Podisul Somesan PDF
Podisul Somesan PDF
Podisul Somesan PDF
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Teză de doctorat
(Rezumat)
CLUJ-NAPOCA
2010
1
Cuprins
1. Aspecte introductive
1.1. Metodologia de lucru/7
1.2. Scurt istoric al cercetărilor în domeniu/11
1.2.1. Literatura românească de specialitate/13
1.2.2. Literatura străină de specialitate/15
2. Geoidentitatea Podişului Someşan/17
2.1. Încadrarea în Depresiunea Transilvaniei. Subdiviziuni/17
2.2. Istoricul cercetărilor asupra Podişului Someşan/22
2.3. Paleogeografia Podişului Someşan/31
2.3.1. Evoluţia paleogeografică a Podişului Someşan/31
2.3.2. Formarea şi evoluţia reţelei hidrografice în Podişul Someşan/38
2.3.3. Morfostructura şi morfolitologia Podişului Someşan/45
3. Morfologia, morfometria şi hidrologia torenţilor/49
3.1. Morfologia torenţilor/49
3.1.1. Torenţii/49
3.1.2. Conceptul de fenomen şi proces torenţial/53
3.1.3. Sistemele geomorfologice torenţiale – sisteme deschise/55
3.1.4. Torenţii ca structuri disipative/57
3.1.5. Senzitivitatea sistemelor geomorfologice torenţiale/57
3.1.6. Autoproiectarea în sistemele geomorfologice torenţiale/58
3.1.7. Evoluţia torenţilor/61
3.1.8. Tipologia torenţilor/66
3.1.9. Clasificarea torenţilor/67
3.1.10. Morfologia torenţilor/69
3.1.11. Talvegul–expresie a conlucrării dintre părţile morfologice ale
torentului/71
3.1.12. Pârâul torenţial/73
3.2. Morfometria bazinelor torenţiale/74
3.2.1. Morfometria bazinului hidrografic/74
3.2.2. Morfometria reţelei hidrografice/82
2
3.3. Hidrologia bazinelor torenţiale/85
3.3.1. Ploile torenţiale/85
3.3.2. Retenţia superficială/91
3.3.3. Infiltraţia apei în sol/95
3.3.4. Scurgerea de suprafaţă/97
3.3.5. Debitele maxime de viitură/98
3.3.6. Transportul de aluviuni/103
4. Factorii de control ai torențialității în Podișul Someșan/111
4.1. Timpul/112
4.2. Clima/114
4.3. Relieful/123
4.4. Vegetaţia şi rolul ei în apariţia şi evoluţia torenţilor/137
4.5. Factorul antropic, prin modul de utilizare a terenurilor şi modificarea
învelișului vegetal/142
4.6. Substratul geologic şi solurile/146
5. Fenomenul de torențialitate în Podișul Someșan/161
5.1. Procesul de torenţialitate în contextual proceselor actuale de versant/161
5.2. Manifestarea plan-spaţială a fenomenului de torenţialitate/168
5.3. Inventarierea terenurilor degradate la nivelul Podişului Someşan/176
5.4. Dinamica torenţilor în Podişul Someşan/188
6. Gestionarea fenomenului de torențialitate în Podișul Someșan/210
6.1. Amenajarea torenţilor-necesitate de atenuare a hazardelor şi riscurilor/210
6.2. Clasificarea lucrărilor utilizate în amenajarea bazinelor torenţiale/217
6.3. Ansamblul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale/219
6.4. Importanța întreținerii și monitorizării lucrărilor de amenajare a torenților/234
6.5. Beneficiile lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale/237
6.6. Amenajarea torenților, verigă de bază în refacerea echilibrelor din mediu/244
6.7. Modele de amenajare a formațiunilor torențiale în Podișul Someșan/247
6.7.1. Model de amenajare a Pârâului Ciorgăuaşu/247
6.7.2. Model de amenajare a torentului Cetan/252
Concluzii/259
Bibliografie/266
3
Cuvinte-cheie: geomorfologie dinamică, eroziune directă, eroziune remontantă,
eroziune accelerată, dinamică intrinsecă, viitură, agestru, şiroiri, ogaşe, ravene, torenţi,
sisteme torenţiale, mişcări neotectonice, riscuri, hazarde, gestionare, amenajare, proces
torenţial.
