii capitaliste, crelnd tot-
larg In lucrare.
3 Ibidem, p. 267.
4 Ibidem, p. 199.
1 W. Foster, op. eil., p. 201.
2 Ibidem, p. 213. 5 Ibidem, p. 277.
www.dacoromanica.ro
278 RECENZIk 12
°data o notaorganizatie de class a muncitorimii tradat, canalizlnd masele revolutionare pe un

cu adevarat mondiala. Desi primele inceputuri drum convenabil burgheziei, victoria revo-
ale Internationalei a III-a dateaza Inca de la lutiei din Germania ar fi Insemnat o lovitura
infiintarea gruparii bolsevice din Rusia, leni- mortals pentru capitalismul mondial si ar fi
nismul a devenit cu adevarat o miscare schimbat raportul de forte dintre socialism $i
revolutionara ceva mai ttrziu, mai ales capitalism, salvind omenirea de calamitatile
dupa tradarea intereselor clasei muncitoare celui de-al doilea razboi mondial. Referindu-se
de catre conducatorii oportunisti ai social- la pufernicul val de revolutii de dupa 1917,
democratiei. Singurul partid politic care autorul releva ca : Revolutia nu a trecut
a luat atitudine Impotriva razboiului imperia- prin aceleasi faze in toate rile si nici conti-
list a fost Partidul Comunist (bolsevic) din nutul ei politic nu a fost pretntindeni identic,
Rusia, condus de Lenin, demasctnd in acelasi dap omogenitatea fundamentals a Intregii
timp politica nationalists tradatoare a liderilor miscari a fost u5or de recunoscut $i nu se
oportunisti. Partidul Comunist nu s-a oprit putea tagadui ca era de esenta leninista" 1.
la jumatatea drumului, ci a dus proletariatul In aceste conditii de lnaintare victorioasa
rus la victoria Revolutiei Socialiste, transfor- a Revolutiei Socialiste, de vasta rAsturnare
mind razboiul imperialist In razboi civil. S-au revolutionara, cind milioane de oameni au fost
verificat practic tezele lui Mark referitoare la chemati la o viata politica activa, are loc la
necesitatea cuceririi puterii si ducerea luptei Moscova In martie 1919 Congresul de constituire
de class 'Ana la Instaurarea dictaturii prole- al celei de-a treia Internationale. Istoria
tariatului pa care Lenin, cu sprijinul maselor Internationalei Comuniste, care are o valoare
muncitoare din Rusia, le-a pus In practica. deosebit de mare, cu atit mai mult cu cit
Cele doua conferinte de la Zimmerwald W. Foster a facut timp Indelungat parte din
Kienthal aveau sa pregateasca terenul pentru conducerea ei, este prezentata In cadrul larg
crearea unei not Internationale. Desfasurarea al Intregii istorii contemporane. Este eviden-
revolutiei burghezo-democratice din martie tiat rolul Partidului Comunist condus de Lenin
1917 si transformarea ei In revolutie socialists si uria5a eXperienta acumulata in cursul
in octombrie au scos In evidenta mai pregnant Revolutiei Socialiste, cif si In construirea
necesitatea reorganizarii clasei muncitoare pe o socialismului. Rolul de conducator al P.C.U.S.
noua platforma revolutionara, concretizata prin In miscarea comunista internationala decurge
infiintarea Internationalei a III-a. din dezvoltarea fireasca a miscarii munci-
In lucrare stilt tratate cauzele, desfasu- toresti. P.C.U.S. si Internationala Comunista
rarea, strategia si tactica pe care bolsevicii au rezolvat problemele vitale ridicate de pro-
condusi de Lenin au urmat-o in diferitele cesul construirii noii orinduiri 5i de mi5carea
etape ale revolutiei din martie pins In octom- muncitoreasca internationals. Foster releva
brie 1917. Victoria Marti Revolutii Socialiste uriasa opera teoretica a lui Lenin pusa In slujba
din Octombrie a constituit un triumf al teoriei construirii socialismului 5i a Indrumarii mis-
leniniste despre revolutia socialists. Cititorul carii muncitoresti In ansamblu. Lucrarea lui
gaseste In carte primele masuri luate de gu- Lenin Stingismul, boala copilariei comunis-
vernul sovietic, adoptarea de catre congresul mului" constituie un indreptar pretios pentru
al II-lea al Sovietelor, Decretul asupra path §i tinerele partide comuniste In probleme prin-
Deoretul asupra pdmtntului, documente de cipiale ca : atitudinea fata de partidele poli-
importanta primordiala pentru consolidarea tice, fata de sindicatele oportuniste, activi-
cuceririlor revolutiei. Lupta Impotriva devia- tatea parlamentara etc. Congresul al II-lea al
torilor, rezalvarea problemei nationale, prega- Internationalei a III-a este apreciat de autor
tirea pentru apararea tinerei republici munci- ca fiind unul din cele mai importante congrese.
toresti-taranesti, shit analizate pe larg. W. Cele 21 de conditii pentru afiliere la Interna-
Foster insists In lucrarea sa asupra importantei tionala a III-a reprezentau conceptia leninistA
internationale pe care o are revolutia proletara despre noua organizare 5i orientare a parti-
din Rusia $i nriasa influenta pe care a exer- dului de tip nou, despre organizarea pe baza
citat-o asupra miscarii muncitoresti mondiale. centralismului democratic a Intregii miscari
Amploarea miscarii de mase care a cuprins comuniste, care avea sa instruiasca avan-
lumea In perioada avtntului revolutionar, garzile proletare In spiritul unitatii rindurilor
puternice miscari greviste, de sprijinire a clasei muncitoare.
Revolutiei ruse ctt $i izbucnirea revolutiilor Lichidarea sciziunii clasei muncitoare
din Ungaria, Germania, dovedesc caracterul generata de oportunismul social-democratiei
profund international al Revolutiei Socialiste. reorganizata" In Internationala a II-a 5i a
Foster se opreste asupra desfasurarii revolutiei II-a si 1/2 dupa razboi, a constituit una din
proletare din Ungaria si a celei din Germania,
aratInd ca daca social-democratia n-ar fi 1 W. Foster, op. cit., p. 328.
www.dacoromanica.ro
13 RECENZ I I 279
sarcinile principale ale Internationalei a III-a. lismului In U.R.S.S., dar a hotarit In aceeasi
Internationala Comunista, arata autorul, a masura viitorul miscarii comuniste mondiale.
dat o atentie mare organizarii miscarii de masa Cu ajutorul Comitetului Executiv al Internatio-
a tineretului, a femeilor, a rezolvat pe baza nale' Comuniste, ¢i celelalte partide comuniste,
principiilor marXist-leniniste, miscarea natio- dupa exemplul P.C.U.S., ¢i -au curatat rindurile
nal- colonials. In noiembrie 1919 se constituie de diferiti dezertori ¢i renegati, oportunisti
la Berlin Internationala Comunista.a Tinere- de dreapta ¢i trotkisti, facind pasi hotaritori
tului, tar In iulie 1921 la Moscova are lot In directia bolsevizarii lor.
lnfiintarea Internationalei Sindicale Boyd. Congresele V si VI ale Internationale'
W. Foster arata importanta istorica pe care a Comuniste au rezolvat In mod just aceste
avut-o al treilea congres al Internationalei probleme de mare importanta pentru calirea
Comuniste care, lansind lozinca In mijlocul ideologica si politica a partidelor comuniste.
maselor", a fundamentat ideea frontului unic Datorita unitatii sale ideologice ¢i organiza-
ca principal mijloc de luptd pentru cucerirea torice, Internationala Comunista ¢i partidele
si activizarea maselor. afiliate ei an putut organiza campanii si lupte
Ideea frontului unie a fost discutata $i la pe plan mondial Inca Inaintea crizei economice
congresele urmatoare ale Internationale', capa- din 1929-1933. Internationala Comunista
-Lind forme concrete si aducind victorii prac- a devenit astfel o puternica luta politica
tice pe linia unitatii miscarii muncitoresti In mondiala" 2.
lupta impotriva sciziunii intretinute de social- Internationala Comunista a reactionat
democratie. Problema centrals a congresului imediat la noua situatie creata de criza eca-
al IV-lea tinut In 1922 la Moscova, a fost nomica, intensificindu-¢i pretutindeni acti-
frontul unic muncitoresc. In carte se subliniaza vitatea. Dupa venirea la putere a lui Hitler
aportul urias adus de Lenin In aceasta pri- In Germania cu sprijinul marilor capitalisti
vinta : Patrons de spiritul conceptiei marxiste din S.U.A., Anglia si Franta si al social-demo-
si de raspunderea sa, Lenin a avut intotdeauna cratiei, Internationala Comunista duce o lupta
viziunea chill a necesitatii imperioase a solida- sustinuta pentru Inchegarea frontului anti-
ritatii proletare" 1. fascist. Intruclt Internationala a II-a s-a
Frontul Unic Muncitoresc era necesar dovedit neputincioasCi In fata fascismului, rolul
acorn and ofensiva revolutionara postbelica a de conducator In lupta antifascists revenea in
muncitorimii fusese oarecum oprita, tar class Intregime comunistilor.
muncitoare In noile conditii ale stabilizarii In aceste conditii are loc In vara anului
relative urma sa -¢i consolideze pozitlile pentru 1935 Congresul al VII-lea al Internationalei
a se pregati de not batalii. Lucrarea lui Foster Comuniste care defineste fascismul ca fiind
aduce un bogat material In legatura cu pozitia dictatura fatisa, terorista a celor mai reactio-
$i activitatea Internationale' Comuniste si a nare, mai Bovine si mai imperialiste elemente ale
partidelor comuniste in perioada stabilizarii capitalului financiar. Acest punct culminant
relative a capitalismului, in timpul mart' al activitatii Internationalei Comuniste, dupa
crize economice din 1929-1933, eft ¢i luptei cum 11 apreciaza Foster, a avut o importanta
duse pe toate fronturile Impotriva fascismului. deosebita pentru desfasurarea ulterioara a
Documentele ¢i rezoluttile elaborate de con- evenimentelor. Analizlnd noua situatie creata ,
gresele ¢i plenarele Internationale' a III-a in congresul lanseaza lozinca frontului popular
perioada dintre cele dou'a razboaie mondiale antifascist, care consta in atragerea majori-
de adincire continua a crizei generale a capi- Mtn populatiei muncitori, tarani, paturi
talismului, constituie un model de tratare mijlocii de la orase sub conducerea Parti-
stiintifica a celei mai marl organizatii munci- dului Comunist Intr -o puternica coalitie anti-
toresti pe care a cunoscut-o vreodata istoria. fascists. Frontul popular antifascist realizase
Meritul autorului consta insa In f aptul ca el nu deja unele victorii ¢i progresa vertiginos in ce
reduce istoria Internationale' Comuniste la priveste antrenarea unor mase uriale In marele
rezolutiile plenarelor ¢i congreselor C.E. al torent al miscarii antifasciste. Foster releva
I.C., ci le prezinta In cadrul Intregii miscari succesele dobindite de frontul popular anti-
muncitoresti In strinsa interdependenta de fascist condos de partidele comuniste din
marile evenimente ale contemporaneitatii. Franta In bararea fascismului, In China, de
Autorul se ocupa In. deaproape de insemna- glorioasele lupte din Spania etc. Noua linie
tatea pe care o are zdrobirea opozitiei trotkiste politica a Internationalei Comuniste, care
a lui Buharin si a devierilor nationaliste de dovedise adevarata suplete leninista" 3, urma
catre P.C.U.S., subliniind ca acest lucru a sa aiba importante consecinte politica. Foster
hotarit nu numai victoria construirii socia-
2 Ibidem, p. 427.
1 W. Foster, op. cit., p. 390. $ Ibidem, p. 475.
www.dacoromanica.ro
280 RECENZII 14
mentioneaza ca : Pe plan international se nalei Comuniste a fost lungs Serie de lupte

preconiza organizarea unei marl aliante pentru revolutionare duse sub steagul sau" 2.
apararea pacii, intre U.R.S.S. si numeroase Si mai departe arata Foster : Cel care
state capitaliste" 1. - dore.ste sa masoare realizarile Internationale'
Numeroasele propuneri de front unit Comuniste In lumina telurilor ei leniniste,
facute de Internationala Comunista Interna- trcbuie sa alba In vedere faptul ca peste o
tionalei Socialiste au lost respinse. Acest treime a omenirii paseste astazi pe calea soda-
lucru cit ¢i Incurajarea fascismului de catre lismului" 3.
democratille" occidentale prin politica Man- Ultima parte a lucrarii, Progresul istoric
chenului, de concesii treptate facute bitleris- al socialismului", prezinta ansamblul lumii
mului, In scopul indreptarii agresiunii Impo- contemporane dupa cel de-al doilea razboi
triva U.R. S.S., au adus omenirea In pragul celui mondial, cu tendinta imperialismului american
de-al doilea razboi mondial. Trectnd la analiza de dominatie si lupta popoarelor, mai ales
cauzelor ¢i caracterului celui de-al doilea razboi sub conducerea comunistilor, pentru menti-
mondial, Foster arata ca el a fost o consecinta nerea ¢i consolidarea pacii. Sint analizate
a crizei generale a sistemului capitalist, o fenomenele not si progresele inregistrate de
explozie a contradictiilor acestui sistem, pre- miscarea comunista ¢i muncitoreasca ca : apari-
cipitate de legea dezvoltarii inegale a puterilor tia democratiilor populare ca noun forma a
capitaliste. Oprindu-se asupra caracterului dictaturii proletariatului, participarea comu-
celui de-al doilea razboi mondial, autorul arata nistilor la unele din guvernele occidentale,
ca intrarea Uniunii Sovietice In razboi a miscarea revolutionary din colonii, decaderea
1ntarit si mai mult caracterul antifascist elibe- ideologica a social-democratiei mondiale etc_
rator si popular al celui de-al doilea razboi Autorul subliniaza tendinta spre organizare
mondial. W. Foster scoate In relief marele a unor mase din ce in ce mai numeroase de
aport adus Ia victoria In al doilea razboi mondial oameni, crearea ¢i dezvoltarea unor organizatii
de miscarea de partizan'. sindicale de tineret si de femei etc. ca : F.S.M.,
Ea a fost de un real folos nu numai In F.M.T.D., F.D.I.F., care eXercita o mare
Uniunea Sovietica dar si In China Impotriva influenta In viata politica internationala.
lui Cian-Kai-¢i si a armatelor regulate japoneze, W. Foster acorda o importanta deosebita vic-
In apusul Europei, In Franta, Belgia, Norvegia tories revolutiei chineze, crealrii ¢i dezvoltarii
etc. si mai cu seamy in tarile din sud-estul si R. P. Chineze care a constituit o cotitura isto-
centrul Europei. W. Foster releva rolul hota- rica si a schimbat raportul de forte in favoarea
ritor al Uniunii SoIletice, al Armatci Rosii de comunitatii tarilor socialiste In frunte eu
sub conducerea P.C.U.S. In zdrobirea fascis- U.R.S.S. al carui prestigiu politic a crescut
mului ¢i demasca politica puterilor occidentale considerabil.
de aminare a deschidcrii celui de-al doilea front Miscarea muncitoreasca si comunista con-
care a costat in plus milioane de vieti omenesti. temporana se dezvolta pe baza eXperientei cuce-
Inca Inainte de razboi devenise ]impede ca ririlor ¢i principiilor Internationalei Comuniste
pe masura ce situatia interns ¢i cea interna- Yn cadrul noilor conditii existente. Noile obiec-
tionals a fiecarei taxi devenea tot mai compli- tive care au stat In fata miscarii comuniste dap&
cate, solutionarea rniscarii muncitoresti din al doilea razboi mondial au facut necesara apa-
fiecare tail de la un singur centru devenise ritia unor not forme de legatura si coordonare a
foarte greoaie. De aceea, In mai 1943 s-a activitatii numeroaselor partide comuniste of
adoptat hotarlrea cu privire la autodizolvarea muncitoresti. 0 astfel de forma a lost Biroul
Internationalei Comuniste primita fara nici o Informativ al partidelor comuniste ¢i munci-
obiectiune din partea tuturor sectiilor Interna- toresti, iar dupa dizolvarea acestuia In 1956,
tionalei, necesara din punct de vedere istoric. tratative bilaterale , conferinte convocate
Ocupindu -se de rolul istoric al Interna- de partide comuniste din diferite regiuni ale
tionalei a III-a, W. Foster mentioneaza ca din lurnii, sau consfatuiri foarte ]argi dintre care
activitatea ei se impun trei maxi realizari : cea mai importanta a fost cea din toamna a-
Prima este a ea a relnarmat clasa munci- nului 1957 de Ia Moscova.
toare cu teoria revolutionary... A doua reali- Imaginea grandioasa prezentata de
zare fundamentals a Internationalei Comuniste W. Foster a maretelor succese obtinute de siste-
a fost Intdrirea partidelor comuniste In princi- mul socialist In primul deceniu de dupa al doilea
palele tars ale lumii, partide chemate la viata razboi mondial, poate fi completata cu tezele
de conditiile de nesuportat ale capitalismului... teoretice elaborate de congresul al XX-lea 5i
A treia realizare fundamentala a Internatio- de trecerea la construirea desfasurata a comu-
2 Ibidem, p. 530, 531.
1 W. Foster, op. cit., p. 476. 8 Ibidem, p. 531.
www.dacoromanica.ro
15 RECENZII 28f
nismului prin Infaptuirea planului septenal, tuind pretios ajutor pentru partidele comu
discutat $i aprobat la cel de-al XXI-lea Congres niste gi muncitoresti din lumen intreagd. Pe-
extraordinar al P.C.U.S. baza analizei fenomenului social din ultimo
Lucrarea lui William Foster de mare suta de an', autorul demonstreazd inevita-
valoare istorica, Imbogateste tezaurul ideologic bilitatea pieirii sistemului capitalist si victoria
si politic al marxism-leninismului, consti- incontestabild a socialismului.
I. Aposlol
F. BRAUDEL, La IfediterranOe et le monde mediterraneen a

