Caiete de Sarcini BCR 4,0

ÎMBRĂCĂMINTE DIN BETON RUTIER BCR 4,0
Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile privind condiţiile
generale care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul,
punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a betonului, la
realizarea îmbrăcăminţii rutiere cu beton de ciment şi se aplică la
construcţii, modernizări sau ranforsări de:
- drumuri publice;
- drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere);
- drumuri industriale interioare şi exterioare
- drumuri care sunt legate direct de reţeaua drumurilor publice,
chiar dacă nu fac parte din categoriile enumerate mai sus;
- platforme industriale (auto sau de depozitare în aer liber);
- platforme de parcare, locuri de staţionare, alei carosabile;
- platforme portuare;
- piste, căi de rulare şi platforme aeroportuare, pentru care trebuie
să se respecte şi prescripţiile tehnice în vigoare, specifice acestor
lucrări.
Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplică la:
- îmbrăcăminţi din beton armat monolit;
- îmbrăcăminţi executate din elemente prefabricate din beton sau
beton armat;
- îmbrăcăminţi din beton precomprimat;
- piste pentru ciclişti;
- trotuare şi alei pentru pietoni.
Prevederi generale
Îmbrăcăminţile rutiere cu beton de ciment sunt alcătuite din dale,
delimitate între ele prin rosturi şi se execută de regulă într-un singur
strat, în care betonul îndeplineşte caracteristicile pentru un strat de
uzură.
Îmbrăcăminţile rutiere cu beton de ciment pot fi executate în
cofraje fixe, conform SR 183-1:1995 sau în cofraje glisante, conform SR
183-2:1998. Ambele variante au rezultate satisfăcătoare, iar alegerea
rămâne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrărilor va
respecta şi prevederile Normativului NE 014-2002.
Betoanele rutiere pentru realizarea îmbrăcăminţilor de beton de
ciment se clasifică după clase, pe baza criteriului rezistenţei la încovoiere
(Rinc.), pe care betonul trebuie să-l obţină la 28 de zile.
Rezistenţa caracteristică la încovoiere, Rkinc. se obţine din
interpretarea statistică şi se defineşte ca valoare a rezistenţei sub care se
pot întâlni statistic cel mult 5% din rezistenţele obţinute prin încercarea
la încovoiere a epruvetelor de beton, la vârsta de 28 zile. Epruvetele
prismatice au dimensiunile 150x150x600 mm şi se încearcă prin
încărcare cu două forţe egale şi simetrice.
Clasele de betoane rutiere se notează conform tabelului 1.

Tabel 1
Clasa de beton rutier Rkinc. - MPa (N/mm2)
BcR 3,5 3,5
BcR 4,0 4,0
BcR 4,5 4,5
BcR 5,0 5,0
În general, alegerea clasei de beton a îmbrăcăminţii rutiere depinde

de categoria sau clasa drumului, de intensitatea traficului şi de
caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate în tabelul 2.
Tabel 2
Clasa de trafic
Trafic Trafic greu Trafic mediu Trafic uşor
foarte
greu
Denumirea Numărul straturilor de îmbrăcăminte
lucrărilor un uzură reziste uzură reziste uzură rezist
strat sau un nţă sau un nţă sau enţă
strat strat un
strat
Clasa betonului
Autostrăzi,
drumuri BcR 5,0 BcR BcR BcR BcR BcR BcR
naţionale, (BcR 5,0 4,5 4,5 4,0 4,0 3,5
judeţene, 4,5) (BcR (BcR (BcR (BcR
comunale şi 4,5) 4,0) 4,0) 3,5)
străzi cu două
sau mai multe
benzi de
circulaţie
Ranforsarea
sistemelor BcR 5,0 BcR BcR BcR BcR BcR BcR
rutiere (BcR 5,0 4,5 4,5 4,0 4,0 3,5
existente la 4,5) (BcR (BcR (BcR (BcR
drumuri şi 4,5) 4,0) 4,0) 3,5)
autostrăzi
Drumuri de
exploatare: BcR 5,0 BcR BcR BcR BcR BcR BcR
- cu 2 benzi de (BcR 5,0 4,5 4,5 4,0 4,0 3,5
circulaţie 4,5) (BcR (BcR (BcR (BcR
4,5) 4,0) 4,0) 3,5)
- cu o bandă de
circulaţie - - - - - BcR -
3,5
Drumuri şi
platforme BcR 4,5 BcR BcR BcR BcR BcR -
industriale 4,5 4,0) 4,0 3,5 3,5
Străzi cu o
bandă de - - - - - BcR -
circulaţie şi alei 3,5
carosabile
Locuri de
staţionare, - - - - - BcR -
platforme de 3,5
parcare şi
portuare
Piste, căi de
rulare ăi
platforme
pentru BcR 5,0 (BcR 4,5) într-un singur strat
aeroporturi:
- internaţionale
şi interne
- de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzură sau un strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistenţă
NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executată este cea prevăzută în

proiectul lucrării.
2. Betoanele de clasa BcR 5,0 şi BcR 4,5 se realizează cu ciment
tip CD 40, ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
3. Betoanele de clasa BcR 4,0 şi BcR 3,5 se realizează cu
ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
4. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu
avizul unui institut de specialitate rutieră cu acordul
Inginerului şi Proiectantului.
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi
tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin
colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi
determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de
sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea
măsurilor care se impun.
NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE.

STANDARDE DE PRODUS
Materialele din care se execută îmbrăcăminţile de beton de ciment
trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu
prevederile standardelor de materiale, după cum urmează:
- agregate naturale de balastieră - SR 662:2002
- agregate naturale de carieră - SR 667:2001
- ciment: tipurile I 42,5; I 42,5R - SR 388:1995 şi CD 40 - STAS 7.092-78
- cenuşă de termocentrală - STAS 8819-88
- aditiv plastifiant mixt pentru betoane - STAS 8625-90
- apă - STAS 790-84
- fluid de protecţie P45 - STAS 12.093-83
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă - STAS 8877-72
- oţel beton OB 37 - STAS 438/1-89
- hârtie rezistentă - STAS 3789-86
- folii de polietilenă - STAS 8171-84
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754:1999
- filer - STAS 539-79
- alte materiale şi produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri
bituminoase gata preparate; chituri elastice pe bază de poliuretan sau
silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau şnururi din
materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie să fie
normate sau agrementate, Inginerul aprobând tipurile care se vor
utiliza.
Cimenturi
La prepararea betoanelor se va utiliza unul din următoarele tipuri
de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate
indicate în tabelul 3, conform prevederilor standardelor respective:
- ciment CD 40 pentru drumuri şi piste de aeroporturi, STAS 10092;
- ciment Portland I 42,5R, SR 388;
- ciment Portland I 42,5, SR 388.
Condiţii tehnice pentru ciment Tabel 3

Ciment tip
Caracteristicile cimentului CD 40 I 42,5 I 42,5 R
Caracteristicile fizico-mecanice ale
cimentului: min. ore 2 1 1
- priza începe după: max. 10 - -
- priza sfârşeşte după ore bună - -
- constanta de volum pe turte; - 10 10 10
- constanta de volum pe ace Le max.
Chatelier; mm (10) - -
- fineţea de măcinare exprimată prin
suprafaţa specifică (orientativ, rest cm2/g 3,5 - -
pe sita 0,1) min. 5,0 - -
- rezistenţa la întindere prin N/mm2 6,5 - -
încovoiere:
- după 2 zile 15 10 20
- după 7 zile min. 26 - -
- după 28 zile N/mm2 40 42,5...6 42,5...6
- rezistenţa la compresiune: 2,5 2,5
- după 2 zile
- după 7 zile
- după 28 zile
Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică

de ciment.
Dacă Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment,
este necesară aprobarea Inginerului lucrării. În acest scop, fiecare tip de
ciment aprobat va fi utilizat pe porţiuni distincte ale lucrării, conform
celor stabilite împreună cu Inginerul.
Cimentul se va aproviziona în vrac, utilizând autocisterne sau
containere speciale CF cu descărcare pneumatică, destinate exclusiv
acestui produs sau în saci de hârtie, transportaţi în vagoane închise sau
camioane acoperite.
Transportul, manipularea şi depozitarea se vor efectua în condiţiile
necesare pentru ca cimentul să fie ferit de umezeală, de impurificări (cu
var, cenuşă de termocentrală, filer, cărbune, pământ, alte materiale) şi de
amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
Depozitarea cimentului se va efectua numai după constatarea
existenţei şi analizării certificatului de calitate sau a certificatului de
garanţie (când cimentul se preia de la o bază de aprovizionare) şi după
verificarea capacităţii libere de depozitare în silozuri sau încăperi special
amenajate.
Cimentul aprovizionat în vrac se va depozita în silozuri, atât în cazul
depozitelor de rezervă cât şi în cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat în saci se va depozita în magazii, sacii
aşezându-se în stive, suprapunându-se maximum 10 saci şi lăsându-se
spaţii libere de 50 cm de la pereţii exteriori.
Silozurile şi depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toată
durata depozitării se va ţine evidenţa loturilor de ciment, acesta
utilizându-se în ordinea datelor de aprovizionare, după confirmarea prin
buletine de laborator a calităţii cimentului la aprovizionare.
În cursul execuţiei, când apare necesară schimbarea sortimentului
de ciment depozitat în silozuri, acestea se vor goli complet şi se vor
curăţa prin instalaţia pneumatică apoi vor fi marcate corespunzător
noului sortiment de ciment ce urmează a se depozita.
Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50 oC, iar durata de
depozitare nu va depăşi durata prescrisă de producător pentru tipul de
ciment utilizat, durata decurgând de la data expedierii cimentului de la
producător.
Cimentul cu o durată mai mare de depozitare sau cu un aspect care
denotă că a fost influenţat de umiditate sau impurificat, va putea fi
întrebuinţat numai după verificarea stării de conservare, în funcţie de
reziduul pe sita # 1 mm, şi a rezistenţei la compresiune, aşa cum se
indică în tabelul 4.
Tabel 4
Reziduul pe sita  1 Starea de conservare
mm, r %
0 Bună - ciment nealterat
Ciment cu început de alterare, putând fi utilizat în
max. 10% funcţie de rezultatele încercărilor fizico-mecanice la 2
(7) zile sau, în lipsa acestora va fi considerat de tip III-V
32,5 şi folosit la betoane de clasa cel mult Bc 5
peste 10% Ciment alterat, putând fi utilizat numai la prepararea
mortarelor
În cazul în care cimentul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în

tabelul 3 va fi declasat şi se va folosi ca atare.
Verificarea calităţii cimentului de către Antreprenor, se va face în
conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la
fabrica furnizoare
- într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinărilor
efectuate în laborator.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza
următoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4, conform SR 662;
- pietriş concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR 662;
- agregate de carieră, concasate: criblură sorturile 8-16; 16-25 şi
piatră spartă (split) sort 25-40, conform SR 667.
NOTA: Pietrişul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor
aeroportuare, autostrăzilor şi drumurilor cu trafic foarte greu;
ca agregat de balastieră (SR 662), se va utiliza numai sortul
de nisip natural 0-4.
Sorturile de agregate utilizate în diferitele straturi ale

îmbrăcăminţilor sunt indicate în tabelul nr. 5.
Tabel 5
Îmbrăcăminţi Sorturile Granulozitatea
executate Natura agregatelor agregatului
agregatului total
A într-un singur Nisip natural 0-4 0-25
strat
Criblură 8-16 şi 16-25
Nisip natural 0-4
Criblură 8-16 şi 16-25 0-40
Piatră sp10ă 25-40
(split)
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietriş concasat*) 4-8, 8-16 şi 16-
25(31)
B în două Nisip natural 0-4 0-25
straturi:
- stratul de Criblură 8-16 şi 16-25
uzură;
Pietriş concasat*) 4-8, 8-16 şi 16-
25(31)
- stratul de Nisip natural 0-4
rezistenţă
Criblură 8-16 şi 16-25 0-40
Piatră sp10ă 25-40
(split)
Pietriş concasat 4-8, 8-16 şi 16-
25(31)
NOTĂ: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzură pentru:

locurile de staţionare, platforme de parcare auto, industriale
şi portuare, străzi şi drumuri de exploatare cu o bandă de
circulaţie precum şi alei carosabile, se poate înlocui criblura
cu pietriş concasat.
Agregatele trebuie să provină din roci omogene în ce priveşte
compoziţia mineralogică, fără urme vizibile de dezagregare fizică,
chimică sau mecanică, şi lipsite de pirită, limonită sau săruri solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu conţinut de
silice microcristalină sau amorfă, deoarece reacţionează cu alcaliile din
cimenturi.
Criblurile şi spliturile trebuiesc obţinute din roci de clasa A şi/sau B,
conform tabelului 3 din SR 667.
Agregatele trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate
indicate în tabelul 6.
CONDIŢII TEHNICE PENTRU AGREGATE Tabel 6