1. Aspecte introductive
Problematica abordată în acestă lucrare este una de interes larg, nefiind specifică
doar domeniului geomorfologic.
Torenţii reprezintă forme distincte în morfologia Podişului Someşan, iar analiza
geomorfologică detaliată a acestora (pornind de la identificarea factorilor de control şi
până la manifestarea dinamică) reprezintă un bun punct de plecare în elaborarea unor
hărţi de risc, dar mai ales în alegerea celor mai bune soluţii în gestionarea acestui
fenomen la nivelul întregii unităţi studiate.
În primul capitol este prezentată metodologia de lucru (ca rezultat al îmbinării
armonioase a principiilor metodologice, a metodelor de lucru şi a tehnicilor de lucru),
care a permis obţinerea unor rezultate ştiinţifice pertinente.
4
Analiza evoluţiei paleogeografice a Podişului Someşan (prin intermediul
lucrărilor geologice, geomorfologice existente şi în urma studierii materialelor
cartografice) se constituie într-o etapă obligatorie în înţelegerea contextului în care a
apărut şi s-a dezvoltat fenomenul de torenţialitate. Procesele actuale de modelare a
versanţilor (printre care şi torenţialitatea), acţionează asupra „memoriilor” sistemul
morfosculptural pleistocen sub imboldul intervenţiei antropice şi a condiţiilor climatului
temperat actual.
În acestă regiune eroziunea accentuată nu este doar rezultatul acţiunii combinate a
celor două mişcări neotectonice (înălţarea compartimentului deluros şi subsidenţa locală
de la Jibou), ci şi a friabilităţii formaţiunilor geologice.
5
Clima reprezintă una din variabilele independente ale sistemului geomorfologic
torenţial, cu un impact deosebit în desfăşurarea proceselor geomorfologice torenţiale prin
regimul precipitaţiilor, temperatura şi variaţiile, stând la baza formării viiturilor.
Energia de relief reprezintă un foarte bun indictor al intensităţii proceselor
torenţiale, precum şi a tendinţei de evoluţie a formaţiunilor torenţiale. Frecvenţa cea mai
mare a acestor formaţiuni corespunde Culoarului Someşului, ea corelându-se arealelor cu
energie maximă puse în evidenţă în sectoarele: Căpâlna – Gâlgău – Dăbâceni (la nord de
Culoarul Someşului) şi Rus – Vad (în partea sudică).
Din suprafața totală a Podișului Someșan (2621,4 km²), doar 749,9 km² sunt
ocupate de pădure. Pădurile se mai păstrează insular, solurile de pădure stând mărturie
extinderii de odinioară a învelişului forestier. Un grad ridicat de împădurire este pus în
evidență pe versanții ce mărginesc Culoarul Someșului, prezenţa cuverturii forestiere
având un impact în încetinirea proceselor torențiale, în ciuda valorii ridicate a energiei de
relief. În rest, la nivelul unităţii, gradul de împădurire a versanţilor se menţine foarte
redus (fig.2), fapt reflectat în densitatea mare a proceselor de eroziune în suprfață și
adâncime.
6
proceselor erozionale din bazin, reprezintă o parte din cauzele ce favorizează
concentrarea rapidă a scurgerii, dezvoltarea şi evoluţia într-un ritm intens al proceselor
torenţiale, precum şi asocierea cu alte procese de versant (alunecări de teren, năruiri etc).
