Hidrosfera

Hidrosfera
Hidrosfera este învelişul de apă al Pământului. Cea mai mare parte din
suprafaţa Pământului este acoperită de apă sub forma mărilor şi oceanelor (71%).
Cea mai mare parte din apa Terrei se găsește în oceane şi mări. Aceasta
conține multă sare și este numită apă sărată. Restul apei se află pe uscat și
formează apele continentale: ghețari, ape de suprafață (curgătoare și stătătoare),
ape subterane.
O foarte mică parte din apă se găsește în atmosferă și în biosferă . Aceste
componente ale hidrosferei conțin foarte puțină sare și sunt numite ape dulci.
Apa este un element indispensabil vieții, fiind considerată de oameni
o resursă naturală fundamentală. Prin acțiunea ei asupra scoarței terestre,
apa contribuie la crearea unor forme de relief specifice.
Toate oceanele și mările Terrei sunt legate între ele, formând o singură
masă imensă de apă sărată numită Oceanul Planetar. Oceanele reprezintă
întinderi vaste de apă sărată acumulate în bazinele oceanice. Ele despart
continentele. În ordinea descrescătoare a mărimii, oceanele Terrei sunt: Pacific,
Atlantic, Indian și Arctic. Mările sunt întinderi de apă sărată de dimensiuni mai
reduse decât oceanele, cu care comunică prin deschideri largi sau prin strâmtori.
A. Componentele hidrosferei
– Oceanul Planetar (ape sărate, mări şi oceane, 97%)

– Apele continentale (ape dulci, râuri, lacuri, mlaştini, gheţari, 3%).
În apele oceanelor și mărilor s-au dizolvat, de-a lungul timpului, mari

cantități de substanțe minerale, în principal sare. Cantitatea de substanțe minerale
existente în apă reprezintă salinitatea.
Cea mai mare salinitate o au apele de la tropice și cea mai mică apele din
zonele reci. Odată cu adâncimea, salinitatea crește.
Temperatura apelor de la suprafața Oceanului Planetar depinde de

temperatura aerului. Ca urmare, în regiunile calde și apele vor avea o temperatură
mai ridicată. Pe măsură ce crește adâncimea, temperatura apelor scade.
Cu cât apele sunt mai sărate sau au temperaturi mai scăzute, cu atât
densitatea lor este mai mare, deci apa este mai grea și are tendința să coboare
spre adâncime.
Din categoria apelor curgătoare fac parte, în ordinea crescătoare a mărimii,
pârâurile, râurile și fluviile. Oricare râu sau fluviu este alcătuit din: izvor, curs și
gură de vărsare. Izvorul este locul unde începe să se formeze cursul; poate fi un
izvor propriu-zis, un lac etc. Cursul de apă este făgașul pe care se scurge apa între
izvor și vărsare; cuprinde trei sectoare, bine evidențiate la râurile care străbat
unități de relief variate: superior, mijlociu și inferior. Gura este locul de vărsare al
unei ape curgătoare, care poate fi un alt râu sau fluviu, un lac, o mare sau un
ocean. Unele fluvii formează la vărsarea în mare sau ocean delte, altele estuare.
Suprafața de pe care o apă curgătoare îşi adună apele se numește bazin
hidrografic. Bazinele hidrografice vecine se separă prin cumpăna de ape, linia care
urmărește cele mai mari înălțimi.
Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri, bălți și mlaștini. Lacul este o

masă de apă acumulată într-o depresiune (adâncitură) a scoarței terestre. Se
deosebesc două categorii de lacuri: naturale și antropice (lacuri create de oameni
pentru satisfacerea anumitor nevoi: producerea de energie electrică, piscicultură –
creșterea peștilor –, alimentarea cu apă a localităților, irigații, agrement etc.).
Oceanele
Oceanele sunt cele mai mari întinderi de apă de pe Pământ.
Pe Pământ sunt 4 oceane:

– Oceanul Pacific
– Oceanul Atlantic
– Oceanul Indian
– Oceanul Îngheţat (Arctic).
Mările
Mările au întinderi mai reduse decât oceanele şi adâncimi mai mici.
Mări mediterane
– sunt cuprinse între două mari suprafeţe de uscat.

