Subiecte Microbiologie Sem 2

Genul staphylococcus:
1. Caractere generale:
- Exista 31 de specii de Staphylococci care sunt incadrati in Familia Micrococcaceae.
- Specii principale: S. Auerus, S.epidermidis, S Saprofiticus.
- Epidermis este gasit pe piele, reprezentand staphylococci gasisti pe tegument si reprezinta
75% din cei izolati in produsele patologice.
- Saprophyticus este staphylococcul care produce infectii urinare la persoanel(femeile) tinere.
- Sunt impartiti in coagulazo pozitivi( aureus si intermedius) si coaguazo negativi(
epidermiidis, saprofiticus).
- Ca si habitat: piele(epidermidis), nazofaringe( staf aures – purtatori sanatosi, incidenta
creste la personale spitalizate), colon( aureus), constituenti ai florei cutanate( bariera de
aparare antimicrobiana, stapylococci coagulazo negativi) . La nou nascut, S aureus
colonizeaza zona ombilicala, tegumentul si zona perianala
- Sunt coci gram pozitivi, anaerobi facultativ aerobi, catalazo pozitivi, dispusi in ciorchine(
“staphylo” = ciorchine, gramezi), capabili sa creasca la concentratii ridicate de NaCl, sunt
imobili si nesporulati.
- Cresc pe medii nutritive simple, pe medii complexe, medii hiperclorurate(Chapman),
incubarea se face la 35-37 grade celsius, 18-24 de ore in conditii de aerobioza.
- Pe medii solide: cresterea este de tip S
- Pe medii lichide: tulbura uniform mediul cu aparitia unui depozi moderat la fundul tubului
- Elibereaza pigmenti: auriu(aureus), galben citrin(saprophyticus), alb(epidermidis).
- Sunt catalazo- pozitivi, oxidazo-negatii, fermenteaza glucoza, manitol, lactoza, zaharoza, cu
producere de acid. Hidrolizeaza proteinele animale native(Hb, fibrina, cazeina, gelatina),
descompun fosfolipoproteinele.
- Caracteristic pentru auerus: este fermentarea manitolului pe mediul Chapman, cu aparitia
coloniilor de staf aureus inconjurate de o zona galben luminoasa datorita fermentarii
manitolului si producerii de acid. La altii stafilococi mediul ramane rosu.
- Structura antigenica:
o prezinta capsula( staf aureus mai ales in vivo)
o polizaharidul A( tot la aureus)
o polizaharidul B( epidermidis)
o proteina A( prezenta la toate tulpinile de Staf aureus, fiind imunogena)
o factori de agregare( coagulaza legata la suprafata celulei bacteriene fiind receptor
pentru fibrinogen, este prezenta la Staf aureus necapsulati),
o adezinele( proteine de suprafata specifice, cu rol in fixarea pe proteinele matriciale
ale celulei gazda, invazia tesuturilor si confera rezistenta la fagocitoza)
o exoproteine( proteine accesorii, imunogene, ex: coagulaza libera)
o hidrolaze( stafilokinaza, nucleaza, hialuronidaza si lipaze)
o secreta hemolizine( alfa care produce o hemoliza de tip beta are efect
dermonecrotic, letal producand spasme ale muschilor netezi vasculari; si hemolizina
beta care produce o hemoliza de tip cald-rece, este citotoxica pentru culturile de
celule cu leucocite macrofage)
o leucocidina( actiune citolitica asupra PMN),
o exfoliatina( o proteina termolabila, acid labila produsa de aureus),
o penicilinaze( peste 90% din aureus produc beta-lactamaze care degradeaza o mare
parte a penicilinelor insa nu toate)
2. Caractere/ factori de patogenitate si principalele boli produse

- Patogenitatea este data de aderenta bacteriana prin intermediul structurilor proteice de
suprafata, colonizare, multiplicare. Invazivitatea este rezultatul elaborarii de enzime
hidrolitice si toxine.
- prezinta capsula( staf aureus mai ales in vivo), polizaharidul A( tot la aureus), polizaharidul
B( epidermidis), proteina A( prezenta la toate tulpinile de Staf aureus, fiind imunogena),
factori de agregare( coagulaza legata la suprafata celulei bacteriene fiind receptor pentru
fibrinogen, este prezenta la Staf aureus necapsulati), adezinele( proteine de suprafata
specifice, cu rol in fixarea pe proteinele matriciale ale celulei gazda, invazia tesuturilor si
cofera rezistenta la fagocitoza), exoproteine( proteine accesorii, imunogene, ex: coagulaza
libera), hidrolaze( stafilokinaza, nucleaza, hialuronidaza si lipaze), secreta hemolizine( alfa
care produce o hemoliza de tip beta are efect dermonecrotic, letal producand spasme ale
muschilor netezi vasculari; si hemolizina beta care produce o hemoliza de tip cald-rece, este
citotoxica pentru culturile de celule cu leucocite macrofage), leucocidina( actiune citolitica
asupra PMN), exfoliatina( o proteina termolabila, acid labila produsa de aureus),
penicilinaze( peste 90% din aureus produc beta-lactamaze care degradeaza o mare parte a
penicilinelor insa nu toate)
- boli produse:
o infectii purulante
o impetigo( cauzat de aureus, este o infectie superficiala lozalizata pe fata si pe
membre, initial apar mici macule, urmate de pustule pe o baza eritematoasa;
crustee apar dupa ruptura pustulelor)
o foliculita infectia la baza foliculului pilos
o furunculul – extensia foliculitei pe o arie mai mare
o endocardita acuta – apare prin bacteriemie dupa o infectie acuta
o artrita septica
o sindromul de piele oparita – cauzat de exfoliatine, debut cu eritem perioral, care se
extinde pe tot corpul, apar bule si mici basicute( ce contin un lichid clar fara bacterii
sau PMN). In 7 zile apare raspunsul imun, epiteliul devine intact si nu raman
cicatrici.
o Impetigo bulos
o Enterocolita stafilococica pseudomembranoasa(enterotoxine termostabile )
o Sindromul de soc toxico-septic – debut brusc cu febra, hipotensiune, eruptie
eritematoasa, afectare multiorganica, descuamate palmare si plantare; mortalitate
ridicata daca nu se intervine cu antibiotice
o Infectii urinare la femei tinere
3. Raspuns imun
4. Diagnostic de laborator
- Produse patologice: puroi, lichid pleural, sputa, urina

- Coloratie: Gram( coci gram pozitivi) sau albastru de metilen( direct din prod patologic=> coci
dispusi in ciorchine, PMN, detritusuri celulare, flora de asociatie).
- in infectiile cu staf, puroiul are o consistenta groasa cu nuanta aurie si este fetid.
- insamantarea se face pe medii nutritive simple, pe medii complexe, pe Chapman
- pe medii lichide: tulburarea uniforma a mediului si aparitia unui depozit pe fundul eprubetei
- pe medii solide( crestere de tip S sau M pt cele capsulate)
- eliberare de pigmenti( auriu, galben citrin, alb)
- apre hemoliza( Beta pe aureus, cald rece pentru ceilalti)
- coloniile pe mediu solid sunt mici, bombate, se desprin usor de pe mediu, au suprafata
netede si consistenta este moale.
- Sunt catalazo pozitivi, oxidazo negativi, fermenteaza glc,lactoza, manitol, zaharoza cu
producere de acid( pe mediu Chapmasn staf aureus fermenteaza manitolul cu apartitia unei
zone galbene). Descompun fosfolipoproteinele, si proteine de origine animala(hb, gelatina,
cazeina, etc).
5. Sensibilitatea la antibiotice
- Rezistenta tulpinilor de staf aureus la meticilina( o penicilina semisintetica beta lactamaz-
rezitenta).=> MRSA dar si cei coagulazo-negativi sunt rezistenti la meticilina. Rezistenta la
penicilina este mediata de penicilin binding protein 2a(PBP-2a), care permite bacteriei sa se
multiplice in prezenta penicilinei sau a altor antibiotice beta-lactamice.
- Exista tulpini MRSA care au tendinta de a fi multirezistenta la o gama larga de antibiotice.
- Multe din tulpinile MRSA sunt sensibile la o serie de antibiotice non beta-lactamice
- Cele mai bune metode de determinare a MRSA sunt PCR si latex aglutinarea pentru
identificarea PBP-2a.
- Majoritatea tulpinilor sunt rezistente la peniciline datorita sintezei de penicilinaze, insa sunt
sensibile la oxacilina, cefalosporine, rifampicina, aminoglicozide.
- Izolatele care sunt rezistente la oxacilina, dar raman sensibile la multe dintre antibioticele
non-beta lactamice sunt tulpinile MRSA. Trebuie retinut ca izolatele rezistente la oxacilina
sunt rezistente la toate antibioticele beta-lactamice inclusiv cefalosporinele.
- Exista partial si o rezistenta la vancomicina a tulpinilor de S.aureus, depistata recent. Exista
sensibilitate intermediara la vancomicina si rezistenta la aceasta. Cele rezistente la
vancomicina pot fi tratate cu cloramfenicol, rifampicina.
- Lizotipia = testarea sensibilitatii S.aureus la bacteriofagi, ceea ce da informatii despre
originea tulpinilor izolate in cazul unor situatii epidemice speciale
6. Masuri de profilaxie
Genul streptococcus
1. Caractere generale
- Coci gram pozitivi, formeaza perechi sau lanturi in cursul diviziunii celulare
- Sunt bacterii pretentioase nutritivi: cresc bine la presiune reduse ale oxigenului, unele chiar
in prezenta de 5% Co2.
- Aerobi facultativ anaerobi
- Cresc pe geloza sange( sange de berbec sau cal)
- Catalazo-negativi, oxidazo-negativi; majoritatea sunt hemolitici
- Imobili nesporulati
- Se impun 3 tipuri de clasificare
o Aspectul hemolizei pe geloza sange
 Streptococi beta hemolitici – zona clara de hemoliza completa in jurul
coloniei prdusa ca efect al actiunii hemolizinelor produse de germen
 Streptococi alfa hemolitici – zona verzuie de hemoliza, incompleta datorata
producerii de peroxid de H
 Streptococi alfa prim – zona de hemoliza alfa inconjurata de o zona ingusta
de beta hemoliza
 Streptococi nehemolitici
o Clasificarea antigenica Lancefield – cristeriul de clasificarea este prezenta
polizaharidului C in peretee celular. Polizaharidul C este un antigen cu specificitate
de grup si este prezent la toate grupele de streptococi exceptie facand ggrupa D si
pneumococul.
 Streptococi grupabili – incadrati in 20 de grupe notate de la A-H si K-W. Sunt
indentificabili prin reactii de aglutinare
 Streptococi negrupabili – nu prezinta antigenul de grup; sunt reprezentati
de majoritatea streptococilor mucoasei oro-faringiene si bucale +
pneumoniae
o In raport cu patogenitatea
 Patogeni
 Conditionat sau accidental patogeni
- Specii principale – 6 grupari in cadrul genului
o Piogenic – este subimpartit in S piogenes, S agalactiae, Streptococi din grupele C si G
o Anginosus
o Mitis
o Salivarius
o Bovis
o Mutans
- Piogenic – singura specie a grupului A lancefield
 Sunt beta hemolitic
 Starea de portaj azo-faringian
 Principalul patogen asociat cu infectia locala sau sistemica si cu dezodini
imunologice post streptococice
- Agalactiae – apartine grupului B lacefield
 Habitat: organismul bovinelor – mastita si organismul omului
 Sunt membrii ai florei normale a Tr genital feminin
 Posibil si portaj faringian sau intestinal
 Considerati beta hemolitici insa produc o hemoliza de tip alfa prim. Exista si
unele tulpini nehemolitice
- Enterococii
- Peptostreptococii
- pneumococul
2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

