Drepturile tale în România.

Informații cu privire la drepturile și

obligațiile cetățenilor străini în România.

București, 2014
ISBN: 978-973-0-17012-2
 CUPRINS

Dreptul de ședere în România ........................................... 4

1. Intrarea în România.................................................... 4
2. Şederea temporară în România .................................. 5
3. Şederea pe termen lung .............................................. 7
Familia................................................................................. 9
1. Căsătoria..................................................................... 9
2. Divorțul ...................................................................... 11
3. Nașterea...................................................................... 12
4. Decesul....................................................................... 13
Mobilitatea .......................................................................... 14
Educația............................................................................... 17
1. Aspecte generale. Dreptul de şedere temporară în
scop de studii.................................................................. 17
2. Accesul la învăţământul preuniversitar ...................... 18
3. Accesul la învăţământul superior ............................... 21
4. Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor ................... 23
Angajarea în muncă ................................................................ 25
Serviciile de sănătate ............................................................... 31
Drepturi sociale........................................................................ 37
1. Alocaţia de stat pentru copil .......................................... 37
2. Indemnizația de creștere a copilului............................... 38
3. Dreptul la pensie în sistemul public ............................... 40
4. Asigurările sociale pentru șomaj .................................... 42
Alte drepturi............................................................................. 46
1. Locuire ............................................................................ 46
2. Finanțe............................................................................. 47
3. Permise de conducere ..................................................... 48
Obținerea cetățeniei române .................................................. 50

4
 DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE
RESORTISANȚILOR ȚĂRILOR TERȚE ÎN
ROMÂNIA

DREPTUL DE ŞEDERE ÎN ROMÂNIA

Obţinerea unui drept de şedere în România reprezintă

pentru dumneavoastră primul pas necesar pentru
accesarea altor drepturi precum: acces pe piaţa forţei de
muncă, educaţie, servicii medicale etc.

1. Intrarea în România

Cum puteţi intra în România?

Puteţi intra în România dacă:
- aveţi paşaport valabil sau un alt document de trecere
a frontierei acceptat de statul român;
- aveţi o viză aplicată pe paşaport, în cazul în care vi
se solicită acest lucru, în funcţie de statul din care
proveniţi.

• În cazul în care aveţi nevoie de o viză de intrare în

România, o puteţi solicita de la o misiune diplomatică
a României din ţara de origine sau din străinătate.
Vizele pot fi de scurtă şedere sau de lungă şedere.
Atât în cazul în care nu aveţi nevoie de viză cât şi în
cazul în care aveţi o viză valabilă în paşaport, vă poate fi
refuzată intrarea pe teritoriul României. În această
situație, veţi primi un document scris, în care se prezintă
justificarea acestui refuz. Dacă nu puteţi părăsi imediat
teritoriul ţării, Poliţia de Frontieră vă va asigura un spaţiu
de cazare temporară în zona de tranzit sau într-un centru
cu acelaşi regim, pentru o perioadă de maxim 24 de ore.

5
• În cazul expirării vizei de scurtă şedere sunteţi obligat
să părăsiţi teritoriul României. Dacă aveţi o viză de
lungă şedere, puteţi solicita prelungirea dreptului de
şedere pe teritoriul României, pentru același scop
pentru care v-a fost acordată şi viza, obţinând astfel
un permis de şedere.

2. Şederea temporară în România

Ce este dreptul de ședere temporară în România?

Dreptul de şedere temporară vă conferă posibilitatea
de a rămâne în România pentru o perioadă determinată de
timp (maxim 90 de zile). Acest drept vă este acordat, de
regulă, prin viza aplicată pe paşaport.
Viza de lungă şedere vă dă dreptul de a solicita
prelungirea dreptului de şedere temporară pentru o
perioadă mai mare de 90 de zile, prin obținerea unui
permis de ședere.

Cum puteţi obține un permis de ședere temporară în

România?
Puteţi să vă prelungiţi şederea în România şi să
obţineţi un permis de şedere valabil, dacă:
• Aveţi în paşaport o viză de lungă şedere valabilă sau
nu aţi avut nevoie de viză de intrare în România;
• Solicitaţi prelungirea şederii pentru un scop clar
determinat sau, în cazul în care aveți o viză de lungă
ședere, în acelaşi scop pentru care aţi obţinut şi viza,
ataşând cererii dumneavoastră documentele solicitate
de Inspectoratul General pentru Imigrări, în funcţie de
scopul pentru care vă aflaţi în România (studii,
reîntregirea familiei etc.).
6
 Atenţie! Permisul de şedere este valabil numai până
la data înscrisă pe acesta, după care va trebui să solicitați
prelungirea acestuia. În acest sens, trebuie să depuneţi la
Inspectoratul General pentru Imigrări un dosar de
prelungire a dreptului de şedere, cu minim 30 de zile
înainte de expirarea valabilităţii permisului. În cazul în
care vi se refuză prelungirea dreptului de şedere, veţi
primi o decizie de returnare în care vă sunt comunicate
motivele refuzării prelungirii dreptului de ședere. Această
comunicare poate fi contestată în instanță.

Ce drepturi aveţi ca cetățean străin cu un drept de

şedere temporară pe teritoriul României?
Ca cetăţean străin cu un drept de şedere temporară în
România aveţi dreptul de a:
• circula liber în interiorul ţării şi de a vă stabili
domiciliul sau reşedinţa oriunde doriţi;
• intra şi ieşi din ţară pe perioada de valabilitate a
documentului de şedere;
• avea acces la orice fel de servicii publice, în condiţiile
stabilite prin lege;
• avea acces la cursuri gratuite de învăţare a limbii
române, la cerere, organizate de instituţii publice sau
organizaţii neguvernamentale, conform legii;
• avea acces pe piaţa forţei de muncă în condiţiile
stabilite de lege, în funcție de tipul șederii;
• întemeia o familie (căsătorie, copii etc.).

Ce obligații aveţi ca cetățean străin cu un drept de

şedere pe teritoriul României?
Ca cetățean străin cu un drept de ședere în România
aveți obligația de a:
• respecta legislaţia din România
• respecta scopul pentru care aţi obţinut documentul de
şedere
• anunţa Inspectoratul General pentru Imigrări în cazul
7
 în care vă căsătoriţi/divorţaţi, în cazul
naşterii/decesului unui membru al familiei, în cazul în
care vă schimbaţi adresa, paşaportul sau obţineţi
cetăţenia unui alt stat.
După o anumită perioadă de şedere legală şi continuă
pe teritoriul României, veţi putea solicita dreptul de
şedere pe termen lung, după care aveţi dreptul de a vă
înscrie pentru susţinerea examenului de obţinere a
cetăţeniei române.
3. Şederea pe termen lung
Ce este şederea pe termen lung?
Şederea pe termen lung1 reprezintă dreptul de ședere
pe teritoriul României, acordat pe o perioadă
nedeterminată de timp cetățenilor străini.
Cum puteţi obţine dreptul de şedere pe termen lung?
Puteţi obţine dreptul de şedere pe termen lung dacă
îndepliniţi următoarele condiții:
• aveţi cel puţin 5 ani de şedere legală şi continuă în
România;
• în ultimii 5 ani nu ați fost plecat din țară mai mult de
6 luni/an sau mai mult de 10 luni în total (în cei 5 ani);
• dovediţi că vă puteţi întreţine în România (excepţie
fac membrii de familie ai cetăţenilor români care nu
trebuie să dovedească acest lucru);
• aveţi dovada că dețineți o locuință (ca proprietar,
chiriaş, prin contract de comodat, ca persoană luată în
spaţiu etc.);
• faceţi dovada că sunteți asigurat medical în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate;
• aveţi un comportament bun, nu ați încălcat legile
statului român sau nu ați pus în pericol siguranţa
naţională;
1 Expresia rezidență pe termen lung se regăseşte în vorbirea curentă și sub
alte denumiri, precum domiciliu, stabilire, ședere permanentă.

8
 • aveți cunoştinţe minime de limba română.
Pentru a obţine dreptul de şedere pe termen lung
trebuie să depuneţi o cerere, însoţită de toate documentele
care dovedesc îndeplinirea condiţiilor, la Inspectoratul
General pentru Imigrări din judeţul în care domiciliați.
Cererea dumneavoastră se soluționează într-o perioadă de
maxim 6 luni, după care veți primi un răspuns motivat în
scris. În cazul în care răspunsul este pozitiv, veți putea
solicita eliberarea unui permis de ședere pe termen lung.

Ce drepturi aveţi ca titular al dreptului de şedere pe

termen lung?
Dacă aţi obţinut şederea pe termen lung în România,
aveţi drepturi egale cu ale cetăţenilor români în ceea ce
priveşte:
• Stabilirea domiciliului. Aveţi dreptul de a vă stabili
domiciliul (locuinţa principală) pe teritoriul României,
în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
• Angajarea în muncă. În principiu, puteţi lucra în
aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Cu toate
acestea, nu veţi putea lucra în instituţiile publice. De
asemenea, în cazul anumitor profesii reglementate,
pentru exercitarea lor pe teritoriul României este
necesară îndeplinirea unor condiţii speciale. Prin
urmare, în acest caz, pentru a afla dacă şi în ce condiţii
puteţi să exercitaţi o anumită profesie, trebuie să vă
adresaţi organizaţiilor profesionale şi instituţiilor
competente în domeniul respectiv.
• Educaţia. Vă puteţi înscrie, în aceleaşi condiţii ca şi
cetăţenii români, în instituţii de învăţământ (şcoală,
liceu, facultate etc.) şi vi se pot acorda aceleaşi burse
de studiu.
• Echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor.
• Asistenţa şi protecţia socială. Aveţi dreptul la aceleaşi
servicii şi beneficii sociale (alocaţii, ajutoare, pensii
etc.) în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
9
• Asistenţa de sănătate.
• Deduceri de impozit şi scutiri de taxe.
• Obţinerea de bunuri şi servicii publice, inclusiv
obţinerea de locuinţe.
• Libertatea de asociere şi apartenenţa la organizaţii
profesionale sau sindicale.
Atenţie! Obţinerea şederii pe termen lung în România
vă dă dreptul de a cere acordarea cetăţeniei române.