l'epoque de Philippe II
Paris, Librairie Armand Colin, 1949, XV + 1160 p.
Cartea lui F. Braudel are o Insemnatate si tot felul de alte date, dar lipse.te In schimb.
deosebita pentru istoria medie a tdrii noastre, lupta de class si mai ales lupta politics a
deoarece este una din putinele lucrari de claselor. Diferilii I actori care stau la baza
istorie universals scrise In occident care se fenomenului istoric shit asezati pc acelasi
ocupd Intr-un mod mai larg de istoria celor plan si nu ierarhizatt, iar in tratarea for se
trei state feudale existente In evul mediu, neglijeaza complect raportul dialectic existent
pe teritoriul actual al R.P.R. Principatul In mod necesar /titre ei2. Sinteza istoricd
Transilvaniei, Moldova $i Tara Romfneasca. Incercata de adeptii curentului sociologic nu
F. Braudel gi-a Intemeiat lucrarea sa e construita dupd criterii riguros stiintifice-
pe cercetarea unui vast material pastrat in si din aceasta cauzS procesul istoric funda-
arhivele franceze, italiene, span ole, germane, mental bazat pe constante ale istoriei univer-
raguzane. Materia a fost Impartita in trei sale, ce capita valoare de legi, nu poate ii
part' In care se trateaza pe rind cadrul geo- sezisat 3.
grafic, istoria social - economics $i istoria poli- E interesant cd In comentarlul din care
tics a lumii mediteraneene In anii 1550- am Incercat sa desprindem considerentele
- 1600. de mai sus, Manacorda dS ca eXemplu, alSturi
Ca orientare generalA, cartea lui Braudel de La socield leodale a lui Marc Bloch, tocmai
se incadreaza In curentul promovat de re- cartea lui Braudel: La Mediterranee et le-
vista Annales. Annales gi istoricii grupati monde mediteraneen S l'epogue de Philippe I14.
In jurul ei pun accentul pe istoria economicA In cartea amintitS glisim Intr-adevar rezul-
si socials, ceea ce rasa nu hiseamna cd aceasta tatele unor cercetari laborioase gi indelungate,
istorie e tratata de pe pozitia materialismului intemeiate pe multiple si variate izvoare
istoric, dupe cum s-au grabit unit sd afirme. privind condittile social-economice ci politice-
Istoricul materialist italian Gastone Mana- In care s-a desfasurat istoria lumii meditera-
corda Intr -un articol publicat in Rinascita neene In a doua jam:Rate a secolului al XV I-lea.
imediat dupa congresul al X-lea al stiintelor Slut prezentate tot felul de date privind
istorice de la Roma (1955)1, arata a nu sursele de bogatii naturale, economia urbana,
trebuie confundat materialismul istoric cu circulatia metalelor pretioase, comertul cu
istoria social - economics. Astfel, preponde- drumurile sale terestre, maritime ci fluviale,
renta temelor de istorie economicA socials mijloacele de transport, economia rurala,
la Congresul din 1955, observe Manacorda clasele sociale, situatia politica interns of
dovedeste influenta, dar nu adeziunea la eXterna a diferitelor state mediteraneene sau
materialismul istoric, deoarece metoda de adiacente. Dar, dupd cum arStam mai inainte
cercetare si interprctare folosita la tratarea In tratarea acestui imens am putea spune
acestor teme e mai de grabs sociologica. material, lipseste conceptia dialecticA a is-
Din istoria tratata cu metoda sociologica nu toriei, singura care ajutS pe istoric sS seziseze
lipsesc clasele, care slnt supuse unei laborioase M sS desprindA faptul istoric fundamental :
gi atente cercetari Intemeiata pe statistic' lupta de class si consecintele ei. Acutele
crize din oralele italiene exemple carac-
1 G. Manacorda, Cur entele isloriografiei teristice ale luptei de class In evul mediu
contemporane la Congresul al X-lea al §tiinfelor
istorice, In Rinascila, nr. 9/955. [Reprodus In 2 Vezi Studa (IX), 1956, nr. 4, p. 169.
traducere In Studii (IX), 1956, nr. 4, p. 166 3 Ibidem, p. 171.
173]. 4 Ibidem,
www.dacoromanica.ro
282 RECENZIE 16
nu stilt pomenite dealt In fuga, fsra analiza aminti luptele dirze si Indelungate ale ciompi-
conditiilor social-economice care le determinau lor" din Florenta Impotriva patriciatului
(p. 285 288). Fenomenul emigratiilor a local1, sau cele patrusprezece revolutii",
carui importanta e recunoscuta de autor, e mentionate de Insusi Braudel ca au avut
tratat sau mai de grabA semnalat, In ceva loc la Genova Intre 1413 si 1453 la Genova
mai mult de o pagina, fara a se vorbi de (p. 285).
factorii economici si sociali profunzi care-1 Cartea lui Braudel se ocupA nu numai
determinau (p. 357 358). Rascoala Tari lor de regiunea propriu-zisa a Mediteranei, ci
de Jos ocupa un loc destul de mare, dat fiind si de regiunile adiacente sau chiar mai tilde-
influenta acesteia asupra politicii generale a partate, dar a cAror dezvoltare istorica a
Spaniel, care la un moment dat trebuie sA facA influentat sau a fost In legatura cu viata
fats atit evenimentelor din oralele flamande societatii de pe tarmurile mediteraneene.
eft si considerabilei presiuni otomane din Astfel autorul gi-a extins investigatiile si
Mediterana (p. 870 887). Aspectele eco- asupra regiunii Atlanticului atit apusean,
nomice si sociale ale rascoalei, consideram Insa eft mai ales rasaritean, asupra M. Adriatice,
ca slut prea sumar tratate, tocmai pentru asupra M. Negre, asupra call comerciale
ca avem de-a face cu un studiu istoric In a Dunarii, asupra M. Baltice, asupra M. Nor-
care, deli privite din punct de vedere socio- dului. Aceasta largire a sectorului cercetat
logic, asemenea aspecte au fost totusi amplu a determinat pe autor sa Insereze In paginile
tratate In celelalte capitole. Nu mai vorbim cartii sale numeroase mentiuni si conside-
de lupta de class, care nu apare decit lntr-o ratii privind istoria social-economicA si poli-
singura mentiune, privind Inceputul rAscoalei tica a tarifor romine din a doua jumatate
populare In a doua jumatate a lunii august a secolului al XVI-lea. Izvoarele folosite pentru
1566, cu prilejul miscArii iconoclaste. Totusi, tarile romine shit Insa inegale ca valoare.
la acest capitol, trebuie mentionat, ca un ele- Alaturi de documente de arhiva de o incon,
ment pozitiv, modul mai apropiat de realitatea testabila valoare, ca cele de la Archives
socials, In care autorul interpreteaza larga Nationales din Paris, seria K, stau de pilda
raspIndire a brigandajului (vezi subcapitolul lucrari edite ca cea de mult depasita a
intitulat Misere et banditisme" (p. 643 lui I. N. Angelescu, Histoire economique des
660). Brigandajul e privit de Braudel ca o Roumains, vol. 1, Paris, 1919. Autorul
miscare de revolts Impotriva organizarii foloseste apoi din lucrarile lui N. Iorga,
statale stability In a doua jumatate a seco- Points de vue sur Phistoire de commerce de
lului al XVI-lea. Actiunile cetelor de briganzi l'Orient au Moyen Age, Paris, 1924 ; Stork
exprimA opozitia Impotriva guvernelor atroce dei Romeni e della loro civilta, Milano, 1928;
care au urmat republicilor din evul mediu" Ospiti romeni in Venezia, 1570-1610, Bucu-
(p. 651). Aid e interesant faptul ca autorul resti, 1932 ; lucrarea lui I. Nistor : Handel
nu trece cu vederea nici haiducia din tarile and Wandel in der Moldau bis zu .Ende des
romine, semnalind ca : tot folclorul iugoslav 16. Jahrhunderts, Czernovitz, 1912. Apar
si roman e de asemenea plin de istoria haidu- apoi In subsolul paginilor tratlnd despre
cilor si a celor scosi In afara legii ...", care istoria RomIniei si clasicile tratate ale lui
trec la acte de razbunare Impotriva stapInilor Hammer, Geschichte des osmanischen Rei-
si a justitiei for pArtinitoare, avInd drept ches ... 0 ale lui Zinckeisen, Geschichte
scop repararea nedreptatilor. Nimic mai des osmanischen Reiches in Europa. In sfirsit,
exact dealt a vedea In actiunea cetelor de au mai fost folosite relatiile de calatorie ale
razvratiti protestul vehement Impotriva clasei int Hakluyt, The principal navigations
dominante si a formei de guvernamInt centra- voiages, traf fiques and discoveries of the english
lizat la care trecuse statul feudal. Dar, pe de Nation, London, 1598, 1599, 1600 si infor-
altA parte, nimic mai inexact, dealt de a matii din culegerea de documente a lui G. Tur-
sugera ideea ca republicile sau sistemele de ba, Venetianischen Depeschen vom Kaiserhofe.
guvernamInt quasirepublicane din orasul me- Referirile despre tarile romine apar
dieval anterior secolului al XVI-lea au eXclus Inca de la Inceputul cartii.
formele violente de protest social. In bine- Intr -una din paginile care se ocupa de
cunoscuta carte a lui Henri Pirenne, Les rolul terenurilor agricole In viata lumii medi-
anciennes democraties des Pays-Bas, gasim teraneene, Braudel observa ca cresterea
suficiente date privind lupta de class Inver- productiei de grille din tarile romine In a
pinata din orasele flamande, dezmintind cu pri- doua jumatate a secolului al XVI-lea, a
sosinta impresia ca In orasul-republics feudal
domnea o armonie socialA ce nu mai putea 1 Vezi cartea lui Nicolo Rodolico, lciom-
dainui In statul centralizat feudal. CU pri- pi. Una pagina di storia del proletariat°
veste lumea Mediteranei, nu putem decit operaio, Firenze, 1945.
www.dacoromanica.ro
17 RECENZII 283
determinat In acelasi timp si Inasprirea regi- tice (p. 599). Un raport din 15 aprilie 1591
mului seniorial ai carui reprezentanti devin catre Filip al II-lea, pastrat la Archives
tot mai interesati in comertul cu cereale din Nationales din Paris, semnala ca in cadrul
M. Neagra (p. 71). Re luind tema mai pe pregatirilor pentru razboiul pe mare, turcii
larg, In alts parte, autorul atrage atentia ca an facut marl comenzi de in $i cinepa In
peste tot In rasaritul Europe!, In perioada Transilvania (p. 1076). Importanta asigurdrii
tratata de el, se dezvolta o mare cultura de dominatiei Transilvaniei pentru imperiul habs-
griu, facuta pentru export, pentru marele burgle sb imperiul otoman nu a scapat lui
comert In directia Constantinopolului. Faptele Braudel ; el revine adesea asupra acestei
se repeta -aproape identic In provinciile duna- probleme (p. 676, 740 742, 795, 867). Braudel
rene, in Polonia sau In Rusia. Peste tot pe nu uita sa mentioneze nici interesul aratat
imensele domenii iobagia se agraveaza In de unit negustori din state mai indepartate,
conditii necunoscute Inca. In aceasta vreme ca Franta $i Anglia, pentru Tarile Romine
Boris Gudunov a dat cunoscutul sau ucaz (p. 259, 488).
din 1597, iar In Tara Romineasca, Mihu Yn legatura cu rolul bancherilor la credi
Viteazul, decretul denumit si legatura lui tarea statului feudal din a doua jumatate
Mihai Viteazul". Mai departe, Braudel lass a secolului al XVI-lea, Braudel se ocupa
sa se Intrevada, desi ar fi trebuit s-o afirme si de interesantul personaj c ire a Post
categoric, Ca inasprirea soartei taranilor prin Mihai Cantacuzino-*eitanoglu, creditor impor
masuri legislative sanctionate de stat, s-a taut al sultanului, arendas a numeroase veni-
facut cu complicitatea proprietarilor funciari turi ale imperiului si la un moment dat sta-
care, pentru a produce mai mutt, trebuiau pin de fapt at Tarilor Romtne, uncle avea
sa-si asigure mina de lucru. Braudel crede importante venituri si mosii si uncle comanda
ca avem de-a face cu un fel de fenomen colo- schimbarea domnilor dupa cum Ii dictau lute-
nial" : Intre productia de grin si iobagia din resale (p. 536-537).
rasaritul Europei eXistind aceeasi legatura Razboiul de eliberare de sub dominatia
ca Intre productia de bumbac sau zahar si otomana de la sfirsitul veacului al XVI-lea
sclavia de pe plantapile Americii (p. 642). si inceputul celui de-al XVII-lea, tsi gaseste
Tot In legatura cu productia de grin un loc important in cartea lui Braudel (p. 1050
a tarilor romine, Braudel subliniaza interesul 1054). Autorul remarca gravele consecinte
cresclnd aratat de imperiul otoman, incepind economice ce le-ar fi avut de suferit imperiul
din secolul al XVI-lea, pentru aceasta produc- otoman data aceste provincii, hambare bogate
tie (p. 461). Documente de la Archives Natio- de grin si rezerve de animale", s-ar fi eliberat
nales arata ca In 1600, ca urmare a unor de sub dominatia sa (p. 1051). Braudel
recolte deficitare In Tarile Romlne, Constan- apreciaza ca interventia celor trei state in
tinopolul a ramas fara pline. Yn afara de pline razboiul antiotoman a avut o mare impor-
a mai lipsit sl carnea, iar lemnul atit de necesar tanta deoarece a decis soarta campaniei din
flotei otomane a ajuns la preturi fabuloase. Ungaria. Din marea criza military din 1594
Toate aceste neajunsuri aveau o singura 1595, chid s-a produs interventia Tarilor
cauza defectiunea intervenita In transpor- Romine de partea imperialilor, imperiul
turile si In legaturile cu cele doua state romi- otoman nu s-a salvat decit datorita victoriei
nesti de la gurile Dunarii (p. 464). de la k eresztes. Triple rascoala a constituit
Autorul relevy apoi si alte aspecte ale astfel o diversiune puternica la razboiul
participarii Tarilor Romine la viata coiner- turco-imperial.
ciala a Europei. Intarirea dominatiei otomane Ar trebui scrie Braudel pentru a
in M. Neagra prin cucerirea Cafei, a Chiliei sezisa suita logics a evenimentelor, sa se
si Cetatii Albe a adus o mare schimbare in studieze bine rolul acestui bloc balcanic
drumurile care duceau la mare. In Moldova Intro Polonia, Rusia $i Dunare, dar istorla
drumul care merges la Chilia gi Cetatea Alba traditionala nu ne ofera o data mai mutt
a lost lnlocuit cu drumul comercial spre decit comentarii asupra persoanelor, asupra
Galati, port care va drena comertul dunarean marilor actori ai jocului, mai curind dectt
;1 cel din Polonia (p. 80). Braudel atrage aten- sensul jocului Insusl. Mihai Viteazul e vazut
tia gi asupra interesului pe care Il arata de autor ca o mare figura care, impotriva
imperiul otoman pentru produsele manufac- tuturor datelor, e dificil de sezisat $i mai
turate din Transilvania st pentru plantele mutt Inca de judecat ..." (p. 1051). Ambele
textile cultivate In aeeasta provincie. La considerente shit ineXacte. Lucrari aparute
sfirsitul secolului al XVI-lea, cu toata starea in istoriografia romineasca Inainte de 19491
de razboi, Constantinopolul continua sa se
aprovizioneze cu arme fabricate in orasele N. Iorga, Geschichle des rumeinischen
Transilvaniei si chiar cu produse farmaceu- Volkes, vol. Ile Gotta, 1905, p. 90-110 ;
www.dacoromanica.ro
284 RECLNZII la
anul editOrii cArtii lui Braudel i-ar fi turcii n-au putut Inca impiedica definitiv
aratat autorului mai pe larg decit Storia dei pe Mihai sa-i loveasca aproape de Timisoara
Ronzeni a lui lorga, folosita de el, rolul blocului (p. 1052).
de state pe care a incercat Mihai sa-I realizeze. In sfirsit, ultimele momenta ale rOzboiului
De asemenea, i-ar mai fi aratat ca figura lui din 1593-1606 slut marcate de defectiunea
Mihai Viteazul intelegem prin aceasta poli- principelui Transilvaniei, Bocskai, care se
tica si actiunile domnului romin poate fi desparti de imperiali in urma promisiunii
si sezisatA si judecatd. De altfel, obiectivul inselAtoare fAcuta de Poartil de a-i da coroana
primordial at politicii lui Mihai Viteazul se Ungariei (p. 1053-1054).
desprinde chiar din principalele momenta ale In aceste pagini dedicate luptei duse de
luptei antiotomane evocate de Braudel In Mihai Viteazul nu putem sa nu observam
paginile dedicate domnului muntean. Autorul absent a totala a evocarii marelui act politic
prezinta pe rind : inceputul luptei prin masa- realizat de domnul romin prin unirea sub un
crarea creditorilor turd In capitala tarii, singur domn a principatului Transilvaniei,
ciocnirea cu Sinan pasa, luptele de hArtuiala TArii Romlnesti si Moldovei. Intr-adevar,
duse de cavaleria munteand impotriva tru- Braudel aminteste de rdscoala comund a
pelor turcesti, contra-ofensiva pornita din celor trei state Impotriva dominatiei oto-
Transilvania, dezastrul suferit de Sinan cind mane. El insa nu urmareste Fi Incercarea
a trecut Duniirea inapoi In Bulgaria, incursi- domnului muntean de a constitui o fortd
unile lui Mihai impinse pina departe in inima politica si military la DunArea de jos, capa-
Balcanilor. Mai departe, Braudel arata ca bila sa reziste imperiului otoman. Tot In
cu toata victoria repurtatA asupra imperia- legaturd cu omisiunile momentelor mai im-
lilor la Keresztes prin care s-a restabilit portante ale luptei antiotomane la care a
in parte situatia zdruncinata a imperiului, participat si poporul roman, remarcAin absenta
totuii In opinia publics europeanA Incepuse totald a luptei epice dusa cu doua decenii, mai
sa -si facA loc ideea iremediabilei dicier' a Inainte de precursorul moldovean al lui
imperiului otoman. El citeazd un raport, Mihai Viteazul. E vorba, bineinteles, de ful-
pAstrat la Archives Nationales, din 5 mai geratoarea aparitie a lui Ion Voda, care
1601 al ambasadorului Spaniel la Venetia, a incercat pe o scars mai mica sa dues
catre Filip al III-lea, In care raportorul comuni- aceeasi lupta de eliberare ca si Mihai. Si
cA suveranului sAu ca imperiul incepe sa se izvoare asupra actiunii antiotomane intre-
desfaca bucata cu bucata" (p.1052). Bineinteles prinsd de loan Voda sa gAsesc chiar in
ca raportul eXagera o stare de lucruri arhivele franceze, genoveze, venetiene, vie-
care era gray-a, dar nu dezastruoasA. neze, germane cercetate de autOr 1. ROz-
Braudel citeazd apoi un alt izvor anterior boiul impotriva Portii dus de Sfinta Liga"
celui de mai sus, unde se vdd contra-mAsu- (Spania, Statul papal si Venetia) Intro
rile luate de turd Impotriva redutabilului 1571-1574 In Mediterana (p. 924-982 Ia
for adversar. E vorba tot de un document Braudel) s-a complicat si cu rAscoala anti-
de la Archives Nationales semnallnd actiunea otomane condusa de domnul moldavean la
polond din Tara Romlneasca pornita Ia Dunarea de jos. Or, cum a fost cazul cu luptele
cererea Portii. Existenta actului o consideram lui Mihai Viteazul, F. Braudel s-a aratat preo-
totodatd ca o dovaddi a interesului crescind cupat nu numai de desfasurarea evenimentelor
aratat de cancelariile europene evenimentelor politico si militare din regiunea propriu-zisA
de la Dunarea de jos. Tot In aceasta ordine a Mediteranei, ci si din regiunile adiacente.
de idei, raportul unui alt ambasador spaniol, De aceea gasim ca s-ar fi obt.inut un tablou
Don Inigo de Mendoza, din 26 februarie mai complet al rAzboiului Impotriva eXpan-
1600, aduce la cunoltinta regelui Spaniel, siunii otomane Intre anii 1570-1580, dace
ca cu toate Incercarile for de neutralizare, s-ar fi vorbit $i de actiunea domnului mol-
dovean din anul 1574. Aceasta cu atilt mai
Istoria lui Mihai Viteazul, vol. I, II, Bucuresti, mult, cu cat rascoala lui Joan Voda a pre
1931 ; Histoire des roumains, vol. V, Bucarest, ocupat In gradul eel mai inalt guvernul
1940, p. 289-450 si P. P. Panaitescu, Docu- sultanului, marturie In aceasta privinta fiind
mente privitoare la istoria Jut Mihai Viteazul, numeroasele rapoarte diplomatice ramase In
Buc., 1936; Mihai Vileazul, Bucuresti, 1936.
Dintre acestea, cele doud sinteze ample ale 1 Hurmuzaki, Supl. I, vol. I, p. 35-38
Istoriei Rominilor scrise de Iorga In limbi (Izvoare franceze) ; vol. II, partea a II-a,
straine, dintre care una In propria limbs a p. 702-712 (Izvoare austriace) ; vol. VIII,
autorului, i-ar fi largit informatia asupra p. 178-179 (Izvoare venetiene) ; vol. XI,
lui Mihai Viteazul mai mult decit Storia dei p. 87-90 (lzvoare genoveze, milaneze, miin
romeni. cheneze).
www.dacoromanica.ro
19 RECENZII 285
arhivele unora din principalele cancelarii nu trateaza temele puse de ele de pe pozitia
europene ale vremii ca cele franceze, austriace, materialismului istoric. Pe de alts parte, nu
genoveze sau venetiene. putem cleat sa subliniem ca un fapt pontiv
In general, cartea lui F. Braudel poate multiplele mentiuni privitoare In Istoria Tani-
li considerata ca o contributie valoroasa la lor Romlne, a caror participare In istoria uni-
cunoasterea dezvoltarii economice, sociale si versals a fort in uncle cazut i determinant I,
politice a lumii mediteraneene In a doua cum de altfel a si remarcat F. Braudel to
jumatate a secolului at XVI-lea. Ramin Insa paginile dedicate luptei antlotomane condu a
lipsurile semnalate In cursul recenziei, care de Mihai Vitcazul.
afecteaza valoarea stiintifica a lucrarilor ce S. Columbeanu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR
BOITOCM HCTOpHH
nr. 7-12 / 1958
In cea de-a doua jumatate a anului 1958 a dus-o Consiliul superior, pentru nationali-
revista sovietica Voprost Istorii a continuat sa zarea bAncilor si a marilor intreprinderi indus-
publice studii gi comunicAri in legAtura cu istoria triale, a transportului maritim $.a. In toate
miscarii muncitorelti din diferite tad (inclusiv aceste actiuni Consiliul a primit un ajutor
Rusia prerevolutionard), cu istoria universals, efectiv de la V. I. Lenin care urmarea indea-
cu istoria Marii Revolutii Socialiste din Octom- proape procesul consolidarii noului aparat
brie, a Marclui RAzboi de Aparare a Patriei, economic. In ultima parte a articolului,
ca gi materiale cu privire la diferite aspecte S. R. Ghersberg se ocupa de perioada dupd
din istoria regionals a U.R.S.S. In nr. 12 pacea de la Brest-Litovsk, cind se punea pro-
revista a publicat editorialul Unitatea de. ne- blema refacerii fortelor productive ale Orli, sub-
zdruncinat dintre partid i popor1. In editorial liniind in concluzie, contributia pe care a
shit trecute in revista marile succese obtinute adus-o, prin activitatea sa, Consiliul superior
de poporul sovietic sub conducerea inteleapta al economiei nationale la intdrirea puterii
a partidului comunist al Uniunii Sovietice, sovietice si la cresterea noilor cadre din econo-
dupa Congresul XX si este facuta o analizA mia nationals.
sumara a cifrelor de control din tezele raportu- Dourt articole publicate in nr. 8 si 9 shit
lui tov. N. S. Hrulciov cu privire la planul consecrate unor probleme privind istoria Marii
septenal. Revolutii Socialiste din Octombrie. Unul
Articolul lui S. R. Ghersberg S, inti- dintre acestea, Misiunea lui Root In Rusia s,
tulat V. I. Lenin fi crearea Consiliului superior semnat de A. E. Joffe, infatiseaza un aspect
al economiei nafionale arata cum, chiar din al relatiilor dintre guvernul provizoriu si
primele zile ale eXistentei statului sovietic, S.U.A. Root si anturajul ski au sosit la Petro-
Lenin a acordat o deosebita atentie credrii unui grad In luna iunie 1917 in scopul de a promite
aparat economic al puterii sovietice in locul ajutor pentru intArirea pozitiei burgheziei ruse
vechiului aparat, pe care revolutia socialists In lupta pe care aceasta o ducea impotriva
avea sarcina sa -1 ddrime. Folosind unele mate- revolutiei. In istoriografia burghezd insa
riale de arhivA, ca gi amintirile colaboratorilor acest stop nu se reflects si de aceea autorul
lui Lenin, autorul demonstreazA a Inca de la isi propune sA dovedeasca ca, si de data aceasta,
26 octombrie 1917, adicA a doua zi dupa revo- cind o misiune americand venea la un aliat, ea
lutie, and a inceput elaborarea decretului cu urmarea lnainte de toate scopuri expansio-
privire la controlul muncitoresc, a aparut niste si contrarevolutionare. A. E. Joffe scoate
necesitatea creArli unei organizatii centrale la iveald, chiar din unele lucrari americane,
de reglementare a activitatii economice. Acest fapte care dovedesc acest lucru. Root cerea.
Consiliu a Post creat in luna decembrie 1917 de pilda, ca guvernul provizoriu sa is masuri
prin participarea nemijlocita a muncitorilor drastice impotriva manifestarilor muncito-
din Petrograd si dupd indicatiile lui V. I. Lenin. rilor, sa-1 aresteze pe Lenin si sa-1 condamne la
In continuare, autorul descrie lupta pe care moarte, sA salveze familia tarului, $.a. Membrii
misiunii Root au vizitat fronturile, au intdrit
1 Bompoem Reiopng, nr. 12, p. 3 26.
2 Ibidem, nr. 7, p. 3-24. a Ibidem, nr. 9, p. 87-100.
www.dacoromanica.ro
'88 REVISTA REVISTELOR 2
propaganda In favoarea continudrii rdzboiului, tdrile slave In primii ani dupa victoria Revo-
iar la lnapoierca in S.U.A., au prezentat lutiei din Octombrie" 3. Autorul pornestc
Secretarului de Stat un raport intitulat de in premisa ca, desi In ultitnii ani au apiirut
-seninificativ : Planul american de activitate numeroase lucrdri cu privire la uria$a influentfi
pentru pdstrarea $i intarirea stdrii morale a a Marii Revolutii din Octombrie asupra lumii
armalei $i a populatiei civile din Rusia" I. Intregi, ele trateazd de ccle mai multe on
La rindul sau, guvernul provizoriu a cerut accasta influenta pc tali, an pe grope de tail.
prin intermediul misiunii Root un ajutor In articolul lor, autorii Isi propun sit cerceteze
financiar $i economic substantial de la ameri- cauzele interne care au dus la cre$terea avin-
cani. Adevfiratele scopuri ale misiunii Root nu tului revolutionar In ta'rile slave (Bulgaria,
an putut trecc neobservate de masele populare Cehoslovacia, Polonia). Autorii ajung in
din Rusia, care au organizat manifestatii de concluzia cu in lupta pentru formarca parti-
protest la sosirea acesteia In Vladivostok $i In delor comuniste In Virile slave s-au manifestat
fate localitati. Misiunea Root, cu toate actin- trdsdturi comune " 5 ale influentei Revolutici
nile concrete contrarevolutionare pe care le-a din Octombric.
Intreprins pe teritoriul rus, a suferit o In- Un intcresant articol semncazil Emilio
fringere totals prin victoria Marii Revolutii Cereni, metnbru In conducerea Partidului
Socialist° din Octombrie. Comunist Italian, despre Formarca constiint ei
Cel de-al doilca articol privitor la istoria socialiste $i a organizatiei de clash a maselor
anilor Revolutiei din Octombrie se referii in color cc muncesc din satele italiene " 5. Autorul,
problema intdririi sovietelor locale In vara cunoscut dcaltfel prin lucrilrile scrise In anii
yi toamna anului 1918 2. Autorul, F. V. Ceba- trecuti In problema agrard din Italia, face o
evski, socotind ca ping acorn nu a fost acor- analiza, pe baza unor tabele statistice, a
data suficientil atentie prezentdrii unui tablou felului cum au Inceput sa se organizeze, sub
atotcuprinz5tor al sovietelor locale (guber- influenta Partidului Comunist Italian, tdranii
niale, judetene, de plasd $i satesti), in special din Italia Inca dupd primul rdzboi mondial.
at color din regiunile periferice ale Orli, intre- De o stringenta actualitate este articolul
prinde o Incercare in acest sons, folosindu-se de lui I. I. Cerkasov Lupta Partidului Comunist
numeroase documents inedite. In articol se din S.U.A. Impotriva revizionismului contem-
.arata ca indeplinirea sarcinilor care stfiteau porab" B. Se $tie ca 1n Partidul Comunist din
in fata tindrului stat sovielic a intimpinat S.U.A. tendintelc revizioniste s-au manifestat
rezistenta indirjita a fortelor contrarevolu- foartc puternic. pins in a distruge inssgi
tionare, pe care accsta nu putea s-o Infringd partidul. Rddacinile acestui revizionism trebuic
decit prin intarirea dictaturii proletariatului cautate in avintul imperialismului american,
$i a formci sale de stat Sovictele. Cu toate In campaniile de calomnii impotriva U.R.S.S.
ca In vara anului 1918 Sovietele guberniale $i $i a tfirilor socialiste, prin exagerarea grese-
judetene erau formate in majoritatea cazurilor lilor savir$ite de acestea In opera de construire
(lin bol$evici 5i simpatizanti de ai lor, din a socialismului, ca si prin teroarea politist:t
cauza interventiei militare straine care a treat care a dus la arestarca mullor fruntasi °omit-
marl greutati statului sovielic s-a pus pro- nisti In S.U.A. Yearn a prezenta trasdturile
blema curatirii Sovietelor de eseri si men$evici. revizionismului american, autorul se folose$te
Procesul int5ririi Sovietelor locale a decurs de articolelc lui IV. Foster (Political Affairs,
mai greu In cele de plasa $i s ite$ti, subminate octombrie 1956), Eugen Dennis (Political
intr-o serie de localitati de elemente dusmd- Affairs, dec. 1957) $.a.
noase, chiabure$Li. Un rol important In rczol- Cerkasov arata ca, sub influenta revizio-
varca acestet sarcini 1 -au avut comitetole nistilor, partidul cornunist din S.U.A. a SiiNlrit
sdrdcimii, adevdrate puncte de sprijin ale greseli In aprecierea unor evenimente Interna-
diclaturii proletariatului la sate. tionale (a contrarevolutiei din Ungaria, In
Contributii not la istoria mi$cdrii munci- special). Cu toate acestea partidul, prin
tore$ti din diferite tarn (inclusiv Rusia pre- visLii sill de frunte, a stint sa Indrepte aceste
revolutionard) se gilsesc Intr-o serie dc articolc greseli. Congresul XVI al Partidului Comunist
scrise ant de istoricii sovietici cit §i de istoricii din S.U.A. (februarie 1957) a dat o lovitura
strdini. Mentionam In primul rind articolul serioasa revizioni}tilor, pronuntindu-se prin
semnat de F. T. Constantinov $i L. N. 'Veil- vocea majoritatii delegatilor pentru menti-
covici.Avintul mi$cdrilor revolutionare In
1 I3onpocbt neTopnit, nr, 9, p. 96. 3 Nr. 7, p. 15 61.
2 F. V. Cebaevski, In legdlurd cu pro- 4 Ibidem, p. 60.
blema tnhiririi Sovielelor locale to vara si 5 Nr. 11, p. 90-106.
.loatnna anului 1918, nr. 8, p. 22-39. 6 Nr. 10, p. 61-78.
www.dacoromanica.ro
B REVISTA REVISTELOR 289
-nerea si intarirea Partidului Comunist, pentru tate la primii muncitori revolutionari rust
-apararea teoriei marxist-leniniste. DupA con- (P. A. Alexeev, P. A. Moisenco z.a.). Situa-
resul XVI lupta Impotriva revizionistilor s-a tia economics grea a clasei muncitoare din
intensificat si mai mult. Din ce In ce mai des Rusia si lipsa de drepturi politice an creat
au aparut In presa de partid, articole consacrate fara indoiala terenul pentru lupta impotriva
criticii revizionismului. 0 lupta serioasd Intre eXploatarii capitaliste si a tarismului. La
revizionisti si marXisti-leninisti s-a dat In jurul acesti factori s-au mai adaugat insa si altii, ca
Declaratiei de la Moscova, pe care revizio- literature stiintifica, sau literatura beletris-
nistii, folosindu-se de o mica majoritate In tica Inaintata, agitatia orals Matta de unii
Comitetul National, au respins-o , sustinind propagandi5ti activi (de pildd S. Halturin),
ca americanii trebuie sa-si elaboreze singuri luptele greviste s.a. Autorul subliniaza in
punctul for de vedere 1. La sfirsitul lunii incheiere faptul ca muncitorii revolutionari
decembrie 1957 Daily Worker si-a Incetat au devenit intemeietorii primelor organizatii
aparitia din lipsa de fonduri, raminind numai politice ale proletariatului rus.
.saptdminalul The Worker", ca organ al comu- In articolul silt], R. S. Rotenberg, dupe
nistilor. ce arata importanta asigurarilor sociale de
Situatia din Partidul Comunist din S.U.A. stat pentru muncitori in conditiile capita-
s-a Imbunatatit simtitor in urma plenarei lismului si felul cum au privit clasicii marxism
Comitetului National din februarie 1958. leninismului aceasta problema, descrie mani-
Plenara, dupd ce a ascultat raportul lui Eugen festdrile clasei muncitoare din Rusia pentru
Dennis, a aprobat Declaratia Partidelor Comu- satisfacerea acestei revendicdri si cum prin
niste si Muncitoresti st Manifestul Pacii, a luptele de zi cu zi muncitorii au reusit sa
exclus pe revizionisti din Comitetul National smulga de la capitalisti legea asigurarilor
si a condamnat revizionismul Niugoslav, ale sociale din 23 innie 1912. Partidul si -a sin s
carei influente s-au manifestat In Partidul cuvIntul sau In aceasta problema In rezolutii
Comunist din S.U.A. Conferintei de la Praga 5i pe baza acesteia a
Sub semnatura lui John Gollan, secre- desfasurat o large agitatie In rindul munci-
tarul general al partidului Comunist din torilor intre anii 1912 1914. In aceasta
Marea Britanie, a fost publicat In nr. 12 un campanie un rol important 1-a avut ziarul
articol cu privire la asa-numitul plan al Pravda.
progresului", plan elaborat de comitetul 0 contributie importanta la istoria luptei
eXecutiv al Partidului laburist In 1958 2. taranimii ruse si a Inceputului narodnicismului
Supunind unei analize adlnci realitatile econo- educe articolul lui I. I. Lincov 3, despre
mice contemporane ale imperiului britanic, Etapele principale ale istoriei asociatiei
autorul demonstreaza ca toate masurile preco- revolutionare PAmint si Libertate" din
nizate de conducerea laburista, In cazul cal deceniul al VII -lea al secolului trecut".
mai bun, pot sa influenteze numai In mod Articolul, dupd cum 11 indica si titlul, urma
limitat asupra vietii economice, dar nicidecum reste sa stabileasca o periodizare precise
sa preintimpine criza. In ce priveste ambitia a activitatii acestei organizatii revolutionare
laburistilor de a institui o planificare" in lucru care In bogata istoriografie a problemei
conditiile eXistentei a 291 000 de societati nu s-a facut pind acum.
particulare, ea este deadreptul absurda. Organizatia PamInt si Libertate" Isi
Istoria miscarii muncitoresti din Rusia avea originea in asociatiile si cercurile secrete
se reflects In doua articole : Despre problema care eXistau In special in universitatile rusesti
lormarii conceptiei revolutionare a primilor Intre anii 1853 1861. Pregdtirea ideologicd
revolutionari rusi" (B. S. Itenberg) 3, si Lupta a acestor cercuri a fost facutd de revolutio-
clasei muncitoare din Rusia pentru asigurdri narii democrati rusi. Revista Kolocol"
sociale de stat (1900 1914)" (R. S. Roten- a avut un rol important in aceasta privinta.
berg) 4. I. I. Lincov stabileste trei perioade de dez-
Articolul lui B. S. Itenberg, interesant In voltare a asociatiei Pam1nt si Libertate".
felul cum e conceput, descrie calla si mijloacele Prima etapd (vara anului 1861 nov. 1862)
care au dus la formarea unei conceptii Main- a marcat procesul unificdrii cercurilor si
asociatiilor secrete Intr -o organizatte unica
1 Bonpochi itcropun, nr. 10, p. 76. pe Intreaga Rusie. A doua etapd (nov. 1861
2 John Gollan, Asa-numitul plan at vara anului 1863) a reprezentat perioada
progresului" at parlidului laburist, nr. 12, de pregatire si organizare a rascoalei populare
p. 86-95. generale. In sfirsit, etapa a treia (1863
8 Nr. 10, p. 46-60.
Nr. 11, p. 126-141. 5 Nr. 9, p. 33 57.
19 c. 2081
www.dacoromanica.ro
290 REVISTA REVISTELOR 4
martie 1864) s-a caracterizat printr-o dare puternic al agriculturii, prin desavirsirea trans
inapoi in ce priveste trecerea la aplicarea formarilor ei pe tale socialists.
programului, sub loviturile reactiunii. Autorul Aspecte cu privire la colectivizarea agri
descrie pe larg si cu amanunte fiecare etapa. culturii mai sunt tratate gi In studiul lui
folosindu-se In acest scop de bogata litera- 0. B. Geamalov 3, (Taskent), Din istoria colec
tura existents. In concluzie se arata ca asociatia tivizarii agricullurii In Uzbekistan, care Irma
Pam Int si Libertate", a marcat inceputul se limiteaza numai la Uzbekistan.
narodnicismului in Rusia. Cernisevschi, Her- Revista Voprosi Istorii a continuat sa
ten It Ogariov, conducatorii ei, an largit publice studii $i articole cu privire la diferite
cercul luptatorilor revolutionari, apropiindu-se aspecte din istoria Marelui Razboi pentru
in felul acesta de masele populare. Apararea Patriei. Astfel, Intr-un articol slut
Istoria construirii socialismului In Uniu- descrise momente din lupta partizanilor din
nea Sovietica este oglindita In mai multe regiunea Leningradului 4, in altul problema
articole Si comunicari care se refers atilt la restructurarii industriei Uniunii Sovietice
dezvoltarea in ansamblu a economiei primului in prima perioada a razboiului 8.
stat socialist din lume, eft si la transforma- Un interesant articol semneaza V. B.
rile economice, specifice unor regiuni sau Telpuhovschi 6 despre asigurarea industriei
republici. Din prima categorie fac parte cu cadre in anii razboiului. Orinduirea socialists
articolele lui V. S. Lelciuc 1 Dezuollarea Indus- prin caracterul ei, a creat premisele materiale
triei chimice a U.R.S.S In perioada primului Ii moral-politice pentru asigurarea temeinica
cincinal si M. A. Viltan 2 Aufnlul produc- a spatelui frontului. Numai Intr -un stat
fiei colhoznice In cel de-al doilea cincinal socialist muncitoarele din diferite uzine puteau
(1933-1987). sa scrie cu insufletire barbatilor care plecau_
Yn articolul sau, Lelciuc iii propune sa pe front ca vor depune toate eforturile pentru
prezinte pe scurt dezvoltarea industriei chimice a-i Inlocui pe ei in productie 7". In afard de
In anii primului plan cincinal, cind au fost aceasta, in productie au cerut sa intre si
puse bazele acestei ramuri a economiei ratio- muncitorii In virsta, femeile casnice, tine
nale. Autorul Ili concentreaza atentia In retul. Astfel, numai In cea de a doua jumatate
special asupra productiei de ingrasaminte a anului 1941, an intrat In productie 580 000
minerale, de acizi si alcaline, ceea ce consti- de femei casnice si 360 000 de elevi. Patrio-
tuia atunci obiectivul principal propus. Rusia tismul Inflacarat a insufletit poporul sovietic
tarista a lasat In aceasta privinta o moltenire in lupta sa dreapta impotriva agresorului
grea, in sensul ca industria chimica era slab hitlerist in asa masura, !mit, deli In prima
dezvoltata pind la Marea Revolutie Socialists parte a razboiului, and ocuparea de catre
din Octombrie. Cea mai mare parte de materii dulman a unei parti a teritoriului tarii,
prime se importau din strainatate iar mai unde se gaseau numeroase Intreprinderi,_
mult de 50°, din capitalurile investite In a creat dificultati uriale industriei Ii cadrelor
acest sector apartineau capitalistilor strain. aceste dificultati an fost totusi invinse.
Intr-o expunere sugestiva, dar abundenta Aspecte ale luptei poporului sovietic
din punctul de vedere al datelor istorice, din timpul Marelui Razboi pentru Apararea
autorul Infatiseaza lupta dusa de poporul Patriei mai slut prezentate In articolul lui
sovietic, sub conducerea Partidului, in anii I. V. Stavitchi 8 Intarirea organizatiilor de
primului cincinal pentru a pune bazele unei partid din armata In anii Marelui Razboi
industrii chimice puternice. Autorul subli- pentru Apararea Patriei" si In comunicarea
niaza totodata rolul important pe care 1-au lui I. V. Arutiunian 9 Din istoria S.M.T. In
avut V. V. KuibIsev Ii alti fruntali ai Parti- perioada Marelui Razboi pentru Apararea
dului In indeplinirea acestei sarcini. Patriei".
M. A. Viltan, o data cu improspatarea Istoricii sovietici nu se multumesc numai
in mintea cititorilor a unor date cunoscute sa cerceteze pe baza conceptiei marxist -leni-
privind dezvoltarea agriculturii sovietice pe niste fenomenul istoric ; ei iau atitudine critics
calea socialists, aduce informatii suplimentare 1i raspund criticilor formulate de istoriciii
concrete In legatura cu evenimentele petre-
cute pe frontul agricol In 1933-1937, and 3 Nr. 11, p. 45-61.
se punea problema lichidarii lipsurilor in munca a Nr. 7, p. 25-44.
de partid la sate si a asigurarii unui avant 5 Nr. 12, p. 27-49.
6 Nr. 11, p. 24-44.
7 Ibidem, p. 27.
Nr. 10, p. 3-21. 8 Nr. 8, p. 3-21.
2 Nr. 9, p. 3-18. 8 Nr. 8, p. 84-96.
www.dacoromanica.ro
5 REV ISTA REVISTELOR 291
burghezi occidentali in diferite probleme. istoria Republicilor Sovietice Socialiste EstonA,