- Caractere de patogenitate
o Pt piogenes
 Toxina eritrogena – scarlatina
 Hemolizine – SLO si SLS
 Hialuronidaza
 Streptokinaza A si B – fibrinolza
 Deoxiribonucleaza A-D
o Agalactiae
 Nu produc enzime citotoxice sau exotoxice
 Raspunsul inflamator este principalul mecanism al patogenitatii
 Capsula polizaharidica – rol anti-fagocitar
o Enterococi
 Adezinele de suprafata
 Citozinele cu activitate hemolitica
 Nu au toxine sau alti factori de virulenta bine definiti
- Boli produse de streptococci
o Faringita streptococica
o Scarlatina
o Impetigo streptococic
o Endocardita infectioasa(foarte rara cu severitate inalta)
o Boli post streptococice
 RAA, GNAPS, eritemul nodoc
 Se datoreaza sensibilizarii la antigene streptococice si aparitia de
autoantigene( datorita unei infectii acute netratate)
3. Raspunsul imun
- Prezinta specificitate de tip
- Imunitate fata de streptococii de grup A – anticorpi specifici anti proteina M
o Au efect opsonizant si persista toata viata
o Pot fi identificati serologic
- Imunitate dupa scarlatina
o Imuitate durabila, eventual toata viata prin aparitia anticorpilor protectori care
perista( o data facuta scarlatina, pacientul nu o va mai face chiar daca vine in
contact cu o persoana infectata)
- Pyogenes
o Produs patologic: exudat faringian, puroi sange
o Frotiu: coci gram + in lanturi
o Cultura: geloza sange – apar colonii de tip S translucide cu o beta hemoliza
o Identificare rapida: test la bacitracina, sau sau test rapid aglutinare
o ASLO >200UI/ml semnificativ trebuie luat in considerare si tratat
o Tratament: penicilina G, Eritromicina
- Agalactiae
o Produs patologic: urina, LCR, sputa
o Frotiu: coci Gram + in lanturi
o Cultura: geloza sange – apar colonii S translucide
o Trebuie facut screening la persoanele gravide
o Identificare prin testul CAMP
o Tratament penicilina G
o Preventie: screening la toate femeile gravide si chemoprofilaxie pentru femeile cu
risc
- Sunt coci gram + dispusi in lanturi scute, catalazo negativ, oxidazo negativi
- Aerobi-facultativ anaerobi
- Cresc bine in conditii de 5% Co2
- Fermenteaza carbohidratii cu producere de acid lacic
- Sunt hemolitici
- Nesporulati, imobili
- Pe medii solide colonii mici( la pyogenes sunt punctiforme )
5. Sensibilitatea la Ab
- Majoritatea sunt sensibili la Peniciline G, ampicilina, eritromicina
- Pentru identificare se foloseste testul la bacitracina
- Testul CAMP – streptococii de grup B produc o proteina termostabila difuzabila CAMP –
factor care va amplifica beta hemoliza produsa de staf aureus. Se traseaza un striu de staf
aureus si se pune cultura. Daca sunt streptococi de grup B acestia vor amplifica hemoliza
produsa de staf aureus.
- Screening prenatal la femeile gravide si chemoprofilaxie pentru personele cu risc( pentru
agalactiae)
- Tratament precoce cu antibiotice in cazul aparitiei acute pentru a nu face infectii post
streptococice
- Pentru streptococu pneumoniae – exista un vaccin penumocic conjugat pentru copii pana in
3 ani care contine poliziaharide capsulare conjugate cu proteina difterica.
Streptococcul penumoniae
- Coci gram pozitivi, aerobi facultativ anaerobi dispusi in diplo sau lanturi scurte
- Incapsulati, imobili si nesporulati
- Coloniile sunt alfa hemoltice pe geolza sange in aerobioza sau beta hemolitice in
anaerobioza
- Alfa hemoliza este produsa de pneumolizina(enzima care degradeaza hb din compozitia
gelozei sange
- Fac parte din flora normala orofaringiana; frecvent portaj oro-faringian
- Poate coloniza si mucoasa genito-urinara si intestinul
- Tulpinile virulente au capsula
- Pretentiosi nutriv, nu se dezvolta pe medii simple
- Neceista medii imbogatite cu :
o Ser, sange, lichid de ascita, glucoza
o Multiplicarea este favorizata de o atmosfera de 5 % co2 la tmeperatura de 37 grade
- Pe geloza sange coloniile sunt S pt necapsulate si M pentru cele capsulate, prezentant o
zona de alfa hemoliza. Dupa 24 de H in ccentrul coloniilor mucoase apare un aspect
crateriform
2. Caractere(factori) de patogenitate si principalele boli produse
- Pneumolizina – enzima similara sreptolizinei O care degradeaza Hb din geloza sange => alfa
hemoliza; pneumolizina este eliberata prin liza bacteriana.
- Germeni conditionat patogeini, devenind patogeni prin multiplicare, invazivitate si prin
virulenta(depinde de prezenta capsulei polizaharidice)
- capsula polizaharidica confera rezistenta la fagocitoza si permite deasemenea invazivitatea
- adezinele de suprafata
- activitatea metabolica a pneumococilor produce peroxid de H care duce la distructie
tisualara
- bolile produse de pneumococ sunt:
o pneumonia franca lobara
o bronhopneumonie
o pleurezii
o meningite
o otita medie
o sinuzita
o bacteriemie
o penumonie pneumocica atat la adult cat si la copil.
3. Raspuns imun
- Imunitate fata de infectia pneumococica are specificitate de tip, aceasta depinde de:
o Anticorpii opsonizanti anticapsulari
o Functia fgocitelor
o Vaccinarea induce producerea de anticopri fata de polizaharidul capsular
- Diplococi gram pozitivi
- Produc alfa hemoliza pe geloza sange
- Fermenteaza inulina
- Descompun zaharurile
o Glucoza fiind principala sursa de energie pentru penumococ
o Fermenteaza inulina – caracter biochimic important fiind util in diferentierea de
streptococii viridans
o Produc enzime autolitice – fenomen indus de bila saruri biliar si acizi biliari. Testul
bilolizei fiind util in diferentierea de alti sreptococi alfa hemolitici care nu sunt lizati
in prezenta bilei.
- Sensibilitatea la optochin – test de indentificare in diferentierea pneumococului de alti alfa
hemolitici
5. Sensibilitate la antibiotice
- Mare problema, aparitia pneumococilor rezistenti la peniciline
- Exista si tulpini cu multi rezistenta la antibiotice
- Testul sensibilitatii la optochin( diferentierea pneumocoilor de alti alfa hemoitici)
- Ca si tratamanet se administreaza ceftriaxone
- Vaccin atat pentru copii cat si pentru adulti
- Cel pentru adulti are 23 antigene capsulare
- Cel penntru copii este un vaccin pneumococic conjugat, contine polizaharide capsulare
conjgate cu proteina difterica
Genul Neisseria( neisseria meningitidis si neisseria gonorrhoeae)

- Coci gram negativi, in diplo, reniformi
- Catalazo-pozitivi
- Incapsulati(meningitidis) necapsulati(gonorrhoeae)
- Nesporulati, paraziti intracelular
- Nu rezista in mediul extern
- Produc citocrom-oxidaza responsabila de oxidarea carbohidratilor si Glc,
maltoza(meningitidis) sau numai glucoza(gonorrhoeae)
- Habitat:
o Menigitidis: la persoanele sanatoase e prezent in nazofaringe, la bolnavi in LCR
o Gonnorrhoeae: prezent la bolnavi la nivelul epiteliului genital, uretra, col uterin,
secretia uretrala; la nou nasculti la nivelul conjuctivei.
- Bacterii strict aerobe, necesita medii de cultura imbogatite
o Gonococul necesita medii nutritive mai mari decat meningogocoul(care poate
cultiva si pe geloza sange)
- Cresterea este influentata negativ de uscaciune si prezenta acizilor grasic
- Cresc bine in atmosfera umeda si suplimentata cu 3-10% Co2
- Coloniile apar in 24-48 de ore, mai rapid pentru meningococ
- Gonococu:
 Colonii de tip S, mici, nepigmentate, opace sau transparente
 Metabolizeaza glc
 Nu metabolizeaza maltoza si zaharoza
- Meningococul
 Colonii de tip S mici, transparent, nepigmentate
 Colonii de tip M pentru tulpinile incapsulate
 Metabolizeaza glucoza si maltoza
 Nu metabolizeaza zaharoza
- Structura antigenica
o Endotoxine
o Serotipuri
 6 gonococ
 12 meningococ
 Deci exista o heterogenitate antigenica. Isi pot modifica structurile de
suprafata pentru a evita mecanismele de aparare ale gazdei
o Neiseriile meningitidis
 Antigene capsulare – de natura polizaharidica
 Pili

- Capsua polizaharidica
o Pt meningococ – pe baza diferentelor in structura polizaharidului exista 13 serotipuri
o Pt gonococ capsula incarcata negativ
- Pili – pentru anderenta motilitate, transferul materialului genetic
- Porine – proteine prezente in mb externa – formeaza pori sau canale pentru nutrientii ce
patrun in celula
- Proteinele OPA(gonococ) – expresia acestor proteine este asociata cu boala
- Beta lactamaze
- Trasnferin binding protein, lactoferin binding protein si hemoglobin binding protein –
mediaza transferul fierului necesar activitatii metabolice a bacteriei.
- Boli produse:
o Meningitidis:
 Meningita – proceul de inflamatie al meningelui; pacientul este letargic cu
cefalee dar cu functie cerebrala normala. In meningita bacteriala predomina
frecvent in LCR PMN, in timp ce in meningita virala predomina in LCR
limfocitele.
 Infectia cu meningococ se poate prezenta in 2 feluri:
 Meningococemie forma septica cu sau fara meningita
 Meningita bacteriana acuta
 Boala fulminanta(sdr waterhouse friederichhson) – afectarea
multisistemica, tromboza la nivelul vaselor mici, petesii tegumentare care se
unesc si formeaza leziuni hemoragice extinse
o Gonnorrhoeae
 Gonoreaa
 La barbati: uretritaa gonococica – secretie galben-verzuie,
cremoassa cu dureri la mictiune. In absenta tratamentului aceasta
poate afecta prin invzie si epididimul si printr-o eventuala friboza
poate determina aparitia unro stricturi uretrale
 La femei : localizarea este endocervial. Se poate extinde la nivelul
uretrei,vaginului, glandele Bartholin, trompelor uterine. Exista
posibilitatea apaitiei unei fibroze sau obstructii daca este netratata
ce pot duce la sterilitate. Simptome pt femei: scurgeri vaginala,
disurie si dureri abdominale.
o Infectia netrata la femei se poate complica pe cale
ascendente=> salpingita, abces tubo-ovarian, boala
inflamatorie pelvina. Ca urmare => sarcina extrauterina sau
sterilitate
 Oftalmia gonococica – mama cu gonoree=> nou nasculutl se naste pe cale
naturala. Ca si preventie se fac instilatii de solutie de nitrat de Ag 1% in sacul
conjunctival al nou nascutului.
 Gonoree ano-rectala
 Faringita gonococica
 Rareori poate disemina=> bacteriemie
 Exceptional poate aparea meningita gonococica
3. Raspuns imun
- In infectiile cu gonococ apare raspunsul imun insa acesta este ineficient, aceeasi persoana
poate face infectii repetate
o Vaccinurile elaborate pentru gonococ sunt ineficiente
o Nu exista imunitate postinfectioasa datorita fenomenelor de variatie antigenica a
pililor
- In infectiile cu meningococ
o Imunitatea este mediata celular, umoral
o Anticorpii apar dupa infectii subclinice
o Actiunea anticorpilor necesita prezenta complementeului. Persoanele cu deficit ale
sistemului complement prezinta risc foarte mare pentru infectia meningococica.
4. Diagnosic de laborator
- Pt meningococ:
o LCR,sange,secretie nazo-faringiana
o Transport rapid de preferat insamantare la patul bolnavului
o Frotiu LCR centrifugat – coci gram negativi dispusi in diplo reniformi, incapsulati
o Cultivarea se poate face si pe geloza sange
o Biochimic: oxideaza glucoza, maltoza
o Citrocrom oxidaza pozitiva
o Aglutinare pe lama cu seruri monovalente
o Tratament: penicilina
o Contactii necesita profilaxie cu rifampicina, ciprofloxacin sau ceftriaxona
o Vaccin pt copii intre 11-18 ani
- Pt gonococ:
o La barbat(puroi, secretie uretrala), la femei(secretii de la nivelul colului uterin)
o Transport rapid de preferat insamantare la patul bolnavului
o Frotiu din secretie vaginala – coci gram engativi reniformi necapsulati
o Cultivare pe medii nutritive complexe
o Oxideaza doar glucoza
o Citrocrom oxidaza +
o Ceftriaxon ca si antibiotic
o Rezistenti la penicilina asociata cu rezistenta la eritromicina , tetraciclina si
aminoglicozide
o Profilaxie: instilatii de solutie de nitrat de argint 1 % la nou nascutii in sacul
conjunctival(daca mama are gonoree)
- Pentru menigogococ penicilina penetreaza bariera hemato-enefalica numai in conditii de
inflamatie acuta a meningelui. Este tratamentul pentru meningita
- Pentru gonococ exista rezistenta la penicilina asociata cu resitenta la eritromicina,
aminoglicozide si tetraciclina. Gonococul este sensibili la tratamentul cu cetriaxona.
- Pentru gonococ trebuie urmat tratamentul si de pertenerii sexuali.
- Pentru goncococ instilatii cu sol de nitrat de argint 1% pentru nou nascutii in sacul
conjucvtival
- Pentru meningita contactii necesita profilaxie cu ceftriaxona, rifampicina, ciprofloxacin
- Ca si profilaxie pentru meningitidis exsita un vaccin care se face la copii cu varste cuprinse
intre 11-18 ani.
- Pentru gonococ nu exista profilaxie specifica( este nefesara educatia sexuala si protejarea
prin metode contraceptive de tipul prezervativului. Depistare tratare si supravegherea atat a
infectatilor cat si a contactilor
Familia enterobacteriaceae – generalitati

- Cel mai important grup de bacili gram negativ implicat in patologia umana.
- Genurile din cadrul acesteia sunt clasificate in functie de caractere biochimice, structura
antigenica.
- Bacteriie din aceasta familie sunt responsabile pentru mai mult de 70% din infectiile urinare,
30% din bacteriemii si cele mai multe infectii de tip digestiv
- Cele mai importante genuri si specii implicate in patologia umana sunt:
o Escherichia – sp. Coli
o Salmonella – typhi si paratyphi
o Klebsiella – pneumoniae
o Proteus – mirabilis si vulgaris
o Shigella – dysenteria, flexneri
o Yersinia – petis si enterocolitica
- Aceste bacterii pot fi prezente in :
o Sol , apa
o Colonizeaza in mod normal intestinul omului si a animalelor devenind in anumite
situatii patogene prin achizitia unor gene ce codifica factori de virulenta=> infctii
oprtuniste(e.coli)
- Anumite specii sunt intotdeauna asociate cu boala:
o Salmonella
- Transmiterea infectiilor cu enterobacterii poate fi facuta fie de la un purtator si excretor
intermitent fie prin consum de alimente contaminate sau prin diseminare endogena la
pacientii susceptibili.
Caractere generale:
- Bacili gram negativi de dimensiuni moderate

