Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Specializarea: Administraţie publică

Caiet de practică
Primăria comunei Săbăoani
Anul: II Județul Neamț
Perioada de desfășurare:
18-28 iunie 2012

Cuprins

1. Prezentarea generală a stagiului de practică

2. Organizarea și funcționarea Primăriei comunei Săbăoani
2.1. Scurt istoric
2.2. Locul primăriei în sistemul administrației publice
2.3. Obiect de activitate
2.4. Organigrama primăriei
2.5. Relațiile funcționale interne și externe
-2012-
 2.5.1. Relațiile Primăriei cu organismele financiare bancare.
2.5.2. Relațiile Primăriei cu alte instituții
2.5.3. Fluxuri informaționale interne
2.5.4. Relațiile dintre autoritățile publice centrale și autoritățile publice
locale
2.5.5. Fluxuri informaționale privind relațiile externe
3. Cariera funcționarilor publici
4. Procesul decizional în cadrul instituției publice
5. Elaborarea, adoptarea și emiterea actelor adiministrative în cadrul
primăriei
6. Concluzii

1. Prezentarea generală a stagiului de practică

Prin cerere adresată primăriei Săbăoani şi aprobată de d-na Primar am solicitat efectuarea
stagiului de practică în cadrul primăriei pentru a-mi completa cunoştinţele teoretice obţinute la
cursuri. Astfel în perioada 18 iunie - 28 iunie 2012 mi-am desfăşurat stagiul de practică în cadrul
Primăriei Săbăoani, Compartiment Asistență socială și Registru Agricol. În această
perioadă:
- am studiat legislaţia privitoare la funcţionarea instituţiei (Legea 215/2001);
- am studiat legislaţia privitoare la statutul funcţionarilor publici (legea 188/1999 modificată prin
O.U.G. nr. 125/2008 publicată în MOF nr. 694 din 13/10/20008, O.U.G. nr. 229/2008 publicată în
MOF nr. 3 din 05/01/2009 şi O.U.G. nr.3/2009 publicată în MOF nr. 84 din 11/02/2009);
- am studiat Regulamentul de organizare și funcţionare a Consiliului Local al comunei Săbăoani
şi Regulamentul de ordine interioară;
- mi s-a prezentat activitatea fiecărui compartiment al primăriei;
- am numerotat noile registre agricole;
- am completat noile registre agricole pe anii 2010-2014 cu informațiile din vechile registre din
anii 2007-2011;
- am asistat la anchete sociale;
- am participat la legarea și numerotarea dosarelor pentru a fi arhivate, atât în cadrul
compartimentului de asistență socială , cât și în cel al registrului agricol;
- am putut observa activitatea de zi cu zi a fiecărui compartiment în parte.
JUDEȚUL NEAMŢ
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SĂBĂOANI

Denumirea serviciului social: Informare economică, socială, juridică, consiliere,

suport şi asistenţă pentru copiii şi familiile aflate în dificultate.

Prin hotărârea Consiliului Local nr. 68/2008 s-a aprobat înfiinţarea Serviciului Public de
Asistență Socială în cadrul Primăriei com. Săbăoani.
Serviciul Public de Asistență Socială desfășoară activități în următoarele domenii:
a) Identificarea nevoilor urgente în teritoriu.
Persoanele aflate în situaţii de dificultate (sărăcie, marginalizare) au nevoie de un loc
unde nevoile lor să fie înţelese şi ascultate.
Problemele persoanelor sunt multiple. Ele pot fi de natură materială, afectivă, social
medicală şi pot fi clasificate în:
- nevoi strict materiale (lipsa unui loc de muncă, lipsa banilor, lipsa alimentelor necesare
supravieţuirii, lipsa unei locuinţe, lipsa îmbrăcămintei, lipsa informaţiilor cu privire la drepturile
ce le au prin lege, etc.)
- nevoi materiale combinate cu nevoi afective (lipsa oportunităţilor de angajare, lipsa
apartenenţei la un grup, disfuncţii familiale: mame singure, taţi singuri, copii crescuţi de
bunici,etc) .
- nevoile persoanelor vârstnice care necesită asistenţă socială în vederea menţinerii
autonomiei persoanei vârstnice, persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici şi prevenirii
agravării situaţiei de dependenţă;
b)Primirea, ascultarea orientarea şi consilierea persoanelor în dificultate în acord cu
nevoile lor.
- Identifică şi întocmeşte evidenţa persoanelor aflate în nevoie;
- Consiliază şi informează asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor
sociale ale persoanelor vulnerabile în faţa necesităţilor vieţii cotidiene;
- Evaluează situaţia persoanelor identificate pe baza grilei naţionale de evaluare a
nevoilor persoanelor care necesită asistenţă socială şi stabileşte planul de servicii sociale în
vederea menţinerii autonomiei persoanei şi prevenirii agravării situaţiei de independenţă;
- Stabileşte măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză;
- Dezvoltă programe în parteneriat, cu furnizorii de servicii sociale, care pot fi persoane
fizice sau juridice, publice ori private, cu caracter comunitar în vederea sprijinirii persoanelor
aflate în situaţii de risc pentru prevenirea instituţionalizării şi redarea încrederii în forţele proprii;
prin intermediul acestor programe biroul, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale de
profil, furnizează servicii socio-medicale conform nevoilor individuale, după cum urmează:
In domeniul protectiei copilului :
- monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din localitate.
- identifica copii aflati in dificultate, elaboreaza documentatia pentru stabilirea masurilor speciale
de protectie a acestora si sustine in fata organelor competente masurile de protectie propuse.
- realizeaza si sprijina activitatea de prevenire a abandonului copilului.
- identifica, evalueaza si acorda sprijin familiilor cu multi copii in intretinere.
- asigura si urmareste aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului de alcool si
droguri, precum si a comportamentului delincvent.
- colaboreaza cu serviciile publice descentralizate in vederea stabilirii masurilor pentru
imbunatatirea acestei activitati.
- realizeaza parteneriate si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si cu reprezentantii
societatii civile in vederea dezvoltarii si sustinerii masurilor de protectie a copiilor.
- asigura realizarea activitatii in domeniul asistentei sociale,in conformitate cu responsabilitatile
ce ii revin, stabilite de legislatia in vigoare.
In domeniul protectiei persoanelor adulte :
-evalueaza situatia socio-economica a persoanei, identifica nevoile si resursele acesteia;
-elaboreaza planurile individualizate privind masuri de asistenta sociala pentru prevenirea sau
combaterea situatiilor de risc social;
-organizeaza acordarea drepturilor de asistenta sociala si asigura gratuit consultanta de
specialitate in domeniu;
-evalueaza si monitorizeaza aplicarea masurilor de asistenta sociala de care beneficiaza persoana;
-asigura prevenirea si combaterea situatiilor care implica risc crescut de marginalizare si
excludere sociala, cu prioritate a situatiilor de urgenta.
-asigura relationarea cu diverse servicii publice sau alte institutii cu responsabilitati in domeniul
protectiei sociale;
-realizeaza evidenta beneficiarilor de masuri de asistenta sociala ;
-asigura sprijin pentru persoanele varstnice, sau persoanele cu handicap prin realizarea unei
retele eficiente de asistenti personali si ingrijitori la domiciliu pentru acestia ;
-asigura accesul neingradit al persoanei cu handicap ;
-asigura realizarea activitatilor de asistenta sociala, in conformitate cu responsabilitatile ce ii
revin, stabilita de legislatia in vigoare.
In domeniul aplicarii venitului minim garantat – Legea 416 / 2001 :
- primeste si inregistreaza cererile potrivit acestei legi ;
- efectueaza ancheta sociala si raspunde de exactitatea datelor ;
- intocmeste fisa de calcul si propune spre aprobare suma ce ii revine ;
- asigura la zi evidenta beneficiarilor si intocmeste situatiile cerute de alte institutii.
- intocmeste statul de plata si il prezinta spre aprobare.