FAMILIA

Ca cetăţean străin cu un drept de şedere în România

aveţi dreptul de a întemeia o familie, respectiv de a vă
căsători, de a divorţa, de a înregistra naşterea copiilor
dumneavoastră etc.
IMPORTANT: Potrivit legii române, familia se
întemeiază prin „căsătoria liber consimţită între soţi, pe
egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor
de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.
Ca cetăţean străin cu un drept de şedere în România,
aveţi obligaţia de a anunţa Inspectoratul General pentru
Imigrări în momentul în care intervine o schimbare în
situaţia dumneavoastră sau a familiei dumneavoastră
(căsătorie, naştere, divorţ sau deces al unui membru al
familiei).
1. Căsătoria

Ca cetăţean străin cu un drept de şedere în România

aveţi dreptul de a vă căsători, fie cu un cetăţean român,
fie cu un cetăţean străin, care, la rândul său are un drept
de şedere pe teritoriul României.
10
 Ce condiţii trebuie să îndepliniţi pentru a vă putea
căsători?
• Niciunul dintre soţi să nu mai aibă încheiată o altă
căsătorie în România sau în străinătate.
• Soţii să nu fie rude până la gradul IV.
• Viitorii soţi să fi împlinit vârsta de 18 ani, sau, dacă
unul dintre soţi este minor, acesta va avea nevoie de
consimţământul scris al ambilor părinţi.
• La momentul încheierii căsătoriei, cei doi soţi trebuie
să fie însoţiţi de doi martori.
• Dacă la momentul căsătoriei, unul dintre soţi nu
înţelege limba română, este necesară prezenţa unui
translator autorizat.

Care sunt drepturile şi obligaţiile pe care le aveţi după

căsătorie?
• Soţii hotărăsc de comun acord în tot ceea ce priveşte
căsătoria.
• Soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin
moral.
• Soţii au îndatorirea de a locui împreună, cu excepţia
unor motive întemeiate.
• Un soţ nu are dreptul să cenzureze corespondenţa,
relaţiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soţ.
• Soţii sunt obligaţi să poarte numele declarat la
încheierea căsătoriei. Unul dintre soţi nu poate cere
schimbarea acestui nume pe cale administrativă, în
timpul căsătoriei, decât cu consimţământul celuilalt
soţ.
• Fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze
cu privire la bunurile, veniturile şi datoriile sale, iar în
caz de refuz nejustificat se poate adresa instanţei de
tutelă.
• Soţii sunt obligaţi să îşi acorde sprijin material reciproc.
Ei sunt obligaţi să contribuie la cheltuielile căsătoriei,
11
 dacă prin convenţie matrimonială nu s-a prevăzut altfel.
Munca oricăruia dintre soţi în gospodărie şi pentru
creşterea copiilor reprezintă o contribuţie la cheltuielile
căsătoriei.

Cum puteţi obţine un drept de şedere în baza

căsătoriei?
Dacă sunteţi cetăţean străin şi sunteţi căsătorit, fie cu un
cetăţean român, fie cu un cetăţean străin cu un drept de
şedere în România, puteţi solicita un drept de şedere în baza
căsătoriei.
În cazul în care nu aveţi copii, dreptul dumneavoastră
de şedere va fi anulat în cazul în care divorţaţi şi nu aveţi
deja un drept de şedere pe termen lung.
La momentul la care solicitaţi obţinerea unui drept de
şedere în baza căsătoriei, Inspectoratul General pentru
Imigrări va face verificări pentru a vedea dacă nu aţi
încheiat o căsătorie de convenienţă (cu o persoană cu care
nu aveţi, în fapt, o relaţie).

2. Divorţul
Desfacerea căsătoriei se poate face numai prin divorț.

În ce condiţii puteţi să divorţaţi?

• Prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia
dintre soți acceptată de celălalt soț;
• Atunci când, din cauza unor motive temeinice,
raporturile dintre soți sunt grav vătămate și
continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Unde puteţi merge pentru a depune cererea de divorţ?

Cererea de divorț poate fi depusă în instanță, la notar
sau la Primăria localității de domiciliu, în funcție de
situație:
• La instanţa de judecată, care va stabili aspecte privind
12
 numele de familie, împărțirea bunurilor comune, în grija
cui rămân copii etc. Divorțul este luat în considerare de
la data rămânerii definitive a hotărârii de judecată.
• La notar sau la Starea Civilă din cadrul Primăriei atunci
când există acordul părţilor, cu condiția ca soții să se fi
înțeles cu privire la toate aspectele rezultate din divorț,
precum: numele de familie pe care să îl poarte după
divorț, îngrijirea copiilor de către ambii părinți: educația
copiilor, asigurarea cheltuielilor, stabilirea locuinței
copiilor după divorț.

Pot rămâne în România după ce am divorţat?

Dacă sunteţi cetăţean străin şi aveţi un permis de
şedere în baza căsătoriei, aveţi dreptul de a rămâne pe
teritoriul României după pronunţarea divorţului, dacă:
• Aveţi copii cu un drept de şedere în România şi
solicitaţi reîntregirea familiei cu aceştia.
• Nu aveţi copii, dar aveţi un alt scop al şederii (ex:
muncă, studii) sau solicitaţi obţinerea unui drept de
şedere în mod independent, acordat pentru o perioadă
de 6 luni, timp în care vă găsiţi un alt scop al şederii.
• Aţi obţinut dreptul de şedere pe termen lung sau
cetăţenia română.
În cazul în care nu vă aflaţi în vreuna dintre aceste
situaţii, veţi primi o decizie de returnare şi va trebui să
părăsiţi teritoriul României.

3. Naşterea

Conform legislaţiei în vigoare, orice copil născut pe

teritoriul României trebuie declarat şi înregistrat la
serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor
sau, după caz, la ofițerul de stare civilă din cadrul
primăriei de pe raza teritorială unde a avut loc nașterea.
13
Cum şi unde îmi înregistrez copilul nou-născut?
Înregistrarea nașterii:
• Se va face la maxim 15 zile de la naştere (în cazul
copilului născut viu) şi la maxim 3 zile (în cazul
copilului născut mort).
• Se realizează cu scopul obţinerii unui certificat de
naştere pentru copil.

În cazul copilului cetăţean român, acesta va obţine un

certificat de naştere cu CNP (cod numeric personal). Copiii
cetăţeni străini primesc un certificat de naştere fără CNP,
urmând ca aceştia să primească un CNP pentru cetăţeni
străini, din partea Inspectoratului General pentru Imigrări,
la momentul eliberării primului permis de şedere.
• Se poate face de către orice persoană, pe baza actului
de identitate, însă ridicarea certificatului de naştere se
poate face doar de către unul dintre părinţi.

Ce cetăţenie va avea copilul dacă este născut în

România?
Copiii cetăţeni străini născuţi pe teritoriul României au
aceeaşi cetăţenie cu cea a părinţilor. Aceştia nu obţin
cetăţenia română decât odată cu părinţii sau cu unul dintre
părinţi (în cazul în care sunt minori la acea dată) sau
ulterior, prin susţinerea unui examen pentru obţinerea
cetăţeniei române.

4. Decesul

Când şi unde pot înregistra decesul unei persoane?

Decesul unei persoane trebuie înregistrat în termen de
3 zile de la producerea acestuia, la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz,
de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei din raza
14
 teritorială unde s-a produs decesul, obţinându-se un act
de deces.
În cazul în care persoana decedată este cetăţean străin,
Inspectoratul General pentru Imigrări va reţine permisul
de şedere al acestuia.

Ce fac în cazul în care persoana decedată este cetăţean

străin?
În cazul în care persoana decedată este cetăţean străin,
va trebui ca după obţinerea certificatului de deces să
mergeţi la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a
preda permisul de şedere al persoanei decedate, împreună
cu o copie a certificatului de deces.

MOBILITATEA

Cetăţenii străini cu un drept de şedere în România au

dreptul de a călători în afara graniţelor ţării, cu precădere
în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European, în
anumite condiţii, în funcţie de tipul permisului de şedere
pe care îl deţin.

Cum pot să călătoresc în străinătate, dacă sunt

cetățean străin, membru de familie al unui cetățean
român și am un permis de ședere temporară sau pe
termen lung în România?
Puteți călători în Uniunea Europeană, fără viză, doar
în cazul în care sunteți membru de familie al unui cetățean
român (părinte/soț sau soție/copil până în 21 de ani) și
dețineți un permis de ședere temporară sau pe termen
lung, acordat membrilor de familie ai cetățenilor români.
În acest sens se recomandă ca pe parcursul călătoriei:
• Să fiți însoțit de cetățeanul român (obligatoriu în cazul
15
 cetățenilor străini căsătoriți cu cetățeni români, care
au un drept de ședere temporară în baza căsătoriei).
• Să aveți acte doveditoare care atestă legătura de
rudenie cu cetățeanul român (certificat de naștere sau
de căsătorie).
• Să aveți permisul de ședere valabil, eliberat de IGI și
pașaportul național.
• Să nu stați în statul de destinație mai mult de 3 luni.
După această perioadă aveți obligația de a obține un
drept de ședere în statul respectiv, în conformitate cu
scopul pentru care vă aflați acolo (muncă, reîntregirea
familiei, studii etc.).
IMPORTANT: Cetățenii străini care au un drept de
ședere în România, obținut în baza căsătoriei cu un
cetățean român, nu pot sta în afara granițelor țării pentru
o perioadă mai mare de 6 luni, cu excepția situațiilor în
care aceștia dovedesc faptul că le-a fost imposibilă
întoarcerea în România la expirarea acestei perioade. În
caz contrar, cetățeanul străin își va pierde dreptul de
ședere pe teritoriul României, fiind nevoit să aplice pentru
o viză de lungă ședere pentru a putea reveni în țară.