Nr Caracteristicile Condiţii de admisibilitate Determin
. are
cr agregatelor naturale nisip pietriş criblu split conform
t. concas ră
at
1 Conţinut de impurităţi:
- corpuri străine (bucăţi nu se nu se nu se nu se
de lemn, frunze etc.); admit admit admit admit
- argilă în bucăţi sau nu se nu se STAS
argilă aderentă pe - - admit admit 4606
granulele agregatelor; e e
- mică liberă, % , max. 1 - - -
- cărbune, %, max. 0,5 - - -
- humus (culoarea incoloră
soluţiei de hidroxid de până la - - -
sodiu); gălbuie
- sulfaţi (exprimaţi în 1 - - -
SO3), % max.
- parte levigabilă, % - 0,3 - -
max.
2 Granulozitatea conform figurii 1 din SR 662 şi
tabel 12 şi figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, STAS
7 şi 8 din caietul de sarcini 4606
- conţinut de fracţiuni
sub 0,1 mm: - - 1 - STAS 730
- în sortul 8-16, % max. - - 0,5 - SR EN
- în sortul 16-25, % max. - - - 0,3 933-2
- în sortul 25-40, % max.
3 Echivalent de nisip, min. 85 - - - STAS 730
4 Grad de spargere, %, - 65 - -
min.
5 Rezistenţa la strivire a
agregatelor în stare - 60 - - STAS
saturată, %, min. 4606
6 Uzura cu maşina tip Los
Angeles (LA), %, max. - 25 25 25
7 Rezistenţa la acţiunea
repetată a sulfatului de - 3 3 6
sodiu (Na2SO4) 5 cicluri,
% max.
8 Forma granulelor STAS 730
agregatelor cu
dimensiunea minimă > - 0,66;0, - -
7(8) mm: 33
- raport b/a; c/a min. - -
- conţinut de granule - 25 25 25
plate şi aciculare: % -
max.
- coeficient de formă %
max.
Agregatele naturale se aprovizionează din timp, în depozite, în

cantităţi suficiente, pentru a asigura omogenitatea şi constanta
caracteristicilor lor precum şi continuitatea proceselor tehnologice în
care sunt utilizate.
Aprovizionarea agregatelor la staţia de betoane se va face numai
după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.
Transportul, manipularea şi depozitarea agregatelor naturale se
efectuează în condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau
amestecare între sorturi.
Agregatele naturale se depozitează, intermediar şi final, pe
platforme betonate, cu pante şi rigole pentru evacuarea apelor. În
vederea depozitării separate, a diferitelor sorturi, se vor crea
compartimentele necesare, cu înălţimea corespunzătoare evitării
amestecării sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de
sorturi depozitate.
În cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectuează
pe platforme din lemn, în lăzi sau folosind amenajări recuperabile. Pentru
depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se pot folosi silozuri.
Este interzisă depozitarea agregatelor direct pe pământ sau pe
platforme doar balastate.
Drumurile de acces la depozite trebuie să fie amenajate pentru a
evita antrenarea de noroi şi alte materiale în depozite, de către mijloacele
de transport. În cazul aprovizionării pe calea ferată, rampele de
descărcare vor fi betonate şi dimensionate cu spaţii suficiente pentru
evitarea amestecării sorturilor. Se va asigura un spaţiu (comp10iment)
pentru depozitarea loturilor refuzate.
Verificarea calităţii agregatelor de către Antreprenor se va face în
conformitate cu prevederile tabelului nr. 9.
Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
- într-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de
furnizor
- într-un registru (registrul pentru încercări agregate) rezultatele
determinărilor efectuate de laborator.
Apă
Apa utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua
publică sau din altă sursă, dar în acest din urmă caz trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelaşi STAS 790.
Verificarea se face la începerea lucrărilor şi se repetă ori de câte ori
se observă că se schimbă caracteristicile apei.
În timpul utilizării pe şantier, se va evita poluarea apei cu
detergenţi, materiale organice, uleiuri, argile, etc.
Verificarea calităţii apei se va face conform tabelului 9.
Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face
conform prevederilor Codului de Practică NE 012-2007.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaţiei de aditivi se va face
luând în considerare recomandările din tabelul 4.4 şi din ANEXELE 1.3 şi
1.4 ale Codului de Practică.
În general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:
- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;
- aditiv reducător de apă, pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii
(utilizarea de aditiv nu trebuie să conducă la reducerea dozajului de
ciment);
- obligatoriu, aditiv accelerator sau întârzietor de priză în cazurile
indicate la punctul 6.2.
Antreprenorul poate folosi la prepararea betoanelor rutiere aditivul
mixt (dispersant şi antrenor de aer) Disan A conform STAS 8625 sau alt
produs agrementat tehnic pentru nivelul de calitate cerut. Aceşti aditivi
vor fi aprobaţi de către Inginerul lucrării pe baza studiilor preliminare
efectuate în scopul stabilirii compoziţiei betonului.
Caracteristicile fizico-chimice ale aditivului Disan A sunt arătate în
tabelul 7.
Tabel 7
Condiţii de Determinare
Caracteristici admisibilitate conform
Aspect praf de culoare cafeniu Visual

deschis
Conţinut de substanţă uscată, 90
%, min.
Substanţe insolubile în apă, %, 2,0
max.
Substanţe reducătoare, %, 5,5 STAS 8625-90
max.
Conţinut de cenuşă, % 16...20
pH-ul soluţiei cu concentraţia 4,5…5,5
în 1%
Nota: Valorile din tabel se referă la substanţa uscată la o temperatură de

105oC + 5oC.
În conformitate cu prevederile tabelului 4.4 din Codul de Practică
NE 012-2007, pentru reglarea procesului de întârziere sau accelerare de
priză, în funcţie de cerinţele impuse de tehnologiile speciale de execuţie,
la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de priză
sau întârzietori de priză, obligatorii, în următoarele cazuri:
- întârzietor de priză + superplastifiant (Plastifiant) la betoane
turnate pe timp călduros;
- accelerator de priză + Anti-îngheţ la betoane turnate pe timp
friguros.
Fiecare lot de aditivi, trebuie să fie însoţit de certificatul de calitate
eliberat de producător. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru
care nu există certificat de calitate.
Depozitarea şi păstrarea aditivilor se va face în ambalajul original şi
în încăperi uscate (ferite de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesară în
minimum 3 zile de producţie.
Recipientele în care se prepară soluţia de aditiv, vor fi bine curăţate
în interior, de orice impurităţi (praf, grăsimi, păcură, etc.) înainte de
utilizare şi nu vor fi folosite decât în acest scop.
Soluţia de Disan A se va păstra în recipiente metalice închise,
pentru a se evita impurificarea sau modificarea concentraţiei, datorită
evaporării apei.
Pentru a evita decantarea soluţiei de aditivi, mijloacele de stocare
vor fi prevăzute cu dispozitive de agitare.
Verificarea calităţii aditivilor se va face conform tabelului 9.
Oţel beton
Pentru executarea ancorajelor practicate în sistemul cofraje fixe sau
glisante se va folosi oţelul beton rotund de  10 mm, respectiv 12 mm, tip
OB 37, conform STAS 438/1-89.
Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de
dilataţie în sistemul cofraje glisante vor fi din oţel rotund, neted, de  25-
30 mm şi 500-600 mm lungime, conform STAS 333-87.
La livrare, oţelul beton va fi însoţit de certificatul de calitate emis
de producător.
Oţelul beton se va depozita şi păstra în condiţii care să evite
favorizarea corodării şi murdăririi acestuia cu pământ sau alte materiale.
Verificarea calităţii oţelului beton se va face conform tabelului 9.
Adaosuri
La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezistenţă al
îmbrăcămintei rutiere, realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 şi BcR 3,5,
se poate folosi ca adaos, cenuşa de termocentrală, cu respectarea
prevederilor din “Normativul pentru execuţia betoanelor rutiere cu adaos
de cenuşă de termocentrală”, indicativ CD 147-2002.
Cenuşa de termocentrală se obţine prin depunerea electrostatică
sau mecanică a particulelor asemănătoare prafului, din gazele de ardere
de la cuptoarele alimentate cu cărbune măcinat.
Conform SR 388:1995, pct. 3.2.2.4. cenuşile obţinute prin alte
metode nu trebuie să fie adăugate în cimentul utilizat la prepararea
betoanelor rutiere.
Cenuşa de termocentrală se transportă, se manipulează şi se
depozitează astfel încât să fie ferită de impurificări şi de modificări ale
caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia. Cenuşa de termocentrală
poate fi transportată în vrac sau în saci de plastic, cu luarea de măsuri
identice cu cele indicate în cazul transporturilor de ciment.
Depozitarea cenuşilor de termocentrală se face în silozuri, magazii
sau în depozite acoperite (şoproane, etc.) iar durata de depozitare nu va
depăşi 6 luni.
Cantitatea de cenuşă depozitată trebuie să corespundă cu cea
pentru cel puţin a unei zile întregi de producţie.
Caracteristicile tehnice ale cenuşii de centrală termoelectrică
trebuie să corespundă prevederilor din STAS 8819 şi celor din tabelul 8.
Tabel 8
CARACTERISTICI Condiţii de Determinare
admisibilitate conform
Umiditate, %, max 1 SR 3832-2
Fineţea exprimată prin rezidiu pe sita 10 SR 227-2
cu ţesătură de sârmă 0,2, % max
Substanţe combustibile, % max 5 SR 3832-7
Suma oxizilor (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), % 70 SR 3832-2
max SR 3832-3
Oxid de magneziu (MgO), % max 4 SR 3832-4
Trioxid de sulf (SO3), % min 3 SR 3832-5
Alte materiale
Pentru realizarea îmbrăcăminţilor de beton de ciment mai sunt
necesare şi următoarele materiale:
a) Hârtie rezistentă Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de
polietilenă de joasă densitate (0,06 mm grosime) conform STAS 8171,
pentru:
 execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment pe fundaţie de balast
sau piatră spartă;
 izolarea contra aderenţei la beton a unei jumătăţi din ancorele de
oţel ce trebuiesc fixate în rosturile longitudinale de contact ale
îmbrăcăminţilor de beton de ciment executate în cofraje fixe.
b) Produse de protecţie a suprafeţei betonului proaspăt, contra
evaporării apei, cum sunt:
 acoperişuri mobile;
 fluid de protecţie P 45, conform STAS 12093;
 emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă, conform STAS
8877.
c) Produse de colmatare a rosturilor:
 la cald, cu mastic bituminos alcătuit din:
 bitum tip D 80/100, conform SR 754;
 filer de calcar, conform STAS 539;
 DANUVAL tip I, sort 13, conform reglementărilor tehnice în
vigoare
 la rece, cu unul din următoarele produse, conforme cu
reglementările tehnice în vigoare:
 ASROBIT;
 Prefabricate din neopren sau cauciuc.
d) Aditivi superplastifianţi pentru fluidizarea betonului, necesar la:
- betoane în spaţii înguste (supralărgiri în curbe, parcări auto,
acostamente, banchete);
- înlocuirea parţială sau totală a unor dale cu defecţiuni;
- repararea degradărilor îmbrăcăminţilor din beton de ciment (ruperi
la margini ale dalelor, zone faianţate, ruperi la colţuri).
Verificarea calităţii materialelor

Controlul calităţii materialelor se efectuează preliminar (pentru
aprobarea furnizorilor şi a reţetelor) şi la aprovizionare şi înainte de
utilizare.
Verificările la aprovizionare şi înainte de utilizarea materialelor,
care trebuie efectuate şi frecvenţa acestora sunt cele prevăzute în tabelul
9.
VERIFICAREA CALITĂŢII MATERIALELOR Tabel 9