Printre articolele cu acest caracter se numara Letona si LituanianA 4.
cel semnat de V. T. Pasuto 1, Impotria unor In articolul lui A. S. Strajas, despre Re-
conceptii burgheze cu privire la formarea gimul colonial al imperialistilor germani In
statului Lituanian", unde autorul combate Lituania din timpul primului razboi mondial"6,
tezele istoricului vest-german M. Hellmann dupa ce arata ca in literature istorica sovie-
cu privire la formarea statului lituanian, ca tica problemele politicii Germaniei in Litua-
si pe cele ale lui H. Paszkiewicz, care in lucrarea nia ocupata In anii primului razboi mondial,
sa The origin of Russia" (Londra 1954), a au Post atinse numai intr-un mod adiacent si cS
transformat problema lituaniand intr-un argu- Yn istoriografia burghe7a abundA denatur5ri,
ment politic In sprijinul teoriei normaniste6. pornindu-se in general de la memoriile lui
La rindul sau, V. T. Fomin is atitudine Ludendorff, sInt prezentate citeva aspecte ale
Impotriva Incercarilor care se fac In literatura regimului stabilit in Lituania intre 1915 1918.
istoricA din Occident de a reabilita pe diplo- Se analizeaza astfel simulacrul de constitutie
matii Germaniei fasciste 3. Legenda opozitiei denumit Statutul de administra(ie ", intrat
diplomatilor germani Impotriva planurilor in vigoare la 7 iulie 1916, sistemul de impozite,
agresive ale lui Hitler este sustinuta in momen- corvezile la care era supusa populatia, pravila
tul de fats nu numai de memoriile fostilor despre judecati si toate celelalte inasuri, spe-
demnitari ai Germaniei hitleriste (E. Kordt, cifice politicii coloniale a imperialistilor
Weizsacker, H. Dirksen, s.a.) dar $i In lucrarile germani.
unor istorici vest-germani ca H. Rothfels, Dintre studiile care InfatiscazA momenta
G. Ritter, sau in lucrarea istoricului american importante din istoria altor tAri, mention:1m
P. Saebury. Aceste Incercari au ca scop sa In primul rind pe cel scris de V.P. llin, despre
tundamenteze o ten" la mode In istoriografia miscarea popular& de la 4 mai 1919 din Chinas.
vestgermana a celui de-al doilea razboi V. P. Ilin porneste de la teza ca miscarea
mondial : aceea cA infringerea Germaniei s-a popularA de la 4 mai 1919 a marcat punctul
datorat faptului ca aceasta n-a stint sa -si de trecere de la faza revolutiei burghezo-
asigure, data nu alianta, cel putin neutra- democratice de tip vechi, revolutie condusa
litatea Statelor Unite ale Americii. Concluzia de burghezie in directia formarii statului
practice a acestei teze duce in mod evident burghez, catre revolutia democraticA care a
la justificarea politicii proalnericane promo- avut loc sub conducerea clasci muncitoare,
vata In ultimii ani de guvernul de la Bonn, faza incheiata o data cu proclamarea Republica
in necesitatea folosirii fostilor diplomat" Populare Chineze. Miscarea de la 4 mai a
hitleristi In slujba cercurilor revansarde avut loc pe fondul realitatilor social - politice
din Germania Occidentals. Autorul sovietic, din China, ca urmare a influentei Marei
facind o eXpunere larga a recrutarii si acti- Revolutii Socialiste din Octombrie, in con-
vitatii diplomatilor hitleristi, subliniazd faptul ditiile invechirii programului lui Sun- Ian-
ca, deli In cercurile conducatoare din Germania Sen si a descompunerii partidului gomin-
au existat divergente Intre diferite grupuri, danist. 0 premi,,A importanta a miscaril de
aceste divergente erau In legatura cu proble- la 4 mai a Post reprezentata de aparitia unor
mele secundare ale agresiunii, dar nu a agre- forte patriotice democratice not In via ta socialA
siunii insasi. V. T. Fomin arata, printre a Chinei, grupate la inceput in jurut ziarului
altele, cA diplomatii Germaniei hitleriste au Tineretul nou". In 1917-1919, au mai aparut
participat efectiv la toate crimele puse la $i alte publicatii progresiste In care se pro-
tale de Hitler, incalcind pins si normele ele- pagan idei democratice si se milita pentru
mentare ale dreptului international privind independenta nationala a tarii. Manifestarile
pe colegii lor, diplomati ai altor tars. Astfel la politice erau Indreptate impotriva clicii tra-
cererea Ministerului de EXterne german, 200 datoare din fruntea tariff, si a imperialismulul
de functionari ai Ambasadei iugoslave din agresiv japonez.
Berlin, In loc sa se bucure de imunitate diplo- HotAririle Conferintel de pace de la Ver-
matica, au Post Inchisi In lagare de concentrare. prin care dorinta de independents
sailles,
0 serie de articole din numerele pre- nationala a Chinel era nesocotita, au fort
zentate ale revistei Voprosl Istorii privesc motivul imediat al miscArii populare de la
4 mai 1919. Cu toate ca revendicarile formu-
1 Nr. 8, p. 41-62. late de miscare se refereau numai la Inlaturareu
3 Nr. 8, p. 58.
3 V. T. Fomin, Impotriva Incerearii de 6 Nr. 8, p. 114-125 ; nr. 10, p. 113 122.
reabilitare a diplomatilor Germaniei fasciste, 5 Nr. 12, p. 67 -80.
iar. 9, p. 58-71. 6 Nr. 10, p. 123-138.
www.dacoromanica.ro
unor persoane din guvern ceea ce se explied Conferinta Sovietului National de la Berata
prin nivelul scazut al constiintei poll-dee a (20 octombrie 1944), formarea guvernului In
maselor miscarea populard de la 4 mai, frunte cu Enver Hodja si, In sfirsit, eliberarea
continuatA cu manifestatiile studentesti din completa a Albaniei, la 29 nov. 1944.
luna iulie, carora li s-au aldturat si muncitorii Un important articol de sintezd semneazA
grevisti, a avut un caracter nu numai impe- In nr. 11 istoricul ceh Jindfich Vesely Des-
r.alist, ci si antifeudal, ea ffind indreptata pre cauzele formai-II si pieirii statului burghez
Impotriva rAmasitelor feudale In domeniul cehoslovac" 3. Din capul locului, autorul
ideologiei si culturii, pentru cucerirea fiber- precizeaza ca bazele pe care s-a constituit
tAtilor democraticel. statul burghez cehoslovac era sabred, marea
Istoria Albaniei in perioada ei de trans- burghezie ceh care a luat puterea In 1918
formari revolutionare este oglinditA In arti- fiind reactionary si conservatoare. Ea s-a
colul lui Geafer Baglamaia2 despre Frontul folosit de lupta revolutionara a maselor, chid
National de Eliberare. In ajunul celui de-al a vAzut CA monarhia austro-ungara nu mai
doilea razboi mondial Albania era un stat putea fi salvatii, numai pentru a-si atinge
inapoiat, Infeudat marilor puteri imperialiste, scopurile sale, inldturind din revendicarile
In special Italiei fasciste, fapt care a dus In maselor tot ceea ce nu-i convenea. Deli
cele din urma la pierderea totald a indepen- crearea Republic!! Cehoslovace din 1918 a
dentei nationale. La aceasta a contribuit si marcat un progres istoric, acest rezultal nu
politica tradAtoare a guvernului Zogu. La corespundea posibilitatilor objective existente.
7 aprilie 1939 armatele fasciste italiene au Revolutia national-democraticA nu a Infdp-
ocupat Albania, cu toata rezistenta opusa tuit sperantele pe care si le pusese masele
de patriotii albanezi. Ocupatia strains a populare ; ea ascundea In sine, dupd cum spune
lnsemnat totodata jefuirea economics a autorul, germenele pieirii Republicii. Burghezia
%aril, ceea ce a provocat o stare de nemul- cella, ca si burghezia din celelalte tad care si-au
tumire generald fn rindurile populatiei. Intro- desavirsit unitatea nationala In urma destra-
ducerea limI ii italiene In scoli a provocat mdrii monarhiei Austro-Ungare, printre care
de asmenea demonstratii de protest din partea si cea din Romlnia, a cdutat sd prezinte acest
intelectualitatii. Regimul de persecutii si de proces, drept o urmare a politicii conducd-
umiliri a culminat cu introducerea stArii de torilor Antantei, In cazul Cehoslovaciei al
asediu la 11 iunie 1940. Dar clasa muncitoare, lui Wilson, si nu a influentei ideilor elibera-
care suferea cal mai mult din cauza regimului toare a Marei Revolutii Socialiste din Octom-
fascist, a trecut la organizarc. Grupurile brie. In realitate, dupa cum se stie, Antanta
comuniste, care existau mai Inainte, s-au a sprijinit mentinerea monarhiei Austro-
unificat la 8 noiembrie 1941, luind nastere Ungare pine In momentul and popoarele
astfel Partidul Comunist Albanez. In urma subjugate au Inceput lupta revolutionary
credrii partidului de avangardil, miscarea de pentru eliberarea ]or.
eliberare nationald s-a intensificat. Conferinta Autorul ceh afirma fara echivoc ca time
dela Pesa din 16 septembrie 1942, la care au de doi ani caracterul noii Republici nu era
participat In afara delegatilor comunisti si determinat, fiecare din cele cloud clase
diferite elemente democrate, a hotarit crearea burghezia si proletariatul avind posibi-
Frontului National de Eliberare, care a coor- litatea sd foloseascd evenimentele In scopu-
donat Intreaga lupta de eliberare a poporului rile ei. Momentul In care s-a hotarit soarta
albanez. Republicii a Yost greva generald din decent-
Istoricul albanez prezintil si prima confe- brie 1920, reprimata In mod singeros de
rintd a Partidului Comunist Albanez care a guvernul lui Masarik.
avut loc In martie 1943 la Labinot, unde s-a Istoria anilor urmatori ai Republicii
hotArit, printre altele formarea de detasa- Cehoslovace s-a caracterizat printr-un razboi
mente de partizani nucleul armatei natio- de pozitie Intre burghezie si proletariat.
nale de eliberare, Infiintata la 10 iulie 1943. In ce priveste politica externs a Ceho-
Alte momente importante din lupta poporului slovaciei, ea a Post orientate In specia spre
albanez pentru libertate nationala, inratisate Franta. In Mica Antantd, grupare fdtisa
de autor, shit lupta pentru demascarea lui antisovietica, Republica Cehoslovaca a avut
Abaza Kupi, care a Incercat In 1943 se resta- un rol conducator. In ultima parte a arti-
bileasca monarhia, primul congres al Fron- colului eau, autorul ceh insists asupra tra-
tului National de Eliberare (24 mai 1944), ddrii de care burghezia cella a intereselor
nationale In ajunul Miinchenului, and guver-
I Bortpocht nc'roprra, nr. 10, p. 136. nul cehoslovac a respins ajutorul sovietic,
2 Nr. 8, p. 139 153. 3 Nr. 11, p. 107-125.
www.dacoromanica.ro
In lupta pe care urma s-o duca Impotriva caracterul revolutiei din noiembrie", Tezele
agresiunii hitleriste, fiindu-i teams ca prin C. C. al P.C.U.S.4 si concluziile revistei
prezenta trupelor sovietice sa nu se prabu- pe marginea discutiilor purtate In leptura
seasca stapInirea de clasa a burgheziei. cu caracterul si particularitatile revolutiei
Aniversarea a 200 de ani de la nasterea din Germania °.
lui Robespierre a fost marcata in revista In articolul sau, Walter Ulbricht critics
Voprost Istorii prin publicarea articolului pe acei istorici care In cursul discutiilor au
Discutii despre Robespierre", scris de cunos- negat unele teze de baza ale materialismului
cutul istoric al revolutiei franceze A. Z. istoric, apreciind revolutia din noiem brie ca
Manfred 1. o revolutie socialists. El arata ca, desi la
Dupa ce face un scurt portret al perso- ordinea zilei in Germania se gasea revolutia
nalitatii marelui revolutionar francez, autorul socialists pentru care existau premise obiective,
trece In revista atitudinea ostila acestuia a clasa muncitoare nu a putut cuceri puterca
istoriografiei burgheze Incepind cu cea politica din cauza lipsei unui partid marxist °.
liberal's din secolul XIX si sfirsind cu cea din In continuarea articolului, primul secretar
zilele noastre. Burghezia, care 1-a privit cu al P.C.U.G. vorbeste despre rolul si particu-
admiratie pe Danton, nu a putut si nu laritatile imperialismului german $i despre
poate Inca in tarile capitaliste sd-i ierte criteriile dupa care se pot determina carat
lui Robespierre activitatea revolutionary, terul unei revolutii, pentru ca In incheiere sl
legatura lui cu masele populare. Se stie ca crate ea revolutia din noiembrie a fost o
Lamartine, care 1 -a ldudat in tinerete pe revolutie burghezo-democratica ...infap-
Robespierre, a revenit mai tirziu asupra tuita tntr -o anumita masura cu mijloace si
opiniilor sale favorabile, dupa ce vazuse, metode proletare" 7.
cum spunea el, umbra acestuia pc strazile In tezele Comisiei Biroului Politic al C. C.
Parisului In 1848. A. Z. Manfred face un al P.S.U.G. shit prezentate de pc pozittile meto-
tablou succint al istoricilor revolutiei fran- dologiei marxist-leniniste, problemele de baza
ceze, aratind pozitia acestola fata de cel ale miscarii muncitoresti gi comuniste din
care Impreuna cu ea si in fruntea ei, a Germania : imperialismul german $i dezvol-
parcurs Intregul drum pins la sfirsit 3". tatea social- democratici in perioada pins la
Sint aratate astfel pozitiile lui Mignet, Thiers, primul razboi mondial, criza social-democra-
Quinet, Louis Blanc $.a., care Intr -o forma tiei In timpul razboiului, Marta Revolutie
sau alta, 1-au privit negativ pe Robespierre. Socialists din Octombrie si influenta ei asupra
Autorul sovietic asigura Ca cel care a facut Germaniei, rezultatele $i invatamintele revo-
foarte mult pentru reabilitarea Incorup- lutiei din noiembrie, folosirea experientei ei
tibilului" In afara binetnteles de clasicii de catre poporul german si miscarea munci-
marXism-leninismului a fost istoricul fran- toreascd din Germania dupa cel de al doilea
cez A. Mathiez, Intemeletorul asociatiei razboi mondial.
pentru studierea lui Robespierre. In incheiere in nr. 12 revista Voprost Istorii a publicat
autorul subliniaza faptul ca personalitatea concluziile la discutiile care au avut loc. In
de revolutionar a lui Robespierre a fost puss in articol se arata ca In coloanele revistei Voprost
adevarata sa lumina de istoriografia marxista, Istorii au fost eXpuse trei puncte de vedere :
de conducatorii proletariatului francez, in 1) majoritatea autorilor au atribuit revolutiei
deosebi cu prilejul aniversarii a 150 de ani din noiembrie un caracter burghezo-demo-
de la revolutia franceza, In 1939, si cu prilejul cratic cu tendinta de a se transforma in
aniversarii. a 200 de ani de la nasterea lui revolutie socialista ; 2) un singer partici-
Maximillian Robespierre, care s-a sarbatorit pant a apreciat revolutia din noiembrie ca
anul trecut. o revolutie burgheza ; 3) unii istorici, In
Discutiile cu privire la caracterul revo- special germani, au socotit revolutia din
lutiei din noiembrie din Germania, care s-au noiembrie drept o revolutie socialists. In
purtat timp Indelungat In revista Voprosi continuarea articolului, se face o analiza
Istorii, au luat sfirsit o data cu sarbatorirea ampla a acestor puncte de vedere, aratindu-se
celei de a 40-a aniversari a acestui eveniment si combatIndu-se greselile acelor istorici care
rem arcabil din viata poporului german. nu au pornit la anali7a acestui eveniment de
Revista a publicat cu acest prilej articolul pri- la aprecierea de clasa a problemelor de ba7a
mului secretar al Partidului Socialist Unit
din Germania, Walter Ulbricht 3, Despre 4 Nr. 11, p. 3 23.
1 Nr. 7, p. 62-85. 5 Nr. 12, p. 96 125.
2 Ibidem, p. 62. 8 Walter Ulbricht, art. cit., nr. 8, p. 65.
.3 Nr. 8, p. 67-71. 7 Ibidem, p. 71.
www.dacoromanica.ro
ale revolutiei. Redactia considers in Incheiere tiile de productie $i noile forte de productie
eh discutiile au reprezentat un eXemplu viu si prin urmare al faptului Ca modul de productie
al colaborarii istoricilor dintre cele doua tari, feudal a intrat In stadiul sau descendent
U.R.S.S. si R.D.G., in problemele miscarii este imposibilitatea reproductiei simple a
comuniste si muncitoresti internationale. gospodariei taranesti 3. Atit timp eft exploa-
Problema pe care si-o propune s-o exami- tarea feudala permitea reproductia simply
neze acad, M. V. Necikina In articolul Despre a gospodariei taranesti se crea posibilitatea
stadiul ascendent" si descendent" al forma- unei oarecari dezvoltari a fortelor de productie.
tici feudale 1", e urmatoarea : Care este and Irma economia feudala a fost atrasa in
criteriul marXist-Leninist de apreciere a faptului circuitul productici de marfuri si molierii
eh o formatie se afla in faza ascendents, de varsau pe piata din ce In ce mai multe pro-
dezvoltare organics sau In cea descendents, duse agrare, exploatarea muncii taranesti
de decadere. Pornind de la Invatatura clasi- s-a intensificat Intr-un ritm asa de vertiginos
cilor marxism-leninismului, acad. M. V. Neci- Incit taranul nu putea nici macar sa -ii asigure
kina arata ca la baza acestui criteriu trebuie reproductia simply a gospodariei sale. Econo-
sh stea dialectica raporturilor dintre relatiile mia feudala intrase /ntr-o perioada de criza,
de productie si caracterul fortelor de productie. fenomenul degradarii gospodariilor tairanesti
Atita timp eft relatiile de productie se afla in al restringerli suprafetelor de pamint cultivat
concordanta cu caracterul fortelor de productie pentru nevoile produchtorului direct, a distru-
formatia social- economics se gaseste In faza gerii inventarului viu si mort ilustreaza criza
ascendents; and dimpotriva relatiile de economiei feudale In stadiul sau decendent.
productie devin o Irina pentru noile forte La rubrica Discutii" a mai Yost publicat
de productie, formatia economics intra In articolul lui I. I. Smirnov 4, In care autorul
stadiul de evolutie descendents. Aplicind combate opiniile eXprimate de A. A. Ziminl5
aceasta teza generals la epoca feudalismului cu privire la rascoala lui Bolotnikov, si arti-
In Rusia, acad. M. V. Necikina determine colul semnat de Z. V. Udaltova si A. P.
trasaturile calithtii noi survenite In sfera Cajdan 6 In legatura cu unele probleme nere-
fortelor de productie din economia Rusiei zolvate din istoria social-economich a Bizan-
care le imprima un nou caracter si le fac sa tului, ca problema trecerii de la orinduirea
intre In conflict cu vechile forme sociale, sclavagista la cea feudala, a existentei obstei
ca vechile relatii de productie reflectind In imperiul bizantin, s. a.
faptul ca formatia social - economics data se Remarcam In nr. 12 cloud materiale cu
afla In stadiul sau descendent. privire la Romlnia. Unul cuprinde o prezentare
succinta a pozitiei presei din Rominia fall de
Un exponent tipic al noului, nascut In manifestarile revizionismului contemporan pe
sfera fortelor de productie In epoca feuda- plan international, unde autorul Infatiseaza
lismului 11 constituie, dupe M. V. Necikina, articolele si studiile cu aceasta tema aparute
manufacturile. Indiferent de faptul ca In In Lupta de class, Scinteia, Analele Institu-
manufacturi se folosea mina de lucru sal- tului de Istorie a Partidului si In alte publicatii
riata sau lucrau taranii dependenti, din centrale din Romlnia 7. Cel de-al doilea 8,
punct de vedere al caracterului fortelor de (M. M. Zallskin.Materiale noi de arhive despre
productie manufactura apartine modului legaturile revolutionare romIno-ruse In anii
de productie capitalist $i constituie un pas 1875-1878"), reprezinta o contributie serioasa
Insemnat Inainte catre ridicarea productivitatii la adincirea studierii relatiilor romino-ruse In
muncii omenesti" 8. De aceea, In masura In care anii 1875-1878. Desi In aceasta problemh
In manufacturi se foloseau taranii iobagi si rela- istoricii romini 'i -au spus cuvintul pe larg,
tiile de productie ramineau de tip feudal, noile autorul sovietic aduce date noi culese din
forte de productie veneau In conflict cu vechile arhivele sovietice. Astfel Intr-o seri e de
relatii, nemai vorbind de faptul ca noul caracter rapoarte trimise ministrului de interne at
al fortelor de productie atit din manufactura Rusiei tariste, functionarii din judetele de pe
bazata pe munca fortata, eft si cea bazata granita cu Romlnia semnalau trecerca prin
pe munca salariata, venea In conflict cu formele contrabands a unei bogate literaturi revolu-
sociale feudale care dominau perioada respec- tionare, cu ajutorul membrilor cercurilor revo-
tive.
In ceea ce priveste domeniul economiei, 3 Ibidem, p. 106.
M. V. Necikina considers ca indiciul cel 4 Nr. 12, p. 116 131.
mai caracteristic al conflictului dintre rela- 6 Nr. 3, 1958, p. 97-113.
6 Nr. 10, p. 79 -96.
1 Nr. 7, p. 86-108. 7 Nr. 12, p. 177-184.
2 Ibidem, p. 98. 8 Nr. 12, p. 170-176.
www.dacoromanica.ro
lutionare din Rominia. In timpul razboiului Feroviarii Rusiei participanti activi In

ruso-turc din 1877-1878 in librariile din grevele din octombrie 1905" (I. M. Puskareva)3,
Bucuresti se desfacea aceeasi literaturd rusd CazAcimea de pe Iaik, In ajunul razbolului
conspirativa tiparita In strdindtate, printre taranesc din 1773 1774" (I. G. Rosner) 9,
care si ziarul Cauza comuna'. Abia In ianua- Participarea coreenilor din Orientul Inde-
rie 1878 autoritatile rusesti au Post sezisate de partat rus in lupta de eliberare nationald
acest lucru si agentii rusi au Inceput ss cumpere Impotriva Japonici" (S. S. Grigorievici)
din magazinele Bucurestiului aceasta literaturd Problemele istoriei contemporaneithtii" (Wal-
periculoasd" pentru soldatii rusi. Cu toate ter Bartel) 11.
acestea, multi participanti In razboiul din 0 comunicare publicata In nr. 9 priveste
1877-1878 au reusit sa transporte $i ei din o interesanta problema de istorie veche" (V. A.
Rominia In Rusia diferite publicatii revolu- Ustnikov, In legaturd cu problema cercetdrii
tionare, venite din Apus 1. scrierii cretane liniara A").
La studiile st comunicarile semnalate mai Mentiondm de asemenea cd la rubrica de
sus mai pot fi amintite urmatoarele comuni- istoriografie si criticd, revista sovietica a pu-
cari, interesante fard Indoiald, dar asupra blicat mai multe materiale interesante ca
-cdrora spatiul nu ne 11104:Jule sd ne oprim mai Falsificarea de cdtre istoricii burghezi din
mutt : Acumularea primitive a capitalului In S.U.A. a istoriei interventiei americane Impo-
Ucraina" (A. A. Nesterenko) 2, Cu privire la triva Rusiei Sovietice In anii 1817 1820"
aparitia si formarea organizatiei marxist-leni- (V. V. Alahverdov) 13, Uncle probleme ale
niste In Bacu" (I. I. Isaiev) 8, Sindicatul metodologiei istoriei stiintelor politice" (S. F.
Prodamet In anii primului razboi mondial, Checechian)", Evolutia istoriografiei burgheze
1914-1917" (A. P. Pogrebinschi) 4, Rolul americane a rdzboiului civil 1861 1865"
lui A. M. Gorki In organizarea edit5rii istoriei (I. P. Dementiev) 15 §. a.
razboiului civil din U.R.S.S." (S. F. Naida Toate acestea se adauga continutului va-
9i M. V. Rlbacov) 6, Cu privire la istoria loros al revistei Voprost Istorii, ceea ce justifica
industriei de matase din Rusia In decendle interesul pe care cercurile de cititori din ce In
3-5 ale secolului XIX" (P. I. Bucspan) 6, ce mai largi din diferite tdri, Ii manifesta
Comsotholul In constructiile not ale cincina- pentru principala revista sovieticd de istorie.
lelor dinainte de rdzboi" (L. S. Ozerov) 7, N. Copolu
eskoslovenskk e'asopis historickk (Revista eehoslovaca de istorie)

Praga, V, 1957, 4, 200 p. ; VI, 1958, 1 4, 819 p.
Ultimul numar pe 1957 din Reuista economics a satelor cehe de dupa primul
cehoslovacd de istorie cuprinde citeva studii rdzboi mondial, caracterizata prin incetini-
interesante prin varietatea $i valoarea for rea procesului de reproductie agricola, prin
stiintifica. Vom aminti, In primul rind, arti- lipsa mlinii de lucru, prin rcchizitionarea
colul comemorativ al lui Jaroslav Char despre produselor agricole. Din cauza lipsurilor $i a
ecourile pe care le-a avut Marea Revoluti. raporturilor de inegalitate socials, din Mimi
Socialists din Octombrie asupra satelor din paturilor tardnesti in perioada dintre 1917
Cehoslovacia Intre 1917-1920 (Ohlas mike 1920, $i sub influenta ideilor revolutionare din
11.1 novesocialisticke revoluce na eeskem Rusia, se desfasoard In satele cehe o indirjita
venkovJ u letech 1917 1920, nr. 4, p. 616 luptd de clasd, In forme din cele mai active.
632). Autorul analizeazd mai ales situatia Articolul lui J. Czar constituie o completare
8 Nr. 12, p. 152 169.
1 B onpo'cm IICTOp1411, nr. 12, p. 176. Nr. 10, p. 97-112.
2 Nr. 11, p. 142 152. " Nr. 10, p. 139 151.
3 Nr. 8, p. 97-113. 11 Nr. 10, p. 152 165.
4 Nr. 10, p. 22-34. 12 Nr. 9, p. 101 106.
5 Nr. 8, p. 72-83. 13 Nr. 11, p. 177-189.
6 Nr. 9, p. 72-86. 14 Nr. 7, p. 109-119.
3 Nr. 12, p. 132-151. is Nr. 11, p. 135-151.
www.dacoromanica.ro
296 REVISTA REVISTELOR 10.
binevenita la studiul de proportii mai marl productia spirtului. Prezentind evolutia rapor
al lui 0. Riha (Oh las ftjnove revoluce v Ces- turilor economice din viata satelor, autorul
koslovensku, Praga, 1957). face In permanents legatura cu interesele
Dupd cercetari mai cuprinzatoare asupra diferitelor organizatii politice, care tai dis
inceputurilor miscAril muncitoresti din Cehial, putau hegemonia economics a satului ceh.
Zdenek Sone, specializat in astfel de probleme, Din sectorul istoriei moderne, amintim
urmareste acum procesul formarii acestei articolul lui J. Kfftek despre politica burghe-
miscari In Praga (K poldtkiim delnickeho ziei cehe si problema cella" Intre 1900-1914
!mutt v Praze, 4/1957, p. 664-688 si 2/1958, (Ceskd burioasnt politika a teskd otdzka"
p. 266-310). Autorul cautd sd precizeze rolul v letech 1900-1914, 4, 1958, p. 621-661),
politic jucat de lucratorii praghezi In ansam- In care cauta sas stabileascA pozitia burgheziei
blul miscarilor muncitoresti din Cehia de la cehe fatd de aspectul international al luptelor
Inceput si pind pe la 1876. Inlduntrul acestei pentru eliberarea nationals a Cehoslovaciei.
epoci, Solle distinge doua perioade : prima In ceea ce priveste istoria contemporand,
cuprinde inceputurile miscArii $i culmineaza revista publica gi o colaborare slovacd, dato-
cu aparitia revolutiilor burgheze din jurul rita lui Juraj Kramer, care se ocupA de dezvol-
anului 1840, iar a doua porneste de la stirsitul tarea industriei slovace In prima Republic&
miscdrilor revolutionare burgheze si se carac- cehoslovaca (Niektore Oldzky Ovinu priemyslu
terizeazA prin rAspindirea ideilor socialismului na Slovensku v predmnichovskej republike,
stiintific in miscarea muncitoreascd. Yn timp 4/1958, p. 690-722). Studiind deocamdatd
ce purtAtorii ideilor din prima perioadd au numai fabricarea htrtiei gi celulozei, Kramer
fost lucrAtorii de la cartonaje, In perioada conchide ca trecerea Intreprinderilor $i ban
urmatoare elementele fruntase, dinamice shit cilor maghiare In mlinile capitalistilor cehi
recrutate din rIndurile proletariatului marii s-a facut, dupd primul rAzboi mondial, In
industrii pragheze. In cadrul acestor perioade, deplin acord cu interesele burgheziei slovace.
autorul precizeaza masura participarii fiecdrei N-a fost la mijloc nici o concurenta, deoarece
categorii de lucrAtori la framIntarile munci- volumul capitalului slovac era nelndesturator,
toresti, sublinieaza prefacerile care au loc la data aceea, pentru a lntreprinde o astfel
ca un ecou al transformarilor tehnice din de actiune.
economia industrials, da la iveald nemultu- Cu o problemd legata de criza economics din,
mirile grevele lucrdtorilor, urmareste pro-
gi 1930-1931 se ocupa K. Kofalkova. Autoarea
gramele de luptd, adundrile gi consfatuirile stAruie asupra ecoului pe care 1-a avut soma
organizatorice, noteaza alcdtuirea primului jul In politica interns din Cehoslovacia la
comitet central de luptd, la 27 martie Inceputul acestei crize (Ohlas !mutt nezcimes-
1870 - care sA conducd Intreaga muncito-
rime praghezd. gi cerceteazd penetratia ideilor
tnanPch ye vnitropolitickem iivote Ceskoslo-
venskci na po Mika hospoddfske krise 1930-
revolutionare din afard asupra acestor miscari 1931, 3/1058, p. 470-500). Kotalkova gaseste
ca, de pilda, influenta Comunii din Paris etc. ca e vorba de o adevdrata mi5care a somerilor
0 lungd contributie la problemat,ica care, sub conducerea $i Indrumarea Parti
miscarilor nationale 5i democratice din tarile dului Comunist, a Ocercitat o anumita influ-
cehe, Intre anti 1868-1871, publicd. Jaroslav enta asupra politicii interne a Cehoslovaciei
Purl (Tdbory v eesk "eh zemlch 1868-1871, din acel timp. De altfel, anul urmAtor, In
2/1958, p. 234-266; 3/1958, p. 446 -470; 1932, s-a produs cunoscuta grevd din orasul
4/1958, p. 661-690). E vorba de o serie de Most care, ImpreunA cu mi5carea amintita.
marl adunAri populare, la care erau atrase mai sus, constituie cloud actiuni politice
masele de Varani gi lucrAtori, In aceastd foarte importante, organizate de Partidul
perioadd de timp, pentru infdptuirea unor Comunist impotriva partidelor burgheze gi
revendicdri nationale si democratice. reformiste din Cehoslovacia.
Un studiu de importantA locald, in lega- Vbra Olivova publica' un articol In lega-
tura cu istoria raporturilor agrare, semneazd turd cu manevrele diplomatiei cehoslovace
Bohumil ern (175tvof lihovarstat u eeskpch In problema Ruhrului din 1923 (Oeskosloven-
zemtch, 4/1957, p. 688-727). E vorba de skd diplomacie a dobe rurske krise roku 1923,
fabricarea spirtului in tarile cehe, - industrie
care Incepe Inca din sec. al XVI-lea, and
1/1958, p. 59-70).
Un interesant capitol de istorie medie,
nobilimea, pe linga here, mai trece gi la din istoria razboiului Vardnesc din Tirol si
tinutul Salzburg, publicd Josef Macek (Petr
1 Zd. Sone, Delnicke hnutf v eeskfIch Passler a tyrolske a salzburske mike, 1/1958,
zemich za imperialisticke svelove vdlky, Praga, p. 3-32). Autorul da la iveald o serie Intreaga
1952 si Ke uzniku prant delnicki strany v de evenimente si detalii din lupta de rezis
ncdi zemi, Praga, 1953. tenta a populatiei din aceste regiuni, din
www.dacoromanica.ro
timpul razboiului taranesc german. Articolul mintului stapinit de iobagi, fuga de pe moiiile
de fats pledeaza In mod hotarlt pentru inclu- panilor, diferentierea social& si pauperi-
derea haiduciei In formele active ale luptei zarea populatiei satesti, existenta productiei
de class, In feudalism. de marfuri, $.a.
In cadrul lucrarilor comemorative in Considerattile lui Mika an provocat o
legatura cu Implinirea a 20 de ani de la dic- interventle din partea lui Josef Valka, care
tatul de la Munchen, R. Kvatek se ocupa cu raspunde atit la problema celei de-a doua
pregatirile diplomatice, care an premers iob5giii, aflata $i ea In discutie, cit si la ches-
actului din sept. 1938 (K bezprostiednt diplo- tiunea acumularii primitive a capitalului
maticke pffprave Mnichova, 3 1958, p. 409- (Druid nevolniclvt a pfivodnt akumulace v
446). Intrucit autorul a publicat in anul 16. stolen, 2/1958, p. 316 324).
trecut o lucrare mai mare asupra acestor In ceea ce priveste iobagia, Mika o
probleme, vom reveni Intr-o recenzie mai socoate un sistem social-economic complex,
cuprinzatoare asupra tuturor chestiunilor care s-a dezvoltat intr-o parte a lumii in
legate de acest eveniment politic. faza finals a orInduririi feudale. Caracterul
Un articol de istorie contemporana publi- esential al iobagiei 11 constituie predominarea
cs Milo§ Klima si Marcel Zachoval privitor robotei ca rents feudala. Or, lucrul acesta
la desfasurarea evenimentelor din februarie s-a Intimplat in tarile cehe In prima jumatate
1948 (Plispevek k probtematice Onoroujich a sec. XVII, In timpul razboiului de 30 de
udtilosti v eskoslovensku v [Mom 1948, ani. La 'tidal sau, Valka distinge In aceasta
2/1958 p. 186-233), care au Insemnat inIA- problema doua aspecte : 1. starea de iobagie
turarea partidelor burgheze de la conducerea ca raport de dependents a populatiei satesti
statului si victoria clasei muncitoare. Jurij rata de stapInul pamlntului gi, Intr-un sens
KlI2ek publics, in continuare, studiul sau mai larg, situatia socials a iobagilor, si 2. ioba-
fGarte bogat In date si situatii statistice, In gia ca o caracterizare a Intregei cpoci In
legatura cu criza fabricelor de zahar din Wile care predomina relatiile de iobagie. In tamp
cehe din 1880 si importanta ei pentru cres- ce Mika propune Insa folosirea unei singure
terea miscarilor taranesti (Krise cukrovar- denumiri, aceia de iobagie, Valka argumen-
nictvt v eeslcjich zemtch v 80. letech minuleho teaza In favoarea celuilalt termen de a doua
stoteti a fejt *nom pro vzrust rolnickeho iobagie".
hnutt, 1/1958, p. 46-59)1. Yn legatura cu acumularca primitiva a
Yn sfirsit, prof. Henryk Batowski de la capitalului, nici Vhlka nu aduce argumente
Cracovia prezinta Intr-un articol interesant, hotarltoare. El leaga acest fenomen de ex-
pozitia politica a marelui poet polonez, Adam proprierea micului producator In perioada
Mickiewicz, fath de rolul pe care 1-au jucat chid In societate se dczvolta toate celelalte
cehii atit in sfera lumii slave, cit si In fra- conditii favorabile modului de productie
mIntarile revoluiionare din anii 1848-1849 capitalist" (p. 323). Se pare ca In Cchia nu
(Adam Mickiewicz a &Move v revoluentch s-a ajuns niciodata la o expropriere In masa,
letech 1848 -1849, 1/1958, p. 32-46). mai ales In legatura cu evolutia mares pro-
prietati, deoarece nici mai tlrziu n-au fost
astfel de conditii, Melt feudalul sa prefere
0 parte vie si interesanta a acestei Indepartarea iobagului de pe molia lui, In
reviste o formeaza fara indoialh discutiile" loc sa-1 lase sa munceasca ogoarele.
purtate In jurul unor probleme de impor- Vhlka se Intreaba daca xista cumva
tanta mai larga care intereseaza desigur In sec. al XVI-lca anumite trasaturi pe care
siistoriografia. noastra. Astfel, Alois Mika le-am putea caracteriza drept capitalists sl
cauta sa fundamenteze istoric procesul acu- daca ansamblul acestor elemente ar putca
mularii primitive a capitalului In tarile cehe forma procesul acumularii primitive a capi-
(K oldzce poedtku plivodni akumulace kapi- talului. In consecinta, autorul crede ca pre-
tdlu v eesk,ch zemtch, 4/597, p. 632-664). ponderent.a robotei nu constituie trasatura
Pentru a situa in timp geneza modului de esentiala a iobagiei, dupa cum nici exproprie-
productie capitalist, Mika admite ca trash- rea In masa nu formeaza trasatura de cape-
tura fundamentals a acestui proces, expro- tenie a acumularii primitive. Asa dar, dis-
prierea In mash a t'aranimii In sec. XV si cutia ramlne deschisa.
XVI. Autorul mai conditioneaza Inceputurile
acumularii primitive a capitalului si de alte 2 Contributia lui Alois Mika se India-
fenomene social-economice ca, cotropirea ph- leaza Problem poedtkez nevolructot u (:ecluich,
In eskoslovensky eas. histortdp, 2 1957,
1 Vezi Inceputul In eskoslovenskY easo- p. 226-248. Vezi si darea de seams Mudd
pis historickP, 1956, p. 270-298. revista de istorie, I 1958, p. 149 151.
www.dacoromanica.ro
'298 REVISTA REVISTELOR 12
In afarA de aceste probleme, istorio- din sfera istoriografiei (Nekolik pozndmek k