In domeniul finantarii asistentei sociale :

- pregateste documentatia necesara in vederea stabilirii dreptului la prestatiile si serviciile de
asistenta sociala ;
- comunica Agentiei Judetene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială si altor institutii, numarul de
beneficiari de asistenta sociala si sumele cheltuite cu aceasta destinatie, potrivit prevederilor
legislatiei in vigoare, precum si altor autoritati centrale cu competenta in implementarea
strategiei din domeniul asistentei sociale.
Categoria de beneficiari pentru care se acorda prestatii sociale in cadrul SPAS;
-persoane/familii beneficiare de ajutor social ;
-familii care beneficiaza de alocatii de stat pentru copii, alocatii nou-nascuti , indemnizatii si
stimulente crestere copil;
-persoane cu handicap.
-persoane care beneficiaza de subventii la incalzirea locuintei cu lemne sau gaze naturale;
-familii/persoane care beneficiaza de ajutoare urgenta datorate calamitatilor naturale,
incendiilor,starii de sanatate.
c) Stimularea, responsabilizarea, recunoaşterea şi susţinerea drepturilor persoanelor
aflate în dificultate .
 - Acordarea de consiliere, consultanta si suport (material, financiar şi spiritual) familiilor
aflate in dificultate pentru a depasi situatia de criza
- Strângerea de date cu privire la problemele cu care se confrunta familiile si persoanele
aflate in dificultate
d) Favorizarea unui model de solidaritate între persoanele din comunitate prin
organizarea de cursuri de formare pentru adulţii aflaţi în dificultate.
- Prin participarea la grupurile de suport realizate persoanele aflate in dificultate
dobandesc un sentiment de apartenenta la un grup si dobandesc abilitati si cunostinte care le
ajuta sa depaseasca situatia de criza.
- Activitati de formare si instruire a personalului si voluntarilor
e) Realizarea de legături solide, de colaborare atât între reţele interne cât şi în reţeaua
internaţională.
- Realizarea de parteneriate cu institutiile de stat si private.
SERVICII ACORDATE:
Furnizarea serviciilor sociale se realizeaza la solicitarea si cu participarea
beneficiarului, cu acordul formal al acestuia sau al reprezentantului sau legal. Toate deciziile sunt
luate de comun acord cu beneficiarii ce sunt consultaţi în permanenţă asupra obiectivelor precum
si asupra termenelor de realizare a acestora devenind participanti activi la procesul de schimbare
a propriei situaţii sociale.

Serviciile de asistenta sociala sunt coordonate de Secretarul comunei Săbăoani.

Calitatea serviciilor acordate este controlata de Agenţia judeţeană pentru Plăţii şi Insecţie Socială
Neamţ .
Serviciul Public de Asistenta Sociala utilizeaza un set de indicatori de performanta
prin intermediul carora se compara cu alti furnizori de servicii similare :
Semestrial/ anual, in cadrul Serviciului se face o autoevaluare interna a activitatii, care se
concretizeaza intr-un raport de activitate.
Metodologii de lucru utilizate:
- Interviul
-Convorbirea telefonică
- Ancheta sociala
-Întrevederea
-Documentarea
-Observaţia
-Chestionarul
-Analiza documentelor personale
-Consilierea
-Sedintele de informare
-Analiza datelor statistice
3. Durata în timp estimată:
nedeterminata
4. Data de la care funcţionează serviciul social:
1 august 2008
5. Sediul de la care se organizează furnizarea serviciului social:
Primăria comunei Săbăoani
6. Aria de desfăşurare a activităţii:
Regiunea comunei Săbăoani
7. Categoria de persoane beneficiare (precizaţi numărul de beneficiari şi caracteristicile socio-
economice ale acestora):
 Beneficiarii directi sunt persoanele sau familiile defavorizate aflate in situatii de
dificultate cum ar fi: lipsa unui loc de muncă, lipsa banilor, lipsa alimentelor necesare
supravieţuirii, lipsa unei locuinţe, lipsa îmbrăcămintei, lipsa oportunităţilor de angajare, lipsa
apartenenţei la un grup, disfuncţii familiale: mame singure, taţi singuri, lipsa aprecierii celorlalţi,
sentimentul de inutilitate, disfuncţii familiale: copii crescuţi de bunici, persoane cu diferite grade
de invaliditate, varstnici care nu se pot deplasa etc. Precizam ca in selectia acestora nu exista
nici o discriminare legata de apartenenta religioasa, etnica sau sex, varsta etc.
Beneficiarii indirecti sunt membrii familiei extinse.
8. Modalitatea de selectare a beneficiarilor:
Beneficiarii sunt selectati tinand cont de gradul de incadrare intr-una dintre categoriile socio-
economice enumerate la pct. 7
Modalitatea de selectie: in urma realizarii unei anchete sociale conform legislatiei in vigoare se
completeaza un acord impreuna cu beneficiarul in care sunt stabilite drepturile si obligatiile
ambelor parti.
La selectionarea beneficiarilor răspundem tuturor solicitarilor persoanle ale beneficiarilor directi
sau indirecti, in masura posibilitatilor.
9. Modalităţile de implicare a beneficiarilor în activităţile desfăşurate:
- popularizarea serviciului;
- evaluarea serviciilor oferite;
- activitati de voluntariat.
10. Modalităţile de control periodic al calităţii serviciului:
- chestionare aplicate beneficiarilor si voluntarilor,
- controale periodice efectuate de autoritatile publice locale.
Se efectueaza monitorizarea si controlul procesului de prestare a serviciilor utilizand baze de
date si metode statistice. Acestea din urma ajuta la controlul proceselor si la analiza eficacitatii
serviciilor.
Pentru analiza gradului de multumire a beneficiarilor folosim chestionare de evaluare
special concepute in acest scop, centralizatoare, Cutia cu idei/Condica de sugestii si reclamatii,
intalniri periodice, audiente acordate ce conducere saptamanal.
11. Modalităţile periodice de control al gradului de satisfacţie a beneficiarilor:
- chestionare periodice aplicate beneficiarilor;
- condica de sugestii si reclamaţii;
- audiente acordate de conducerea unităţii.
12. Resursele umane pentru realizarea serviciului social:
Studii Superioare studii medii
Personal angajat prin contract individual de muncă –
Asistent social
Funcţionari publici 3
Personal remunerat sub alte forme
Voluntari 5
Total 8