Acţiunea,
Nr Materialu procedeul de Scopul acţiunii Frecvenţa Tipul de
. l verificare, sau verificării minimă laborato
cr caracteristicile r
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
A. LA APROVIZIONAREA MATERIALELOR ÎN DEPOZITE DE REZERVĂ SAU
LA STAŢIILE DE BETOANE
A. Ciment a. Examinarea Constatarea La fiecare
1 datelor înscrise confirmării lot DA D
în certificatul de calităţii de către aproviziona A
calitate sau furnizor t
certificatul de
garanţie
b. Stabilitatea şi Evitarea unor O
timpul de priză, erori nesesizate determinare
conform SR EN la controlul de la fiecare DA D
196-3:1995/AC fabricaţie sau transport A
1997 semnalarea unor dar nu mai
impurificări puţin de o
intervenite în determinare
timpul la 100 t, pe
transportului o probă
medie
c. Rezistenţe Aprecierea Facultativ
mecanice prin orientativă a DA -
metodă rapidă, mărcii cimentului
conform STAS
5296
d1. Rezistenţe Confirmarea
mecanice la 2(7) clasei cimentului - O probă la
zile conform SR 200 t dacă
EN 196-1:1995 livrarea se
(numai dacă nu efectuează
se efectuează în loturi mai
încercarea prin mici de 100
metodă rapidă t DA -
sau rezultatele - O probă la
obţinute prin 500 t dacă
această metodă livrarea se
sunt efectuează
necorespunzătoa în
re)
Acţiunea,
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
d2. Rezistenţe Culegere de date loturi mai
mecanice la 28 pentru evidenţa mari de 100
zile, conform SR calităţii t
EN 196-1:1995 cimentului
(idem, ca mai utilizat
sus)
e. Prelevarea de Verificări La fiecare
contra-probe ulterioare în caz lot DA D
care se păstrează de litigiu aproviziona A
min. 45 zile t probele se
(păstrate în cutii iau
metalice sau împreună
pungi de cu delegatul
polietilenă beneficiarul
sigilate) ui sau al
ISCLPUAT
f. Starea de Evitarea O
conservare aprovizionării determinare DA D
(numai dacă s-a cimenturilor la fiecare A
depăşit termenul alterate transport
de garanţie sau sau la max.
au intervenit 100 t, pe o
factori de probă
alterare) medie
A. Agregate a. Examinarea Constatarea La fiecare
2 datelor înscrise confirmării lot DA D
calitate furnizor t
Acţiunea,
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
b. Conţinutul de Confirmarea O probă la
impurităţi calităţii lotului max. 500 m3 DA D
(echivalente de aprovizionat pentru A
nisip, părţi fiecare
levigabile, sursă
humus, conţinut (pentru
de fracţiuni fine humus la
sub 0,1 mm) şi de schimbarea
corpuri străine sursei), iar
(bucăţi de lemn, la corpuri
argilă aderentă, străine
conţinut de numai în
cărbune şi mică) cazurile în
conform STAS care se
730 şi STAS 4606 observă
prezenţa lor
c. Granulozitatea Confirmarea O probă la
sorturilor conf. calităţii lotului max. 500 DA D
STAS 4606 aprovizionat m , pentru
3
A
pentru nisip şi fiecare sort,
pietriş şi conf. iar în cazul
STAS 730 pentru aprovizionă
criblură rii de la
aceleaşi
surse, o
probă la
max. o
săptămână
pentru
fiecare sort
şi sursă
Acţiunea,
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
d. Caracteristici Culegere de date De fiecare
geometrice pentru evidenţa dată când DA D
(forma calităţii se observă A
granulelor, agregatelor schimbări
coeficientul de pe
aplatizare), parcursul
conform STAS aprovizionă
4606 şi STAS 730 rii de la
aceeaşi
sursă sau
când se
schimbă
sursa
e. Rezistenţa la Constatarea La fiecare
uzură Los confirmării lot DA D
Angeles calităţii de către aproviziona A
furnizor t şi când se
observă
schimbări
pe
parcursul
aprovizionă
rii
A. Cenuşă a. Examinarea Constatarea La fiecare
3 de datelor înscrise garantării lot DA D
termocen în certificatul de calităţii de către aproviziona A
trală calitate producător t
STAS
8819/2
b. Fineţea, Confirmarea La fiecare
conform SR 227- caracteristicilor lot DA -
2 din tabelul 9 aproviziona
t dar nu mai
puţin de o
determinare
la 100 t pe
o probă
medie
c. Constanta de Evitarea folosirii La fiecare
volum, conform unui lot lot DA -
SR 3832-7 necorespunzător aproviziona
t
Acţiunea,
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
d. Indiciile de Confirmarea La fiecare
activitate la 24 caracteristicilorlot DA -
ore garantate aproviziona
t de cenuşă
tip A
A. Aditivi Examinarea Constatarea La fiecare
4 datelor înscrise garantării lot DA D
calitate producător t
A. Produse Verificarea Confirmarea La fiecare
5 de caracteristicilor caracteristicilor lot DA D
colmatare fizico-mecanice fizico-mecanice aproviziona A
a ale produselor, t
rosturilor comparativ cu
prevederile
agrementelor
tehnice
respective
A. Produse Verificarea Confirmarea La fiecare
6 chimice caracteristicilor caracteristicilor lot DA D
pentru tehnice ale tehnice aproviziona A
protecţia produselor, t
suprafeţe comparativ cu
i prevederile
betonului agrementelor
proaspăt tehnice
respective
A. Oţel- a. Verificarea Constatarea La fiecare
7 beton datelor înscrise garantării lot DA D
calitate producător t
b. Verificarea Confirmarea Minim 2
caracteristicilor caracteristicilor probe pe lot DA D
mecanice standardizate A
(rezistenţa la
rupere, limita de
curgere,
alungirea la
rupere, etc.)
conform STAS
333-87
B. ÎNAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
Acţiunea,
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
B. Ciment a. Verificarea Încadrarea în La fiecare
1 duratei de termenul de lot DA D
depozitare garanţie aproviziona A
t
b. Starea de Evitarea utilizării Două probe
conservare numai cimenturilor pe siloz (sus DA D
dacă s-a depăşit alterate şi jos) sau la A
termenul de interval de
depozitare sau au max. 50 t
intervenit factori ciment
de alterare consumat
B. Agregate a. Conţinutul de Sesizarea Ori de câte
2 impurităţi şi eventualelor ori apar DA D
corpuri străine impurificări factori de A
conform STAS intervenite în impurificare
4606 şi STAS 730 depozitul de , dar cel
primire în cursul puţin o dată
manipulării pe
locale săptămână
b. Verificarea Adoptarea O probă la
granulozităţii compoziţiei 400 m3 DA D
sorturilor betonului în beton dar A
conform STAS funcţie de cel puţin o
4606 şi STAS 730 rezultatele dată pe zi,
obţinute şi oricând
apar factori
care pot
modifica
granulozitat
ea, la
fiecare sort
Acţiunea,
t. care se
verifică II III
0 1 2 3 4 5 6
c. Umiditatea, Adoptarea O probă la
conform STAS compoziţiei 200 m3 DA D
4606 betonului, în beton şi A
funcţie de când se
rezultatele observă o
obţinute schimbare
cauzată de
condiţiile
meteorologi
ce.
La peste
200 m3
beton/zi,
frecvenţa
minimă este
de o probă
pe zi
B. Aditivi Densitatea Corectarea după O probă la
3 soluţiei, conform caz a fiecare DA D
reglementărilor concentraţiei şarjă de A
tehnice în aditiv
vigoare (dacă preparată
aditivul se
prepară la staţia
de betoane)
B. Apă Compoziţia Utilizarea la O probă la
4 chimică, conform prepararea începerea DA -
STAS 790 betonului a unei lucrărilor,
ape dacă apa nu
corespunzătoare provine
dintr-o
sursă de
apă potabilă
B. Cenuşă Umiditatea Adaptarea O probă pe DA -
5 de compoziţiei schimb
termocen
trală
Stabilirea compoziţiei betonului. Încercări preliminare

Antreprenorul are obligaţia de a lua măsuri în vederea stabilirii, pe
bază de încercări preliminare efectuate de către un laborator de
specialitate, a compoziţiei betonului rutier care să asigure obţinerea
tuturor caracteristicilor cerute betonului în stare proaspătă şi întărită,
conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Încercările preliminare vor începe cu cel puţin 90 zile înainte de
începerea lucrărilor de betonare, iar compoziţia betonului adoptată pe
baza rezultatelor obţinute din aceste încercări va fi aprobată de Inginerul
lucrării.
Din încercările preliminare trebuie să rezulte variaţiile admisibile
ale compoziţiei, care să permită adaptarea ei la condiţiile şantierului,
păstrând caracteristicile betonului în ceea ce priveşte lucrabilitatea,
conţinutul de aer oclus şi rezistenţele mecanice.
Dozajele admise, de ciment şi aditiv şi raportul A/C, conform SR
183-1 tabel 3 şi SR 182-2 pct. 2.3.4., sunt indicate în tabelul 7.
Tabel 10
Clasa betonului rutier
Material BcR 3,5 BcR BcR 4,5 BcR 5,0 Observaţii
4,0
1 2 3 4 5 6
1. Ciment CD 40, - - 330-350 350-370 cofraje fixe
kg/m3*)
- - min. 310 cofraje
glisante
2. Ciment I 42,5; I 310-330 330- 350-370 cofraje fixe
42,5R*) 350
min. 310 cofraje
glisante
0,45 pentru betoanele cu granulozitate cofraje fixe
continuă
3. Raport apă/ciment, 0,47 pentru betoanele cu granulozitate cofraje fixe
max discontinuă
0,52 pentru betoanele cu adaos de cofraje fixe
cenuşă
0,43 pentru betoanele cu granulozitate cofraje
continuă glisante
0,25...0,30 pentru beton cu cofraje fixe
granulozitate continuă
4. Aditiv DISAN A % 0,30...0,35 pentru beton cu cofraje fixe
din masa cimentului granulozitate discontinuă şi agregate
naturale concasate
0,35...0,40 pentru betoane cu cofraje fixe
granulozitate discontinuă şi agregate
naturale de balastieră
0,15 pentru beton fluidifiat cofraje fixe
conform specificaţiei tehnice de produs cofraje
glisante
NOTĂ: *) Cantităţile prevăzute pentru dozajele de ciment nu conţin şi

pierderile.
Caracteristicile betonului rutier întărit care trebuie îndeplinite la
stabilirea reţetelor prin încercările preliminare trebuie să fie cu 10% mai
mari decât cele obligatorii la execuţie, pentru a exista garanţia acoperirii
diferenţelor între condiţiile de laborator şi cele de şantier.
Valorile pentru reţete sunt indicate în tabelul 11.
CARACTERISTICILE BETONULUI ÎNTĂRIT LA ÎNCERCĂRI
PRELIMINARE
Tabel 11
Nr. Clasa betonului rutier
crt. Condiţii tehnice
(preliminar, la reţete,) BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
0 1 2 3 4 5
1. Rezistenţa caracteristică la
încovoiere (R inc) determinată la 28
k
zile pe epruvete prismatice 3,8 4,4 4,9 5,5

150x150x600mm MPa min.
2. Rezistenţa medie la compresiune
determinată la 28 zile pe cuburi cu
latura de 150 (141) mm sau 34,0 39,0 44,5 50
fragmente de prisme cu latura
secţiunii 150 mm (Rc med.) MPa
3. Gradul de gelivitate al betonului G 100 G 100 G 100 G 100
determinat conform STAS 3518
NOTĂ: Încercările la compresiune pe fragmentele de prismă sunt

informative.
Compoziţia betonului rutier

Compoziţia betonului rutier se realizează cu agregate naturale
prelucrate, apă, ciment şi aditivi în conformitate cu prevederile
următoare:
În sistemul cofraje fixe
a. Îmbrăcăminţile ce se execută într-un singur strat se realizează cu
agregate concasate 0…25 mm conform limitelor din fig. 1 sau 0…40
mm conform limitelor din fig. 2, iar cele ce se execută în două
straturi se realizează cu agregate concasate 0…25 mm conform fig.
1 în cazul stratului de uzură şi 0…31 mm conform fig. 3 sau 0…40
mm conform fig. 2 în cazul stratului de rezistenţă.
NOTĂ: În lipsa sortului de agregate pietriş 8-16, respectiv criblură 8-
16, se poate realiza şi un beton cu granulozitatea discontinuă,
având agregatul total în limitele curbelor granulometrice din
fig. 4, 5 şi 6.
b. Betonul din stratul de uzură al îmbrăcămintei din beton de ciment
se realizează cu nisip natural (SR 662) şi agregate concasate
(criblură) (SR 667).
c. Betonul din stratul de rezistenţă al îmbrăcăminţilor din beton de
ciment rutiere pentru drumuri şi străzi cu trafic greu, mediu sau
uşor şi piste aeroportuare interne, se realizează cu nisipul natural
de râu şi pietriş (SR 662), sau piatră spartă (split) (SR 667).
În cazul locurilor de staţionare, platformelor de parcare şi
supralărgirilor în curbe, se poate folosi beton rutier fluidifiat conform
prescripţiilor tehnice în vigoare.
În sistemul cofraje glisante

Curba granulometrică a amestecului total se realizează cu agregate
0…25 mm şi trebuie să se situeze între limitele domeniului haşurat din
fig. 7, sau cu agregate 0…40 mm, caz în care trebuie să se situeze între
limitele domeniului haşurat din fig. 8.
La stabilirea compoziţiei betonului rutier se vor aplica cerinţele de
bază din Codul de Practică NE 012-2007, cap. 6, adaptate la specificul
betoanelor rutiere şi se vor respecta prevederile anexei II.1 din
Normativul pentru executarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de
ciment în sistemele cofraje fixe şi glisante, indicativ NE 014-2002.
Zonele granulometrice ale agregatului total la betoanele pentru
îmbrăcăminţi rutiere sunt cele din tabelul 12 şi figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi
8.
ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTAL Tabel 12
Nr Zonele Limi Treceri % în masă prin sita cu ochiuri pătrate de