grafia cella mai pune In discutie gi notiuni din metodologicic,rn problemdm v historiografii,
domeniul metodologiei istorice. Asa de pilda, 3/1958, p. 507-520). Ridicindu-se Impotriva
prof. Vac lav Husa cauta sA defineasca conti- schematismului, obiectivismului si Upset de
nutul a trei termeni din sfera cercetdrilor cunoastere a metodologiei marxiste, autorul
de istorie. E vorba de metodd, melodicd constatA ca lipsurile din istoriografie se dato-
si metodologie, (Metoda-metodika-metodologie, resc, In primul° rind, felului Ingust -In care
2 1958, p. 311-315), notiuni pe care autorul e aplicat si interpretat materialismul istoric.
le defineste In comparatie cu pozitia lui In sfirsit, A. Dobry se ocupa de periodi-
Fr. Graus (K otazkom metodiky sttedovelqich zarea economiei cehe Intre anii 1918-1945
de fin, Ceskoslovenskp eas. hislorick9, 1956, (Nektere metodicke a obsahove oldzky perio-
I. p. 99 115) si cu dcfinitiile formulate de disace de j in eeskoslovenskeho hospoddhlvt v
J. Poli§enskY si L. Hrabova In lucrarea for letech 1918 1945, 4, p. 723-735).
clespre Uncle probleme de metodicA In cer- UrmeazA un capitol Inchinat recenziilor
ceVirile istorice" (K nektelm otdzkdm meto- gi numeroase Insemnari bibliografice grupate
diky historicke puke, idem, 1957, 1, pe orinduiri sociale. Diferite stiri privitoare
p. 139 144). la viata stiintificA din lard si de peste hotare,
Legatti de aceste probleme, amintim si mai ales din tarile de democratie populara,
contributia lui Vladimir Katik, care anali- Intregesc continutul bogat si variat al revistei.
zeaza clteva aspecte cu caracter metodologic Tr. Ionescu-Niscov
FICTOpiur CCCP
Mo scova, 1/1958, nr. I 6
Revista Istoria U.R.S.S. organul garea turcilor din Europa, constituirea unui
Institutului de istorie al Academiei de $tiinte imperiu grecesc, cu capitala la Constanti-
a U.R.S.S. a ocupat, de la primele numere nopol, sub conducerea marelui duce Constan-
aparute in anul 1957, un loc de seaml pe tin si a unui stat Dacia, ce urma sa cuprindA
frontul istoriografiei sovietice. Alaturi de Moldova, Tara Romineasch si Basarabia,
problemele istoriei social-economice, politice a fost acceptat tale quale" servind propa-
gi culturale ale popoarelor U.R.S.S., revista gandei antiruse, dusa de cercurile oficiale.
Ygi indreapta atentia gi asupra disciplinelor Intr-un articol publicat nu de mult,
istorice auxiliare gi problemelor de istorio- ne-am permis sa punem sub semnul indoielii
grafie. Interesul major este acordat istoriei rosturile proiectului grecesc gi Inclinam sä
societAtii socialiste, istoriei activitAtii con- credem ca proiectul constituie o manevrA
stiente a maselor muncitoare, ealhuzite de dibace a diplomatiei tariste, prin care urmarea
partidul comunist, pentru transformarea re- doar sä obtina prin cointeresarea Austriei
volutionary a societatii. libertatea de actiune In Crimeea"2.
Spatiul ce-1 avem la dispozitie nu ne 0. P. Makarova, face o analiza profunda
Ingaduie cleat o prezentare succinta a stu- si multilateral& remarcabila ca metodA gi
diilor ce ni s-au parut mai ilustrative. scrupulozitate a unui imens material (cred
Articolul lui O. P. Makarova Despre ca nu ma Insel afirmind ca nu i-a scapat
originea asa-numitului proiect grecesc (4)1 vreun izvor cit de cit important) aducind
ataca o problema care a servit istoriografiei deplind lumina in aceastA problemA. 0. P. Ma-
burgheze, decenii de-a rindul, ca arms comoda karova dovedeste ca scrisoarea din 10 sep-
pentru speculatii politice antiruse. Ca si tembrie 1782 a Ecaterinei a II-a cAtre losif II
falsul testament a lui Petru I", proiectul care cuprinde planul de ImpArtire a Turciei
grecesc" devenise formula care sintetiza gi restabilirii imperiului grecesc, reprezinta
uneltirile diplomatiei ruse pentru cucerirea un document de politica machiavelicA", o
Constantinopolului gi apoi a lumii intregi. plasa tesuta din fictiuni, In care Ecaterina
$i In istoriografia burghezh din tam
noastrA proiectul Ecaterinei II pentru alun- 2 A. Vianu, Note privitoare la par lici-
parea voluntarilor romini la rCtzboiul ruso-
1 Cifrele din parantezA indica n-rele crustro-turc ( 1787 1792) In Analele romtno-
.in care au aparut articolele respective. sovietice, nr. 3/1956, p. 98.
www.dacoromanica.ro
a II-a a prins nu numai pe Iosif II, ci toate Desi plata baneasca constituia mijlocul
.cabinetele europene. Alipirea Crimeei la de baza pentru intretinerea lucratorilor pose-
Rusia a aparut In complicatele conditii sionali, folosindu-se totodata §i elemente ca-
Internationale din acea vreme ca o solutie pitaliste de stimulare a muncii, formele de
-salvatoare In furtuna artificiald, creata de exploatare erau feudale. Trdsaturile not ale
Ecaterina II. Intreprinderii, treclnd prin filtrul relatiilor
Pretentiile Rusiei asupra Crimeii pareau feudale, pierdeau caracterul for specific,
moderate si Inlaturau, eel putin pentru capitalist, mentinind manufacturii posesio-
moment, problema Constantinopolului. nale un caracter feudal.
Astfel, proiectul grecesc" si-a atins Datele not ale studiului lui E. Rubin-
telul; planul fantezist, lipsit de orice bath stein dau sugestii pretioase §i pentru metoda
reald si care n-a reprezentat niciun moment de analiza In stabilirea caracterului intreprin-
programul politicii orientale a guvernului derilor manufacturiere din tam noastra de la
rus, a servit ca instrument pentru Infilptuirea sfirsitul veacului XVIII $i Inceputul celui de
unui obiectiv concret In care Rusia era vital al XIX-lea.
interesatd. In studiul Etapele de bazd ale genezei
E. I. Rubinstein consacra un studiu capitalismului In Rusia" (5) cunoscutul sa-
Fortei de mulled In manufactura pose- vant V. K. Iatunski Imbratileaza problemele
sionald. Gonciarov In a doua jumatate a sec. nodale ale acestei teme care a prilejuit In
XVIII" (nr.1). Esenta social - economics a ultimul deceniu o discutie vie §i pasionanta
manufacturii posesionale este una din proble- In publicistica istorica sovietica. Pentru
mele actuale ale stiintei sovietice. Discutia V. K. Iatunski, geneza capitalismului nu este
din ultimii ani, In coloanele revistelor sovie- numai aparitia primlor germeni ai capitalis-
tice de specialitate, n-a dus plaid In prezent mului, ci si formarea lui ca sistem de relatii
la o unitate de vederi In rezolvarea acestei sociale.
probleme. Autorul urmare§te §i stabile§te concret
Unii din participantii la discutie : acad. modul si formele aparitiei $i dezvoltdrii rela-
S. G. Strumilin, K. N. Novitki, F. I. Poli- tiilor capitaliste, In conditiile intensificarii
anski considerd ca modul de productie In iobaglei, ceea ce a dat acestui proccs particu-
manufactura posesionald este In esenta capi- laritati pe care nu le IntlInim, spre exemplu,
talist, altii ca : E. S. Vilenskaia, N. I. Pavlenko, In tarile Europei Occidentale.
I. V. Kuznetov, A. M. Karpacev feudal, iar Concluziile autorului pot fi pe scurt for-
un al treilea grup de istorici : V. N. Vasiliev mulate astfel :
§i altii, drept ceva deosebit, specific. 1) Munca salariatd, productia de marfa
Autorul conducindu -se dupd indi- §i inegalitate de avere in slnul taranimii
catia lui V. I. Lenin considers ca ele- fenomene prezente In Rusia sec. XVI XVII
mental hotarittor pentru determinarea modu- nu reprezinta in sine simptome ale capita-
Iui de productie este caracterul fortei de lismului, rolul for In formatia economics feu
munca. dald fiind foarte redus.
In acest stop, E. I. Rubinstein supune Croterea productiei de marfa si folosirea
unei analize atente fondul de arhivd al do- muncii salariate an constituit terenul de ali-
meniilor Gonciarov, respectiv dosarele pri- mentare din care vor apare germenii rela-
vitoare la manufactura de pinzeturi a Goncia- tiilor capitaliste.
rovilor cea mai mare Intreprindere pose- 2) Mladitele capitalismului au aparut in
sionald din Rusia In a doua jurnatate a Rusia pentru prima oars In sec. XVII In
sec. XVIII. sf era productiei industriale.
Autorul stabile§te curba fortei de munca Introducerea muncii silite In Intreprin-
pentru perioada 1739-1799 din punct de defile de tip manufacturier care, In primul
vedere al componentei sociale : lucratori timp, avea rolul de a completa munca sala-
liber angajati, posesionali, lefegii, cumparati. riatd, a ingreuiat !ma na§terea relatiilor
Majoritatea covir§itoare au constituit-o capitaliste.
lucrdtorii posesionali oameni rupti de 3) In primele trei sferturi ale secolului
pamInturile for si legati de fabrics, unde XVIII, germenii capitalismului s-au Intarit,
Invdtau diverse meserii si lucrau intreaga a sporit §i folosirea muncii silite in Intreprin-
viatd. Autorul sublinieaza pe baza datelor, derile manufacturiere mai ales in urma
ca diviziunea muncii ce eXista In manufactura masurilor guvernamentale din anii 1730
Gonciarov era departe de a fi dusa pina la 1740. Bung parte din cadrele de lucrdtori
capat, munca lucratorului posesional nelimi- liberi au fost aserviti. S-a mentinut Insa si
tindu-se la o operatic partiald de Ingusta spe- manufactura capitalists §i mica productie
cializare. de marfa capitalists, care a constituit terenul
www.dacoromanica.ro
de alimentare a acestei manufacturi. Greutatea si de factorii care au contribuit la patrunderea

specified a Intreprinderilor de tip capitalist ideilor democratice In constiinta tineretului
In economie era Inca neinsemnata. studios, in ciuda orientarii conservatoare
4) Incepind din ultimul patrar al sec. data de statul iobagist sistemului de Invata-
XVIII, pe baza dezvoltarii micii productii mint si de educatie.
de marfa capitaliste In industrie $i a manufac- Studiul lui V. N. Rosenthal : Primele
turii capitaliste, a Inceput O. se formeze felul manifestari deschise ale liberalilor rusi in
de viata capitalist Otanura.uncrnitecintit anii 1855-1856" (2) reprezinta o pagina inte-
yimajo. Rolul Intreprinderilor care foloseau resanta din istoria liberalismului rus a
munca silita a scazut brusc In al doilea pAtrar aparitiei platformei politice a liberalilor In
al secolului XIX ; greutatea specificA a felului anii premergatori situatiei revolutionare. Auto-
de viata capitalist In economia Rusiei a sporit rul face o profunda analiza programului si
intr-o mdsura Insemnata. AceastA perioada activitatii liberalilor din acea perioada sir
are o insemnatate hotaritoare in geneza capi- dovedeste ca ei erau incapabili de a lupta
talismului. Felul de viata capitalist si condi- consecvent pentru prefaceri burgheze. Strins
tiile create de lichidarea iobagiei in anul legati de tarism si de mosierime, liberalii
1861 an servit ca baza de plecare pentru dez- rust s-au plasat, Inca din anii 1855-1856 pe
voltarea capitalismului In Rusia. pozitii dusmanoase fats de popor si de demo-
5) Dezvoltarea felului de viata capitalist cratia revolutionara care exprima interesele
a atras dupa sine descompunerea orinduirii maselor populare. Unele concluzii ale autorului
feudale In agricultura. Dezvoltarea capita- shit deopotriva utile si pentru cei ce studiaza
lismului In agricultura inainte de anul 1861 istoria miscarii liberale In Cara noastra.
a fost insa foarte redusa ; ea a avut loc abia Buns parte din studiile publicate In
dupa desfiintarea iobagiei. nr. 3 al revistei slut Inchinate prezentarii
6) Formarea relatiilor capitaliste a avut vastei literaturi consacrate Rusiei de catre
loc, In principal, pe un teritoriu relativ lirni- fondatorii marxismului, K. Marx $i F. Engels
tat : raionul central industrial, Petersburg si Din manuscrisele nepublicate ale lui Karl
tarile baltice.,.. In restul Rusiei acest proces Marx", Cu privire la studierea lucrarilor
era putin accentuat, cu toate ca In agricul- Comisiei Capitatiei de catre K. Marx", In-
tura unor raioane din Ucraina erau prezentl vatatura limbii ruse de catre K. Marx"
germenii capitalismului Intr-o mAsura mult gi un vast studiu de sinteza apartinind luL
mai Insemnata declt In Intreaga Rusie. R. K. Koniulaia K. Marx si Engels despre
V. P. Leikina-Svirskaia trateazh o tema dezvoltarea istorica a Rusiei".
Inca insuficient lamurita In istoriografia K. Marx si F. Engels au acordat Rusiei o
sovietica Formarea intelectualitatii razno- atentie deosebita de-a lungul Intregii for acti-
cinte In Rusia In anii 1830-1840" (1). vitati social-politice si $tiintifice. Ei au stu-
Procesul formarii intelectualitatii raz- diat cele mai diverse laturi gi probleme ale
nocinte Ili are inceputurile Intr-o perioada viet-ii ruse : dezvoltarea industriei, a agricul
mai Indepartata, dar el a luat forme distincte turii gf transportului, starea finantelor si a
in anii 1830-1840. Criza formatiei feudale In capacitatii militare, a stiintei gl artei, a
al doilea sfert al secolului XIX a accelerat politicii interne $i externe a guvernului, a
ritmul de formare a intelectualitatii necesare miscarii revolutionare si liberale. Lucrarile
In orice societate capitalists, gi lard' de care fondatorilor marxismului despre Rusia ocupd
este de neconceput productia capitalists un loc important in mojtenirea for
moderns. Dupa cum arata V. I. Lenin, raz- Pentru a putea studia problemele rusesti
nocintii au fost reprezentantii culti ai bur- pe baza materialelor de prima mina, K. Marx
gheziei liberale gi democrate care nu aparti- a Inceput la sfirsitul anului 1869,1a vtrsta de
neau nobilimii, ci functionarimii, micii- 50 de ani, aproape 20 ani mai tlrziu declt
burghezii, negustorimii si taranimii" (V. I. Engels, sa Invete limba ruse. Dupa trei
Lenin, Opere, vol. 20, Ed. P.M.R., p. 240). luni de zile de munch', K. Marx a stapInit In
Necesitatea obiectiva a lichidarii rela- asa masura limba ruse, Melt a reulit sa citeasca
tiilor iobagiste a constituit baza aparitiei cartea lui Herten Inchisoare gi deportare"
ideologiei burghezo-democratice. Purtatorii gi pe acea a lui Flerovschi Situatia clasei
acestei iobagii au fost reprezentantii inteleo- muncitoare din Rusia". In anul 1872, K. MarX
tualitatii raznocinte, care s-au plasat alaturi stapInea deja la perfectie limba rush si a citit
de masele populare exploatate, ridiclndu -se traducerea rush a primului volum din Capi-
In apararea drepturilor for si sprijinind lupta talul" pe care a apreciat-o foarte mult.
de eliberare socialA. Autoarea se ocupa pe Interesul profund al lui Marx si Engels
larg de diferitele aspecte ale procesului de for- In lamurirea adevaratei stars de Meru In
mare a intelectualitatii raznocinte, precum Rusia era determinat de rolul important pe
www.dacoromanica.ro
15 REVISTA. REVISTELOR 301
care ea II juca in evenimentele vremii gl In zarii vechii armate, al luptei conitiente Impo-
dezvoltarea sI cresterea miscarii muncitoresti triva stihiei mic burgheze In armata a repre-
internationale. In afara de interesele politice, zentat unul din mijloacele crearii Armatei Rosii.
.studierea situatiei Rusiei raspundea gi unor Demobilizarea vechii armate a avut o
probleme stiintifice ; astfel, K. Marx a stu- enorma influenta asupra mersului eveni-
diat pentru redactarea vol. II $i III din mentelor revolutionare. Milioanele de soldati
Capitalul" un imens material statistic Indreptati In spatele frontului s-au Incadrat
si descriptiv cu privire la productia agricola In mersul luptei politice, luptind pentru
si situatia taranimii ruse, spre a putea instaurarea $i consolidarea puterii sovietice.
ilustra In Capitalul" problema proprietatii Demobilizarea vechii armate a avut loc
agrare, a rentei funciare si a relatiilor agrare In trei etape : prima etapa de la 10 23 noiem-
In genere. brie (data decretului dat de V. I. Lenin
Studiul atent al manuscriselor nepubli- pentru reducerea treptata a efectivelor ar-
cate ale lui K. Marc, arata ca In foarte multe matei) ce coincide in timp cu Inceputul crearii
cazuri el trage concluzii la care mai tirziu a Armatei Rolii Ii tine OA la 15 decembric
ajuns V. I. Lenin In lucrarile asupra capita- 1918, and s-au deschis lucrarile Congresului
lismului rus. pentru demobilizarea intregii armate.
Aportul adus de Marx 1i Engels In istorio- Cu acest congres, la ale carui lucrari a
grafia Rusiei ( ca 1i in a oricarei alte tari a participat si V. I. Lenin, Incepe cea de a doua
Card istorie an studiat-o) consta In primul etapa care va dainui pina la 18 februarie
rind In faptul ca a inarmat-o cu o conceptie 1918 data ofensivei germane. In aceasta
revolutionara, cu o metoda de cunoaltere a etapa s-a intensificat lupta pentru mentinerea
adevarului stiintific metoda materialismu- armamentului, echipamentului, munitiei, de-
lui istoric. pozitelor etc. ce urmau sa constituie baza
Studiile consacrate istoriei societatii so- materials a Armatei Rosii.
vietice imbratiseaza o tematica de larga res- In linii marl, procesul demobilizarii
-piratic probleme privitoare la instaurarea armatei s-a terminat inainte de ofensiva ger-
puterii sovietice In republicile nationale, mana din 18 februarie 1918.
primele masuri revolutionare pentru consoli- Tocmai aceasta imprejurare a permis de
darea puterii sovietice, lupta cii interventia a se crea astfel de puncte de rezistenta ca
armata strains, ref acerea economiei ratio- Pskov, Narva, Harkov, Donbass etc. Ii de
nale, lupta pentru alfabetizare, impotriva a opri ofensiva germana.
secetei din 1926, aparitia consfatuirilor de Etapa finals a demobilizarii ultimelor
productie $i rolul lor, formarea cadrelor de ramasite ale vechii armate s-a incheiat spre
mecanizatori ai productiei colhoznice In mijlocul lunii aprilie 1918.
perioada de dupa. razboi (1946-1957) etc. N. F. Kuzmin lumineaza in studiul Cu
E. I. Gorodtev consacra un studiu sub- privire la zdrobirea celei de a treia campanii
stantial Demobilizarii armatei In anii a Antantei " (2) unele laturi putin cunoscute
1917 1918" (1). ale luptei Republicii Sovietice in anul 1920
Deli procesul care a avut loc in vechea Yn ultima etapa a razboiului civil $i a inter-
armata rusa dupa revolutia din octombrie ventiei armate.
1917 Ii pina In februarie 1918 face parte Zdrobirea acestei campanii a asigurat
integranta din istoria Marii Revolutii Socia- Tarii Sovictice posibilitatea de a trece la
liste din Octombrie, el ramasese in afara rezolvarea sarcinilor de baza ale constructlei
clmpului cercetatorilor. socialismului. Autorul trece succint In revista
Istoria disparitiei vechii armate ruse era rolul pe care 1-au avut marile puteri imperia-
expediata de obicei intr-o frazd, doua, care liste in pregatirea acestei campanii. Franta
nu reuleau sa contureze nici macar liniile a fost aceea care a organizat, cu sprijinul
directoare ale procesului. Se parea ca sub lovi- Angliei Ii S.U.A., campania Poloniei burghezo-
turile ofensivei germane din 18 februarie 1918 molierelti impotriva Puterii Sovietice, iar
aceasta armata a Incetat 55 mai existe un Anglia 11 S.U.A. a armatelor lui Vranghel ;
fel de miracol istoric o armata de milioane totodata puterile imperialiste au sprijinit
de oameni care s-ar fi topit brusc, intr-o intensificarea interventiei japoneze in Extre-
buns zi, la primul suflu. mul Orient.
Autorul prezinta 1i analizeaza lupta Toate incercarile guvernului sovietic de a
uriasa, desfasurata sub conducerea parti- stabili relatii palnice cu Polonia, de a rezolva
dului comunist, pentru demobilizarea organi- problemele in Iitigiu pe calea tratativelor 1i
zata a armatei, pentru detalarea elementelor nu a armelor au fost zadarnice. La 25 aprilie
inaintate, capabile de a constitui noua ar- 1920 Polonia burghezo-mosiereasca a Inceput
mata revolutionara. Astfel procesul demobili- o larga ofensiva In spre Ucraina. Alaturi de
www.dacoromanica.ro
02 REVISTA REVISTELOR 1&
armata poloneza au intrat In actlune si natio- E. B. Genkina consacra un studiu Apa-