13. Costurile serviciului

costuri estimate anual Din care administrative

14. Resurse financiare pentru susţinerea serviciului

 Din fondurile proprii
Altele (Valoarea estimata a muncii voluntarilor)

15. Date tehnice referitoare la unitatea de asistenţă socială prin care se acordă serviciul:
Serviciul funcţionează în cadrul administraţiei publice locale şi are sediul la Primăria Comunei
Săbăoani.
În cazul persoanelor care beneficază de îngrijire la domiciliul acestora:
- frecvenţa intervenţiilor, numărul de vizite/săptămână:
- posibilităţi ale persoanei asistate de comunicare cu alte persoane asistate sau cu familia:
- posibilităţi ale persoanei asistate de comunicare cu unitatea de asistenţă socială;
- operativitatea intervenţiei.
16. Rezultatele preconizate ale activităţii SPAS:
-cresterea profesionalismului resurselor umane din sistem;
-responsabilizarea comunitatii in abordarea problematicii sociale;
- creşterea calităţii vieţii persoanelor si familiilor defavorizate aflate in dificultate.
-scaderea numarului de persoane/ familii dependente de serviciile sociale,
-scaderea ratei de abandon scolar ;
-integrarea in comunitate a beneficiarilor;
-scaderea numarului copiilor institutionalizati;
-control intarit al alocarii si utilizarii fondurilor in sistem.
17. Efectele benefice ale activităţilor la nivelul comunităţii:
Efectul benefic al activităţii la nivelul comunităţii il constituie schimbarea mentalitatii
comunitatii cu privire la persoanele vulnerabile avand drept scop prevenirea marginalizarii si
excluziunii sociale in scopul cresterii calitatii vietii.
In vederea implementarii politicilor si strategiilor in domeniu si in scopul furnizarii serviciilor
sociale catre categoriile de beneficiari prevazuti de lege se asigura resursele umane, materiale si
financiare necesare.
a. Modalităţile de informare a comunităţii privind activităţile şi rezultatele acestora:
- rapoarte anuale;
- comunicate de presa;
- materiale informative;
- rapoarte de activitate;
- informatii suplimentare oferite la cerere.

b. Alte comentarii privind activitatea desfăşurată.

18. Date de contact pentru persoana desemnată să ofere informaţii suplimentare:

 Compartiment registru agricol

Competențe:
- Completarea și ținerea la zi a registrului agricol: componența familiei pe străzi, terenurile
gospdăriei, modul de utilizare a terenului și a suprafeței cultivate, pomi fructiferi, efectivele de
animale și mișcarea lor în cursul anului, utilaje și mijloace de transport, construcțiile gospodăriei
După completare:
- înregistrarea titlurilor de proprietate emise pentru cetățeni;
- înregistrări și mențiuni la contracte de vănzare – cumpărare;
- înregistrarea sentințelor civile și a contractelor de partaj succesoral după debaterea moștenirilor;
- acțiuni de constatare pentru casele construite fără autorizație de construcție;
- eliberare de certificat de producător agricol;
- eliberarea de adeverințe de stare materială pentru racordarea de apă;
Sunt eliberate acte precum:
- adeverințe pentru subvențiile agricole;
- pentru înființarea de societăți;
- pentru schimbarea domiciliului și a actelor de identitate;
- pentru dezbateri succesorale;
- pentru documentații cadastrale (certificate de atestare a proprietății pentru documente
cadastrale).

2. Organizarea și funcționarea Primăriei comunei

Săbăoani
2.1. Scurt istoric

Comuna Săbăoani este cea mai mare şi una din cele mai vechi aşezări rurale din judeţul
Neamţ. Este aşezată în zona central-estică a judeţului Neamţ, fiind concentrată la vest de
intersecţia drumului european E 85 (DN2) cu drumul naţional DN28, la 12 Kilometri distanţa de
municipiul Roman şi 62 Kilometri distanţa de municipiul Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului Neamţ.
Comuna Săbăoani are în componenţa sa două sate : Săbăoani şi Traian.

Populaţia : După ultimul recensământ din martie 2002 , Comuna Săbăoani avea o
populație stabilă de 11288 locuitori.

Legenda formării comunei Săbăoani o regăsim în paginile unui manuscris ”Cronica de la

Săbăoani”, monografie realizată de către Petre Sescu (Pădurarul).

Aşa cum se arată în această lucrare, comuna Săbăoani de astăzi s-a format din vechiul sat
Berindeşti, situat ,,pe coama dealului de unde înbrăţişai cu privirea şi cuprindeai cu ochiul liber
întreaga vale a Siretului, cu câmpiile ei mănoase…”. Numele satului, arată autorul, provine de la
cuvântul turcesc „berindei”, dat de turci pârâiaşelor ce brăzdau acest ţinut.

Satul Berindeşti a fost prădat deseori de armatele turceşti şi tătărăşti, casele erau arse la
intervale scurte de timp, iar oamenii obligaţi să fugă în păduri din calea cotropitorilor. În urma
acestor invazii, locuitorii satului Berindeşti s-au hotărât să se retragă de pe coasta dealului în
pădurea din apropiere, spre apus la 2 km depărtare. Au lăsat casele pustii în plin câmp, cu biserica
în mijlocul satului, părăsind aceste locuri devenite periculoase. Şi astăzi locuitorii comunei
Săbăoani numesc locul unde a fost vechea vatra a satului, Berindeşti, iar locul din centrul satului
unde odinioară a fost biserica de piatră, i se spune astăzi „Miseşke”.