- Aerobi facultativ anaerobi
- Nesporulati
- Mobili prin prezenta cililor peritrihi sau imobili
- Capsulati(KLEBSIELLA) sau necapsulati
- Aceste bacterii se multiplica pe medii peptonate
- Fermenteaza glucoza
- Oxidazo-negativi
- Catalazo pozitivi
- Reduc nitritii la nitrati
- Lactozo pozitive/negative
- Cresc pe medii de cultura simple, lichide=> crestere de tip S cu tulburarea uniforma a
mediului lichid formand un inel sau val la suprafata( proteus si klebsiella) sau fara formarea
de pelicula la suprafata(majoritatea speciilo)
- Majoritatea cresc pe medii gelozate simple – crestere de tip S, cu coloni rotunde
semitransparente cu margini regulate(exceptie face proteusul care are o crestere sub forma
de valuri si nu sub forma de colonii izolate).
- Klebsiella creste sub forma de colonii de tip M datorita prezentei capsulei
- Pentru izolarea bacteriilor din familia enterobacteriilor se folosesc medii selective
diferentiale ce contin substraturi nutritive ce inhiba dezvoltarea fungiilor, bacteriilor gram +
si nu permit migrarea germenilor din genul Proteus:
o Aceste medii selective contin o baza nutritiva, un sistem indicator( de obicei lactoza)
si un sistem presor(cu rol inhibitor)
o In functie de gradul de selectivitate:
 Inalt selective
 Slab selective
 Moderat selective
- In general speciile saprofite, conditionat patogene( Klebsiella si E coli) sunt lactozo pozitive,
in timp ce speciile strict patogene dar si proteusul(care este saprofit conditionat patogen)
sunt lactozo negative.
- Structura peretelui bacterian permite clasificarea enterobacteriilor si impartirea in
serogrupuri. Clasificarea serologica facandu-se dupa prezenta:
o antigenului somatic O - polizaharidic
o antigenul capsular K – polizaharidic prezent la speciile de genul Klebsiella
o antigenul flagelar H – prezent la speciile mobile
o antigenul de virulenta Vi – de suprafata prezent la Salmonella typhi pentru
impartirea in serogrupuri.
- Patogenitatea prin:
o Pili : comuni sau sexuali
 Favorizeaza aderenta, colonizarea si multiplicarea
 Asigura transferul materialului genetic
o Exotoxine – secretate de diferite specii de Shigella dar si e coli
 Toxina Shiga
 Dar si de e.Coli – toxina shiga like
o Endotoxine – eliberate prin distrugerea bacteriei, activeaza complementul si este
urmat de febra, leucocitoza, trombocitopenie
o Capsula – rol antifagocitar
o Componenti siderofori
o Plasmide codificatoare a rezistentei la AB
Escherichia
- Este genul tip al familiei Enterobacteriaceae, cea mai importanta specie fiind E.coli care are
interes medical.
- Numarul acestor germeni pe unitatea de volum in apa si in alimente =indicele coli fiind un
criteriu de apreciere a gradului de poluare a apei, mediului si a alimentelor cu materii fecale.
- Face parte din flora normala a tractului digestiv la om, fiind responsabila de circa 80% din
flora rezidenta a colonului. Are rol in sinteza unor vitamine B si K si mentinerea echilibrului
biocenozei.
- Sunt BGN scurti, cu capete rotunjite, nesporulati,necapsulati(rar unele tulpini pot avea o
pseudo capsula)
- In generali mobili( prin prezenta cililor peritrihi), aerobi -facultativ anaerobi
- Se dezvolta pe medii uzuale si selective lactozate, formand colonii lactozo-pozitive, de tip S(
iar cele cu o pseudocapsula formand colonii de tip M.)
- Structura antigenica: antigene O, antigenul capsular K, si antigenul flagelar H. Structura
antigenica fiind complexa
- Prezinta caracterele specifice enterobacteriilor.

- Enterotoxine, hemolizine, enzime ce asigura rezistenta la antibiotice
- Endotoxina, responsabila de cresterea sintezei macrofagelor aflat la originea socului septic
- Pseudocapsula de natura polizaharidica – rol antifagocitar realizand un veritabil camuflaj
imunologic al bacteriei.
- Boli produse:
o Infectii extraenterale – sunt deobicei endogene, cu tulpini apartinand florei normale
digestive
 Ale tractului urinar – sursa infectiei este cel mai frecvent enterala, fapt
favorizat de anatomia tractului feminin(uretra scurta), precum si de
raporturile sexuale. Sursa infectiei poate fi si iatrogena (prin sonde,
catetere). De obicei germenii de spital achizitionati sunt mult mai rezistenti
la substante antimicrobiene.
 Septicemii
 Meningite neonatale
 Infectii biliare, respiratorii, ORL
 Suprainfectii ale plagilor si arsurilor
 Infectii genitale
o Infectii (enterale) ale tractului digestiv – sunt produse de 5 grupe de E.coli:
 EHEC – produce 2 toxine Shiga-like, numite verotoxine, cu efect citopatic pe
linia celulara Vero. Initial apare o diaree apoasa care ulterior devine
hemoragica. Febra este mica sau absenta, apare predominant la copii sub 5
ani, prin consum de carne de vita insuficient preparata termic si de lapte
nepasteurizat.
 EPEC – principalul agent etiologic al sindromului diareic la copii mici, la care
determina o imunizare precoce. Imbolnavirile la varste mai mari de 2 ani cu
EPEC sunt rar semnalate. Factorii de patogenitate sunt pilii de aderenta si o
toxina Shiga-like produsa prin conversie lizogena.
 EIEC – determina un sindrom diareic dizenteriform, cu scaune
mucopurulente, sanguinolente
 ETEC – secreta enterotoxine termolabile sau termostabile. Produce forma
usoare de enterita sau sindrom diareic holeriform.
 EAEC(enteroaderent) – considerat cauza diareei persistente la copiii din
tarile subdezvoltate.
3. Raspuns imun
Raspunsul imun este in general, slab, nesemnificativ. Profilaxia este nespecifica.
Tratamentul se face in functie de rezultatul antibiogramei.
- Produs patologic: urina, sange, materii fecale, puroi, exudate
- Examenul macroscopic nu da informatii asupra cantitatii de germeni
- Examenul microscopic: urina centrifugata, sedimentul examinat ca preparat proaspat pe
lama – lamela sau ca frotiu fixat si colorat.
- Medii de cultura: la cel mult 1 ora de la recoltare si dupa agitare in prealabil.
- Urocultura – metoda dilutiilor seriate in placi, metoda ansei calibrate, testul uricult.
- Identificare:
o Caract morfotinctoriale- BGN
o Carcat cultura – mediu lichid tulbuare uniforma, pe mediu solid colonii de tip S,
lactozo pozitive (aabtl galbene), Mac Conkey – rosii.
o Biochimie:
 Fermenteaza Glc, Lactoza si Zaharoza cu producere de gaz
 Mobilitate+
 Indol +
 H2S-
 Uree –
 Citrat –
 Oxidazo –
o Tratament dupa antibiograma, cu : aminoglicozide, tetracicline,ampicilina
Din ce in ce mai multe specii devin rezistente la antibiotice prin transferul de plasmide
ce codifica rezistenta la antibiotice.
Pentru tratamentul antibiotic se realizeaza antibiograma, insa in general se poate trata
cu aminoglicozide, tetraciclina, ampicilina.
6. Masuri de profilaxie – spalat pe maini?!
Genul Proteus
- Speciile principale ale acteui gen sunt P. Mirabilis, P. Vulgaris, P. Penneri. In patologia umana
se intalnesc doar primele doua.
- Acestia sunt implicati mai ales in aparitia infectiilor tractuului urinar
- La om fac parte din flora normala a tractului digestiv
- Sunt BGN scurti cu capte rotungite, aerobi-facultativ anaerobi, foarte mobili, necapsulati,
nesporulati.
- Sunt germeni lactozo-negativi, produc H2S si ureaza. Elaboreaza enzime cu caracter
proteolitic.
- Sunt germeni nepretentiosi nutritiv
- Tulbura uniform mediul lichid, formeaza o pelicula la suprafata si degaja un miros de
putrefactie
- Pe geloza sange, are o crestere specifica in valuri(fenomenul de invazie), iar pe geloza
inclinata apare fenomenul de catarare(datorita mobilitatii accentuate a germenilor)
- Tupinile diferite insamantate pe aceeasi placuta nu se amesteca intre ele, la limita dintre
cele 2 tulpini aparand linia de demarcatia a lui Dienes. Insa daca tulpinile apartin aceleiasi
tulpini, valurile se intrepatrund
- Structura antigenica
o Angineul flagelar H
o Antigenul somatic O
2. Caractere(factori) de pateogenitate+principalele boli produse
- proteusul este un germen conditionat patogen, caracterele de patogenitate se manifesta
prin capacitatea de mutiplicare si eliberarea endotoxinei.
- Cele mai frevente afectiuni determinate de Proteus sunt infectiile urinare, deoarece P
mirabilis produce o cantitate mare de ureaza responsabila de degradarea ureei in CO2 si
amoniac=> alcalinizarea urinii, lucru care favorizeaza aparitia calculilor renali de struvita si
apatita prin precipitarea Mg si Ca.
- Germenii din proteus se pot insa izola si din:
o Infectii ORL, respiratorii, ale plagilor si arsurilor
o Septicemii
o Meningite la nou-nasculti si sugari
o Mai rar din infectii digestive
3. Raspuns imun
Rapsunsul imun umoral este slab, deoarece multe tulpini prezinta multi-rezistenta la Ab si mai
ales cele izolate din infectiile nosocomiale.
Tratamentul este rareori posibil in absenta antibiogramei
- Produsul patologic: urina, puroi, exudate purulente materii fecale, lichid de varsatura sau
alimentul suspectat
- Cultivare: ADCL, Mac Conkey, bulion, geloza
- Caractere de cultura:
o Dezvoltare rapid pe medii peptonate lichide cu degajarea unui miros caracteristic de
putrefactie
o Este prezent fenomenul de catarare, invazie si linia de demarcatie a lui Dienes intre
2 tulpini diferite insamantate pe acelasi mediu solid.
o Pe mediile slab si moderat selective sunt colonii de tip S lactozo negative
o Caractere biochimie:
 fermenteaza Glc cu producere de gaz
 Lactoza –
 H2S +
 Ureaza +
 Indol +
 Oxidaza –
o Tratament: se folosesc asociere intre gentamicina, kanamicina
- Se folosesc asocieri intre gentamicina si kanamicina
Genul Klebsiella
Cele mai importante specii ale acestui gen sunt:
o Oxytoka
o Pneumoniae
o Ozenae
o Rhinoscleromatis
- Sunt gemeni conditionat patogeni, constituenti ai florei intestinale la om, in nr redus se
gasesc la nivelul mucoase tractului respirator
- Se pot izola din apa, sol, plante
- Sunt BGN cu capete scurte rotunjite, imobili, nesporulati, capsulati
- Sunt gemerni aerobi, facultativ anaerobi
- Nepretentiosi nutritiv
- Pe medii solide au o crestere de tip M mari (datorita capsulei)
- Pe mediile lichide tulbura uniform mediul
- Pe mediile selective formeaza colonii lactozo-pozitive, care dupa 24 de H devin lactozo-
negative prin alcalinizarea mediului
- Ca structura antigenica cuprinde:
o Antigenul somatic o
o Antigenul capsular K
o Au fost descrise peste 80 de serotipuri, tulpinile patogene apartinand serotipurilor
1,2,3
2. Caractere(factori) de pateogenitate+principalele boli produse