nalistii burghezi ucraineni cei mai Inraiti ritiei consfatuirilor de productie In anii pert-
dusmani ai maselor muncitoare ucrainene. oadei de refacere (1921-1925)".
Partidul Comunist a chemat din nou poporul Istoria consfatuirilor de productie a
sovietic la lupta Impotriva invaziei du5mane. In Post pina acum tratata numai In lucrari gene-
tars s-a declarat situatia de razboi. Comunistii rale, ca o etapa In dezvoltarea Intrecerii socia-
au fost mobilizati pe front. Organizatia liste ; de la subotnicele comuniste prin con-
de partid din Ucraina pe teritoriul careia se sfatuirile de productie la Intrecerea socialists
duceau lupte Inversunate a desfasurat o de masa 5i la miscarea stahanovista.
muncli uriasa pentru mobilizarea fortelor In Autoarea arata pe buns dreptate ca
vederea respingerii inamicului. Elaborarea limitarea numai In stabilirea acestei legaturi
planurilor de operatii a fronturilor de sud- ar fi nejusta. Istoria aparitiei si rolului cons-
vest qi vest s-a facut sub Indrumarea Comi- fatuirilor de productie trebuie tratata sub
tetului Central al Partidului Comunist. orizontul ei real. Consfatuirile de productie
Strategia sovieticd a pornit de in ideea constituie o forma permanents a activitatii
ca cel mai bun mijloc pentru respingerea productive a clasei muncitoare sovietice
agresorului este ofensiva Armatei Rosii. legata de problema generals a principiilor
Armata Rosie a eliberat de interventionisti conducerii industriei si a rolului clasei munci-
teritoriul Belorusiei Sovietice $i Ucrainei toare In organizarea productiei socialiste.
Sovietice ; operatiile militare au fost trans- Astfel s-a pus problema In hotarlrile de partid
ferate pe teritoriul Poloniei burghezo-mosie- Inca de la aparitia consfatuirilor de productie
resti. In acelasi timp Armata Rosie a avut de $i tot astfel s-a pus 5i astazi In hotartrile
dus lupta si Impotriva baronului P. N. Vran- Plenarei C.C. al P.C. al U.R.S.S. din decem-
ghel care dezlantuie, In iulie 1920, o ofensiva brie 1957, care a subliniat Insemnatatea cons-
In Crimeea. Inaintarea trupelor ro5ii In Polonia fatuirilor de productie ca una din formele
continua cu o for din ce In ce mai mare. de baza pentru atragerea muncitorilor In
La sfirsitul lui iulie 1920 reprezentantii mun- conducerea productiei, forma ce permite
citorilor revolutionari polonezi 5i ai taranimii Impletirea principiului conducerii unice ea
sarace au constituit Comitetul revolutionar Infaptuirea controlului de jos din partea
provizoriu polonez organul puterii poporu- maselor largi.
lui polonez. In fruntea Comitetului revo- Tratlnd din acest punct de vedere istoria
lutionar se aflau comunisti polonezi ca I. I. Mar- consfatuirilor de productie, autoarea subli-
hlevski (presedinte), F. E. Dzerjinski, F. I. niaza ca la baza consfatuirilor de productie
Kon, E. Pruhniac si altii. Masele muncitoare stau principiile leniniste de conducere a in-
din Intreaga Polonie au salutat cu entuziasm dustriei socialiste principiile centralismului
declaratia Comitetului revolutionar prin care democratic. 0 data cu trecerea la constructia
se proclama eliberarea oamenilor muncii socialists pasnica, Inca la Inceputul anului
din Polonia de sub jugul capitalistilor 5i 1921 In fabrici 5i uzine au aparut diverse
mosierilor. In gnu' Comitetului revolutionar forme de organizare a clasei muncitoare
polonez n-a existat Insa o unitate de vederi cercuri de productie, celule de productie,
In problema pamIntului. Masurile ciuntite comisii de productie, colective de productie,
care n-au satisfacut taranimea $i greselile toate acestea an constituit gerrnenii viitoarelor
comise In rezolvarea acestei probleme vitale consfatuiri de productie. In anii 1921-1923
au determinat ca cea mai mare parte a 11- poporul sovietic a obtinut succese Insemnate
ranimii poloneze sa adopte o atitudine In refacerea economies nationale.
de eXpectativa. Desfasurarea rapids a eveni- Recolta din 1922/1923 a asigurat o Imbu-
mentelor de pe front n-a dat timp pentru natatire sensibila a situatiei alimentare, Indu-
indreptarea greselilor. Puterile imperialiste au strie se refacea Intr-un ritm rapid ; salariile au
sosit In ajutorul Poloniei burghezo-mosieresti. Jost sporite ; masa de baza a muncitorilor s-a
In toamna anului 1920, Polonia a fost relntors In Intreprinderi ; toate acestea au deter-
silita sa Incheie pacea cu Rusia Sovietica. minat un nivel mai Inalt si not forme de acti-
Aceasta a dat posibilitatea poporului sovietic vitate productive a clasei muncitoare. 0 data
sa-si Incordeze fortele pentru lichidarea tru- cu succesele obtinute au aparut In anul 1923
pelor albgardiste ale lui Vranghel. 5i mars greutati legate de criza de desfacere
Victoria Impotriva interventionistilor 5i ca urmare directs a foarfecii" dintre
a albgardistilor In razboiul -civil a constituit preturile produselor agricole 5i cele industri-
cea mai mare Infringere militaro-politics a ale. Pentru a se obtine reducerea preturilor
imperialismului mondial, demonstratia evi- produselor industriale era necesara ridicarea
denta a fortei vitale 5i a invincibilitatii Sta- productivitatii muncii. Partidul Comunist
tului Sovietic. a chemat clasa muncitoare la fndeplinirea
www.dacoromanica.ro
17 REVISTA REVISTELOR 303'
acestei sarcini. In aceste not conditli eroismul de uriasa ofensiva culturala desfasurata
perioadei de refacere a economiei trebuia corn- In acea vreme. Cresterea nivelului cultural
pletat cu o organizare ferma a procesului de al taranimii a contribuit la rezolvarea pro-
productie fn fiece fabrica gi uzina. Un rol blemelor economice si politice legate de
hotaritor in traducerea in viata a acestei sar- colectivizarea satului. Autorii dau un tablou
cini 1 -au constituit consfatuirile de productie. viu si colorat al campaniei de masa pentru
Initiativa crearii consfatuirii de productie alfabetizarea maselor taranesti, analizind
apartine metalurgistilor din Leningrad. Din continutul st metodele folosite In munca
primele luni ale anului 1924 numarul Intre- cultural- instructive din anii primului cin-
prinderilor In care se tineau consfatuirile cinal. Comsomolul a fost In primele rinduri
de productie a inceput sa sporeasca verti- ale militantilor pentru ridicarea nivelului
ginos. Viata a confirmat aceasta forma calita- cultural al satului.
tiv noua de participare a maselor la organi- Congresul al VIII-lea al Comsomoldlui,
zarea industriei socialiste. Autoarea anali- care a avut loc In mai 1928, a deschis cam-
zeaza pe baza de date, componenta si activita- pania culturala Impotriva analfabetismului
tea consfatuirilor de productie. si ignoranter, motivind ca fiecare comso-
Cu sprijinul partidului si al sindicatelor molist este obligat sa gaseasca si sa invete
sovietice numarul muncitorilor atras in con- carte pe un analfabet.
sfatuiri de productie si Insemnatatea for ca Comitetele regionale de partid au condus-
organizatie de masa a clasei muncitoare a 'direct campania de alfabetizare din primele
sporit neincetat. In anii cincinalelor, activi- zile ale aparitiei ei, mobiliztnd In acest scop
tatea consfatuirilor de productie a atins pro- toate organizatiile de partid.
portii care nici nu puteau fi concepute la Culacimea dat seama de Intreaga
aparitia lor. Hotarirea Plenarei C.C. din lnsemnatate a lichidarii analfabetismului
decembrie 1957 a deschis o noul etapa In s-a straduit in fel si chip s-o impiedice. Lupta
istoria consfatuirilor de productie, etapa de clasa s-a intensificat. Puterea sovietica si
corespunzatoare sarcinilor marete de trecere masele muncitoare au demascat si au pedep-
spre comunism a societatii sovietice. sit toate uneltirile dusmanului de clasa.
0. I. Mitiaeva $i V. A. Kumanev se ocupa In decurs de patru ani si trei luni au
in articolele Campania de masa pentru lichi- invatat carte in U.R.S.S. 29 milioane de anal-
darea analfabetismului In satul sovietic fabeti. Spre sfirsitul anului 1932 numarul
(1928- 1932)" si Munca culturala $i instruc- populatiei stiutoare de carte a sporit In R.S.S.
tive In sat In anii primului cincinal (1928- Tadjica de la 4% (cit era In 1928) la 52°. ;
1932)" de diversele laturi ale activitatii in R.S.S. Uzbeca, de la 12°, la 72% ; in Trans-
Partidului Comunist si Guvernului sovietic caucazia de la 36°. la 86°. etc.
pentru lichidarea analfabetismului, ingro- Rezultatele obtinute In domeniul alfa-
zitoare mostenire lasata de tarism. Orinduirea betizarii au constituit o baza temeinica pentru
sovietica a deschis, pentru prima oar& In rezolvarea celei mai importante probleme a
istoria omenirii, maselor populare drumul primului plan cincinal problema cadrelor
spre stiinta. In vechea Rusie nivelul cultural socialiste. Campania de masa cultural-instruc-
al poporului era foarte scazut. Nationali- tivA a aratat Inca o data Intregii omeniri ca
tattle din regiunile periferice erau aproape In fortele creatoare ale unui popor liber, condus
intregime analfabete. Munca de lichidare a de Partidul Comunist, skit de nesecat.
analfabetismului a Inceput imediat dupd I. V. Antipova si M. I. *kolnic In arti-
victoria Revolutiei din Octombrie. colul Din istoria crearii combinatului meta-
Asociatia culturala de masa SA' lichidam lurgic Magnitogorsk (1929- 1931)" reusesc
analfabetismul" a carui presedinte a fost sa prezinte o fresca a unei epopei contem-
M. I. Kalinin, a antrenat in aceasta opera porane de o maretie ce-ti tale rasuflarea. La
care a luat repede o amploare necunoscuta 10 martie 1929, o mina de °amen' de 35 mun-
In istorie, toate fortele culturale ale -tarn. citori a poposit la poalele muntilor Magnit,
In orase si sate s-au infiintat scoli de all a- Intr-un loc pustiu cea mai apropiata static
betizare, cercuri, grupe, puncte de lichidare de tale ferata era la o distant& de 150 km sa
a analfabetismului. is cu asalt fierul ascuns In inima muntilor.
Anii primului cincinal au constituit o In martie 1931, lucrau deja 150 miff de oa-
etapa de cotitura In viata satului sovietic ; meni. Conditiile erau ddosebit de aspre. Nn
problema care pe care" In domeniul agri- existau locuinte, oamenii locuiau in bordee gi
culturii s-a rezolvat definitiv in favoarea In corturi, adesea In carutele In care venisera,
socialismului. gi foarte putini aveau un culcus In barAci.
Profundele transformari revolutionare ce Prima cantina s-a organizat sub cerul liber.
s-au petrecut In satul sovietic an fost legate Apa era insuficienta st vara torida. Plana
www.dacoromanica.ro
initial din 1929, care prevedea construirea directii : crearea de gospodarii de proportii
unui combinat cu o capacitate de 650 mii uriase (60-100 mii ha), specializarea ingusta
tone fonts, a fost modificat, nu 650 000 tone, de fabrici de One", folosirea simplista a
ci 2 500 000 tone fonts. Proiectele comandate agrotehnicii, aplicarea nerationala a formelor
la firma americana Mac Kay, sosite cu mare de organizare a muncii.
Intlrziere, au trebuit O. fie radical revizuite La toate acestea si-a pus amprenta si
de proiectantii sovietici. C.C. al P. Comunist inversunata lupta de class cu culacimea din
al U.R.S.S. a analizat In citeva rinduri aces ani. Recolta medie la hectar a scazut
munca ce se desfasura la Magnitogorsk, Ingrijorator In anii 1931-1932, obligatiile
trasind masurile necesare pentru canalizarea fata de stat n-au fost Indeplinite. Plenara
tuturor fortelor Inspre obiectivele de baza C.C. si a Comisiei Centrale de Control a Parti-
ale gigantului ce lua viata. dului Comunist al U.R.S.S. din luna ianuarie
Elementele contrarevolutionare au !neer- 1933 a facut o analiza profunda si multilate-
cat sa submineze constructia combinatului. rald a muncii ce se ducea in sovhozuri. Hota-
Grupul de sabotori care s-a strecurat In con- rlrea Plenarei despre organizarea sectiilor poli-
ducerea unor sectoare ale constructiei a fost tice in sovhozuri a constituit masura esentiala
demascat si vinovatii si-au primit pedeapsa. luata de partid pentru Intarirea politico-orga-
Autorii scot In relief activitatea uriasa des- nizatorica si economics a sovhozurilor.
fasurata de organizatia de partid pentru orga- Autorul analizeazd masurile aplicate In
nizarea si conducerea 1ntrecerii socialiste a acest scop : mic§orarea suprafetei sovhozu-
campaniei de Insusire a tehnicii, a organizarii rilor, largirea specializarii, sporirea septelului
rationale a procesului muncii. In munca, de vite, mecanizarea muncii In sovhozuri, In-
In lupta cu dusmanii s-a calit colectivul con- tarirea bazei for tehnice si a cresterii calificarii
structorilor. Fostii tarani si mestesugari au cadrelor. Tabelele statistice comparative In-
devenit lucratori cu lnalta calificare care tocmite de I. E. Zelenin shit graitoare. Un capi-
realizau recorduri mondiale. Multi dintre tol aparte este consacrat formelor de Intrecere
acestia continua In zilele noastre sa se bucure socialists, introducerii celor mai rationale forme
de glorie datorita muncii lor. Astfel, fostul de organizare a muncii si a agrotehnicii Inain-
lucrator necalificat de la constructia furna- tate.
lului tineretului" I. V. Komzin, a devenit con- In 1934 sovhozurile au strins cea mai
ducatorul constructiei hidrocentralei Kuibisev. mare parte din recoltd cu ajutorul combai-
Colectivul de constructori hiving Ind nelor (84,6%). Spre sfIrsitul anului 1935 s-a
toate greutatile a Indeplinit cu cinste sarci- terminat procesul de reinnoire calitativa a par-
nile ce i s-au incredintat ; el a construit combi- cului de masini In sovhozuri, s-a lichidat flue-
natul si a transformat Magnitogorskul tuatia de cadre. Noua tehnica si oamenii care
Intr-o scoald de forme noi, de metode socialiste o stapineau au determinat o cotitura brusca In
de organizare a muncii si de pregatire a ca- productia sovhozurilor. In anul 1935 acestea
drelor pentru industrializarea mai departe si-au Indeplinit pentru prima oars obligatiile
a U.R. S. S. fata de stat. Sarcina pusa de Partid a fost
Articolul aduce sugestii interesante con - realizata. La sfIrsitul celui de-al doilea plan
stituind o sinteza utila nu numai pentru cincinal sovhozurile au lichidat deficientele
istorici. din perioada de Inceput transformindu-se In
I. E. Zelenin trateaza In studiul sau intreprinderi socialiste model, centre de cul-
Sovhozurile de cereale din regiunea Donului ture si de viata imbelsugata pentru oamenii
si a Caucazului de Nord In anii celui de-al muncii.
doilea cincinal (1933 - 1937)" o tema insu- In afara de articolele semnalate In rin-
ficient cercetata. durile de mai sus, revista publics numeroase
Sovhozurile de cercale create In anii studii, note, comunicari cu o tematica larga,
primului plan cincinal crau cu toate bogata, privind probleme din perioada medic-
succesele obtinute Inca departe de a fi vala, modernd si contemporana a istoriei
gospodarii de Inalta rentabilitate. In genere U.R. S. S., insemnari bibliografice despre lucra-
erau Intreprinderi slab organizate datorita rile aparute In .strainatate, ce trateaza probleme
lipsei de experienta si greutatilor objective de istorie a U.R.S.S., recenzii, precum si ample
In Inzestrarea for cu tractoare si masini per- relatari despre viata stiintifica din Institutele
fectionate. de cercetilri si de invatamInt din U.R.S.S.
Autorul este de parere ca lipsa de expe-
rienta ft-a gasit reflectarea si In urmatoarele A. Vianu
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE
ISTOIIIA 110111INIE1
TEFAN BIRSANESCLJ, Schola latina" de Ia Biblioteca de Stat din. Iasi. In capitolul IV

la Cotnari, Biblioteca de curie ;I Proiectul In Proiectul de Academie" se precizeaza
de Academie al lui Despot Vodd. Lit. si sfera notiunii, subliniindu-se ca In acea vreme
tip. invatamintului,`Bucuresti, 1957,197 p. institutia respectiva era o societate de invd-
tati, un cerc, o reuniune de oameni de stiinta.
Re lulnd lucrurile din nou si de Ia Ince- Partea a III-a cuprinde doua capitole. In
put", autorul dezbate in mod eXhaustiv, pe baza capitolul I se analizeaza cauzele care au dus
tuturor informatiilor documentare, procesul la cAderea lui Despot Vodd, mentionIndu-se
Invatamintului si culturii din Moldova sub ca reactiunea feudald Impotriva acestei Icoli
domnia lui Despot Voda. Aranjarea materia- umaniste a oprit procesul de aparitie si In-
lelor si documentarea problemelor sint 'acute florire a culturii nationale gi culte la noi, cu
sistematic pc parti si capitole. citeva veacuri". In capitolul II se arata in-
Partea I cuprinde Frei capitole. In capi- fluenta pe care a avut-o totusi Scoala de la
tolul I se arata greselile comise cu privire la Cotnari asupra vietii culturale din Moldova.
.Scoala de la Cotnari, de istoricii romini $i Partea Incheiere" cuprinde tot cloud
strdini. In capitolul II sint enumerate, alaturi capitole. In capitolul I se observe conceptia
de izvoarele folosite de istoricii anteriori, do- asupra acestei Icoli un inceput de viata
cumentele si lucrdrile cercetate numai de au- scolard noun, ca o incercare de progres
torul acestei monografii. Verificarea tuturor incercare de eliberare de sub Urania culturii
datelor este fAcutd prin coroborare cu infor- feudale reac(ionare $i de dezvoltare In lumina
matiile culese din lucrari straine $i cu cele din umanismului". In capitolul II se fac obser-
corespondenta primitd de la diferite univer- vatii, generalizAri Si se scot Invdtdminte.
sitati germane. In primele cloud capitole se In partea Aneke" shit publicate lnsem-
aduc noi contributii la viata, relatiile si inten- nari despre Cotnari, documente privind viata
tiile lui Despot Vodd ca domn al Moldovei. lui Despot Vodd $i corespondenta primitd de
Partea a II-a cuprinde patru capitole. autor de la diferite universitati germane In
In capitolul I se studiazd programul scolar, legdtura cu problemele dezbatute.
1nfiintarea unui collegium" (liceu teoretic),
a unei biblioteci de curte Si organizarea unei
societati de Invdtati. In capitolul II se dez-
bate pe larg unde *i dud a lost infiintatd Dar dacti informatiile noi aduse si contri-
Schola latina" de la Cotnari, In care aveau butia reald pentru liimurirea problemelor dez-
sa invete elevii din toga Cara. Pentru Iohannes batute lasd pe cititor satisfacut In ce priveste
Sommer, profesorul care si-a legat numele fondul si forma, lucrarea are uncle scaderi
de Scoala de la Cotnari, shit ardtate originea, privind aranjarea materialului documentar sl
studiile, viata si activitatea lui. Sint scoase In alcatuirea aparatului critic. Observatiile date
evidentd informatiile, necdnoscute de istoricii mai jos an drept stop sa remarce greseli de
romini, din lucrdrile lui Sommer (Vita Iacobi ordin tehnic, de care autorul este scuzat, ca
Despotae" 5i Elegiac XV De Glade Molda- nefiind istoric, dar va trebui sa tiny seamy
vica") cu privire la istoria Moldovei. In capi- neaparat In viitoarele capitole din istoria
tolul III se descrie biblioteca de curte, natura, Scoalelor la romini.
locul, marimea si importanta, operele si soarta 1) Capitolul II din partea I, Izvoa-
ei. E demna de retinut lista cartilor care ar rele documentare" nu este necesar, pentru
fi putut face parte din aceasta institutie, mai ca toate documentele slnt reproduse hied
ales ca unele din aceste cart! se and si astazi o data Ia locul for In capitolele urmatoare.
20 c. 2681.
www.dacoromanica.ro
306 INSEMNARI B BLIOGRkFICE 2
Afars de aceasta, toate shit scoase din alto V. Bogza $i I. Puia folosind cu pricepere
publicatii cunoscute, nici unul inedit, 5ichiar Insasi statisticile burgheze demonstreaza ca
data ar fi necunoscute locul for este la AneXe". primul rdzboi mondial a Indsprit mizeria ce
2) Din citarea documentelor din cap. II, stapinea masele populare din Cara noastra to
partea I, la celelalte capitole se face o repe- timp ce repiezentantii regimului burghezo-
tare a acelorasi texte si nu se mai dau trimi- mosieresc an acumulat averi marl eXploatind
teri la publicatiile din care au fost scoase, ceea suferintele celor multi.
ce produce o dezorientare a cititorului ,ci In- Desi Romlnia a facut parte din tabara
greuiaz a lectura lucrarii. victorioasa" autorii arata ca la Incheierea
3) Trimiterile la I. Sommer, A. M.. Graziani pacii independenta ei a fost recunoscuta sub
$i E. Legrand nu se fac consecvent 0 data anumite conditiuni", adica dupe plata asa-
se fac la I. Sommer, altadata la Legrand, ziselor datorii de eliberare", fapt ce a adincit
ctteodata la Graziani, alteori pentru acelasi starea ei de dependents economics fata de
la Legrand. statele capitaliste.
4) Trimiterile nu trebuie facute $i In Tratatul de pace de la Versailles, prin
text si In note, ci numai In note pentru descon- prevederile sale, reliefeaza autorii a des-
gestionarea textului. chis un drum lung aservirii tarii noastre de
5) Textul din Hurmuzaki II, 1, p. 407, care capitalistii straini In scopul obtinerii unor
citat la p. 25 n-a fost reprodus corect, el fiind profituri maxime.
Collegium post conflagrationem in Horolouua Examinind mai tali jaful trupelor ger-
Katnar ubi nuper solacij cauza erat leucam mane si distrugerile provocate de rdzboi,
mediam... si nu Solvy casa". Documentul autorii prezinta apoi totala dezorganizare a
citat la p. 105, Pamintul Moldovei este economiei rominelti care sporea mizeria pa-
fertil" ... nu are trimitere la note, iar la turilor muncitoare.
p. 49, nota 50 nu ne duce la lucrarea lui Rei- Dupa Incheierea pacii, burghezia romf-
cherstorf, citat In text, ci la o scrisoare a lui neasca dobindise In timpul razboiului pofta
Alex. Lapusneanu, Hurm., XV, p. 1, p. 569. marilor profituri, a inaugurat cu mare zgomot
In ceea ce priveste trimiterile, ele cores- politica redresarii economice. In procesul re-
pund cu izvoarele la care s-a trimis In note. dresarii economice care s-a Incheiat In 1923
Toate aceste greseli nu scad valoarea un Insemnat aport a fost adus de Transil-
lucrarii. Monografia are meritul cd In afard vania care fusese ferita de distrugerile razbo-
de o reald contributie adusd pe tarlm istoric iului si de jaful german. De asemenea, autorii
la domnia lui Despot Vodd, a rezolvat fericit aratd $i pe buns dreptate ca, un cuvint greu
trei probleme principale : 1) Ce a fost $coala de redresare economicd a RomIniei I-au avut
latind de la Gotnari ; 2) Ce este cu biblio- capitalurile straine ale caror interese de profit
teca de curte Infiintata la Suceava ; $i 3) Ce gi interese politico-strategice cereau aceasta.
era Academia pe care urmarea Despot Vodd Yn analiza situatiei economice a Rominiei
sa o Infiinteze la curtea sa. postbelice, autorii ajung la urmatoarele doua
AI. G. concluzii juste : 1. ca §i dupd primul razboi
mondial predomina industria usoara, in ultima
V. BOGZA I. PUIA, Economia Rominiei In spetd, industria alimentary ; 2. ca In aceasta
perioada avintului revolutionar care a perioada procesul de concentrare 01 centrali-
urmat Marii Revolutii Socialiste din Oc- zare a capitalului s-a dezvoltat mult In eco-
tombrie, Bucuresti, 1958, 74 p. nomia romineasca.
Autorii demascd nationalizarea" parti-
AnalizInd criza generals a capitalismului dului liberal si sprijinul acordat de statul
care a Inceput In perioada primului rdzboi burghez pentru formarea unor sindicate mono-
mondial, autorii arata cd trasatura caracte- poliste prin legea pentru instituirea sindi-
ristica a acesteia o constituie scindarea lumii catelor de fabricanti si industriasi" din 31
In (lona sisteme sociale : sistemul capitalist iulie 1918. Autorii demascd Intreaga gamd de
si sistemul socialist. malinatiuni a mos,ierimii pentru a tergiversa
Insemndtatea istoria a Marii Revolutii si a sabota aplicarea legii rurale din 1921,
Socialiste din Octombrie consta nu numai precum $i pe economistii burghezi care afirmau
In faptul di a ridicat proletariatul din Rusia ca decaderea agriculturii romInesti din aceasta
la situatia de class staptnitoare, ci $i prin perioadd se datorelte reformei agrare.
aceea ca a deschis epoca revolutiilor proleta'e. Un merit deosebit al lucrarii recenzate
$i Intr-adevar, perioada 1917-1923 se carac- este acela Ca reliefeaza lupta dusd de Partidul
terizeaza prin ascutite lupte de class ale pro- Comunist din Romlnia, hnpotriva masurilor
letariatului. antipopulare ale regimului burghezo-mosieresc..
www.dacoromanica.ro
3 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE 307
Cu exceptia abuzului de date statistice din punct de vedere economic, la Idmurirea

si a unor lipsuri de stil si de metoda unitary, perioadei avintului revolutionar din RomInia.
lucrarea constituie o contributie de seams, D.P.I.
IS TORIA
P. I. LEASCENKO, Isloria economiei natio- ulterioare a constructiei socialiste. In perioada

nale a U.R.S.S. Vol. III (Socialismul). razboiului civil, economia sovietied a lost sub-
Traducere romineasca. Editura ordonata In Intregime sarcinii obtinerii victo-
Rea, Bucuresti, 1958. ries ; conditiile grele ale rdzboiului, Incordarca
extreme a vietii economice 5i lipsa acuta a
Aparitia In limba romInd a vol. III a lucrd- resurselor de productie a determinat ca In
rii Istoria economiei nationale a U.R.S.S.` perioada rdzboiului civil si a interventiei
intregeste publicarea anterioard a primelor (1918 1920) sa se aplice politica comunis-
cloud volume a valoroasei opere a regreta- mului de razboi.
tului P. I. Leascenko, membru corespondent Zdrobirea interventionistilor si a contra-
al Academiei de $tiinte a U.R.S.S. Dupa ce revolutiei interne a fdcut posibild reinceperca
In primele doud volume, autorul studiaza dez- muncii painice de constructie a economiei
voltarea economiei nationale a Rusiei in forma- socialiste ; Incepe perioada de refacere a eco-
tiunile presocialiste, volumul III este dedicat nomiei nationale (1921-1925). Politica comu-
perioadei socialiste Mitre anii 1917-1950), nismului de razboi este Inlocuita prin noua
Incepind cu Marea Revolutie Socialists din politica economics elaboratd de Lenin a
Octombrie si Inchelnd cu cel de-al patrulea carei esenta consta to faptul ca statul sovietic
cincinal ; In acest volum autorul studiazd folosea pentru construirea socialismului piata,
eXperienta 5t practica constructiei socialiste a relatiile de schimb. Constructia economics
primului stat socialist din lame, ale card desfasurata In cei cinci ani ai perioadei de
trasaturi fundamentale shit astazi puse In refacere a repurtat succese marl In toate ra-
aplicare In tarile de democratie populard. murile economiei nationale si an a,1/4 ut totodata
Lucrarea tontine In gall de intro- loc marl schimbilri In structura sociald a eco-
ducere gi. Incheiere trei sectiuni (precum si nomiei sovietice.
un indite cronologic al principalelor eveni- Sectiunea a II -a a lucriirii se ocupa de pe-
mente economice din U.R.S.S. intre anii rioada de la Inceputul industrializdrii socia-
1917 1950). liste piny la terminarea reconstructiei socia-
Sectiunea I curpinde perioada 1917 liste a economiei nationale.
1925, de la Marea Revolutie Socialists din Pentru Inceputul industrializarii socia-
Octombrie pind la refacerea economiei natio- liste (1926-1929) proclamate la Congresul
nale. Rasturnarea puterii burgheziei 5i instau- al XIV-lea al Partidului care a avut loc
rarea dictaturii proletariatului deschide pe- In conditiile Iuptei Impotriva blocului anti-
rioada atacului Garzilor Rosii Impotriva capi- partinic trotkist-zinovievist, a fost necesar sd
talului" (noiembrie 1917 februarie 1918) In se fundamenteze esenta metodele $i izvoarele
care perioadd pe primul plan stateau sarcinile industrializarii socialiste ; Partidul Fomunist
exproprierii directe a expropriatorilor. Partidul $i Guvernul sovietic a pus pe primul plan
Comunist sub conducerea lui Lenin In- dezvoltarea cu precadere a industriei grele
cepe elaborarea editor de transformare socia- pentru a se asigura dezvoltarea cu succes a
lists a primului stat al muncitorilor 5t tara- Intregii economii nationale, cresterea continua
nilor din lume. Se introduce controlul munci- a nivelului de trai al poporului sovietic si con-
toresc asupra productiei sociale ii repartitiei solidarea indcpendentei statului sovietic.
produselor, se creeaza Consiliul superior al Actiunea legilor economice obiective ale
economiei nationale, se nationalizeazd Intre- soeialismului a determinat elaborarea planu-
prinderile industriale, bancile, transporturile rilor cincinale de dezvoltare a economiei na-
si comertul exterior, precum si pamintul. Si- tionale. Primul plan cincinal sovietic a In-
tuatia grea alimentary a tarii a impus dicta- semnat transformarea Uniunii Sovietice dintr-o
tura In domeniul aprovizionarii cu alimente, taro agrard Intr-una industrials, creindu-se o
creindu-se comitetele saracimii satelor. Industrie socialists de prim rang si o agricul-
Interventia imperialists a pus capat rs- ture socialists mecanizatil. Ca rezultat al celui
gazului de scurta durata In care timp s-au de-al doilea plan cincinal, sectorul socialist
creat bazele economice necesare desfAsurdrii devine predominant In mod absolut In Intreaga
www.dacoromanica.ro
economie a U.R.S.S., lichidindu-se astfel ex- Aparitia integrals In limba romlna a

ploatarea omului de catre om. Succesele marl lucrarii lui P. I. Leascenko Istoria economiei
obtinute in primii trei ani ai celui de-al treilea nationale a U.R.S.S." reprezinta un ajutor
plan cincinal pe calea dezvoltarii continue a pretios In aplicarea creatoare a experientei
economiei socialiste, au fost intrerupte brusc sovietice la construirea socialismului in Re-
de agresiunea fascists asupra popoarelor publica Populard RomIna si totodata trebuie
sovietice. sA constituie un imbold pentru istoricii si eco-
Dat fiind ca Uniunea Sovietica este un nomistii din tara noastrii de a elabora o istorie
stat socialist multinational, In capitolul IX al a economiei nationale a R.P. Romlne.
lucrarii se analizeaza politica nationala a
Uniunii Sovietice si organizarea unui sistem M. H.
economic complex unic In U.R.S.S., prin care
republicile nationale mai putin dezvoltate au V. D. OTAMkNOVSKI, Pa3eumue sopoa-
Post ridicate pina la nivelul celor Inaintate. owe() cmpon na Ynpaune e XIV XVII I
Sectiunea a III-a a lucrarii studiazd eco- ee. u Maeae6ypecnoe npaeo.
nomia sovieticA In perioada Razboiului pentru Voprosl Istorii", 3, 1958, p. 122 135.
Apararea Patriei si a planului cincinal postbelic
dQ refacere si dezvoltare a economiei nationale. Acest important studiu se refers la rolul
Construirea societatii socialiste In U.R.S.S. asa-zisului drept de Magdeburg In viata ora-
a creat premisele materiale si moral-politice sului medieval ucrainean, rol care a fost, lard
pentru apararea cu succes a Uniunii Sovietice. Indoiala, mull eXagerat In trecut. Studiul
Pe baza programului elaborat de Partidul apare, astfel, ca o replica la cele anterioare.
Comunist, lntreaga economie nationala a pe care le citeaza, referitoare la vasta"
U.R.S.S. a fost reorganizatA potrivit nevoilor raspIndire gi aplicare a acestui drept. Autorul
razboiului. Capacitatile de productie ale in- scoate In relief odstenta unui drept cutumiar
dustriei si cadrele de muncitori si tehnicieni orasenesc ucrainean, derivat din cel vechi
au fost mobilizate pentru nevoile razboiului, rusesc, In lupta cu cel polonez de tipul \lag-
treclndu -le de la industria civila la cea de raz- deburg, impus de regii poloni. EXpunerea
boi ; au fost atrase noi cadre In activitatea recta o serie de particularitati ale oralului
industrials si s-au mobilizat toate resursele ucrainean.
materiale ale agriculturii si transporturilor pen- V. D. Otamanovski isi propune astfel
tru construirea Intreprinderilor de rAzboi ; cum lnsusi o subliniazAsa clarifice proble-
rezervele de produse alimentare au fost de mele de baza ale istoriei oraselor feudale
asemenea mobilizate ; an fost deplasate fortele ucrainene In sec. XIV XVIII.
de productie In regiunile rasaritene si s-a dez- In ce priveste originea $i formarea aces-
voltat In ritm accelerat productia si tehnica tora, V. D. Otamanovski arata ca exists
de rAzboi In aceste regiuni. Victoria U.R.S.S. doua teorii, a evolutiei din Sate $i a colonizArii
lmpotriva fascistilor a demonstrat trainicia si se pronunta pentru dezvoltarea oraselor
orinduirii sovietice si superioritatea socialis- ucrainene, ca si a celor occidentale, din aseza-
mului asupra capitalismului. rile satcsti, In cursul Secolelor XIV XVIII,
Ultimul capitol al lucrarii analizeaza cu unele exceptii, acestea rilmInind In perioada
planul cincinal de refacere 5i dezvoltare a eco- feudalismului, In mare masura, obstii agrare
nomiei sovietice pe anii 1946-1950, ale carui (ca si la noi).
sarcini principale au constat In refacerea re- Orasul ucrainean a fost legat genetic
giunilor care au avut de suferit de pe urma raz- de cel vechi rus si a parcurs o evolutie proprie.
boiului, restabilirea nivelului antebelic al Regii poloni an introdus treptat dreptul de
industriei si agriculturii si apoi depasirea Magdeburg Intr-o serie de orase Kamenet-
acestui nivel Intr-o proportie InsemnatA. Reor- Podolsk (1374), Lutk (1491), Kiev (1514),
ganizarea postbelicA a economiei nationale Ostrog (1528), Korsum (1585), Kanev
sovietice a fost Incheiata prin Infaptuirea (1661) etc.
reformei banesti si desfiintarea sistemului de O situatie particularA a avut orasul
aprovizionare pe baza de cartele la marfurile Kamenet-Podolsk si autorul insists in mod
alimentare si industriale (la sfirsitul anului deosebit asupra acesteia. In sec. XV se aflau
1947). acolo trei comunitati autonome : ucraineanA
Istoria economiei nationale a U.R.S.S. cu voit" propriu, dupa dreptul ucra nean
scrisa de P. I. Leascenko se opreste la anul (rus"), polona dupa dreptul de Magdeburg si
1950 ; anii urmatori an Insemnat noi succese una armeana cu drept armenesc. In 1491
ale economiei sovietice, care astazi se and regele polon Cazimir III a acordat ucrainenilor
In perioada constructiei desfasurate a socie- din Kamenet-Podolsk dreptul la un volt
tatii comuniste. rus" electiv. Orasenii erau eliberati de
www.dacoromanica.ro
5 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE ?09
jurisdictia voievodului, castelanilor si staro- manovski deschide un orizont larg in studiul