Treptat, oamenii care s-au aşezat pe actuala vatră a satului Săbăoani au tăiat copacii fostei
păduri. Acest proces a condus la înălţarea unui val înalt de pământ în jurul satului, un val ingenios,
asemănător unei fortificaţii care a apărat aşezarea de jur imprejur. În spatele acestor „tranşee” și-au
găsit refugiul în timpuri de răstrişte locuitorii Săbăoaniului. După încetarea invaziilor faima
acestui val de pământ a decăzut, fiind folosit doar ca şi „gard de ţarnă”, despărţind vatra satului de
imensul câmp dimprejur.

Se pare că primul locuitor care a părăsit Berindeştiul şi s-a aşezat in mijlocul pădurii
amintite se numea Szabo Ioan Martin. „Când a intrat Szabo aici în pădure şi-a construit o casa pe o
vâlcea, unde era o baltă, sursă de apă necesară acelor vremuri, pe locul unde se află casa lui Sebi
Ioan (Chitanţă) unde a locuit Nicluş Niţă în grădina lui Ghearghiş Peter, astăzi strada Muncii,...”.
Aici a fost construită prima casă în pădure de către Szabo Ioan Martin, de la care provine și
numele satului Săbăoani.

Data stabilirii lui Szabo şi a tovarăşilor lui în pădure nu este cunoscută, pentru că ei nu s-
au retras toţi deodată de la Berindeşti, ci numai o parte, fapt confirmat de documentele istorice
care începând de la 1600 şi până la jumătatea secolului al XVIII-lea semnalează existenţa a două
sate : Săbăoani şi Berindeşti.

Vechimea localităţii Săbăoani se poate constata şi din străzile întortochiate, strâmbe,

cotite, frânte etc. Pentru că fiecare nou sosit în pădure îşi făcea bordeiul la întâmplare, fără nici o
rânduială , printre arbori, fără a croi drumul de acces, astfel că umblau de la o casă la alta pe cărări
printre arbori.

După ce s-au înmulţit, locuitorii noului sat au trecut la trasarea drumurilor de acces, dar
au fost nevoiţi să ocolească arbori seculari şi casele deja construite, fapt care a dus la trasarea
drumurilor cotite, frânte aşa cum se vede şi astăzi.
 Totuşi nu cei veniţi din Berindeşti sunt primii descălecători în această pădure. La vremea
descălecării lor aici, într-o parte necunoscută de dânşii, trăia un grup de oameni despre care
izvoarele istorice ne informează că marele voievod Ştefan cel Mare pe la 1468 suspendă plata
oricărui bir, pentru locuitorii a două sate, unul dintre ele cu numele de Locos. Acesta era
„Licuşenii” de azi, ce aparţinea Episcopiei Romanului, fapt care atestă existenţa unei populaţii la
acea vreme în nordul pădurii în care au descălecat cei din Berindeşti.

După instalarea celor din Berindeşti în pădurea respectivă, vor exista două sate separate
unul de altul, la o distanţă de circa 2 km : noii veniţi, urmaşii lui Szabo, în sudul pădurii şi grupul
de oameni care trăia la nordul pădurii.

După anul 1900 satul Licuşeni se contopeşte cu satul Săbăoani şi trece din punct de
vedere administrativ la primăria comunei Sabăoani.

2.2. Locul primăriei în sistemul administrației publice

Administrația publică se constituie ca un sistem integrat specific domeniului, compus

din organe și instituții a căror funcționare se întrepătrunde și se intercondiționează. Structura
administraţiei publice desemnează atât componentele instituţionale ale sistemului administrativ,
cât şi compartimentele funcţionale ale fiecărei instituţii. Structura nu este identică pentru toate
organele administraţiei, deoarece ea este determinată de sarcinile mari ce revin fiecăreia şi care
sunt diferite, după specialitatea lor (politico-administrative, economice, social-culturale sau
științifice). Instituțiile administrației care înfăptuiesc sarcini generale pot avea o structură
asemănătoare, o structură tip; acelea care îndeplinesc sarcini tehnice, de specialitate, urmează să
aibă o structură deosebită pentru fiecare specialitate în parte, o structură individuală, proprie.
Structura definește ordinea și poziția elementelor care compun un organ al administrației.
Un organ sau o instituție publică este alcătuită din colectivul de funcționari care au atribuții ce
formează competența acestora și din mijloace materiale și financiare. În mod concret,
compartimentele de activitate cu diferitele lor denumiri: birouri, servicii, secții, oficii, direcții etc,
alcătuiesc structura internă a unei instituții publice sau aparatul acelei instituții sau organizare
internă a acesteia.
Prin urmare, primăria Săbăoani face parte din administraţia publică locală.

2.3. Obiect de activitate

Elementul central al activității primăriei este cetățenul.
 Primăria este organul executiv al Consiliului local. Primarul este şeful administraţiei
publice locale. Primarul reprezintă comuna în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară sau
străinătate. Programul de funcționare al primăriei Săbăoani este zilnic între orele 8:00-16:00.
Legea administraţiei publice locale (Legea 215/2001) este cea care stabileşte
principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă şi financiară
exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege) :
- Primăria are ca principală atribuţie, gestionarea resurselor de care dispune comuna. Pentru
aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se stabilesc impozitele,
taxele locale şi taxele speciale;
- Administraţiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiativă în toate domeniile
cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor autorităţi publice.
- Primăria este instituţia publică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi soluţionează
problemele curente ale comunităţilor umane în care funcţionează.