ATENŢIE! Dacă sunteţi titularul unui drept de şedere

pe termen lung şi călătoriţi în străinătate, dreptul de
şedere vă poate fi retras dacă staţi în afara ţării pentru o
perioadă mai lungă de 12 luni consecutive (un an). În
această situaţie, chiar dacă documentul dumneavoastră
nu a expirat, nu veţi mai avea dreptul de a intra în
România decât după ce obţineţi o viză de la o misiune
diplomatică din străinătate.
(!) Nu pierdeţi dreptul de şedere pe termen lung în
România dacă în perioada de absenţă de pe teritoriul

16
 ţării aţi avut un drept de şedere temporară (de exemplu,
pentru muncă, studii etc.) pe teritoriul unui stat membru
al Uniunii Europene. În acest caz, perioada de absenţă
nu trebuie să depăşească 6 ani consecutivi.

Cum pot călători în Uniunea Europeană ca cetățean

străin cu permis de ședere temporară sau pe termen
lung, eliberat de autoritățile române?
Ca cetățean străin cu un drept de ședere în România,
indiferent de scopul pentru care vi s-a acordat acest drept
(excepție: membrii de familie ai cetățenilor români,
persoanele cu o formă de protecție, apatrizii) va trebui să
obțineți o viză de intrare în majoritatea statelor Uniunii
Europene. În acest sens, vă recomandăm să vă interesați
la misiunile diplomatice ale statului în care doriți să
călătoriți cu privire la obligativitatea obținerii unei vize și
eventual, la tipul de viză pe care îl veți putea obține.
IMPORTANT: Cetățenii străini care au obținut o viză
pentru a călători într-o altă țară trebuie să se asigure că
perioada petrecută acolo nu va afecta menținerea
scopului pentru care persoana a obținut un drept de
ședere în România. În cazul în care absența de pe
teritoriul României este prea mare, permisul
dumneavoastră de ședere poate fi revocat.

17
 EDUCAŢIA

1. Aspecte generale. Dreptul de şedere temporară în

scop de studii

Cine are dreptul de a studia în România?

Pot studia în România toţi cetăţenii străini care au un
drept de şedere temporară sau pe termen lung în România.

Cum pot obţine un drept de şedere temporară în scop

de studii?
Dacă sunteți cetăţean străin și vă aflați în tara de origine
puteți solicita o viză de lungă şedere pentru studii de la
Ambasada României. În acest sens, trebuie depus un dosar
de aplicare la instituţia de învăţământ unde doriți să studiați.
Ulterior, veți primi o scrisoare de acceptare la studii sau
de respingere. Pe baza dovezii de acceptare la studii
eliberate de Ministerul Educaţiei Naţionale, cetăţeanul străin
va trebui să solicite Ambasadei României viza în scop de
studii. După intrarea în România, se poate solicita eliberarea
unui permis de şedere temporară în scop de studii.
Pentru obţinerea dreptului de şedere în scop de studii,
solicitantul trebuie să plătească taxele de studii pentru 9
luni în avans, la începutul fiecărui an școlar.
IMPORTANT! Cetăţenii străini pot solicita, de
asemenea, o bursă de studiu oferită de Guvernul
României. În acest sens, este necesară întocmirea unui
dosar de candidatură care, de regulă, se depune la
misiunile diplomatice ale României din ţara de origine.
Străinul bursier al statului român va obţine un drept de
şedere temporară în scop de studii, eliberându-i-se şi un
permis de şedere după intrarea în România.

18
 Bursierii statului român sunt scutiţi de plata taxelor de
şcolarizare şi primesc lunar o sumă de bani cu titlu de bursă.

Care este structura sistemului de învăţământ

românesc?
Sistemul naţional de învăţământ cuprinde:
• Învăţământul preuniversitar, care are următoarele
niveluri:
- Educaţia timpurie: învăţământul antepreşcolar
(0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani –
grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare);
- Învăţământul primar: clasa pregătitoare (clasa
zero) şi clasele I-IV;
- Învăţământul secundar: gimnaziu – clasele V-
VIII, liceu – clasele IX-XII/XIII
• Învăţământul superior, care are următoarele niveluri:
- Studii universitare de licenţă;
- Studii universitare de masterat;
- Studii universitare de doctorat.
IMPORTANT! În România, învăţământul general
obligatoriu cuprinde clasele 0 - X.

2. Accesul la învăţământul preuniversitar

În ce condiţii pot studia în România minorii titulari ai

unui drept de şedere temporară?
Minorii titulari ai unui drept de şedere temporară în
România pot studia în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii
români în cadrul învăţământului general obligatoriu
(clasele 0 – X).
Pentru frecventarea claselor XI-XII/XIII în şcolile
publice româneşti, minorii cu şedere temporară în
România trebuie să plătească taxe de şcolarizare.

19
În ce condiţii pot studia în România minorii titulari ai
dreptului de şedere pe termen lung?
Minorii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung
pot frecventa învăţământul preuniversitar în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii români. Prin urmare, persoanele
care au şedere pe termen lung, înscrise la şcoli publice
româneşti NU trebuie să plătească taxe de şcolarizare
pentru clasele 1-12 (şcoală primară, generală şi liceu).

IMPORTANT! Dacă străinul minor cu drept de şedere în

România (temporară sau permanentă) a studiat înainte
în ţara de origine sau în străinătate, pentru a fi înscris în
învăţământul preuniversitar românesc, în clasa
corespunzătoare, trebuie să solicite recunoaşterea
perioadelor de studii efectuate în străinătate.

Ce este recunoaşterea perioadelor de studii

preuniversitare efectuate în străinătate?
Recunoaşterea perioadelor de studii preuniversitare
reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs prin
comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în
vederea stabilirii nivelului la care se află solicitantul în
învăţământul românesc.

Cum se realizează recunoaşterea perioadelor de studii

preuniversitare efectuate în străinătate?
Cererea privind recunoaşterea perioadelor de studii
preuniversitare se depune la Inspectoratul Şcolar de la
locul unde se află şcoala la care doriți să vă înscrieți.
Inspectoratul Şcolar va transmite apoi dosarul Centrului
Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor
(CNRED). CNRED va analiza dosarul şi va realiza
recunoaşterea studiilor. Procedura de recunoaştere
durează 30 de zile de la data depunerii dosarului complet.

20
 Rezultatul va fi transmis Inspectoratului Şcolar care, la
rândul său, îl va comunica şcolii la care vreți să studiați.
ATENŢIE! Dacă sunt diferenţe mari între sistemul de
învăţământ românesc şi sistemul de învăţământ în cadrul
căruia aţi studiat în străinătate, CNRED poate hotărî
aplicarea unor măsuri compensatorii, adică a unor teste
de cunoştinţe. În urma aplicării acestor teste, veți fi
înscris în clasa corespunzătoare nivelului de cunoștințe
pe care le dețineți.

În ce limbi se poate studia în cadrul învăţământului

preuniversitar românesc?
În instituţiile de învăţământ preuniversitar româneşti,
limba de predare este, de regulă, limba română. Există,
însă, în Municipiul Bucureşti şi în alte oraşe din ţară şi
instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine.
Acestea pot fi de stat sau particulare. În cazul instituţiilor
de învăţământ particulare, taxele de şcolarizare se
stabilesc la nivelul instituţiei respective.
ATENŢIE! Pe teritoriul României funcţionează unele
instituţii private, cu predare în limbi străine, care
desfăşoară activităţi de învăţământ corespunzătoare unui
sistem educaţional din altă ţară. Acestea percep taxe de
şcolarizare şi emit diplome, conform sistemului de
învăţământ al ţării respective. Diplomele emise de
asemenea instituţii de învăţământ sunt recunoscute automat
de autorităţile române numai dacă aceste instituţii sunt
recunoscute de statul român. Dacă nu sunt acreditate de
statul român, diplomele emise de acestea şi perioadele de
studii efectuate în cadrul acestora sunt recunoscute de
CNRED, prin procedura aplicabilă recunoaşterii
diplomelor şi perioadelor de studii efectuate în străinătate,
putându-se dispune aplicarea unor măsuri compensatorii
(examene, teste de cunoştinţe).

21
 IMPORTANT! Şcolile care desfăşoară activităţi de
învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din
altă ţară şi care sunt recunoscute de statul român2 sunt,
în prezent, următoarele:
- International British School of Bucharest;
- Bucharest Beirut International School;
- The International School of Bucharest;
- International Lebanese School – Cambridge
School of Bucharest;
- The American International School;
- The British School of Bucharest;
- Lebanese Modern Progression School;
- Şcoala Arabă Tishrin;
- The Mark Twain International School;
- Lycée Français Anna de Noailles.

Elevii străini pot beneficia de cursuri pregătitoare de

limba română?
Minorul străin care nu cunoaşte limba română poate
beneficia, la cerere, de cursuri pregătitoare pentru
învăţarea limbii române. Aceste cursuri sunt organizate
numai în urma înregistrării cererilor, la nivelul
Inspectoratelor Şcolare şi au durata unui an şcolar.
Pentru frecventarea unui an pregătitor de învăţare a
limbii române se percepe o taxă de şcolarizare.

3. Accesul la învăţământul superior

În ce condiţii pot accesa învăţământul superior străinii

cu drept de şedere temporară în România?
Străinii cu drept de şedere temporară se pot înscrie în
instituţii de învăţământ superior româneşti acreditate pe
locurile speciale destinate cetăţenilor străini, urmând să
plătească taxele de şcolarizare în cuantumul stabilit de
lege. Pentru înscrierea în învăţământul superior, străinii
2 Pentru anul școlar 2013-2014.