stilor. In 1496 armenii din Kamenet-Podolsk problemei oraselor Europe! estice. In cc
obtineau si privilegiul alegerii voitului for priveste vechimea si evolutia celor din Moldova
propriu. el ne ofera termeni de comparatie care lipseau
Din cauza impotrivirii fate de coroand pina acum.
si aristocratia Poloniei feudale In 1570 ucrai- Nu se va mai putea vorbi de rolul prepon-
nenii din Kamenet-Podolsk au fost lipsiti derent al elementului colonizator" german,
de dreptul conducerii autonome, spre deose- venit fie din Ardeal, fie din Polonia. Orasul
bire de locuitorii din Vinnita, cdrora, In 1650, din Moldova este rezultatul unei transformari
regele polon loan Cazimir le Intarea vechile calitative, unei evolutii lOuntrice a ob5tii
drepturi, ca recompensd pentru nepartici- satesti, cu concursul unor factori economici
parea la rdscoale. Intre 1672 1699, datorita eXterni". Ne referhn aici la transformarea In
incapacitatii militare a panilor poloni Ka- orase a unor vechi localitati agrare- pastorale,
m net-Podolsk a cazut sub dominatia efec- In secolul XVI XVII (Galati, Botosani etc.).
tiva turceascd. Dupa eliberarea orasului de Nu poate fi Insa ignorata si pozitia geo-
sub dominatia otomand se suprima, din nou graficd favorabila. Pe baza datelor studiului
in 1703, autonomia populatiei ucrainene a lui Otamanovsk nu se poate atribui o vechime
acestuia. mai mare cleat secolul XIV oraselor Siret,
Kamenet-Podolsk a fost un important Suceava 1, Baia, Neamt.
centru economic ucrainean, cum o arata si Nota particulara In evolutia oraselor
turnurile orasului, din sec. XVXV II, cons- Moldovei a fost lipsa privilegiului cu menti-
truite si aparate dupa vechiul &pied, medie- unea expresa a regimului juridic ; actele lui
val si antic de meseriasi (olari, bliinari, Stefan eel Mare, emise, In serie, pentru orase
postavari, lacatusi, fierari etc.). si pierdute In majoritate, nu se reicra la o
Araturi de orasele privilegiate" ucrai- autonomic propriu zisa dupe dreptul de
nene, s-au dezvoltat si altele cu populatie Magdeburg, ci la unele scutiri si la satele
dependenta, total sau partial. Intre acestea, aneXe incluse In hotar" si apoi ocol".
Cernobil, ai carui locuitori n-au avut nicio- Numai terminologia si numarul meinbrilor
data autoconducere pe baza dreptului de conducerii or4ene§ti, mentiunea sasilor din
Magdeburg si an ramas pina in 1793 iobagi Baia" In documentele domnesti au dus la
ai stapInului orasului. Meseriasii erau, totusi, concluzia ca ar fi existat si la noi o autonomie
grupati In tehuri" in ultimul sfert al secolului juridica de tipul Magdeburg.
XVII. Staphml orasului, panul Sapieha, Dar ingerinta statului feudal, prin vornici
Intdrea In 1792, privilegiile tehurilor" de de tlrg si ocol, devine tot mai accentuate
meseriasi de acolo. In sec. XVIII, tehurile" din punct de vedere juridic si fiscal. Or.:15enii
existau la Berdicev, Medvedovca si alte orase slut numiti de domnie oarneni siraci ", ca
si tirguri ucrainene, care, niciodata, n-au si tdranii, si se califica ei InsiFi robi 5i ham-
avut privilegii cu dreptul de Magdeburg. ciari" ai domnului (sec. XVII, Tirgu Neamt).
Un rol important aveau breslele de ciubotari Populatia armeand s-a bucurat de o
In Secolul XVIII, care Iucrau pentru satisfa- conducere proprie la Suceava (0 Roman)
cerea pietei oraselor. Astfel de bresle au exis- se pare numai In sec. XVII. In sec. XV a
tat si la noi in acest secol, cu catastife (Intarit existat probabil, alternanta de un au, ca In
la Husi de episcop, In 1790) si peceti. alte orase pentru populatia sdseascil 0 ma-
0 altd particularitate comuna si evo- ghiard, precum §i pentru populatia romineasca.
lutici oraselor a lost pierderea autonomiei In Moldova orasul particular nu s-a putut
si aservirea populatiei unor centre urbane dezvolta, Domnia nu acordd privilegii parti-
ucrainene, ca rezultat al degradarii for In a cularilor si bisericii pina In sec. XVIII pentru
doua jurnatate a sec. XVIII pina la nivelul Infiintarea de tirguri. Orasul sau tfrgul
obstii agrare (cum a fost cazul la noi cu dezvoltat intr-o asezare rurala obtine recu-
Baia). Se produce pe o scary larg3, ca si In noasterea juridica de fapt Inca In sec. XVII,
Moldova, exproprierea pamInturilor anise- simultan cu detasarea din proprietatea parti-
nesli si iobilgirea populatiei de seniori feudali. culara.
Astfel, subliniazd V. D. Otamanovski,
nu privilegiile" dupa dreptul de Magdeburg D. C.
au determinat, In fond, pozitia juridicd a
oraselor feudale ucrainene si forma conducerii
orasenesti ci dezvoltarca for economics insert.
Concluzia aceasta este pe deplin valabild si 1 Cf. Mater tale Si cercelari arheologice,
pentru orasele noastre. Studiul lui V. D. Ota- vol. IV, 1957, p. 240.
www.dacoromanica.ro
310 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE a
ISTORIA UNIMRSALA
p. ROZENZWEIG, Comuna din Paris", mentele din 17-18 martie 1871, demascarea
Editura tineretului, 1958, 447 p. subredului regim bonapartist, analizarea con-
Necesitatea aparitiei in tara noastra a ditiilor politice din aceasta perioada, precum
unei lucrari despre Comuna din Paris, tratata si cauzele care au dus la precipitarea eveni-
de pe pozitiile stiintei marxist-leniniste, era mentelor revolutionare si la proclamarea
cu ant mai imperioasd cu cit istoricii reactio- Comunei din Paris, sint redate In mod clar,
nari burghezi au Incercat si Incearcii, prin toate avInd o legaturd organics titre ele $i o expli-
mijloacele, sa falsifice si sa denigreze acest catie stiintifica adecvata.
mare% eveniment din istoria proletariatului Yn capitolul intitulat semnificativ : Re-
francez, care, In 1871, a dat cea dintli lovitura volutia se lmbraca in haine de muncitor",
capitalismului, a sfarlmat marina de stat autorul Infatiseaza actiunile maselor iesite In
exploatatoare a burgheziei si a instaurat, strada, lupta for eroica pentru luarea puterii
pentru prima data In lume, In Parisul revolu- din miinile burgheziei trddatoare, care acum
tionar, puterea oamenilor muncii. se zvircolea neputincioasa In fata tumultului
Comuna din Paris a fost, din punct de multimii.
vedere istoric, prima forma a dictaturii prole- Perioada aceasta plina de lupte si fra-
tariatului ; ea a dovedit lumii intregi forta mintari, bogata In evenimente, este descrisa
pe care o reprezinta clasa muncitoare In lupta de autor cu patos revolutionar, care te capti-
ei impotriva orinduirii burgheze, constituind veaza si te face pada§ activ la lupta Insufletita
astfel un stralucit eXemplu de internationalism a comunarzilor.
proletar.
Asa cum arata V. I. Lenin, Comuna Contributia maselor la faurirea istoriei,
... a luptat nu pentru rezolvarea unei pro- eroismul muncitorilor In lupta pentru apararea
bleme locale sau Ingust-nationale, ci pentru patriei si a cuceririlor revolutionare sint des-
eliberarea Intregii omeniri muncitoare, a tutu- crise cu multa sensibilitate, Mind pe cititor
ror color obiditi si umiliti" r. sa aplaude din inima victoriile proletariatului
In analiza evenimentelor, autorul por- sau sa sufere alaturi de el, InfrIngerile.
neste de la aprecierile facute de clasicii mar- Desi Comuna desfasurat activitatea
xism-leninismului asupra Comunei, acordind In conditii foarte grele, Incercuita de pretu-
un loc important atitudinii lui Karl Marx fata tindeni de dusmani, ea a avut o serie de reali-
de actiunile eroice ale muncitorilor francezi, zari importante, ocupind un loc de seams In
In lupta for pentru apararea Republicii impo- istoria revolutionary a clasei muncitoare.
triva dusmanului intern guvernul de la Dar asupra ei sint aruncate toate fortele
Versailles cit Impotriva armatelor pru-
gi burgheziei. La 10 mai 1871, istoricul reactionar
sace care invadasera Franta. Autorul cerce- burghez Thiers semneaza pacea cu invadatorii
teaza evenimentele nu dintr-un punct de prin care Franta pierdea Alsacia $i Lorena,
vedere static, ci In procesul dezvoltdrii lor, platea cinci miliarde franci aur, in schimb
dovedind cu date concludente ca instaurarea Thiers obtinea de la Bismarck soldatii prizo-
Comunei a lost in mod obiectiv rezultatul nieri francezi pentru a-i trimite impotriva
luptelor Indelungate duse de proletariatul Parisului proletar.
francez Impotriva monarhiei $i a reactiunii. Puternicile lupte dintre proletari $i bur-
Capitolul De la rilscoala tesatorilor ghezie se accentuiaza. E o lupta pe viata li pe
lyonezi din 1831 la Revolutia din 4 septembrie moarte. Muncitorii se apara ; pretutindeni sint
1870", trece in revista momentele principale ridicate baricade. Muncitorii se bat cu Indlr-
ale luptei anterioare a maselor populare fran- jire pentru fiecare cartier, pentru fiecare
ceze. Autorul dezvaluie mizeria de nedescris strada. La 27 mai a avut loc eroica lupta din
In care se zbatea poporul, eXploatarea lui cunoscutul cimitir Pere-Lachaise.
nemiloasa de catre cei avuti, coruptia, abuzul, La 28 mai cad ultimele puncte de rezis-
si afacerismul unei clici de aventurieri politici, tenta proletara. Comuna este InfrInta. Des-
In virful careia se afla Napoleon cel mic ", matul si ferocitatea burgheziei sint In plina
,,eroul" banchetelor si al intrigilor de culise. actiune. Poste tot teroare Si asasinate fn
Imprejurarile In care a izbucnit rdzboiul masa.
franco-prusac, desfasurarea lui pina la eveni- In ultimul capitol al cartii intitulat
Batalia Parisului", istoricul D. Rozenzweig
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 17, E.S.P.L.P., face un rechizitoriu aspru burgheziei franceze,
1957, p. 124. condamrdnd actele sale barbare de represiuni
www.dacoromanica.ro
7 INSEMVARI 5IBLIOGRAFICE 311
In masa efectuate asupra muncitorilor, femei- Subcapitolul Presedinte" nu numai ca

lor si copiilor. El scoate In evidenta, In acelasi este inutil, dar abunda In extrase maxi din
timp, eroismul comunarzilor care s-au aparat discursul lui Napoleon, care nefiind suficient
pitta la ultima picatura de singe /mpotriva comentate dau impresia unci tratari obiecti-
unui inamic superior numericelte. viste.
Cu multa ftntelegere si dragosle slut facute De altfel, lucrarea putea lncepe cu capi-
portretele luptatorilor comunarzi si ale condu- tolul De la rascoala tesatorilor lyonezi din
catorilor Comunei. Muncitorul Theisz, dul- 1831 la revolutia din 4 septembrie 1870", In
gherul Deboque, legatorul Varlin, revolutio- care autorul ar fi putut prezenta si subcapi-
narul Charles Delescluze, ziaristul Raul Ri- tolul 18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte".
gault, intelectualul Vaillant, institutoarea Capitolele shit aXate mai mult pe elemen-
Louise Michel si alti eroi ai Comunei slut tul descriptiv Ii ar fi fost necesar la unele,
prezentati In paginile cartii, aldturi de faptele sa reiasa cu mai multa claritate concluziile
for pline de eroism. autorului.
Autorul releva ca, Comuna din Paris a Participarea luptatorilor romtni pe bari-
Post In acelali timp o stralucita manifestare a cadele Parisulni revolutionar este doar amin-
internationalismului proletar. Pentru ea au tita, deli autorul s-a preocupat In cercetarile
luptat italianul Amilcar Cipriani, generalul sale de aceasta problema, iar despre ecoul
Dombrovski, polonez, maghiarul Frankel, Eli- Comunei In presa din Romtnia nu pomeneste
sabeta Dimitrievna, de origine ruse si multi nimic 1.
alti luptatori strain care au aparat cauza Cartea se termind cu evenimentele din
Parisului revolutionar ca pe propria for cauza. mai 1871. Cred ca ar fi fost necesar Ii foarte
De asemenea, el amintelte ca pe barica- util ca autorul sa trateze 1i perioada repre-
dele Comunei au fost prezenti si luptatori siunilor burgheze care au urmat dupe sapta-
romIni ca, Constantin Haralambie, Ion Cerna- mina sfngeroasa.
tescu, dr. Rojnita, Dimitrie Dobrescu, Gioroc,
comandantul fortului de la Issy si alte ele- Una din lipsurile lucrarii este si aceea ca
mente Inaintate, care au reprezentat acolo autorul a neglijat tnsemnatatea evenimentelor
solidaritatea poporului roman cu cauza comu- din 1871, pentru luptele ulterioare, purtate
narzilor. de proletariatul francez. Era necesar un
Privita In ansamblu, lucrarea este alca- capitol special In care autorul sa sublinieze
tuita din capitole bine inchegate, cu caracter cu toata taria faptul ca Partidul Comunist
monografic, precedate fiecare de cite un citat Francez a preluat traditiile de lupta revolu-
caracterizator din clasicii marxism-leninis- tionary a poporului, conduclnd cu fermitate
mului, ceea ce orienteaza de la inceput citi- lupta clasei muncitoare Ii a elementelor demo-
torul 1i -i faciliteaza Intelegerea materialului. cratice, pentru a apara Franta de uneltirile
De asemenea, cartea este Inzestrata cu o reactiunii.
serie de ilustratii adecvate, reliefInd atmos- Comuna din Paris a marcat un moment
fera politica din area vreme, dintre care In de cotitura In evolutia ulterioara 1i In crelterea
mod deosebit se remarca desenele celebrului luptei politice a clasei muncitoare franceze,
H. Daumier. In lupta ei pentru o Franta libera Ii demo-
De un deosebit folos shit 1i anexele de la cratica, pentru apararea onoarci si demni-
sfIrsitul earth (cronologie sumara a Comu- tatii ei.
nei din Paris, un mic dictionar istort, tradu- Cartea, in ansamblul ei, reprezinta o con-
cerea documentelor a caror facsimile shit tributie deosebita la cunoalterea stiintifica a
reproduse In prezenta lucrare Ii indicatii evenimentelor legate de Comuna din Paris,
bibliografice) care usureaza Intelegerea fap- fiind prima lucrare aparuta In Ora noastra,
telor eXpuse de autor. care trateaza aceasta problema de pe pozitiile
Cartea se bucura, de asemenea, de prefata Inaintate ale ltiintei marXist-leniniste. Meritul
semnata de conf. univ. D. Almas. autorului este acela ca a reusit sa dea publi-
In ansamblul ei, lucrarea are multe call- cului o lucrare bine documentata, intr-o
tati, ceea ce face ca de la sine sa se impund forma pltic utd si accesibild unor cercuri largi
cititorului totusi, nu pot fi trecute cu vede- de cititori.
rea unele scaderi care se pot remedia la o G. U.
viitoare editie.
Deli In principiu materialul este bine
organizat, consideram ca primului capitol 1 Acad. prof. P. Constantinescu Iasi,
(Drumul spre imperiu) i s-a acordat o exten- Comuna din Paris §i ecoul ei In presa conlem-
siune prea mare, punindu -se accentul prea porarul din Romtnia (1871 1880), aparut in
mult pe ascensiunea lui Napoleon al III-lea. revista S'udii, nr. 4/1951.
www.dacoromanica.ro
312 INSEMNARI B1BLIOGRAFICE
E. A. JELUBOVSKAIA, Kprueitue emopoii al doilea imperiu, de La Gorce ignoreaza cta

umnepuu u eoauumweenue mpemaeii pec- desavIrsire problemele social-economice.
ny6riuKu eo Opauquu. Ed. Acad. de Istoriografia reactionara, In timpul $i
Stiinte a U.R.S.S., M., 1956, 504 p. dupa col de-al doilea rOzboi mondial, maul
festa un deosebit zel pentru imperiul bona
Istoricii sovietici an manifestat si mani- partist gi penttu eel ce a fost Napoleon at III-lea.
fests un deosebit interes pentru trecutul istoric Falsificlnd realitatea istorica, istoricii reactio-
al poporului francez. Acest interes se eXplica nari apdra In lucrdrile for interesele de class
prin aceea cS In Franta, Incepind din evul ale burgheziei imperialiste, Infatisind pe Na
media pima fn ultimii zece ani ai secolului al poleon al III-lea ca impdrat democrat" Ii
X IX-lea, luptele istorice dintre clase au fost chiar socialist", care chipurile a rezolvat cu
duse de ficcare data pInd la capdt" 1. succes problemele sociale, In interesul tuturor
Muncitorii francezi au jucat un rol de claselor societatii franceze contemporane lui.
frunte nu numai In istoria tarii tor, dar $i In Ei se straduiesc sa impund poporului francez.
istoria miscarii revolutionare internationale. cit si celorlalte tari capitaliste Ideea" d espre
In revolutiile burgheze din Franta anilor 1789, rolul salvator at forte' personale" care sa
1830, 1848, 1870 ei au fost forta hotOrltoare. stea deasupra claselor sociale.
Muncitorii francezi, primii In istoria omenirii, In lumina aces tor fapte, devine dark' im
au realizat In parte sfdrimarea masinii de stat portanta rezolvarii pe baza metodologiei
burgheze, Inlocuind-o cu o putere adevarat marxist-leniniste a problemelor social-econo-
democratica, proletara Comuna din Paris. mice caracteristice Frantei din perioada regi-
De altfel, nu numai etapele revolutionare In mului bonapartist. De altfel. cheia pentru In-
care a fost atit de bogata istoria Frantei vea- telegere cu adevarat stiintifica a evenimentelor
cului XVIII XIX, merits un studiu apro- legate de regimul bonapartist, cit 1i de istoria
fundat ci st celelalte perioade ale dezvoltdrii anilor urmatori ai celui de-al doilea imperiu, o
istorice a acestei OH. Una din aceste etape da lucrdrile lui Marx : Lupla de clasa In Franfa
este cuprinsa Intre anii 1848 si 1871. Acestia din 1848 -1850, 18 Brumar at lui Ludovic
au fost anii eXistentei celui de-al doilea imperiu, Bonaparte Ii Rdzboiul civil din Frkma.
anii prabusirii lui
ai nasterii celei de-a treia In afara operelor clasicilor marXism-leni
republici. De remarcat este faptul sub- nismului, autorul a folosit numeroase materiale
liniaza autorul ca atit din partea istoricilor de arhiva 1i publieatii ale vremii. El li -a propus
sovietici, cit Ii din partea istoricilor progresa trateze In lucrarea sa ultimii ani din istoria
si1ti, acestei perioade nu i s-a acordat Inca politica a celui de-al doilea imperiu 1i Ince
toattl atentia cuvenitil. putul eXistentei celei de-a treia republic'.
In 1936. istoricul englez R. Schnerb In Cadrul cronologic al luerdrii 11 formeaza anii
lucrarea sa Napoleon III and the second.French 1867-1870. Aceasta a fost perioada cresterii
empire, arata ca dupa editarea in sapte vo- indiscutabile a crizei revolutionare care a cul
lume a Istoriei celui de at doilea imperiu a lui minat cu aderea celui de-al doilea imperiu
P. de La Gorce, timp de aproape 30 de ani si si proclamarea republicii burgheze. In mod
mai bine nu s-au Intreprins nici un fel de cer- deosebit In anii crizei regimului bonapartist
cetari mai serioase legate de aceasta perioada. se dezvilluie adevarata sa esenta, adincile
constata autorul
Dar si in ultimii 20 de ani sale contradict ii care au zguduit din temelii
situatia nu s-a schimbat : luerdrile republi- Intregul sistem social-politic al celui de-al
canului burghez I. Delord Ii ale monarhistului doilea iilperiu.
clerical P. de la Gorce ramIn ca 1i mai Inainte Orice criza scrie Lenin scoate la
lucrdrile cele mai complete. Trebuie de adaugat iveala .esenta fenomenelor sau a proceselor, da
ca nici una din aceste lucrari nu r5spund eXi- la o parte tat ce e superficial, mOrunt, de
gentelor impuse de cercetarea suprafat.a, dezvaluie temeiurile mai adinci ale
T. Delord nu a fost capabil sa dea o carac- celor ce se petrec" 1.
terizare stiintifica a vietii social politico din De aceea, nu In mod intimplator, apolo
perioada existentei celui de-al doilea imperiu. getii celui de-al doilea imperiu au trecut sub
Mai mult cleat atit, P. de la Gorce s-a strd- tacere esenta regimului bonapartist, neacordind
duit sa reabiliteze regimul bonapartist, regim mai ales nici o importanta ultimilor ani ai
care a Impins Franta In pragul falimentului acestei perioade.
economic 1i at deedderii nationale. Prezentind Perioada anilor 1867-1870, In Franta
fals istoria politica a Frantei In anii celui de- dupa aprecierea autorului se oaracterizeiza
printr-un avint al miscarii muncitoresti. Stu-
1 Fr. Engels, Prefata la editia a treia ger-
manO a cdrtii lui K. Marx, 18 Brumar at lui 1 V. I. Lenin, Regret gi Rugine, Opere,..
Ludovic Bonaparte. vol. 17, p. 171. E.S.P.L.P, Buc., 1957.
www.dacoromanica.ro
dierea acestei perioade dd posibilitatea sa se parte o era !loud In istoria poporului francez,
inteleaga atit radacinile istorice ale revolutiei asa dupd cum afirmau istoricii burghezi re
din 18 martie, cit si a masurilor luate de Co- publicani. Practica evenimentelor dcsfasurate
muna din Paris. ulterior a demonstrat cu totul altceva.
Intrucit In istoriografia burghezd, inclusiv
In istoriografia hurghezo-liberald lupta maselor N. N.
populare din Franta impotriva dusmanilor
interni si extern este falsificatd, autorul cid
o deosebita atentie studierii istoriei, maselor RENE GROUSSET, Figures de proue. Paris,
muncitoare, in special a istoriei clasei mun- Librairie Plon, 1957, 339 p.
citoare.
Astfel, tsi gases-toe explicatie strilduinta Defunctul academician franccz Rene
autorului de a sublinia rolul Insemnat pe care Grousset, desi orientalist ca specialitale, a
1-au jucat masele populare in anii care an pre- Incercat spre sfirsitul activitatii sale In 1zgures
cedat Comuna din Paris. Autorul analizeazd de prone sa abordLze si alte domenii ale sto-
lupta de clasd a proletariatului in anii celui riei. Figures. de proue nu e Insa o lucrare de
de-al doilea imperiu si dupd proclamarea repu- eruditie, ci mai mult o culegere de eseuri
blicii, In strinsa legdturd cu lupta celorlalte istorice in care shit evocate citeva din perso-
forte sociale, fie ca au Post aldturi de prole- nalitatile mai importante perindatc pe scena
tariat, fie ca au luptat impotriva lui. istoriei. Din punct de vedere cronologic, cartea
In lucrare, este tratatd, de asemenea, si- lui Grousset cuprinde o foarte vasta perioadA,
tuatia tardnimii muncitoare in anii celui de-al incepInd cu secolul al V-lea In e.n. si sfirsind
doilea imperiu, evidentiindu-se cu acest prilej cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea. In
cauzele care an provocat pauperizarea in mass cartea sa apar figurile lui Pericle, Alexandru
a tdranimii franceze. cel Mare, Cezar, Carol cel Mare, Frederic al
Jeldboskaia trateazd de pe o pozitie pro- II-lea, Impdratul Germaniei si regele Siciliei,
fund stiintificii evenimentele care au avut loc Carol Quintul, Ludovic al XIV-lea, Napoleon,
in Paris la Inceputul lui august 1870 dupd pri- Bismarck si Akbar unul din marii Imparati
mirea stirilor In legilturd cu succesele avute de ai imperiului mogol care a down' t Intre 1456
armata francezd pe front. 1605. La prezentarea unora din personalitatik,
Demn de remarcat este faptul ca autorul amintite, Grousset a Post ajutat si de lucrarile
reuseste sa pima in lumina dezbaterile si clisPn- sale de specialitate. Ne referim la Frederic
siunile din sinul deputatilor din cadrul cor- al II-lea 1 si la Akbar 2.
pului legislativ, dar, mai ales, reproduce ta- Clt priveste conceptia In care Grousset
bloul atitudinii maselor populare care an reac- intelege sd analizeze activitatea persoi ali-
tionat furtunos la tradarea guvernului si la tatilor enumerate mai sus, chiar din prima
manevrele deputatilor de stinga. Jeluboskaia frazd a prefetei, el lasa sd se vada ca e aprop'e
descrie, In mod amanuntit, imprejurdrile in de punctul de vedere marxist asupra rolului
care a avut loc, crearea gdrzii nationale, ex- personalitatii In istorie. Tot In accea0 prefatd,
plicind In acelasi timp pozitia republicanilor Grousset mai observa ca oricit de geniala s-ar
burghezi fats de aceastd problems. dovedi o personalitate istoricA, data action ea7a,
In paginile lucrarii, autorul demonstreazd Impotriva curentului" istoria 11 recuzd. Lel the
pe baza datelor furnizate de documente faptul mat sa joace un rol In istorie, daca nu mai ras
ca numai din initiativa muncitorilor si nu a punde dezideratelor epocii in care traieste, a
republicanilor burghezi, la 4 septembrie 1870 junge tintuit de revolta faptelor pe o Sflnta
a lost proclamatd republica. Muncitorii an Elena oarecare, deportat de propriul sau ana
lost aceia care au rllsturnat imperiul in ciuda hronism departe de lume si de evenimentele
sprijinului acordat lui Napoleon al III-lea de In curs de desfasurare".
care burghezia republicii. Muncitorii an Post Ocupindu -se de Pericle, cu toate elogiilc
aceia care au snit pe deputatii de stinga, aduse politicii sale interne, pc plan extern.
impotriva vointei lor, sa proclame republica. Grousset 11 face rdspunzator de dezastrul
Republicanii burghezi, lulnd puterea In Atenei In rdzboiul peloponeziac, ca unul ce n-a
republica cucerita de muncitori, au format Inteles ca pretentiile de hegemonie lard rezerve
guvernul de coalitie al apararii nationale". asupra lumii grecesti nu erau conforme cu
Inca din primele zile de existents a celei
de-a treia republici s-a putut constata carac- 1 Histoire des croisades el du royaume
terul antipopular si antinational al politicii franc de Jerusalem, vol. II, Paris, Librairie
interne si externe promovatii de guvernul na- Plon, 1935.
tional de apdrare. Proclamarea republicii la 2 Les civilisations de l'Orienl, tome II,
4 septembrie 1870 n-a insemnat nici Pe de- L'Inde, Paris, 1930.
www.dacoromanica.ro
realitatile secolului al V-lea In e.n. Alexandru Franta si Germania doi dusmani de moarte,
cel Mare, de asemenea, a ajuns la rezultate cu crelnd un permanent pericol de rdzboi. In
totul contrarii celor urmarite de el : In loc de sfirsit, ocupindu-se de Akbar, Grousset ardta cd
elenizarea orientului a pus bazele orientali- marele imperiu mogol treat de acesta nu
zarii elenismului. Cezar e raspunzator cd a s-a dovedit viabil declt pentru scurt timp,
orientat statul roman spre monarhia de tip deoarece nu se Intemeia pe realitatile istorice
oriental ce va fi definitiv consacratd trei secole ale lumii indiene.
mai tlrziu de Diocletian. Carol eel Mare cu Grousset se lasd Inca adesea cucerit de
toatA aparenta strAlucitoare a actiunii sale de unele trasaturi de caracter ale personalita-
restabilire a unui organism politic de mult tilor evocate si astf el tinde sa supraevalueze
anacronic, n-a izbutit sa ajungd la un rezultat rolul jucat de ele. 0 altd lacuna e si tratarea
durabil, deoarece n-a tinut seams de fortele prea sumard a conditiilor economice sf sociale
profunde", care sub dictatura transformarilor In care au actionat aceste personalitati, precum
economice", duc societatea Inainte. Grousset §i omisiunea rolului maselor care le-au deter-
subliniazd caracterul contradictoriu al domniei minat si influentat actiunile. In general
Impdratului franc : pe de o parte era dominat Grousset se °culla mai mult de latura politica
de conceptia imperials romand, iar pe de and a evenimentelor si a activitatii oamenilor care,
parte, fail sa -si dea seama de urmari, pe care la un moment dat, au fost chemati sA conducd
In nici un caz nu le-ar fi dorit, a favorizat aceste evenimente.
evolutia legaturilor de vasalitate, ce vor sub- S. C.
mina si vor farimita statul. Inainte de a pre-
zenta interesanta figura a lui Frederic al
II-lea, regele Siciliei, Grousset se opreste un
moment asupra lui Frederic Barba-Rosie si G. FEHER, Beilrage zum Problem des unga-
Incercarilor sale nereusite de a lmpiedica mis- risch-slawischen Zusammenlebens. Acta
carea de emancipare municipald a oraselor Archaeologica, VIII (1958, p. 269 -318).
italiene. La Frederic al II-lea, In schimb,
autorul subliniazd spiritul cu totul modern In
care acesta a condus politica sa orientald, Arheologia ungard a acordat In trecut o
izbutind sA doblndeascd Ierusalimul Vara \Tar- atentie unilaterald si exagerata culturii mate-
guile de singe ale cruciadelor precedente. Esecul riale a diferitelor populatii nomade, a hunilor,
rasunator at lui Carol Quintul e pus pe seama avarilor si ungurilor stravechi, neglijlnd pre-
faptului cd acesta nu a fost In stare sa lute- zenta slavilor In Cimpia pannonica si contri-
leagd si deci sa domine problemele puse de butia for la formarea poporului ungar si a cul-
complexul sAu imperiu nici in ansamblu si turii lui materiale. Studiul valoros al lui FehBr
nici In particular. Figura lui Ludovic al constituie o Incercare curajoasa si bine docu-
XIV-lea a captivat oarecum pe Grousset, care mentatd de a himuri unele din variatele aspecte
a minimalizat urmarile grave ale politicii de ce rezultd din convietuirea ungaro-slavd. Con-
prestigiu st anexiuni dusd de cel care se inti- cluziile merits sa fie semnalate si In acest loc.
tula Regele Soare". Credem cd Ludovic al deoarece se discutd materialele arheologice
XIV-lea s-a ardtat moderat la sfIrsitul dom- rdspIndite la fel si pe teritoriul intercarpatic
niei din cauza slAbiciunii si epuizarii statului al Republicii Populare Romine si se trateazA
sau si nu dintr-un Inndscut simt al masurii. probleme care intereseazd In mod direct si
Trecind la Napoleon, Grousset observd cd istoria Transilvaniei.
Incercarea de a institui un imperiu asemanator 0 problems centrald o constituie abando-
celui roman nu a putut avea succes deoarece narea modului de viatil nomad-pdstoresc al
nu reprezenta decit o Intoarcere spre un trecut ungurilor sf adoptarea unui trai mai pronuntat
abolit de patrusprezece secole. Relativ la agricol. Aceasta transformare nu se datoreste
Bismarck, desi apreciazd clar viziunea sf abili- unor factori externi, infringerilor suferite In
tatea cu care cancelarul prusac a stiut sa ras- sec. al X-lea In timpul expeditiilor de pradd,
punda aspiratiilor de unificare ale poporului ci a fost pregatita Inca In timpul convietuirii
german, Grousset atrage atentia cd In acelasi ungurilor cu chazarii care dispuneau de unelte
timp Cancelarul de fier", prin dezvoltarea agricole chiar mai evoluate In unele privinte
la maximum a statului militarist a pus pre- decIt cele slave. Sub influenta slavilor, In noua
misele politicii lui Wilhelm al II-lea si de- for patrie, ungurii au trecut la practicarea mai
mentei hitleriste" din secolul nostru. De ase- intensive a agriculturit cu plugul si la cresterea
menea, un alt element pozitiv In judecarea vitelor completatd cu furajarea si tinerea for
politicii bismarckiene e Insusirea de care In grajduri. Termenii agricoli din limba ma-
autor a tezei lui Marx ca aneXiunea Alsaciei ghiard sf cei privitori la cresterea vitelor aratd
si Lorenci de care Bismarck au facut din cloud straturi de cuvinte de Imprumut din
www.dacoromanica.ro
11 INSEMNARI BIBLIOGR AFICE 315
turco-bulgara si de origine slava, oglindind Autorul accentueaza importanta contri-