- Capsula – asigura rezistenta la fagocitoza
- Endotoxina
- Enterotoxina termostabila
- Se izoleaza din:
o Infectii urinare
o Infectii respiratorii
o Septicemii
o Meningite neonatale
o Agent etiologic al unor infectii nosocomiale
o Rhinoscleromatis=>rhinoscleromul
o Ozenae – este asociata ozenei=> afectiuni inflamatori cronica cu supuratii mucoase
si fetide insotite de atrofia mucoasei nazale ce poate duce la pierdereda simtului
olfactiv.
3. Raspuns imun
- Răspunsul imun umoral este slab şi profilaxia nespecifică.
- Fenotipul sălbatic se caracterizează printr-un nivel scăzut de rezistenţă la amino şi
carboxipeniciline, (activitate restaurată prin inhibitorii de beta-lactamază), cloramfenicol,
tetraciclină, streptomicină, biseptol.
- Mecanismele dobândirii acestei rezistenţe pot fi multiple.
- Deosebim astfel un fenotip PAZA (aprox. 12% dintre tulpinile de spital), caracterizat prin:
rezistenţă crescută la amino, carboxipeniciline (inclusiv la asocierea cu inhibitorii de beta-
lactamază), cefalosporinele I.
- Fenotipul producător ESBL în mediul spitalicesc şi se caracterizează printr-un nivel crescut
de rezistenţă la: amino,carboxipeniciline,cefalosporine I, II, cu o sensibilitate diminuată la
cefalosporinele III şi aztreonam şi conservarea sensibilităţii la cefoxitin, cefotetan, latamoxef
(test de sinergie-buşon de şampanie).
- Produs patologic: sputa, exudat nazal, urina, secretii de la nivelul leziunii granulomatoase
- Cultivarea se face pe medii lactozate: ADCL,AABTL,Mac Conkey
- Identificare: BGN scurti cu capete rotunjite
- Pe mediu solid coloniile sunt mari mucoase(datorita capsulei)
- TSI,MIU,SIMMONS:
o Glc +
o Lactoza+
o Citrat +
o Oxidaza –
o Indol -
o Mobilitate –
- Serologic: reactia de umflare a capsulei
- Fenotipul sălbatic se caracterizează printr-un nivel scăzut de rezistenţă la amino şi
carboxipeniciline, (activitate restaurată prin inhibitorii de beta-lactamază), cloramfenicol,
tetraciclină, streptomicină, biseptol.
- Mecanismele dobândirii acestei rezistenţe pot fi multiple.
- Deosebim astfel un fenotip PAZA (aprox. 12% dintre tulpinile de spital), caracterizat prin:
rezistenţă crescută la amino, carboxipeniciline (inclusiv la asocierea cu inhibitorii de beta-
lactamază), cefalosporinele I.
- Fenotipul producător ESBL în mediul spitalicesc şi se caracterizează printr-un nivel crescut
de rezistenţă la: amino,carboxipeniciline,cefalosporine I, II, cu o sensibilitate diminuată la
cefalosporinele III şi aztreonam şi conservarea sensibilităţii la cefoxitin, cefotetan, latamoxef
(test de sinergie-buşon de şampanie).
6. Masuri de profilaxie – nespecifica, exista mai multe serotipuri, fenotipurile sunt diferite si
prezinta difeite reistente la antibiotice.
Genul Salmonella
Cuprinde o singura specie, aceasta specie cuprinde peste 2500 de serovaruri, diferentiate pe
baza antigenelor sometice O si flagelare H.
- Cele mai importante serotipuri in patologia umana sunt: S typhi ai paratyphi.
- La salmonella typhi si paratyphi exista si antigenul de suprafata Vi care impiedica O
aglutinabilitatea
- Habitatul
o Toate serovarulurile Salmonella enterica subspecia enterica sunt parazite pentru om
si mamifere
o Celelalte subspecii se intalnesc la pasari si animalele cu sange rece
o Omul si animalele determina poluarea:
 Solulului
 Apelor reziduale
 Apelor de suprafata
 In toate acestea, ele putand supravieui cateva luni pana la cativa ani de zile
daca sunt favorabile conditiilee de temperatura, umiditate si pH.
- Caractere morfotinctoriale: BGN fara capsula, nesporulati, prezinta flageli peritrihi ce asigura
mobilitatea(exceptie face S gallinarium)
o Bacterie aeroba, facultativ anaeroba
o Poate creste e majoritatea mediilor de cultura
o Pe mediile selective si diferentiale care contin saruri biliare formeaza colonii lactozo-
negative de tip S, producerea de H2S fiind evidentiata prin aparitia unor pete negre
de culoare in centrul coloniei(colonii cu aspect de ochi de pisica).
- Caractere biochimie:
o Fermenteaza glucoza
o Nu formeaza:
 Indol
 Uree
o Descompun proteinele cu eliberare de H2s
o Folosesc citratul ca unica sursa de carbon
- Factori de patogenitate:
o Fimbrii – capacitatea de a penetra in celule si de multiplicare intracelulara
o Endotoxina
o Citotoxine – care inhiba sinteza proteica
o Enterotoxine – activeaza adenilat/guanilatciclaza
o Siderofori – pt captarea fierului
o Ag Vi – cu rol antifagocitar , inhiba complementul
- Boli produse:
o Salmoneloze
 Febra tifo-paratifoide – febra tifoida fiind o boala infectioasa acuta
sistemica, caractersitica omului. Rezervorul de infectie fiind exclusiv omul,
bolnav sau purtator sanatos. Poarta de intrare este reprezntata de tubul
digestiv respectiv intestinul subtire unde are loc multiplicarea bacteriana,
dupa care prin canalul toracic ajung in sange. Prin patrunderea bacililor in
sange are loc o intoxicactie generala a organismului, urmata de invadarea si
multiplicare la nivelul maduvei osoase, ficat,splina. Initia pentru cca 10 zile
pacinetul prezinta slabiciune febra, ameteli, anorexie, dureri musculare.
Simptome urmate apoi de manifestari digestive. O data cu aparitia
anticorpilor protectori in sange apare starea de imunitate
 Salmoneloze digestive – toxinfectii alimentare sau gastroenterite
o Gastroenterita are o perioada de incubatie de 6-48H,
manifestata prin greturi, varsaturi, diaree. Vindecarea are
loc in 2 pana la 7 zile.
 Manifestari extradigestive: bacteriemii, infectii pleuro-pulmonare, Afectiuni
osteo-articulare, Infectii nozocomiale, Afectiuni cardiovasculare, infectii
urinare, infectii abdominale, infectii ale SNC.
3. Raspuns imun
- Dupa infecti cu salmonella serovar Typhi si paratyphi apar in circulatie anticorpi circulati
anti-O, anti-H, anti-Vi asiguran imunitate pe viata
- Dupa gastroenterite – imunnitatea dobandita lipseste de obicei
- Anticorpi secretori sau ai mucoasei tip IgA protejeaza intestinul impotriva salmonelelor
4. Diagnosticul de laborator
- Produsul patologic: materii fecal(din scaunul emis spontan fara administrare de purgativ) la
persoanele bolnave, la cele purtatoaredupa administrarea de purgativ salin din 2/3 ale
scaunului. Daca insamanatarea nu se face imediat, se va folosi mediul de transport Cary
Blair.
- Este necesara imbogatirea mediilor. Insamantarea se face pe medii inalt,moderat,slab
selective.
- Identificarea: repicare coloniilor de pe mediile selective pe medii multi test de tipul TSI,MIU
SIMMONS
- BGN cu cili peritrihi, necapsulati nesporulati
- Pe geloza sange NU produc hemoliza
- Pe mediile lactozate formeaza colonii lactozo negative, colonii in culoare mediului
- Pe mediile solide coloniile sunt de tip S
- Caractere biochimice:
o Fermenteaza Glc
o Lactozo –
o Mobilitate+
o H2S +
o Indol –
o Zaharoza –
o Oxidaza –
- Identificare serologica prin folosirea de seruri de grup si apoi de tip.
- Tratamentul se realizeaza conform antibiogramei:
o Fluorochinolone, aminoglicozise, tetacicline, cloramfenicol
o Exp: la S gastroenteritidis unde nu se va administra antibiotic deoarece creste
perioada de protaj intestinal
- In febrele enterice spitalizaera si administrarea Iv de antibiotice trebuie sa se realizeze cat
mai repede posibil, conform antibiogramei: cloramfenicol, ampicilina, cotrimoxazol,
flurochinolone.
- Purtatorii sanatosi de salmonella serova typhi in vezica biliara, necesita intervenite
chirurgicala si tratament cu ampicilina ceea ce prezinta o eficacitate de 85%.
- Exceptie se face la salmonella gastroenteritidis deoarece aici nu se administreaza antibiotice
deoarece creste perioada portajului intestinal.
- Cele mai importante rezervoare animale: gainile, curcanii, porcii, vacile. Aceste
supravietuiesc in oua, in pulberi de oua, in carnea cruda si produse animaliere incomplet
preparate termic.
- Transmiterea se face prin produsele animale
- Profilaxie: prepararea corecta termic a alimentelor
- Exista pentru febra tifoisa vaccinuri, acestea fiind partial eficiente in special la copii.
- Pentru salmonelozele netifoidice nu exista vaccin
Genul Shigella
In cadrul speciei au fost descrise 4 specii importante:
o S. Dysenteriae
o S. Flexneri
o S. Boydi
o S. Sonnei
- Habitat: bacterii strict adaptate omului, intotdeauna patogene
o Intalnite in intestinul si materiile fecale ale:
 Bolnavilor, convalescenilor
 Purtatorilor aparent sanatosi
o Singurele animale care pot fi gazde accidentale sunt primatele captive care vin in
contact cu oamenii
- Caractere morfotinctoriale: BGN neciliati, necapsulati, nesporulati
o Bacterii aerobe, facultativ anaerobe
o Se dezgvolta bine la 37 grade
o Pe medii slab si moderat selective si diferentiale(ADCL) – colonii S, lactozo-negative
transparente
o Oxidazo –
o Reduc nitratiii la nitriti
o Fermenteaza glucoza – fara producere de gaz(excp unele tulpini de flexneri)
o Mobilitate –; flexneri)
o Indol variabil
o Uree –
o Nu produc H2S
o Nu descompun lactoza
o Nu folosesc citat ca sursa de carbon
o Sta la baza impartirii in 4 grupe antigenice si subdiviziunii acestora in serotipuri
 Grupul A – dysenteriae
 Grupul B – flexneri
 Grupul C – boydii
 Grupul D – sonnei
o Prezinta antigenul K – unele tulpini poseda capsula, acest antigenu nu este utilizat
pentru tipizarea serologica a gneului Shigella. Acetsa poate interfera cu
determinarea antigenului somatic O determinand inaglutibilitatea - O
o R de aglutinarea cu seruri monovalente si polivalente
Boala la om-SHIGELOZA
- Boala diareica acuta, cu evolutie autolimitanta datorita capacitatii de recenerare a
epiteliului intestinale
- Apare la 1-3 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii
- Debutul este brusc cu febra, diaree apoasa, colici abdominale intense
- Perioada este de 20-100 de scaunde nefecaloide cu mucus si puroi si sange
- Are loc deshidratarea cu tenesme rectale si stare generala alterata.
- Boala este produsa prin invadare si replicare in celulele de la nivelul colonului
- Aderenta, invazia si replicarea intracelulara este mediata de proteine structurale codificate
de gene localizate pe un plasmid de virulenta
- Shigella ataca si invadeaza celulele M de la nivelul placilor Peyer
- Boala este intalnita la copii de peste 10 ani(60%). Trasmiterea se face pe cale fecal orala,
de la persoanele contaminate si mai putin frecvent prin alimentatie sau apa
contaminate
3. Raspuns imun
- Este neprotectiv, imunitatea in dizenterie are carater local, la nivelul colonului cu o durata
de 6-12 luni
- Dupa administrarea de vaccin Shigella dysenteriae – IgA vor reactiona cu tulpina omoloaga
- Boala la om-SHIGELOZA
o Boala diareica acuta, cu evolutie autolimitanta datorita capacitatii de recenerare a
epiteliului intestinale
o Apare la 1-3 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii
o Debutul este brusc cu febra, diaree apoasa, colici abdominale intense
o Perioada este de 20-100 de scaunde nefecaloide cu mucus si puroi si sange
o Are loc deshidratarea cu tenesme rectale si stare generala alterata.
o Boala este produsa prin invadare si replicare in celulele de la nivelul colonului
o Aderenta, invazia si replicarea intracelulara este mediata de proteine structurale
codificate de gene localizate pe un plasmit de virulenta
o Shigella ataca si invadeaza celulele M de la nivelul placilor Peyer
o Boala este intalnita la copii de peste 10 ani960%). Trasmiterea se face pe cale fecal
orala, de la persoanele contaminate si mai putin frecvent prin alimentatie sau apa
contaminate
- Produs patologic: inaintea inceperii tratamentului cu antibiotic, din scaunul emis spontan
- Cultivarea se face pe medii selective lactozate si diferentiale: ACDL, Mac Conkey
- Apare ca BGN pe frotiu(rosii)
- Cresterea pe emdii solide este de tip S, cu colonii lactozo –
- Biochimic:
o Glc + fara producerea de gaz
o H2S -
o Lactoza –
o Zaharoza –
o Uree –
o Indol – (exp: flexneri)
o Citrat –
o Oxidaza –
o Mobilitate –
- Pentru Shigeloza, infectia este autolimitata de capacitatea epiteliului de regenerare, iar
tratamentul cu florochinolone este recomandat pentru a reduce riscul trasmierii in
populatie.
- Prin tratamentul cu antiibotic se reuce durata bolii de la apx 5-7 zile pana la 3 zile si perioada
excretiei de shigella in covalescenta
- Controlul si siguranta rezervelor de apa
- Controlul standardizat al saniatiei generale
- Igiena alimentara, comunitara si personala
- Profilaxie specifica( vaccinul dizenteric viu) – produs de cantacuzino, constituit dintr-o
suspensie de bacili Flexneri, administrarea acestuia este orala, oferind o imunitate durand
intre 6-12 luni.
Genul Yersinia
- Speciile acestui gen sunt:
o Y. Pestis
o Y. Enterocolitica
o Y. Pseudotuberculosis
- Y pestis este agentul etiologic al ciiumei – boala sistematica fatala
- Y enterocolitica si pseudotuberculosis sunt patogeni enterici
- Toate infectiile cu Yersinia sunt zoonotice, omul fiind o gazda accidentala
- Bacili scurti gram -, sau cocobacili gram –
- Nesporulati
- Catalaza + oxidaza –
- Mobile la 22-30 de grade, imbolie la 37 de grade
- Fermenteaza glc fara producere de gaz
- Lactozo –
- Zaharozo +( numai enterocolitica)
- Indol variabila
- Nu produc H2S
- Citrat –
- Urezo + la temp 27 grade(enterocolitica)

- Yersinia pestis
o Antigenul somatic O
o Antigenul capsular F1 – numai la 37 de grade, cu rol antifagocitar
o Antigene lipoproteice sintetizate numai la 37 grade
o Boala produsa – ciuma
 Rezistenta crescuta la fagocitoza, acestea secreta in contact cu fagocitele
niste proteine in interiorul fagocitelor initiind apoptoza acestora
 Ciuma are o perioada de incubatie de 7 zile de la intepatura. La locul
intepaturii apare o pustula, germenii patrund prin limfaticele pielii si ajung
in gg limfatici formand bubonul pestos
 Se imune tratament rapid, in caz contrar, apare forma septicemica cu leziuni
hemoragice in diferite organe si mortalitate crescut >75%.
 Pacientii sunt inalt contagiosi = transmiterea prin aerosoli fiind calea de
propagare a infectiei
- Yersinia enterocolitica – se manifesta ca o pseudo apendicita, cu diaree cu febra, in speial la
copii.
o Se multiplica in produse bogate in sange la temperatura de 4 grade.
3. Raspuns imun
o Prod patologic: puroi din bubn, sange, sputa, fragmente de organe
o BGN, cu capete rotunjite, nesporulati imboli la 37 grade, capsulat(pestis)
o Cultivare: se dezvolta bine pe medii uzuale(bulion, geloza nutritiva)
o Pe medii soludie colonii mici S, aceste dupa o perioada cresc in diametru si devin
opace. Pestis are si colonii M dat prezentei capsulei.
o Tulbura uniform mediul lichid cu depozit la fundul eprubetei
o Pe medii lactozate formeaza colonii lactozo –
o Caractere biochimice:
 Glc + fara gaz
 Lactozo-
 Zaharoza +
 Oxidaza –
 Mobilitate –
o Identificare serologica – aglutinare cu antiser specific
o Pe geloza sange apar nehemolitice
- Tratamentul cu antibiotie incepe inaintea confirmarii bacteriologice de y pesstis!
- Se trateaza cu cloramfenicol, aminoglicozide, etracicline, cefalosporine
- Pt pestis(streptomicina cu tetraciclina / sreptomicina cu cloramfenicol)
Genul pseudomonas
- BGN nefermentativ, mobil(1 cil), subtiri drepti sa usor curbati, dispusi in perechi
- Strict aerobi
- Catalazo+, oxidazo +
- Glc, lactoza, zaharoza, gaz, h2S negative
- Pseudomonas aeruginosa – specia cea mai de temut
o Prezent in apele statatoare, de scurgere, chiar si in apa distilata contaminata si in sol
o Este responsabil de aparitia infectiilor prin contaminarea lentilelor de contact
o Potential patogen in spital mai ales in sectiile de terapie intensiva unde poate fi
prezent in reezervoarele umede sau in echipamentele de respiratir(pneumonia
asociata ventilatiei asistate)
o Infectare gazdelor imunodepresate
o Reprezinta a doua cauza de pneumonie nosocomiala
o A treia cauza a infectiilor urinare
o A 4a cauza de infectie a plagilor chirurgicale
- Elibereaza pigment=> coloniile vor avea tente metalice si sunt florescente, de asmenea
elibereaza un miros aromat
- Cerintele nutritive sunt minime
- Coloniile sunt de tip S, uneori si mucoise cu luciu metalic si pigment
- Pe geloza sange sunt colonii gri lucioase cu beta hemoliza
- In mediu lichid formeaza la suprafata o pelicula colorata datorita pigmentilor