Modul de utilizarea a terenurilor şi modificarea structurii învelişului vegetal au
constituit cauze de prim ordin ce au impulsionat manifestarea eroziunii în suprfaţă şi a
celei în adâncime. Acest lucru se poate observa foarte clar din suprafaţa mare de terenuri
degradate din Podişului Someşan (62683.2 ha).
Ponderea cea mai mare revine eroziunii în suprafaţă, care la nivelul Dealurilor
Clujului şi Dejului afectează 15131,4 ha, iar la nivelul Dealurilor Şimişna-Gârbou (10624
ha), subunităţi în care pădurile ocupă suprafeţe foarte restrânse. Suprafeţele de teren
afectate de eroziunea în adâncime (şiroiri, ogaşe, ravene) sunt mai reduse, în comparaţie
cu cele afectate de eroziunea în suprafaţă, acestea fiind de 2166,2 ha în Dealurile Clujului
şi Dejului şi de 1533,4 de ha în Dealurile Şimişna-Gârbou.
Geologia reprezintă o altă variabilă independentă a sistemului geomorfologic
torenţial. Energia de relief mai scăzută (în jur de 100 m) din Dealurile Clujului şi Dejului,
care coroborată friabilităţii ridicate a rocilor au generat torenţi cu profile transversale
largi, la nivelul fiecărei părţi morfologice. Excepţii apar în cazul torenţilor care au suferit
constrângeri geologice în dezvoltarea lor, constrângeri impuse de prezenţa tufurilor şi
calcarelor eocene.
În Dealurile Şimişna–Gârbou predominarea formaţiunilor miocene (constituite
din argile, cu intercalaţii de gresii, nisipuri caolinoase, conglomerate) au creat un cadru
geologic favorabil manifestării proceselor torenţiale, prin rezistenţa redusă a rocii la
eroziune, pe lângă variabilele menţionate anterior.
Podişul Purcăreţ-Boiul Mare pune în evidenţă pâraie torenţiale care s-au adâncit
în sedimentarul oligocen şi ulterior în calcarele eocene din bază. Unele dintre acestea îşi
pierd cursul de apă în masa calcaroasă, ieşind la zi la cote mult mai joase. De asemenea,
prezenţa pragurilor de calcare şi gresii a obligat unii torenţi (cum este şi torentul
Scandicu) să-şi ferestruiască un canal cu aspect de clisură, ce asigură transportul
materialului dinspre bazinul de recepţie, aflat suspendat şi extins areal, spre sectorul de
atenuare a pantei.
În Dealurile Sălătrucului friabilitatea depozitelor miocene (argile carbonatice,
nisipuri, pietrişuri) a permis formaţiunilor torenţiale să evolueze rapid, conferindu-şi
profile transversale destul de largi (torentul Runcului, la sud de localitatea Gostila,
7
torentul Cupşoara la vest de Chiuieşti), în timp ce tuful de Dej generează abrupturi şi
frecvente rupturi de pantă în profilele longitudinale ale torenţilor amintiţi anterior.
Substratul geologic influenţează atât morfodinamica torenţială, cât şi evoluţia
formelor din complexul văii. În rocile dure evoluţia torenţilor este una mai redusă, acesta
fiind răspunsul morfodinamic dat de rezistenţa la eroziune a stratelor respective. Poate fi
amintită aici morfologia tipică a torenţilor Usturişului, Răpău, Chejdului etc., unde ivirile
de roci dure (calcare, tufuri) au condiţionat constrângeri în evoluţia torenţilor, delimitări
clare între unele din părţile morfologice ale torenţilor, precum şi o fizionomie tipică
(bazin de recepţie suspendat, canal de scurgere ce are forma - pe anumite sectoare - de
abrupt petrografic local).
8
Foto1. Materiale antrenate de viitura torenţială (sudul localităţii Chinzeni)
Toate cele cinci modele de torenţi (liniar, bifurcat, torentul cu bazin sub formă de
pâlnie, convergent şi clasic) identificate de Hosu (2009) pentru Culoarul Someşului, pot
fi generalizate la suprafaţa întregului Podiş Someşan.