fiecare o anumita faza de dezvoltare In cele butiei pe care ar putea s-o aduca antropologia
(Iona domenii. la verificarea Si fundamentarea concluziilor
Trecind la analiza materialelor arheolo- deduse din materialele arheologice, dar arata
gice, din tntinderea cimitirelor slave. ungare totodata ca s-a neglijat In trecut sa se acorde
si din numarul mormintelor rezulta ca slavii materialelor antropologice atentia necesara
trdiau In asezari mai mari, iar ungurii In grupe corespunzatoare celor arheologice.
mai mici, deosebire care se explicit prin modul Studiul regretatului G. Feller trateaza
diferit al vietii for economice. unele probleme importante pentru formarea
Dintre obiectele Intlinite In inventarele poporului ungar. Solutiile propuse au uneori
funerare, inele de bucla terminate la un capat un caracter prea transant $i schematic dar
In forma de S $i bratarile cu capete de ani- merits sa se Vila de ele, deoarece nu stint
mate shit considerate ca elemente caracteristice ltpsite de importanta nici pentru raporturile
ale mormintelor slave. Pe baza for se poate populatiei bastinase, slavo - romine din Tran-
determina caracterul slay al mormintelor, spre silvania cu ungurii.
deosebire de cele ungare care contin piese de K. H.
harnabament, aplici si pandantive de o facturd
specific rasariteana. Tinind searqa de aceste
criterii, autorul mentioneaza ca de eX. InTran- Ha ucmopuu pyccno-6o.neapcnux ommouze
silvania shit cunoscute alaturi de cimitire pur nuu (Culegere de articole), Moscova, 1958,
maghiare (Cluj, Glmbas, Lopadea) si necropole 291 p.
slave (de eX. cele de la Moldovenesti,Hune-
doara etc.)". Aceasta atribuire reprezinta un Volumul cuprinde trei articole care se
progres faVa de unele pareri mai vechi dupa relent in istoria relgiilor ruso-bulgare din
care si grupul cimitirelor slave amintite a fost secolul XIX XX.
considerat ca ungar. In secolul XI Insa pro- Primul articol apartine lui A. K. Marti-
cesul de asimilare a slavilor, In Transilvania, nenco si se intituleaza Pozitia Rusiel In lega-
era In plina desfasurare. De aceea aceste cimi- tina cu proclamarea independentei Bulgariei
tire, la care se mai poate adauga intre altele din 1908". Autorul, folosind un bogat material
si cel de la Alba Iulia, apartineau populatiei de arhiva, insists asupra relatiilor de politica
slavo romine locuind In jurul unor centre din externs din 1908 1909 $i arata concret cum
care se vor dezvolta apoi resedintele organi- guvernul rus a sprijinit Bulgaria In problema
zatiei administrative a comitatelor. independentei si a cautat sd. rezolve In favoarea
Analizind cimitirele din Ungaria autorul ei si pe tale pasnica litigiul bulgaro-turc.
deosebeste patru etape, care oglindesc fazele In iulie 1908, izbucnind revolutia junilor
In care a evoluat convietuirea slavilor cu un- turd, sultanul Abdul-Harnid a fost nevoit sa
gurii. In prima faza cele doua elemente etnice retntroduca constitutia din 1876. Atentia
se Inmormtnteaza In cimitire separate. In Intregii Europe se concentrase asupra Turciei,
cea de-a doua etapa se mentine separarea mai ales datorita faptului cd Austro-Ungaria
cimitirelor, dar In amtndona grupele apar profittnd de aceasta Imprejurare cauta sa-si
morminte izolate care apartin celuilalt ele- alipeasca definitiv Bosnia $i Hertegovina,
ment etnic. Aceasta perioada dureaza de la Rusia salt treaca navele militare prin strtm-
sfirsitul secolului al X-lea pins la mijlocul tori, iar Bulgaria sa se declare independcnta.
secolului al XI-lea. A treia etapa se caracteri- Turcia pretindea pentru recunoasterea inde-
zeaza prin cimitire unite In care ungurii si pendentei Bulgariei 650 milioane de franci,
slavii stilt Inmormtntati In portiuni de teren incluzInd In aceasta suma si ramasitele tribu-
deosebite, separate !titre ele printr-o zona lip- tului datorat de Rumelia orientala Inceptnd
sita de morminte. In aceasta situgie ungurii de la 1879.
si slavii locuiau chiar Impreund In aceeasi Deli guvernul rus socotea ilegale preten-
asezare, dar In grupe separate. In faza a patra tiile Turciei, totu5i In scopul de a preintimpina
ungurii si slavii stint Inmormintati amestecati un conflict armat In Balcani, s-a oferit sa
In aceleasi cimitire. incepInd cu secolul al scads aceasta suma din datoria de razboi pe
XII-lea puterea bisericii a crescut In asa masura. care Turcia trebuia s-o achite pe baza acor-
/nett putea sa oblige populatia sa foloseasca dului ruso-turc din 1879, urmInd ca ulterior
cimitirele situate In jurul bisericilor. Aceasta Bulgaria s-o plateasca treptat Rusiei. Aceasta
observatie interesantd este valabild. ei pentru pierdea In tranzactia amintita suma de
Transilvania, unde cele mai vechi cimitire 43 000 000 franci care era jertfa recunoasterii
din j urul bisericilor nu apar decit tnceptnd cu Bulgariei ca stat independent" (p. 104 105).
secolul al XII-lea (Alba Iulia, Chidea, Cluj, Daca guvernul tarist, arata autorul, a !dent
Moldovenesti, Moresti). aceste sacrificii cu scopul de a slabi influenta
www.dacoromanica.ro
316 INSEMNARI DIBLIOGRAFICE 12-
Turciei si a Austi o-Ungariei in Balcani, poporul venirea avangarzii rusesti, In decembrie 1806 -
rus a simpatizat in mod sincer cu lupta de elibe- In februarie 1807 s-au format douA regiments-
rare a poporului bulgar, cu care luptase cot de cavalerie Ii doua de infanterie din voluntari
la cot in trecut, pentru Inlaturarea dominatiei (p. 222), apoi s-a format regimentul de husari
otomane din Peninsula BalcanicA. cernoserbschii" format din valahi pi bulgari
Articolul lui D. T. Pescianti este intitulat organizat de Miloradovici care a actionat In
Relatiile culturale ruso-bulgare In deceniul raionul Bucuresti. 0 parte din valahii Ii bul-
patru $i cinci al secolului XIX". Autorul arata garii care au participat la rascoala din Bucu-
In introducerea articolului situatia grea pe resti (1806) Impotriva turcilor, arata Konobeev,
care o avea poporul bulgar la Inceputul sec. au format asa-numita comanda croata" din
al XIX-lea sub dominatia otomana, insistind 320 oameni care au actionat In Oltenia lm-
asupra faptului ca clerul grec Incerca sA preunA cu pandurii lui Tudor Vladimirescu
distruga cultura bulgari. Rusia a contribuit (p. 235). 0 parte din voluntarii participanti
pentru deschiderca de scoli In Bulgaria cu la razboiul ruso-turc din 1806 1812 au intrat
fonduri, a lnlesnit pregatirea cadrelor In dome- In regimentul de ulani din Volinia, participind
niul pedagogiei, literaturii, stiintelor huma- la razboiul Impotriva lui Napoleon si dis-
niste etc. A donat carti, transmise In special tinglndu -se la bataliile de la Berezina si
prin tarile romine (p. 181). ClInd in Bulgaria Leipzig.
au aparut scoli arata autorul aproape Materialele publicate In volum aduc infor-
toate manualele au Post traduse In limba matii not pretioase, cu privire la relatiile ruso-
bulgari din limba ruse (p. 188). Datorita bulgare pi prezinta un mare interes p. pentru
Intaririi relatiilor culturale ruso-bulgare In istoricii romini.
deceniul cinci al sec. al XIX-lea, rnajoritatea
bulgarilor care lei faceau studiile In Grecia,
au plecat In Rusia. Acest lucru reiese dintr-o N. C.
scrisoare a lui Ivan Seleminschi trimisa din
Atena In 1844: La Atena aproape n-au mai
ramas bulgari care sa urmeze pcoliO grecesti.
Vasile Popov a plecat In Rusia. Altii doi din
Samocovo pleaca la Odesa. Toti din Odesa
pleaca la Moscova" (p. 192). V. M. LAVROVSK I si M. A. BARG. An-
Ultimul material din volum apartine lui enuticxan 6ypatcyaattas peoavoquit.
V. T. Konobeev si este intitulat Relatiile HeKomopue npo6rte.sta anonuacxoti
ruso-bulgare (1806 1812)". Autorul se refera
In special la participarea voluntarilor bulgari 6ypatcyaanoii peeortioquu 40 x eo0ocr
In cadrul armatei ruse la razboiul Impotriva XVII eena, Moscova, 1958, 365 p.
turcilor din 1806-1812. Autorul arata ca pi
Kazacov are un studiu cu aceeasi terra (publi-
cat In Voprosi Istorii, nr. 6 955), dar necerce- Aparitia In 1954 a unei importante lucrar
Und Intregul material de arhiva, n-a descris In doua volume consacrata Istorici revolutiei
actiunile bulgarilor pl rusilor pe teritoriul engleze" (In limba rusa), nu a epuizat proble-
tarilor romine si a Serbiei. mele pe care le /idled acest important eveni-
Materialul lui Konobeev este important ment din istoria poporului englez. Asa se
ei pentru istoria patriei noastre, deoarece da explica aparitia in 1958 a lucrarii de fats.
informatii pretioase si despre voluntarii romini Autorii si-au aXat monografia In jurul cltorva
pe baza materialului existent In arhivele probleme de baza si anume : istoriografia revo-
rusesti. Inca In noiembrie 1806, arata Kono- lutiei burgheze engleze In decursul vremurilor,
beev, au Inceput Si! apara In mod spontan rolul maselor populare In revolutia engleza,
detasamente formate de bulgari pi moldoveni lupta ideologica In Anglia In sec. XVII etc.
cunoscute sub denumirea de comanda arnau- In Introducere slut prezentate tezele fun-
tilor" (p. 218-219). Asemenea detasamente damentale marxist-leniniste despre revolutia
de voluntari In care erau bulgari, romini, pi burghezA din Anglia din secolul XVII
alte nationalitati, au actionat In cadrul armatei (p.7-19).Apoi, se trece la primul capitol pentru
ruse In raioanele Calarasi, Braila, Galati, a se studia istoriografia revolutiei burgheze
Giurgiu, Negoiesti etc. Konobeev se refera In din Anglia din sec. XVII (p. 20-56). Inarmati
mai multe locuri la Tudor Vladimirescu si la cu un puternic spirit de analiza, V. M. Lavrov-
detasamentul format din valahi, bulgari si ski si M. A. Barg cerceteaza liniile fundamen-
sirbi de sub conducerea I ui N colae- Vucici tale ale dezvoltArii istoriografiei burgheze a
care a dus lupte putern ce pe strAzile Bucu- revolutiei din deceniul cinci al secolului XVII
restilor, cu trupele turcesti (p. 220) pins la pIna la 1848 (p. 20-30) oprindu-se mai mull
www.dacoromanica.ro
asupra lucrdrilor istoricilor : J. Harrington, analiza critics a acestui curent religios care
Clarendon Hxde Edward, John Locke, David a constituit haina religioasd sub care s-a des-
_Hume, W. Godwin, H. Hallam, E. P. I. Guizot fasurat revolutia burghezd din Anglia. Aici,
si Th. B. Macaulay. shit combatute ideile reactionare ale istoricilor
Dupd 'revolutia din 1848, autorii constatA I. B. Kraus si M. M. Knapen, referitoare la
ca se produce o puternicd criza In istoriografia rolul pe care 1-a avut puritanismul In revolutie.
burghezd cu privire la revolutia din Anglia, Pe de altd parte, shit analizate revendicArile
datoritd pe de o parte, dezorientarii ideologice maselor populare din preajma revolutiei, care
a istoricilor burghezi, Si pe de alta afirmkrii au contribuit la realizarea unora din reformele
ideilor lui Marx si Engels In aceastA problems populare din timpul revolutiei (p. 156 175).
(p. 31-35). Relativ la perioada celei de-a Capitolul V prezintd tot situatia dinainte
doua jumdtati a sec. XIX si inceputul sec. de revolutie, dar In legaturd cu armata. Pro-
XX, autorii analizeazd lucrArile istoricilor blema principald ridicata de autori este pro-
burghezi L. Ranke, S. R. Gardiner si C. H. blema crizei absolutismului englez sub primii
Firth, precum si a istoricilor rusi N. Kova- stuarzi, numit de K. Marx Prologul revolutiei
levski si A. N. Savin (p. 35-41). Incheind engleze", de a cdrei rezolvare depinde intele-
acest capitol, V. M. Lavrovski si M. A. Barg gerea uneia din cauzele fundamentals ale revo-
constata ca in secolul XX s-a adincit criza lutiei (p. 177-182). In acest sens grit prezen-
istoriografiei burgheze referitoare la revolutia tate conflictul Intre coroana si parlament In
burghezd din Anglia si ca singurele lucrdri vremea lui Iacob I Stuart (p. 182 191),
valabile care fac o justd apreciere asupra criza politica din deceniul al III -lea al seco-
acestui important eveniment din istoria lului XVII (p. 191 198) gi perioada cIrmuirii
Angliei, sint lucrarile istoricilor sovietici E. A. lui Carol I Stuart fail parlament, si Inceputul
Kosminski si V. M. Lavrovski, precum $i ale revolutiei engleze (p. 198 206).
istoricilor englezi marXisti C. Hill, A. James, 0 ampla expunere a luptei de clasd In
A. Morton (p. 35-56). perioada rdzboiului civil din anii 1642 1646
Conditiile istorice interne sint studiate se face In capitolul VI. In acest scop se anali-
in cap. II, unde autorii se opresc In primul zeazd programul noii nobilimi si a burgheziei
rind asupra particularitatilor dezvoltdrii social - In primii ani ai revolutiei (p. 208 220), po
economics a Angliei In prima jurnatate a zitia presbiterienilor $i a independentilor
secolului XVII (p. 57-99) si anume : indus- (p. 221-235) ffi a armatei care a pornit, apoi a
tria englezd (p. 61-70), comertul englez trecut In rindurile independentilor centristi
(p. 70 75), satul englez (p. 75-95), precum si (p. 236-237) dupd bdtdlia de la Nesby (1645).
natura sociald a noii nobilimi (p. 95-99) care Miscarea tardneasca este urmArita de la Ince-
era o clasd avansatd In acea vreme. putul rdzboiului civil atlt In ceea ce privcffte
0 interesantd analiza istoricd se face In revendicarile gi colaborarea ei cu armata
capitolul III pdturilor de jos ale poporului parlamentului (p. 236-242), clt si dupd pri-
coacerii crizei revolutionare In anii 40 ai mele acte legislative agrare ale parlamentului
secolului XVII (p. 102-132). Prezentarea (p. 242-251).
acestei problems In mod critic este foarte Capitolul VII se ocupd cu lupta maselor
importantd, avind In vedere ca masele popu- populare pentru continutul burghezo-demo-
lare din Anglia au constituit forta principals crat at revolutiei In anii 1647 1648. Autorii
Si cea mai puternicd cu ajutorul cdreia noua au urmarit aici sd stabilcasca momentul Si
nobilime 5f burghezia au rdsturnat absolutis- cauzele fundamentale care au dus la trudarea
mul. In acest scop, autorii s-au folosit In largd idealurilor revolutiei de cdtre noua nobilime Sf
masurd de observatiile lui Marx si Engels burghezie, cind initiativa revolutiei a fost
referitoare la situatia muncitorilor salariati trecuta la spate" (p. 255 265), chid s-a
din Anglia, In prima jumdtate a secolului renuntat la continuarea alcatuirii reformelor
XVII, precum si de datele statistice procurate In favoarea maselor. In acest moment al
de H. Hamilton (p. 102-120). Tot astfel revolutiei, observa autorii, un rol de scama 1-au
este studiata problema pauperizdrii maselor avut hotdririle Sfatului armatei si activitatca
populare In vremea primilor stuarzi si esenta ei In 1647 (p. 265 299). Urmeaza apoi expu-
sistemului ajutorarii saracilor (p. 120-133). nerea celui de al doilea razboi civil din mai-
In concluzie, autorii constata o cretere a august 1648 (p. 299 303) si studiul activitath
nemultumirilor maselor populare din Anglia levellerilor §i independentilor In acceasi p -
si ura Impotriva absolutismului, fapt care a rioadd (p. 304 313).
favorizat aparitia primelor premize ale revo- Ultimul capitol ( \ III) este consurat
lutist (p. 133-143). Republicii (Commonwealth) din 1649 si cau-
Despre puritanismul englez se pot afla zelor cdderii ei. Cercetarile autorilor se con-
date interesante In cap. IV, unde se face o centreaza asupra celor cloud probleme de baza.
www.dacoromanica.ro
318 INSEMN.s,RI BIBLIOGRAFICE 14
Prima este miscarea diggerilor din 1649, care ca revolutia burgheza din Anglia a fost cea
reprezinta punctul culminant al revolutiei and mai insemnata schimbare socials din istoria
s-a Incercat sa se lichideze ultimele ramasite Angliei si ca rezultatele ei an influentat pu-
feudale In agricultura (p. 325 339). A doua, ternic dezvoltarea Angliei In secolele urma--
este pozitia republicii englece fatd de problema toare. Lucrarea poseda la sfirsitul fiecarui
nationals. In acest sens se stie ca burghezia capitol o lista a izvoarelor si a literaturii de
engleza victorioasa a rezolvat" probe]ma na- baza folosite in expunere (p. 99, 176, 206,
tionald dezlantuind un razboi pustiitor In 251, 313, 353).
Irlanda (p. 339 348) si un altul In Scotia
(p. 348 352). In concluzie, autorii subliniaza C. $.
BIZANTINOLOGIE
ZORAS GHEORGHE, Xpovtxbv rcEpl -rclv rezulta din limba populara utilizata, si nici
Totipxcov croa.r&vcav (xocvic -rOv Bap6ept.v6v nu Ikea parte din clasa dominants, deoa-
ÈXA1vt.x6v xe.)8txce 111). [Cronica despre rece critics cu multi vehementa pozitia celor
sultanii turci (dupa Codex Barberinus bogati fats de Imparatie, cind aceasta a trecut
grec 111)]. Atena, 1958, 385 p. 7 planse. prin momenta grele. Cronicarul condamna,
on de cite on gaseste prilej, politica vicleana
Manuscrisul grecesc 111 din Biblioteca a sultanilor si a demnitarilor turci.
Barberina din Vatican cuprinde o istorie a Autorul cronicii a utilizat mai ales pe
sultanilor de la Inceput pins In primele decade Laonicos Halcocondil, precum si pe alti cltiva
ale secolului al XVI-lea. Despre acest m anu- autori. Cronicarul ne da Insa si un material
saris, care este o copie din sec. al XVI-lea original, care completeazd pe lnaintasii sai,
s-au ocupat citiva istorici ca Spiridon Lambros, mai ales dupa 1463, epoca pe care se vede a
Gy. Moravcsik, Gh. Zoras, Serif Bastav, cunoscut-o direct, sau a reusit sa culeaga
Fr. Vicchio, aratInd importanta lui si relevind stiri de la contemporanii sai.
anumite parti din cronica, precum si izvoarele Istoricii care s-au ocupat dd aceasta
utilizate de autor. cronica, au cautat sa releve mai ales para-
Gheorghe Zoras, profesor la Universi- grafele referitoare la istoria patriei lor. Cro-
tatea din Atena si din Roma, publics pentru nica cuprinde si material referitor la istoria
prima data In Yntregime, Intr-o editie critics tarilor romine, care, dupa tit stim, n-a fost
aceasta interesanta cronica. Munca prof. pint astazi utilizat. De eXemplu, cronicarul
Zoras n-a fost usoara, atit la descifrarea vorbind de domnia lui Baiazid Ildirim, amin-
teXtului, eft si la stabilirea izvoarelor utili- teste de luptele acestuia cu Mircea (Wpm) eel
zate, paragraf cu paragraf. Textul cronicii &Rita (p. 34), precum st de ajutorul dat de
este scris In greaca populara, fart punctuatie, domnitorul roman lui Musa In lupta cu fra-
cu unele accente, cu cuvintele unite uneori tele sail, sultanul Musulman (p. 43-44).
si cu greseli de ortografie. Inceputul si sflr- La istorisirea domniei sultanului Maho-
situl manuscrisului lipsesc, de aceea nu se med II (1451-1481), care cuprinde o mare
tie care a fost titlul exact al originalului si parte a cronicii, cronicarul vorbeste pe larg
de la ce an incepea istorisirea evenimentelor. de luptele domnitorului Tariff Romlnesti
Manuscrisul Incepe cu domnia sultanului Vlad Tapes cu turcii (p. 109-112), despre
Murat (1413 1421), fiul al doilea al lui care Insa spune din greseala ca a fost domn al
Orhan, si se termini -cu sultanul Selim Moldovei. precum si de luptele date de Stefan
(1512 1520). eel Mare (numit in Cronicil E'r&cpavoc llaxi:voc)
Volumul publicat de Zoras cuprinde Impotriva turcilor §i de victori'le obtii.ute
trei parti : I. TeXtul cronicii (p. 17-141). de domnitorul moldovean (p. 119).
II. Comentarii la textul cronicii (p. 147-298). Cronicarul aminteste si de un domn
III. Stiri despre autor si opera sa (p. 307 -319). al Valahiei si al Moldovei" Marcos Fontis ( ? 1)
La sfirsit se afla un tabel al paragrafelor care a cucerit cetatile Chilia si Cetatea Alba
comune de la cronica si prototipurile sale, (p. 127).
un indite de persoane si de locuri, precum si Incheind scurta noastra prezentare nu
un glosar. avem dealt cuvinte de lauds pentru profe-
Din stirile date de Zoras vedem ca numele sorul de literature bizantina si neogreaca de la
autorului cronicii nu este cunoscut si nici Universitatea din Atena, care a reusit, dupd
locul unde a fost scrisa opera. Este evident o munca Indelungatd, sa dea o editie critics
ca autorul n-a fost un intelectual, precum a cronicii sultanilor. Manuscrisul grecesc 111
www.dacoromanica.ro
15 INSEMNARI B BLIOGRAFICE 319
din Biblioteca Barberina intereseaza nu numai nici un rezultat, fiincicd nu au lost urinate
pe greci, ci si pe romini, unguri, sirbi Sf bul- de acordari de Imprumuturi si de distribuiri
gari care au fost nevoiti in acea epoch' sa de paminturi, autorul omite insa sa exami-
clued lupte grele Impotriva invadatorilor turci. neze rolul activ al clasei feudale in acapararea
Editia prof. Zoras, cu bogatele comentarii paminturilor micilor proprietari.
gi comparatii facute cu celelalte teXte,va fi de In sfirsit, este de retinut constatarea
folos 6i istoricilor medievisti romlni, care vor autorului ca versiunile codului rural din sec.
avea astfel posibilitatea s-o puna la contributie. XII chid proprietatea proniara este In plina
N.C.
dezvoltare cuprind gi edictal din anul 512
care jmpiedica gazduirea colonilor, ceea ce
ar Invedera legarea de parnInt a maselor tara-
nelti in acea perioada.
J. de MALAFOSSE, Le droit agraire au E. F.
Bas-Empire et dans l'Empire d'Orient.
Rivista di Diritto Agrario, 1955, 1,
p. 35 -73.
'IOcx(43c4 Tptparic. Iloriw.ccroc [Iacob Tri
volis, Poeme], Herausgegeben, ilberset-t
Autorul, care a adus o contributie impor- and erkleirt von Johannes Irmscher,
tanta la stabilirea textului original al Codului Berlin, 1956, 121 p.
rural bizantin (Les lois agraires a l'epoque
byzantine. Recueil de l'Academie de Legis-
lation. Toulouse XIX, p. 1-75), prezinta Academia de Stiinte din Berlin are o
In studiul de fata o eXpunere sumara a legis- remarcabila traditie in domeniul editarii izvoa-
latiei agrare bizantine. Concluziile sale sint relor istorice 5i literare bizantine. Valoroasa
ca legislatia agrara tirzie $i cea bizantina colectie Corpus Scriptorum Historiae Byzan-
a urmarit scopuri imediate ; incasarea regu- tinae, inceputa de Niebuhr in anul 1828, a
late a impozitelor 4i asigurarea unei recrutari fost continuata si dusa la bun sflriit. 0 alts
permanente de trupe. In realitate aceste con- pretioasa colectie a lost cea intitulata Teste
statari pot fi In parte valabile numai pins in i cercetdri privitoare la istoria vechii literature
sec. XI, adica atita timp eft ele coincideau crestine. In 1956, Institutul de arheologie
cu interesele clasei dominante, ulterior se greco-romans al Academiei de Stiinte din
observe un fenomen contrar. Acesta consul Berlin a intreprins publicarea unor cercetari
in cedarea veniturilor din impozite clasei texte privitoare la literatura $i istoria bizan-
feudale pe calea proniei Si folosirea unei armate tina, in colectia intitulata Berliner Byzanti-
de mercenari in locul recrutarii din rindurile nistische Arbeiten.
populatiei taranesti. Statul bizantin, cum era Primul volum aparut in aceasta noua
$i normal, a dus o politica consecventa de colectie este intitulat Iacob Trivolis. Poeme.
class, variind doar sistemele pentru atingerea Lucrarea reprezinta In acelasi timp o editie
scopului. In prima perioada a ajutat la cre- stiintifica a poemelor lui Trivolis si o cerce
area marilor domenii prin epibole, nu pentru tare savanta, mai cu seams filologica, a
a asigura plata impozitului, asa cum afirma acestor poeme. Autorul, Johannes Irmscher,
autorul (p. 42), ci fiindca asa dictau interesele a prezentat acest studiu in vara anului 1951
de clash' ale marilor proprietari de pamInt. ca lucrare de docents la Facultatea de Filo-
Autorul constata pe buns dreptate, Ca sofie a Universitatii Humboldt din Berlin.
In codul rural se reflects situatia unei epoci Lucrarea cuprinde : o bibliografie critics a
de relative securitate si de abundenta a Tuthill editiilor anterioare ale operelor lui Trivolis
de lucru In mediul rural si explica aceasta (p. 1 10), date despre viata $i activitatea lui
prin colonizarea slava in Peninsula Balcanica. Trivolis (p. 11 25), eXplicatii privitoare la
In schimb contests influenta dreptului cutu- tehnica editiei (p. 26 32), textul grecesc al
miar slay asupra codului rural (Acest punct poemelor lui Trivolis Insotit de traduccrea in
de vedere a fost reluat de P. Lemerle In limba germana si de comentarii (p. 33 95),
Esquisse pour une histoire agraire de Byzan- observatii asupra metricii versurilor si grama-
ce". Revue historique 1958, 1, p. 63). ticii poemelor (p. 97-112) $i glosarul cuvintelor
Lipsa unei preocupari de legiferare in cu semnificatii particulare (p. 113 121).
domeniul agrar a primilor macedoneni este Iacob Trivolis s-a nascut pe la sfIrsitul
explicate de autor prin adaptarea codului secolului al XV-lea In insula Corfu dintr-o
rural In sec. XI la noile conditiuni social-eco- familie nobila cu vechi traditii bizantine.
nomice. Recunoaste ca masurile luate de LI a ocupat mai Intli demnitati in patr;a sa.
Roman Lekapen si succesorii sae nu au dat In 1540 el se afla la Venetia, pe care a soco-
www.dacoromanica.ro
320 INSEMNA,RI BIBLIOGRAFICE 16
tit-o ca pe a doua patrie a sa. Acolo si-a Insusit se inspira dintr-o nuveld din Decameronul
bine limba si a cunoscut Indeaproape litera- lui Boccaccio. sSi acest subiect se refers la
tura italiand. Trivolis este autorul a doua un fapt istoric. Ingradirile sociale privitoare
opere In versuri, care s-au bucurat de o mare la conditia fi libertate a femeii din evul media
raspindire In lumea greacg si care constituie shit puternic stigmatizate In aceasta opera.
monumente ale literaturii grecesti din epoca Textul grecesc al acestei opere a fost
In care vorbirea popular' Incepuse sa-si fats editat de multe ori. Irmscher analizeaza urma-
loc alaturi de limba cults folosita de bizantini. toarele vechi tiparlturi : editia anonima din
Prima opera a Jul Trivolis se intituleaza 1523, editiile venetiene din 1528, 1543, 1577,
9, Icrro pia rov Tocycoentipcx" [ Istoria lui 1624, 1628, 1643, 1683, 1772, 1774, 1779,
Tagiapiera]. Este o opera poetied panegirica, 1782, 1795, 1806 si 1813, precum si editia
bazata p' un fapt istoric. In noaptea de 25 parisiana din 1871. Pentru Intocmirea editiei
spre 26 ianuarie 1520, comandantul flotei sale, Irmscher a folosit editiile din 1577, 1624
venetiene Giovanni Antonio Tagiapiera a 1643, 1683, 1774, 1795 $i 1806.
atacat la Durazzo galerele corsarului musul- Cu privire in tehnica editarit textului
man Moro. In redarea poetics a acestui grecesc al acestor opere, editorul arata ca a
fapt, Trivolis, a tinut seama de povestirile urmarit sd Intocmea ca o editie stiintifica
venetienilor care au part'cipat la aceasta bata- potrivit actualelor exigente filologice. Au fost
lie naval. Poetul exprima admiratia sa pentru notate variantele si semnalate erorile si
italienii care 1Lp au Impotriva pirateriei tur- particularitatile ortografice.
cilor. Sub influenta acestui poem, poezia Operele Jul Trivolis au o deosebita va-
neogreaca a folosit apoi $i alte asemenea loare prin limba lor, care reprezinta Imple-
teme istorice. tir ea elementelor populare cu elcmentele
Textul acestei opere a fost redactat In limbii folosite de bizantinii cultivati. Aceste
limba n-ogreacA timpurie $i a circulat sub opere Ant documente ale luptei, neincheiatc,
forma crtilor populace ping la sfirsitul seco- nici ptna In prezent, dintre limba populara.
lultd al XVI II-lea. Irmscher analizeaza vechile si limba cultg a poporului grec ; ele oglindesc
edi kii venetiene din 1521, 1523, 1528, 1544, totodata nazttintele spre libertAte ale poporu-
1626, 1643 $i 1742, editia ateniana din 1869 lui grec aflat sub dominatia otomana.
sl ed'tille parisiene din 1872 $i 1875. Pentru Meritul lui Irmsche: consta In eruditele
editia sa, Irmscher a folosit textul editiilor din sale cercetari privitoare in textul grecesc al
1626, 1613 si 1782. operelor lui Trivolis si In largirea cImputui
Cea de-a doua opera a lui Trivolis este de informatii istorico-literare referitoare la
intitulata ÌcrropEcc roi5 pi Thy Ex6-rtr.cq u.1 acti vitatea acestui seri itor din perioada post-
-rip) piyytacra 'EneAtippac" [= Istoria
1:11; bizantin.
regehti Scotiei si a reginei Angliei]. Poetul Gh. Cr.
11111LIOTEC ON 0 MI1E, MLZEOGRAFIE, ARHIVISTICA
A mdsodik vilaghabora tortenete. V cillogatott rile Axei, Celelalte state beligerante st neutre.
inhvek bibtiogrkfikja (Istor a celui de-al In interiorul capitolelor diferitele state slat
doilea razboi mondial. 0 bibliografie alezate In ordine alfabeticd, orientarea lec-
a operelor mai de seama), intocmita de torului fiind astfel mult usurata.
K6 ves Erzsebet, Budapesta, Favarosi Pe linga opere de teorie si istorie politica,
Szabo Ervin konyvtar, 1955. autoarea a mai introdus In bibliografie si
literature beletist ca, romane povestiri,
Este o sumara bibliografie a scrierilor care trateaza momente caracteristice din
-publ cate In limba maghiara cu privire la timpul razboiului.
cel de al doilea razboi mondial, intregita cu In general, lucrarile, fie istorice sau
o buns cronolog'e a razboiului. literare, stilt Insotite de adnotatiuni mai scurte
Bibliografia proprm-zisa, Intocnita pen- sau mai lungi, in raport cu importanta lor,
tru o categoric mai larga de cititori, este sau dupe malt plicitatea problemelor tratate.
Imp artita In doua. In partea intii sint pre- 0 valoare deosebita da lucrarit de fats
zentate lucrarile cu caracter general : acorduri Cronologia de la sfirsit, care cuprinde un spatiu
internationale, declaratii ale sefilor de state, aproape tot atit de Intins cit si bibliografia.
teoria $i istoricul razboiului etc. In partea a Este cea d ntt cronologie complete a celui
doua, materialul este repartizat pe tari, gru- de-al doilea razboi mondial, In limba maglfara.
sate in trei capitole : Puterile Aliate, Pute- Autoarea i-a dat o larga dezvoltare, folo-
www.dacoromanica.ro
INSEMNAai BiBLIOGRAFICE, 3.11
sindu-se la Intocinirea ei, de cronologiile mai In 13ucuresti, despre spitaltil ostasesc (sec.
importante fn limbile emit, engleza, francezd, XIX).
germand, Incit sa poata fi utilizata cu fobs Yn fondul m-rii Margineni sint act e despre
si de specialisti. vama de In Telega ci Cimpina, actin de s ire
Un indice pe tari at cronologiei si un de la Telega si ocna de piatra de la Pietran
indice de autorii care figureazii In lucrare, (sec. XVII X \Ill) piss si inori, exploalarea
dau chiar si cititorilor mai putin initiati, post- pdcurii (1835 1836).
bilttatea unei rapide orientari In materie. Lucrarea se hicheie cu indice toponitnic.
I.T. Ca instrument de lucru indici/e cronologic este
foarte util cereetAtorilor prin varictatea pro-
blemelor ridicate.
Documente istorice. Meineistirile Sf. loan-