- Adezinele
- Pili, flageli – motilitate
- LPZ
- Capsula polizaharidica – impiedica fagocitoza
- Neuraminidaza
- Pigment:
o Piocianina
o Pioverdina
- Exotoxine A – rol imunosupresor
- Exotoxinele S si T
- Elastazele – degradeaza elastina => leziuni la nivelul parenchimului pulmonar si leziuni
hemoragice
- Proteazele alcaline
- Fosfolipaza C – hemolizina termolabila care degradeaza lipidele si lecitina cu rol in infectiile
urinare si respiratorii
- Rezistenta la antibiotice – datorita alterarii porilor din membrana externa in urma mutatiilor
aparute in genele care le codifica.
- Boli produse:
o Infectii tegumentare – pacientii cu arsuri
o Infectii oculare si ulcer cornean – expunerea la apa contaminata( lentile de contact)
o Infectii pulmonare( pacientii imuno deprimati, fie prin ventilatie)
o Otita externa – pacienti cu diabet sau batrani, poate fi luat si din bazinele de inot)
o Bacteriemie, endocardite – la pacientii cu imunitate redusa, neutropenie, diabet,etc
o Infectii urinare – pacientii cu catetere urinare timp indelungat
3. Raspuns imun
- Produs patologic: sange, lichide seroase, Lcr, urina
- Caractere de cultura
o Creste usor pe medii simple in aerobioza
o Pe geloza sange – colonii rotunde , fluorescente cu tente metalice, miros aromat
o Uneori disociaza in ocolonii S-mucoid, gelatinoase nepigmentate
o In mediu lichid – tulbura uniform mediul cu aparitia la suprafata a unei pelicule care
dupa cateva zile se fragmenteaza si cade la fundul tubului, concomitent mediul se
coloreaza si emana un miros placut aromat
o Pe geloza sange colonii mici cu hemoliza de tip beta
- Caractere biochimice
 Oxidaza, catalaza +
 Oxdeaza glucoza
 Maltoza, zaharoza, lactoza begative
 H2S negativ
 Indol negativ
 Formeaza nitriti din nitrati
- Dobandesc foarte usor rezistenta la antibiotice, cele mai periculoase tulpini de P. Aeruginosa
fiind cele din spital( germenii de temut ai spitalelor) care prezinta o rezistenta al o gama
larga de antibiotice
- Cel mai frecvnt mecanism de rezistenta este cel enzimatic prin producerea de penicilinaza
- Este rezistent de asemenea si la foroquinolone si aminoglicozide prin fefnomene de
impermeabilitate
- Preenta seudocapsulei este alt mecanism de rezistenta intalnit care impiedica patrunderea
antibioticului la nivelul sediului tinta
- Dintre antibioticele care totusi raman active chiar in cazul tulpinilor multirezistente
o Imipenemul
o Axtreonamul
o Ramane sensibili la cefalosporinele de generatia III
o Este in mod natural rezistent la aminopeniciline si cefalosporinele de ordin I si II
- Exista un vaccin pioceanic polivalent – preparat din 11 fenotipuri cel mai frecvent izolate.
Genul acinetobacter
- Face parte din grupul bacteriilor gram negative nefermentative
- Cea mai frecventa specie este Acinetobacter baumanii
- Caractere morfotinctoriale:
o Coco-Bacili gram negativ scurti, asezati in diplo imboili unele tulpini au capsula(
uneori se aseamana cu Neisseria)
- Cresc pe medd usuale sub forma de colonii de culoare gri sau crem
- Ssunt prezenti in natura si in mediul intraspitalicescunde pot contamina echipamentele de
ventilatie
- Exista 2 tipuri importante:
o Care oxideaza glucoza
o Care nu oxideaza glucoza
- Pacientii cu risc sunt cei cu tratament antibiotic de lunga durata si cei asistati ventilator
- Tratamentul este dificil, deoarece A baumanii care produce cel mai frecvent infectiile este
rezistent la carbapeneme
- Caractere de cultura si biochimice: creste pe medii uzuale sub forma de colonii gri crem
- Pe geloza sange sunt nemolitice
- Este strict aerob si creste numai la 37 de grade
- Nu produce oxidaza
- Infectiile cele mai frecvente sunt de tip nosocomial
- Pneumonii, traheobronsite
- Bacteriemii
- Infectii ale piele
- Este necesara izolarea si testarea sensibilitatii tupinii respective de acinetobacter
3. Raspuns imun
- Pe geloza sange sunt colonii nehemolitice
- Coloniile sunt mari gri, crem
- Este strict aerob, nu produce oxidaza
- Sunt de 2 tipuri
o Care oxideaza glc
o Care nu oxideaza glc
- Coco-Bacili gram negativ scurti, asezati in diplo imboili unele tulpini au capsula( uneori se
aseamana cu Neisseria)
- Cresc pe medii uzuale
- Sunt strict aeroba si crescu strict la 37 de grade
- Sunt bacili nefermentativi
- Totu negativ inafara de citrat care e pozitiv
- Acinetobacter cel care produce cel mai adesea infectiile este rezistent la carbapeneme
- Este necesara antibiograma si testarea tulpinii de acinetobacter la o gama de antibiotice
Genul vibro
- Bacili gram negativi, incurbati in forma de virgula, faultativ anaerobi
- Fermentativi
- Mobili printr-un flagel polar care depaseste de 3-4 ori lungimea corpului
- Prezinta pleomorfism accentuat , fara capsula(exceptie vulnificus)
- Oxidazo+
- Se multiplica in mediul alcalin finid organisme acvatice, adaptate la variate salinitati
- Specii cu importanta:
o V cholerae – agent etiologic al holerei
o V parahemoliticus – determina infectii gastro intestinale(asociate cu consumul de
fructe de mare insuficient preparate termic, sau nepreparate termic) si ale plagilor
o V vulnificus – determina septicemi, celulita
- Sunt bacterii aerobe care cresc pe medii cu ph alcaline(mor la ph stomacal)
o Pe apa peptonata alcalina au crestere rapida – in 6 ore fac cu val fin la suprafata si
tulbura mediul
o Pe medii solide au colonii de tip s
o Pe geloza sange
 Variante neholerigene – produc in general colonii hemolitice
 Variantele holerigene – biotipul El Tor produc o hemoliza beta
o Oxidazo +
o Fermeneaza glc fara gaz
o Nu produce H2S
o Fermenteaza/nu zaharoza
o Nu fermenteaza lactoza
 Antigenul flagelar H – este comun tuturor vibrionilor
 Antigenul somatic O – pe baza lui vibrionii sunt incadrati in mai multe
serogrupuri( cele holerigene fiin serogrupele O1 si O139
 Serogrupul O1 prezinta 2 biotipuri
o El Tor
o Clasic
o Ele fiind diferentiate pe baza unor proprietati fiziologice si a
sensibilitatii fata de bacteriofagi
 Celelalte serogrupuri sunt neholerigene
- Patogenitatea este dependenta de colonizarea intestinului subtire
- Secretie de enterotoxina
- Mucinaza- asigura aderenta bacteriei
- V. Cholerae O1 este lipsit de invazivitate el ramane cantonat la intestinul subtire neajungand
in circulatie
o Infectia cu O1 poate fi asimptomatica( urmata de boala diareica medie) sau poate fi
fatala
o Simptomatologia apare dupa ingestia bacteriei si este urmata de debut brusc cu
varsaturi, diaree, crampe usculare intense si dureroase
o Scaunele diareice sunt la inceput necaracteristice, ulterior devin frecvente cu aspect
tipic. Pe masura ce fluidul se pierde, scaunul isi pierde coloratia si mirosul, nu
prezinta proteine si are aaspect de apa de orez.
o Apare ulterior deshidratarea masiva, acidoza metabolica, hipopotasemie si soc
hipovolemix, aritmie cardiaca si afectare renala.
o In absenta tratamentului boala este letala >60% din cazuri; in conditiile unui
tratament optim boala devine letala <1%.
- Parahemoliticus – produce o gastroenterita cu perioada de incubatie de 5-72 de ore
o Diaree apoasa, cefalee, crampe abdominale, greata, varsaturi
o Factorul cel mai virulent este o hemolizina termostabila(hemolizina Kanagawa)
- Vulnificus – produce infectii ale palgilor, dupa expunere la apa de mare contaminata sau
septicemie dupa consum de midii vii contaminate, mai ales la persoanele cu imunitate
scazuta
o Principalul factor care favorizeaza virulenta este reprezentat de capsula
3. Raspuns imun
- Imunitate dupa vaccinare este patiala si dureaza 3-6 luni

- Dupa contactul bolii apare imunitate antitoxica si antibacteriana determinata de IgG si IgM
si de anticorpii intestinali IgA
- Aticorpii aglutinanti apar la 4-5 zile de la debutul bolii si au efect vibriocid si antitoxic
- Titruril maxime de anticorpi apar la 7-14 zile dupa care scad la 4-5 saptamani disparand
ulterior complet
- Produsul patologic: materiile fecale( daca nu se poate face direct insamantarea se utilizeaza
mediul de transport Cary Blair)
- Insamantarea:
o Apa peptonata alcalina
o Medii selective diferentiale slab inhibante
- Cultivarea : se dezvolta cu usurinta pe medii simple
o Tulbura unfirom mediile lichide – formand la suprafata un val subtire
o Pe medii solide: crestere de tip S
o Se dezvolta bine in prezenta sarurilor biliare, sulfit, telurit de K
o Lichefiaza gelatina – dupa 48 de ore apar santuri in jurul coloniilor
o Oxidazo +
o Fermenteaza Glc
o Fermenteaza sau nu zaharoza
o Nu fermenteaza lactoza
o Nu rpoduc H2S
- Tratament reechilibrare hidroelectrolitica, cloramfenicol, biseptol(pentru sterilizarea mai
rapida a intestinukui subtire)
- Sunt sensibili la cloramfenicol si la biseptol, insa tratamentul cu antibiotice se face dua
antibiograma si in paralele cu reechilibrare hidroelectrolitica
- Intai rehidratareda se face intravenos, ulterior cand exista o toleranta gastrica si cand e mai
amelioreaza boaa se poate trece la administrarea orala
- Medicatia se adminitreaza in cure scurte
- Prepararea completa a fructelor de mare
Genul brucella
- Paraziti facultativ intracelulali
- Inlusde 6 specii, 4 dintre care sunt asociate cu bruceloza
o B.abortus
o B.melitensis
o B.suis
o B.canis
- Sunt cocobacili gram negativi doarte mici
- Imobili, nesporulati
- Strict aerobi, unele specii necesita Co2 pentru crestere
- Nu fermenteaza carbohidratii
- Tulpinile virulente sunt asociate cu cresterea de tip S
- Habitat:
o Rezervorul de germeni este dat de animale
o Vitele(bovinele) - B.abortus
o Caprele – B.melitensis
o Porcinele – B suis
o Cainii, vulpile si coiotii – B.canis