. granulometric te mm:
e
cr ale 0,2 0,6 1 2 4 8 16 25 31, 40
t. agregatului 3 5
total
I. Pentru sistemul în cofraje fixe
1 Cu
granulozitate
continuă
0…25 mm (fig. min. 2 7 10 20 29 45 75 95 - -
1)
max 8 22 30 42 52 70 90 10 - -
. 0
0…40 mm (fig. min. 2 6 8 17 23 40 60 75 - 95
2)
max 7 22 28 40 48 62 80 90 - 10
. 0
0…31,5 mm min. 2 6 8 17 23 40 60 75 95 -
(fig. 3)
max 7 22 28 40 48 62 80 91 10 -
. 0
2 Cu
granulozitate
discontinuă
0…25 mm (fig.
4)
fără sortul 8- min. 2 7 12 20 28 38 38 95 - -
16
max 8 22 29 42 48 58 58 10 - -
. 0
0…40 mm (fig.
5)
fără sortul 8- min. 2 12 17 25 30 35 35 64 - 95
16
max 7 22 29 40 45 56 56 78 - 10
. 0
0…31,5 mm
(fig. 6)
fără sortul 8- min. 2 12 17 25 30 35 35 75 95 -
16
max 7 22 29 40 45 56 56 83 10 -
. 0
II. Pentru sistemul în cofraje glisante
3 Cu
granulozitate
continuă
0…25 mm (fig. min. 2 13 18 30 38 55 80 95 - -
7)
max 8 22 30 42 52 70 90 10 - -
. 0
0…40 mm (fig. min. 2 13 17 25 33 50 70 82 - 95
8)
max 7 22 28 40 48 62 79 90 - 10
. 0
Caracteristicile betonului rutier proaspăt sunt indicate în tabelul

13.
CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPĂT Tabel 13
Caracteristicile betonului proaspăt Determin
are
Nr. Valoarea Conform
crt. Denumirea Sistem Sistem
cofraje fixe cofraje
glisante
1. Lucrabilitatea:
- prin metoda tasării, cm. max. 3 -
- prin metoda gradului de 1,15 ... 1,35 1,15 ... STAS
compactare 1,35 1759
- prin metoda de remodelare - 10 - 15
Webe, sec
2. Densitatea aparentă kg/m3 2400  40 2400  50
3. Conţinutul de aer oclus % 3,5  0,5 4-6 STAS
5479
Caracteristicile betonului rutier întărit sunt indicate în tabelul 14.
CARACTERISTICILE BETONULUI ÎNTĂRIT Tabel 14

Nr Condiţii tehnice care trebuie Clasa betonului rutier
.
cr îndeplinite de betonul întărit, la BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
t. execuţie
1. Rezistenţa caracteristică la
încovoiere (R inc) determinată la 28
k
zile pe prisme 150x150x600mm MPa, 3,5 4,0 4,5 5,0

min.
2. Rezistenţa medie la compresiune
(Rc) determinată la 28 zile pe cuburi
cu latura de 150(141) mm, fragmente
de prisme cu latura secţiunii de 150
mm, conform STAS 1275 sau carote, 30 35 40 45
conform Instrucţiunilor C 54. MPa,
min.
3. Gradul de gelivitate al betonului
determinat conform STAS 3518-89 G 100 G 100 G 100 G 100
Utilajele şi echipamentele necesare executării îmbrăcăminţilor
rutiere din beton de ciment trebuie selectate în conformitate cu
prevederile Contractului, Proiectului şi Caietului de Sarcini, iar
preliminar acestea trebuie prezentate Inginerului pentru aprobare.
Antreprenorul trebuie să asigure funcţionarea pe şantier a staţiei
de betoane şi a echipamentelor pentru aşternerea betonului.
Prepararea betonului rutier. Staţia de betoane

Prin staţia de betoane se înţelege orice unitate sau instalaţie care
produce şi livrează beton, fiind dotată cu una sau mai multe centrale de
beton.
Productivitatea practică a staţiei de betoane trebuie să fie cel puţin
egală cu cea a utilajului de punere în operă a betonului, pentru a se evita
staţionarea acestuia.
Staţia de betoane, trebuie să fie amplasată la o distanţă faţă de
punctul de lucru, corespunzătoare unui timp de transport al betonului, de
maximum 45 minute.
Staţia de betoane trebuie să dispună de:
- depozite de agregate, având compartimente amenajate pe o
platformă betonată şi cu scurgerea apelor asigurată;
- silozuri de ciment, marcate, având capacitatea corelată cu
capacitatea de producţie a staţiei;
- silozuri pentru cenuşi de termocentrală în cazul că se folosesc;
- instalaţia de preparare, rezervoare şi dozatoare;
- instalaţie pentru încălzirea apei şi agregatelor;
- centrală sau centrale de beton în bună stare de funcţionare;
- buncăre de descărcare a betonului preparat;
- dotări care să asigure spălarea malaxoarelor, buncărelor şi
mijloacelor de transport;
- laborator amenajat şi dotat corespunzător;
- dotări privind protecţia muncii şi PSI.
Centrala de beton trebuie să fie de tip discontinuu de dozare şi
malaxare cu funcţionare automată, cu următoarele caracteristici:
- înregistrarea puterii de malaxare;
- dozarea agregatelor şi a cimentului, se face gravimetric;
- dozarea apei şi a soluţiei de aditivi, se face volumetric cu
dozatoare automate sau cu contoare cu debitmetru cu precizie de 1% cu
totalizator şi revenire automată la zero după fiecare şarjă;
- măsurarea continuă a umidităţii agregatelor, obligatoriu în pâlnia
de alimentare;
- durata de amestecare va fi de cel puţin 60 secunde (90 secunde în
eventualitatea utilizării şi a cenuşii de termocentrală), la betoanele
îmbrăcăminţilor în cofraje fixe şi de 90…120 secunde, la betoanele
îmbrăcăminţilor în cofraje glisante.
Utilajul de dozare trebuie să fie automat iar dacă se folosesc
cofrajele glisante, productivitatea trebuie să fie adecvată pentru a
menţine o mişcare uniformă a maşinii de pavat de cel puţin 0,75 m pe
minut. La determinarea cerinţelor de capacitate a utilajului de dozare,
trebuie să se ţină seama de raportul specific pentru construcţia
îmbrăcăminţilor pe timp călduros.
Agregatele, cimentul şi aditivii trebuie dozaţi în funcţie de greutate,
în timp ce apa se poate doza fie în funcţie de greutate fie în funcţie de
volum. Utilajele de dozat trebuie verificate şi gradate săptămânal.
Cântarele agregatelor şi cimenturilor de la instalaţia de dozat trebuie
verificate folosind greutăţile standard.
Abaterile permise de dozaj ale utilajului sunt:
+ 3% pentru agregate şi amestecuri;
+ 2% pentru ciment, apă, var;
+ 5% pentru aditivi;
+ 3% pentru cenuşi.
Toleranţele sunt exprimate în funcţie de greutatea teoretică a
fiecărui material, potrivit setării utilajului de dozare.
Instalaţiile de preparare vor dispune de buncăre intermediare cu
capacitatea egală cu 3 şarje, iar pentru evitarea segregării, descărcarea
betonului în buncăre se va face axial, prin intermediul unui jgheab şi a
unei pâlnii de min. 0,50 m înălţime. La utilizarea simultană a mai multor
instalaţii, acestea trebuie să dispună de condiţii identice (componenţi,
dozare, lucrabilitate beton, etc.) pentru a asigura livrarea de betoane
identice.
Nu se admite menţinerea betonului în buncăr mai mult de 15
minute de la descărcarea primei şarje, iar durata totală de încărcare a
mijlocului de transport nu va depăşi 20 minute.
Buncărele vor fi curăţite cel puţin de două ori pe schimb sau la
întreruperi mai mari de o oră.
Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numită pentru
verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la punctele 13.4, 13.5 şi 13.6,
lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla dacă toate
punctele prevăzute au fost verificate şi în special:
- verificarea şi etalonarea basculelor şi a dozatoarelor volumetrice;
- funcţionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-
închidere) a agregatelor şi cimenturilor şi eventual adaosurilor;
- starea malaxoarelor, în special uzura paleţilor;
- funcţionarea automatizată.
Toate aceste verificări se vor face fără a prepara beton.
Înainte de începerea producţiei de beton, se va efectua un test de
funcţionare a staţiei de betoane. În timpul testului de funcţionare,
Antreprenorul trebuie să evalueze şi să verifice modul de intrare al
agregatelor în malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc. în
conformitate cu specificaţiile tehnice ale staţiei de betoane şi cu normele
şi reglementările din prezentul caiet de sarcini. În timpul producţiei,
staţia de betoane va fi testată periodic, cel puţin o dată la 3 luni, în
conformitate cu normele şi regulamentele existente.
Rezultatele testelor se vor introduce în declaraţia de producţie a
betonului.
Documentaţia completă, referitoare la unitatea de producere a
betonului, va fi transmisă Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru
autorizare, conform legislaţiei în vigoare. Producţia de beton poate
începe doar după ce staţia de betoane a fost autorizată de către ISC şi
aprobată de către Inginerul lucrării.
Experimentarea preparării betonului rutier în staţie

Înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul este obligat să facă
experimentarea preparării betonului rutier în staţie, pentru a verifica
dacă folosind mijloacele şantierului, reţeta betonului stabilită în laborator
permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Încercările trebuiesc repetate până la obţinerea rezultatelor
satisfăcătoare privind:
- lucrabilitatea;
- conţinutul în aer oclus;
- omogenitatea betonului;
- rezistenţa la încovoiere.
În cazul centralelor de beton cu două malaxoare încercarea de
verificare a omogenităţii se va face pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestor verificări se va verifica şi durata minimă de
malaxare, necesară pentru a asigura o bună omogenizare a betonului.
Probele pentru verificări se vor lua din cel puţin 6 amestecuri
diferite, pe care se vor determina caracteristicile arătate la Capitolul II,
7. 12, Compoziţia betonului.
Prepararea propriu-zisă a betonului rutier

Este interzisă prepararea betonului în instalaţiile care nu asigură
respectarea abaterilor prevăzute la pct. 13.6 sau la care dispozitivele de
dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a
mijloacelor de dozare, verificându-le ori de câte ori este necesar, dar cel
puţin o dată pe săptămână.
Cantitatea de apă corespunzătoare unui amestec se va corecta
ţinând seama de umiditatea agregatelor şi de soluţia “Disan A”, astfel
încât să se respecte raportul A/C avut în vedere la stabilirea reţetei.
Ordinea de introducere a materialelor componente în malaxor se
face conform prevederilor cărţii tehnice a utilajului respectiv.
Pe parcursul preparării betonului, laboratorul staţiei poate modifica
reţeta, în funcţie de rezultatele încercărilor privind umiditatea şi
granulozitatea agregatelor, şi de densitatea aparentă, de lucrabilitatea şi
volumul de aer oclus al betonului proaspăt, în situaţiile reale existente, cu
condiţia realizării caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
La terminarea unui schimb sau întreruperea preparării betonului pe
o durată mai mare de o oră, malaxorul va fi spălat cu jet de apă sau apă
cu pietriş.
Se va evita golirea malaxoarelor direct în mijloacele de transport,
recomandându-se folosirea de buncăre intermediare. Pentru evitarea
segregării betonului, buncărele vor fi încărcate axial prin intermediul
unor jgheaburi şi a unei pâlnii de minimum 0,5 m înălţime.
Nu se admite menţinerea betonului în buncăr mai mult de 15
minute.
Buncărele intermediare vor fi curăţate cel puţin de două ori într-un
schimb.
Temperatura betonului proaspăt măsurata în mijloacele de
transport înaintea plecării de la staţie trebuie să se situeze în intervalul
+5o…+30oC, iar la punerea în operă să nu depăşească30oC.
Controlul calităţii betonului proaspăt preparat

Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspăt precizate la
punctul 12.4 tabelul 13, în scopul evitării punerii în operă a unui beton
necorespunzător, se vor face în prealabil, la staţia de betoane,
determinări pe betonul proaspăt.
Controlul operativ al calităţii betonului se va face conform
prevederilor din ANEXA I.3 la Normativul NE 014-2002.
Ori de câte ori un rezultat se situează în afara limitelor admise,
indicate la punctul 12.4, se va repeta imediat determinarea respectivă.
Dacă şi la o nouă determinare rezultatul nu se înscrie în limitele
admise, se va sista prepararea betonului şi se vor stabili, după caz,
măsurile tehnologice ce se impun: corectarea cantităţii de apă, a
proporţiilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii
componenţilor şi verificarea instalaţiei.
După aplicarea măsurilor stabilite şi după reluarea preparării
betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare
amestec, adoptându-se eventualele corecţii succesive până când se
constată că cel puţin 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele admise.
În continuare, controlul se va face cu frecvenţa prevăzută în tabelul
15.
Tabel 15
Tipul de
Nr Faza de Caracteristicile Scopul Frecvenţa laborato
. care se verificării minimă r
cr execuţie verifică II III
t.
0 1 2 3 4 5 6
A. ÎN CURSUL PREPARĂRII BETONULUI LA STAŢIA DE BETOANE
A. Betonul a. Lucrabilitatea, Reglarea De două ori DA DA
1 proaspăt conform STAS procesului pe schimb
1759 tehnologic şi de lucru,
respectarea pentru
fiecare
b. Densitatea condiţiilor tip de beton DA DA
aparentă tehnice din şi betonieră
Tabelul 13
c. Temperatura Reglarea Patru
(la temperaturi procesului determinări DA DA
ale aerului sub tehnologic pentru
+5 C şi peste pentru
0
fiecare tip
+250C) respectarea de beton şi
condiţiilor schimb de
tehnice de lucru
+50C...+300C
Tipul de
t.
0 1 2 3 4 5 6
d. Granulozitatea Confirmarea Facultativ
agregatelor din respectării D D
amestecul de granulozităţii A A
beton, conform agregatelor din
STAS 1759 reţeta betonului
e. Conţinutul de Reglarea O probă pe
aer oclus, preparării şi schimb D D
conform STAS respectarea A A
5479 condiţiilor
tehnice din Tabel
13
A. Betonul a. Rezistenţa la Verificarea Câte o serie
2 întărit încovoiere pe realizării de 3 D D
epruvete condiţiilor de epruvete A A
prismatice de calitate pentru prismatice pe
150x150x600 clasa de beton schimb,
mm, la vârsta de prescrisă pentru
28 zile, conform fiecare tip de
NE 014:2002, beton şi
Anexa III.1 betonieră,
dar minimum
o serie de
100 m3
b. Idem la vârsta Verificarea O probă pe
de 7 zile, pentru operativă a săptămână D -
încercări compoziţiei A
orientative betonului
c. Rezistenţa la Verificarea Câte o serie
compresiune pe realizării de 3 D -
fragmente de rezistenţei la epruvete A
prisme cu latura compresiune a prismatice pe
secţiunii de 150 betonului schimb,
mm sau epruvete pentru
cubice cu latura fiecare tip de
de 150 mm, la beton şi
vârsta de 28 zile, betonieră,
conform STAS dar minimum
1275 o serie de
100 m3
d. Determinarea Verificarea Se determină
gradului de îndeplinirii la elaborarea D -
gelivitate, condiţiilor din compoziţiei A
conform STAS Tabelul 14 betonului
Tipul de
t.
0 1 2 3 4 5 6
3518
B. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA
B. Betonul a. Examinarea Constatarea La fiecare
1 proaspăt, documentului de garantării transport - D
la transport calităţii de către A
descărcar producător şi
ea din respectarea
mijlocul duratei de
de transport
transport
b. Lucrabilitatea Confirmarea O probă
(consistenţa), caracteristicilor pentru - D
conform STAS impuse betonului fiecare tip de A
1759 beton şi
schimb de
lucru, dar cel
puţin o probă
la 20 m3
beton
c. Temperatura Confirmarea Patru
(la temperatura caracteristicilor determinări - D
aerului, sub +50C impuse betonului pentru A
şi peste +250C) fiecare tip de
beton şi
schimb de
lucru
B. Betonul Determinarea Verificarea 3 carote pe
2 întărit rezistenţei la calităţii betonului km de bandă D -
compresiune pe pus în lucrare de A
epruvete îmbrăcămint
cilindrice (carote) e din beton
extrase din sau min. 4
îmbrăcămintea carote din
executată, fiecare zonă
conform STAS de
1275 îmbrăcămint
e asupra
căreia există
dubii de
calitate
Calitatea betoanelor din îmbrăcăminţile rutiere, se va aprecia pe
baza rezultatelor înregistrate în evidenţele de laborator şi buletinele de
încercare a epruvetelor confecţionate la staţia de betoane, încercate şi
prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului, care vor
ţine evidenţa zilnică pe formularul “Registrul pentru evidenţa preparării
şi punerii în operă a betoanelor rutiere”, conform Anexei I.4 din
Normativul NE 014:2002, privind betonul preparat:
- compoziţia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspăt (lucrabilitate, densitate, conţinut
de aer oclus, temperatură);
- confecţionarea epruvetelor de beton pentru determinarea
rezistenţelor mecanice.
Şeful punctului de lucru va ţine evidenţa betonului turnat pe
formularul tipizat “Condica pentru evidenţa betoanelor turnate”, unde se
vor consemna zilnic:
- cantităţi de beton turnate;
- elemente turnate;
- confecţionarea epruvetelor de control şi rezultatele încercărilor
mecanice pe betonul întărit.
Punerea în operă a betonului rutier. Echipamente pentru execuţia

betonului rutier
Îmbrăcăminţile rutiere din beton de ciment pot fi executate în două
metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice)
- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe şenile, ghidat electronic în plan
orizontal şi vertical, dotat cu un senzor de direcţie, unul de nivel, cu două
unităţi de vibraţie, o curea transportoare şi cofraje).
Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folosită.
Pentru aceasta, înainte de începerea lucrărilor de execuţie,
Antreprenorul va trebui să prezinte Inginerului spre aprobare metoda
aleasă pentru execuţia îmbrăcăminţii din beton de ciment.
Procedura va conţine descrierea tehnologiei de execuţie adoptată,
ce trebuie verificată la începerea lucrărilor, pe un sector de probă (300-
600 m lungime) şi va conţine:
- descrierea detaliată a echipamentului;
- descrierea detaliată a întregului proces de execuţie a lucrărilor,
inclusiv pregătirea fundaţiei, realizarea betonului, transportul, turnarea
şi conservarea;
- documentaţia trebuie să conţină informaţii ca: viteza utilajului,
intensitatea vibrării betonului, grosimea stratului de beton (înainte de
vibrarea şi finisarea stratului de beton), nivelarea suprafeţei, protejarea
betonului finisat, tăierea rosturilor şi finisarea.
Managementul traficului public şi de şantier

Antreprenorul trebuie să prezinte preliminar autorităţilor
competente şi Inginerului un plan cu managementul traficului, care să
conţină descrierea detaliată a tuturor măsurilor necesare diminuării
efectelor ivite pe timpul execuţiei în zonele de trafic. Managementul
traficului se va face în deplină conformitate cu normele şi reglementările
în vigoare.
Transportul betonului
Transportul betonului rutier se realizează cu autobasculante cu
basculare în spate sau lateral. Autobasculantele trebuie să fie etanşe, iar
în cazurile cu temperaturi la limită ale aerului, betonul din
autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel încât să se evite
modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe
timpul transportului).
După fiecare 3-4 transporturi şi ori de câte ori este nevoie,
autobasculantele vor fi curăţate şi spălate cu jet de apă.
Durata maximă de transport, considerată din momentul terminării
încărcării în mijlocul de transport şi sfârşitul descărcării acestuia la
punctul de lucru, nu va depăşi 60 minute la temperaturi ale betonului 
15oC şi 45 minute la temperaturi situate în intervalul 15o...30oC.
Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de
rezistenţă şi până la completa finisare a suprafeţei stratului de uzură nu
trebuie să depăşească cu mai mult de o oră începutul prizei cimentului.
Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezistenţă
şi până la completa finisare a suprafeţei stratului de uzură nu trebuie să
depăşească timpul de începere a prizei betonului.
Când se transportă beton cu lucrabilitate redusă, sunt necesare
autocamioane echipate cu vibratoare pentru a descărca betonul.
Camioanele trebuiesc curăţate cu jet de apă la fiecare 3-4 curse şi
oricând este necesar.
Fiecare transport de beton va fi însoţit de un bon de transport.
Numărul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie
să asigure un flux continuu alimentării utilajelor de punere în operă.
Circulaţia autobasculantelor pe stratul de beton slab (când acesta
este stratul suport al îmbrăcămintei) se va admite numai după atingerea a
70% din rezistenţa la 28 zile a betonului slab.
Lucrări pregătitoare
Înainte de a începe executarea îmbrăcăminţii din beton de ciment
se va verifica şi recepţiona stratul suport al acesteia (fundaţia sau stratul
de bază), conform STAS 6400-84, prin verificarea elementelor
geometrice, abaterilor limită, denivelărilor admisibile, precum şi a
capacităţii portante a complexului fundaţii-pat, corectându-se toate
defecţiunile constatate. Nu se va trece la executarea îmbrăcăminţii din
beton de ciment decât numai după efectuarea remedierilor necesare.
Fundaţia sau stratul de bază trebuie să aibă la suprafaţa sa aceleaşi
pante în profil transversal şi aceleaşi declivităţi în profil longitudinal ca
cele ale suprafeţei îmbrăcăminţii de beton de ciment.
Denivelările admisibile ale suprafeţei straturilor de fundaţie în sens
longitudinal, sub dreptarul de 3 m lungime şi a unei pene, vor fi de + 2
cm, în cazul straturilor de fundaţii din balast, piatră spartă şi din
materiale granulare stabilizate mecanic şi de + 1,5 cm, din agregate
naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici.
Denivelările admisibile ale suprafeţei stratului de fundaţie în sens
transversal, sub lata de 3 m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise
pentru îmbrăcămintea din beton de ciment.
La straturile din beton slab, abaterile limită la panta transversală şi
la cotele în profil longitudinal vor fi cele prevăzute în caietul de sarcini
întocmit pentru betonul slab.
Înainte de executarea îmbrăcăminţilor din beton de ciment peste
stratul de beton slab, după corectările defecţiunilor constatate la acesta,
se va executa o peliculă izolatoare alcătuită din două straturi de emulsie
bituminoasă cationică, pe toată suprafaţa acestuia.
Denivelările admisibile în profil transversal şi longitudinal al
suprafeţei îmbrăcăminţii rutiere existente (bituminoase sau din beton de
ciment) care se ranforsează, vor fi cele prevăzute în standardele
respective: SR 174 şi SR 7970 sau SR 183.
La executarea îmbrăcăminţilor de beton de ciment, peste
îmbrăcăminţi existente, acestea vor fi tratate conform prevederilor
proiectului şi Normativului NE 014:2002 pct. 7.14…7.18.
Lucrările de corectare şi finisare a fundaţiei sau a stratului de bază
vor preceda lucrările de betonare cu 400-1000 m lungime de drum.
Pe fundaţia verificată şi rectificată se montează longrinele metalice
pe benzi de beton (C 4/5 - C 6/7,5) sau de mortar, cu lăţimea de minimum
30 cm, preparate cu un dozaj de 160 kg ciment la mc.
Înălţimea cofrajelor fixe trebuie să fie egală cu grosimea
îmbrăcăminţii proiectate.
Se va da o deosebită atenţie poziţionării corecte în plan a
longrinelor şi o aşezare la cote cu ajutorul nivelei, corespunzător
elementelor geometrice în plan şi în profil în lung din proiect.
Longrinele trebuie montate înaintea începerii turnării betonului, pe
cel puţin o lungime de turnare programată zilnic.
În cazul fundaţiilor de balast, piatră spartă şi din materiale
granulare stabilizate mecanic, între longrinele metalice montate pe
fundaţia umezită în prealabil, se va aşterne un strat de nisip de 2 cm
grosime după compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85.
Pe stratul de nisip bine nivelat şi compactat se va întinde hârtie
rezistentă (Kraft) sau folie de polietilenă.
Benzile de hârtie sau folie de polietilenă trebuie să se suprapună cu
minim 5 cm în sens longitudinal şi 20 cm în sens transversal. Banda
superioară va fi în sensul pantei.
Banda de hârtie sau folia de polietilenă trebuie să fie întinsă cu
puţin timp înainte de betonare, pentru a evita producerea de cute şi
trebuie să fie asigurată contra vântului, aşezând peste ea din loc în loc
bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Este interzisă folosirea de beton proaspăt sau bolovani şi nu se va
călca pe hârtia rezistentă întinsă.
În situaţiile în care stratul superior al fundaţiei este alcătuit din
materiale stabilizate cu lianţi hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va
executa acoperirea suprafeţei fundaţiei cu strat de nisip şi hârtie sau folie
de polietilenă.
În aceste cazuri, înainte de aşternerea betonului, suprafaţa acestor
fundaţii se va stropi cu apă.
În cazul în care betonul se execută cu cofraje glisante pregătirea
stratului suport se va face în condiţiile specifice sistemului cofraje fixe pe
fundaţii noi.
Stratul suport va fi verificat şi aprobat înainte de turnarea betonului
pentru îmbrăcăminte, pe o zonă corespunzătoare unei zile de lucru.
Principalele controale ce trebuiesc făcute înainte de punerea în
operă a betonului sunt următoarele:
- pregătirea stratului suport pe care urmează să fie aşternut
betonul;
Constatările acestor verificări vor fi consemnate în procese verbale
de lucrări ascunse, care vor preciza concret verificările efectuate,
constatările rezultate şi dacă se admite trecerea la executarea
îmbrăcămintei de beton;
- poziţionarea corectă a longrinelor (execuţie în sistemul cofraje
fixe) sau a firelor de ghidaj pentru palpatorii maşinii cu cofraje glisante;
- poziţionarea corectă a rosturilor de dilataţie;
- asigurarea bunei funcţionări a utilajelor de punere în operă a
betonului rutier.
Experimentarea punerii în operă a betonului rutier

Înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul va realiza obligatoriu
un tronson experimental de min. 300 m lungime pentru a verifica pe
şantier, în condiţii de execuţie curente, realizarea caracteristicilor cerute
betonului pus în operă în conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini precum şi pentru a regla utilajele şi dispozitivele de punere în
operă a betonului şi eventual corectarea compoziţiei betonului în limitele
stabilite prin studiul preliminar.
Se vor urmări în special:
- reglarea utilajului de răspândire şi vibrare pentru obţinerea
grosimii necesare şi o suprafaţare perfectă;
- reglarea pervibratoarelor, stabilirea distanţelor dintre ele şi mai
ales a celor situate la marginea îmbrăcăminţii;
- punerea la punct a operaţiilor de finisare a suprafeţelor de striere şi
de răspândire a produsului de protecţie ca şi a metodelor de
execuţie a rosturilor şi a timpului de tăiere.
Partea din tronsonul executat considerată ca cea mai bine realizată
va servi ca tronson de referinţă pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson de referinţă se vor
consemna în scris, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor
executa în continuare.
Punerea în operă propriu-zisa

Punerea în operă a betonului rutier în sistemul cofraje fixe
Îmbrăcăminţile de beton de ciment se execută într-unul sau două
straturi, conform prevederilor din proiect, în funcţie de utilajele curente,
care pot asigura compactarea prin vibrare până la grosimi de 23 cm. În
cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate cu
pervibratoare, care vor trebui să asigure o vibrare eficientă pe toată
grosimea stratului.
La locul de punere în operă, descărcarea betonului se va face în 2-3
locuri sau în cordon (din mers), urmărindu-se menţinerea omogenităţii
betonului pe toată suprafaţa de descărcare. La îmbrăcăminţi executate în
două straturi, descărcarea betonului celui de-al doilea strat se va face
obligatoriu prin descărcare laterală, folosind autobasculante sau
alimentatoare speciale. Aceeaşi măsură se va aplica şi pentru primul strat
când acesta se aşterne pe fundaţie acoperită cu hârtie rezistentă.
Aşternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice,
cu excepţia unor suprafeţe reduse la care folosirea acestora nu este
justificată din punct de vedere tehnico-economic (supralărgiri în curbe,
curbe cu raze mici, străzi de categoria IV cu o bandă de circulaţie,
parcaje, platforme sau locuri de staţionare, pe suprafeţe mici sau izolate).
La acestea, aşternerea betonului rutier proaspăt, se poate face manual.
Compactarea şi nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul
vibrofinisoarelor, având următoarele caracteristici: frecvenţa de vibrare
50-75 Hz, amplitudinea 1,0…1,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6
m/minut, prin două treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se
compactează. Relaţia între grosimea dalei, h şi lăţimea grinzii vibratoare,
măsurată în sensul de avansare, b, este: b > h. Lăţimea grinzii de vibrare
trebuie să fie cel puţin egală cu grosimea dalei.
Procedurile de vibrare şi distanţa maximă între vibratoare vor fi
cele descrise, în totalitate, în metoda propusă de Antreprenor şi aprobată
de Inginer, înainte de începerea lucrărilor de betonare.
O atenţie deosebită trebuie acordată vibratoarelor în lungul
marginii benzii care se execută, pentru a realiza o compactare
corespunzătoare a acesteia.
Timpul optim de vibrare se stabileşte prin determinări de probă
efectuate cu prima şarjă de beton ce se compactează, stabilindu-se şi
viteza de înaintare a vibrofinisorului, corelată cu lăţimea grinzii
vibratoare, care trebuie să fie în contact cu betonul proaspăt pe o
lungime egală cu cel puţin grosimea dalei, măsurate în direcţia de
avansare. Durata vibrării se recomandă să fie de 30…60 secunde.
Pentru a asigura vibrarea corectă a betonului pe întreaga suprafaţă
a stratului compactat, se va urmări ca grinda vibratoare, în timpul
vibrării, să se afle cu 1…3 mm mai jos decât suprafaţa betonului din
spatele grinzii.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie să fie de
1,15...1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat, în
funcţie de lucrabilitatea betonului.
Înainte de a începe vibrarea betonului, se va stabili, în cadrul
determinărilor de probă, grosimea stratului de beton necompactat,
necesară pentru obţinerea grosimii prescrise a stratului finit.
Punerea în operă a betonului se va face fără întreruperi, iar dacă
acestea nu pot fi evitate (ploaie intensă, defectarea utilajelor, întreruperi
în aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confecţionat
până în acel moment o dală mai scurtă decât cea prevăzută, terminată cu
un rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distanţă de
cel mai apropiat rost al îmbrăcăminţii rutiere.
Distanta dintre două poziţii succesive de lucru ale plăcilor sau
riglelor vibrante trebuie să fie astfel stabilită încât să fie asigurată
acoperirea succesivă a întregii suprafeţe de beton compactat.
Întreruperea betonării la sfârşitul unei zile de lucru se va face
numai la un rost transversal de dilataţie sau de contact.
Betonul greşit fabricat sau greşit turnat se va îndepărta de la locul
de punere în operă.
Pe sectoarele de drum cu declivităţi, sensul de execuţie al benzii de
beton va fi următorul:
- pentru pante de până la 3% se lucrează în sensul urcării drumului
(din aval spre amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucrează în sensul coborârii
drumului (din amonte spre aval), adaptându-se la situaţia respectivă, atât
consistenţa betonului cât şi viteza de avansare a utilajelor, având în
vedere totodată şi necesitatea ca în faţa utilajelor să existe în permanenţă
un val de beton afânat cu rol de “zid de sprijin”.
Betonul aşternut la cotă şi necompactat, se va verifica cu dreptarul
şi se vor efectua corectările necesare înainte de vibrare, pentru
eliminarea denivelărilor suprafeţei, prin completare cu beton sau
îndepărtarea betonului în exces. Lângă longrine betonul se va îndesa cu
maiul metalic asigurând totodată menţinerea ancorelor în poziţie
orizontală.
După aşternerea stratului de beton pe o porţiune de 5…6 m, pe
toată lăţimea şi după verificarea grosimii betonului necompactat cu
şablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului,
urmărindu-se ca în faţa grinzii vibratoare să existe permanent un val
uniform de beton de maximum 5 cm înălţime.
După trecerea vibrofinisorului până la circa 1 m de capătul porţiunii
aşternute, aceasta se retrage şi se face verificarea în profil longitudinal şi
transversal a suprafeţei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime şi o pană de
20 cm lungime şi maximum 3 cm lăţime, având înclinaţia de :10 şi
gradaţii corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm, corectând cu
beton, dacă este cazul, suprafeţele denivelate sau cele deschise
(nevibrate).
După verificarea şi corectarea denivelărilor suprafeţei vibrate,
betonul de lângă longrine se va compacta cu maiul sau cu plăci vibrante.
Se trece apoi a doua oară cu vibrofinisorul, astfel ca suprafaţa
obţinută să fie netedă şi uniformă ca aspect.
Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima
şarjă dintr-o dală şi terminarea finisării betonului din aceeaşi dală nu va
depăşi cu mai mult de o oră începutul prizei/cimentului.
Finisarea suprafeţei betonului pentru piste aeroportuare, autostrăzi
şi drumuri cu trafic foarte greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru
celelalte categorii de lucrări, când vibrofinisoarele nu au aceste
dispozitive, pentru eliminarea denivelărilor longitudinale ale suprafeţei
stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 3…4
m lungime, având diametrul de 25 cm şi masa de circa 150…200 kg. Cu
ruloul se lucrează pe suprafaţa corectată şi compactată, prin rostogolirea
lui în sens perpendicular pe axa benzii, pe toată suprafaţa îmbrăcămintei,
prin treceri suprapuse pe câte 1,00 m. Ruloul trebuie curăţat şi umezit la
fiecare trecere, evitându-se udarea betonului.
Surplusul de mortar scos la suprafaţa îmbrăcămintei de către
grinda finisoare sau rulou, se îndepărtează cu perii speciale, care sunt
trase transversal spre marginea benzii de beton executate.
Suprafaţa finisată a betonului se va stria numai mecanic la
autostrăzi şi piste aeroportuare şi mecanic sau manual la celelalte lucrări,
perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul dispozitivului de striat sau a
unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice sau metalice. Pentru a
micşora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distanţele dintre
strieri vor fi aleatorii. Metoda va fi aprobată prealabil de Inginer.
Demontarea longrinelor se va face după cel puţin 24 ore de la
turnarea betonului.
În cazul în care executarea îmbrăcămintei se va face pe jumătate
din lăţimea părţii carosabile şi se circulă pe a doua jumătate a drumului,
longrinele din axa drumului se vor demonta după minimum 48 ore.
Această operaţiune se va face după o perioadă de timp mai mare
atunci când obţinerea rezistenţei betonului este întârziată de protecţia
acestuia (amânată, inadecvată) sau pe timp friguros.
După demontare, longrinele metalice vor fi păstrate curate şi vor fi
tratate corespunzător pentru a evita aderarea cu betonul, folosind
produse ce vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare preliminară. Nu
se vor folosi longrine deteriorate.
Imediat după demontarea longrinelor, feţele laterale ale dalelor se
vor acoperi cu un strat de decofrol sau emulsie bituminoasă cationică.
Marcajul dalelor se va efectua prin ştanţarea numărului de ordine al
dalei (din 5 în 5 dale) pe suprafaţa betonului, la colţul dalei, la 30 cm de
la margine, cifrele având 10 cm înălţime şi 10 mm adâncime).
Pentru executarea îmbrăcăminţilor din două straturi (beton de
uzură şi beton de rezistenţă) se fac următoarele precizări:
- vibrarea betonului din stratul de rezistenţă şi stratul de uzură se
face cu două vibrofinisoare care acţionează separat pe fiecare strat, astfel
încât timpul care se va scurge de la terminarea unui strat şi contaminarea
lui sau a vibrării stratului de rezistenţă şi aşternerea stratului următor
(de uzură) nu va depăşi o jumătate de oră
- timpul care se va scurge de la prepararea primei şarje din betonul
stratului de rezistenţă dintr-o dală şi terminarea finisării suprafeţei
stratului de uzură din aceeaşi dală, nu va depăşi cu mai mult de o oră
începutul prizei cimentului.
Măsuri în cazul condiţiilor meteorologice nefavorabile

Lucrările de punere în opera a betonului vor fi întrerupte atunci
când se ivesc următoarele condiţii meteorologice defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC
- ploaie intensă, care poate conduce la degradarea caracteristicilor
suprafeţei betonului.
În perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de
accelerator de priză şi/sau de întărire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate
şi numai sub un control competent din partea şantierului.
De asemenea, se poate lua în considerare şi folosirea apei calde la
prepararea betonului.
Atunci când temperatura aerului este în jur de +5oC continuarea
sau oprirea betonării se va face pe baza prognozei meteorologice pe
următoarele 24 ore (temperatură, vânt).
În cazul când temperatura coboară sub +5 oC şi există pericol de
îngheţ în următoarele 24 ore, lucrările vor fi oprite.
Dacă există pericolul ca temperatura exterioară să coboare sub 0 oC,
în primele 24 ore de întărire a betonului deja pus în operă, se vor lua
măsuri de protejare a acestuia, prin păstrarea unei temperaturi a
betonului de cel puţin 5oC pe o perioadă de cel puţin 3 zile.
Temperatura betonului proaspăt înainte de a fi pus în operă trebuie
să fie mai mare de +5oC.
La betonare pe timp călduros, în vederea evitării deshidratării
superficiale rapide, care conduce la scăderea caracteristicilor mecanice
ale mortarului de la suprafaţa betonului, se va acorda o atenţie deosebită
aplicării produsului de protecţie.
Pentru evitarea fisurării betonului între rosturi, se va stabili
momentul optim de tăiere a rosturilor, astfel încât să existe un timp
suficient pentru tăierea tuturor rosturilor înainte de apariţia fisurilor.
Dacă apare riscul deshidratării superficiale a betonului, datorită
vântului sau a unei umidităţi relative scăzute a aerului, se vor lua măsuri
de dublare a grosimii peliculei de protecţie sau se va dispune oprirea
betonării.
Temperatura betonului la punerea în operă nu va fi mai mare de
30oC.
Pentru scăderea temperaturii betonului sub 30 oC, la prepararea
acestuia se poate folosi apă răcită.
Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20 oC şi
umiditatea relativă este mai mică de 50%, se vor lua măsuri pentru
menţinerea umidităţii stratului suport al îmbrăcăminţii, iar produsul de
protecţie a betonului proaspăt, se va aplica în două straturi succesive
(pentru realizarea unei bune impermeabilizări a betonului).
Atunci când temperatura exterioară este mai mare de +30 oC (până
la maximum 35oC) şi umiditatea relativă a aerului este mai mică de 40%,
betonarea se va face numai cu luarea de măsuri speciale, răcirea apei
combinată cu protecţia betonului cu emulsii bituminoase aplicate în două
straturi succesive şi acoperirea cu copertine, imediat după trecerea
finisorului.
Protejarea suprafeţei betonului proaspăt