22
 nu trebuie să susţină examen de admitere, ci, eventual,
dacă este cazul, în funcţie de profilul pentru care se
optează, trebuie să dea unele teste sau probe practice.

ATENŢIE! Accesul la studii al străinilor cu şedere

temporară este condiţionat de recunoaşterea diplomelor de
studii, care conferă accesul la nivelul de învăţământ
respectiv.

În ce condiţii pot accesa învăţământul superior străinii

cu drept de şedere pe termen lung (cu rezidenţă
permanentă) în România?
Dacă aveți un drept de şedere pe termen lung, puteți
studia în instituţiile de învăţământ superior româneşti
acreditate, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, dacă
vă înscrieți şi participați la examenul/concursul de admitere.
Puteți candida pentru locurile bugetate sau locurile cu
taxă, destinate cetăţenilor români. Dacă aveți un drept de
ședere pe termen lung și sunteți student înscris pe locurile
destinate cetăţenilor români, aveți dreptul să primiți burse
de studiu, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
IMPORTANT! Înscrierea străinilor cu şedere pe
termen lung în învăţământul superior, pe locurile
destinate cetăţenilor români este condiţionată de
echivalarea diplomei, care conferă accesul la nivelul şi
programul de studiu respectiv.

ATENŢIE! Străinii cu drept de şedere pe termen lung

pot opta şi pentru locurile speciale destinate străinilor,
caz în care vor fi înmatriculaţi ca cetăţeni străini şi vor
fi obligaţi să plătească taxele de şcolarizare în cuantumul
special stabilit de lege pentru aceştia. În acest caz, ei nu
vor putea beneficia de facilităţi şi burse de studiu, în
aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

23
În ce limbi se poate studia în învăţământul superior
românesc?
În învăţământul superior românesc, limba de predare
este, de regulă, limba română. Există, însă şi programe de
studiu organizate într-una dintre limbile de circulaţie
internaţională.

4. Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor

Ce este recunoaşterea diplomelor de studii?

Prin recunoaştere se înţelege acceptarea unei diplome
sau act de studii (eliberate de o instituţie de învăţământ
acreditată dintr-un stat terţ) ca autentice.
Evaluarea diplomei de studii se face în funcţie de:
tipul de program de studii, numărul de credite
transferabile, conţinut, formare, domeniu, specializare,
calificare profesională (Suplimentul la Diplomă), prin
comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în
vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă în
învăţământul românesc.

Ce este echivalarea diplomei de studii?

Prin echivalare se înţelege evaluarea curriculum-ului
parcurs (materiilor studiate) până la eliberarea respectivei
diplome sau act de studii şi compatibilitatea lui cu
sistemul de învăţământ românesc. Echivalarea este urmată
de eliberarea unui atestat care vă conferă aceleaşi drepturi
ca şi celor care au urmat studiile în România.

Când este necesară recunoaşterea/echivalarea

diplomelor de studii?
Recunoaşterea diplomelor de studii este necesară dacă:
• Aţi studiat într-un stat terţ, aveţi un drept de şedere şi
doriţi să vă continuaţi studiile în România. În acest
24
 caz, accesul la studii este condiţionat de recunoaşterea
diplomelor, care conferă accesul la nivelul de
învăţământ respectiv. (Astfel, se vor recunoaşte:
diploma de bacalaureat, în cazul în care se doreşte
înscrierea la studii de licenţă; diploma de licenţă, în
cazul în care se doreşte înscrierea la studii de masterat;
diploma de licenţă şi diploma de masterat, în cazul în
care se doreşte înscrierea la studii de doctorat.)
• Aţi studiat într-un stat terţ, aveţi un drept de şedere în
România şi doriţi să vă angajaţi.
Echivalarea diplomelor de studii este necesară dacă
sunteţi titularul dreptului de şedere pe termen lung în
România, deţineţi diplome de studiu emise de instituţii de
învăţământ dintr-un stat terţ şi doriţi să studiaţi în România,
în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, optând pentru unul
dintre locurile (bugetate sau cu taxă) destinate cetăţenilor
români. În acest caz, este necesară echivalarea diplomei, care
conferă accesul la nivelul şi programul de studiu respectiv.
IMPORTANT! Dacă sunteţi titularul unui drept de
şedere pe termen lung, aţi studiat într-un stat terţ şi doriţi
să frecventaţi studiile de licenţă în România, în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii români, trebuie să solicitaţi
echivalarea diplomei de bacalaureat. În prezent,
echivalarea diplomelor de bacalaureat eliberate de
instituţii de învăţământ din state terţe se realizează în
urma susţinerii probelor de bacalaureat, conform
programei obişnuite, la disciplinele Limba şi literatura
română şi Istoria României.
Cum se realizează recunoaşterea/echivalarea
diplomelor de studii?
Cererea privind recunoaşterea/echivalarea diplomelor
de studii, împreună cu actele necesare ataşate, se
înregistrează la Registratura Ministerului Educaţiei

25
Naţionale şi este apoi transmisă spre soluţionare Centrului
Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor
(CNRED) sau Direcţiei de Relaţii Internaţionale din
cadrul Ministerului.
Procedura durează, de regulă, 30 de zile (10 zile pentru
recunoaşterea diplomelor de bacalaureat). Dacă există
diferenţe foarte mari între sistemele de învăţământ, CNRED
poate stabili aplicarea unor măsuri compensatorii, adică
susţinerea unor teste, examene sau probe practice.
ATENŢIE! Actele de studii vor fi recunoscute/echivalate
numai dacă sunt supralegalizate/apostilate în prealabil.

ANGAJAREA ÎN MUNCĂ

Cine poate lucra în România fără autorizație de muncă?

Anumite categorii de cetățeni străini au dreptul să
lucreze în România fără autorizație de muncă. Aceste
categorii sunt:
• membrii de familie ai cetățenilor români,
• persoanele cu drept de ședere pe termen lung în
România,
• persoanele care provin din țări cu care România a
încheiat acorduri, convenții sau înțelegeri bilaterale în
domeniul asigurărilor sociale, care includ principiul
egalității de tratament în ceea ce privește raporturile
de muncă3,
• șefii de filială, reprezentanță sau de sucursală pe
teritoriul României a unei companii care are sediul în
străinătate,
• angajații unei companii cu sediul în unul dintre statele
membre UE/SEE ori în Confederația Elvețiană și detașați
3 Există acorduri semnate cu Turcia, Albania, R.P.D. Coreeană, Peru,
Libia, Algeria etc.

26
 în România (și care au permis de ședere în acel stat),
• persoanele cu o formă de protecţie (refugiaţi şi persoane
cu protecţie subsidiară), solicitanţii de azil care au
obţinut un CNP şi persoanele cu statut de tolerat.

Unde mă pot angaja în România?

În cazul în care nu aveţi nevoie de autorizaţie de muncă,
vă puteţi angaja în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români
(având dreptul de a avea mai mulţi angajatori).
În cazul în care aveţi nevoie de autorizaţie de muncă pe
teritoriul României, puteți fi angajat la un singur angajator,
persoană fizică sau juridică.

ATENŢIE! Dacă deţineţi o calificare profesională pe

care aţi obţinut-o într-un stat terţ şi doriţi să profesaţi în
România, diploma de calificare trebuie recunoscută de
autorităţile române, urmând a fi analizată de specialişti din
domeniul respectiv.
Pentru a vi se recunoaşte dreptul de a profesa în
România, în calitate de medic, farmacist, medic dentist,
asistent medical, moaşă, medic veterinar, arhitect sau alte
profesii trebuie să îndepliniţi anumite condiţii prevăzute de
legislaţia specială, care reglementează desfăşurarea
activităţii în domeniul respectiv. În acest sens, trebuie să vă
adresaţi organizaţiilor profesionale şi autorităţilor publice
corespunzătoare domeniului respectiv de activitate.

IMPORTANT! Dacă deţineţi un certificat de calificare

eliberat de un furnizor de formare profesională dintr-un stat
terţ (nu de o instituţie de învăţământ acreditată), acesta nu
va putea fi recunoscut de autorităţile române. Dacă doriţi
să profesaţi în domeniul respectiv, puteţi să obţineţi un
certificat de calificare românesc, adresându-vă unor
instituţii speciale numite Centre de Evaluare şi Certificare
a Competenţelor Profesionale.

27
Cine este responsabil pentru obținerea autorizației de
muncă?
Angajatorul va obține autorizația de muncă de la
birourile teritoriale ale Inspectoratului General pentru
Imigrări din județul în care are sediul social. Pentru aceasta,
va depune o serie de documente în conformitate cu
prevederile legislative în vigoare, în funcţie de tipul
permisului de şedere pe care îl deţine sau pe care urmează
să îl obţină viitorul angajat, cetăţean străin.

Ce condiții trebuie să îndeplinească angajatorii din

România pentru a angaja un cetățean străin care va
obţine un drept de şedere în scop de muncă?
Pentru a putea angaja cetățeni străini, un angajator din
România trebuie să îndeplinească anumite condiții legale.
Pentru aceasta, vă va solicita:
• diplome de studii, diplome de calificare, să faceți dovada
că ați lucrat anterior în domeniul respectiv etc.;
• dovada faptului că sunteți apt din punct de vedere
medical să desfășurați activitatea respectivă (deci vă vor
solicita efectuarea anumitor controale medicale);
• dovada faptului că nu aveți antecedente penale care să
fie incompatibile cu activitatea pe care urmează să o
desfășurați pe teritoriul României (ceea ce înseamnă că
veți avea nevoie de cazier).