- Produc la animale avort epizootic si se pot transmite la om, la care produc septicemii si
infectii generalizate
- Debutul brucelozei poate fi brusc sau insidios, este necaracteristic
- La 10-15% din pacienti apar complicatii articulare, osoase, viscerale sau neurologice
- Patogenitatea este data de:
o Capacitatea brucelelor de a supravietui si multiplica in interiourul macrofagelor si
monocitelor prin inhibarea fuziunii fagolizozomilor
o Secreta catalaza si superoxid dismutaza – inactivarea peroxidului de H si
superoxidului
o Bacteriile fagocitate sunt transportate spre splina, ficat, maduca spinarii, gg limfatici,
rinichi unde prin secretia unor proteine induc formarea unor leziuni granulomatoase
o La om boala apare dupa conactul direct cu bacteria prin ingestie sau inhalae
- Persoanele cu risc de infectie sunt cele cu o alimentatie bogata in alimente lactate
nepasteurizate sau persoanele care se afla in contact cu tesuturi infectate ale animalelor
bolnave.
- Simptomatologie nespecifica: cefalee, oboseala, mialgii, scadere ponderala
- Simptomatologia suplimentara apare in cazul infectiei avansat netrata cu manifestari
gastrointestinale neurologice si cardiovasculare
3. Raspuns imun
- Produs patologic: sange, biopsie maduva, tesuturi afectate. Transportul se face in conditii
de maxima siguranta
- Microscopic se vad cocobacili gram negativi dificili de evidentiat in prod patologic
- Izolarea se face pe:
o Geloza sange
o macConkey
o incubare >3zile; pt hemocultura 2 saptamani
- oxidaza +, ureaza +
- tratament: doxiciclina si rifampicina
- Doxiciclina si rifampicia la adulti
- La copii sub 8 ani si gravide trimetopril sulfometoxazol
- Tratamentul este dificil datorita cresterii intracelulare a brucelelor
- Bruceloza umaa poate fi controlata controland boala la animale, pasteurizarea produselor
lactate ajuta la scaderea incidentei bolii umane
6. Masuri de profilaxie – vaccinarea animalelor cu vaccin viu atenuat B.abortus,Bmelitensis, nu
exista vaccin pentru Bsuis si B.canis
- Vaccinul nu poate si folosit la om deoarece reproduce boala
Genul haemophilus
- BGN aerobi,facultativ anaerobi
- Imobili nesporulati
- Oxidazo + catalazo +
- Necesita medii imbogatite cu factor X(hemina), factor V sau ambii factori
o Acestia sunt prezenti in medii imbogatite cu sange, dar acestea trebuiesc incalzite
usor pentru a distruge inhibitorii factorului V
- Mediul de electie este geloza chocolate
- H influenzae este cel mai frecvent agent etiologic al meningitei la copii – inaintea
introducerii vaccinuui Hib
- Specii principale:
o H influenzae – agent etiologic al meningitei la copiii
o H ducreyi – agent etiologic al sancului moale la om(Boala cu transm sexuala)
o H parahemolyticus – izolat frecvent in gura, responsabil de aparitia infectiilor
optuniste
o H aegyptius – agent etiologic al conjunctivitei acute purulente
o H aphrophilus – implicat in producerea endocarditei
- Cum am spus sunt deendenti de factorul V si factorul X, sau ambii. Unele bacterii cum este
Staf aureus produc o cantitate mare de NAD(astfel se pot obtine culturi de Haemophilus pe
geloza sange(care furnizeaza fact X) de-a lungul unui striu de cultura de S aureus care
furnizeaza factorul V= fenomen ce poarta numele de satelitism
- Habitat:
o H influenzae – mucoasa tractului respirator uman, mucoasa conjunctivala si tractul
genital
o H ducreyi – strict patogen pentru specia umana, se gaseste uneori in leziunile
bolnavului
- H influenzae
o Structura antigenica(caract de patog)
 Capsula - Rol esential de patogenitate in are capsula – confera caracteru
invaziv cu rol in colonizare fiind factorul major al virulentei. Capsula
protejeaza bacteria de fagocitoza si de liza mediata de complement
 Fimbrii(pili)
 LPZ
 Poteinele membranei externe
 Sunt patogeni prin multiplicare si invazie
 Principalii faactori de virulenta: polizaharidele capsulare, pilii de aderenta
IgA proteazele
 Adezinele – mediaza colonizarea orofaringelui, a epiteliului respirator si nu
confera caracter invaziv tulpinii
o Boli produse
 Bacterie piogena pentru variate infectii cu evolutie severa la copii
 Afectiuni acute insotite de bacteriemie(cauzate de tulpinile invazive,
capsulaate – in special servoar b,biotip I)
 Meningita la pacientii neimunizati – debut la 1-3 zile, semne de infectie
respiratorie urmate de semne si simptome tipice de meningita
 Epiglotita la pacientii neimunizati – celulita, umflarea tesuturilor
supraglotice, urgenta terapeutica; faringita, febra, respiratie dificila
 Celulita la pacientii neimunizati – pete rosii pe gat si periorbital
 Otita, sinuzita, infectii ale tractului respirator inferior – speciile necapsulate
de H influenzae – afecteaza pacientii cu boli cronice pulmonare(fibroza
chistica)
- Hemophylus Ducreyi
o Sancrul moale – produce o toxina cu efect citocid responsabila pentru manifestarile
toxice ale infectiei
 Apare la 5-7 zile de la contactul sexual, apare o papula moale cu o baza
eritematoasa pe organul genital si zona perianala
 In 2 zile leziunea ulcereaza si devine dureroasa asociata cu aparitia
adenopatiei inghinale
 Simptomatic la barbati ; asimptomatic la femei
- H aegyptius – conjunctivita acuta purulenta
3. Raspuns imun
- Infectiile cu H infleunzae pana la varsta de 2 luni sunt foarte rare, deoarece prezinta
anticorpi materni preluati de sugar din colostru
- HAEMOPHYLUS INFLUENZAE
o Produs patologic: puroi, exudate nazofaringiene, exudate vaginale, sputa, LCR
o Coloratie Gram prelungita
o Morfologie: cocobacili cu capete rotunjite mici Gram -, pleomorfism
o Izolarea: bulion hemogloinat, geloza sange, geloza chocolate,geloza Levinthal,
mediul Fildes
o Caractere de cultura:
 Bulion hemolobinat – creste sub forma de flocoane mici,albe
 Geloza sange cu penicilina – colonii mici transparente
 Geloza levinthal – transparenta dupa 10-18 ore apar colonii cu germenii
capsulati cu irizatie caracteristica in lumina care dispare dupa 24 de ore de
incubare cand apare o culoare cenusie albastra(germenii fara capsula)
o Biochimic:
 Indol +/-
 Reduc nitratii de K la nitritii de k
 Biloliza +
 Ureaza+
- HAEMOPHYLUS DUCREYI
o Produs patologic: cu tampon steril se sterge marginea sancrului, se apasa la baza
ulceratiei si se patrunde sub baza acesteia recoltandu-se cateva picaturi din
serozitate
o Microscopic: BGN capetele colorate mai intens, izolat, in diplo sau lanturi scurte
o Izoalre: geloza 3% sange defribinat de iepure in atmosfera umeda de 30%co2
necesitand fact X sau Fact X+V
o Caractere de cultura: colonii mici, cenusii lucioase, dupa cateva zile apare o zona
mica de hemoliza ingusta pe mediul gonococ agar
- Infectiile serioase sunt tratate cu cefalosporine cu spectru larg
- Cele mai putin severe sunt tratate cu ampicilina daca sunt sensibile
- Mai mult de 30% dunt rezistente la cefalosporine si azitromicine
- Izolatele de H Ducreyi sunt sensibile la eritromocina
- H influenzae multe tulpini sunt sensibile la ampiciline, 25% produc beta lactamaze sub
control plasmidic.
- Multe tulpini de \h infleunzae sunt susceptibile la cloramfenicol
- Prevenirea meningitei cu H influenzae tip B se face prin imunizare activa inainte de varsta de
6 luni urmate de rapeluri
- Pentru sacnrul moale – preventie prin act sexual protejat
Genul Bordetella
- Cocobacili gram negativ, strict aerobi
- Cresc greu pe mediile de cultura
- Sunt imobili
- Nu fermenteaza carbohidratii
- Au necesitati metabolice speciale
- Specii importante:
o B pertusis – inalta susceptibilitate la substante toxice si metaboliti; necesita in
mediu prezenta carbunelui, amidonului, sangelui si a albuminei care sa absoarba
aceste substante toxice
o B parapertusis
o B bronchiseptica
o B holmesii
-
- Pertactina si hemaglutinine filamentoase
- Toxina pertusis
- Fimbrii – stimuleaza imunitatea umorala in vivo
- Adenilatciclaza/hemolizina – transforma ATP in AMPc
- Citotoxina traheala – stimuleaza secretia IL1- care determina aparitia febrei
- Lipopolizaharidele A si X – pot activa cai alternative ale complementului si stimueaza
secretia de citokine
- Patogenitatea este rezultatul:
o atasarii bacteriei la celulele epiteliale ciliate ale tractuui respiator proces mediat de
adezine
o Proliferarii bacteriene
o Producerii de leziuni lozalizat tisulare asociate cu manifestari sistemice
- Initial boala a fost considerata boala copilului mic, acum majoritatea infectiilor apar la
adolescent si la adult
- Perioada de incubatie este de 7-10 zile cu o evolutie a bolii in 3 stadii:
o Stadiul in care pare o raceala(stadiul cataral)
o Stadiu in care celulele ciliate sunt distruse si este impiedicata eliminare mucusuui;
manifestat prin tuse urmata de inspiatii convulsive
o Stadiul de convalescenta asociat cu posibile complicatii secundare
- Exista posibilitatea ca manifestarile clasice sa nu apara la toti indivizii , situatia in care
trebuie facut diagnosticul diferential cu alti patogeni respiratori(mycoplasma pneumoniae,
Corynebacterium pneumoniae, Legionella pneumophilia)
3. Raspuns imun
- Produsul patologic: aspirat nazo-faringian(se folosesc tampoane cu fibra de arginat de Ca
deoarece cele normale(clasice) contin acizi grasi care sunt toxici pentru bacterie
- Izolare: incoulare pe mediu agar Regan lowe suplimentat cu glicerol, peptone, sange de cal;
incubatie la 35 de grade intr-o camera umeda timp de 7-12 zile
- Tratamentul este suportvi
- Macrolidele reduc perioada de infectivitate
- Exista 2 tipuri de vaccinuri, unul pt adulti si unul pentru copii
o Ambele continn toxina pertussis inactivata, hemaglutinine filamentoase, pertactina
si anatoxina tetanica si difteric
o Administrarea la copii in varsta de 2,4,6,15 luni si rapel la 4-6 ani
o Pentru adulti recomadarea vizeaza vaccinarea la 11 sau 12 ani si apoi intre 19-65 de
ani
Genul mycobacterium( tuberculosis, leprae)

- Cupinde:
o Grupul tuberculos
 Mybobacterium tuberculosis
 Mycobacterium africanum
 Mycobacterium bovis
o Grupul mycobacterilor atipice
 Mycobacterium leprae
- Sunt bacili acido alcoolo rezistenti – aceasta proprietate se datoreaza canntitatii mari de
lipide si ceruri din peretele bacterian. Sunt clasificate pe baza rezistentei la decolorare cu
acid alcool, continut mare de lipide din perete, continut ridicat de guanonina si citozina din
structura ADN-ului bacterian
- Sunt bacili aerobi, nesporulati,drepti subtiri.
- Baar apar rosii pe fond albastru(in coloratia speciala ziehl neelson) sunt drepti sau usor
incurbati uneori cu structura granulara, izolati in perechi sau grupati.
- Habitat:
o M. Tuberculosis
 Patogen strict uman, poate infecta si animalele de companie
 Determina o boala de tip granulomatos – tuberculoza
 Are un timp de generatie de 18 ore, coloniile fiind viibile pe mediu dupa 6-8
saptamani.
 Mediu Lowenstein Jensen care contine inhibitori pentru alte specii
bacteriene
 Strict aeroba
 Caracterre de cultura: creste greu, coloniile sunt de tip R conopidiforme cu
aspect de firimituri de paine. Pe mediu lichid creste sub forma unei
membrane groase cu multe pliuri care se ridica pe peretele flaconului
 Coloniile de tubercuosis sunt nepigmentate sau galben pai
o M leprae
 Agent etiologic al leprei, nu poate fi cultivat pe medii de cultura artificiale
sau pe culturi celulare
 Poate fi izolata prin inoculare pe labuta de soricel
 Temperatura optima de creste sub temperatura corpului uman
 Timpul de generatie este de 14 zile
 Contactul prelungit cu persoanele infectate care elimina in nr crescut m.
Leprae prin secretii nazale si piele, favorizeaza infectia
 2 forme de lepra: de tip tuberculoid si de tip lepromatos

- M tuberculosis
o Nu produce toxine
o Este patogen prin capacitatea de a se multiplica in organismul gazdei
o Distrugerea bacteriei se soldaza cu eliberarea de constituenti antigenici care duc la o
reactie imunitara de hipersensibilitate ce sta la baza transformarii cazeoase
o Boala Tuberculoza:
 Boala infectioasa contagioasa cu transmitere aeriana
 Bacteria este un patogen intracelular capabil sa supravietuiasca in interiorul
alveolelor pulmonare
 Se formeaza vezicule transportate ulterior prin canalul toracic unde vor
determina niste microdiseminari=> septicemie
 In 6-8 saptamani apare raspunsul imun
 Daca nr de bacterii e mic, acestea sunt distruse cu leziuni tisulare mici
 Daca nr de bacterii e mare => necroza tisulara
 O structura denumita granulom formata din macrofage alveolare, celule
epiteliale, celule langerhans gicante cu bacterii intracelulalre protejeaza
bacteria de fagocitoza
 Debutul bolii este insidios cu semne nespecifice:
 Tuse
 Scadere in greutate
 Indispozitie
 Transpiratii nocturne
 Tuberculoza gastrointestinala se manifesta prin durere abdominala diaree,
febra, scadere ponderala
- M leprae – agent etiologic al leprei
o Lepra poate fi de tip tuberculoid sau de tip lepromatos
 In forma tuberculoida – raspunsul imun celular limteaza cresterea
bacteriana=> se formeaza un granulom si testul intradermic la lepromina
este pozitiv
 In forma lepromatoasa – raspunsul celular imun este redus, bactreia fiind
prezenta in nr mare in mucoase si piele apare distructie la nivel nervos si
testul la lepromina este negativ.
 Boala are perioada de incubatie lunga si debutul este gradual
 In cea de tip tuberculoid apare hiperpigmentarea pielii, si anestezie
superficiala la nivelul leziunilor tegumentare
 In forma lepromatoasa apar leziuni nodulare multiple la nivel tegumentar
3. Raspuns imun
- Imunitatea
o Indusa doar de bacterii vii – nu este niciodata totala, exista o stare de rezistenta
fata de o noua infectia
o Mediata celular – dispare dupa vindecarea microbiologica; anticorpii decelabli nu au
rol protector
o Starea de sensibilizare fata de antigenele mycobacterium tuberculosis – alergie
tuberculinica fiind evidentiala prin intradermoreactia la tuberculina folosita in scop
diagnostic
 Testul la tuberculina este evaluat prin masurarea diamtreului zonei indurate
si nu a zonei eritematoase ce inconjoara locul injectiei.
 Interpretarea testului se face prin corelatie cu statusul imun al pacientului
 Testul este considerat pozitiv cand diametrul zonei indurate este 15mm la
persoanele fara factori de risc, >10 la persoanele cu risc, >5 la persoanele
imunodeficiente in speicial cele cu SIDA
 Testul PPD devine pozitiv dupa 4-6 saptamani de la infectia
- In M leprae
o In forma tuberculoida testul la lepromina este pozitiv
o In forma lepromatoasa testul la lepromina este negativ
- M tuberculosis
o Produs patogen: sputa obtinuta prin expectoratie(TBC pleuro-pulmonar),
urina/sange menstrual(TBC uro-genital), biopsie punctie(TBC ganglionar), lichid
articular(TBC articular), LCR(meningita TBC)
o Examen frotiu – din produs patologic, se efectueaza coloratia Ziehl Neelsen(10-19
BAAR/camp testu este pozitiv)
o Cultivarea insamantarea se face pe Mediu Lowenstein Jensen, incubatia timp de 2
luni la 37 de grade
o In mediu lichid Bacthec, cresterea bacteriana este detectata prin producerea de Co2
reactiv in apx 2 saptamani
o Caractere:
 BAAR, de culoare crem, cresterea de tip R conopidiform
 Catalazo - , produc niacina, reduc nitratii la nitriti
 Tratament: combinatie de medicamente: izoniazida, rifampicina
administrarea timp de 6 luni.
- M leprae
o Forma lepromatoasa: Baar in leziuni tegumentare sau nazale
o Confirmare pin PCR
o BAAR in coloratia Ziehl Neelsen
o Nu sa putut obtine cultura
o Cresc la 30 grade sub temperatura corpului.
- M leprae
o In forma tuberculoida: rifampicina+dapsone
o In forma lepromatoasa – clofazimine + dapsone+ rifampicina
- M tuberculosis
o Se administreza o combinatie de medicamente
o Izoniazide, rifampicina( trat 6 luni)
o Pirazinamida se adm numai 2 luni
o Desi terapia este administrata cateva luni, sputa devine neinfectioasa dupa 2-3
saptamani
o Pentru a evita selectarea de mutante rezistente se impune efectuare tratamentului
cu asocieri de substante antibacteriene
o Bolnavul monitorizat pe toata durata boli atat pe durata spitalizatii cat si dupa
externare
o Este necesara chemoprofilaxia pentru contactii pacinetului.
o Tulpini de M tuberculosis rezistente si multirezistente au fost evidentiate la pacientii
cu SIDA
- Profilaxia vizeaza supravegherea si chemoprofilaxia contactilor, evaluare starii lor de
sanatate si si testul PPD
- Vaccin BCG – contine tulpina vie atenuata de M bovis. Acest vaccin esste utilizat in
tratamentul cancerului de vezic a urinara, este instilat in vezica si vizeaza stimularea
imunitatii mediate celular inhiband cresterea celulelor tumorale
Genul Corynebacterium
- Bacili gram +, pleomorfi dispusi in forma literelor U,V, cu granulatii metacromatice la capete,
imobili nesporulati necapsulati
- Aerobi uneori microaerofili sau facultativ anaerobi
- Catalazo +
- Multe specii fermenteaza carbohidratii cu producere de acid lactic
- Habitat: in plante, animale, colonizeaza pielea , tractul respirator superior, gastrointestinal,
urogenital uman
- Pot fi considerarte oportuniste dar sunt asociate cu patologia umana(diphteriae) sau cu
patologia aniamala, sau nepatogene
- Corynebacterium diphteria este agentul etiogologic al difteriri.
- Cele mai importante specii sunt C.bovis, mitis
- Gazda naturala pentru diphteriae este omul