În Dealurile Dejului şi Clujului energia mai redusă de relief şi friabilitatea
formaţiunilor miocene au favorizat dezvoltarea areală a bazinelor de recepţie. Acolo unde
îşi remarcă prezenţa rocile dure (tufurile şi calcarele) dezvoltarea areală a bazinelor este
redusă, nota distinctă prezintând-o canalul de drenaj (ex. torentul Postelicilor).
Modificările survenite la nivelul factorilor de control generează ajustări ale
profilului longitudinal al torenţilor, lucru profund evidenţiat în obţinerea unei forme
optime, astfel încât consumul de energie pentru tranzitul de apă şi sedimente să fie
minim. Nivelele de bază locale sunt expresia ivirilor de roci dure în traseul albiei
torenţiale, evidenţiind stadiul de evoluţie a formaţiunii torenţiale. Făcând o comparaţie
între profilele longitudinale ale văilor Pociului (fig.3) şi Cetanului (fig.4) se poate
observa clar dezvoltarea diferită a acestora în formaţiuni geologice variate.
Valea Pociului
9
Valea Cetanului
Localitatea Cetan
Lunca Someşului
N Valea Cărbuniştea
S
Localitatea Dârja
Pârâul Lonea
10
O situaţie similară apare şi în partea sudică a Dealurilor Clujului şi Dejului, unde
prezenţa calcarelor eocene limitează dezvoltarea areală a bazinelor de recepţie, generând
profile longitudinale abrupte la nivelul văilor (Pârâul Cozopai - fig.6). Prezenţa bandei
calcarelor eocene delimitează bazinele de recepţie spre canalul de scurgere, oferindu-le
un caracter suspendat (torentul Postelicilor, pârâul Răpău).
Pârâul Cozopai
11
A B
Foto.2. A. Efectele incapacității podețului tubular de a face față volumului de apă scurs
prin ravenă (la vest de localitatea Borșa, jud. Cluj). B. Material transportat în timpul viiturii
torenţiale peste drumul judeţean 109 E (între localităţile Chizeni şi Fodora)
12
dublate prin plantaţii de protecţie (din salcâm) pe suprafeţele alunecante și cele limitrofe
ravenei.
Concluzii
13
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abagiu, P., Bumbu, Gh., Munteanu, S.A., Moja, Gh., Lazăr, N., (1980), Determinarea
parametrilor hidrologici ai pădurii în raport cu modul de gospodărire, scurgerea de
suprafaţă şi intercepţia în coronament, în arboretele de fag şi molid. I.C.A.S., Seria a II-
a, Bucureşti.
2. Arghiriade, C., (1968), Cercetări privind capacitatea de retenţie a apei în culturile tinere de
protecţie de pe terenurile degradate. Centrul de Documentare Tehnică pentru Economia
Forestieră, Bucureşti.
3. Armaş, Iuliana (1998), Geomorfologie experimentală, concept şi metodă, Analele Universităţii
Spiru Haret, Seria geografie, nr. 1.
4. Armaş, Iuliana (2000), Evoluţia reliefului din perspectiva dinamicii neliniare, Terra, nr. 2,
Bucureşti.
5. Armaş, Iuliana (2006), Risc şi vulnerabilitate: metode de evaluare aplicate în geomorfologie,
Edit. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
6. Bădescu, Gh. (1972), Ameliorarea terenurilor erodate. Corectarea torenţilor. Combaterea
Avalanşelor, Editura Ceres, Bucureşti.
7. Bălteanu, D., Dragomirescu, S., Muică, Cristina, (1985), Cercetări geomorfologice pentru
lucrările de îmbunătăţiri funciare, Univ. Bucureşti, Institutul de geografie, Institutul de
studii şi proiectătări pentru îmbunătăţiri funciare, Bucureşti.