Ce alte categorii de cetățeni străini au nevoie de

autorizație de muncă?
Dacă vă aflați în următoarele situații, aveți nevoie de
autorizație de muncă pentru a putea fi angajat pe teritoriul
României:
• proveniți dintr-un stat ai căror cetățeni nu au nevoie de
viză pentru a intra în România;
• aveți drept de ședere temporară în scop de studii și doriți

28
 să vă angajați (puteți lucra doar în baza unui contract
individual de muncă cu program de maximum 4 ore/zi);
• aveți drept de ședere pentru reîntregirea familiei;
• sunteți detașat pe teritoriul României.
Persoanele care și-au finalizat studiile superioare în
România şi au posibilitatea de a se angaja cu contract
individual de muncă, în domeniul în care au studiat şi pentru
care sunt calificate, au dreptul de a rămâne în România prin
schimbarea dreptului şederii din studii în muncă, fără a fi
necesar să părăsească ţara pentru a obţine o viză de şedere
în scop de muncă. Aceştia vor avea totuşi nevoie de o
autorizaţie de muncă.

Ce categorii de lucrători străini există?

În funcție de tipul activității pe care doriți să o
desfășurați în România, vă puteți angaja ca lucrător:
permanent, stagiar, sezonier, transfrontalier, detașat, înalt
calificat.

Pentru ce perioadă se eliberează autorizația de muncă?

Autorizația de muncă se eliberează pentru o perioadă de
cel mult un an, cu excepția autorizației de muncă pentru
lucrători sezonieri și autorizația de muncă nominală.

Cine păstrează autorizația de muncă?

Autorizația de muncă se păstrează de către angajatul
cetăţean străin. Angajatorul trebuie să dețină o copie
legalizată a autorizației de muncă sau a permisului de ședere
în scop de muncă, după caz.
În cazul în care nu vă aflați în România şi doriţi să veniţi
în ţară în scop de muncă, angajatorul trebuie să vă trimită
autorizația de muncă, iar dumneavoastră veți obține viza de
lungă ședere pentru angajare de la misiunile diplomatice și
oficiile consulare ale României. Odată ajuns în România,
veţi putea solicita un permis de şedere în scop de muncă.
29
Pentru ce perioadă se eliberează permisul de ședere în
scop de muncă?
Permisul de ședere în scop de muncă se acordă pentru o
perioadă de maxim 1 an, acesta putând fi prelungit în cazul
continuării raporturilor de muncă.

Care este perioada de valabilitate a autorizației de

muncă?
Autorizația de muncă este valabilă pe toată perioada
contractului de muncă, cu condiția să continuați activitatea
în aceeași funcție și la același angajator. Autorizaţia de
muncă se anulează, în termen de 5 zile lucrătoare:
• în cazul încetării contractului individual de muncă;
• în cazul încetării perioadei pentru ați fost detaşat în
România;
• în cazul în care vi s-a anulat sau revocat dreptul de
şedere în România ori în cazul în care nu mai îndepliniți
condiţiile privind încadrarea în muncă;
• în cazul în care angajatorul nu a ridicat autorizaţia de
muncă de la Inspectoratul General pentru Imigrări, în
termen de 30 de zile de la data soluţionării cererii.

Care este vârsta minimă de angajare în România?

În România o persoană poate să lucreze de la vârsta de
16 ani sau de la vârsta de 15 ani, dacă are acordul părinților.
Angajarea în muncă a tinerilor sub 15 ani este interzisă.
Tinerii sub 18 ani au dreptul să lucreze doar 6 ore/zi, 30 de
ore/săptămână și nu au voie să lucreze în locuri de muncă
grele sau periculoase.

Contractul individual de muncă este obligatoriu?

Pentru orice muncă remunerată (plătită) este obligatoriu
să aveţi un contract de muncă sau o altă formă contractuală,
respectiv contract de drepturi de autor sau contract de
prestări servicii.
30
 Contractul individual de muncă se încheie cu acordul
părților, în formă scrisă, în limba română. Angajatorul este
obligat să vă dea un exemplar al contractului, semnat și
ștampilat de către firmă.

Ce este salariul?
Salariul este suma datorată de angajator pentru munca
prestată de dumneavoastră. Salariul nu poate fi mai mic
decât salariul minim brut pe țară stabilit prin hotărâre de
guvern, chiar dacă, prin contractul individual de muncă,
angajatorul se obligă să plătească hrana, cazarea sau alte
facilități (transport, telefon etc.). Salariul se plătește în lei,
cel puțin o dată pe lună, cash sau direct în cont. Angajatorul
este obligat să plătească contribuțiile de asigurări sociale
pentru angajații săi și să rețină din salariul dumneavoastră
sumele datorate de angajat pentru impozitul pe venit și
contribuțiile la asigurările sociale.
În momentul în care încheiaţi un contract de muncă sau
o altă formă de contract, trebuie să aveţi în vedere care este
salariul NET, aceasta fiind suma de bani pe care o veți primi
efectiv în mână.

Care este timpul de muncă și de odihnă?

• Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi, 40
de ore pe săptămână.
• Durata maximă a timpului de lucru nu poate depăși 48
de ore/săptămână.
• Zilele de sărbătoare legală sunt zile libere prin lege şi nu
se consideră a fi zile de concediu.
• Zilele libere săptămânale sunt, de regulă, sâmbăta şi
duminica.
• Efectuarea concediului de odihnă este obligatorie iar
durata minimă a acestuia este de 20 zile lucrătoare/an.
31
Ce alte forme legale de angajare în muncă există?
• În România puteți lucra ca zilier, timp de 90 zile/an, în
anumite domenii de activitate, fără contract de muncă și
fără autorizație de muncă.
• De asemenea, puteți desfășura o activitate prin cedarea
drepturilor de autor sau puteți presta anumite activități
în baza unui contract de prestări servicii.
Aceste forme de activitate nu vă permit să obţineţi sau
să vă prelungiți viza/permisul de ședere în scop de muncă,
pentru că nu reprezintă contracte individuale de muncă.

SERVICIILE DE SĂNĂTATE

Ce sunt asigurările de sănătate?

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul
sistem de finanţare a sănătăţii populaţiei, care asigură accesul
la un pachet de servicii medicale de bază pentru asiguraţi.

De ce aveți nevoie de asigurări de sănătate?

• Aveţi nevoie de asigurări de sănătate pentru a beneficia
de servicii gratuite de îngrijire medicală de bază şi
preventive.

Potrivit legii, toţi cetăţenii străini cu drept de şedere în

România au obligaţia de a plăti asigurările de sănătate.

• Dacă ați plătit asigurări de sănătate în altă ţară, trebuie

să ştiţi că acestea nu înlocuiesc asigurările de sănătate
din România, iar spitalele și clinicile româneşti nu
acceptă asigurările încheiate în străinătate.

Cine trebuie să plătească asigurarea socială de sănătate?

• Cetăţenii străini cu şedere temporară sau rezidenţi pe
32
 termen lung în România au obligaţia de a plăti
asigurările de sănătate la fel ca şi cetăţenii români şi,
odată ce obţin calitatea de asigurat, beneficiază de
acelaşi pachet de servicii medicale.
• Cetăţenii străini au obligaţia să-şi plătească asigurarea
de sănătate, din momentul obţinerii primului permis de
şedere, pentru toate perioadele în care deţin un drept de
şedere în România. Asigurarea se plăteşte lunar, iar
valoarea acesteia depinde de nivelul veniturilor
impozabile pe care le obţine persoana.
Plata asigurării de sănătate este obligatorie şi pentru
perioadele în care nu sunteţi în ţară, dacă în această
perioadă aveţi un document de şedere valabil în România.
Cum se plătesc asigurările de sănătate?
• Dacă sunteţi salariat, toate aceste contribuţii vor fi
plătite automat de către angajator, angajatul neavând
obligaţia de a face aceste plăţi personal.
• Dacă realizaţi venituri din alte activităţi, aveţi obligaţia
de a plăti personal asigurările de sănătate. Pentru aceasta,
trebuie să prezentaţi casei de asigurări documentele care
dovedesc veniturile realizate, pentru a vi se calcula
corespunzător contribuţia la asigurările de sănătate.
• Dacă sunteţi persoană fără venituri, aveţi obligaţia să
plătiţi asigurarea de sănătate, reprezentând 5,5% din
salariul minim pe economie. Pentru obţinerea primului
permis de şedere (până la momentul la care primiţi un
CNP), trebuie să faceţi dovada că sunteţi asigurat
medical.4
4 Întrucât legislaţia se afla în curs de modificare în perioada redactării
prezentului material, vă rugăm să vă adresaţi Inspectoratului General
pentru Imigrări pentru a solicita informaţii cu privire la modalitatea
de obţinere a calităţii de asigurat medical.

33
Cine nu trebuie să plătească asigurarea socială de
sănătate?
Sunt asigurate automat şi nu trebuie să plătească
asigurarea de sănătate următoarele categorii de persoane
(indiferent dacă sunt cetăţeni români sau străini):
• Toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18-
26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă
nu realizează venituri din muncă;
• Persoanele cu handicap care nu realizează venituri din
muncă, pensie sau alte surse;
• Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de
sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă
nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte
resurse;
• Femeile însărcinate şi lăuzele (femei care au născut de
mai puţin de 2 luni), dacă nu au nici un venit sau au
venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară.
• Persoanele care se află în concediu pentru incapacitate
temporară de muncă, acordat în urma unui accident de
muncă sau a unei boli profesionale;
• Persoanele care se află în concediu pentru creşterea
copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul
copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil
a vârstei de 3 ani, sau se află în concediu şi indemnizaţie
pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă
între 3 şi 7 ani;
• Persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj;
• Persoanele care fac parte dintr-o familie care primeşte
ajutor social;
• Pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei;
• Persoanele care sunt private de libertate (penitenciar,
centru de luare în custodie publică);
• Victimele traficului de persoane, care sunt cazate în
centre special amenajate;
34
 • Persoanele coasigurate (părinţii sau soţul/soţia unei
persoane asigurate, în a cărei întreţinere se află).