- Exotoxina difterica – factor major al virulentei este secretata la locul infectiei de unde
disemineaza prin sange producand manifestarile sistemice
- Prin infectarea bacteriei, bacteriofagul lizogen beta produce gena tox care este codificatoare
a exotoxine
- Receptorul pentru toxina este eprezentat de factorul de crestere epidermica legat de
heparina prezent pe majoritatea celulelor eucariote in special la nivel nervos si la nivelul
inimii
- Manifestarile clinice sunt determinate de locul infectiei, statusul imun al pacientului si
virulenta microorganismului
- Transmiterea se face atat pe cale aeriana cat si prin contact tegumentar
- Expunere la diphteriae poate fi urmata de colonizarea asimptomatica la personale
imunizate, afectare respiratorie medie la personele partial imunizate sau fulminanta si
uneori letala la cei neimunizati
- Perioada de incubatie este de 2-4 zile. Debutul este brusc cu indispozitie, faringita exudativa,
edematierea tesuturilor locale si subfebrilitate
- Se formeaza o pseudomembrana aedrenta greu de indepartat ce sangereaza la indepartare
formata din bacterii, limfocite, fibrina si celule moarte caare acopera amigdalele uvula si
palatul putandu-se extinde la nivelul nazofaringelui sau a laringelui
- La pacientii care se vindeca in curs de o saptamana, pseudomembrana se desprinde si este
eliminata
- In cazul manifestarilor sistemica severe, fenomenele toxice apar ca urmare a fixarii
ireversibile la nivelul miocardului, rinichilor sau musculaturii netede.
- In cazul difteriei cutanate, la locul de patrundere se dezvolta o papula care exolueaza cronic
si este acoperit de o membrana gri
- Frecvent la nivelul leziunii sunt prezenti si staf aureus si strepto pyogenes
3. Raspuns imun
- Poate fi determinat prin testul SHICK, prin injectarea intradermica a 0.1 toxina purificata
standardizata.
- Daca pacientul nu este protejat – nu are anticorpi antitoxina, toxina administrata va produce
inflamatie la locul administratii a 4-7 zile mai tarziu
- Tratamentul este o urgenta medicala si trebuie facut conform antibiogramei
- Recoltarea: prin detasarea falselor membrane cu tampoane de exudat, recoltarea se face
din portiunea de sub membrana(dimineata pe nemancate, fara gargara sau tratament)
- Examenul microscopi: bacili gram +, in litere chinezesti si prezenta corpusculilor
metacromatici la capete
- Izolate in cultura pura se face pe mediu Tinsdale, mediu selectivo-diferential, offler electiv
- Caractere metabolice:
o Se dezvolta pe medii simple, cresterea este favorizata pe medii imbogatite cu
proteine animale
o Toate tulpinile tnecesita acid piometic, beta alanina fier anorganic pentru cresterea
si producere unei cantitati mare de toxina
- Caracere de cultura:
o C. Bovis – aspct de margareta
o C. Mitis – colonii circulare, netede convexe
o C. Intermediu – intre cele 2
o Pe mediu loffler colonia este semicremoasa
- Pe mediu lichid:
o Bovis – mediul ramane limpede cu pelicula la suprafata si depozit la fundul tubului
o Mtitis – tulbura uniform mediul, produce depozit la fundu eprubetei
o Intermedius – formeaza un inel la suprafata, tulburare usoara a mediului si produce
depozit
- Caractere biochimice
o Difterie – glc +, cistinaza + ureazo –
o Bovis – dextrina +, glicogen +
o Mitis – dextrina +
o Intermedius dextrina variabila
5. -Sensibilitate la antibiotice
- Tratamentul presupune administrarea rapida a antitoxinei difterice, intainte ca toxina sa se
fixeze la receptori
- O data fixata toxina apare moartea celulara iar tratamentul este ineficient
- Terapia cu penicilina si eritromicina este utilizata pentru distrugerea bacteriei
- prin vaccinare DTP la 2,4,6,15,18 luni si la 4,6 ani
- se recomanda api administrarea combinatiei DT la 10 ani
- testarea nivelului de protectie se poate face printr-un test de neutralizare cutanat sau pe
culuri celulare vero
- persoanele care vin in contact cu pacientii cu difterie trebuie supravegheati inregistrati si
tratati profilactic cu penicilina si eritromicina
- alte specii ccapabile sa produca boala sunt sensibile doar la vancomicina
Genul bacillus
1. caractere generale
- bacili gram +, aerobi uneori facultativ anaerobi, cu capsula polizaharidica
- mobili sau imobili, dispusi in lanturi cu capetele taiate drept
- catalazo +
- sporulati cu diametrul sporului egal cu diametru corpului bacterian, este oval dipsus central
- specii principale:
o b. Antracis – agentul cauzal al antraxului
o b. Cereus – agentul cauzal al toxinfectiilor alimentare
- caractere de cultura
o pe medii solide: colonii relativ mari, alb-cenusii de tip rugos
o la stereomicroscop periferia coloniilor ae aspect de suvite de par impletita – cap de
medusa
o pe geloza sange nu produce hemoliza
o in bulion lasa mediul limpede si formeaza flocoane care se depun pe fundul
eprubetei
- caractere biochimice
o catalaza +
o are activitate proteolitica
o nu produce ureaza
o femrnenteaza unele zaharuri(glc, maltoza, zaharoza)
o nu produce hemoliza
- structura antigenica – exotoxina, antigenul capsular polizaharidic(ag K), antigenul somatic
polizaharidic din peretele celular
2. Caractere(factori) de patogenitate si boli produse
- Antrax:
o Produce exotoxine, ag capsular K, ag somatic din peretele celular
o Patogenitatea este rezultatul eliberarii a doua exotoxine denumite antrax toxine
o Cele 2 toxine au structura proteic: Factorul letal si factorul edem.
o Factorul edem este o adenilat ciclaza care determina cresteea AMPc intraelular cu
acumulare de fluide extracelular si aparitia edemului.
o Factorul letal este o proteaza care inhiba cresterea celulei umane
o Antigenul protector B favorizeaza patrundeera celor 2 factori
o Exista 3 forme clinice ale antraxului: cutanat, pulmonar si gastrointestinal. Frecvent
contaminarea se face la nivel tegumentar in special la persoanele care lucreaza in
domeniul veterinar. Inhalarea sporilor determina o forma pulmonara grava
manifestata rapid prin mediastinita hemoragica. Consumul alimentelor bogate in
spori determina forma digestiva.
o Leziunea tipica in antraxul cutanat = pustula maligna este un ulcer
nedureros,acoperit de o crusta neagra insotita de edem. Netrata aceasta afectiune
evolueaza rapid spre bacteriemie si moarte.
- B cereus
o Acest bacil produce toxinfectiile alimentare dar poate fi implicat si in producerea
infectiilor oculare si a sepsisului
o Sporii acestuia populeaza orezul si rezista la prepararea termica a acestuia
o Produce 2 enterotoxine, una termostabila similara cu cea stafilococica( responsabila
de forma emetica), si una termolabila care determina forma diareica.
3. Raspnsul imun
- Antrax – aparitia anticorpilor fata de componenta B a exotoxinei , fata de polipeptidul
capsular si mai apar si anticorpi neprotectori
- Pe frotiurile realizate din produsul patologic sporii nu se observa, acestia se observa pe
frotiurile realizate din culturi incubate in prezenta unor conc scazute de Co2
- Capsula este produsa in vivo, pe geloza sange se vad colonii mari de tip R- colonii cu aspect
de cap de musa(la microscopie)
- Nu sunt hemolitice
- Pe geloza simpla – coloniile sunt lucioase, aderente
- In bulion cresterea este cu aparitia unor flocoane la fundul eprubetei si nu tulbura mediul
o Reduce nitratii
o Indol negativ
o Ureaza negativ
o Lichefiaza gelatina
o Catalazo +
- PCR in situatii de urgenta
- Imunoflorescenta directa pentru identificarea antigenelor din leziunile cutanate
- Pentru diagnosticul animalelor moarte de antrax se face R ascoli(precipitarea in inel) pentru
identificarea serologica a antraxului.
- Antrax:
o Sensibil la penicilina, eritromicina, tetraciclina
o Este bine sa ne asiguram ca tulpina nu este producatoare de beta lactamaza
o Antibiotico terapie trebuie sa fie precoce si asociata in forme severe cu serul
anticarbunos
- Profilaxia personaloe expuse se face cu doxicilcina si ciprofloxacina
- Personale ecu risc crescut pot fi vaccinate cu vaccin care contine antigenul purificat
- Vaccinul este slab imunogen si necesita administrare repetata
- Pentru a evita contaminarea cu spori a solului, apelor, animalele moarte din cauza
antraxului trebuiesc incinerate si nu ingropate in scol
Genul Clostridium(botulinum, tetani si cele ale gangrenei gazoase)