2.3. Organigrama primăriei

Principalele compartimente organizatorice ale Primăriei comunei Săbăoani sunt

următoarele:
- Consiliul local;
- Primar;
- Viceprimar;
- Secretar;
- Compartiment urbanism și amenajarea teritoriului;
- Compartiment Fond Funciar, Registru Agricol, Programe Prognoză, Activitate juridică, Stare
Civilă, Resurse Umane;
- Birou Contabilitate;
- Financiar taxe și impozite;
- Biroul de Poliție Locală;
- Serviciul Public de Asistență Socială;
- Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;
- Compartiment Cultură;
- Auditor;
- Compartiment Proiecte, Programe europene;
- Serviciu Gospodărie Comunală, Piață, Obor;
- Compartiment mediu, parc comunal, deșeuri;
- Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor.
Primăria comunei Săbăoani are 66 salariaţi din care:
 Demnitari: primar şi viceprimar;
 3 funcţii publice de conducere;
 63 funcţii publice de execuţie.
Atât la nivel de compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile,
responsabilităţile şi competenţele fiecărui angajat.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură funcţionarea
primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Local
Săbăoani şi în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Primar:
Primarul exercită următoarele atribuţii principale:
 atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii:
- îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi autoritate tutelară şi asigură funcţionarea
serviciilor publice locale de profil;
- atribuţii privind desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului;
 atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local:
- prezintă consiliului local, în primul trimestru , un raport anual privind starea economică, socială
şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
- prezintă la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
- elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unităţii
administrativ-teritoriale şi le supune spre aprobarea consiliului local;
 atribuţii referitoare la bugetul local:
- exercită funcţia de ordonator principal de credite;
- întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre
aprobare consiliului local;
- iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de
valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
- verifică, prin compartimentele de specialitate, corect înregistrarea fiscală a contribuabililor la
organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal cât şi a sediului secundar;
 atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor:
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de
specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică
de interes local;
- ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile :
educaţie, servicii sociale, sănătate, cultură, tineret, sport, ordine publică, situaţii de urgenţă,
protecţia şi refacerea mediului înconjurător, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor
istorice şi de arhitectură, dezvoltare urbană, evidenţa persoanelor, podurile şi drumurile publice,
servicii comunitare de utilitate publică, servicii de urgentă de tip salvamont, salvamar şi de prim
ajutor, activităţi de administraţie social-comunitară, locuinţe sociale, alte servicii publice, stabilite
prin lege;
- ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării
serviciilor publice de interes local, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii
administrativ - teritoriale;
- numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu
sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului
de specialitate precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
- asigură elaborarea planurilor urbanistice, prevăzute de lege, şi le supune spre aprobare consiliului
local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
- emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
- asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor
asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi a gospodăririi
apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor;
Pentru exercitarea atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean. Numirea
conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului
organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în
condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de
management.

Viceprimar:
Viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali cu votul secret al majorităţii
consilierilor. Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului consiliului local.
Atribuţiile viceprimarului sunt stabilite prin Legea 215/2001 a administraţiei publice locale , în
baza art. 79, prin dispoziţie emisă de primar:
 îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
 controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în
vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
 asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
 exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
 răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi
domeniului privat al comunei;
 organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie
autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;
 ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,
pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a oraşului, precum şi
pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Secretar:
Fiecare comună, oraş sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un
secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, oraşului şi al subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative.
 secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea eliberării din funcţie;
 secretarul nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul, viceprimarul, sub
sancţiunea eliberării din funcţie;
 secretarul se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii;
 secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
- avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului local;
- participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;
- asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar,
precum şi între aceştia şi prefect;
- organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor
primarului,
- asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate
a actelor în condiţiile Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
- asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat ,
comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul verbal al şedintelor de consiliu local şi redactează
hotărârile consiliului local;
- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi comisiilor de specialitate ale acestuia;
- asigură aducerea la cunoştinta publică a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter normativ;
- eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor cu caracter
secret, stabilite potrivit legii;
- legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi şi confirmă autenticitatea copiiior cu
actele originale, în condiţiile legii.

Compartiment urbanism - subordonat viceprimarului - acordă avize pentru

construcții, certificate de urbanism etc;

Compartiment agricol - subordonat secretarului - urmăreşte evidenţa terenului

intravilan şi extravilan, întocmeşte titlurile de proprietate în cazul moştenirii, decesului etc.
Acordă certificate de producător pentru persoanele producătoare de produse agricole. Relaţii
financiare cu compartimentul financiar contabil şi urbanism.

Starea civilă - subordonat secretarului - eliberează certificate de naştere, deces,

căsătorie, oficiază căsătorii, ţine evidenţa statistică a locuitorilor comunităţilor;

Compartiment resurse umane - subordonat primarului – ţine evidenţa tuturor

persoanelor angajate în cadrul primăriei, realizarea statelor de plată, întocmeşte registrul cărţilor
de muncă, organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante etc;

Birou contabilitate - urmăreşte evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor

instituţiilor publice, modul de angajare a creditelor bugetare. În cadrul acestui compartiment este
organizată execuţia bugetară.

Compartiment impozite şi taxe - viceprimar – urmăreşte încasarea impozitelor şi

taxelor şi realizarea planului de venituri pentru asigurarea necesarului de credite bugetare;

Serviciul public de asistență socială - prin care se urmăreşte rezolvarea

problemelor sociale ale membrilor comunităţii locale, aplicarea prevederilor legii 416/2001
privind venitul minim garantat, ordonanţa 81/2003 privind ajutorul pentru încălzire, întocmeşte şi
aprobă dosarele care beneficiază de ajutor social, ajutor de urgenţă etc.; are relaţii cu:
compartimentul financiar contabil, compartimentul juridic, compartiment resurse umane
(furnizează numărul de persoane beneficiare de indemnizaţie de însoţitor pentru persoane cu
handicap).

Compartimentul cultură – gestionează fondul de carte;

Compartimentul audit - asigurã efectuarea de verificãri, inspectii si analize ale

sistemului propriu de control intern, în scopul evaluãrii obiective a mãsurii în care acesta asigurã
îndeplinirea obiectivelor institutiei publice si utilizarea resurselor în mod economic si eficient si
pentru a raporta primarului constatãrile fãcute, slãbiciunile identificate si mãsurile propuse de
corectare a deficientelor si de ameliorare a performantelor sistemului de control intern.

Biroul de Poliție Comunitară – are ca obiect de activitate următoarele: apărarea

ordinii și liniștii publice, paza și protecția obiectivelor de interes public local și privat, protecția
mediului înconjurător, integritatea corporală a personalităților, pregătirea populației în vederea
asigurării protecției civile în caz de dezastre și în situații de urgență, desfașoară activități de
instruire și informare, privind cunoașterea și respectarea regulilor și măsurilor de apărare
împotriva incendiilor.
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență - structură specializată în
domeniul apărării împotriva incendiilor și al protecției civile.

Compartiment Proiecte, Programe europene - urmărire, identificare şi

gestionare surse de finanţare din fonduri europene şi guvernamentale, asigură documentarea şi
monitorizarea componenţelor programelor de finanţare ale Uniunii Europene, destinate
administraţiei publice locale, precum şi furnizarea acestor informaţii compartimentelor de
specialitate şi instituţiilor din subordinea primarului, eligibile pentru aceste programe şi proiecte,
întocmeşte rapoarte, proiecte de hotarâri ale Consiliului Local şi dispoziţii ale primarului în
domeniul de activitate.
Serviciul Gospodărie Comunală – asigură aprovizionarea cu materiale, rechizite,
birotică necesare pentru buna desfăşurare a activităţii din cadrul primăriei în baza necesarului
întocmit de servicii, întocmeşte şi conduce evidenţa obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe din
dotarea primăriei, asigură curăţenia primăriei.