8. Bătuca, D. (1986), Principii variaţionale în studiul transportului aluvionar, Lucrările
Simpozionul„Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”, nr.1.
9. Bechet, S., Neagu, Ileana, (1975), Amenajarea şi exploatarea antierozională a terenurilor în
pantă, Editura Scrisul românesc, Craiova.
10. Blaga, L., Rus, I. (2004), Alometria şi controlul lateral al bazinelor hidrografice, Studia
Univ.”Babeş-Bolyai ”, Seria Geographia, an XLIX, nr. 1, Cluj-Napoca.
11. Brunsden, D. (2001), A critical assessment of the sensitivity concept in geomorphology,
Catena, nr. 42, Elsevier.
12. Chorley, R. J., Haggett, P. (1969), Phiysical and Information Models in Geograpphy,
University Paperbacks, Methuen, London.
13. Chorley, R. J., Kennedy, B. A. (1984), Physical Geography. A System Aproach, Prentince
Hall Int., London.
14. Ciupagea, D., Paucă, M., Ichim, Tr. (1970), Geologia Depresiunii Transilvaniei, Edit.
Academiei, Bucureşti.
15. Clinciu, I. (1980) Orientări moderne în domeniul morfometriei bazinelor hidrografice
torenţiale. În Revista Pădurilor, nr. 4 Bucureşti.
16. Clinciu, I., Lazăr N. (1992) Corectarea torenţilor. Universitatea Transilvania din Braşov.
17. Clinciu, I., Lazăr N., (1997) : Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
18. Clinciu I., (2001), Corectarea torenţilor – curs universitar. Ediţia a II-a, Reprografia
Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov.
19. Cocean P., Schreiber W., Cocean Gabriela (2009), The Someş Plateau – Regional Identity, în
Romanian Review of Regional Studies, Volume V, Number 1, Cluj-Napoca.
20. Covaciu, F.I., (2005), Senzitivitatea geomorfologică în defileul Benesat-Ţicău. Lucrările
Simpozionului Ştiinţific: Ştiinţă şi Dezvoltare în Profil Teritorial, Baia Mare 27-28 mai
2005, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca.
21. Croitoru Adina-Eliza (2006), Excesul de precipitaţii din Depresiunea Transilvaniei, Editura
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca.
22. Croke, J., Mockler, S., Fogarty, P., Takken, Ingrid (2005), Sediment concentration changes in
runoff pathways from a forest road network and the resultant spatial pattern of
catchment connectivity, Geomorphology, 68, Elsevier.
14
23. Eaton, B. C., Millar, R. G. (2004), Optimal alluvial channel width under a bank stability
constraint, Geomorphology, 62, Elsevier.
24. Ferguson, R. I. (2005), Estimating critical stream power for bedload transport calculations in
gravelbed rivers, Geomorphology, 70, Elsevier.
25. Frevert, R.K., Schwab, G., (1955), Soil and water conservation engineering.The Ferguson
fundation agricultural engineering series.
26. Gaspar, R., Costin, A., Clinciu, I., Lazăr, N., (1995), Amenajarea bazinelor hidrografice
torenţiale. În volumul Protejarea şi dezvoltarea durabilă a Pădurilor României, editat de
Societatea Progresul Silvic (sub redacţia: V. Giurgiu), Editura Arta Grafică, Bucureşti.
27. Gaspar, R., Untaru, E., Roman, F., Cristescu, C., 1981: Cercetări asupra precipitaţiilor,
scurgerii de suprafaţă şi eroziunii în bazine hidrografice torenţiale. În Revista Pădurilor,
nr. 6, Bucureşti.
28. Gaspar, R., Cristescu, C., Roman, F. (1986), Cercetări asupra provenienţei şi transportului
de aluviuni în bazine hidrografice mici torenţiale, Lucrările Simpozionul „Provenienţa şi
efluenţa aluviunilor”, nr.1.