Cum dovediţi că sunteţi asigurat?

• Dovada calităţii de asigurat se face cu adeverinţa de
asigurat eliberată de Casa de asigurări de sănătate sau, dacă
sunteţi angajat, cu adeverinţa eliberată de angajator.
• Persoanele care au calitatea de asigurat fără plata
contribuţiei primesc un carnet sau o adeverinţă de
asigurat fără plata contribuţiei, care se eliberează de
casa de asigurări de sănătate în urma prezentării
documentelor care dovedesc că persoana se încadrează
într-una din categoriile de mai sus.

Ce se întâmplă dacă nu aveți asigurare medicală?

• Fără asigurare medicală nu aveți acces la servicii gratuite
de îngrijire medicală de bază și preventive.
• Dacă nu sunteţi asigurat şi aveţi probleme de sănătate
ce necesită îngrijiri medicale, trebuie să plătiţi integral
serviciile medicale şi spitalizarea.
IMPORTANT! În cazul în care nu plătiţi contribuţia
obligatorie puteţi să beneficiaţi de servicii medicale
gratuite numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi
al anumitor boli pentru care este necesară izolarea,
tratamentul şi internarea obligatorie.
De asemenea, persoanele neasigurate beneficiază
gratuit şi de monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuziei,
precum și de servicii de planificare familială, în cadrul unui
pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin lege.

ATENŢIE! Pentru persoanele neasigurate, serviciile

medicale în caz de urgenţă sunt gratuite pentru primele 3
zile, după care bolnavul suportă costurile tuturor
35
îngrijirilor medicale (inclusiv ale spitalizării şi
intervenţiilor chirurgicale necesare).
De asemenea, trebuie să luaţi în considerare faptul că doar
anumite probleme medicale sunt considerate a fi urgenţe.

• În lipsa asigurării de sănătate nu veţi putea să vă reînnoiţi

permisul de şedere, deoarece în momentul solicitării
prelungirii şederii vi se va cere dovada asigurării de
sănătate, la zi.

IMPORTANT! În cazul în care nu v-aţi plătit asigurarea

de sănătate, la momentul prelungirii permisului de şedere,
vi se va cere dovada asigurării la zi. Astfel, dacă în ultimii
5 ani nu aţi avut venituri impozabile şi nu aţi avut
asigurare, va trebui să vă plătiţi asigurarea doar pe
ultimele 6 luni.
Dacă în ultimii 5 ani aţi avut venituri impozabile (chiar
şi pentru o lună) sau v-aţi plătit asigurarea pentru o
anumită perioadă, va trebui să achitaţi toată contribuţia pe
perioadele în care nu aţi fost asigurat, în acest interval de
timp, plus penalizările şi majorările aferente.

Ce drepturi aveţi ca persoană asigurată?

Ca persoană asigurată aveţi următoarele drepturi:
• Să alegeţi de unde vreţi să primiţi servicii medicale,
precum şi casa de asigurări de sănătate la care doriţi să
vă asiguraţi;
• Să fiţi înscrişi pe lista unui medic de familie la alegere,
în măsura disponibilităţii locurilor;
• Să vă schimbaţi medicul de familie ales, numai dacă au
trecut cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele
acestuia;
• Să beneficiaţi de servicii medicale, medicamente,

36
 materiale sanitare şi dispozitive medicale gratuit sau
subvenţionat, conform legii;
• Să vi se returneze toate cheltuielile efectuate pe perioada
spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare şi
investigaţiile paraclinice;
• Să beneficiaţi de anumite controale medicale gratuite
sau subvenţionate;
• Să beneficiaţi de servicii de asistenţă medicală
preventivă, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
• Să beneficiaţi de servicii medicale cu sau fără spitalizare;
• Să beneficiaţi de tratament fizioterapeutic şi de
recuperare, de dispozitive medicale, de servicii de
îngrijire medicală la domiciliu;
• Să vi se garanteze confidenţialitatea privind datele, în
special în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul;
• Să fiţi informaţi cu privire la tratamentele medicale;
• Să beneficiaţi de concedii şi indemnizaţii de asigurări
sociale de sănătate.
IMPORTANT! Asiguraţii au dreptul la pachetul de bază
de servicii medicale de la data începerii plăţii contribuţiei
la fond. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare
încetează odată cu pierderea dreptului de şedere în
România.
ATENŢIE! Faptul că sunteți asigurat vă garantează
doar dreptul la pachetul de bază de servicii medicale
gratuite. Aceasta înseamnă că, în funcţie de caz, va trebui
să plătiți anumite servicii (analize medicale, medicamente,
vizite la medicul specialist etc.).
Ce obligaţii aveţi ca persoană asigurată?
Pentru a beneficia de drepturile de mai sus, aveţi
următoarele obligaţii:
• Să vă înscrieţi pe lista unui medic de familie;

37
• Să vă prezentaţi la controalele preventive solicitate și să
respectaţi tratamentul şi indicaţiile medicului;
• Să anunţaţi în termen de 15 zile medicul de familie şi
casa de asigurări asupra modificărilor datelor de
identitate;
• Să achitaţi contribuţia pentru asigurarea de sănătate şi
suma reprezentând coplata (dacă este cazul).

DREPTURI SOCIALE

1. Alocaţia de stat pentru copil

Cine are dreptul să obţină alocaţia de stat pentru copil?

Dacă sunteţi cetăţean străin sau apatrid şi aveţi un drept
de şedere în România, copiii dumneavoastră, indiferent de
cetăţenie, au dreptul să primească alocaţia de stat lunară,
dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
• Locuiesc împreună cu părinţii sau cu unul dintre părinţi
• Au vârsta mai mică de 18 ani, sau au împlinit 18 ani dar
sunt încă înscrişi la liceu sau la o şcoală profesională,
până la terminarea studiilor.
Tinerii care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie
de stat, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate,
dovedite cu certificat medical.
În cazul în care copilul dumneavoastră nu are un Cod
Numeric Personal - CNP (exemplu: nu are documente de
şedere, este solicitant de azil de mai puţin de 1 an şi cererea
nu a fost soluţionată etc.) puteţi solicita eliberarea acestuia
Inspectoratului General pentru Imigrări, motivând în
cerere faptul că CNP-ul va fi folosit în scopul solicitării
alocaţiei pentru copil.

38
 Care este cuantumul alocaţiei de stat lunare în 2014?
Suma pe care un copil o primeşte se modifică periodic.
Pentru 2014 aceasta este de:
• 200 lei, pentru copiii cu vârsta între 0 – 2 ani, respectiv
până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
• 42 lei, pentru copiii între 2 -18 ani, precum şi pentru
tinerii care au împlinit 18 ani, până la finalizarea
studiilor.
• 84 lei - pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18
ani, în cazul copilului cu handicap.

Unde se depune dosarul pentru alocația de stat pentru copii?

Alocația pentru copii se acordă în baza unei cereri,
însoțite de alte acte care atestă îndeplinirea condițiilor de
eligibilitate. Cererile se depun la Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului din cadrul primăriei
comunei, orașului, municipiului, respectiv sectoarelor
municipiului București pe raza căreia solicitantul își are
domiciliul sau reședința.
În cazul copiilor cetăţeni străini născuţi în străinătate
este necesară depunerea unei copii a certificatului de
naştere tradus în limba română.
2. Indemnizația de creștere a copilului

Indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă suma

de bani pe care o primesc persoanele care au un copil și care
au lucrat cu un contract de muncă înregistrat legal, pentru o
perioadă de minim 1 an înaintea nașterii copilului.

Cine poate beneficia de indemnizația de creștere a

copilului?
Concediul și indemnizația lunară de creștere a copilului
se acordă, la cerere, persoanelor care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
39
• sunt cetățeni străini cu domiciliul sau reședința pe
teritoriul României;
• locuiesc în România împreună cu copiii pentru care solicită
drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora;
• în ultimul an anterior datei naşterii copilului au realizat
timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi
independente sau venituri din activităţi agricole supuse
impozitului pe venit, pentru care au plătit asigurări sociale.

Care este cuantumul indemnizației de creștere a copilului?

Concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor se
acordă pentru fiecare dintre nașteri. Părinții pot alege între
un concediu pentru creșterea copilului:
• de până la un an (3 ani în cazul copilului cu handicap);
în acest caz cea mai mică valoare a indemnizației va fi
600 RON, iar cea mai mare poate fi de maxim 3400
RON (maxim 85% din media veniturilor obţinute pe
ultimul an de către părinte);
• de până la 2 ani, caz în care indemnizația va fi cuprinsă
între 600 de lei și maxim 1200 lei.
În cazul în care aveţi gemeni sau tripleţi, nivelul
indemnizaţiei se majorează cu 1,2 ISR5 (600 RON)
începând cu al doilea copil, astfel că pentru al doilea copil
veţi primi o sumă mai mare.