2.5. Relații funcționale interne și externe

Relaţiile în cadrul instituţiei publice, sunt relaţii interne între compartimente şi între
funcţii diferite. Se poate vorbi de existenţa unor relaţii de cooperare şi control prin delegare, atât
Consiliul Local având competenţe de control asupra primarului cât şi acesta, la rândul său asupra
Consiliului Local prin competenţele pe care le are în virtutea dublului său rol de autoritate locală
şi în acelaşi timp al statului.

2.5.1. Relațiile Primăriei cu organismele financiar bancare

Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea în

cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi de plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu repartizarea pe
trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru
echilibrarea bugetului local respectiv.
Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după
deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze

din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul de stat. În
limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie din mijloacele
bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine.
Organele Trezoreriei şi organele fiscale vor îndruma şi recomanda agenţilor economici să
folosească forma de plată prin cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se întârzieri în
achitarea obligaţiilor către buget.
Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de plătitori la unitatea
bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale.
Formarea şi utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a
bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată după
înregistrarea preluării din cont a sumei, trezoreriei în raza căreia agentul economic îşi are
domiciliul fiscal.
Prin primirea dispoziţiei de plată de la unitatea bancară a plătitorului se confirmă că
agentul economic şi-a achitat obligaţia fiscală faţă de buget.

2.5.2. Relațiile Primăriei cu alte instituţii

În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o

parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice de
la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi
solidarităţii.
Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele
legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în
competenţa altor autorităţi publice.
 Prefectul poate ataca în total sau în parte, în faţa instanţei de contencios administrativ,
hotărârile luate de consiliul local, precum şi dispoziţiile emise de primar, în cazul în care consideră
ca aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost
atacate sunt suspendate de drept.
Prefectul, la rândul lui, răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, la cererea
autorităţilor administraţiei publice locale ale căror acte au fost atacate, în cazul în care instanţa de
contencios administrativ hotărăşte că actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.

2.5.3. Fluxuri informaționale interne

1. Serviciul juridic reprezentat la nivel de comună de secretar, avizează dosarele întocmite de

serviciul buget contabilitate privind insolvabilitatea unor plătitori.

2. Compartimentul asistenţă socială întocmeşte dosarele pentru ajutorul minim garantat care
va fi vizat de compartimentul financiar –contabili.

3. Compartimentul financiar contabil întocmeşte statele de plată care vor fi avizate de către
primar ca bun de plată.
 4. Compartimentul administraţie publică locală şi secretariat administrativ întocmeşte ordin
de plată pe baza facturii primite în vederea achitării ei şi îl predă compartimentului financiar
contabilitate pentru viza de control financiar.

2.5.4. Relaţiile dintre autorităţile publice centrale şi autoritătile publice locale

Relațiile dintre autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale sunt extrem de
variate și complexe, ele manifestându-se ca relații de autoritate ierarhică cu instituțiile superioare.
Autorităţile administraţiei publice locale au relaţii externe cu următoarele instituţii:
 cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Neamţ, cu privire la dările de seamă
contabile a contului de execuţie;
 cu Trezoreria Finanţelor Publice referitor la aprobarea de către aceasta a deschiderii de
credite bugetare conform bugetului de venituri şi cheltuieli, a efectuării de plăţi conform
deschiderii făcute, a efectuării de încasări în contul instituţiei publice locale de la diferite instituţii
publice, de la contribuabili;
 cu alte instituţii publice (Direcţia de Sănătate Publică, Casa Judeţeană de Pensii) în
calitate de contribuabil;
 cu contribuabilii (agenţi economici, instituţii publice şi persoane fizice) cu privire la
încasarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor la bugetul local, cu furnizori de bunuri şi servicii.

2.5.5. Fluxuri informaţionale privind relaţiile externe

1. Primarul împreună cu compartimentul contabilitate întocmeşte dările de seama şi le depune

la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Neamţ, unde sunt
verificate şi centralizate.
 2. Compartimentul impozite şi taxe efectuează controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi
taxelor locale.

3. Autorităţile administraţiei publice locale înaintează trezoreriei cererea de deschidere de

credite bugetare conform bugetului aprobat.
 4. Autorităţile administraţiei publice locale încasează prin casierie venituri provenind de la
persoane fizice şi juridice sub formă de impozite şi taxe locale.

5. Repartizarea creditelor bugetare între instituţiile publice.

 6. Direcţiile de transmitere a informaţiilor pe baza cărora se derulează operaţiile de încasare
a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor bugetare.
 3. Cariera funcţionarilor publici
Cariera în funcţia publică cuprinde ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care
intervin de la data naşterii raportului de serviciu pînă în momentul încetării acestui raport, în
condiţiile legii.
Organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici este reglemetată prin hotărîrea
de Guvern adoptată în temeiul art. 108 din Constituţia Romîniei, republicată, şi al art. VII alin.(1)
din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici.
Încadrarea unei persoane în corpul funcţionarilor publici se face numai prin concurs
organizat de autoritatea sau instituţia publică interesată.
Funcţiile publice se pot clasifica după mai multe criterii. Astfel din punctul de vedere al
importanţei funcţiei în realizarea competenţelor ce revin organelor administraţiei de stat deosebim
două mari categorii: funcţii de conducere(ex. procurorii, contabili-şefi, conducătorii instituţiilor şi
întreprinderilor publice) şi funcţii de execuţie(ex. registratorii, arhivarii, statisticienii, secretarii,
dactilografii, contabilii).
Perioada de stagiu este etapa din cariera funcţionarului public cuprinsă între data numirii
ca funcţionar public debutant, în urma promovării concursului de recrutare, şi data numirii ca
funcţionar public definitiv. Aceasta are ca scop confirmarea aptitudinilor profesionale ale
funcţionarilor publici debutanţi în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii
publice, formarea lor practică, însuşirea specificului activităţii autorităţii sau instituţiei publice în
cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, precum şi a exigenţelor administraţiei publice.
În carieră, funcţionarul public poate promova în funcţia publică şi poate avansa în treptele
de salarizare, în condiţiile legii. Promovarea în clasă, promovarea în grade profesionale şi
avansarea în trepte de salarizare nu sunt condiţionate de existenţa unui post vacant.
Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice
superioare. Promovarea în gradul profesional imediat superior celui deţinut de funcţionarul public
se face prin concurs sau examen, organizat anual, prin transformarea postului ocupat de
funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului. Fişa postului
funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează cu noi atribuţii şi
responsabilităţi.