29. Gârbacea, V. (1961), Consideraţii cu privire la evoluţia reţelei hidrografice din partea de
nord-est a Podişului Transilvaniei, Studia Univ. “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Seria
Geologie - Geografie, fascicolul 1.
30. Hooke, Janet (2003), Coarse sediment connectivity in river channel systems: a conceptual
framework and methodology, Geomorphology, 56, Elsevier.
31. Hosu, Maria (2009), Valea Someşului între Dej şi Ţicău – studiu geomorfologic, Presa
Universitară Clujană, Cluj-Napoca.
32. Hurjui, C. (2008), Rolul rocilor sedimentare în morfologia şi dinamica ravenelor. Studii de
caz din Podişul Moldovenesc, Edit. ALFA, Iaşi.
33. Ichim, I., (1986), Sistemul aluviunilor, Lucrările Simpozionul „Provenienţa şi efluenţa
aluviunilor”, nr.1.
34. Ichim, I.,(1987), Efluenţa aluvionară condiţionată de ordinul reţelei hidrografice. În Revista
Hidrotehnică, nr. 2, Bucureşti.
35. Ioniţă, I. (2000), Geomorfologie aplicată. Procese de degradare a regiunilor deluroase,
Edit.Universitãţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
36. Irimuş, I. A., Surdeanu, V. (2003), Factori antropici de risc asupra fertilităţii cuverturii
edafice şi a dinamicii geomorfosistemelor din bazinul inferior al Arieşului, Studia Univ.
„Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, an XLVIII, nr. 1.
37. Irimuş, I. A., (2004), Procesele geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de
relief. Munţi, podişuri şi dealuri, câmpii şi litoral, în Perfecţionare continuă geografie,
editor coordonator Ioan-Aurel Irimuş, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
38. Josan, N. (1983), Cum s-a format relieful, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
39. Josan, N. (1986), Relieful în continuă transformare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
40. Kirkby, M. J., (1969), Hillslope process-response models based on the continuity eguation,
41. Kirkby, M. J., (1973), Erosion and Equilibrium, Physical Geography.
42. Kirkby, M. J. (1980a), Modelling water erosion processes. In: Soil Erosion (ed. M. J. Kirkby
& R. P. C. Morgan), 183-216. Wiley, Chichester, UK.
43. Kirkby, M. J. (1980b) The stream head as a significant geomorphic threshold. In: Thresholds
in Geomorphology(ed. D. R. Coates & J. D. Vitek) 53-74. George Allen & Unwin,
London.
44. Mac, I. (1980 b), Modelarea diferenţiată şi continuă a versanţilor din Depresiunea
Transilvaniei, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, seria geologie-geografie, an XXV, nr. 2,
Cluj-Napoca.
45. Mac, I. (1986), Elemente de geomorfologie dinamică, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
46. Mac, I. (2002), Geomorfologia environmentală – abordare metodologică, Studia Univ.
„Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, seria geographia, an XLVII, nr. 1.
47. Mac, I. (2003), Auto-projection of the relief within the geomorphological system with
different levels of sensitivity, in Geomorphological sensitivity and system respons, Ed. By
Castaldini, D., and all, Modena.
48. Mac, I., (2008), Geografie normativă, Edit. Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca.
15
49. Mac, I., Buzilă, L. (2003), Corelaţii între stratele de argilă şi procesele geomorfologice din
România, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, Seria Geographia, an XLVIII, nr. 1.
50. Mac, I., Hosu, Maria, (2003), Autoproiectarea reliefului în sistemele geomorfologice cu
diferite grade de senzitivitate, Analele Univ.„Spiru Haret” Bucureşti, Seria Geografie, nr. 6.
51. Mac, I., Sorocovschi, V. (1978), Relaţii morfodinamice în Depresiunea Transilvaniei, Studia
Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Seria Geologie Geografie, fasc. 2.