- bacili gram +, anaerobi, sporulati producatori de neurotoxine, enterotoxine sau toxine
histolitice
- unele specii rpezinta capsula
- grupele de interes:
o clostridium tetani
o clostridium botulinum
o clostridium perfringes
o clostridium dificile
- caractere de cultura – cresc pe medii uzuale in conditii de anaerobioza la 37 de grade, au o
crestere lenta, coloniile sunt de tip S(sp cu caracter invaziv). Pe geloza sange majoritatea
produc o beta hemoliza
- Clostridium tetani:
o Sporii pt acesta pot exista si la nivelul soolului
o Bacili mari cu capete rotunjite, gram +
o Cu cili peritrihi
o In prezenta O2, formeaza un spor sferic localizat terminal mai mare dect diametrul
celuleli bacteriene=> aspect de bat de toba sau ac de gamalie
o Produce toxina tetanica care este o exotoxina polipeptidica care ajunge retrograd la
nivelul SNC
o Tetanosul este caracterizat prin contractura spastica generalizata prin trismus, risus
sardonicus, reflexe exageratee si opsitotonus
o Caractere de cultura: conditii stricte de anaerobioza la tmperaturi mari, coloniile e
geloza sange apar la 48 de ore sunt rotunde, mate de tip S fiind inconjurate de o
zona pufosa si o zona ingusta de beta-hemoliza
o Este patogen prin multiplicarea la poarta de intrare unde ramane cantonat neavand
capacitate de invazivitate. Patogen si prin toxinogeneza si producerea unei
hemolizine
o Diagnosticul de laborator nu este un diagnostic de rutine. Acesta trebuie sa fie
precoce. Bacteriologic este depistat cel mai des post-mortem
o Tratament – administrarea serului antitoxic, antibioticoterapie cea mai eficienta
fiind penicilina. Tratamentul trebuie realizat de urgenta administrandu-se ser
antitetanic inaintea fixarii toxinei la tesut
o Profilaxie: vaccin si imunizarea cu toxoid tetanic la fiecare 10 ani.
- Clostridium botulinum
o Produce boala denumita botulism
o Bacil mare cu capete rotunjite, gram + cu cili peritrihi, necapsulat
o In prezenta O2 formeaza un spor ovalar localizat central sau subterminal, mai mare
decat diametrul corpului celulei bacteriene. Bacteria este deformata de spor luand
aspectul de barcuta
o Caractere de cultura cresc pe medii simple in conditii de anaerobioza si temperaturi
de 37 de grade. Pe geloza sange coloniile sunt transparente de tip S, inconjurate de
o zona pufoasa si o zona ingusta de beta hemoliza
o Caractere de patogenitate – nu se multiplica in organism ci se multiplica in alimente
unde produc o exotoxina care se distruge prin fierebere la 100 de grade 20 minute.
Este patogen prin toxicogeneza elaborand toxine cu neutropism pe SNP. Toxina
botulinica estea cea mai puternica otrava.
o Diagnosticul de laborator se efectueaza in general pentru stabilirea tipului de
exotoxina produsa de c.botulinum. produsele patologice recoltate sunt serul de la
pacient, probe de materii fecale sau probee alimentare.
o Tratament se administreaza ser antibotulinic initial polivalent, dupa identificarea
tipului de exotocina se administreaza ser specific monovalent.
- Clostridium perfringens
o In funcit de calea de patrundere in organism aceasta bacterie produce gangrena
gazoasa sau toxinfectii alimentare
o sporii sunt prezenti in sol, in timp ce formele vegetative far parte din flora normala
din colon si vagin
o produce os erie de toxine, hemolizina, hialuronisaze si proteaza. Lecitinaza distruge
membrana eritrocitare= hemoliza
o la nivelul ariei implicate aparand edem, durere, celuita si gaz
o caractere de cultura: sunt bacili gram + mari. Pe geloza sange sunt detectate dupa
cateva ore avand o zona dubla de hemoliza.
o Prezenta toxinei se determina prin metoda Neagler=> mediul de cultura se
imbogateste cu galbenus de ou , jumate din palca se acopera cu antitoxina C
perfingens. Tulpina se pune pe toata placuta. Daca este prezenta toxina, in regiunea
cu antitoxina nu va avea loc degradarea lecitinei din mediu, in regiunea fara
antitoxina va avea loc degradarea lecitinei
o Tratamentul este chirurgical si se suplimenteaza cu penicilina
o Toinfectia alimentara – sporii sunt termosrezistenti si germineaza in mancare,
aceasta supravietuind in mancarea gatita. Enterotoxina produsa actioneaza ca un
superantigen la nivelul intestinului subtire producand diaree apoasa insotita dde
crampe. Perioada de incubatie este de 8-16 ore si simptomatologia dispare dupa o
zi.
- Dificile – bacteria este asociata cu apariia colitei pseudomembranoasa si produce frecvent
diaree nosocomiala.
o Tratamentul antibiotic supreseaza membrii florei intestinale si favorizeaza
multiplicarea C dificile si secretia de exotoxine A si B. Aceste toxine sunt glicozil
trasnferaze.
o Alti factori de virulenta sunt hialuronidaza si adezin factorul.
o Diagnostic de laborator vizeaza detectarea exotoxine prin ELISA sau prin testul
citotoxicitatii in care cultura de celule este expua exotoxinei
o Tratamentul se face cu vancomicina sau metroniadazol insotit de reechilibrare
hidroelectrolitica.
- Clostridum tetani:
o Patogen prin toxicogeneza – exotoxina tetanica
o Producerea unei hemolizine – tetanolizina
o Multiplicarea la poarta de intrare unde ramane cantonat neavand capacitate
invaziva
o Boala produsa este tetanos – caracterizata prin contractura spastica generalizata,
risus sarconicus, optistotonus, si reflexe exagerate
o Tratamentul se face utilizand penicilina in paralel cu serul antitetanic
o Profilaxie, vaccin si toxoid tetanic
- Clostridium botulinum
o Patogen prin toxicogeneza, nu se multiplica in organism acesta se multiplica in
alimente unde produce o toxina termolabila care poate fi usor distrusa prin fierbere
la 100 de grade timp de 20 minute
o Boala se numeste botulism, iar aceasta toxina merge in special la nivelul sistemului
nervos actionand asupra eliberarii de ach(blocheaza eliminarea)
o Tratamentul se realizeaza prin injectarea dde ser antibotulinic initial polivalent, si
dupa determinarea exacta a exotoxinei produse se administre\za ser specific
monovalent
- Perfringens – elaboreaza o enterotoxina care determina intoxicatia alimentara. Aceasta este
termorezistnta, si rezista in mancae complet preparata termic. Deasemenea secreta o toxina
C perfringens care cauzeaza gangrena gazoasa.
- Dificile – produce exotoxinele A si B , hialuronidaza si adezin factor.
3. Raspnsul imun
Genul treponema. Treponema pallidum

- specii principale implicate in aptologia umana sunt:
o t. Pallidum – cu 3 subspecii
 subspecia pallidum - agentul etiologic al sifilisului
 subspecia endemicum – sifilisul endemic(bejelul)
 subspecia pertene – produce yaws
o T carateum – produce pinta
- Treponemele sunt subtiri au spirele stranse, rigie cu capetele drepte
- 3 flageri periplasmatici sunt inserati la fiecare capat
- Nu cresc pe medii de cultura artificiale
- Crestere limitata a fost inregistrata pe liniile celulre epiteliale de iepure insa cresterea este
lenta, timpul de generatie fiind de 30 de ore si poate si mentinuta numai cateva generatii
- Aceste bacterii sunt dependente de celula gazda pentru toate pirimisinele, purinele si
aminoacizii necesarii cresterii motiv pentru care nu pto fi cultivate pe mediile artificiale
- Sunt bacterii microaerofile sau anaerobe si sunt foarte sensibile in prezenta oxigenului
- Nu prezinta catalaza si nici superoxid dismutaza

- Nu produc toxine sau enzime importante, T pallidum adera la fibronectina gazdei asigurand
astfel interactiunea directa
- Deobicei bacteria infecteaza endoteliul vaselor mici- producand endarterita importanta in
sifilisul tertiar
- Boala produsa este sifilisul, care in absenta tratamentului poate evolua in 3 stadii
o Sifilisul primar – bacteria se multiplica la locul de incolulare si este urmata de
aparitia unei leziuni dure infiltrata cu PMN si macrogace=> sancrul. treponemele
rezista la facogitoza. Sancrul dispare spontan insa spirochetele disemineaza in multe
organe prin aptrunderea in circulatie
o Sifilisul secundar – apare in 1-3 luni interval de cel primar, manifestat printr-un rash
maculopapular la nivelul palmelor, talpilor sau la nivelul intregului organism.
Leziunile umede de la nivelul genital sunt denumite condiloma lata si sunt foarte
infectioase. Simtpome pt sifilisul secundarr sunt starile subfebrile, scadere
ponderala, mialgii, cefalee si adenopatii generalizate. Leziunile si in acest caz se pot
vindeca spontan
o 1/3 din cei cu sifilis primar si secundar ajung la sifilisul teriat – manifestat prin
aparitia leziunilor de tip granulomatos localizate pe piele, oase, SNC, sistem
cardiovascular
3. Raspnsul imun – incomplet, anticorpii nu opresc evolutia bolii

- Microscopie din leziuni primare si secundare, cu camp intunecat, imunoflorescenta directa
- Diagnosticul serologic – teste cu antigene treponemice(cardiolipina) cae sunt pozitive in
sifilisul primar si secundar. Titrul anticorpilor scade o data cu eficienta tratamentului
- Reactii fas pozitive de siflis apar in diagnosticul de lepra, heatita B sau mononucleaoza
infectioasa
- Tratament: benzantil penicilina G, doxiciclina( la pacinetii alergici)
- La pacientii cu sifilis secundar tratati cu penicilina poate aparea o reactia care se manifesta
cu febra, transpiratii, milagii simptome respiratorii similare cu cele din gripa ca urmare a lizei
treponemelor si a eliminarii unor substante similare endotoxinei din peretele bacterian
- Se trateaza cu benzantil penicilina G sau cu doxaciclina la pacientii alergici.
- Contact sexual protejat
Genul leptospira
- spirochete subtiri cu spire fin relaxate cu un carlig la unul sau ambele capete
- sunt bacterii aerobe, mobile ce cresc pe medii de cultura speciale imbogatite cu vitamine din
grupul B saruri de amoniu
- cresc la temperaturi de 28 -30 grade au o crestere lenta cu un timp de generatie de 6-12
ore. Rezultatele dupa 4 luni multe fiind pozitive dupa 2 saptamani
- au capacitatea de a patrunde prin mucoase intacte sau leziuni tegumentare, de unde ajung
in circulatie si dupa la diferite tesuturi
- este clasificat pe baza:
o patogenitatii
o proprietati fenotipice
o proprietati serologice
- speciile pot si patogene(interogans) sau nepatogene(biflexa) pentru om
- habitat: rezervorul natural este dat de rozatoare, animale mici domesteice care excreta
leptospirele prin urina, contaminand mediul(solul si apele, unde acestea por rezista pana la
6 saptamani)
- omul este o gazda accidentala, fiind contaminata prin consumul de alimente contaminate
sau inotul in ape contaminate
- Capacitate de multiplicare rapida si distruge endoteliul vaselor mici ddeterminand
manifestari clinice majore: febra, disfunctie renala, hepatica(icter), pulmonara(hemoragii),
afectarea SNC
- Severitatea bolii depinde de virulenta, de doza infectanta si de statusul imun al pacientului
- Boala poate fi bifazica cu o perioada de incubatie de 1-2 saptamani
- Initial se asemana cu o viroza respiratori febra si dureri musculare asociate cu bacteriemie.
In aceasta faza leptospirele pot fi izolate din LCR chiar daca simptomele meningeeala nu
apar.
- Dupa o saptamana dispare febra si mialgiile sau boala evolueaza
- Trebuie facuta diferenta intre meningita virala aseptica si cea produsa de leptospire
- Acestea sunt prezente in sange,LCR in primele 10 zile de la infectie si in urina dupa o
saptamana , persistand pana la 3 luni.
3. Raspnsul imun
- Cresc foarte incet la temperaturi intre 28-30 de grade
- Necesita mediile imbogatite cu vitamine din grupul B si saruri de amoniu
- Pentru frotiu se foloseste sedimentul rezultat din urina centriguata
- Serologic: testul de aglutinare microscopica, aglutinarea indirecta, ELISA
- Detectarea anticorpilor este posibila la multi ani dupa infectia cu leptospira
- Tratament: penicilina sau doxiciclina(doxaciclina se utilizeaza si pentru profilaxie
persoanelor expuse)
Genul Chlamydia
-
3. Raspnsul imun
Genl Ricketsia
3. Raspnsul imun
Genul Mycoplasma
- cele mai importante specii in patologia umana sunt:
o M. Pneumoniae
o M genitalium
o M hominis
o Ureaplasma urealyticum
- Bacterii pleomorfe putand varia de la cocobacili la bacili mici
- Sunt bacterii fara perete celulare,
- Facultativ anaeroba(ex pneumoniae care este strict aeroba)
- Necesita supliment de steroli in mediul de crestere si au un timp de generatie de 1-6 ore
- Coloniile sunt vizibile dupa incubare o saptamana
- Determinanti antigenici:
o Glicoproteinele si proteinele membranare - responsabili de aparitia reactiilor
incrucisate in tesuturile umane si animale
- Absenta peretelui celular determina rezistenta la antibioticele care actioneaza la nivelul
peretelui bacterian
- Principalii factori antigenici sunt reprezentati de glicoproteinele si proteinele membranare
care sunt responsabile de reactiile incrucisate intesuturile umane si animale
- M pneumoniae – are niste adezine prin intermediul carora adear la epiteliul respirator.
o La locul infectiei, actioneaza ca un superantigen stimuland migrarea celulelor
inflamatoii si eliberarea de citokine
o In timpul infectiei se produc autoanticorpi impotriva eritrocitelor,celulelor hepatice,
pulmonare si creierului=> acesti autoanticorpi sunt responsabili de aparitia unor
manifestari extrapulmonare
o Deobicei acesta determina starea de purtator asimptomatic
o Clinic boala se manifesta ca o pneumonie atipica – afectiune in care bacteria nu
poate si izolata pe medii de culta obisnuite si boala nu seamana cu pneumonia
pneumococica primara.
o Debutul bolii e gradat cu febra, cefalee, mialgii si dureri are urechii si tuse
neproductiva
o Se poate rezolva spontan in 10-14zile
- Alte boli:
o Genitalium – uretrita negonococica, boala inflamatorie pelvina
o Hominis – pielonefrita, febra postpartum, boala sistemica la pacientii
imunodeprimati
o Ureaplasma urealyticum – uretrita negonococica, pielonefrita, avort spontan,
nastere prematura
3. Raspnsul imun
- produs patologic: lavaj bronsic, faringian sau sputa

- cultivarea se face pe medii suplimentate cu steroli, extract de drojdie, glucoza, indicatori de
ph, penicilina.
- Coloniile apar la 2 saptamani sunt mici cu aspect granular omogen
- Serologic
o ELISA
o Detectare anticorpi anti-antigen specific, RFC
o Detectarea aglutinine la rece
- Tratament: tetraciclina, eritromicina, azitromicina, doxiciclina, fluorochinolone

Subiecte Microbiologie Sem 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Microbiologie Sem 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Microbiologie Sem 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Genul staphylococcus:

2. Caractere/ factori de patogenitate si principalele boli produse

- Produse patologice: puroi, lichid pleural, sputa, urina

2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

Genul Neisseria( neisseria meningitidis si neisseria gonorrhoeae)

2. Caractere(factori) de patogenitate si principalele boli produse

Familia enterobacteriaceae – generalitati

- Bacili gram negativi de dimensiuni moderate

2. Caractere(factori) de patogenitate si principalele boli produse

2. Caractere(factori) de pateogenitate+principalele boli produse

2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

- Imunitate dupa vaccinare este patiala si dureaza 3-6 luni

2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

Genul mycobacterium( tuberculosis, leprae)

2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

2. Caractere(factori) de patogenitate si bolile produse

Genul Clostridium(botulinum, tetani si cele ale gangrenei gazoase)

Genul treponema. Treponema pallidum

2. Caractere(factori) de patogenitate si boli produse

3. Raspnsul imun – incomplet, anticorpii nu opresc evolutia bolii

- produs patologic: lavaj bronsic, faringian sau sputa

S-ar putea să vă placă și