Examenul de promovare în gradul profesional se organizează de autoritatea sau instituţia

publică, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în limita funcţiilor publice rezervate
promovării, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
Pentru a participa la examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui
deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă cel puţin 4 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care promovează;
b) să aibă cel puţin 2 ani vechime în treapta de salarizare din care avansează;
c) să fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea performanţelor individuale în ultimii 2
ani;
d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile legii.
Funcţionarii publici care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute pentru
promovarea în gradul profesional imediat superior celui deţinut pot participa la concursul
organizat, în condiţiile legii, în vederea promovării rapide în funcţia publică.
Funcţionarul public are anumite interdicţii printre care se numără: nu pot deţine funcţii
din regiile autonome, societăţile comerciale ori alte unităţi cu scop lucrative. Funcţionarii publici
nu pot exercita la societăţile comerciale cu capital privat activităţi cu scop lucrativ care au legătură
cu atribuţiile ce le revin din funcţiile publice pe care le deţin; ei nu pot fi mandatari ai unor
persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc.
În afara acestor restricţii sunt reglementate şi drepturile şi îndatoririle funcţionarilor
publici. Cele mai importante drepturi ale funcţionarilor publici sunt: dreptul la opinie, la asociere
sindicală, la grevă, la salariu, la concediu, la asistenţă medicală, la pensie. Autoritatea sau
instituţia publică în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea trebuie să-i asigure protecţie
împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea
funcţiei sau în legătură cu aceasta.
Dintre îndatoririle funcţionarilor publici se pot menţiona ca fiind importante:
- îndeplinirea cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios a îndatoririlor de
serviciu;
- abţinerea de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuţiilor
ce le revin;
- conformarea dispoziţiilor date de funcţionari publici de conducere;
- păstrarea secretului de stat şi a secretului de serviciu;
- interdicţia de a solicita sau accepta, direct sau indirect daruri sau alte avantaje în considerarea
funcţiei publice.

4. Procesul decizional în cadrul instituției publice

Administraţia publică reprezintă un sistem care funcţionează după o serie de
principii( „după propria sa ordine”), dar care este influenţată şi de anumite evoluţii din
societatea în care este integrată. Calitatea particulară care defineşte acest sistem constă în
faptul că deciziile sunt produse în funcţie de particularităţile stabilite de autorităţile
publice şi nu de forţele impersonale ale pieţei.
Activitatea din sfera administraţiei publice se realizează prin intermediul unei
multitudini de decizii. De la cele mai mărunte sarcini şi activităţi ale unui funcţionar şi
până la documentele oficiale semnate de un ministru, conducător sau preşedinte de stat,
procesul decizional este prezent; el se concretizează prin elaborarea şi executarea de
decizii administrative corespunzătoare atribuţiilor îndeplinite.
Decizia administrativă este o manifestare de voinţă a persoanelor sau organelor
administraţiei, premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care acestea optează pentru o
soluţie, în vederea atingerii unui scop, (obiectiv) sau realizării unei finalităţi. Ea apare
numai atunci când există, în planul judecăţii umane, mai multe posibilităţi, metode sau
variante adecvate, de a rezolva o problemă şi urmează să se opteze numai pentru una
dintre ele, şi anume, pentru aceea care pare a fi cea mai avantajoasă.
De calitatea deciziilor depinde şi calitatea actului administrativ, astfel încât trebuie să
avem întotdeauna în atenţie scopul şi resursele disponibile în luarea deciziei. În general, deciziile
implică şi un anumit grad de incertitudine transpus în risc, minimizarea acestuia fiind
responsabilitatea decidentului.

Etapele procesului decizional

1. Identificarea şi analiza problemei:

- problema decizională poate fi una generală, rezolubilă prin folosirea unor reguli și principii
cunoscute, poate care le-a mai aplicat în situații anterioare;
- problema ce urmeazăa fi soluționată, are un caracter general și repetitiv;
- o altă problemă este cea a evenimentului de excepție, unic și foarte rar, care nu poate fi rezolvat
pe baza regulilor și principiilor existente;
- problema decizională poate fi manifestarea timpurie a unui nou gen de probleme generale.

2. Stabilirea obiectivelor –obiectivul unui proces decizional, din punct de vedere al unui criteriu
este tocmai nivelul propus a fi realizat pentru acel criteriu. Decidentul trebuie sa țină seama de
posibilitatea divizării, a grupării criteriilor, precum și de dependența sau independența acestora.
3. Informarea, culegerea, selectarea şi analiza informaţiilor necesare
4. Elaborarea şi analiza variantelor – în funcție de gradul de participare a decidentului, analiza se
poate face în mod:
- pasiv, când decidentului i se prezintă variantele fără ca el să depună un efort în acest sens;
- activ, când însuși decidentul stabilește variantele posibile prin diferite metode între care
analogia joacă un rol important.
5. Alegerea variantei optime –ansamblul rezultatelor potențiale ce s-ar obține potrivit fiecărui
criteriu de decizie și fiecărei stări a condițiilor obiective unei variante este dat de numărul de
criterii de decizie luate în considerare.
6. Comunicarea (transmiterea) deciziei către cei care urmează s-o aplice;
7. Aplicarea deciziei;
8. Evaluarea rezultatelor – pe baza ei se trag concluzii pentru viitor. Informația culeasă,
prelucrată și incorporată în decizie trebuie să ofere posibilitatea testării continue a gradului de
apropiere între fenomenul așteptat și realitate.
Pentru a asigura premisele unei acţiuni corecte, orice decizie administrativă trebuie să
răspundă următoarelor cerinţe:
• să fie fundamentată ştiinţific;
• să aibă un caracter realist şi să respecte legislaţia;
• să intervină în timp util;
• să fie integrată în ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior;
• să fie oportună;
• să fie eficientă.
Necesitatea îmbunătăţirii procesului decizional este determinată de o serie de probleme,
cum ar fi:
• slaba coordonare a deciziilor;
• viteza de reacţie scăzută, datorată lipsei informaţiilor structurate şi a sistemelor de alarmă
predefinite;
• evaluarea implicaţiilor sub aspect de cost sau venit/efect, în loc să fie pe criterii de pierdere sau
câştig;
• lipsa instrumentelor moderne de lucru;
• incapacitatea elementelor suport (soluţiilor software) de a se integra şi de a pune la dispoziţie
informaţii valoroase în locul datelor neprelucrate;
• singurul decident real este şi şeful instituţiei – Primar – determinat de cele mai multe ori să ia
decizii nefundamentate, din lipsa de informaţii coerente;
• lipsa delegării.