– intercontinentale (Marea Mediterană, Marea Roşie)
– intracontinentale (Marea Baltică, Golful Persic).
Mări marginale
– sunt aflate la marginea continentelor.

– Marea Nordului, Marea Bering, Marea Japoniei.
Dinamica apelor oceanice şi marine
Datorită diverșilor factori care acționează asupra lor, apele Oceanului Planetar se
află într-o continuă mișcare. Dinamica apelor oceanice și marine înseamnă
mișcările realizate de aceste ape sub diferite forme: valuri, maree și curenți.
Valurile reprezintă mișcări ondulatorii, de ridicare și de coborâre, ale apei de la

suprafața oceanului sau a mării. Valurile nu transportă apa. Numai la țărm, unde
adâncimea apei este mai mică, valurile deplasează apa, care se rostogolește spre
uscat sub formă de apă înspumată. În mod obișnuit, valurile sunt provocate de vânt
și au înălțimi mici. În timpul furtunilor, valurile pot atinge însă 6-18 m înălțime.
Mai rar, valurile pot fi provocate de cutremure sau de erupții vulcanice
submarine. Acestea se numesc tsunami, ating spre țărm înălțimi foarte mari (30
m) și sunt distrugătoare.
Valurile
– sunt mişcări ondulatorii ale apelor de suprafaţă ale mărilor şi oceanelor.

– valuri eoliene, seismice (tsunami), vulcanice.
Mareele
– sunt mişcări periodice ale apelor mărilor şi oceanelor, cauzate de atracţia pe

care o au Luna şi Soarele asupra Pământului.
– flux (înaintarea apelor pe ţărmurile joase) şi reflux (retragerea apelor), acestea
durează 6 ore, într-o zi sunt 2 fluxuri şi 2 refluxuri, cea mai înaltă maree măsoară
19 m, la flux navele intră în porturi iar la reflux ies.
Curenţii oceanici
– sunt mişcări orizontale permanente, pe mari distanţe, ale apelor oceanice.

– vânturile alizee formează curenţi calzi (Curentul Ecuatorial de Nord, Curentul
Ecuatorial de Sud)
– vânturile polare formează curenţi reci (Curentul rece al Labradorului)
Zonele de întâlnire a curenţilor calzi cu cei reci sunt cele mai bune zone de
pescuit!
Circuitul apei în natură
Apa existentă pe Terra sub toate stările sale de agregare formează învelișul numit
hidrosferă. Mișcarea și transformarea apei de la o stare la alta sunt influențate de
căldura primită de la Soare și de gravitație, formând circuitul apei în natură. Cea
mai mare parte din apa de pe Terra este în stare lichidă.

Hidrosfera

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hidrosfera

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hidrosfera

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hidrosfera

– Oceanul Planetar (ape sărate, mări şi oceane, 97%)

În apele oceanelor și mărilor s-au dizolvat, de-a lungul timpului, mari

Temperatura apelor de la suprafața Oceanului Planetar depinde de

Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri, bălți și mlaștini. Lacul este o

Oceanele sunt cele mai mari întinderi de apă de pe Pământ.

Pe Pământ sunt 4 oceane:

Mările au întinderi mai reduse decât oceanele şi adâncimi mai mici.

– sunt cuprinse între două mari suprafeţe de uscat.

– sunt aflate la marginea continentelor.

Valurile reprezintă mișcări ondulatorii, de ridicare și de coborâre, ale apei de la

– sunt mişcări ondulatorii ale apelor de suprafaţă ale mărilor şi oceanelor.

– sunt mişcări periodice ale apelor mărilor şi oceanelor, cauzate de atracţia pe

– sunt mişcări orizontale permanente, pe mari distanţe, ale apelor oceanice.

S-ar putea să vă placă și