Unde se depune dosarul pentru indemnizația de creștere

a copilului?
Indemnizația se acordă pe bază de cerere, însoțită de alte
acte care atestă îndeplinirea condițiilor de eligibilitate.
Cererile se depun la Direcția Generală de Asistență Socială
și Protecția Copilului din cadrul primăriei comunei, orașului,
municipiului, respectiv sectoarelor municipiului București
pe raza căreia solicitantul își are domiciliul sau reședința.
5 ISR – indicatorul social de referinţă, egal cu 500 RON în 2014

40
 3. Dreptul la pensie în sistemul public

Cine are dreptul să se asigure în cadrul sistemului public

de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale?
Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi:
• cetăţenii străini, pe perioada în care au domiciliul sau
reşedinţa în România;
• cetăţenii străini care nu au domiciliul sau reşedinţa în
România, în condiţiile prevăzute de convențiile și
tratatele internaţionale la care România este parte.
Cine este obligat să se asigure în sistemul de pensii?
În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu,
prin efectul legii:
• persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă;
• persoanele care realizează venituri de natură
profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de
autor şi drepturi conexe, precum şi din
contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil;
• persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj;
• persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut
pe an calendaristic egal cu cel puţin de 4 ori salariul
mediu brut (în 2014, salariul mediu brut este de 2.298
lei) şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
• administratori sau manageri care au încheiat
contract de administrare ori de management;
• membri ai întreprinderii individuale şi
întreprinderii familiale;
• persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi
economice.
• alte persoane care realizează venituri din activităţi
profesionale.
Care sunt cotele de contribuție la asigurările sociale?
Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt stabilite
prin bugetul asigurărilor sociale de stat. Pentru 2014,
41
contribuţiile variază între 31,3% - 41,3% din salariu, în
funcţie de condiţiile de muncă.

Care sunt drepturile asiguraților în sistemul public de

pensii și asigurări sociale?
În sistemul public de asigurări sociale se acordă
următoarele categorii de prestații:
• pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia
anticipată parțial, pensia de invaliditate, pensia de urmaş.
• tratament balnear, pentru asiguraţi şi pensionari;
• bilete de odihnă pentru asiguraţi;
• ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului,
pensionarului sau unui membru de familie al acestuia.

Când am dreptul la pensie pentru limită de vârstă în

România?
Pentru a primi pensie pentru limită de vârstă trebuie să
îndepliniți, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind
vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare,
după caz. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani
pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de
cotizare pentru a putea beneficia de pensie este de 15 ani,
atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Care sunt statele cu care România a încheiat acorduri

bilaterale de protecție socială?
Statele cu care România a încheiat acorduri sunt: Armenia,
Belarus, Canada, Coreea de Sud, Federația Rusă, Israel,
Macedonia, Regatul Maroc, Republica Moldova, Turcia,
Ucraina. Aceasta înseamnă că, pentru cetățenii din aceste state,
la stabilirea perioadei de contribuție și a valorii pensiei se vor
lua în calcul contribuțiile din ambele țări (țara de origine și
România), în cazul în care persoana a lucrat în ambele ţări.
42
 4. Asigurările sociale pentru șomaj

Sistemul public al asigurărilor pentru șomaj reprezintă

o formă de protecție socială creată pentru a compensa lipsa
veniturilor lucrătorilor care își pierd locul de muncă și
îndeplinesc anumite condiții legale, pentru o perioadă
limitată de timp.

Cine poate beneficia de asigurările pentru șomaj?

Pot beneficia de asigurările sociale pentru șomaj
persoanele care își caută un loc de muncă și care:
• sunt cetăţeni străini care au fost încadraţi în muncă sau
au realizat venituri în România sau care au drept de
muncă pe teritoriul României, conform legii, dar ale
căror raporturi de muncă au încetat din motive
neimputabile lor;
• au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu
realizează venituri sau realizează venituri mai mici decât
valoarea indicatorului social de referinţă (500 RON).
• au încetat activitatea la locul de muncă din motive
medicale și, după ce și-au redobândit capacitatea de
muncă, nu au reușit să se încadreze în muncă;
• sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă
de minimum 16 ani, care, într-o perioadă de 60 de zile
de la absolvire, nu au reuşit să se încadreze în muncă
potrivit pregătirii profesionale;
• deși dispun de o hotărâre judecătorească definitivă de
reintegrare în muncă, nu mai pot lucra la angajatorul
anterior, din cauza încetării definitive a activităţii
acestuia.

Ce condiții trebuie să îndepliniți pentru a primi

indemnizația de șomaj?
Pentru a primi indemnizația de șomaj, trebuie să
îndepliniți simultan, toate condițiile de mai jos:
43
• să contribuiți la sistemul asigurărilor pentru șomaj
minimum 12 luni în ultimele 24 de luni anterioare datei
înregistrării cererii (cu excepţia absolvenţilor care au
finalizat studiile şi care, într-o perioadă de 60 de zile de
la absolvire, nu au reuşit să se încadreze în muncă
potrivit pregătirii profesionale);
• să nu realizați venituri sau să realizați venituri mai mici
decât valoarea indicatorului social de referință;
• să nu îndepliniți criteriile de pensionare;
• să fiți înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de
muncă în a cărei rază teritorială aveți domiciliul sau
reședința, dacă ați avut ultimul loc de muncă sau ați
realizat venituri în acea localitate.

Care sunt contribuțiile la asigurările sociale pentru șomaj?

Contribuţiile datorate la bugetul asigurărilor pentru
şomaj de către angajator și angajat sunt de 0,5% fiecare, din
venitul brut realizat lunar.

Care sunt drepturile asiguraților în sistemul public de

asigurări pentru șomaj?
Dacă ați contribuit la sistemul de asigurări pentru șomaj,
aveți dreptul la:
• indemnizație de șomaj
• servicii de informarea şi consiliere profesională;
• servicii de mediere a muncii;
• servicii de formare profesională;
• servicii de evaluare şi certificare a competenţelor
profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale;
• servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei
activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.

De unde puteți solicita indemnizația de șomaj?

Indemnizația de șomaj se solicită la agenția locală pentru
ocuparea forței de muncă sau la punctul de lucru în raza
44
 căruia persoana își are domiciliul sau, după caz, reședința,
dacă a avut ultimul loc de muncă sau a realizat venituri în
acea localitate.
Pentru datele de contact ale agențiilor locale accesați:
http://www.anofm.ro/site-uri-ajofm
Pentru București accesați: http://www.bucuresti.anofm.ro/.

Care sunt documentele necesare pentru a obține

indemnizația de șomaj?
Pentru a obține indemnizația pentru șomaj trebuie să
depuneți la Agenția locală pentru ocuparea forței de muncă
(AJOFM) următoarele documente:
• actul de identitate, în original;
• actele de studii și de calificare, în original și în copie;
• adeverința medicală din care să rezulte că sunteți sănătos
sau apt de muncă, ori că aveți anumite restricții medicale;
• acte eliberate de organele financiare teritoriale (ANAF), din
care să rezulte că nu realizați venituri sau că realizați venituri
mai mici decât valoarea indicatorului social de referință;
• declarația pe propria răspundere din care să rezulte că nu
aveți loc de muncă, nu realizați venituri sau realizați venituri
mai mici decât valoarea indicatorului social de referință;
• adeverință eliberată de angajatori și vizată de
inspectoratul teritorial de muncă (ITM), din care să
rezulte perioadele în care s-a prestat activitatea, precum
și data și motivul încetării raporturilor de muncă sau de
serviciu la ultimul angajator;
• adeverința eliberată de angajator potrivit art. 18 din HG
174/2002, din care rezultă după caz:
• dacă angajatorul are datorii la bugetul asigurărilor
pentru șomaj;
• perioada pentru care nu s-au plătit contribuțiile la
bugetul asigurărilor pentru șomaj și suma aferentă
acestei perioade;
• dacă angajatorul se regăsește în procedura de
45
 executare silită, reorganizare judiciară, faliment,
închidere operațională, dizolvare, lichidare,
administrare specială sau nu și-a achitat contribuțiile
datorită unor situații de forță majoră;
• adeverința de vechime pentru perioadele lucrate, în
original și copie.

Cum se calculează indemnizația de șomaj?

Indemnizația de șomaj este o sumă acordată lunar,
calculată în funcție de perioada de contribuție la asigurările
sociale pentru șomaj.
Ajutorul de șomaj este de 75% din valoarea indicatorului
social de referință, pentru persoanele care au contribuit la
asigurările sociale pentru șomaj cel puțin un an, la care se
mai poate adăuga o sumă, calculată în funcţie de durata
perioadei de contribuţie.

Cât timp se acordă indemnizația pentru șomaj?

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor, în funcţie de
perioada pentru care au contribuit pentru obţinerea
ajutorului de şomaj:
• 6 luni, pentru persoanele cu o perioadă de contribuție de
cel puțin un an;
• 9 luni, pentru persoanele cu o perioadă de contribuție de
cel puțin 5 ani;
• 12 luni, pentru persoanele cu o perioadă de contribuție
de cel puțin 10 ani.

Ce alte forme de asigurări de șomaj există?

În cazul în care luați un credit, banca vă poate solicita
să încheiați și o asigurare privată de șomaj, pentru a se
asigura că veți putea plăti rata pe perioadele în care nu aveți
un loc de muncă.
46
 ALTE DREPTURI

1. Locuire

Cum îmi găsesc o locuinţă în România?

Dacă sunteţi în căutarea unei locuinţe de închiriat sau de
cumpărat, puteţi accesa opţiunile disponibile verificând
secţiunile dedicate anunţurilor imobiliare de pe internet, din
ziare sau de la agenţiile imobiliare. De asemenea, puteţi
solicita sprijinul comunităţilor de străini sau al ONG-urilor,
care oferă asistenţă şi servicii cetăţenilor străini.

Cum se închiriază locuinţele în România?

• În majoritatea cazurilor, preţul chiriei nu include şi suma
datorată consumului lunar de apă, electricitate, precum
şi alte servicii. Valoarea acestora diferă în funcţie de
sezon, astfel încât trebuie să luaţi în calcul plata unor
sume mai mari pe perioada iernii.
• Proprietarul are obligaţia de a încheia cu dumneavoastră
un contract de închiriere înregistrat la ANAF, pentru care
va trebui să plătească un impozit, calculat ca procent
(16%) din suma percepută pentru chirie. Mulţi
proprietari refuză înregistrarea contractelor sau percep
chiriaşilor o sumă în plus pentru înregistrarea
contractului, însă acest lucru nu este legal. De asemenea,
în unele cazuri proprietarii opresc o garanție egală cu o
chirie lunară, pe care ar trebui să v-o returneze în
momentul în care părăsiți respectiva locuință.
• În cazul în care nu aveţi un contract de închiriere, este
recomandat să aveţi totuşi o dovadă a şederii la o adresă,
caz în care puteţi încheia cu proprietarul un contract de
comodat sau de luare în spaţiu.