Întregul echipament şi materialele necesare protejării
corespunzătoare a betonului proaspăt, trebuie să fie la îndemână şi gata
de instalare, înainte de turnarea propriu-zisă a betonului.
Metodele şi produsele necesare protecţiei betonului proaspăt vor fi
supuse aprobării prealabile de către Inginerul lucrării, pe baza
experimentării şi verificărilor preliminare privind execuţia protecţiei,
când observând uniformitatea şi continuitatea peliculei se va stabili şi
cantitatea de produs de protecţie pe m2, determinată pe o bucată de folie
de polietilenă (cântărită în prealabil) interpusă pe suprafaţa pe care se
experimentează protecţia.
Imediat după terminarea strierii suprafeţei betonului, se va proceda
la protejarea betonului proaspăt împotriva acţiunii soarelui, vântului şi
ploilor, cu acoperişuri de protecţie mobile impermeabile şi nedeformabile,
îmbinate etanş între ele, care se deplasează pe măsura finisării suprafeţei
betonului.
Betonul va rămâne astfel protejat până la acoperirea lui cu o
peliculă de protecţie continuă şi impermeabilă, cu grosime uniformă,
aplicată prin stropirea suprafeţei şi părţilor laterale ale betonului cu fluid
de protecţie P 45 (având caracteristicile din tabelul 16), sau alte produse
pentru care există agremente tehnice corespunzătoare, în scopul
asigurării condiţiilor favorabile de întărire a betonului şi evitării fisurării
dalelor.
Condiţii tehnice pentru fluidul de protecţie P 45

Tabel 16
Nr. Denumirea caracteristicii Unit. Condiţii de admisibilitate
crt. de
măsură
1 Aspect - lichid, omogen, maroniu
deschis
2 Densitatea g/cm3 0,7 - 1,2
3 Vâscozitatea Engler la 200C 0
E max. 10
4 Vâscozitatea la 25 0
C (cupa
vâscozimetrică duza 3 mm) sec max. 7.
5 Vâscozitatea cinematică cSt max. 26
6 Punct de inflamabilitate 0
C min. 30
7 Timp de uscare la 25 C
0
ore max. 3
8 Reziduu la evaporare % 43  3
Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin

examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate emis de producător.
Produsul chimic P 45 se aplică în cantitate de 0,250 + 0,05 kg/mp,
la temperaturi peste +10oC. La temperaturi sub +10oC produsul se
diluează cu whitespirt rafinat, în proporţie de o p10e produs la 0,3…0,5
părţi whitespirt.
În condiţii meteorologice nefavorabile, atunci când umiditatea
relativă a aerului scade sub 50% (zile de arşiţă) sau temperatura creşte
peste +25oC se vor lua măsuri pentru realizarea protecţiei prin mărirea
dozajului de produs aplicat, cu 100%.
Produsul de protecţie se aplică pe suprafaţa betonului proaspăt prin
pulverizare cu ajutorul unui dispozitiv de lucru.
Operaţia de curăţire a dispozitivului de lucru se face cu whitespirt
şi este obligatorie la fiecare întrerupere a lucrului mai mare de două ore.
Lucrările de peliculizare a suprafeţei betonului proaspăt nu se vor
executa pe timp de ploaie. În cazul în care ploaia intervine într-un
interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operaţia de protecţie
se repetă.
Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi protejate cu
acoperişuri sau folii de polietilenă, atât timp cât prin căderea
precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
După tăierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu
folii de polietilenă, late de cca. 50 cm, asigurate contra vântului cu bare
metalice, până la colmatarea lor.
Protejarea îmbrăcămintei proaspăt turnată, de circulaţia

pietonală şi auto
Este interzisă circulaţia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe
betonul proaspăt. În primele 24 ore de la executarea protecţiei suprafeţei
îmbrăcămintei, cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe
dulapi sprijiniţi pe longrine. Restricţiile se ridică în funcţie de vârsta
betonului.
În cazul executării rosturilor prin tăiere, zona din lungul rosturilor
se va repeliculiza cu produse chimice similare celor folosite pe restul
suprafeţei dalei.
Pe perioada de întărire a betonului, stabilită în funcţie de anotimp,
se vor lua măsuri ca autovehiculele să nu circule pe suprafaţa acesteia.
Îmbrăcăminţile din beton de ciment se pot da în circulaţie pentru
autovehicule numai după ce se constată că sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute în tabelul 17.
Tabel 17
Temperatura atmosferică medie la punctul +5 +10 +15 +20 +25
de lucru (oC)
Termene orientative pentru darea în
circulaţie a îmbrăcăminţilor din beton (zile):
a. Betoane realizate cu ciment tip CD 40 25 19 16 14 12
special pentru drumuri sau I 42,5
b. Betoane realizate cu cimenturi tip I 42,5R 18 15 13 11 2
sau I 32,5R
Executarea rosturilor
În conformitate cu prevederile punctelor 3.3 din SR 183-1 şi SR
183-2, pentru a evita apariţia fisurilor şi crăpăturilor datorită variaţiilor
de temperaturi şi umiditate, tasările inegale şi pentru necesităţi de
construcţie, îmbrăcăminţile de beton de ciment se execută cu rosturi
transversale şi longitudinale care le împart în dale.
Colmatarea rosturilor
Golul realizat la partea superioară a rosturilor se va umple, până la
suprafaţa îmbrăcămintei, cu mastic bituminos, sau cu orice alt material
de colmatare agrementat tehnic şi aprobat de Inginerul lucrării, care pot
fi:
- masticuri bituminoase, monocomponente (la cald);
- chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate
înainte de utilizare) pe bază de poliuretani, de polimer sulfidic (tiokol) sau
de siliconi (la rece);
- profile de neopren.
Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta
următoarele prevederi:
- identificarea materialului şi verificarea caracteristicilor sale;
- curăţirea rosturilor de materiale străine (praf, pământ, pietricele,
etc.) cu ajutorul scoabelor şi a periilor de sârmă;
- suflarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, dacă este necesar, prin aplicarea uniformă a
produsului de amorsaj (grund) pe pereţii şi marginile rostului şi
respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de
amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere în operă a produselor ce se pun
în operă la cald;
- înlăturarea materialului în exces;
- darea în circulaţie a sectorului colmatat numai după răcirea
produselor turnate la cald şi după termenul impus prin tabelul 17.
Verificarea calităţii betonului rutier pus în operă

Verificarea calităţii betonului pus în operă se face conform tabelului
15 şi se referă la:
Determinări efectuate pe betonul proaspăt, la locul de punere în
operă:
- lucrabilitatea;
- temperatura în perioada de timp friguros (sub +5oC) sau foarte
călduros (peste +25oC).
Dacă un rezultat al determinării privind lucrabilitatea şi
temperatura betonului, nu se înscrie în limitele admise, se vor efectua
încă două determinări pentru acelaşi transport de beton.
Dacă valoarea medie a celor 3 determinări se înscrie în limitele
admise, se va accepta punerea în operă a betonului. Dacă este depăşită
limita admisă, se refuză punerea în operă a betonului din transportul
respectiv.
Încercări pe betonul întărit:
- rezistenţa la încovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;
- rezistenţa la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu
secţiunea 150x150 mm;
- rezistenţa la compresiune, pe carote.
Rezistenţele la încovoiere şi la compresiune, la vârsta de 28 de zile
pentru betonul pus în operă, determinate pe fiecare serie de trei
epruvete, se analizează de laboratorul staţiei de betoane, care efectuează
încercarea, imediat după înregistrare.
În cazul în care rezultatul sau rezultatele încercărilor sunt mai mici
decât cele prevăzute pentru clasa betonului respectiv, indicate în tabelul
14, laboratorul va comunica, în termen de 48 ore, rezultatul în cauză,
conducătorului staţiei, conducerii unităţii de care depinde staţia şi
Inginerului lucrării.
Urmare comunicării primite de la laboratorul staţiei de betoane, în
termen de 48 ore, şeful staţiei împreună cu Inginerul lucrării şi
conducătorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de îmbrăcăminte
executat (dalele turnate) în schimbul de lucru corespunzător probei, cu
valoarea rezistenţei neasigurată, pe care se vor efectua verificări
suplimentare, prin încercări nedistructive sau extragere de carote.
Dacă din verificările suplimentare rezultă că betonul nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute, va fi convocat Beneficiarul care va
analiza şi decide măsurile corespunzătoare.
Rezultatele încercărilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate în
două etape şi anume:
- grupate lunar, pentru aprecierea activităţii staţiei;
- grupate pe tronsoane de drum sau pe întregul sector executat,
pentru aprecierea realizării clasei betonului pus în lucrare, din care
se vor elimina rezultatele încercărilor de pe tronsoanele pe care s-
au efectuat verificări suplimentare prin încercări nedistructive sau
extrageri de carote.
Încercările prin metode nedistructive sau pe carote se efectuează
conform reglementărilor în vigoare, cu precizarea că în calcule se
introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe secţiune, în cazul
încercărilor prin metode nedistructive şi valoarea individuală, în cazul
încercărilor obţinute pe carote.
Pentru staţia de betoane, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
încercărilor se face pe probele prelevate la staţie, pe durata a 30 zile.
Aprecierea activităţii staţiei se face pe baza rezistenţei
caracteristice la încovoiere obţinută pentru fiecare tip de beton.
Aprecierea realizării clasei betonului pus în lucrare se face pe baza
valorii rezistenţei caracteristice la încovoiere obţinută pe grupul
rezultatelor analizate.
Conformitatea pentru rezistenţele betonului la încovoiere, se
verifică pe baza criteriului care prevede limitarea rezistenţei
caracteristice la încovoiere, a şirului de rezultate analizat la valoarea
clasei betonului.
CRITERIUL se aplică în cazul în care conformitatea betonului
utilizat la o lucrare este verificată, considerând rezultatele a cel puţin 2
probe (6 prisme 150x150x600 mm).
Conformitatea este realizată dacă rezistenţa caracteristică la
încovoiere (Rkinc.) este cel puţin egală cu clasa betonului respectiv.
Interpretarea rezultatelor încercărilor efectuate pe betonul din
îmbrăcămintea rutieră executată se va face conform prevederilor din
ANEXA III.1 din Normativul NE 014:2002.
Controlul calităţii
Verificările ce trebuie efectuate în diferite etape ale execuţiei
îmbrăcăminţilor rutiere de beton de ciment, sunt cele prevăzute în
ANEXA I.2 la Normativul NE 014:2002.
Inginerul va aproba preliminar:
- sursele şi furnizorii de materiale;
- instalaţiile şi echipamentul;
- reţetele şi sectoarele de probă;
- metodele de execuţie.
Pe parcursul execuţiei se verifică în permanenţă calitatea
materialelor şi se vor efectua verificările pentru certificarea calităţii
betonului şi a execuţiei îmbrăcăminţilor din beton de ciment, după cum
urmează:
respectarea operaţiunilor tehnologice, care trebuie să corespundă
prevederilor din acest caiet de sarcini, verificându-se în special:
- respectarea proiectului;
- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului (dacă nu s-a
depăşit durata de transport);
- condiţiile de punere în operă a betonului, funcţionarea utilajelor
de punere în operă a betonului, pregătirea platformei în vederea turnării
betonului;
- menţinerea omogenităţii betonului, în timpul transportului şi
punerii în operă;
- menţinerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevăzute;
- menţinerea poziţiei ancorelor sau gujoanelor din oţel-beton;
- distribuţia uniformă a betonului în faţa utilajelor de compactare;
- compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;
- luarea de măsuri speciale în cazul turnării în condiţii
meteorologice nefavorabile;
- execuţia rosturilor: poziţie, materiale utilizate, dimensiuni,
finisare;
- protejarea suprafeţei betonului;
- asigurarea condiţiilor de finisare a suprafeţei îmbrăcămintei.
Caracteristicile materialelor, trebuie să corespundă condiţiilor
tehnice din acest caiet de sarcini şi normelor şi reglementărilor în
vigoare.
Caracteristicile materialelor se verifică, cu frecvenţele precizate în
tabelul 9, la aprovizionare şi înainte de utilizare.
Se verifică, caracteristicile betonului proaspăt şi ale betonului
întărit, care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice din tabelele 13 şi
14.
Aceste caracteristici se verifică, cu frecvenţele precizate în tabelul
15, la staţia de betoane şi la locul de punere în operă.
Controlul după execuţia îmbrăcămintei constă în:
- verificarea denivelărilor de suprafaţă, cu aparatura tip APL;
- verificarea rugozităţii suprafeţei, prin măsurători cu metoda
înălţimii de nisip;
- verificarea rezistenţei betonului, pe bază de carote extrase din
lucrare;
- verificarea grosimii îmbrăcămintei, cu ajutorul carotelor.
Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţii

Denivelările maxime admisibile ale suprafeţei îmbrăcămintei, în
sens transversal sau longitudinal, măsurate sub dreptarul de 3,00 m
lungime pe fiecare bandă de beton sau bandă de circulaţie, pe toată
suprafaţa acesteia, sunt de:
 4 mm, în cazul îmbrăcăminţilor ce se execută pentru lucrările de
drumuri având viteza de proiectare mai mare de 100 km/h;
 5 mm, în cazul îmbrăcăminţilor ce se execută pentru lucrări de
drumuri având viteza de proiectare între 50 şi 100 km/h;
 6 mm, în cazul îmbrăcăminţilor ce se execută pentru lucrări de
drumuri având viteza de proiectare sub 50 km/h.
Distanţa minimă între două puncte cu denivelări maxime admise,
măsurată pe axa longitudinală a benzii de beton, este de 20 m.
Denivelările admisibile la rostul longitudinal de contact între două
benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm în cazul părţii carosabile cu două
pante transversale şi la pistele aeroportuare.
Denivelările maxime admisibile între muchiile dalelor învecinate ale
rosturilor transversale sunt de:
 0 (zero) mm, la rosturile de contracţie ale îmbrăcămintei ce se
execută pentru lucrări de drumuri proiectate pentru viteza de
circulaţie mai mare de 100 km/h şi pentru piste aeroportuare;
 2 mm, la rosturile de contracţie ale îmbrăcămintei ce se execută
pentru lucrări de drumuri având viteza de proiectare sub 100 km/h;
 2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri şi piste aeroportuare
indiferent de viteza de circulaţie.
Verificarea denivelărilor suprafeţei îmbrăcăminţii se efectuează în
timpul execuţiei, imediat după prima trecere a vibrofinisorului şi la
recepţie.
În profil longitudinal, măsurarea denivelărilor se efectuează pe
fiecare bandă de beton sau bandă de circulaţie şi anume pe axa acestora,
cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime şi a unei pene de 20 cm
lungime şi max. 3 cm lăţime, având o înclinaţie de 1:10 şi gradaţii
corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm. Măsurătorile se vor
face la fiecare dală realizată în timpul execuţiei şi din 50 în 50 m la
recepţie, sau prin sondaj la cererea comisiei de recepţie şi se vor
consemna numai citirile ce depăşesc denivelările admisibile indicate la
pct. 31.1.
În profil transversal, verificarea denivelărilor este obligatorie în
dreptul profilelor arătate în proiect şi la cererea comisiei de recepţie şi
între aceste profile. Măsurătorile se fac în mod similar cu cele prevăzute
la pct. 31.3.2. pentru profile în lung, folosind însă un dreptar cu lungimea
arătată la pct. 30.3.
Verificarea rugozităţii îmbrăcămintei se efectuează prin metoda
înălţimii de nisip conform STAS 8849, înainte de darea acesteia în
circulaţie. Valoarea minimă a rugozităţii este de 0,6 mm, cu excepţia
sectoarelor cu declivităţi mai mari de 6%, sau în curbe cu raze sub 125 m
şi in intersecţii unde este de 0,8 mm.
Verificarea modului de realizare şi de colmatare a rosturilor, a
prezenţei fisurilor şi crăpăturilor, se efectuează pe bază de observaţii
vizuale, obţinute prin parcurgerea pe jos, în prima perioadă a zilei şi de
preferat pe vreme răcoroasă, a sectorului de îmbrăcăminte executat.
Verificarea cotelor din axa drumului, prevăzute in profilul
longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
În cazul în care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea
planeităţii drumului în profil longitudinal, verificarea şi interpretarea
rezultatelor se face cu acest aparat, conform reglementărilor legale în
vigoare.
Rezultatele verificărilor se consemnează în evidenţele de control ale
şantierului şi fac parte integrantă din cartea construcţiei.
Investitorul, prin reprezentantul său oficial (Inginerul lucrării) va
verifica periodic datele înscrise în documentele de atestare a calităţii
execuţiei.
Prescripţii speciale
Defecţiunile apărute la îmbrăcăminţile de beton de ciment trebuiesc
reparate înainte de darea în exploatare a acestora.
Modul de reparare a lor se stabileşte de comun acord cu
Beneficiarul şi Proiectantul.
Pentru asigurarea durabilităţii în exploatare, îmbrăcăminţile de
beton de ciment se exclud de la tratamentul cu clorură de sodiu (sare
gemă industrială) ce se efectuează iarna pentru combaterea lunecuşului,
timp de cinci ani de la data execuţiei acestora.
Rosturile de construcţie se taie după deschiderea acestora.
Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie să fie compresibile,
neputrezibile, rezistente la temperaturi ridicate, specifice produselor de
etanşare la cald a rosturilor şi să nu interacţioneze cu produsele de
etanşare la rece a rosturilor.
Referinţe ale specificaţiilor tehnice

Agregate
Granulozitatea agregatelor naturale STAS 730 şi SREN
933-2
Umiditatea agregatelor STAS 4606
Echivalentul de nisip STAS 730
Conţinutul de impurităţi la agregate STAS 4606
Părţi levigabile STAS 4606
Conţinutul de fracţiuni sub 0,1 mm STAS 730
Rezistenţa la strivire a agregatelor în stare saturată STAS 4606
Rezistenţa la uzura cu maşina tip Los Angeles STAS 730
Grad de spargere la agregate concasate STAS 730
Forma granulelor (coeficient de formă; rapoarte b/a
şi c/a; conţinut de granule plate şi deiculare STAS 730
Rezistenţa agregatelor la îngheţ-dezgheţ
- coeficient de gelivitate şi sensibilitate la îngheţ STAS 730
- pierdere de masă STAS 4606
Coeficient de calitate STAS 730
Masa rocii la agregate concasate STAS 730
Porozitatea aparentă la temperatură normală STAS 6200/13
Ciment, beton, îmbrăcăminte rutieră, produse de protecţie şi de

colmatare a rosturilor
Stabilitatea şi începutul timpului de priză la ciment SR EN 196/3
Contraprobe ciment SR EN 196/7
Starea de conservare a cimentului C 140
Rezistenţe mecanice ale cimentului SR EN 196-1
Lucrabilitatea betonului şi granulozitatea
agregatelor din beton STAS 1759
Densitatea aparentă STAS 1759
Rezistenţe mecanice ale betonului STAS 1275 şi NE 014
Conţinut de aer oclus STAS 5479
Grad de gelivitate STAS 3518
Rugozitatea suprafeţei îmbrăcămintei STAS 8849
Extrageri, prelucrări, încercări carote STAS 1275 şi C 54
Densitatea fluidului de protecţie P 45 STAS 35
Vâscozitatea fluidului de protecţie P 45 STAS117/STAS 2096
Punctul de înmuiere al masticului bituminos STAS 60
Penetraţia Asrobitului STAS 2922
Stabilitatea Asrobitului STAS 9199
Recepţia pe faze de execuţie - determinante

Recepţia pe faze determinante (recepţii ale lucrărilor ce devin
ascunse), stabilite în proiect, se efectuează conform Regulamentului
privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94
şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie
determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor
volumul 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în proiect pentru
pregătirea platformei sunt complet terminate şi toate verificările sunt
efectuate în conformitate cu prevederile 7. 20 din prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea
condiţiilor de execuţie şi calităţile impuse de proiect şi de caietul de
sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de
către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal de recepţie pe
fază” în registrul de lucrări ascunse în care sunt specificate eventualele
remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu
privire la modul de ţinere sub observaţie a tronsoanelor de drum la care
s-au constatat abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor)

Recepţia preliminară a îmbrăcăminţii din beton de ciment se face
odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări de drum, conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Recepţia preliminară se efectuează când sunt terminate toate
lucrările şi verificările prevăzute în documentaţia de proiectare, inclusiv
remedierile neconformităţilor constatate şi la cel puţin o lună de zile de la
darea în circulaţie.
Comisia de recepţie va examina lucrările executate privind
condiţiile tehnice de calitate, faţă de prevederile documentaţiei tehnice
aprobate, şi faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de
recepţie pe fază, întocmite în timpul execuţiei lucrărilor.
Evidenţa tuturor verificărilor efectuate în timpul execuţiei
lucrărilor, face parte din documentaţia de control la recepţia preliminară.
Recepţia finală
Recepţia finală a îmbrăcăminţii din beton de ciment se face odată
cu recepţia finală a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de
verificare a comportării acesteia.
Recepţia finală se va face conform prevederilor Regulamentului
aprobat cu HG 273/94.
7.37. Referinţe normative

I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în
categorii a drumurilor de interes
naţional.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind
proiectarea, construirea şi
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -Norme metodologice privind condiţiile
de
publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a
restricţiilor de circulaţie în vederea
executării de lucrări în zona drumului
public şi/sau pentru protejarea
drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecţia
muncii.
NSPM nr. 79/1998 -Norme privind exploatarea şi
întreţinerea drumurilor şi podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a
incendiilor şi dotarea cu mijloace
tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea
muncii pentru lucrări de întreţinere,
reparare şi exploatare a drumurilor şi
podurilor.

Caiete de Sarcini BCR 4,0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini BCR 4,0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini BCR 4,0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ÎMBRĂCĂMINTE DIN BETON RUTIER BCR 4,0

Obiect şi domeniu de aplicare

Clasele de betoane rutiere se notează conform tabelului 1.

În general, alegerea clasei de beton a îmbrăcăminţii rutiere depinde

NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executată este cea prevăzută în

NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE.

Condiţii tehnice pentru ciment Tabel 3

Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică

În cazul în care cimentul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în

Sorturile de agregate utilizate în diferitele straturi ale

NOTĂ: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzură pentru:

CONDIŢII TEHNICE PENTRU AGREGATE Tabel 6

Agregatele naturale se aprovizionează din timp, în depozite, în

Aspect praf de culoare cafeniu Visual

Nota: Valorile din tabel se referă la substanţa uscată la o temperatură de

Verificarea calităţii materialelor

VERIFICAREA CALITĂŢII MATERIALELOR Tabel 9

Stabilirea compoziţiei betonului. Încercări preliminare

NOTĂ: *) Cantităţile prevăzute pentru dozajele de ciment nu conţin şi

zile pe epruvete prismatice 3,8 4,4 4,9 5,5

NOTĂ: Încercările la compresiune pe fragmentele de prismă sunt

Compoziţia betonului rutier

În sistemul cofraje glisante

ZONELE GRANULOMETRICE ALE AGREGATULUI TOTAL Tabel 12

Nr Zonele Limi Treceri % în masă prin sita cu ochiuri pătrate de

Caracteristicile betonului rutier proaspăt sunt indicate în tabelul

Caracteristicile betonului rutier întărit sunt indicate în tabelul 14.

CARACTERISTICILE BETONULUI ÎNTĂRIT Tabel 14

zile pe prisme 150x150x600mm MPa, 3,5 4,0 4,5 5,0

Prepararea betonului rutier. Staţia de betoane

Experimentarea preparării betonului rutier în staţie

Prepararea propriu-zisă a betonului rutier

Controlul calităţii betonului proaspăt preparat

Punerea în operă a betonului rutier. Echipamente pentru execuţia

Managementul traficului public şi de şantier

Experimentarea punerii în operă a betonului rutier

Punerea în operă propriu-zisa

Măsuri în cazul condiţiilor meteorologice nefavorabile

Protejarea suprafeţei betonului proaspăt

Condiţii tehnice pentru fluidul de protecţie P 45

Verificarea fluidului P 45 se va face la fiecare lot aprovizionat, prin

Protejarea îmbrăcămintei proaspăt turnată, de circulaţia

Verificarea calităţii betonului rutier pus în operă

Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţii

Referinţe ale specificaţiilor tehnice

Ciment, beton, îmbrăcăminte rutieră, produse de protecţie şi de

Recepţia pe faze de execuţie - determinante

Recepţia preliminară (la terminarea lucrărilor)

7.37. Referinţe normative

S-ar putea să vă placă și