52. Mac, I., Sorocovschi, V. (1979), Geneza şi dinamica sistemului de drenaj din Depresiunea
Transilvaniei, St. Cerc. Geol., Geofiz., Geogr., Geografie, T. XXVI, Bucureşti.
53. Mac, I., Tudoran, P. (1977), Morfodinamica reliefului din Depresiunea Transilvaniei şi
implicaţiile sale geoecologice, Lucrările celui de al II-lea Simpozion de Geografie
Aplicată, Cluj-Napoca.
54. Moţoc, M. (1963), Eroziunea solurilor pe terenurile agricole şi combaterea ei, Ed.
Agrosilvică, Bucureşti.
55. Munteanu, S.A.,(1953) Corectarea torenţilor. Editura Agrosilvică, Bucureşti.
56. Munteanu, S.A., (1956) Formaţiunile torenţiale. În Manualul inginerului forestier,vol.83.
Editura Tehnică, Bucureşti.
57. Munteanu, S.A., Clinciu, I., (1981), Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale. Partea I.
Noţiuni de hidraulică. Universitatea din Braşov.
58. Munteanu, S.A., Clinciu, I., (1982), Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale. Partea a II
- a. Studiul torenţilor şi al amenajării lor. Universitatea din Braşov.
59. Munteanu, S.A., Gaspar, R., Băloiu, V., (1970), Corectarea torenţilor şi combaterea
eroziunii terenurilor. Secţiunea a XIV-a în Manualul inginerului hidrotehnician. Editura
Tehnică, Bucureşti.
60. Munteanu, S.A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N., Untaru. E., (1991), Amenajarea bazinelor
hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice (vol. I). Editura Academiei
Române, Bucureşti.
61. Munteanu, S.A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N., Untaru. E., Gologan, N., (1993),
Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice (vol. II).
Editura Academiei Române, Bucureşti.
62. Nakamura, F., Kikuchi, S. (1996), Some Methodological Developments in the analysis oj
Sediment Transport Poosesse Using Age Distribution of Floodplain Deposits,
Geomorphology, 16, Elsevier.
63. Oprea,V., ş.a., (1996), Studiu de sinteză privind amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale
din România. Manuscris. I.C.A.S. Bucureşti.
64. Pandi G. (1997): Conceptia energetica a formarii si transportului aluviunilor în suspensie.
Aplicatie în NV României, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
65. Pandi, G., Sorocovschi, V. (2009), Dinamica verticală a albiilor în Dealurile Clujului şi
Dejului, În vol. Riscuri şi catastrofe, an.VIII, 7, Editor Victor Sorocovschi, Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, ISSN 1584-5273.
66. Pop, Gr. (1967), Aspecte ale proceselor de versant în regiunea Şimişna-Dej, Comunicări de
geografie, vol. IV, Bucureşti.
67. Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
68. Popescu-Argeşel, I. (1969), Procese antropice de modelare actuale a versanţilor, Comunicări
de Geografie, vol. VII, Bucureşti.
69. Rădoane, Maria, Ichim, I., Rădoane, N., Surdeanu, V., (1999), Ravenele. Forme, procese,
evoluţie, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
70. Răileanu, Gr., Saulea, Emilia (1956), Paleogenul din regiunea Cluj şi Jibou, în rev. Analele
Comitetului Geologic, vol. XXIX, Bucureşti.
71. Savu, Al. (1963), Podişul Someşan. Studiu geomorfologic, Teză de disertaţie, Universitatea
”Babeş-Bolyai” Cluj, Facultatea de Şt. Naturale – Geografie.
72. Sorocovschi,V. (2001), Particularităţile scurgerii lichide în vestul Podişului Someşean,
Analele Univ. “Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş.
73. Sorocovschi, V., Schreiber, W. E., (1986), Relaţii morfohidroclimatice în nordul
Transilvaniei, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, Seria Geologie-Geografie, nr. 1, Cluj-Napoca.