Focsani, Jgheabu, Jitia §i Roaba, Maga-
reanu-Bucuresli, Matta, Marcula si Mar
gineni, Bucuresti, 1958, 247 p. Directia Straly architvOto i bibliolek warszaniskirlt to
generald a Arhivelor statului. !lichee zakrresie fekopigmiennych Iroldel halo-
cronologic nr. 15. rycznych (Pierderile suferite de arhi-
vele si bibliotecile din \ arsovia In do-
ineniul izvoarelor istorice manuscrise).
Lucrarea cuprinde a prezentare crono- Torn. 1. Arhiwum Olowne Akt Dawnych.
logica a actelor diplomatice ale mandstirilor Varsovia, 1957, Wydewnictwo Naukove,
Sf. Joan din Focsani, Jgheabul (Vilcea), 395 p.
Jitia sau Jitianu si Roaba sau Zdrelea (Dolj),
Magureanu, din Bucuresti, Marcuta sau M3/14- Publicatia, care este editatil de Directia
stirea de la Colentina (1Ifov), Margineni sau Generals a Arhivelor Statului, si care va cu-
Manistirea de la Cricov (Prahova) precum si prinde, pe Bugs volumul de mai sus, Inca
acte ale altor mAndstiri, schituri si biserici cu cloud si aflame tomul 11 (arhivele de dupe
care acestea au avut relatii de lung duratd, deznIembrarea Poloniei si arhivele cele mai
Yn fondul m-rii Sf. loan-Focsani slut noi) si lomul III (bibliotecile), are (le cap ha
acte relative la mori, mosii, vii si tigani ai concretizezc si sa arate pagubele suferite de
mandstirii; relatiile bisericesti romino -ruse arhivele si bibliotecile din \ arsovia In timpul
(1644); vama de la Focsani (1664), scutel- celui de-al doilea razboi mondial. Ea mai are
nici si poslujnici (1664), minele de sare de la ea scop sI demaste metodele crude de distill
Ocnele din Moldova (1686); mestesugarii gere a tezaurului istoric at poporului pa lonez
din Focsani (abageri, blanari, macelari, bru- de catre navdlitorul fascist. Ea urmea /ii sil
tari, barbieri etc.) (1706 1791) topografia descopere, In acelasi limp, realitatca re spon-
orasului Focsani (sec. XVIII). sabilitalii acelora, care, prin participaiea for
Ytt fondul m-rii Jitia shit acte despre la actele de distrugere, sail prin pasiNitatea
Infiintarea de slobozii cu slrbi (1640); mori lor, au permis aceste clistrugeri, alit de des
(1642-1644) ocnele de sare de la Telega repetate In Polonia.
si Ocnele Mari (1655-1800), fuga rumitailor Arnploarea distrugerilor In diferite arhis, e
de pe mosli (1613), mestesugarii din Craiova si biblioteci din capitala R. P. Polone, o ci
si din sate (1795-1837), obligatiile fiscale ale leaza intre 75a (Archiwum Gldwne Alai
clacasilor (1849), linia telegrafica Craiova- Dawnych) si 100° (Arhisele Ministerului
Calafat (1860), agentia de vapoare austriace inviltamintului Public, Arhiva orasului. Bibli-
pe Dunare (1782-1873) etc. oteca Krasiniski, si colectiile biblioteeilor de
Yn fondul schitului Magureanu Bucu- la Rapperswil si Balignol. demise In Mho
resti stilt acte referitoare la dezvoltarea comer - teca Centrals a Armatei).
Yului pe ulitele din Bucuresti (1777), construe- 0 data cu ciepozitele de acte si doeumente
tia de locuinte (1780) etc. din arhivele 5i bibliotecile din \ arsovia a
In fondul schitului Mamul slut acte lost distrus sau luat de hitleristi aproape Intre-
despre Ocna de sare din Ocnele Mari (1716), gul aparat manuseris de evidentd si informatie
holera din 1829, zurballcul din 1836. din ele ca inventare, cataloage, sumare,
In fondul m-rii Mdrcuta aflam date despre indici, chei, liste etc. Pe Ungd accasta, au
motile de pe Colentina, eliberari de rumini, lost nimicitc si propriile cancelarii ale arid-
administratia orasului Bucuresti (sec. XVII), velor din Varsovia, Intre care cea a Archi-
manufactura de basmale de HMO Bucuresti, wum Gldwne Akt Dawnych" data din anul
pive, pravalii In Bucuresti, mestesugari 1807. Numai Biblioteka Narodowa" (Mho
(dogari, potcovari, cizmari, argintari, simigii) teca Nationali) si Biblioteca Universildtii
www.dacoromanica.ro
21 C. 2681
322 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE ig
din Varsovia si-au salvat actele cancelariilor Centrale au pierdut In timpul ultimului razboi
si care cuprind'inulte informatii despre colec- mondial eel putin 950,3 documente.
tiile ]or de manuscrise pierdute. In anul 1939, In ajunul izbucnirii celui
S-au pierdut apoi documentele din timpul de-al doilea razboi mondial, Archiwum
primului razboi mondial si din perioada celor Glowne Akt Dawnych" poseda cea mai mare
doua decenii urmatoare, care formau Arhi- colectie de acte din Intreaga Polonie, care se
wum Akt Nowych" (Arhivele actelor noi). compunea la andul ei, din 1500 colecti de
Nu toate colectiile de mai sus trebuie Irish acte, IncepInd cu secolul XIII (documente)
considerate iremediabil pierdute. Uncle acte sau cu sfirsitul secolului XIV (registre gi
au fost luate de ocupantii hitleristi, nefiind acte) si duclnd PIMA In ultimul sfert al secolului
restituite Inca pina acum, cu toate demer- XIX, deci timp de sapte secole.
surile facute In 1947-1950. Despre unele Yn anul 1926, cu ocazia aprecierii conti-
din aceste acte se Itie cu singuranta a au fost nutului acestor arhive, s-au gasit aproXimativ
salvate. Ele au fost luate din Archiwum 1 750 000 registre, dosare legate si plicuri,
Glowne Akt Dawnych" si din Archiwum Akt 5 000 pergamente si 10 000 planuri $i hart.
Nowych". Potrivit hotatrilor acordului de In anul 1937, arhivele an mai primit peste
la Postdam, aceste colectii trebuie restituite 300 pergamente, recuperate de in Viena,
arhivelor polone. Yn anul 1939 (aprilie), o parte din colectiile
Iremediabil pierdute ramin, firelte, docu- de acte a lost adapostita In fortul Sonolnicki
de la Zoliborz de ling. Varsovia. Restul a ramas
mentele care an fost distruse. Numeric, ele in depozitele arhivelor de pe str. Dluga 24.
constituie grosul colectilor de documente si In iarna anului 1939-1940, documentele an
manuscrise din arhivele 51 bibliotecile din Yost aduse, la ordinul ocupantilor bitlerigt
Varsovia. In ceea ce priveste continutul, ele din fort tnapoi In depozitele arhivelor. De acolo,
constituie, In larga for majoritate, moltenirea nemtii au luat In repetate rInduri colecti
lasata de diferite institutii, care datorita, fie de documente. La 11 august 1444, aviatia
ierarhiei for In viata statului, fie rolului social, hitlerista a aprins edificiul cif depozitele
sau functiilor publice exercitate, au adunat arhivelor de pe str. Dluga. La 1 septembrie
In cancelariile sau colectiile for un material acelasi an, edificiului i s-a pus foc de 0 echipa
de mare valoare documentard, de multe on de soldati httleritti,
de o importanta decisiva. De aceasta docu- In volum se arata ce documente s-au
mentare, istoriografia polona este acum distrus cu aceasta ocazie, precuin cele
lipsita. luate de hitleristi.
Pe Ilng;1 acestea, iremediabil pierdute L C.
ramin (I colectiile de carti ale bibliotecilor
Zamyski, Krasifiski $i Prezezdziecki. In
general, In toate arhivele din Varsov'a au EDGAR LEHMAN, Die Bibliotheksraume
Yost distruse $i bibliotecile for uzuale. der deutschen Kloster im Mittelalter. Aka-
In primul volum al publicatiei de mai sus demie-Verlag, Berlin, 1957, 50 p. +
se analizeaza pierderile suferite de Archi- 20 planse.
wum Glowne Akt Dawnych" (Arhivele cen-
trale de acte vechi), cea mai veche si mai In evul mediu, datorita puterii pe care
bogata dintre arhivele poloneze. In ea se pas- o avea biserica catolica in Apus to influentei
trau actele principalelor cancelarii $i ale orga- pe care o exercita asupra vietii sociale ¢i poli-
nelor centrale ale vechii Republici feudale tice a vremii, manastrile erau puternice focare
polone, actele tribunalelor 9i oraselor din pro- de cultura cu caracter religios. Evolutia
vinciile Mazovla si Podlasie, mare parte din cele vietii culturale In general $i a bibliotecilor
din provinciile Wielkopolska di Malopolska In special se desfaloara In legatura cu eveni-
din acelasi timp, actele juridice ale Princi- mentele istorice.
patului Varsoviei si ale Regatului Polon Paralel cu aceasta cultura religioasa
pina in anul 1876, o mare parte din actele dogmata. si In opozitie cu ea, s-a dezvoltat
cancelariilor, organelor centrale prusace Si culture oraseneasca, laic..
ale organelor interne austriace $i toate actele TinInd seams de cele douk stiluri arhitec-
tribunalelor din partile Poloniei ocupate de tonice ale epocii, romanic si gotic, care
Prusia si Austria, din sec. XVIII si XIX, shit reflectarea a doul culturi diferite, au-
rapoartele rezidentilor vienezi In Polonia din torul lucrarii de feta, Edgar Lehman, tin-
prima jumatate a secolului XVIII, unele parte bibliotecile In doua marl categorii : a)
arhive particulare de-ale nobililor, actele Die romanische Schatzkammerbibliothek
proprii cancelarii a Arhivelor Centrale de (sec. VIIIXIII), b) Die gotische Studien-
acte vechi etc. Din acest tezaur, Arhivele biliothek (sec. XIII XVI).
www.dacoromanica.ro
Dintre toate obiectele de arta pe care le teca de studiu a epocii gotice (sec. XIII XVI).
posedau manastirile, manuscrisele erau soco- In Germania, trecerea spre aceasta forma
tite printre cele mai de pre(, ele constituind evoluata, se face mai tlrziu cleat in celelalte
o parte din comorile bisericii. Depozitele de tar! din Occident, deoarece abia cu sec. XV
obiecte pretioase, printre care si manuscrisele, XVI, ca urmare a revirimentului produs In bi-
deosebit de valoroase prin frumusete si serica ,catolica dupd declinul culturii religioase
raritate au necesitat o anumita grija In din a doua jumatate a secolului al XIII-lea,
pastrarea for In depozite special amenajate. bibliotecile manastiresti si laice germane iau
Intrucilt materialul documental referitor la un mare avint. Dezvoltarea spiritului de
amplasarea cartilor In evul mediu timpuriu cercetare cere acum not conditii de lucru ; se
este destul de sarac, problerna situarii primelor impune necesitatea unor spatii mai largi
biblioteci a Yost larg dezbatuta de specialisti. pentru studiu, necesitatea salilor de lectura.
Dupa parerea autorului, bibliotecile din mana- Forma care satisface noile cerinte culturale,
stirile germane erau situate In una din Inca- este biblioteca de pupitru. Apar primele
perile de la etaj, In imediata apropiere a corului. biblioteci In colegii si universitati ; principii
Scopul acestei amplasari era de a asigura si Invatatii colectioneaza earth, se formeaza
pastrarea for la adapost de hoti si de umezeala. bibliotecile particulare. Inca de la sfIrsitul
Biblioteca epocii romanice (sec. VIII XIII), secolului XIII (1289) universitatea Sorbona
alcatuita In Inceput din carti cu continut amenajeaza studentilor o sala speciala pentru
exclusiv religios, se Imbogateste apoi treptat lectura. Noile biblioteci de studiu vor fi trans-
cu carti didactice. formate si =rite dupa descoperirea tiparului.
Dar, cartile care 'Ana acum erau pastrate Autorul lucrarii, Edgar Lehman, dezbate
in siguranta, numai ca obiecte de valoare, pe larg parerile diversilor specialisti cu privire
bleep sä fie studiate de ordinele monahale, la forma arhitectonica, distribuirea mobilie-
singurele care aN,eau acces la aceste depozite. rului (pupitre simple si duble) si decoratiunea
Datorita nevoii crescinde de studiu, cartile interioara a primelor biblioteci.
shit mutate din depozitele zavortte In asa Depozitele de obiecte pretioase, dulapurile
numitele armarium", dulapurile cu carti cu carti, bibliotecile de studiu si sable de
(termenul bibliotheca" si libreria" apar cu lectura ilustreaza In desfasurarea lor, Insasi
mult mai tlrziu). Interesul pentru problemele evolutia culturii europene. Bibliotecile evului
culturii depasise Insa, In aceasta epocii, zidu- mediu au contribuit In chip deosebit In Imp! -
rile manristirilor ; se afla hn plina dezvoltare nirea idealului umanistic al Renasterii.
cultura laica. In aceasta atmosfera se for-
meaza noul tip de biblioteci germana, biblio- A. I.
Rubrica Insemnari bibliografice" a Yost alcatuita de : Al. Gonta,

D. P. Ionescu, M. Horovitz, D. Ciurea, G. Maxudovici, N. Nicolescu,
S. Columbeanu, K. Horedt, N. Ciachir, C. Serban, N. Camariano,
E. Frances, Gh. Grout, I. Totoiu, I. Corfus, Ana Ioachim.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CO AEPWAHVIE
CTATbH on).
M. 140CA H M. PYCEHECHY, 0 abicrynnenxnx vpymanutxcH B aauorry
...... .
pyHoso,rvreaeft (pespa.itheRnx 6oea 1933 roAa (H 25-nermo Hpafloa-
eitoro npoHecca) . . .. . . . . . .
B. A. BAPPA, H Bonpocy o6 HeropHH pa6oqux ABHateHHii B TpaHCHJILBOHHH
. 5
B Homo XIX Heim 25

XYPE3FIHY, BJIHAHHe nepaoft pyccHott peaomomm 1905-1907 ro-
Hos Ha pyMbIFICIGIX HpecrbFEH H HyTH ero Hp0HHHHOBeHHH B Aepeinno (II) 53
HOHCTAHTHHI4Y, HonoatenHe 6apummus1x HpeCTbflit B Banaxam B
1746-1774 roAax 71
3AMETHH H COOBIIIEHHH
A. (METH, OaHapHoTcHoe cornameHHe o6 aHcrtnyavaum4 Pymhmcm4x imn-
Htecvn . . . 111
H. TOT010, 0 camom ApenHem onlicaHHH Moartam414" . . . . . . . 123
H.A.MOXOB H coTp3THHHHH (limmmee) AOHyMeHTM COBeTCHHX apxHnoa,
Hacaton(Heca "immix cpeHrienettosoft MOJIAaa c H Bitaaxmm . . . . 135
BOIIPOCLI MECTHOla 11CTOPYIVI
HpecTLaucuoe ammenme B CMeeHH-ByaBy (CeHT. - oHT.1873) ca.r.n.) . . 163
ZoTpx}r" tfaopMa Hapowtotl 60131,61,1 B BanaTe npo.rms ra6c6ypr-
c}coro Baagumecna (A. Hunma) 169
H Bonpocy o neperoBopax meragy CCCP, Anramett H (1)pangnek B 1939

roAy (MeHigynapoimart )4ilialib, 3/1959] 193
BOIIPOCbI, C13513AHHblE C 110AFOTOBHOP1 TPAHTATA

IIO HCTOPHH PYMbIHHI4
,TIncityccam no Bonpocam peBomognm 1848 roita 221
HAVITHASI 71114 3Hb

Paamrrue HcTornplecHoft Hapul s HirraticHott HapoiHoll Pecny6amHe as
nocaemme roAbt (H. Hunortecxy); Haymnan noeaaaa B BoarapeHylo
Hapognylo Pecny6amay (non6pb-Aena6pb, 1958) (M. ry6oe.ay) ; 06mee
co6pamle ByxapecmcHoro ciammana 061HecTna mcvopwiecxxx H clmno-
Horivrecimx nays PymbmcHotl Hapoymott Pecny6amm (C. Hupxo) ;
Harman ceccan no MeCTHOR 14cTopm4 B THsimumape (.71. ArtaNcea);
Xponmaa 245
S OMMA IR B
ETUDES
Page
M. IOSA et M. RUSENESGU, Actions entreprises par les masses travailleuses
a la defense des dirigeants des luttes de fevrier 1933 (A 25 ans du
proces de Graiova) 5
www.dacoromanica.ro
vanie, a la fin du XIXe siècle ......
V. A. VARGA, Contribution a l'histoire du mouvement ouvrier en Transyl-
. . . .
D. HUREZEANU, L'influence de la premiere revolution russe (1905-1907)
. . . . . . . 25
sur la paysannerie roumaine et ses votes de penetration dans les campa-

gnes (II) 53
FL. CONSTANTINIU, La situation des paysans corveables de Valachie dans
la periode 1746-1774 71
NOTES ET COMMUNICATIONS
A. OTETEA, Un cartel phanariote pour ('exploitation des Principautes Ron-
maines 111
I. TOTOIU, A propos de la plus ancienne *description de la Moldavie . 123
N. A. MOHOV et collaborateurs, (Kishinev), Documents des archives sovietiques
relatifs a l'histoire de la Moldavie et de la Valachie a l'epoque medievale 135
CONTRIBUTIONS D'HISTOIRE LOCALE
Le soulevement des paysans de Smeeni-Burtlu (sept.-oct. 1873) (D.G.I.) . . 163
La Lotria, l'une des formes de int te du peuple du Banat contre is domi-
nation des Habsbourgs (A. Tinta) 169
Contribution a l'historique des pourparlers merles en 1939 entre I'U.R.S.S ,

relatifs a /a Grande-Bretagne et In France [Mejdounarodraia jinni, 3 /1959] 193
PROBLEMES AYANT TRAIT A LA PREPARATION DU TRAITS

D'HISTOIRE DE LA ROUMANIE
Debats autour des problemes de la revolution de 1848 221
LA VIE SCIENTIFIQUE
L'essor des sciences historiques dans la R.P. Chinoise au tours de ces dernieres
annees (N. Nicolescu) ; Voyage d'etudes dans la R.P. de Bulgarie
(nov.-dee. 1958) (M. Guboglu); L'Assemblee generale de la filiale de
Bucarest de la Societe des Sciences historiques et philologiques de la
R.P. Roumaine (S. Chiral); La Session de communications d'histoire
locale a Timisoara (L. Dunajecz); Ctronique 245
www.dacoromanica.ro
Intreprinderea Poligrafica nr. 2, Str. Brezotanu nr. 23-25, Bucureati, c. 2681
www.dacoromanica.ro

Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii Revista de Istorie 12 NR 3 1959 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

SUBSECTIA DE STIINTE ISTORICE SI INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI

DIN ACTIUNILE OAMENILOR MUNCII PENTRU ;

APARAREA CONDUCATORILOR EROICELOR LUPTE

CONTRIBUTII LA ISTORIA MI5CARII MUNCITORESTI

INFLUEN'Z'A PRIME! REVOLUTII RUSE DIN 1905-1907

UN CARTEL FANARIOT PENTRU EXPLOATAREA

TARILOR ROMINE DE A. OTETEA

ANUL Xil _a 1959

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

Redactia : Bacure§ti, B-dul Generalissimul Stalin nr. 1

Contributii la cunoasterea tratativelor dintre U.R.S.S., Anglia st Franta din anul

675 p. (I. Apostol) .......... .

F. BRAUDEL, La Mediterranee et le monde mediterraneen a l'epoque de Philippe II,

Paris, Librairie Armand Colin, 1949, XV ± 1160 p. (S. Columbeanu). . . . . 281

In iunie 1934 a 'avut loc la Craiova procesul inscenat de guvernul

pentru independenta, nationals, impotriva fascismului. Prin ati-

In ianuarie februarie 1933, sub conducerea Partidului Comunist,

In cadrul acestor actiuni o deosebita insemnatate politica an avut-o

si avind totodata ca urmare intarirea influentei i legaturilor partidului

Sub indrumarea P.C.R. au inceput sa is fiinta comitete pentru

muncitorii de la Lemaitre, azi Timpuri noi, au trimis pn memoriu Consi-

imediat acest regim barbar si inchizitorial" (din inchisori). Facem apel la

In perioada de ping la rejudecarea procesului, la Bucuresti si in alte

muncitorilor ceferi§ti §i petroli§ti au pus in lumina rolul istoric al clasei

format front unit cu burghezia, contra clasei muncitoare din Rominia

invatau sa passim partidele care nu ne aparau interesele noastre econo-

solidarizat cu conducAtorii muncitorilor ecferi§ti §i petroli§ti, dar au recu-

nistratiei de a intimida prin informatori plasati in toate sectiile pe

1 Arhiva Centrahl a Institutului de istorie a partidului de pe IMO C.C. al P.M.R.,

Oamenii sovietici au dat impresionante mArturii de solidaritate cu

Totodata, proletariatul francez a trimis delegati care an luat cu-

Sub presiunea actiunilor maselor muncitoare din taxa, §i din mime-

la inchisoare pe viata, pronuntate la primul proces, s-au pronuntat sen-

Luptele organizate de Partidul Comunist din Rominia impotriva

Declaratiile conducatorilor muncitorilor an constituit un puternic

. 0 BEACTYHJIEHliffIX TPY,VIIIRIXCF1 B 3AlUITY

Bon pa6otinx-me.fleanoAoponwmtop n necfnurnmnon B nnBape-clierspa.ne

011'3011 OJOHE`a0d3i irkmatauton xlmoquadsoup aao9 o0Hanruccd gdu -

'ell XHH0.1.30d'OXS9 xuttoas 0 xt00dgvb oHuirn\i" `clIeviell." ',11dLLUD"

81%101,10V SaSradaZIIKR 1rd SHrt SHSSYRI SHSIIHTIIVAVILL

SOU Salliti sospdo4tro no JOIJAWJa1Alltf cE6-r xecl so' glomI-nap

classe ouvriere passe de l'action simple greves, demonstrations, etc.

Lupta de class a proletariatului in formare din Transilvania a Inceput

* Articolul prezent constituie o Incercare de a scoate In evidenta momentele mai impor

repede gi rindurile proletariatului. Aceasta etapa de dezvoltare capitalists

miscarii muncitoresti din toata Europa, a fost dizolvata i Asociatia

din cauza suspectaxii for mai accentuate de catre autoritati §i a tendintei

Datorit6 convingerii muncitorilor asupra necesitatii apArgrii inte-

astfel asociatii profesionale ale lucratorilor croitori, zidarilor, lacgtu§ilor

rezistentei autoritatilor si a diferitelor piedici puse in ealea recunoasterii

Aspiratiile de aparare a intereselor economice au fost Impletite

la 21 aprilie 1878 si la care a fost infiintat Partidul nealegatorilor" (celor

Pozitia elementelor oportuniste din sinul conducerii Partidului

Actiunile greviste ale muncitorilor, alta, data spontane au inceput

Greve le au avut un important rol in dezvoltarea constiintei si soli-

program marxist care a se Incadreze in miscarea muncitoreasca inter-

an lucrat in ziva de 1 Mai, iar patronii aplicasera minerilor o amend& care

MISGAREA SOCIAL-DEMOCRATA DIN TRANSILVANIA.