Cum fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit?

47
 În vederea prelungirii dreptului de şedere pe teritoriul
României, prin eliberarea unui nou permis de şedere, va
trebui să faceţi dovada că deţineţi un spaţiu de locuit. Astfel,
va trebui să prezentaţi unul dintre următoarele documente,
valabile la data depunerii dosarului:
• Contractul de închiriere între dumneavoastră şi
proprietar, înregistrat la ANAF. În cazul în care
contractul nu este ştampilat de ANAF, acesta nu va fi
luat în considerare.
• Contractul de comodat sau declaraţie de luare în spaţiu,
încheiate între dumneavoastră şi proprietarul imobilului,
autentificate de un notar public.

Cum trebuie să procedez în cazul schimbării adresei?

În cazul schimbării adresei de pe permisul de şedere,
aveţi obligaţia de a declara această modificare cât mai
repede la Inspectoratul General pentru Imigrări, care vă va
solicita schimbarea permisului de şedere, pe care să fie
scrisă noua adresă.
În acest caz va trebui să depuneţi un nou dosar de
prelungire a dreptului de şedere, având obligaţia de a
prezenta toate documentele solicitate şi de a plăti taxa pentru
eliberarea noului permis de şedere.
În cazul în care nu declaraţi schimbarea adresei, este
posibil să primiţi o amendă, după care vi se va impune
schimbarea permisului de şedere.

2. Finanţe

Cum pot deschide cetăţenii străini un cont bancar în

România?
Ca cetăţean străin, aveţi dreptul de a deschide un cont
curent sau un cont de economii la orice bancă comercială
din România, cu condiţia de a avea un drept de şedere
48
 valabil, respectiv un permis de şedere. La momentul
deschiderii contului, este posibil să vi se solicite şi
paşaportul naţional, însă contractul cu banca este acelaşi ca
şi în cazul cetăţenilor români.

Cum pot lua un credit pentru achiziţionarea de bunuri

sau imobile?
Ca cetăţean străin puteţi solicita acordarea unui credit
bancar în vederea achiziţionării unor bunuri (imobile,
terenuri, autovehicule) pe teritoriul României. Banca va
analiza dosarul dumneavoastră şi, în funcţie de istoricul
şederii pe teritoriul ţării, salariul pe care îl aveţi la momentul
respectiv şi stabilitatea locului de muncă, precum şi de
valoarea creditului solicitat, vă va oferi un răspuns pozitiv
sau negativ.

Ce taxe şi impozite trebuie să plătesc pe teritoriul

României?
Cetăţenii străini se supun aceloraşi reglementări pentru
plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor către bugetul de
stat, ca şi cetăţenii români.
• Orice venituri realizate pe teritoriul României sunt
supuse impozitării, respectiv: venituri din muncă şi afaceri
(contract de muncă, contract de prestări servicii, PFA,
impozit pe profit etc.), închirieri imobile etc.
• Dacă sunteţi proprietarul unui imobil sau unui
autoturism, va trebui să plătiţi un impozit anual, calculat de
către ANAF.

3. Permise de conducere
Orice cetăţean străin cu un drept de şedere în România,
are dreptul de a conduce autovehicule, dacă deţine un
permis de conducere românesc sau un permis de conducere
internaţional.

49
Cum pot să conduc un autovehicul în România, dacă am
un permis de conducere eliberat într-un alt stat?
Ca cetăţean străin trebuie să vă asiguraţi că permisul de
conducere pe care îl deţineţi vă dă dreptul de a conduce
autovehicule pe teritoriul României.
Aveţi dreptul de a utiliza permisul de conducere pe
teritoriul României dacă acesta este valabil şi este:
• permis de conducere internaţional – pe care îl puteţi
folosi numai până în momentul în care obţineţi un
permis de şedere în România, dar nu mai mult de 90 de
zile de la momentul intrării în ţară.
• permis de conducere românesc.

Cum pot obţine un permis de conducere românesc?

În cazul în care aveţi un permis de şedere în România,
aveţi obligaţia de a deţine un permis de conducere românesc,
aceasta fiind o condiţie pentru a putea conduce autovehicule
în România.
În cazul în care aveţi un permis de conducere naţional,
emis într-un stat din afara U.E. aveţi două opţiuni pentru
obţinerea unui permis de conducere românesc:
• Preschimbarea permisului de conducere naţional, fără
obligativitatea susţinerii examenului de conducere (dacă
ţara care v-a eliberat permisul este pe lista statelor pentru
care se acceptă preschimbarea permiselor de conducere).
Exemple: statele UE, Egipt, Iordania, Siria, Liban,
Turcia, China, Nigeria, Republica Moldova, Pakistan,
Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Iran etc.
• Să faceţi şcoala de şoferi şi să susţineţi examenul de
verificare (probă teoretică şi practică), în aceleaşi
condiţii ca şi o persoană care nu deţine permis de
conducere (dacă ţara care v-a eliberat permisul de
conducere naţional nu se află pe lista statelor pentru care
este posibilă preschimbarea permiselor)
Ex: Palestina, India etc.
50
 IMPORTANT: Cetățenii străini care trebuie să susţină
examenul de verificare pentru obţinerea unui permis de
conducere românesc îşi pot alege o şcoală de şoferi
acreditată care face instructajul şi în limba engleză.
Examenul teoretic poate fi susţinut şi într-una din limbile
de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană),
însă examenul practic va fi susţinut obligatoriu în limba
română. Permisul de conducere se eliberează la câteva zile
după promovarea examenului.

OBȚINEREA CETĂȚENIEI ROMÂNE

Ce este cetăţenia română?

Cetăţenia română este legătura unei persoane cu statul
român, prin care persoana primește protecție din partea
statului. Astfel, cetăţeanul român trăieşte, munceşte,
studiază, votează etc., în conformitate cu legile statului
român, beneficiind de protecţie din partea lui atunci când
are nevoie.

Cum se obţine cetăţenia română?

După obţinerea permisului de şedere pe termen lung,
puteţi să cereţi acordarea cetăţeniei române, acesta fiind
ultimul pas în vederea integrării dumneavoastră în
societatea românească.
Orice străin care solicită acordarea cetăţeniei române
trebuie să îndeplinească o serie de condiţii privind:
• perioada de şedere legală în România (cel puţin 8 ani
de şedere legală sau, dacă sunteţi căsătorit cu un
cetăţean român, cel puţin 5 ani de la data căsătoriei);
• vârsta (cel puţin 18 ani);
• mijloacele de întreţinere (să vă puteţi întreţine în
România);
51
• locuinţa (să aveţi o locuinţă);
• comportamentul bun şi loial faţă de statul român (să
nu fi încălcat legile statului român şi să nu fi pus în
pericol siguranţa naţională);
• cunoştinţele necesare de limba română, Constituţia
României, istoria, geografia, cultura şi civilizaţia
României.

Unde depun cererea pentru obținerea cetățeniei

române?
Pentru a obţine cetăţenia română, trebuie să depuneţi
la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie o cerere, însoţită
de toate documentele care dovedesc îndeplinirea
condiţiilor prevăzute de lege.
Dacă se constată că îndepliniţi condiţiile prevăzute de
lege, veţi fi invitat să susţineţi un interviu în faţa unei
comisii speciale, pentru a vi se testa cunoştinţele de limba
română, Constituţie, istorie, geografie, cultură şi
civilizaţie.
Dacă promovaţi interviul, atunci veţi fi chemat să
depuneţi jurământul de credinţă. Veţi obţine cetăţenia
română de la data depunerii jurământului de credinţă.

Străinii nu pot obţine cetăţenia română prin

căsătorie. Aceasta înseamnă că străinul căsătorit cu
cetăţean român îşi păstrează propria cetăţenie.

Legislația română permite dubla cetățenie, ceea ce

înseamnă că, la dobândirea cetățeniei române, vă puteţi
păstra și cetățenia statului din care proveniţi, dacă acest
lucru este permis şi de legislaţia statului dumneavoastră
de origine.

52
 Ce drepturi aveţi ca cetăţean român?
După obţinerea cetăţeniei române, veţi beneficia de
toate drepturile fundamentale prevăzute de Constituție și
legi – printre care şi dreptul de a alege și de a fi ales în
organele reprezentative (Parlament, primărie etc.), dreptul
de a fi angajat în orice funcție publică dacă îndepliniţi
condițiile cerute de legile naționale, dreptul de a nu fi
extrădat sau expulzat din România, dreptul de a fi protejat
diplomatic atunci când vă aflaţi în străinătate etc. – în
acelaşi timp, având datoria de a îndeplini toate obligațiile
stabilite prin Constituție și legile țării.

Ce obligații aveți ca cetățean român?

Cetăţenii români au următoarele obligaţii
fundamentale:
• fidelitatea faţă de ţară;
• apărarea ţării;
• plata contribuţiilor financiare (a taxelor şi impozitelor);
• exercitarea drepturilor şi a libertăţilor cu bună
credinţă, astfel încât să nu fie afectate drepturile
celorlalţi.

Pentru orice alte detalii, vă rugam să vizitați pagina de

web a Inspectoratului General pentru Imigrări:
http://ori.mai.gov.ro/, paginile de web ale instituțiilor
publice din domeniul de interes sau pagina de web
www.formigrants.ro.
53