16
74. Sorocovschi, V., Horvath, Cs., Bilaşco, Şt. (2009), Bilanţul apei din latura sudică a Podişului
Someşean, SUBB, Ser.Geogr. 2, An.LIV, Cluj University Press, Cluj-Napoca, ISSN: 1221-
079X, p.79-89.
75. Sorocovschi, V., Moldovan, F., Croitoru, Adina-Eliza (2002), Perioade excedentare
pluviometric în Depresiunea Transilvaniei, SUBB, Geogr., 2, XLVII, Cluj-Napoca.
76. Stanislaw, M. (1993), A G.I.S. for Assessing the Soils Erosion Susceptibility, G.I.S. for
Environment, Krakow.
77. Stănescu,V., Şofletea, N., (1998) Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale şi
reconstrucţia ecologică. în Revista Pădurea Noastră, nr. 385, Bucureşti
78. Surdeanu, V., (1992), Corelațiile între alunecările de teren şi alte procese denudaționale,
Studia Univ. “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Seria Geografie, vol. XXXVII, nr.1-2
79. Surdeanu, V., Mac, I. (1997), Relations Entre les processus de Versant et la dinamique des
Alluvions, Studia Univ. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Seria Geographia, vol. XLII, nr.1-2.
80. Surdeanu, V., Mac, I., Nicorici, Corina (1998), Procese de modelare în Depresiunea
Transilvaniei, Analele Universității Ecologice „Dimitrie Cantemir”, Târgu-Mureș, Seria
Științe Socio-Umane, Studiiși cercetări științifice, Secțiunea geografie, vol. III.
81. Tufescu, V. (1966), Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată, Edit. Academiei,
București.
82. Untaru, E., Traci, C., Ciortuz, I., Roman, FL., (1988), Metode şi tehnologii de instalare a
vegetaţiei forestiere pe terenuri degradate cu conditii staţionale extreme, ICAS, Seria a II-
a, Bucuresti.
83. Wischmeier, W. H., Smith, D.D. (1957), Factors affecting sheet and rill erosion,Trans. Am.
Geophys, Union, 38, 889-896.
84. Wischmeier, W. H., Smith, D.D. (1958), Rainfall energy and its relationship to soil loss,
Trans. Am. Geophys, Union, 39, 285-291.
85. Wischmeier, W. H., Smith, D.D. (1965), Predicting rainfall-erosion Losses from Cropland
East of the Rockey Mountains, Agriculture Handbook,No. 282, United States Departament
of Agriculture, Washington, D.C.
86. Wischmeier, W. H., Smith, D.D., Uhland R.E. (1958), Evaluation of factors în the soil loss
equation, Agric. Engng, 39, 458-462.
87. Wiles, C. G., Calkin, P. E., Jacoby, C. G. (1996), Tree-Ring Analysis and Quaternary
Geology: Principes and Recent Applications, Geomorphology, 16, Elsevier.
88. Zăvoianu, I. (1986), Influența condițiilor de mediu asupra producției de aluviuni, Lucrările
Simpozionul „Proveniența și efluența aluviunilor”, nr.1.
89. *** (1978), Metodologia de determinare a debitului lichid maxim de viitură generat de ploi
torenţiale în bazine hidrografice mici, pentru studii şi proiecte de corectare a torenţilor.
M.E.F.M.C., Departamentul Silviculturii, Bucureşti. Redactare: dr. ing. Radu Gaspar.
90. *** (1987), Geografia României III. Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, (sub
redacția D. Oancea, Valeria Belcea, N. Caloianu, S. Dragomirescu, Gh. Dragu, Elena
Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I. Velcea), Ed. Academiei Române, București.
91. *** (1992), National Hydrology Workshop Proceedings. United States, Department of
Agriculture, Forest Service. General Tehnical Report.
92. *** (2003), Geomorphological sensitivity and system response, Editor Castaldini, D. and all,
Modena.
17