5. Elaborarea, adoptarea și emiterea actelor

administrative în cadrul primăriei
Actele administrative pot fi emise sau adoptate numai de către personalul administrativ
competent și numai în limitele competenței obligatorii și autonome de drept public pe care legea o
conferă acestuia. Regulile care stabilesc competența au caracter de ordine publică, ceea ce
seminifică faptul că în cadrul unui litigiu de contencios administrativ, oricare din părti și chiar
instanța de contencios administrativ din oficiu, poate ridica, în orice moment al procesului,
excepția de necompetență a autorității publice pârâte, motiv de nulitate absolută a actului
administrativ atacat.
Cea mai mare parte din personalul angajat în administrație întocmește proiectele de acte
sau pregătește emiterea ori adoptarea actelor efectuând, în acest sens, operațiunile administrative
și tehnico-materiale necesare potrivit atribuțiilor prevăzute de lege. Operațiunile tehnico-materiale
săvârșite de personalul competent sunt valabile numai dacă s-au respectat condițiile de fond și
formă la întocmirea sau realizarea lor.
Termenul general în care se poate emite sau adopta un act administrativ sau dispune de o
măsură administrativă în cazul declanșării la cerere a procedurii administrative este de 30 de zile
de la data înregistrării solicitării. Curgerea timpului se întrerupe în cazul în care titularul cererii nu
prezintă serviciului public documentația completă și necesară pentru emiterea/adoptarea actului.
În derularea activităților administrative, pot să apară cazuri de incompatibilitate în
legătură cu funcționarul sau angajatul contractual din administrație căruia i se repartizează cererea
(reclamația, petiția, sesizarea, propunerea etc.) spre soluționare. Este vorba în fapt, despre
incompatibilitățile prevăzute de lege, de care trebuie să se țină cont în general la
adoptarea/emiterea actelor administrative.
Astfel, angajații din administrația publică cărora li se repartizează o cerere spre
soluționare devin incompatibili în soluționarea acesteia atunci când:
- au un interes personal în cauza care face obiectul respectivei cereri;
- sunt rude sau afini până la gradul IV prin solicitare, inclusiv cu persoana care a declanșat
procedura.

În acest caz, personalul din administrașia publică aflat într-una din situațiile de mai sus,
are obligația să se abțină de la participarea în oricare dintre fazele procedurii administrative vizând
acea cerere și să comunice, în scris, situația de incompatibiliate superiorului său ierarhic. În
asemenea cazuri, superiorul ierarhic va dispune repartizarea cererii altui funcționar public
competent. Actele administrative sau, după caz, operațiunile tehnico-materiale îndeplinite cu
încălcarea acestor reguli ar trebui lovite de nulitate absoultă, făcând excepție cele constatoare,
întocmite potrivit legii. Nulitatea ar trebui să se constate din oficiu sau la sesizarea oricărei
persoane interesate.
Condițiile procedurale de elaborare, emitere și adoptare a actelor administrative sunt
strâns legate și de forma legală a acestora. Însemând că emiterea/adoptarea actelor în formă scrisă
este un principiu al regimului juridic al actelor administrative, mai exact o condiție de legalitate.
Doar actele administrative cu caracter normatic îmbracă numai formă scrisă, deoarece legea, în
primul rând legea fundamentală, prevede obligativitatea lor.
În general, se apreciază că forma scrisă este necesară pentru a cunoaște exact conținutul
actului, pentru a putea fi executat întocmai de către toți cei care cad sub incidența efectelor sale,
pentru a se putea dovedi, în caz de litigiu, existența și efectele pe care actul trebuie să le producă,
servind astfel ca dovadă și pentru a se putea stabili legalitatea lui și a se sancționa cei care
eventual nu l-au respectat și executat întocmai. Alte condiții de legalitate ar fi limba în care
redactat actul și aceea este limba română , apoi și aspectele de ordin tehnic, de redactare, ce au o
importanță redusă, dar nerespectarea lor nu atrag, în principiu , sancțiunea nulității.
 6. Concluzii

Pe parcursul stagiului de practică am avut ocazia de a mă documenta în domeniul

administrației publice și în acest sens am fost repartizată în compartimentul de Asistență Socială și
în cel al Registrului Agricol tocmai pentru ca cunoștințele mele teoretice să fie aplicate și în
practică.
Consider că pe parcursul activității mele desfășurate am putut învăța și îmbogăți
cunoștiințele cu privire la ceea am învățat în teorie și cum este aplicat în viața de zi cu zi. De
asemenea am putut observa comportamentul funcționarilor publici din cadrul primăriei, acesta
fiînd de două categorii: binevoitori și ușor reticienți. Am constatat că personalul mai în vărstă sunt
mai deschiși în comunicare, mai răbdători și doritori să te ajute, pe când în cazul celor mai tineri
se observă o ușoară reținere atunci când vrei să obții unele informații. Ca și o soluție pentru
aceasta pot spune că ar trebui făcute întâlniri în vederea discutării sau reamintându-le cât de
important este cetățenul, pentru ca și el la rândul lui să-i răspundă în același mod.
Pentru o mai bună desfășurare a activității funcționarilor se poate lua în vedere
introducerea tehnicii de calcul moderne privind întrebuințarea unor chestionare și formulare cu
conținut standardizat. În cadrul Compartimetului de Registru Agricol s-a introdus scrierea
computerizată a registrelor agricole față de anul trecut, 2011, când această metodă nu se aplica.
O altă observație ar fi cea a rezolvării documentelor necesare la timp și în acest sens ar
trebui: să se diminueze staționările actelor de la un funcționar la altul, să aibă loc micșorarea
preluării actele greșite de la alte compartimente și diminuarea timpului de așteptare a finalizării
documentelor. De asemenea un funcționar public trebuie să lucreze în condiții normale a activității
organizându-și timpul pentru a face față oricărei dificultăți. Aici aș putea spune că am constatat
spațiul în care se desfășoară activitatea unor funcționari, iar Compartimentul de Asistență Socială
și de Urbanism se aflau în aceeași încăpere. După părerea mea este un spațiu prea mic, mai ales că
în domeniul Asistenței Sociale activitățile de zi cu zi erau mereu în plină desfășurare, mulți
cetățeni apelând la serviciile lor. Ca soluție pot propune mutarea într-un alt compartimet a unui
domeniu pentru o mai bună desfășurare a diferitelor probleme.
În concluzie, prin stagiul de practică am avut ocazia să-mi formez o părere generală
despre administrația publică locală din comuna Săbăoani și să-mi pun în practică cunoștințele
teoretice, alături de acestea învățând și ca la rândul meu atunci când voi fi un funcționar public să
pot schimba în mai bine.
 Bibliografie

1. Oprea Florin, ,,Procedura de drept administrativ”, suport de curs,

UAIC, 2009;
2. Onofrei Mihaela, ,, Administraţie publică. Fundamente ştiinţifice şi
bune practici”, Editura UAIC, Iaşi, 2007;
3. Bălan Emil, ,,Procedura administrativă”, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005;
4. www.primariasabaoani.ro;
5. http://www.cdep.ro. (Legea Administrației Publice Locale)
6. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_statutul_functionarului_p
ublic.